RAPORT DE MEDIU Plan Urbanistic Zonal Unitatea M ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/RMPUZUM01589FINAL… · Raport de mediu PUZ UM 01589 1 UAT Municipiul Tecuci

Raport de mediu PUZ UM 01589

UAT Municipiul Tecuci

1

RAPORT DE MEDIU

Plan Urbanistic Zonal Unitatea Militarӑ 01589 Municipiul Tecuci,

B-dul Carol I, Str. Regina Elisabeta, Str. N. Titulescu, județul Galați

Beneficiar: Primӑria Municipiul Tecuci, Judeţul Galați

Autor Primӑria Municipiului Tecuci Ing. Bojoi Silvia Primar Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, RS, poziţia 31 în Registrul Gerhardt Daniel Tuchel Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Decembrie 2013

http://www.mmediu.ro/



2

CUPRINS Introducere ______________________________________________________________________ 3 1. Informaţii generale ______________________________________________________________ 4 1.1. Titularul proiectului ____________________________________________________________ 4 1.2. Autorul atestat al Raportului de mediu _____________________________________________ 4 1.3. Denumirea planului ____________________________________________________________ 4 1.4. Aşezare geografică ____________________________________________________________ 4 2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planurilor urbanistice zonale __________ 15 2.1. Aspecte generale ____________________________________________________________ 15 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal _____________________________________________ 15 2.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe ___________________________ 22 2.3.1. Planuri şi programe la nivel local _______________________________________________ 22 2.3.2. Planuri şi programe la nivel regional ____________________________________________ 24 3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în cazul neimplementării Planului Urbanistic Zonal propus _______________________________________ 27 3.1. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului_____________________________________ 27 3.2. Evoluţia probabilă a factorilor de mediu în cazul neimplementării planului propus ___________ 40 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ _______________________ 41 4.1. Apa _______________________________________________________________________ 41 4.2. Aerul ______________________________________________________________________ 46 4.3. Solul ______________________________________________________________________ 49 4.4. Biodiversitatea _______________________________________________________________ 57 4.5. Mediul social şi economic ______________________________________________________ 57 4.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic ______________________________________ 59 4.7. Zgomot şi vibraţii ____________________________________________________________ 59 4.8. Peisajul ____________________________________________________________________ 61 5. Probleme de mediu existente relevante pentru PUZ, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care reprezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare _____________________________________________________ 65 6. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional ______ 65 7. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului ______________________________________ 68 8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context transfrontieră _ 77 9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului ________________________________ 78 10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea ________________________________________________________ 87 11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului _____________________________________________________________ 92 12. Rezumat fără caracter tehnic ____________________________________________________ 95 Concluzii şi recomandări __________________________________________________________ 99 Glosar de termeni _______________________________________________________________ 101 Bibliografie ____________________________________________________________________ 102 Anexe



3

RAPORT DE MEDIU PUZ UM 01589 Tecuci

Introducere Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare într -o perioadă premergătoare elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. j), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Planul Urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană acccentuată. P.U.Z.-ul asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul Urbanistic General. Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor urbane şi vulnerabilităţii elementelor de risc din amplasamentul analizat s-au utilizat, în principal: metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul; mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.



4

1. Informaţii generale 1.1. Titularul proiectului Primӑria Municipiului Tecuci, Judeţul Galați Adresa: Municipiul Tecuci, Strada 1 Decembrie 1918, Nr. 66, județul Galați; Cod fiscal: 426913; Telefon: 0236.820.561; Fax: 0236.816.054; Reprezentant legal: Primar Gerhardt Daniel Tuchel; [email protected]; Persoane de contact: - Arh. Șef Primӑria Tecuci Constanța Aurora Chițu; [email protected]; - Adriana Miron; Mobil: 0725.802.044; 1.2. Autorul atestat al Raportului de mediu Autorul atestat al Raportului de mediu este Ing. Bojoi Silvia, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; www.mmediu.ro; Adresa: Municipiul Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13B, Scara 5, Ap. 98, județul Galați; telefon/fax. 0336.409.180; Mobil: 0751.024.651; 1.3. Denumirea planului Denumire plan: Plan Urbanistic Zonal – Zona UM 01589 Tecuci, cu amplasamentul ȋn Municipiul Tecuci, B-dul Carol, Str. Regina Elisabeta, Str. N. Titulescu, Județul Galați; Proiectant General: SC BODO INVEST SRL Iași, Str. Zugravi, Nr. 15, județul Iași;

Subproiectanți, colaboratori: - Urbanism: Sef proiect Arh. M. Grigorovschi; Arh. O. Rusu; - Topometrie: Ing. Geantau Mihai - Geotehnie: Ing. Ifrim Ionela - Edilitare: Ing. Constantin Dimitrie

Proiect nr. 510/ iulie 2012 Persoana de contact: Ing. C. Sorin Scutaraşu; telefon: 0332.440.778; fax: 0332.440.779; Mobil: 0755.022.214; e-mail: [email protected]; www.bodoinvest.com; 1.4. Aşezare geografică Amplasat în partea de nord a Câmpiei Tecuciului, parte componentă a Câmpiei Române, Municipiul Tecuci este al doilea oraş ca mărime în cadrul judeţului, după Galaţi, situându-se la 85 km N - V faţă de acesta. Relieful pe care se găseşte amplasamentul cuprinde o regiune de coline, dealuri și platouri aparţinând dealurilor Movila Veche şi Gaciului aparţinând Podişului Covurlui, care reprezintă cea mai sudică parte a Podişului Moldovenesc. 1.4.1. Amplasament Amplasamentul studiat se aflӑ ȋn partea central-vesticӑ a Municipiului Tecuci, ȋn cartierul Gheorghe Petraşcu (7 Noiembrie), pe teritoriul vechii unitӑți militare UM 01589 (sau cazarma 308). 1.4.2. Vecinătăţi la sud se ȋnvecineazӑ cu Str. Gh. Petraşcu și centrul orașului; ȋn plan apropiat se aflӑ complexul Kaufland, ȋn partea de sud-vest a amplasamentului. la nord, se ȋnvecineazӑ cu lotizӑri noi de locuințe. la est se ȋnvecineazӑ cu o zonӑ ocupatӑ de Jandarmerie, cu care ȋmparte o serie de cladiri. ȋn partea de vest este marginitӑ de calea feratӑTecuci – Bârlad, interval de circulație Tecuci – Frunzeasca zona km CF 239+280 – 239+982 . ȋn zonele invecinate amplasamentului studiat se găsesc obiective de utilitate publicӑ: școala, dotӑri sportive, biserica - dar zona propriu-zis studiată nu se gӑsește ȋn aria de influențӑ a acestora, fiind necesarӑ echiparea noului ansamblu cu funcționalitatea proprie. In planul ȋndepărtat, la nord, se aflӑ un cimitir la o distanțӑ mai mare de 1000m fațӑ de aplasamentul studiat prin PUZ.

mailto:[email protected]


http://www.bodoinvest.com/



5

1.4.3. Căi de acces In prezent, circulația principalӑ ȋn zona amplasamentului, se desfӑșoarӑ astfel:

- pe Str. Gh. Petraşcu, ȋn partea de sud; - pe Str. E. Teodoroiu, ȋn partea de est; - pe Str. Vlad Tepeș, ȋn partea de nord.

Din Str. Gh. Petraşcu se face accesul cӑtre B-dul Carol I și Str. Regina Elisabeta. Acestea din urmă fac legӑtura cu zona de case aflate la limita nordicӑ și, ȋntre ele, printr-o serie de strӑzi adiacente, iar ȋn partea de nord prin Str. Nicolae Titulescu.

Plan de ȋncadrare ȋn teritoriu – Posibilitӑți de legӑturӑ cu orașul



6

O serie de strӑzi noi au fost propuse recent ȋn zona fostei cazarme 308, ȋn vederea deschiderii oportunitӑților de investiție, ȋn urma propunerilor pentru construirea campusului școlar și a cartierului de locuințe ANL: aceste strӑzi vor face legătura între strada Gheorghe Petraşcu, zona Kaufland şi ansamblu rezidenţial din Strada Nicolae Iorga, Strada Nicolae Titulescu şi Strada Liniştii. Din informațiile furnizate de administraţia locală, la atribuirea denumirii acestor străzi s-au avut în vedere personalităţi ale României sau judeţului Galaţi, unele dintre ele având legături directe cu Municipiul Tecuci, personalităţi care şi-au pus amprenta asupra vieţii culturale, economice sau sociale prin realizările lor. 1.4.4. Direcții de dezvoltare O serie de proiecte au fost inițiate de-a lungul timpului ȋn zona studiatӑ, dar nefinalizarea lor a dus la stagnarea zonei, motiv pentru care autoritӑțile locale au luat decizia de a continua proiectele. Astfel, proiectul campusului școlar ar fi urmat sӑ conținӑ o școala cu 24 de clase, bibliotecӑ, laboratoare, sӑli de lecturӑ plus cabinete - fiind o clӑdire de douӑ etaje. Un cӑmin internat cu 75 dormitoare ar fi deservit 300 de elevi. In altӑ clӑdire cu etaj ar fi funcționat cantina, clubul și terasa pentru ȋntruniri atunci când timpul permite. Alte 15 garsoniere erau preconizate a fi locuite de cӑtre profesorii care nu ar mai fi fost nevoiți a face naveta sau sta ȋn chirie. Pe lângӑ aceste corpuri urma sӑ existe o salӑ de sport, ȋn salӑ fiind prevӑzute 300 de locuri pe scaune pentru public, acestea fiind așezate ȋn gradene. In aceeași zonӑ (fosta UM 01589 Tecuci) se preconiza construirea de locuințe pentru tineri ȋntre 18 -35 ani, care nu ȋși permit sӑ cumpere un apartament sau sӑ ȋnchirieze o locuințӑ pe piața liberӑ, ȋn cadrul Programului de construcții pentru tineri. Amplasamentul urma sӑ fie situat ȋn partea de nord-vest, având o suprafațӑ de 13.463 mp și urma sӑ fie transmis Agenției Naționale pentru Locuințe ȋn folosințӑ gratuitӑ pe durata executӑrii lucrӑrilor. Promovarea și finanțarea investițiilor privind construcțiile de locuințe destinate ȋnchirierii urma sӑ se facӑ ȋn conformitate cu prevederile legale referitoare la investițiile publice, prin Ministerul Dezvoltӑrii Lucrӑrilor Publice și Locuințelor, ȋn calitate de ordonator principal de credite și Agenția Naționalӑ pentru Locuințe, ȋn calitate de autoritate de implementare. Beneficiarul direct este Consiliul Local Tecuci, iar beneficiarii vor fi tinerii ȋn vârstӑ de pânӑ la 35 ani la data repartiției. Ansamblul de locuințe urma sӑ fie alcӑtuit din opt tronsoane cuplate câte douӑ, cu 112 unitӑți locative. Fiecare tronson de locuințe va cuprinde opt apartamente cu douӑ camere și șase apartamente cu o camerӑ. Unul din proiectele preconizate ȋn zonӑ care a fost și executat este supermarketul Kaufland, realizat ȋn imediata vecinӑtate a amplasamentului, ȋn partea de sud-est. Clӑdirea a fost propusӑ ȋn contextul zonei de locuințe colective ȋn regim mediu de ȋnalțime, cu spații comerciale sau de servicii la parter - preconizatӑ ȋn Planul Urbanistic General. Autoritӑțile locale au considerat necesarӑ susținerea cu un pol de dezvoltare urbanӑ solidӑ a capӑtului de vest a axei Gh. Petraşcu. Investiția realizatӑ reprezintӑ un punct de atracție și promotor ȋn dezvoltarea Municipiului Tecuci. Raportul de specialitate vizat de arhitectul - șef menționeazӑ propunerile de “reglementare a amplasӑrii la nivelul parcelei subliniind ȋn mod special modul de aliniere fațӑ de Str. Gh. Petraşcu, viitoarea axӑ majorӑ ce va traversa nord-sud incinta fostei unitӑți militare și fațӑ de strada cu caracter principal de serviciu ce ȋncadreazӑ la vest amplasamentul”. Propunerile au studiat și relaționarea clӑdirii propuse cu cele existente, ȋn condițiile ȋnființӑrii Muzeului Aviației ȋn clӑdirea vechii garnizoane. Muzeul Aviației, situat pe Str. Ghe. Petraşcu, nr. 64-66, Pavilionul A de la fosta UM 01589, în vecinătatea Kaufland-ului, a luat ființӑ ȋn urma transmiterii ȋn folosințӑ gratuitӑ Asociației Române pentru Propagandӑ și Istoria Aeronauticii (ARPIA) a imobilului fostei garnizoane. Astfel, sala 11 a devenit sala principală a Muzeului Aviaţiei pentru perioada 1917-1986. Sala nr. 12 este pentru perioada 1986-2001, perioadă în care a activat UM 1879 Elicoptere Tecuci. La sala 13 se gӑsește grupul sanitar. Sălile 14 şi 15 servesc drept magazii pentru materiale, documente, echipamente. Sala 16 este hol de intrare şi acces la încăperi. Sala 17 este destinată Muzeului Militar de Garnizoană. Sala 18 adӑpostește biroul pentru responsabilul Muzeului şi personal. Sala 19 cuprinde



7

sala de şedinţe şi expuneri. Toate cele 8 încăperi sunt dotate cu mese, vitrine şi exponate, panoplii cu fotografii, machete, pliante, uniforme, tablouri. Autoritӑțile locale au decis ȋn cele din urmӑ aducerea ȋn actualitate a diverselor documentații analizate ȋn trecut și ȋncercarea realizării unui studiu complet, care sӑ rezolve ȋntreaga zonӑ. Intenția este pe deplin justificatӑ datӑ fiind poziția avantajoasӑ a terenului, cu legӑturi de circulație facile, atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru transportul de mӑrfuri prin intermediul cӑii ferate. Zona rezidențialӑ propusӑ este completatӑ de servicii și instituții, evitându-se crearea unui efect de “cartier-dormitor”, precum și rezolvarea nevoii de spații de birouri pentru diverse organisme administrative. Complexul Kaufland oferӑ și el un un punct comercial util. 1.4.5. Proprietatea terenurilor Conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicӑ și regimul juridic al acesteia, identificarea tipului de proprietate asupra bunului imobil (teren + construcţii) din zona PUZ UM 01589 Tecuci s-a marcat pe Planşa U4. S-au identificat urmӑtoarele tipuri de proprietate: - terenuri aflate ȋn proprietate publică (de interes naţional, judeţean şi local); - terenuri proprietate privată (de interes naţional, judeţean şi local); - terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

Circulația terenurilor

Tipuri de proprietate (situația existentӑ) Suprafața

(mp)

A. Domeniul

Public

Terenuri din domeniul public al statului 3883

Terenuri din domeniul public al Municipiului Tecuci 204866

Terenuri din domeniul public al Municipiului Tecuci ȋnchiriate date ȋn folosințӑ temporarӑ sau cu administrarea cedatӑ temporar

12676

B. Domeniul

Privat

Terenuri concesionate persoanelor fizice/juridice 6785

Terenuri proprietate privatӑ a persoanelor fizice sau juridice 3990

Total suprafațӑ studiatӑ 232200 mp

1.4.6. Ocuparea terenurilor Terenul studiat este compus din suprafețe libere dezorganizate și clӑdiri ȋn diverse grade de degradare, expresia urbanisticӑ fiind una dezorganizatӑ. Terenurile libere au ȋn general aspect de teren viran, iar vegetația dezvoltatӑ necontrolat amenințӑ stabilitatea clӑdirilor mai vechi. Amplasamentul aparține Consiliului Local Tecuci, acesta având diverse contracte de ȋnchiriere/ concesiune/retrocedare cu investitori privați, precum și terenuri/imobile pe care intenționeazӑ a le realiza din fonduri proprii. Parcelarul este ȋn general dezorganizat. Clӑdirile existente sunt un melanj neuniform de structuri din diferite perioade istorice, ȋncepând cu anii 1890 și terminând cu anii 1950, aflate ȋn diverse stadii de autodistrugere, realizate din materiale cu durabilitate variatӑ. Marea majoritate a imobilelor sunt cu regimul de ȋnӑlțime parter și structura din zidӑrie, dar existӑ și câteva clӑdiri de ȋnӑlțime medie (P+2). O serie de clӑdiri ce apar ȋn inventarul imobilelor, realizate din materiale perisabile, nu mai existӑ ȋn realitate pe amplasament, rezultat probabil al autodemolӑrii. In urma analizei clӑdirilor existente, s-au ales cele cu posibilitӑțile cele mai mari de refuncționalizare și reabilitare, urmând ca cele cu duratӑ de viațӑ de mult depӑșitӑ sӑ fie demolate. Nici una din clӑdirile de pe amplasament nu face parte din patrimoniu, dar unele pot fi considerate ca având valoare de personalizare a zonei. Majoritatea acestor clӑdiri sunt abandonate, dar existӑ și unele care adӑpostesc funcțiuni de birouri sau producție. Pe teren mai existӑ și spații de agrement punctuale - teren de tenis, paintball sau parc de joacӑ pentru copii, aceste funcțiuni rӑmânând totuși pierdute ȋn caracterul dezorganizat al zonei. S-a fӑcut analiza clӑdirilor existente și s-au determinat clӑdirile ce se vor demola și cele ce se vor pӑstra și refuncționaliza/reabilita.



8

Starea clӑdirilor; străzile prezintă zone cu denivelări sau gropi

Starea clӑdirilor; vegetație dezvoltatӑ necontrolat;



9

Străzile și aleile prezintă zone cu denivelări sau gropi

Clӑdiri ȋn diferite stadii de degradare;



10

Zona destinatӑ activitӑților de producție (existente)

SC VELTAV SRL

Decizia etapei de ȋncadrare nr. 677/04.10.2012 eliberatӑ de APM Galați pentru proiectul “Schimbare de destinație din remizӑ tehnicӑ; amenajӑri interioare secție de producție mase plastice”,

amplasament: județul Galați, Municipiul Tecuci, Str. Gheorghe Petraşcu, nr. 64-66, intravilan; Suprafața construitӑ este de 1238,62mp; regim de ȋnӑlțime P+1E parțial;

SC CONNINSTAL FXF SRL

(tâmplӑrie PVC, Aluminiu, geam termopan, uși interioare și exterioare , etc.)



11

SC FURTUNTEC SRL

Autorizație de mediu nr. 156/28.10.2010 revizuitӑ ȋn data de 17.11.2011 emisӑ de ARPM Galați pentru urmӑtoarele activitӑți:

cod CAEN rev. 2 – 2221 fabricarea plӑcilor foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic (cod CAEN rev. 1 – 2521);

cod CAEN rev. 2 – 3101 fabricarea de mobilӑ pentru birouri și magazine (cod CAEN rev. 1 – 3612);

cod CAEN rev. 2 – 3102 fabricarea de mobilӑ pentru bucӑtӑrii (cod CAEN rev. 1 – 3613);

cod CAEN rev. 2 – 3109 fabricarea de mobilӑ n.c.a. ( cod CAEN rev.1 – 3614);

cod CAEN rev. 2 – 3832 recuperarea materialelor reciclabile sortate (cod CAEN rev.1 – 3720);

cod CAEN rev. 2 – 4677 comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor (cod CAEN rev.1 – 5157);



12

Situația clӑdirilor – propuneri pentru demolare, reabilitare/refuncționalizare

Pavilion Destinația

prin constr. Mod de folosire

Suprafețe Regim de

ȋnӑlțime

Nr. ȋncӑperi

Natura elementelor constructive Termen scadent

RK Starea clӑdirii

Concluzie

Ind. An

constr. Construitӑ

(mp) desfӑșuratӑ

(mp) Fundații Pereți Planșee Acoperiș

RK1 Anul

RK2 Anul

RK3 Anul

A 1989 Comandament Comandament (muzeu)

763.5 1040.25 1P+1E 41 Beton + zid piatrӑ

Zid carӑmidӑ

Bolțari, cӑrӑmidӑ, lemn

Tablӑ 1974 1989 2004 Medie Reabilitare

A1 1972 Dormitor Dormitor 849 2201 1P +2E 60 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Terasӑ 1989 2006 2023 Medie Reabilitare

A2 1892 Comandament Comandament 380.5 575.37 1P+1E 27 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn, beton

Tablӑ 1974 1991 2008 Medie

Posibilӑ refacere; in caz de imposibilitate tehnicӑ: demolare

A3 1952 Dormitor Salӑ specializatӑ

285.5 704.6 1P+1E 16 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Tiglӑ 1974 1991 2008 Medie Reabilitare

A4 1972 Bl. Alim,/dorm Bl.alim./dorm 849 2201 1P+1E 72 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Terasӑ 1978 2002 2017 Medie Pӑstrare

A5 1907 Administrativ Punct control 90.2 90.2 1P 3 Beton; piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1994 2014 Degradatӑ Demolare

A6 1907 Administrativ Mag. Muniție 139.1 139.1 1P 9 Beton; piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


B 1898 Dormitor Dormitor 749 1673.7 1P+1E 38 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1991 2001

Degradatӑ (clӑdirea nu este folositӑ ȋn prezent)

Reabilitare. Refuncțio-nalizare

B1 1892 Dormitor Sӑli spec. 631 631 1P 11 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1994 2014 Reabilitatӑ Pӑstratӑ


Zid cӑrӑmidӑ


B3 1982 Magazii Magazii 1047 1047 1P 31 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1991 - Degradatӑ; nefolositӑ

Demolare

B4 1982 Dormitor Magazii 631 631 1P 11 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1994 2014 Degradatӑ; nefolositӑ

Demolare

B5 1892 Dormitor magazii 631 631 1P 11 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


Demolare


Zid cӑrӑmidӑ


Demolare

B7 1982 Remiza auto Remizӑ auto 1063 1063 1P 17 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


Demolare

B8 1892 Remiza auto Remizӑ auto 1063 1063 1P 17 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


Demolare



13

B9 1907 Atelier tâmplӑrie

Atelier tâmplӑrie

61.5 61.5 1P 2 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1994 - Degradatӑ; Demolare

C 1898 Magazii magazii 583.1 583.1 1P 15 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Eternit 1974 1991 -



C1 1892 Corp gardӑ Corp gardӑ 191 191 1P 10 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1991 - Degradatӑ Demolare cu acordul jandarmeriei

D 1891 Bl. alim. Bl. alim. 2274 2880 1P+1E 44 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1989 2004


Reabilitare. Refuncțio-nalizare (clӑdirea are spații mari)

D1 1950 Magazii Mag. C.L. 73 73 1P 1 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1991 - Degradatӑ Demolare

E 1898 Sala sport Sala sport 610 610 1P 8 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1994 -



E1 1892 Atelier SIA+Mag. 227 227 1P 10 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


F 1939 Atelier auto Atelier auto 1139 1139 1P 9 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Terasӑ 1974 1994 - Medie Reabilitare, refuncțio-nalizare

F1 1939 Remiza auto Remiza auto 1139 1139 1P 7 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Terasӑ 1974 1994 - Medie Reabilitare, refuncțio-nalizare

G 1902 Infirmerie Infirmerie 226 226 1P 10 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


H 1898 Magazii Magazii 317 317 1P 4 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


I 1907 Magazii Magazii 243.65 243.65 1P 3 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Tiglӑ 1974 1989 2013 Degradatӑ Demolare

J 1952 Popota Popota 450 450 1P 18 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Tiglӑ 1974 1989 2004 Degradatӑ Demolare

J4 1940 Magazii Magazii 1076.7 1076.7 1P 1 Stalpi beton

Lemn - Azbociment - - - Degradatӑ Demolare

J5 1940 Magazii Magazii 1076.7 1076.7 1P 1 Stalpi beton

Lemn - Azbociment - - - Degradatӑ Demolare

K 1952 Sӑli studiu Sӑli studiu 669.9 2469.14 1S+1P+2E

53 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Tiglӑ 1974 1991 2008

Medie (clӑdirea este folositӑ ȋn prezent)

Reabilitare; refuncțio- nalizare



14

K1 1898 Sӑli studiu Sӑli studiu 906 906 1P 17 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1989 2004


Demolare

K5 1952 Remiza auto Remiza auto 1919 1919 1P 18 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Terasӑ/ tiglӑ

1975 1994 -

Degradatӑ (clӑdirea este folositӑ)

Reabilitare/ Refuncțio- nalizare

K6 1940 Remiza Remiza 1032 1032 1P 1 Beton Lemn Lemn Carton 1974 1994 - Degradatӑ Demolare

K7 1892 Remiza auto Remiza auto 1060 1060 1P 5 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Azbociment 1974 1994 - Degradatӑ Demolare

L 1892 Centralӑ termicӑ

Centralӑ termicӑ

1133 1133 1P 22 Zid piatrӑ

Zid cӑrӑmidӑ


M 1956 Beci zarzavat Beci zarzavat 160 160 1S 1 Beton Beton Lemn Tablӑ 1974 1994 - Degradat, nefolosit

Demolare

K9 1987 Remizӑ tehnicӑ

Remizӑ tehnicӑ

1583 1583 1P 3 Beton BCA Beton Terasӑ - - - Degradatӑ, nefolositӑ

Reabilitare/ refuncțio-nalizare

K10 1987 Remizӑ tehnicӑ

Remizӑ tehnicӑ

1247 1247 1P 1 Beton BCA Beton Terasӑ - - -

Medie; ocupatӑ cu o funcțiune de producție (mase plastice)

Pӑstrare

N 1940 PIT PIT 99.5 99.5 1P 1 Beton Zid cӑrӑmidӑ


R 1957 Spӑlӑtorie Spӑlӑtorie 343.8 343.8 1P 1 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Tablӑ 1974 1989 2004 Degradatӑ Renovare/ refuncțio-nalizare

V 1892 Remiza Remiza 709 709 1P 5 Piatrӑ Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Eternit/ tablӑ

1974 1994 - Degradatӑ Demolare cu acordul Jandarmeriei

V1 1972 Beci zarzavat Beci zarzavat 210 210 1S 5 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Lemn Carton 1974 1991 - Degradat Demolare

K8 1978 Remiza PSI Remiza PSI 119 119 1P 5 Beton Zid cӑrӑmidӑ

Beton Terasӑ - - - Medie Se pӑstreazӑ ca atare



15

1.4.7. Obiective de utilitate publicӑ Amplasamentul studiat are o suprafațӑ totalӑ de 232276 mp, cuprinzând terenuri ȋn domeniul public și privat al Consiliului Local Tecuci, terenuri concesionate și ȋnchiriate, precum și terenuri ȋn proprietate privatӑ a persoanelor fizice și juridice. Tipurile de proprietate sunt marcate pe Plansa U4 – Situația juridicӑ și circulația terenurilor. În zonӑ se mai întâlnesc urmӑtoarele tipuri de proprietӑți: la nord - parcele concesionate investitorilor particulari; la est - zona aparținând Jandarmeriei Române; la vest - calea feratӑ și ȋn plan ȋndepӑrtat, terenuri cu destinație specialӑ, aparținând Ministerului de Interne; la sud - teren proprietate privatӑ (Kaufland), artere de circulație municipale și zone de locuințe colective. În zonӑ existӑ urmӑtoarele obiective de utilitate publicӑ: B-dul Carol I, Strӑzile Regina Elisabeta și Nicolae Titulescu – drum public de interes local situat pe amplasamentul studiat și Str. Ghe Petrascu, ce face legӑtura ȋntre oraș și amplasamentul studiat, ȋn partea de sud; Calea feratӑ - obiectiv public de interes național, conform Legii nr. 213/1998; Muzeul Aviației, situat ȋn partea de sud a amplasamentului. 2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planui Urbanistic Zonal 2.1. Aspecte generale Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (permisiuni şi resticţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ-ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcţie de fondurile disponibile). Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare prin organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului pentru zona aferentӑ PUZ UM 01589 Tecuci. 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Obiectivele Planului sunt următoarele: Reglementarea gradului de construibilitate al terenului; Realizarea unui nou cartier de locuințe cu regim mic și mediu de ȋnӑlțime și lotizarea terenului; Realizarea unei zone pentru producție și servicii nepoluante; Reabilitarea tramei stradale pentru acces la funcțiunile zonei și a profilelor transversale caracteristice; Rezervarea suprafețelor de teren, necesare viitoarelor drumuri; Asigurarea necesarului de spații verzi; Asigurarea utilitӑților dezvoltӑrii zonei ȋntr-o variantӑ de echipare centralizatӑ; Rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice. Obiectul P.U.Z. se constituie într-un studiu ce constӑ în analiza situației existente, potențialului de dezvoltare urbanisticӑ a zonei și propuneri de organizare funcționalӑ, volumetricӑ și tehnicӑ a zonei, urmӑrindu-se totodatӑ elaborarea unui regulament care sӑ stea la baza unei dezvoltӑri durabile a ansamblului studiat, ansamblu ce urmӑrește a exploata ȋn mod cât mai eficient o suprafațӑ de teren cu posibilitӑți bune de legӑturӑ cu orașul.



16

Ca fază premergӑtoare proiectului de investiție, PUZ-ul, prin propunerile prezentate, va constitui documentația de urbanism ce va sta la baza întocmirii D.T.A.C. (extras din P.Th.), care va prelua elementele din reglementӑrile aprobate. S-au stabilit astfel câteva linii generale de urmӑrit și dezvoltat ȋn vederea elaborӑrii PUZ - zona UM 01589, privitoare la compoziția funcționalӑ și mӑsurile posibile de ȋmbunӑtӑțire a fondului construit existent ȋn zonӑ, precum și o serie de sub-zone, care vor fi tratate ca UTR-uri ȋn documentația finalӑ: Zona 1 - Situatӑ ȋn partea de sud-vest a amplasamentului este o zonӑ relativ dens construitӑ ȋn comparație cu restul amplasamentului. In acesta zonӑ existӑ câteva clӑdiri de talie medie, cu vechimea cuprinsӑ ȋntre 50-100 de ani, prezentând diferențele stilistice respective. Având ȋn vedere vecinӑtatea cu complexul comercial Kaufland, și ȋn general cu orașul, s-a stabilit reabilitarea acestor clӑdiri cu funcțiuni de centru civic: hotel, muzeu (existent, propus spre diversificare), spații de birouri, spații admistrative, spații pentru conferințe și prezentӑri, precum și o bisericӑ de dimensiuni mici. Funcțiunea propusӑ este susținutӑ de dimensiunile spațiilor existente și de potențialul urban al ansamblului de clӑdiri. In afara clӑdirilor principale, care se vor reabilita și refuncționaliza, existӑ o serie de clӑdiri de talie mai micӑ, degradate, din materiale de calitate inferioarӑ, care se vor demola. Zona va pivota ȋn jurul unui spațiu pietonal amenajat urban, rezultat din configurația actualӑ a terenului și din dispunerea clӑdirilor ȋn sit. Circulații auto fluente și spații de parcare vor completa ȋn mod eficient ansamblul propus. Zona 2 - Situatӑ ȋn nordul direct al zonei 1 și ȋn vestul amplasamentului general, va cuprinde funcțiuni de producție nepoluante . Alegerea este justificatӑ atât de accesul direct la calea feratӑ, care se poate repara și exploata ȋn caz de nevoie, cât și de faptul cӑ este cel mai puțin afectatӑ de poluarea sonorӑ a cӑii ferate. In cadrul acestei zone existӑ ȋn prezent o clӑdire dedicatӑ funcțiunii de producție, precum și o serie de clӑdiri aflate ȋn stare de degradare prea avansatӑ pentru a putea fi valorificate eficient, care se vor demola. Zona 3 - Pentru a izola și proteja fațӑ de zona de producție, se va crea o zona verde, agrementatӑ cu funcțiuni sportive și de divertisment (acestea din urma ȋn partea de nord a zonei 1, și ȋn partea de sud a zonei 2). Zona verde se va dezvolta longitudinal și va ȋmbrӑca zona de producție. Se propune a se agrementa cu piste de biciclete sau role, folosind dezvoltarea longitudinalӑ, precum și cu amenajӑri peisagere, forme de relief artificiale menite a diminua poluarea sonorӑ de la calea feratӑ, spații de joacӑ pentru copii și zone de petrecere a timpului ȋn aer liber. Zona 4 - Zona centralӑ a amplasamentului, cuprinde amplasamentul unui complex ANL deja propus și un campus școlar, care nu s-a mai realizat. Se propune reorganizarea zonelor studiate ȋn cele douӑ Studii de Fundamentare menționate, ȋn condițiile aducerii ȋn actualitate a situației zonei și completarea mobilӑrii amplasamentului cu locuințe colective tip ANL, cu regimul de ȋnӑlțime P+4 - P+2, coborând spre zona locuințelor unifamilare, situatӑ la nord-est. Zona 5 - Zona situatӑ ȋn partea centralӑ a amplasamentului și la nord de zona 4, cuprinde o serie de clӑdiri care au aparținut complexului militar, ȋn prezent nefolosite, realizate din materiale de proastӑ calitate, unele aflate ȋn stare de degradare avansatӑ. Se propune stabilirea unor funcțiuni potrivite pentru clӑdirile existente care sunt ȋntr-o stare structuralӑ satisfӑcӑtoare. In urma observației directe la amplasament, o parte din construcții au fost realizate din materiale cu o duratӑ scurtӑ de viațӑ, care a fost depӑșitӑ deja. In cazul acestor clӑdiri, se va propune demolarea. Se propune refuncționalizarea structurilor aflate ȋn stare satisfӑcӑtoare ȋn vederea creӑrii de funcțiuni conexe zonei de locuințe: punct medical, posibil un centru de zi, clădire multifuncţională, clinică veterinară. Zona va fi agrementatӑ cu spații verzi și spații pietonale. Zona 6 - Situatӑ ȋn estul amplasamentului, parțial liberӑ de construcții și parțial ocupatӑ cu clӑdiri mai vechi, aflate ȋn diferite stadii de degradare fizicӑ, se propune a se parcela pentru obținerea unei lotizӑri pentru clӑdiri unifamiliale, preferabil realizate dupӑ proiecte tip, ȋn scopul obținerii unei imagini unitare, calitative urban. Clӑdirile existente aflate ȋn partea de sud a acestei zone se propun a se



17

demola. O zonӑ de servicii se poate studia ȋn partea de est, pe amplasamentele câtorva corpuri de clӑdire comune cu Jandarmeria, de asemeni propuse spre demolare. In studiul efectuat s-a depӑșit limita ridicӑrii topografice ȋn aceastӑ zonӑ, pentru unificarea tramei stradale și realizarea legӑturii cu orașul ȋn partea de est. O subzona a zonei 6 se gӑsește ȋn nordul amplasamentului, unde existӑ o serie de terenuri vândute sau concesionate persoanelor fizice. Aceasta zonӑ se propune a fi mobilatӑ cu locuințe unifamiliale, dar nu neaparat dupӑ un proiect tip. Zona 7 - Situatӑ ȋn sud-estul amplasamentului este ȋn prezent ocupatӑ cu funcțiuni sportive și un parc de joacӑ pentru copii. Se propune pӑstrarea funcțiunii acestei zone. Toate zonele menționate vor comunica prin intermediul unor circulații auto cu 2 benzi, acordându-se atenție aliniamentelor la circulațiile principale pentru a se pӑstra posibilitatea unor eventuale lӑrgiri. Legӑtura cu orașul se va realiza astfel: - prin partea de sud a amplasamentului, prin intermediul arterelor B-dul Carol, Str. Regina Elisabeta și Str. Nicolae Titulescu; - posibilitatea legӑrii cu artere de circulație din estul amplasamentului, numai cu acordul Jandarmeriei. ZONIFICARE FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI Bilanț teritorial existent Ȋn prezent zona nu are un caracter funcțional definit, fiind compusӑ din obiecte disparate, ȋn mare parte pӑrӑsite.

Bilanţul teritorial existent

Zone funcţionale Ha % Suprafafața

construitӑ (mp) Suprafața

desfӑșuratӑ (mp)

I. Zona cu destinație specialӑ 20.10 86,56 33793.92mp 35126mp

IV. Zona circulații auto, platforme betonate

3.03 13.04 - -

V. Zona circulații feroviare 0.09 0.4 - -

Total PUZ 23.22 100

Procent de ocupare existent: POTexistent = 16,81% Coeficient de utilizare a terenului: CUTexistent = 0.174 Deoarece amplasamentul studiat va cuprinde un complex de funcțiuni extrem de diferite ȋntre ele, s-a propus ȋmpӑrțirea ȋn unitӑți teritoriale de referințӑ (UTR) corespondente zonelor funcționale: UTR u.m. 1 – instituți și servicii, situatӑ ȋn partea de sud-vest a amplasamentului - ȋși propune gruparea și completarea unor clӑdiri existente aflate ȋn stare fizicӑ suficient de bunӑ pentru a fi refuncționalizate ȋn cadrul unei zone administrative. Existența ȋn aceastӑ zonӑ a Muzeului Aviației creeazӑ premisele dezvoltӑrii ȋn continuare a zonei cu funcțiuni complementare. Clӑdirile existente și propuse vor oferi spații de birouri și funcțiuni complementare (sӑli de conferințe, spații de expunere) atât pentru investitori particulari, cât și pentru diverse agenții municipale. Situarea acestei zone ȋn vecinӑtatea clӑdirii Kaufland și a unei cӑi de circulație importante (Str. Gh. Petraşcu) este un argument ȋn plus pentru comasarea acestor funcțiuni ȋn aceastӑ parte a amplasamentului - ce beneficiazӑ și de acesul cel mai direct cu centrul municipiului. In partea de nord se va crea o zonӑ cu funcțiuni de agrement. Un punct de interes propus este o capela ce va deservi zona rezidenţialӑ propusӑ, situatӑ ȋn axul arterei de circulatie ce traverseazӑ zona de locuințe colective. Aliniamentul posterior de 26m este justificat prin prezența pe latura de vest a cӑii ferate, pentru respectarea zonei de protecție a acesteia.



18

UTR u.m. 2 - zona de locuințe colective cu regim mic de ȋnӑlțime (P+2-P+3) va face trecerea de la unitӑțile cu ȋnӑlțimi P+4 - P+8 existente ȋn sudul amplasamentului, la zona de locuințe unifamiliale mici, atât propuse, cât și existente ȋn partea de nord a amplasamentului.Terenurile vor fi destinate locuințelor colective și dotӑrilor aferente. Se propune amenajarea de spații de parcare ȋn exteriorul incintelor create de volumele clӑdirilor de locuit pentru a elibera acest spațiu de o sursӑ de poluare fonicӑ și aerianӑ amplificat de efectul de incintӑ. Se va prefera organizarea incintelor cu spații verzi, locuri de joacӑ pentru copii protejate de traficul auto și spații de loisir comune amenajate. Amplasarea spațiilor de parcare ȋn legӑtura directӑ cu circulațiile auto perimetrale a condus la stabilirea aliniamentelor propuse, ȋn condițiile respectӑrii distanței de 10 m ȋntre ferestrele locuințelor și zona de parcare (conform Ordinului MS nr. 536/1997). UTR u.m.3 - zona de funcțiuni mixte - servicii și funcţiuni de agrement, de asemeni cu regim de ȋnӑlțme mic, pentru a se armoniza cu caracterul general al zonei. Zona va adӑposti funcțiuni sportive și mici clӑdiri de birouri, precum și dotӑrile aferente. Zona de agrement și funcțiuni sportive - va cuprinde o zonӑ ce funcționeazӑ ȋn prezent ca atare, ȋn partea de sud-est a amplasamentului, fiind curent ȋn grija unui investitor particular. Parcӑrile vor trebui amenajate ȋn interiorul proprietӑții, conform capacitӑții obiectivelor propuse (a se consulta tabelul bilanțului teritorial). UTR u.m.4 - zona de locuințe unifamilale pe lot - cu regim de ȋnӑlțime mic (P+1). Aceasta se va grupa ȋn partea de vest a zonei, cât mai departe de zona cӑii ferate. Terenurile vor fi cu destinația – locuințe și dotӑri aferente. Aliniamentul propus a luat ȋn considerare atât necesitatea obținerii unui profil transversal corect, cât și posibilitatea parcӑrii autovehiculelor proprietate personalӑ pe proprietatea privatӑ, conform legislației ȋn vigoare. UTR u.m.5 – instituții și servicii, va cuprinde o serie de clӑdiri existente, refuncționalizate și completate pentru a forma un mic centru de cartier. Zona este compusӑ din 3 subzone, care vor respecta același regulament: - zona centrului multifuncţional - propusă a se realiza prin refuncţionalizarea unei clădiri existente; - zona centru de cartier - cuprinzând o clӑdire existentӑ propusӑ a se refuncționaliza pentru spații de sport și agrement (structura cu deschideri mari a clӑdirii se preteazӑ la o astfel de refuncționalizare); se propune o clӑdire nouӑ, cuprinzând funcțiuni de tipul - biblioteca, internet cafe și birouri administrative - ce va contura aliniamentul principal la B-dul Carol I; - zona mic comerț și alimentație publicӑ - situatӑ ȋn spațiul verde ce delimiteazӑ zona de producție. - una din clădirile existente a fost recent reabilitată ȋn vederea realizării unei clinici veterinare; pentru clinica veterinară Ordinul MS nr. 536/1997 nu prevede zonă de protecţie sanitară; conform Ordinului MS nr. 536/1997 zona de protecţie sanitară pentru spital veterinar este de 30m de la limita de proprietate pȃnă la faţada clădirilor ȋnvecinate; distanţa nu este respectată; se propune realizarea unui studiu de specialitate care să stabilească condiţiile amplasării unităţii; UTR u.m.6 - zona de funcțiuni de producție nepoluante/servicii și producție. Toate construcțiile existente pe aceastӑ zonӑ se vor demola, cu excepția unei hale situatӑ ȋn partea de nord și a douӑ clӑdiri situate ȋn partea de sud. Se propune ca aceste douӑ clădiri sӑ primeascӑ funcțiuni predominant de servicii, pentru asigurarea unui spațiu intermediar fațӑ de zona de instituții și servicii. O plantație ȋnaltӑ existentӑ ȋn partea de sud a zonei UTR 6 va servi de asemenea de filtru. In aceasta zonӑ se preconizeazӑ și amplasarea unei spӑlӑtorii auto - deservitӑ de breteaua de legӑturӑ carosabilӑ dintre B-dul Carol I și circulația de centurӑ. Având ȋn vedere distanța redusӑ fațӑ de lotizӑrile de locuințe din partea de nord, se propune amplasarea unui modul administrativ ȋn jumӑtatea de clӑdire ȋnvecinatӑ cu locuințele, precum și crearea unei plantații de protecție pe aceastӑ latura, cu lӑțimea de 25 m. Zona de producție beneficiazӑ de acces la calea feratӑ, și, ȋn plus, se propune realizarea unei artere de circulație de centurӑ, pentru deservirea acestei zone și devierea generalӑ a traficului greu. Zona de protecție a cӑii ferate stabilește și aliniamentul principal de 26 m. In continuare se prezintӑ Bilanțurile teritoriale pe zone funcționale (UTR):



19

Bilanțurile teritoriale propuse pe zone funcționale



20

Folosinţa terenului propus pentru reconversie prin PUZ Teritoriul studiat ce face obiectul PUZ-ului are o suprafața de 232276mp. Deoarece pe terenul studiat se propun funcțiuni diferite, acestea vor fi tratate ȋn cadrul unor subzone funcționale – unitӑți teritoriale de referințӑ. Reglementӑrile zonei se pot studia și în planșa aferentӑ Regulamentului Urbanistic. Pe baza acestui regulament se vor elibera autorizații de construire.

UTR u.m.1 - IS – instituții și servicii; permisiunile se referӑ la birouri și spații administrative; sӑli de conferințe, spații expoziționale; alimentație publicӑ; comerț; spații de parcare și circulații auto aferente; zone pietonale și spații verzi; hotel; centru de afaceri; funcțiuni de sport și agrement; biserica; rețele aferente. Regim de ȋnӑlțime permis P, P+1, P+2 - 4.00 m la cornișa și 12.00 m la coamӑ. Utilizӑrile permise cu condiții se referӑ la reclame și semnale luminoase: acestea se vor realiza doar ȋn cadrul unui studiu de fațada suspus avizӑrii ȋn prealabil. POTmaxim admis : 40%. CUTmaxim admis : 1.6. UTR u.m.2: Lc – locuințe colective cu regim mic și mediu de ȋnӑlțime; permisiunile se referӑ la locuințe colective; amenajӑri aferente: spații verzi, spații pietonale, spații de joacӑ pentru copii; spații parcare și circulații auto de deservire; platforme de colectare a deșeurilor menajere; rețele edilitare aferente zonei. Regim de ȋnӑlțime maxim P+2 - P+3 - 9.00 m la cornișӑ și 12.00 m la coamӑ. Utilizӑrile permise cu condiții se referӑ la spații comerciale mai mici de 200 mp ADC; cabinete și birouri pentru profesiuni liberale - numai dupӑ evaluarea nivelului de zgomot sau risc presupus; POTmaxim admis: 25%. CUTmaxim admis: 1. UTR u.m.3 - zona mixtӑ funcțiuni de agrement/instituții și servicii; permisiunile se referӑ la birouri; rețele edilitare și circulații auto aferente; platforme de colectare a deșeurilor menajere; spații verzi, trasee pietonale, plantații de aliniament; dotӑri sportive de dimensiuni mici; spații verzi, zone pietonale; amenajӑri de agrement, parc, loc de joacӑ pentru copii; circulații auto, parcӑri aferente; rețele edilitare aferente; plantații de aliniament. Regim de ȋnӑlțime maxim P+1 - 6.00 m la cornișӑ și 9.00 m la coamӑ. Utilizӑrile permise cu condiții se referӑ la reclame și semnale luminoase: acestea se vor realiza doar ȋn cadrul unui studiu de fațadӑ suspus avizӑrii ȋn prealabil. POTmaxim admis: 50%. CUTmaxim admis: 1.5. UTR u.m.4 L - zona locuințe unifamiliale; permisiunile se referӑ la locuințe unifamiliale; anexe și dotӑri complementare locuințelor; infrastructura: circulații auto și pietonale, spații de parcare; spații verzi – plantații de aliniament; platforme de colectare a deșeurilor menajere. Regim de ȋnӑlțime maxim P+1 - 6.00 m la cornișӑ și 9.00 m la coamӑ. Utilizӑrile permise cu condiții se referӑ la spații comerciale mai mici de 200 mp ADC. POTmaxim admis : 35%. CUTmaxim admis : 0.7. UTR u.m.5 - IS - zona instituții și servicii; permisiunile se referӑ la centru multifuncţional, centru de cartier; spații de agrement; spații comerciale; spații de birouri; spații expozitionale; parcuri, spații verzi și amenajӑri peisagere; funcțiuni de agrement. Regim de ȋnӑlțime permis P, P+1, P+2 - 4.00 m la cornișӑ și 12.00m la coamӑ. Utilizӑrile permise cu condiții se referӑ la reclame și semnale luminoase: acestea se vor realiza doar ȋn cadrul unui studiu de fațadӑ suspus avizӑrii ȋn prealabil; POTmaxim admis: 25%. CUTmaxim admis: 0.75. UTR u.m 6 - zona de unitӑți de producție nepoluante; permisiunile se referӑ la unitӑțile de producție, care vor prezenta o documentație detaliatӑ cuprinzând procesul tehnologic și emisiile de poluanți produși, documentație ce va fi supusӑ reglementӑrii din punct de vedere al protecției mediului; circulații auto și pietonale aferente; plantații de aliniament și protecție; depozitare; clӑdiri administrative și de servicii; spӑlӑtorie/service auto. Regim de ȋnӑlțime permis P, P+1, P+2 - 4.00 m la cornișӑ și 12.00 m la coamӑ. Utilizӑrile permise cu condiții se referӑ la reclame și semnale luminoase: acestea se vor realiza doar ȋn cadrul unui studiu de fațadӑ suspus avizӑrii ȋn prealabil; POTmaxim admis: 60%. CUTmaxim admis: 1.8. Lucrӑrile de îmbunӑtӑțire, extindere sau mӑrire de capacitate a rețelelor edilitare se vor realiza de cӑtre investitor sau beneficiar, parțial sau în întregime, dupӑ caz, în condițiile contractelor încheiate cu



21

Consiliul Local. Proprietatea asupra rețelelor tehnico – edilitare aflate în serviciul public este proprietate publicӑ a orașului sau județului, dacӑ legea nu prevede altfel. Parcajele aferente oricӑror funcțiuni se vor asigura în afara spațiului public, în conformitate cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor în localitӑți urbane – P 132/1993 (și proiect nr. 6970 / N / 1992 – Urban Proiect ) și respectarea prevederilor art. 33 și Anexa nr. 5 din R.G.U. Referitor la Spaţiile verzi și plantate, autorizarea executӑrii construcților va dispune obligativitatea menținerii sau creӑrii de spații verzi și plantate în funcție de destinația și capacitatea construcției, conform Anexei nr. 6 din R.G.U. Se recomandӑ ca pe suprafetele neocupate cu clӑdiri sau rezervate pentru realizarea obiectivelor de utilitate publicӑ sa se asigure: Plantarea cel puțin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren în zonele de protecție și amenajarea de spații verzi plantate pe circa 40% din suprafața de aliniament și clӑdiri; Plantarea cel puțin a unui arbore la fiecare 100 mp în zona rezidențială și de dotӑri, cu excepția zonelor cu destinație specialӑ; Referitor la ȋmprejmuiri: Se vor respecta urmӑtoarele reguli: În cazul clӑdirilor retrase fațӑ de aliniament se recomandӑ garduri cu partea inferioarӑ plin de 30cm iar cea superioarӑ de 1,20cm, dublate spre interior cu gard viu (sau numai gard viu ); Gardurile dintre proprietӑți pot fi realizate pe o înӑlțime de 1,50 – 1,80 m din materiale corespunzӑtoare sau elemente de vegetație, funcție de opțiunile proprietarilor. Se pot adopta, acolo unde este cazul, soluții de împrejmuire prin folosirea elementelor de mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) Pentru unitӑțile productive sau care desfӑșoarӑ activitӑți sau servicii publice se recomandӑ garduri cu baza plinӑ la o înӑlțime de 0,6m spre circulația publicӑ sau garduri opace fațӑ de limitele laterale și posterioare, cu înӑlțime de 2,20 – 2,60 m pentru asigurare împotriva intruziunilor. Se recomandӑ ca indiferent de soluțiile adoptate, acestea sӑ facӑ obiectul proiectelor de specialitate întocmite de arhitecți sau peisagiști, ce vor fi supuse aprobӑrilor legale. Anexele locuințelor se pot cupla la calcan cu alte clӑdiri sau pe limita de proprietate cu condiția respectӑrii prevederilor Codului Civil. Reguli cu privire la amplasarea fațӑ de obiectivele cu destinație specialӑ Obiectivele situate ȋn zona de protecție a zonelor cu destinație specialӑ vor obține avizul organismelor respective – M.I., M.Ap.N., SRI. Documentația tehnicӑ pentru autorizarea oricaror lucrӑri ce urmeazӑ a fi executate la mai puțin de 2400m fațӑ de limita obiectivelor speciale se avizeazӑ de M.Ap.N., M.I. și S.R.I. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995). M.Ap.N. prin Statul Major General, M.I. şi S.R.I. avizeazӑ documentația tehnicӑ pentru autorizarea oricӑrei lucrӑri, dacӑ urmeazӑ a se executa în vecinӑtatea obiectivelor speciale din intravilan – pe parcelele limitrofe, precum și pe cele situate pe cealaltӑ parte a strӑzilor învecinate cu incinta acestora. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995 al M.Ap.N, M.I. și S.R.I.). Interdicții de utilizare conform Regulamentul de urbanism PUZ UM 01589 Tecuci Conform Art. 3 – Interdicții de utilizare din Regulamentul de urbanism PUZ UM 01589 Tecuci : 3.1 Se interzice amplasarea altor funcțiuni în afara celor prezentate ȋn toate UTR-urile. 3.2 Se interzice cu desӑvârşire amplasarea de funcțiuni poluante ȋn toate UTR-urile.



22

2.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe relevante Planul Urbanistic Zonal îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a municipiului. Planul Urbanistic Zonal, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice. La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Strategia de dezvoltare durabilӑ pentru zona studiatӑ urmӑrește o dezvoltare pe douӑ direcții: pe de o parte extinderea ariei prin lotizӑri de locuințe individuale, iar pe de altӑ parte, reorganizarea ȋn vederea exploatӑrii mai eficiente a terenurilor aflate ȋn poziție centralӑ sau ȋn propierea centrului. Planul studiazӑ o zonӑ care este depӑșitӑ din punct de vedere moral și fizic: fosta unitate militarӑ, ce nu ȋși mai gӑșește locul ȋn apropierea unuicentru urban aflat ȋn dezvoltare. Se urmӑreștefolosirea fondului construit existent aflat ȋn stare satisfӑcӑtoare, dar ȋn același timp și curӑțarea țesutului urban de edificii vechi și uzate. Situarea ȋntre zona de centru și zona rezidențialӑ au dus la propunerea unui melanj echilibrat de funcțiuni de servicii, comerciale, rezidențiale și de micӑ producție nepoluantӑ. 2.3.1. Planuri şi programe la nivel local Un principiu de bazӑ avut ȋn vedere la elaborarea PUZ UM 01589 Tecuci este cel al integrӑrii acestuia ȋn planurile statutare elaborate la niveluri teritoriale superioare, precum și corelarea cu prevederile documentațiilor de urbanism aprobate. In acest sens PUZ UM 01589 Tecuci a fost ȋntocmit ȋn conformitate cu : Strategia de dezvoltare a Municipiului Tecuci (2008 - 2013) Strategia de dezvoltare a Municipiului Tecuci pentru perioada 2008 – 2013 trasează liniile directoare prin care acesta să devină un oraş dezvoltat armonios, înnoit urbanistic şi oferind condiţii de locuire, muncă şi servicii de calitate. Obiectivul general al strategiei constă în asigurarea dezvoltării echilibrate a localităţii, astfel încât Municipiul Tecuci să devină un loc atractiv pentru locuire şi muncă, accentul fiind pus pe: • dezvoltarea urbană; • îmbunătăţirea serviciilor; • îmbunătăţirea mediului de afaceri. Pentru realizarea obiectivului general al strategiei au fost definite obiective specifice, dintre care se evidenţiază: • dezvoltarea urbană pe orizontală; • îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturii cu zonele înconjurătoare; • creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor sociale; • asigurarea protecţiei mediului. Planul prevede propuneri de organizare funcționalӑ, volumetricӑ și tehnicӑ a zonei, urmârindu-se totodatӑ elaborarea unui regulament care sӑ stea la baza unei dezvoltӑri durabile a ansamblului studiat, ansamblu ce urmӑrește a exploata ȋn mod cât mai eficient o suprafațӑ de teren cu posibilitӑți bune de legӑtura cu orașul, propunerea fiind iniţial înscrisă în Programul 6 al Strategiei – Încurajarea



23

dezvoltării urbane, în scopul realizӑrii de locuințe, instituții și servicii, activitӑți economice nepoluante, spații verzi, sport și agrement, etc.. Dezvoltarea durabilӑ în această zonă reprezintă în întregime obiectul prezentului PUZ UM 01589 Tecuci. Analiza prevederilor PUZ şi ale Regulamentului local de urbanism aferent acestuia în raport cu obiectivele şi măsurile Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Tecuci indică faptul că PUZ preia şi detaliază, pentru amplasamentul de circa 232276mp la care se referă, măsurile urbanistice incluse în strategie. Astfel, PUZ va asigura cadrul legal specific domeniului urbanistic pentru elaborarea şi implementarea unui proiect care vizează atât dezvoltarea urbană, cât şi îmbunătăţirea serviciilor şi a mediului de afaceri în Municipiul Tecuci.

Planul Urbanistic General al Municipiului Tecuci Prin PUG aprobat al Municipiului Tecuci, zona este cuprinsӑ in intravilanul Municipiului Tecuci, fiind pânӑ recent o zonӑ cu destinație specialӑ. Dupӑ desființarea unitӑții militare ce a funcționat pe amplasament, zona a fost propusӑ pentru refuncționalizare. Amplasamentul prezintӑ atât fond construit (degradat), cât și rețele edilitare și trama stradalӑ - dar acestea sunt toate ȋntr-o stare avansatӑ de degradare, nefiind din start de ȋnaltӑ capacitate sau de foarte bunӑ calitate. In concluzie, zona are nevoie de o restructurare completӑ, pentru a fi introdusӑ ȋn țesutul sӑnӑtos urban ce se extinde dinspre centrul municipiului. Aceasta restructurare cuprinde: Clarificarea și organizarea din punct de vedere juridic a suprafețelor, ȋn vederea deschiderii de oportunitӑți investitorilor interesați. In prezent, zona nu este structuratӑ suficient pentru a oferi un cadru solid și o bazӑ coerentӑ pentru implementarea unei rețele de circulație sau a unor rețele edilitare; Stabilirea unui ansamblu coerent de circulații ȋn zonӑ, ȋntr-o modalitate atât eficientӑ, cât și funcționalӑ; circulațiile propuse vor trebui dimensionate corespunzӑtor unei zone urbane, luminate și semnalizate. O suprafațӑ de parcӑri estimativӑ este necesar a fi studiatӑ pentru a acoperi nevoile funcțiunilor propuse. Este de asemeni necesarӑ conectarea acestor circulații cu restul orașului - motiv pentru care s-au pӑstrat traseele generale vechilor circulații, cu completӑrile și lӑrgirile aferente; Stabilirea unor trasee coerente și eficiente a rețelelor edilitare ȋn zonӑ. Este necesarӑ stabilirea unor zone funcționale și propuneri de mobilare urbanisticӑ generale, precum și calculul unor necesare aproximative pentru stabilirea traseelor edilitare ȋn mod optim; Stabilirea unei succesiuni de zone funcționale pentru diminuarea conflictului cu calea feratӑ; stabilirea unui regulament urbanistic de funcțiuni și parametrii admiși pe zone, pentru stoparea realizӑrii de obiective poluante. Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galați Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al Judeţului Galați identifică principalele probleme de mediu la nivelul judeţului, din care decurg şi elementele caracteristice Municipiului Tecuci. Pentru Municipiul Tecuci se evidenţiază probleme specifice mediului urban dens populat, pentru care sunt desemnate şi obiectivele şi acţiunile planificate pentru soluţionarea acestor probleme. PLAM a identificat în matricile-plan, principalele surse de poluare existente şi obiectivele şi măsurile principale propuse pentru soluţionarea problemelor prioritare, planificate pe termen scurt şi mediu. Dintre problemele generale ale mediului urban identificate în zona selectată pentru PUZ UM 01589 Tecuci, pot fi considerate ca fiind de importanţă deosebită următoarele: - alimentarea cu apӑ potabilӑ cantitativӑ și calitativӑ; - emisii de noxe provenite din activităţile de transport auto; - evaluarea influenţei calităţii factorilor de mediu asupra calităţii vieţii locuitorilor municipiului; - poluare fonică datorată traficului auto; - spaţii verzi insuficiente sau administrate necorespunzător.



24

Având ȋn vedere vecinӑtatea cu complexul comercial Kaufland și zonele rezidenţiale, dar adiacentă infrastructurii rutiere existente, amplasamentul are avantajul unui acces auto facil. Prin propunerile sale, PUZ va contribui la atingerea obiectivelor de mediu incluse în PLAM. 2.3.2. Planuri şi programe la nivel regional Planul de Dezvoltare al Regiunii 2 Sud-Est pentru perioada 2007 - 2013 Planul de Dezvoltare Regionalӑ 2007-2013 Regiunea 2 Sud – Est este un document strategic care prezintӑ prioritӑțile de mediu, de dezvoltare și de coeziune ale regiunii de dezvoltare, conține profilul economic și social al acesteia, strategia de dezvoltare regionalӑ și programarea financiarӑ multianualӑ a prioritӑților și a mӑsurilor de dezvoltare regionalӑ, luând ȋn considerare toate sursele de finanțare: buget de stat, bugete locale, surse private, sprijin financiar UE, precum și alte fonduri externe rambursabile sau nerambursabile. Municipiul Tecuci se încadrează ȋn Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, sub-zonӑ caracterizată printr-o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii şi potenţial forestier scăzut. Demografic, sub-zona înregistrează un declin datorat îmbătrânirii accentuate a populaţiei şi se observă o tendinţă continuă de scădere a numărului de locuitori. Totuşi, există unele posibilităţi de înnoire şi sporire a forţei de muncă mature. Există o reprezentare slabă a sectorului zootehnic, iar activităţile industriale sunt dezvoltate doar în oraşele mari. Atractivitatea turistică aici este limitată, iar echiparea edilitară este redusă. Obiectivul general al strategiei de dezvoltare regională este de a creşte PIB regional până în 2013, cu o rată de creştere superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi a atractivităţii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiectivul general poate fi atins prin: - creșterea atractivitӑții regionale și dezvoltarea durabilӑ a regiunii prin ȋmbunӑtӑțirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului acesteia - dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de noi locuri de muncӑ; - creșterea competitivitӑții regionale prin sprijinirea ȋntreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor umane; Obiectivul specific rezultat din strategia de dezvoltare a sectorului industrial este reprezentat de “Creşterea competitivităţii industriei prin valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi materiale, în concordanţă cu fiecare activitate industrială”. Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului Construcţii este reprezentat în principal de “Dezvoltarea activităţilor din construcţii corelat cu creşterea nivelului de dezvoltare economicӑ”. Principalele direcţii de acţiune pentru dezvoltarea acestui sector vizează: • Construcţia de noi locuinţe; • Promovarea investiţiilor autohtone şi străine; • Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare; • Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă; • Transferul de know-how occidental. • Construcţia de noi locuinţe, reprezintă o direcţie de acţiune prioritară pentru Municipiul Tecuci, deoarece cererea de locuinţe este în continuă creştere. Se propune diversificarea ofertei în domeniul construcţiilor care va conduce la creşterea indicatorilor de performanţă şi la sporirea ofertei de muncă pentru acest domeniu de activitate. • Promovarea investiţiilor. Investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea economiei. Investitorii străini creează locuri de muncă, care contribuie la scăderea şomajului generat de procesul de restructurare a economiei, dar în acelaşi timp oferă o piaţă pentru



25

bunurile şi serviciile furnizate de IMM-urile româneşti. Se va incuraja iniţiativa de accesare a fondurilor naţionale, regionale, locale, dar şi a celor europene (fonduri structurale) pentru susţinerea şi dezvoltarea proiectelor imobiliare ce vor fi derulate până în anul 2013. Se propun măsuri de stimulare, administrative şi financiare, atât pentru investitorii străini cât şi pentru cei locali. Investiţiile locale trebuie să vizeze şi exploatarea resurselor naturale regenerabile, ce sunt prezente pe plan local, realizându-se o valorificare eficientă a acestora în activităţile de construcţii. • Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni. Această direcţie de acţiune va fi sustenabilă dacă se vor aplica următoarele măsuri de intervenţie: sprijinirea, dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare ce vizează atât mediul de afaceri public, cât şi cel privat; menţinerea unui mediu atractiv în activitatea de construcţii pentru Municipiul Tecuci, localitate cu potenţial mare de dezvoltare; acordarea de stimulente financiare pentru IMM-uri – singurele generatoare de locuri de muncă; încurajarea competitivităţii firmelor prin calitatea produselor şi serviciilor oferite; susţinerea firmelor ce dezvoltă proiecte imobiliare; • Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă. Pentru realizarea acestei direcţii de acţiune, trebuie să se creeze condiţii propice pentru stabilitatea forţei de muncă din acest domeniu de activitatea. Plata acestor salariaţi trebuie să se realizeze conform raportului calitate-preţ în condiţiile menţinerii unui echilibru financiar care să poată fi raportat atât la nivel regional cât şi naţional. Deşi pe ansamblu este un sector dinamic, unde sunt înregistrate creşteri a numărului de salariaţi în activitatea de construcţii, pe plan teritorial se înregistrează oscilaţii mari din punct de vedere a dispersiei acestora în unităţile administrativ teritoriale ale judeţului. • Transferul de know-how occidental. Sectorul construcţiilor s-a repliat cel mai rapid după 1989 prin dezvoltarea continuă a pieţei construcţiilor, prin apariţia de noi firme şi specializarea acestora pe tipuri de lucrări. Forţa de muncă revenită în ţară va crea un punct forte pentru dezvoltarea şi promovarea acestuit tip de activitate. Pentru îndeplinirea acestei direcţii de acţiune se vor aplica măsuri de stimulare a transferului de experienţă occidental pentru forţa de muncă revenită în ţară şi totodată eficientizarea modalităţilor de achiziţie a utilajelor şi tehnologiilor moderne ce au calitate şi standarde occidentale. În perspectivă, dezvoltarea sectorului construcţiilor va depinde de dezvoltarea economico-socială a judeţului. Piaţa terenurilor şi migraţia externă a forţei de muncă specializate reprezintă factori determinanţi în evoluţia activităţii în construcţii.Toate aceste obiective sunt corelate cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea dezvoltării echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea oportunităţilor egale. Resursele pentru implementarea măsurilor care să conducă la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare constau, în principal, în granturi şi credite cu sau fără dobânzi subvenţioante. Deşi Planul de Dezvoltare al Regiunii 2 Sud-Est nu indică măsuri specifice de dezvoltare pentru Municipiul Tecuci, se remarcă faptul că PUG Municipiul Tecuci și PUZ UM 01589 Tecuci includ o serie de prevederi conforme cu măsurile cuprinse în planul de dezvoltare regională, asigurând astfel premisele pentru atingerea, la nivelul municipiului Tecuci, a obiectivelor de dezvoltare locală şi regională pentru perioada 2007 - 2013. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 2 Sud-Est Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) al Regiunii 2 Sud-Est cuprinde problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud-Est, şi prevede obiectivele şi acţiunile propuse pentru soluţionarea acestor probleme. Obiectivul general al PRAM a fost stabilit prin reformularea problematicii de mediu la nivelul regiunii, într-o manieră afirmativă, anticipativă şi este în concordanţă cu obiectivele generale ale politicilor de mediu la nivel naţional, şi anume: Reducerea gradului de poluare a mediului şi a efectelor negative ale acesteia asupra populaţiei şi ecosistemelor, şi sporirea eficienţei cu care sunt utilizate resursele, în special cele naturale, pentru susţinerea dezvoltării



26

durabile a Regiunii 2 Sud-Est. Obiectivele specifice ale PRAM, la nivelul Regiunii 2 Sud-Est se referă la: • Diminuarea dezechilibrelor intra-regionale, care vizeză în special calitatea factorilor de mediu; • Stimularea dezvoltării echilibrate a zonei; • Revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calităţii mediului; • Preîntâmpinarea producerii de dezechilibre ecologice; • Stimularea cooperării în domeniul protecţiei mediului; • Schimbarea modului de abordare a problemelor de mediu; • Conservarea spaţiului natural în regiune în concordanţă cu normele şi valorile UE. Pentru aceste obiective regionale de mediu au fost identificate şi planificate, pe termen scurt şi mediu, măsuri specifice pentru soluţionarea problemelor prioritare. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud-Est nu indică măsuri specifice pentru municipiul Tecuci, însă PUZ UM 01589 Tecuci, prin dezvoltarea serviciilor propuse şi prin utilităţile pe care le va realiza în această zonă, va contribui la sprijinirea implementarii PRAM. 2.3.3. Planuri şi programe la nivel național Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Galați (PATJ Galați): are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul întregului judeţ, asigurând un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european. Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru unităţile teritorial administrative din cadrul judeţului. În prezent, PATJ Galați este ȋn procedura de obținere a Avizului de mediu. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), respectiv secţiunile aprobate până în prezent: - Secţiunea I – Reţele de transport, Secţiunea a II-a – Apa; Secţiunea a-III-a – Zone protejate; Secţiunea a-IV-a – Reţeaua de localităţi, Secţiunea a-V-a – Zone de risc natural. PATN are caracter director şi fundamentează programele strategice sectoriale pe termen med iu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării pe teritorul României, în acord cu cerinţele europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României. În prezent se află în curs de elaborare Secţiunea a-VI-a - Zone cu resurse turistice, Secţiunea a-VII-a - Infrastructura pentru educaţie şi Secţiunea a-VIII-a – Zone rurale. - Strategiile şi programele recente de dezvoltare sectorială pe domeniile specifice amenajării teritoriului. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013: documentul de planificare strategică şi programare financiară al României, care are ca scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice şi sociale. Priorităţile PND sunt: creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii acestuia pentru investitorii străini. Planul Naţional de Gestionare a Deșeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (aprobate prin HG nr. 1470/2004), Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est (aprobat prin Ordinul nr. 1364/1499/2006) şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Galați: aceste documente abordează toate aspectele legate de gestionarea deșeurilor municipale la nivel naţional, regional şi judeţean, şi servesc ca bază pentru politica în acest domeniu, pentru atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deșeurilor, pentru stabilirea cadrului pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor, precum şi pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare.



27

3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal propus Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, populaţia şi sănătatea umană, patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deșeurilor, factorii climatici, și peisajul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune o evaluare de mediu. 3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 3.1.1. Apa Apele subterane La nivelul teritoriului Municipiului Tecuci întâlnim ape subterane de adâncime, captive (cu sau fără presiune) şi freatice (libere). Din forajele executate la Tecuci s-a constatat că în depozitele cuaternare, de altfel foarte groase, se află apă de adâncime captivă, arteziană, la numai 21m adâncime, cu putere ascensională până la 2m deasupra nivelului Luncii Bârladului (COMMET - Tecuci). Straturile acvifere de adâncime cantonate în depozite levantine (romaniene), aflate în nordul Municipiului Tecuci, au putere ascensională până la 10m. Au fost identificate ape subterane captive dispuse în 3-6 orizonturi. Din aceste orizonturi, în urma forajelor executate, se alimentează cu apă potabilă şi industrială o mare parte a oraşului. Analizele hidrochimice efectuate arată că aceste ape sunt de bună calitate şi că pot fi întrebuinţate fără restricţii, şi chiar fără a fi tratate, în consumul de apă potabilă la gospodăriile populaţiei. Apele freatice, pătrunse prin rocile poroase de la suprafaţă, acumulate în pietrişuri şi nisipuri deasupra primului strat impermeabil, sunt deosebit de bogate, atât la nivelul luncii, cât şi a l teraselor. Pătura de loess de pe terase, cu grosimi variabile, uşor permeabilă, face ca adâncimea la care se poate intercepta apa freatică să fie mult mai mare decât în Lunca Bârladului. Aceste adâncimi sunt mai mari pe interfluviul Bârlad-Siret, 20-25m în cartierul Nicolae Bălcescu şi 10-15 m pe latura de est a municipiului în cartierul Cernicari, ambele amplasate pe Terasa Cernicari. La nivelul Terasei Tecuci adâncimea apei freatice ajunge până la 8m. In Lunca Bârladului nivelul hidrostatic este variabi l, putând înregistra valori între 0-6m, influenţat de relief (în dreptul grindurilor este mai coborât). Pe baza observaţiilor efectuate, la Tecuci se pot distinge mai multe unităţi hidrogeologice: zona de luncă (a Luncii Bârladului) şi zona de terasă (a teraselor Cernicari şi Tecuci). Unitatea hidrogeologică a Luncii Bârladului se situează de o parte şi de alta a râului şi deţine aproape o treime din suprafaţa municipiului, 28 km2. Aici apa freatică se află la adâncimi de 0-3m până la 6m. Astfel, "Ocaua lui Cuza" (Parcul Crâng) apa îmbibă solul, formând pe alocuri mlaştini şi bălţi, impunând efectuarea de canaluri de drenare, la fel şi pe Rotunda, în partea de sud a municipiului. Unitatea hidrologică a teraselor (Cernicari şi Tecuci) deţine cea mai mare parte din teritoriul municipiului, aproximativ 70%. Apele subterane de provenienţă freatică apar la zi sub formă de izvoare deosebit de frecvente la baza teraselor. Unele izvoare sunt aşa de puternice încât determină conturarea unor mici cursuri de apă care se unesc la nivelul luncii. La baza Terasei Cernicari, în dreptul cartierului Cernicari, izvoarele au fost colectate într -un canal antropic care se varsă în pârâul Rateş. De asemenea, putem consemna grupul de izvoare de pe Terasa Tecuci din zona Lacul Porcului (Satu Nou) care formează un curs ce se varsă în pârâul Prisaca. La fel se prezintă şi izvoarele de la baza Terasei Tecuci, în dreptul Cimitirului care, la "Ocaua lui Cuza", formează un pârâu ce se varsă în râul Bârlad.



28

Prezenţa izvoarelor este frecventă la baza ambilor versanţi ai Văii Bârladului, pe întregul teritoriu al Municipiului Tecuci şi se datoreşte eroziunii fluviale care a retezat straturile şi permite apei freatice să se scurgă prin izvoare, dar şi aplecării stratelor către Valea Bârladulu i, ca urmare a procesului de subsidenţă care continuă să se manifeste şi în prezent în regiunea noastră. Apele de suprafaţă Râul Bârlad este cel mai important curs permanent de apă care străbate teritoriul municipiului Tecuci. La intrarea în Tecuci primeşte pe partea dreaptă pârâul Prisaca şi apoi pârâul Tecucel, cu care confluează lângă S.C. Abator S.A. Tecuci, precum şi pârâul Rateş care confluează pe stânga Bârladului la limita sudică a teritoriului. Râul Bârlad izvorăşte din Podişul Moldovei, din Valea Ursului, de pe teritoriul judeţului Neamţ. El are o lungime de 347 km şi deţine un acestui tip de regim hidrologic, sunt posibile viituri însoţite de inundaţii, cum au fost cele din 1969, în perioada februarie-mai. In intervalul 19-21 februarie 1969, apele râului Bârlad au inundat la Tecuci o suprafaţă de 1.500 de ha teren agricol. Au fost inundate 51 case, iar alte 205 case au fost încercuite de ape. Au fost inundate străzi şi şosele în lungime de 12,5 km. O lună mai târziu, în perioada 18-24 martie 1969, datorită ploilor înregistrate în bazinul hidrografic al Bârladului, inundaţiile la Tecuci ău fost şi mai devastatoare, fiind cuprinse de ape 622 case şi încercuite 1.200 case. În perioada 2-27 aprilie 1969 au fost inundate 1.002 case şi încercuite 1.311 case. Multe dintre aceste locuinţe s-au dărâmat. Pentru prevenirea inundaţiilor la Tecuci, albia râului Bârlad a fost corectată şi îndiguită, ridicându-se diguri şi în lunca râului, pentru a proteja cartierele de răsărit ale oraşului, situate pe malul stâng (Criviţeni, Peri, Buda). Tot la fel s-a procedat şi cu pârâul Tecuci în 1937 şi 1997 când cursul său, la nivelul oraşului, a fost corectat dar nu şi taluzat cu dale de beton, pentru a evita fixarea vegetaţiei. Cu toate acestea, la 24 septembrie 1996, pârâul Tecucel, în urma unei ploi torenţiale, înregistrată în bazinul său hidrografic, a inundat o bună parte din sud -vestul oraşului, apa pătrunzând şi în numeroase apartamente de la parter în blocurile din faţa Liceului Agricol.

Harta hidrologicӑ – județul Galați



29

Principalul emisar al apelor de precipitații din Municipiul Tecuci ȋl constituie râul Bârlad. Din analiza statisticӑ realizatӑ de SGA Galați – Directia Apelor Prut Iași ȋn perioada 2003 – 2009 s-a constatat cӑ râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeţul Galaţi, în special în lunile de varǎ datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In urma monitorizarii realizate ȋn mai multe sectiuni de control s-au constatat urmatoarele: - S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la ionii generali de salinitate şi nutrienţi. - Gradul de poluare este mai pronunţat în lunile de varǎ când substanţele organice reduc concentraţia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor biochimice. Deși ȋn anii 2006 şi 2007 evoluția calitativӑ a apei a cunoscut o ȋmbunӑtӑțire, ȋn anii 2008 - 2009 s-a constatat o stare mai puţin bună a calităţii apei râului, datoritӑ viiturilor care s-au ȋnregistrat ȋn perioada aprilie - septembrie 2008, care au contribuit la ȋncӑrcarea cursului de apӑ cu materii ȋn suspensie antrenate de pe versanți și din sedimentele depuse. 3.1.2. Aerul 3.1.2.1. Clima Ca urmare a aşezării pe latitudine, teritoriul Municipiului Tecuci se încadrează în zona climatică temperată şi face parte din sectorul de provincie climatică cu influenţe de ariditate, ţinutul climatic de câmpie, de silvostepă, topoclimatul complex al Câmpiei Tecuciului şi Văii Bârladulu i, unde se pot întâlni topoclimate elementare: de vale, de terase, de dune, de lacuri, urban etc. şi fenomene climatice marcate de viscole (iarna) şi secete prelungite în celelalte anotimpuri, mai cu seamă vara. 3.1.2.2. Temperatura aerului. Municipiul Tecuci este una din puţinele localităţi din ţară unde funcţionează o staţie meteorologică care are înregistrări de peste o sută de ani (din 1896). Temperaturile medii lunare cele mai coborâte se înregistrează în ianuarie (-3,030C), februarie (-1,550C) şi decembrie (-0,20C), în anotimpul de iarnă. În celelalte luni din an, temperaturile medii lunare au valori pozitive care cresc până în iulie (21,650C) şi apoi scad până în ianuarie. Temperatura medie multianuală la Tecuci este de 9,990C, cu o amplitudine medie termică de 4,10C (8,80C în 1994 şi 7,70C în 1933). Temperatura medie a iernii la Tecuci este de -1,600C, ceea ce ne face să concluzionăm că iarna este mai blândă decât în regiunile vecine, fie ele şi sudice. Temperatura medie a verii este de 20,770C, cu luna iulie cea mai călduroasă, urmată de august şi apoi iunie. Temperatura cea mai ridicată, maxima termică, s-a înregistrat la 5 august 1905 şi a fost de 39,40C, iar temperatura cea mai coborâtă, minima termică, de -29,30C la 25 ianuarie 1942. Amplitudinea termică este de 68,70C, dovedind prin aceasta caracterul de continentalism accentuat al climei tecucene.

3.1.2.3. Precipitații atmosferice Pe baza observaţiilor şi a înregistrărilor cantitative a precipitaţiilor lichide şi solide la Staţia Meteorologică Tecuci, se constată că în perioada 1896-1970 cantitatea medie anuală a fost de 465,8 mm în perioada 1965-1996 cantitatea medie anuală de precipitaţii a fost de 481,7 mm, ca în ultimii 17 ani (1980-1996) aceasta să marcheze o scădere importantă înregistrând 432,3 mm. În regimul precipitaţiilor se distinge caracterul continental al precipitaţiilor specific regiunilor din afara arcului carpatic. Cantitatea de precipitaţii creşte din februarie până în iunie, când înregistrează valorile cele mai mari şi scade apoi până în februarie următor. Cantitatea cea mai mică de precipitaţii înregistrată la Tecuci a fost de 166,9 mm în anul 1935 şi cea mai mare de 830,5 mm în 1941. În 1945 şi 1946, cantitatea anuală de precipitaţii înregistrată la Tecuci a fost



30

de 300 mm şi, respectiv, de 320 mm, care, asociată fiind cu un regim deficitar pentru lunile de vară şi lipsa de precipitaţii pe ansamblul ţării a dus la calamitate. 3.1.2.4. Vânturile Deplasarea orizontală a aerului în spaţiul geografic al municipiului Tecuci este strâns legată de amplasarea şi evoluţia centrilor barici la nivel continental, cât şi de particularităţile suprafeţei active. Datorită aşezării geografice, aici ar trebui ca vânturile de vest să aibă frecvenţa cea mai mare, însă acestea deţin doar 2,6%, evidemnţiindu-se clar rolul de barieră oroclimatică a Carpaţilor. La Tecuci, frecvenţa cea mai mare revine vânturilor din nord şi nord-est, cu peste 30%, datorită evoluţiei acestora în context cu anticiclonii siberian şi scandinav, şi cu ciclonii medit eraneean şi arab, şi favorizate de orientarea consecventă (N-S) a Văii Bârladului în spaţiul geografic al municipiului Tecuci. Vânturile din sud se manifestă cu o frecvenţă de 11%. Putem aprecia că circulaţia aerului la Tecuci se desfăşoară în lungul Văii Bârladului cu o frecvenţă de aproape 42%. Durata calmului atmosferic este de 35,8%. Intre vânturile locale remarcăm crivăţul, care este cel mai frecvent vânt la Tecuci, uşor de recunoscut după caracteristicile pe care le are. In ţinuturile Tecuciului îşi face simţită prezenţa şi un vânt uscat, numit suhoveiul. Bate în perioada caldă a anului, are umezeală relativă mai mică de 30%, temperatura aerului depăşeşte 25°C, iar viteza poate atinge 5 m/s (18 km/oră). Austrul este un alt vânt care bate din sector sudic, iarna aduce ger, primăvara usucă repede câmpul, iar vara cauzează secetă. Băltăreţul, un vânt din sud-est, de peste bălţile Dunării, format la periferia nordică a ciclonilor mediteraneeni, puţin frecvent la Tecuci, toamna şi primăvara determină ploi calde de scurtă durată. Brizele, vânturi specifice perioadei calde şi liniştite din an, pot fi evidenţiate şi Ia Tecuci. Dimineaţa, aerul răcoros din Valea Bârladului urcă spre podul teraselor şi seara coboară. Credem că, la Tecuci, se poate vorbi şi de o briză urbană, cauzată în timpul zilei de diferenţa de încălzire a suprafeţelor ocupate de construcţii şi spaţiile verzi orăşeneşti. In Municipiul Tecuci mediul ȋnconjurӑtor nu este afectat de fenomene de poluare sau degradӑri care sӑ duca la modificӑri esențiale ale calitӑții factorilor de mediu. 3.1.3. Solul şi subsolul

Analizând harta solurilor Municipiului Tecuci se poate observa cӑ predomină solurile din clasa cernisoluri de tipul cernoziomurilor: cernoziomuri cambice tipice, cernoziomuri gleizate şi psamosolurile, cernoziomuri vermice şi slab levigate, iar în Lunca Bârladului sunt prezente hidrosolurile şi salsodisolurile (de tipul soloneţurilor). Protisolurile şi antrisolurile (de tipul litosolurilor) au răspândire sporadică pe tot cuprinsul municipiului. Cernoziomurile cambice tipice ocupa cea mai mare parte a suprafetei orasului Tecuci, bogate in humus aceste soluri sunt favorabile pentru majoritatea culturilor argicole (grau, floarea-soarelui, mazare, culturi furajere, etc). Harta solurilor din Municipiul Tecuci



31

Pe parcursul anilor modul de utilizare a terenurilor din cadrul municipiului Tecuci s-a schimbat, acest lucru se poate observa studiind harta utilizării terenurilor din anul 1990 şi 2005. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, în anul 1990, Municipiul Tecuci ocupa 8676ha.

Harta utilizării terenurilor – Anul 1999 Harta utilizării terenurilor – Anul 2005

Solul din zona amplasamentului PUZ Tecuci poate prezenta unele probleme de poluare, ca efect al activitӑții de depozitare combustibili ȋn activitatea anterioarӑ. In timpul vizitei efectuate pe amplasament au fost identificate cca 10 rezervoare cilindrice orizontale.

Rezervor de carburanți



32

3.1.4. Biodiversitate Flora în zona amplasamentului este specificӑ stepei. Vegetația naturalӑ este reprezentatӑ de specii ierboase: pelinița (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa Capillata), scaietele, brusture. Vegetația lemnoasӑ este reprezentatӑ de plop, tei, pin. Fauna în zona amplasamentului este reprezentatӑ de insecte, moluște (Helicella, Helix pomatia, Ena montana). Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca de pӑmânt, brotăcelul), reptile (gușter) pӑsӑri (vrabie, pupӑza), mamifere (șoarece de câmp). 3.1.5. Relieful Geografic, municipiul Tecuci se află aşezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoreşti, ambele subunităţi ale Podişului Moldovei, la confluenţa răului Bârlad cu pârâul Tecuci, aproape de Valea Siretului (10 km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartă numele oraşului, Câmpia Tecuciului

Oraşul Tecuci se înscrie în categoria cea mai comună a oraşelor din Moldova, anume aceea a aşezărilor de terasă, fiind aşezat în lunca şi pe terasele Bârladului (Cernicari şi Tecuci). Cea mai întinsă parte a suprafeţei urbane se află în cuprinsul albiei majore a râului Bârlad (cartierele Tecuciul Nou, Criviţeni, Cuza Vodă, Focşa, Gării (C.F.R.), zona industrială, etc. Pe terasa Tecuci şi pe fruntea acesteia sunt aşezate cartierele: Militari, Poştei, Gh. Petraşcu, Bulgari, partea vestică a Tecuciului Nou şi o mare parte din vechea vatră urbană. Tot pe această terasă (sau echivalentă ei) este localizat şi cartierul Nicolae Bâlcescu din vestul municipiului, pe interfluviul Bârlad-Siret, la Vest de calea ferată. Administrativ-teritorial, municipiul Tecuci aparţine judeţului Galaţi, fiind amplasat în partea central-nord vestică a acestuia. Prezenţa municipiului Tecuci în cadrul fizico-geografic al văii şi teraselor râului Bârlad determină influenţe asupra climei, apelor, vegetaţiei, faunei şi solurilor. Chiar dacă nu sunt efectuate măsurători complete, riguroase şi constante asupra tuturor elementelor de climă, se constată cu uşurinţă existenţa modificărilor compoziţiei aerului şi ale apei râului Bârlad, care până în 1970 prelua întreaga cantitate de apă uzată provenită de pe cuprinsul oraşului. Au fost induse importante modificări şi la nivelul vegetaţiei, faunei şi solurilor ca urmare a activităţii economice desfăşurate de om în acest spaţiu geografic.



33

Geologia zonei Relieful, ca totalitate a denivelărilor suprafeţei topografice, exprimă în bună măsură caracteristicile substratului geologic, precum şi capacitatea de modelare a agenţilor externi din regiunea noastră.Format pe stiva de sedimente preholocene (luturi loessoide, nisipuri, marne şi pietrişuri) relieful municipiului Tecuci este foarte tânăr (8.000-10.000 de ani). La Tecuci întâlnim un relief de câmpie, în care se disting lunca şi terasele râului Bârlad, cunoscute în literatura geografică sub denumirea de Câmpia Tecuciului, parte componentă a Câmpiei Române. Morfologia zonei Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Tecuci face parte din Câmpia Tecuciului, parte integrantă a Podişului Moldovenesc, brăzdat în această zonă de pârâul Tecucel şi râul Bârlad. Practic, amplasamentul studiat, este situat în zona de câmpie înaltă, unde din punct de vedere geologic, terenul este constituit din depozite cuaternare, de natură eoliană (loessuri) şi aluvionară (prafuri, argile, nisipuri). Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizează prin prezenţa ape i subterane, cantonată la adâncimi de cca 12,00m faţă de cota terenului (din fântânile executate în zonă). Tectonic, Tecuciul se află în vecinătatea liniei de fractură Focşani-Nămoloasa-Galaţi, fapt ce face să se resimtă în mod deosebit cutremurele de pământ ce au loc în zona Vrancea. 3.1.6. Populaţia și sӑnӑtatea umanӑ Populație. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică populaţia totală (stabilă) a municipiului Tecuci la 01.07.2010 era de 42344 de locuitori, dintre care 20279 bӑrbați (47,9%) și 22065 femei (52,1%). În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ), Municipiul Tecuci dispune de 105,1 loc/km2. Teritoriu. Municipiul Tecuci are o suprafața totală de 8676 ha, pe care se află amplasate 14.526 locuințe, din care 545 în proprietate de stat și 13.981 locuințe din fonduri private. Suprafața locuibilă este de 58893 mp din care în proprietate publică 16447 mp și 57248 mp suprafața locuibilă din fonduri private. Suprafața spațiilor verzi: 74ha. Indicatori edilitari. Lungimea străzilor din municipiul Tecuci este de 123 km, din care 63km reprezintă străzi orășenești modernizate. Rețeaua de canalizare are o lungime de 81.1km, rețeaua de distribuție a apei potabile este de 82.2km, iar cea de distribuție a gazelor naturale este de 73km. Pe teritoriul Municipiului Tecuci se deruleaza activitӑți economice dintre cele mai variate: comerț, servicii, construcții, agricol, creșterea animalelor. Orașul este renumit mai ales pentru fabricile sale de conserve din legume, fructe și carne: Atfab, Contec Doner Production (AM nr. 66/21.03.2013), etc., iar mai nou firme producӑtoare de muștar: Atfab, Rotina, etc. Este de asemenea renumit și pentru I.R.A. (Întreprinderea de Reparații Auto), F.A.M. (Fabrica de Ambalaje Metalice), actualmente privatizatӑ, numele sau fiind AMEP Ambalaje Metalice Tecuci, depozitul I.C.R.A., sub conducerea lui Pangratz Iohan la alimente, actualmente de asemenea privatizat, denumindu-se Galgros SRL. În ultimul timp, municipiul Tecuci a cunoscut o creștere economicӑ deosebitӑ, care se datoreazӑ în mare parte investițiilor strӑine directe, atât în domeniul industriei, cât și în servicii. Cele mai mari astfel de investiții s-au realizat prin înființarea câtorva fabrici de mare anvergura și a unei uzine de utilaj greu. Municipiul Tecuci este considerat centru cu activitați industriale cu 50 – 100 de salariați, peste media pe țara de 89. Activitӑți culturale. În municipiul Tecuci, funcţionează următoarele instituţii culturale cu personalitate juridică, subordonate Consiliului Local al Municipiului Tecuci: Biblioteca Municipală Ştefan Petică Tecuci, Muzeul Mixt Tecuci şi Casa de Cultură.

- Biblioteci - total – număr – 17; - Biblioteci publice – număr – 1; - Muzee – număr – 1; - Vizitatori ai muzeelor – număr – 2465.



34

Resursele de muncă şi populaţia ocupată ȋn Municipiul Tecuci

Indicatori An 2011 An 2010

Salariaţi - total - număr mediu 5604 6177

Număr mediu salariaţi ȋn agricultură, silvicultură şi pescuit 106 130

Număr mediu salariaţi ȋn industrie 968 1142

Număr mediu salariaţi ȋn industria extractivă 16 6

Număr mediu salariaţi ȋn industria prelucrătoare 707 901

Număr mediu salariaţi ȋn producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

152 140

Număr mediu salariaţi ȋn distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

93 95

Număr mediu salariaţi ȋn construcţii 476 592

Număr mediu salariaţi ȋn comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor

1435 1503

Număr mediu salariaţi ȋn transport şi depozitare 73 311

Număr mediu salariaţi ȋn hoteluri şi restaurante 73 49

Număr mediu salariaţi ȋn informatii şi comunicaţii 30 34

Număr mediu salariaţi ȋn intermedieri financiare şi asigurări 175 204

Număr mediu salariaţi ȋn tranzactii imobiliare 62 64

Număr mediu salariaţi ȋn activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 99 63

Număr mediu salariaţi ȋn activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

100 111

Număr mediu salariaţi ȋn adminstraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public

206 223

Număr mediu salariaţi ȋn ȋnvăţămȃnt 795 812

Număr mediu salariaţi ȋn sănătate şi asistenţă socială 690 791

Număr mediu salariaţi ȋn activităţi de spectacole, culturale şi recreative 36 40

Număr mediu salariaţi ȋn alte activităţi ale economiei naţionale 74 108

Starea de sӑnӑtate a populației ȋn Municipiul Tecuci

Paturi ȋn spitale - sector public - număr 265

Medici - sector public - persoane 39

din total: Medici de familie-sector public-persoane 20

Medici - sector privat - persoane 6

Stomatologi - sector public - persoane 12

Stomatologi - sector privat - persoane 9

Farmacişti - sector public - persoane 1

Farmacişti - sector privat - persoane 21

Personal mediu sanitar - sector public - persoane 191

Personal sanitar mediu - sector privat - persoane 38

Spitale - sector public 1

Cabinete medicale scolare - sector public 9

Cabinete medicale individuale (de familie)-sector public 20

Farmacii - sector public 1

Ambulatorii de spital - sector public 1

Cabinete stomatologice (individuale) - sector public 12

Cabinete medicale de specialitate (individuale) - sector public 2

Cabinete medicale de specialitate- sector privat 11

Cabinete stomatologice - sector privat 12

Laboratoare medicale - sector privat 2

Laboratoare de tehnică dentară - sector privat 1

Farmacii - sector privat 10

Puncte farmaceutice - sector privat 3

Cabinete medicale de medicina generala - sector privat 5

Laboratoare medicale - sector public 7

Sursa: Raportul privind starea generală economică, socială şi culturală a Municipiului Tecuci 2011;



35

Investiții: construcții - obiective realizate ȋn vecinӑtatea zonei PUZ: Nr.crt.

ȋn Raport

Denumire obiectiv Valoare

contract (lei) Stadiu execuție

67 Asfaltare drum de acces (2 benzi) zona Kaufland;

47.120 Contract de execuție lucrӑri nr. 105415/21.11.2011. Lucrӑrile au fost finalizate.

68 Infrastructura sens giratoriu Kaufland


69 Amenajare zona pavata sens giratoriu Kaufland

6.612 Contract de execuție lucrӑri nr. 104084/14.11.2011. Lucrarile au fost finalizate.

70 Realizare parcare Bulevardul Carol I


71 Pavare trotuare str. Gh. Petraşcu şi str. Nicoreşti zona intersecţiei Kaufland


Sursa: Raportul privind starea generală economică, socială şi culturală a Municipiului Tecuci 2011;

Concluziile Raportului privind starea generală economică, socială şi culturală a municipiului Tecuci 2011 au fost următoarele:

Din analiza indicatorilor privind starea economică şi socială a Municipiului Tecuci pe anul 2011, se poate constata că pe fondul crizei economice globale, starea economică a Municipiului Tecuci a înregistrat o uşoară descreştere (scăderea numărului de persoane juridice, ca urmare a radierilor din Registrul Comerţului, creşterea suprafeţelor necultivate, creşterea numărului de şomeri, scăderea numărului de salariaţi, etc.), în schimb au continuat investiţiile în infrastructura oraşului.

În anul 2011 s-au finalizat procedurile pentru două mari proiecte vitale pentru comunitatea locală: - Centura ocolitoare a oraşului; - Planul Integrat de Dezvoltare Urbanӑ Tecuci (PIDU).

3.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau architectonic Nici una din clӑdirile de pe amplasament nu face parte din patrimoniu, dar unele pot fi considerate ca

având valoare de personalizare a zonei. Consiliului Local al Municipiului Tecuci prin proiect de hotărâre a transmis în folosinţă gratuită către Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istorie a Aeronauticii (ARPIA) imobilul situat pe strada Gheorghe Petraşcu nr. 64-66, respectiv pavilionul A de la fosta unitate militară, care a constituit corpul de bază al Şcolii de Aviaţie Tecuci în anii 1900. ARPIA este o asociaţie autonomă, apolitică, fără scop patrimonial, nonprofit, cu caracter cultural, ştiinţific şi istoric, deschisă tuturor celor interesaţi de aeronautică şi astronautică. Transmiterea în folosinţa ARPIA - filiala Tecuci este facută pe o durată de 3 ani, condiţia fiind ca într-un an să fie amenajat Muzeul Aviaţiei şi Garnizoanei Militare Tecuci.

Sediul ARPIA

Conform prevederilor din proiect, Muzeul aviaţiei va fi realizat într-un termen de un an de zile de la data adoptării hotărârii, el fiind al doilea spaţiu muzeal din Tecuci, alături de Muzeul Mixt Tecuci, a cӑror reabilitare va fi ȋn atenția iubitorilor de istorie.



36

3.1.8. Căi de comunicaţie şi transport Circulatia principalӑ ȋn zona amplasamentului, ȋn prezent, se desfӑșoară pe str. Gh. Petraşcu ȋn partea de sud, pe str. E. Teodoroiu ȋn partea de est și pe str. Vlad Tepes ȋn partea de nord. Din Str. Gh. Petraşcu se face accesul către B-dul. Carol I și str. Regina Elisabeta. Acestea din urma fac legӑtura cu zona de case aflate la limita nordicӑ și, ȋntre ele, printr-o serie de strӑzi adiacente, iar ȋn partea de nord prin str. Nicolae Titulescu. O serie de strӑzi noi au fost propuse recent ȋn zona fostei cazarme 308, ȋn vederea deschiderii oportunitӑților de investiție, ȋn urma propunerilor pentru construirea campusului școlar și a cartierului de locuințe ANL: aceste strӑzi vor face legătura între strada Gheorghe Petraşcu, zona Kaufland şi ansamblu rezidenţial din strada Nicolae Iorga, strada Nicolae Titulescu şi strada Liniştii. La atribuirea denumirii acestor străzi s-au avut în vedere personalităţi ale României sau judeţului Galaţi, unele dintre ele având legături directe cu municipiul Tecuci, personalităţi care şi-au pus amprenta asupra vieţii culturale, economice sau sociale prin realizările lor. Strӑzile propuse sunt: Strada Mitropolit Miron Cristea, proiectată în fosta cazarmă 308, paralelă cu Nicolae Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Str. Regina Elisabeta. Strada Regele Ferdinand - la fosta cazarmă 308, paralelă cu N. Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Str. Regina Elisabeta. Strada Regina Maria - proiectată la fosta cazarmă, paralelă cu N. Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Str. Regina Elisabeta. Aleea Spiru Haret - paralelă cu Ghe. Petraşcu, zona Kaufland, intersectează str. Miron Costin şi Regele Carol I, pe aceasta aflându-se viitorul Muzeu al aviaţiei, în fosta clădire a comandamentului UM 01589. Strada Miron Costin - lungime 800 m, stradă de legătură cu Ghe. Petraşcu zona Kaufland, Mitropolit Miron Cristea, Regina Maria, Regele Ferdinand I, Iorga şi Titulescu. In prezent, aceste artere nu au fost materializate ȋn totalitate. Amplasametul studiat prezintӑ posibilitӑți facile de conectare cu arterele orașului.

Circulațiile prezente pe amplasament sunt subdimensionate, fӑrӑ un profil corespunzӑtor; Nu sunt dotate cu trotuare pietonale sau iluminat stradal și prezintӑ discontinuitӑți, fiind necesarӑ o

refacere totalӑ a lor

3.1.9. Alimentarea cu energie electrică In zona analizatӑ existӑ rețele electrice 6KV și posturi de transformare. Pe teren sunt amplasați o serie de stâlpi electrici, atât din lemn, cât și din beton. Rețelele electrice existente sunt de tip aerian.



37

Stâlpi de iluminat (LEA)

Conform Avizului nr. 11294/07.11.2012 emis de SC Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice Electrica Distribuție Muntenia Nord SA – Sucursala de Distribuție Galați, pentru extinderea rețelelor electrice ȋn vederea alimentӑrii cu energie electricӑ a obiectivului se va solicita Aviz tehnic de racordare, conform prevederilor HG nr. 90/2008 pentru aprobarea regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețele elctrice de inters public. Soluția de alimentare cu energie electricӑ se va stabili ȋn baza unui studiu de soluție ȋntocmit de o societate autorizatӑ ANRE. Posturile de transformare aferente zonei studiate se vor alimenta din rețeaua de medie tensiune, prin intermediul liniilor electrice subterane LES 6-20kV, posibilitatea de racord a acestora fiind atât ȋn zona cimitirului, cât și ȋn zona Kaufland (Strada Gheorghe Petrascu). Liniile electrice de joasă tensiune 0,4kV pentru alimentarea clădirilor, precum şi reţeaua de iluminat public sunt pozate subteran, acestea fiind propuse a se realiza cu cabluri armate cu miez de cupru. Fiecare camerӑ cu celulele de medie tensiune și tabloul general de distribuţie 0,4kV se aflӑ ȋntr-o clădire separată exclusiv destinată acestui scop, clӑdire de tip anvelopӑ de beton. De aici pleacă toate reţelele de 0,4kV ce alimentează clădirile şi iluminatul stradal din incinta zonei studiate. Distribuţia energiei electrice la consumatori este realizată printr-un sistem radial de reţele subterane la tensiunea de 0,4 kV. Pentru fiecare clădire s-a prevăzut o firidă electrică (FB) din care se va racorda tabloul electric general destinat alimentării receptorilor obiectivului respectiv. 3.1.10. Telecomunicaţii Zona beneficiazӑ de semnal din partea a mai multor retele mobile și poate beneficia de o extindere a telefoniei fixe și internetului de la rețelele municipale. Ansamblul de clădiri propuse se vor racorda la reţeaua de telecomunicații existentă ȋn zonă, Strada Gheorghe Petraşcu. Rețeaua existentӑ se propune a se extinde și ȋn zona studiatӑ, realizarea acesteia fiind de tip ȋngropat (fibrӑ opticӑ), montatӑ ȋn tuburi de protecție, iar la deviații și racorduri se vor monta cӑmine de vizitare. 3.1.11. Echipare edilitarӑ Rețelele edilitare se gӑsesc toate ȋn vecinӑtatea amplasamentului, dar pe terenul propriu-zis, deși existӑ, sunt subdimesionate și ȋntr-o stare avansatӑ de degradare, improprii exploatӑrii. Alimentarea cu apă Rețeaua de apӑ existentӑ pe amplasament este realizatӑ din conducte Dn 200mm - depӑșite atȃt din punct de vedere fizic, cât și moral. Canalizare Rețeaua de canalizare este ȋn sistem unitar, parțial colmatatӑ, este depӑșitӑ moral și fizic; capacele de fontӑ ale cӑminelor lipsesc. Se propune executarea unei rețele noi de canalizare.



38

3.1.12. Alimentarea cu energie termică Zona nu este racordatӑ la rețeaua de termoficare. Alimentarea cu cӑldura se va asigura prin centrale termice proprii fiecӑrei clӑdiri propuse, funcționarea centralelor fiind pe combustibil gazos. 3.1.13. Alimentarea cu gaze naturale Conform Avizului de principiu nr. GDF01608/29.10.2012 emis pentru PUZ um 01589 Tecuci de Direcția Regionalӑ de Distribuție - Punct de lucru Galați – Serviciu Rețea Distrigaz Sud nu deține rețele de distribuție sau alte instalații. Pe Strada Gheorghe Petraşcu, stradă aflatӑ ȋn vecinătatea amplasamentului studiat, se aflӑ o rețea de gaze naturale cu diametrul Dn 350mm, rețea ce se propune a fi extinsӑ ȋn zona studiatӑ, noile rețele realizându-se cu țeavӑ de oțel pentru instalații de gaze naturale, protejate corespunzӑtor mediului de amplasare. Branșamentul se va racorda perpendicular pe conducta de distribuție, se va monta ȋngropat, la o adâncime de aprox. 0,9m și se va proteja pe lungimea carosabilului ȋn tub de protecție, conform normativelor ȋn vigoare. Pentru fiecare clădire s-a prevăzut câte un post de reglare și mӑsurare, din care se va racorda instalația de gaze naturale interioarӑ destinată alimentării receptorilor obiectivului respectiv . Toate branșamentele propuse se vor realiza ȋn sistem ȋngropat, ȋn canivouri. 3.1.14. Salubrizare În Municipiul Tecuci, gestionarea deșeurilor urbane este efectuatӑ de cӑtre SC Compania Romprest Service SA. Eliminarea finalӑ a deșeurilor urbane se face la depozitul de deșeuri municipale al Municipiului Tecuci de la Rateș, cu o suprafațӑ de cca. 4,5 ha. Depozitul Rateş - Tecuci este situat în partea de est a Municipiului Tecuci. Depozitul de deseuri Rateș -Tecuci are perioada de tranziţie de 8 ani şi va sista depozitarea până la data de 16 iulie 2017. Operatorul depozitului a solicitat și obţinut Autorizaţia de Mediu nr. 284/30.10.2008 emisӑ de APM Galați cu program de conformare (valabilӑ pânӑ la 29.10.2013). Cantitӑți de deșeuri depozitate: - ȋn anul 2010 – 53647 tone; - ȋn anul 2011: 49376 tone;

Conductӑ de gaze naturale nefuncționalӑ



39

Depozitarea se face pe sol, rampa neavând amenajate sisteme de impermeabilizare şi drenaj, executându-se periodic operaţii de dezinfecţie cu clorură de var, precum şi cu var. Sistemul de eliminare a deşeurilor se face prin depozitare, nivelare şi descompunere aerobă. Conform “Informare privind modul ȋn care autoritӑțile publice locale asigurӑ activitatea de salubrizare atât ȋn localitӑți, cât și ȋn afara acestora – GNM – Comisariatul Județean Galați, ȋn anul 2012, laTecuci a fost autorizatӑ Stația de sortare și compostare deșeuri municipale cu capacitatea de 12.000t, al cӑrei operator este Primӑria Municipiului Tecuci. Deși Depozitul de deșeuri neconform Rateș, Tecuci are perioada de tranziție pânӑ la 16 iulie 2017, pânӑ ȋn prezent nu s-a stabilit o soluţie alternativă pentru un al doilea depozit conform ȋn județul Galați care sӑ deserveascӑ Municipiul Tecuci. Conform prevederilor legale, deșeurile municipale amestecate generate la nivelul Municipiului Tecuci, județul Galați sunt eliminate prin depozitare finalӑ la depozitul neconform Rateș. Din verificӑrile fӑcute, rezultӑ cӑ ȋn anul 2012, nu se regӑsește ȋn acest depozit ȋntreaga cantitate de deșeuri generatӑ ceea ce conduce la concluzia cӑ parte din acestea sunt abandonate ȋn diverse zone. Totodatӑ se precizeazӑ cӑ ȋn Municipiul Tecuci nu existӑ un depozit de deșeuri inerte. La nivelul municipiului Tecuci, activitatea de salubrizare stradalӑ este asigurată de SC ECOTEC SA și activitatea de colectare şi transport a deșeurilor de la populație și operatori economici este asiguratӑ SC Compania Romprest Service SA Otopeni (pentru Tecuci, comunele Umbrăreşti, Cudalbi, Ghidigeni, Negrileşti, Barcea, Gohor, Valea Mărului, Munteni, Matca şi Drăgăneşti) – operatori autorizați. Zona PUZ UM 01589 Tecuci : - nu este dotatӑ cu pubele, containere pentru colectarea deșeurilor. - nu este amenajatӑ o platformӑ betonatӑ pentru stocarea temporarӑ a deșeurilor din construcții și demolӑri. Deșeurile sunt depozitate pe spațiul verde existent.

Depozitare deșeuri



40

3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic Zonal Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului în amplasament şi în zona în care este situat acesta, precum şi a situaţiilor privind aspectele socio-economice şi ale mediului urban din Municipiul Tecuci a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente. In aprecierea evoluţiei probabile a factorilor de mediu relevanţi pentru plan trebuie luat în considerare că aria geografică la care se referă acesta este redusă, iar propunerile planului nu pot soluţiona problemele majore cu care se confruntă Municipiul Tecuci, judeţul Galaţi. Propunerile PUZ privind planificarea dezvoltării urbane pe un teren din perimetrul situat în intravilan pentru care a fost elaborat regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie, atât a sănătăţii umane, cât a mediului natural. Planul studiazӑ un amplasament cu o suprafaţă de 232276mp, pentru care se propune realizarea unor obiective cu efecte benefice, la scara sa de mărime, asupra factorilor de mediu relevanţi. In cazul neimplementării planului propus, evoluţia probabilă a mediului din amplasament şi din vecinătatea acestuia nu va marca elemente semnificativ diferite faţă de situaţia actuală. Terenul îşi va menţine starea actuală, suprafețe libere dezorganizate și clӑdiri ȋn diverse stadii de degradare, expresia urbanisticӑ fiind una dezorganizatӑ. Terenurile libere ȋși vor pӑstra aspectul de teren viran, iar vegetația dezvoltatӑ necontrolat va amenința stabilitatea clӑdirilor mai vechi. Parcelarul va rӑmâne ȋn general dezorganizat. Referitor la aspectele socio-economice se apreciazӑ cӑ ȋn cazul neimplementӑrii planului propus se va pierde oportunitatea construirii de noi locuințe colective și individuale, dezvoltӑrii infrastructurii, creӑrii de noi locuri de muncӑ permanente și o oportunitate privind dezvoltarea mediului de afaceri ȋn sectorul serviciilor și cu profil de producție nepoluant, cu efecte negative asupra unei pӑrți din populația Municipiului Tecuci și a veniturilor la bugetul local. In ceea ce priveşte mediul urban, se apreciază că în cazul neimplementării planului, suprafaţa de 232276mp cu funcțiunea de zonӑ cu destinație specialӑ; zona sport și agrement; instituţii publice, comerț şi servicii; zonӑ circulații auto, platforme betonate circulații feroviare, va rămâne în situația prezentă: terenuri degradate, utilizate în continuare pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor, peisaj dezolant, lipsa utilitӑților, dezvoltarea vegetație ruderale, etc. În acest context trebuie menţionat că propunerile de dezvoltare urbană asociate PUZ, conforme cu strategia de dezvoltare a oraşului şi cu prevederile PUG, vor fi realizate prin investiţii private. În plus, parteneriatul public-privat avut în vedere de investitor cu privire la extinderea reţelelor orăşeneşti de alimentare cu apă şi de canalizare va asigura aceste utilităţi şi pentru alţi viitorii utilizatori. Propunerile PUZ cu privire la realizarea unei compoziții coerente din punct de vedere urbanistic și configurarea unei estetici a ansamblului compozițional în zona studiatӑ, ȋn suprafațӑ de cca 23ha, pe amplasamentul unei foste unitӑți militare (UM 01589), ȋn prezent dezafectatӑ va creşte atractivitatea şi valoarea zonei situatӑ ȋn partea central - vesticӑ a Municipiului Tecuci.



41

Evoluţia factorilor de mediu ȋn situaţia neimplementării mӑsurilor din Planul Urbanistic Zonal

Factor de mediu Aspect identificat Propuneri PUZ UM 01589 Tecuci Efecte în cazul neimplementării

propunerilor PUZ

Apă

Rețeaua de apӑ existentӑ pe amplasament este realizatӑ din conducte de azbociment, Dn 200mm, depӑșite atât din punct de vedere fizic, cât și moral.

Rețeaua de canalizare este ȋn sistem unitar, parțial colmatatӑ, este depӑșitӑ moral și fizic; lipsesc capacele de fontӑ a cӑminelor.

Lipsa parţială a rigolelor şi a şanţurilor de scurgere sau întreţinere a celor existente.

Extinderea sistemului de alimentare cu apӑ prin racordarea la rețeaua municipalӑ. Rețeaua de alimentare cu apӑ proiectatӑ se va realiza din conducta de PEID, PE100, PN 6 bar, montatӑ ȋngropat, la o adâncimea minimӑ de 0.9m de la generatoarea superioarӑ ȋn conformitate cu STAS 6054-77. Pentru asigurarea alimentӑrii cu apӑ rece se va realiza racordarea ȋn conducta de distribuție apӑ rece existentӑ OL Dn 400mm.

Pentru prevenirea și stingerea incendiilor se vor monta hidranți având Dn 100 mm, pe conductele de alimentare cu apă cu diametrul minim de 110 mm, care sӑ asigure un debit de 5l/s; distanța maximӑ dintre hidranți este de 500 m.

Evacuarea apelor uzate se va realiza prin intermediul unei conducte dimensionate corespunzӑtor cu deversare ȋn colectorul de ape uzate Dn 500mm;

Evacuarea apelor pluviale se va realiza prin intermediul unui colector cu deversare ȋn colectorul de ape pluviale Beton Dn 500mm; evacuarea apelor pluviale din zonele de parcare se va face prin intermediul decantoarelor și separatoarelor de hidrocarburi;

Colectoarele proiectate se vor racorda la rețelele existente pe Str. Gheorghe Petraşcu.

Degradarea ȋn continuare a rețelei de alimentare cu apӑ;

Colmatarea rețelei de canalizare prin lipsa capacelor la o serie de cӑmine și canale;

Rețeaua de apӑ va rӑmâne ȋn continuare subdimensionatӑ și se va autodistruge;

Aer

Infrastructură rutieră necorespunzătoare din punct de vedere calitativ;

Poluarea generată de depozitarea deşeurilor menajere;

Lipsa spaţiilor verzi amenajate;

Incӑlzirea locuințelor cu centrale termice (gaze naturale);

Pentru zona de producție se impune limitarea funcțiunilor admise la cele nepoluante (fără depozitări de substanţe chimice periculoase). Fiecare investitor va solicita reglementarea din punct de vedere al protecției mediului; documentația va descrie fluxul tehnologic propus, precum și modalitӑțile de reducere sau eliminare a noxelor produse.

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul amplasamentului PUZ astfel: - o centurӑ pentru devierea traficului greu, ce va deservi ȋn special zona de producție. Se vor crea douӑ bretele de legӑturӑ cu B-dul Carol I, una ȋn sudul zonei de producție și una ȋn nord. - transport ȋn comun de-a lungul circulației centrale (B-dul

Proces continuu de degradare al cӑilor de circulație, neȋntreținerea carosablului, lipsa relației de comunicare cu celelalte artere de circulație, va crește consumul de combustibil, implicit emisiile de gaze cu efect de seră.

Nemulțumirea populației şi a investitorilor potențiali ai zonei, creşterea fenomenului migrator ca urmare a lipsei de locuințe, lipsei locurilor de muncӑ.



42

Carol I); - conservarea liniei ferate din partea de Vest a amplasamentului și a intersecției acestui acces cu calea rutierӑ propusӑ de deservire a zonei de producție;

Amenajarea de plantații de aliniament aferente arterelor de circulație nou propuse;

Amenajarea zonelor verzi, a unor spații verzi de protecție ȋntre unitӑțile economice și vecinӑtӑți;

Realizarea unui sistem de colectare a deșeurilor și direcționarea lor la un depozit de deșeuri autorizat;

Sol

Lipsa sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate;

Poluarea generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere;

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru amplasamentul PUZ;


Degradarea calităţii solului prin depozitarea necontrolatӑ a deşeurilor, poluarea solului datoratӑ lipsei unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere și pluviale.

Populaţia şi sănătatea umană

Lipsa sistemului de alimentare cu apa, sistem de canalizare apӑ uzatӑ;

Poluarea generatӑ de depozitarea necontrolatӑ a deşeurilor menajere;

Spații verzi neamenajate;

Extinderea sistemului de alimentare cu apӑ asigurându-se necesarul de apӑ pentru ȋntreaga zonӑ.

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru amplasamentul PUZ;

Realizarea unui sistem de colectare a deșeurilor și direcționarea lor la un depozit de deșeuri autorizat ;

Ȋnființarea unui mic centru de recuperare a deșeurilor reciclabile ȋn zona centrului de cartier.

Amenajarea zonelor verzi, a unor spații verzi de protecție ȋntre unitӑțile de producție și vecinӑtӑți.

Inserarea unor spații verzi amenajate (parc) pentru ȋmbunӑtӑțirea microclimatului;

Lipsa condiţiilor igienico-sanitare va influenţa negativ starea de sănătate a populaţiei prin apariţia bolilor specifice, datorită apariţiei focarelor de infecţii.

Poluarea pânzei freatice şi a solului prin: - Evacuare ape uzate; - Depozitare deșeuri;

Riscuri naturale

Amplasamentul studiat: - nu este supus inundațiilor sau viiturilor de apӑ din precipitații sau alunecӑrilor de teren; - nu prezintӑ hrube sau alte accidente subterane.

Se vor respecta condițiile de fundare din studiul geotehnic;

Sistematizarea verticalӑ a terenului astfel încât evacuarea apelor pluviale sӑ se realizeze prin intermediul unui colector cu deversare ȋn colectorul de ape pluviale Beton Dn 500mm;

Drumurile vor avea îmbrӑcӑminți și profiluri transversale corespunzӑtoare pentru o bunӑ utilizare și pentru o scurgere corespunzӑtoare a apelor meteorice.

Rezolvarea ȋmprejmuirilor și a decupeurilor arborilor astfel încât sӑ se evite scurgerea pӑmântului pe trotuare și pe carosabil;

Nu se vor respecta prevederile Normativului pentru fundarea construcțiilor pe pӑmânturi sensibile la umezire colapsibile – Indicativ NP 125/2009;

Degradarea drumurilor datoritӑ lipsei ȋmbrӑcӑminților asfaltice.

Stabilitatea clӑdirilor mai vechi va fi afectatӑ datoritӑ vegetației care se va dezvolta necontrolat;



43

Biodiversitate

Terenul studiat prin PUZ nu se aflӑ ȋn arii naturale protejate: arie de protecție specialӑ avifaunisticӑ (ROSPA) și nici ȋn sit de importanțӑ comunitarӑ (ROSCI).

Noul parcelar și trama stradalӑ propusӑ va pӑstra numӑrul destul de mare de arbori (plopi) de talie mare ȋntr-un procent cât mai ridicat;

Completarea cu fond vegetal tânӑr, de calitate.

Se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva) și evitarea aplicӑrii pesticidelor și ȋngrӑșӑmintelor ȋn spațiile verzi.

Degradarea ecosistemelor din interiorul amplasamentului ca urmare a depozitӑrii necontrolate a deșeurilor.

Amplasamentul va rӑmâne relativ sӑrac ȋn elemente semnificative de cadru natural, beneficiind de prezența unui numӑr destul de mare de arbori (plopi) de talie mare.

Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural

Nici una din clӑdirile de pe amplasament nu face parte din patrimoniu, dar unele pot fi considerate ca având valoare de personalizare a zonei. Majoritatea acestor clӑdiri sunt abandonate.

Dezvoltarea zonei cu funcțiuni complementare datoritӑ existenței Muzeului Aviației;

Capela va deservi zona rezidențialӑ propusӑ, situatӑ ȋn axul arterei de circulație ce traverseazӑ zona de locuințe colective;

Afectarea fondului construit fӑrӑ a avea valențe naturale deosebite.

Zonarea teritorială

Terenul studiat este compus din suprafețe libere dezorganizate și clӑdiri ȋn diverse stadii de degradare, expresia urbanisticӑ fiind una dezorganizatӑ.

Terenurile libere au ȋn general aspect de teren viran, iar vegetația dezvoltatӑ necontrolat amenințӑ stabilitatea clӑdirilor mai vechi.

Amplasamentul aparține Consiliului Local Tecuci, acesta având diverse contracte de ȋnchiriere/concesiune/ retrocedare cu investitori privați, precum și terenuri/imobile pe care intenționeazӑ a le realiza din fonduri proprii.

Rețelele edilitare prezente ȋn zonӑ sunt depӑșite din punct de vedere fizic și moral;

Impӑrțirea ȋn UTR-uri corespondente zonelor funcționale: instituții și servicii; zona de locuințe colective cu regim mic de ȋnӑlțime (P+2-P+3); zona de funcțiuni mixte - servicii și functiuni de agrement; zona de locuințe unifamilale pe lot - cu regim de ȋnӑlțime mic (P+1); instituții și servicii: centru multifuncţional; centru de cartier; comerț și alimentație publicӑ; zona de funcțiuni de producție nepoluante/servicii și producție (fără depozitări de substanţe chimice periculoase) ;

Realizarea unei artere de circulație de centurӑ, pentru deservirea acestei zone și devierea traficului greu pe centurӑ.

Zona de protecție a cӑii ferate stabilește și aliniamentul principal de 26 m.

Pӑstrarea distanțelor de protecție regulamentare fațӑ de rețelele edilitare.

Consolidarea clӑdirilor existente cu funcțiunea de producție, incompatibile cu caracterul propus al zonei, doar sub condiția ca funcțiunea de producție sӑ fie nepoluantӑ; crearea unei zone tampon predominat verde, pentru a asigura protecția zonei de locuit.

Cladirile existente se vor autodistruge;

Degradarea rețelelor edilitare;

Starea avansatӑ de degradare a clӑdirilor va afecta negativ aspectul urbanistic al zonei;

Nu se va realiza zonificarea strictӑ din punct de vedere funcțional, pentru a minimiza efectele negative ale cӑii ferate;

Clӑdirile existente cu funcțiuni de producție, incompatibile cu caracterul propus al zonei se vor pӑstra;

Peisaj Spațiile verzi sunt degradate

Suprafața de spații verzi ȋn interiorul proprietӑții: 67789.75mp;

Suprafața plantațiilor de aliniament: 4085.7mp; Zona verde se va dezvolta longitudinal și va ȋmbrӑca zona de producție. Se propune a se agrementa cu piste de

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra peisajului prin depozitarea necontrolată a deşeurilor, construirea fără respectarea regulamentului de urbanism.



44

biciclete sau role, folosind dezvoltarea longitudinalӑ, precum și cu amenajӑri peisagere, forme de relief artificiale menite sӑ diminueze poluarea sonorӑ a cӑii ferate, spații de joacӑ pentru copii și zone de petrecere a timpului ȋn aer liber (activitӑți de picnic). Toate spațiile libere dintre construcț ii vor fi inerbate, iar în zona spațiilor de parcare se va planta câte un arbore la 4 locuri.

Mediul social şi economic

Zona nu este structurata suficient pentru a oferi un cadru solid ș i o bazӑ coerentӑ pentru implementarea unei rețele de circulație sau a unor rețele edilitare;

Clarificarea și organizarea din punct de vedere juridic a suprafețelor, ȋn vederea deschiderii de oportunitӑți investitorilor interesați.

Organizarea circulaţiei şi a transportului în comun (modernizarea şi completarea arterelor de circulaţie, asigurarea locurilor de parcare și garare, amplasarea staţiilor pentru transportul în comun, amenajarea unor intersecţii, sensuri unice, semaforizări etc.).

Stabilirea unei succesiuni de zone funcționale pentru diminuarea conflictului cu calea feratӑ; stabilirea unui regulament urbanistic de funcțiuni și parametri admiși pe zone, pentru stoparea realizӑrii de obiective poluante.


Realizarea sistemului de alimentare cu apӑ ȋn amplasament;

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate;

Realizarea unui studiu de circulație pentru stabilirea semnalizӑrii corespunzӑtoare a zonei.

Sistem de iluminat public conectat la rețeaua municipalӑ;

Diminuarea standardului de viaţă al locuitorilor datorită lipsei locuințelor, utilităţilor, infrastructurii, lipsa locurilor de muncă.

Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale de construcţii cu coeficienţi de transfer termic mare și a combustibililor cu putere calorifică mică;

Eficientizarea energetică prin: - realizarea reţelei de gaze naturale; - folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconvenţionale (solară, eoliană).

Creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri necontrolate de vegetație.



45

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectului de plan va fi direct, local şi în imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua; acestea implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, amplasarea de noi clădiri în raport cu cele existente. 4.1. Apa Conform Avizului nr. 25274/12.11.2012 emis de SC APA CANAL SA Galați pentru PUZ și RLU PUZ Zona UM 01589 Municipiul Tecuci, județul Galați, ȋn prezent, ȋn zona propusӑ SC APA CANAL SA Galați are ȋn exploatare conducta de apӑ rece OL Dn 400mm, fonta Dn 100mm (grad avansat de uzurӑ), colectorul de ape pluviale Beton Dn 400 mm și colectorul de canalizare ape uzate menajere Beton Dn 500mm, conducte pozate ȋn trotuar pe Strada Ghe. Petraşcu, iar pe aleea de acces, conducta de apӑ rece existentӑ PEHD Dn 160mm, din care s-a realizat branșamentul de apӑ rece care alimenteazӑ Supermarketul PEHD Dn 110mm și colectorul de canalizare menajerӑ PAFSIN Dn 500mm, din care s-a realizat racordul de canalizare ape uzate menajere Dn 300mm, conducte trasate conform Planului de situație, Planșa U3. Lucrӑrile din cadrul investiției propuse se vor corela cu lucrӑrile prevӑzute ȋn cadrul investiției „Branșament apӑ rece și racord canalizare pentru Supermarketul Kaufland Tecuci” pe teren situat ȋn Str. Ghe. Petraşcu nr. 64-66 avizatӑ de SC APA CANAL SA Galați cu Avizul nr. 5260/30.03.2011 și a investiției „Construire rețea gaze naturale pentru punctul de lucru situat in Str. Ghe. Petraşcu nr. 64-66” avizatӑ cu Avizul nr. 2150/26.01.2011, a investiției „Eliberare amplasament ȋn vederea construirii spațiului comercial Kaufland Tecuci – pentru Punctul de lucru situat ȋn Str. Ghe. Petraşcu nr. 64-66” avizatӑ cu Avizul nr. 10753/2011. SC APA CANAL SA are ȋn desfӑșurare lucrӑri prevӑzute ȋn cadrul proiectului „Reabilitarea și extinderea infrastructurii de apӑ și apӑ uzatӑ județul Galați – Faza SF”. In acest sens, obligatoriu este necesarӑ corelarea cu lucrӑrile de realizare a rețelelor de apӑ și canalizare, ȋn curs de proiectare. 4.1.1. Alimentare cu apӑ Zona prezintӑ rӑmӑșițe ale unei rețele de alimentare cu apӑ, precum și o serie de cӑmine și canale, dar aceastӑ rețea, ȋn afara faptului cӑ nu este conformӑ din punct de vedere funcțional a se potrivi cu noua zonificare, este de asemeni subdimensionatӑ și depӑșitӑ din punct de vedere fizic și moral. Se propune executarea unei rețele de alimentare cu apă moderne, corect poziționatӑ și dimensionatӑ. Extinderea propusӑ se poate racorda la rețeaua municipală, conform soluției propuse de regia Apă-Canal. Rețeaua de alimentare cu apă proiectatӑ se va realiza din conducta de PEID, PE100, PN 6 bar, montată ȋngropat, la o adâncime minimӑ de 0.9 m de la generatoarea superioarӑ ȋn conformitate cu STAS 6054-77. Branșamentul se va realiza de la rețeaua existentӑ printr-un cӑmin de branșament realizat pe strada Gheorghe Petraşcu la conducta existentӑ OL Dn 400mm. Cӑminele de vane se vor realiza din beton. Armӑturile se vor realiza din OL sau fontӑ. Pentru prevenirea și stingerea incendiilor se vor monta hidranți având diametrul nominal 100 mm, pe conductele de alimentare cu apӑ cu diametrul minim de 110 mm, care sӑ asigure un debit de 5l/s, distanța maximӑ dintre hidranți este de 500 m. 4.1.2. Canalizare ape uzate La fel ca și ȋn cazul alimentӑrii cu apӑ, rețeaua de canalizare din zonӑ este improprie folosinței. Se propune realizarea unei rețele noi, corect configurate, conform soluției propuse de regia Apa-Canal. Canalizare menajerӑ Colectoarele rețelei de canalizare menajerӑ se vor realiza din conducte de PVC-KG, SN4, cu diametrul nominal minim de 250mm. Se vor monta cӑmine de vizitare, cu Dn 1000mm, la schimbarea de direcție, panta, sau ȋn aliniament din maxim 60 ȋn 60 m, echipate cu capac din fontӑ echipat cu



46

sistem antifurt. Se vor asigura prin proiect distanțele minime prevӑzute ȋn SR 8591-97 – Rețele edilitare subterane, precum și o adâncime minimӑ de 0.9m deasupra generatoarei superioare pentru prevenirea ȋnghețului, precum și pantele pentru atingerea vitezei minime de autocurăţire de 0.7m/s. Apele uzate menajere se vor scurge prin intermediul rețelei existente (beton, Dn 500mm, Strada Ghe. Petraşcu), cӑtre stația de epurare a Municipiului Tecuci. Canalizare pluvială Colectoarele rețelei de canalizare pluvialӑ se vor realiza din PVC-KG, SN 4, cu Dn minim 315mm, ce va urmӑri trama stradalӑ. Se vor monta guri de scurgere din beton, cu depozit și grӑtar din fontӑ. Se vor monta cӑmine de vizitare Dn 1000m ȋn aliniament la maxim 60m și la fiecare schimbare de direcție sau de pantӑ. Se vor asigura prin proiect distanțele minime prevӑzute ȋn SR 8591-97 – Rețele edilitare subterane, precum și o adâncime minimӑ de 0.9 m deasupra generatoarei superioare pentru prevenirea ȋnghețului, precum și pantele necesare. Colectoarele proiectate se vor racorda la reteaua existentӑ pe Str. Gheorghe Petraşcu, realizate din Beton cu DN 500mm. 4.2. Aerul Calitatea aerului în Județul Galați este monitorizată prin măsurători orare sau zilnice în 5 (cinci) staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, o stație ȋn Municipiul Tecuci și 4 stații ȋn Municipiul Galaţi.

Numărul şi tipul locaţiilor au fost stabilite astfel încât să fie reprezentative pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului la nivelul județului Galați, asigurând alinierea la normele internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene după cum urmează Stația GL5 este o stație de tip industrial 2, amplasațӑ ȋn Municipiul Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, nr.146; parametrii monitorizați: SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10, O3, parametri meteorologici. Amplasarea staţiilor de monitorizare în judeţ

Principalele surse poluare a aerului sunt reprezentate de numărul de autovehicule ce tranzitează zona, procesele de ardere a combustibililor (gazoși, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuințelor/spațiilor de lucru din instituții și servicii şi de emisiile rezultate de pe platformele de depozitare a deşeurilor (mirosuri, emisii de poluanţi datorate proceselor de fermentaţie caracteristice). Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici de-a lungul principalelor artere de circulaţie din Municipiul Tecuci (str. Gh. Pӑtrașcu, str. E. Teodoroiu, Str. Vlad Tepeș, etc.). Având în vedere specificul localităţii, capacităţile productive industriale şi ocupaţia populaţiei (în sectorul serviciilor), principalele surse antropice de poluare a aerului sunt: - surse fixe: arderea combustibililor gazoși pentru încălzirea locuințelor/spațiilor de lucru (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot); - surse mobile (mijloace de transport) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot ; - surse difuze: depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan.



47

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane și clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, Municipiul Tecuci a fost încadrat în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului nr. 592/2002: - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10); - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6). Dioxid de azot Dioxidul de azot (NO2), gaz de culoare brun - roscat cu miros puternic înecacios şi NOx. Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive şi se formează la temperaturi înalte în procesele de ardere ale combustibililor. Expunerea vegetaţiei la oxizii de azot produce vătămarea plantelor, prin albirea sau moartea ţesuturilor vegetale şi reducerea ritmului de creştere a acestora. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităţii în zonele urbane. De asemenea, provoaca deteriorarea tesaturilor, erodarea monumentelor, corodarea metalelor şi decolorarea vopselelor. Concentraţiile medii anuale pentru dioxidul de azot, μg/mc, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu, județul Galați, 2011

Faţă de valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 200μg/m3 , prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul dioxid de azot în nici una din staţiile de monitorizate. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limitӑ anuală de 40μg/mc pentru protecţia sănătăţii umane.



48

Dioxidul de sulf Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irită ochii şi căile respiratorii. În atmosferӑ, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi solului. Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea şi componentele electrice. Concentraţiile medii anuale pentru dioxidul de sulf, μg/mc, sunt prezentate în tabelul de mai jos.


Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125μg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul dioxid de sulf în nici una din staţiile de monitorizare. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub nivelul critic pentru protecţia vegetaţiei de 20μg/mc. Pulberi în suspensie Pulberi în suspensie – fractiunea PM10 Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosfera în care sunt implicaţi şi alti poluanţi primari ca SO2, NOx şi NH3. După diametru, pulberile în suspensie se clasifică astfel: • > 10 μm, au stabilitate şi putere de difuzie mică în aer; • 10 μm – 0,1 μm se caracterizează printr-o stabilitate şi putere de difuzie mai mare în aer; • < 0,1 μm, stabilitatea şi capacitatea de difuzie în atmosfera este foarte mare; Dintre acestea, cele cu diametre micronice şi submicronice pătrund prin tractul respirator în plămâni, unde se depun. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardio - respiratorii. În cazul în care particulele conţin substanţe toxice, ca de exemplu metale grele în cazul cenuşii de cărbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasma şi în sânge a ionilor metalici conducând, în funcţie de metal şi de doză, la tulburări foarte serioase.



49

Concentraţiile medii anuale pentru pulberi în suspensie, fracţiunea PM10, μg/mc, evaluate prin măsurători nefelometrice, sunt prezentate în tabelul de mai jos.


Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 50μg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie, fracţiunea PM10. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limitӑ anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 μg/mc. Pulberi în suspensie – fractiunea PM2,5 Monitorizarea concentraţiilor de pulberi PM2,5 este necesară pentru conformarea la cerinţele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului şi un aer curat pentru Europa. Rezultatele măsurătorilor se folosesc pentru stabilirea indicatorului mediu de expunere (IME) al populaţiei la scara naţională, fapt care necesită 3 ani consecutivi de monitorizare continuă. Ca şi pentru pulberile în suspensie cu diametrul de 10 microni, se foloseşte metoda automată, nefelometrică, pentru obţinerea de măsurători în timp real care au valoare orientativă şi metoda gravimetrică care este metoda de referinţă. Concentraţiile medii anuale pentru pulberi în suspensie, fracţiunea PM2,5, μg/mc, prin măsurători gravimetrice nu au fost realizate la stația GL5. Plumb şi alte metale toxice: nichel, cadmiu, arseniu Plumb Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanţilor, deşeurilor menajere, etc. şi din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu excepţia mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism şi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. In cazul expunerii la concentraţii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii. Concentraţiile medii anuale, în perioada 2008 – 2011, pentru plumb, μg/mc, sunt prezentate în tabelul de mai jos.



50


Monoxid de carbon La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât şi antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Concentraţiile medii anuale pentru monoxidul de carbon, mg/mc, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Faţă de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru protecţia sănătăţii umane de 10 mg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul monoxid de carbon, în nici una din staţiile de monitorizare. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub pragul inferior de evaluare de 5 mg/mc.



51

Benzen Benzenul este un compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. Circa 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibililor la stocarea şi distribuţia acestora. Datorită unor defecțiuni tehnice ale analizoarelor, în cursul anilor 2008 şi 2010 nu s-au efectuat măsurători pentru benzen. Concentraţiile medii anuale în perioada 2009 -2011 pentru benzen, μg/m3, sunt prezentate în tabelul de mai jos.


Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limita pentru protecţia sănătăţii umane de 5μg/m3 prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Ozonul Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecacios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii fotochimice, avȃnd ca precursori oxizii de azot şi compuşii organici volatili. Concentraţiile medii anuale pentru ozon sunt prezentate în tabelul de mai jos.




52

Nu s-a semnalat depăşirea valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120μg/m3, prevăzută în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator în staţiile de monitorizare. Nu s-au depăşit pragul de informare de 180μg/m3 şi pragul de alertă de 240μg/m3. Faţă de anii anteriori, valorile mediii anuale sunt în scădere. Evoluţia calităţii aerului în perioada 2008 - 2011 Concentraţiile medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în statiile de monitorizare a calitatii aerului la nivelul judetului Galaţi sunt prezentate în tabelul 2.2.9, pe tipuri de staţii. Concentraţiile medii ale poluanţilor monitorizaţi în judeţul Galaţi prin reţeaua automată:


La nivelul judeţului Galaţi, nu s-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în staţiile de monitorizare a calităţii aerului.



53

4.3. Solul Poluarea solului în zonӑ este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Totuşi, managementul corect al deșeurilor menajere la nivelul UATM Tecuci, precum și autorizarea din punct de vedere a protecției mediului a societӑților care desfӑșoarӑ activitӑți cu impact semnificativ asupra mediului au contribuit la reducerea poluării solului ȋn zonele aferente amplasamentelor acestora. Conform prevederilor Ordinului comun MMDD nr. 1552/2008 și MADR nr. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activităti agricole, Municipiul Tecuci este nominalizat la poziția 870. Rețeaua de canalizare ȋn sistem unitar, parțial colmatatӑ este uzatӑ moral şi fizic, lipsa capacelor de fontӑ pentru protecția cӑminelor au contribuit și contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice.

Pentru protecţia solului, ȋn special a zonelor cu risc natural este necesar sӑ se respecte prevederile Normativului I 125/2009 – Normativ pentru fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire colapsibile referitoare la distanțele ȋntre obiective și rețelele purtӑtoare de apӑ, distanțe care pot fi majorate ȋn funcţie de natura terenului, de soluţiile de fundare, de structura de rezistenţă a construcţiei, astfel încât eventualele pierderi de apă să nu producă deformări/deplasări ale construcţiei mai mari decât cele admisibile. Caracterizarea terenului Conform Studiului geotehnic elaborat de SC BODO INVEST SRL Iași Din punct de vedere al stabilităţii, amplasamentul are asigurată stabilitatea generală şi locală şi nu se va face o analiză suplimentară, având în vedere că terenul este situat ȋntr- o zonă neinundabilă în condiţiile unor ploi de lungă durată şi de intensitate foarte mare, nu prezintă pericol de acumulare în exces a precipitaţiilor, cu toate cӑ nu este asigurată scurgerea apelor prin şanţuri sau canalizare pluvială. Pe poziţiile de amplasare a lucrării s-au efectuat trei foraje manuale de 4" până la adîncimea de 6.00 m faţă de nivelul terenului natural, pe cele trei artere principale: B-dul Carol I, Str. Regina Elisabeta, Str. Nicolae Titulescu. Pe baza informaţiilor furnizate de foraje şi de analizele de laborator s-au întocmit fişele de foraj, unde se poate observa stratificaţia terenului. Lucrările geotehnice executate ȋn zona studiatӑ au evidenţiat prezenţa la suprafaţă a mai multor tipuri de straturi suport:

balast (în grosime de 10-20 cm, pe axul B-dului Carol I);

balast în amestec cu argilă (in grosime 10-15 cm, pe Str. Nicolae Titulescu);

sol vegetal (ȋn grosime de pana la 50 cm, pe Str. Regina Elisabeta).

ȋn continuare se întâlneşte un strat de argilă plastic vârtoasă până la adâncimea de 6.00m.

apa subterană nu a fost întâlnită până la adâncimea de 6.00 m. Caracterizarea geotehnică a terenului Analizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate din lucrările geotehnice executate în amplasamentul studiat au evidenţiat următoarele valori ale principalilor indici geotehnici ai orizontului aluvionar interceptat:



54

- umiditatea naturală, Wnat = 19...23 % - indicele de plasticitate, Ip = 21,42...32,50 % - indicele de consistenţă (stare naturală), Ic = 0,82...0,88; - gradul de umiditate, Sr = 0,7...0,8; - porozitatea, n = 40.5 - 44 %; - indicele porilor, e = 0,70 -0,74; - greutatea volumică (stare naturală), gnat= 18,50 – 19 KN/m3 - greutatea volumică (stare uscată), gd = 15,50 – 16 KN/m3 În urma analizelor s-a identificat pămîntul din stratul de fundaţie încadrat în categoria P5 cu un indice de plasticitate Ip= peste 15, pământuri foarte sensibile la umiditate şi îngheţ. Stabilirea categoriei geotehnice În vederea stabilirii categoriei geotehnice s-a procedat conform NP 074/2007, luându-se în consideraţie factorii de risc geotehnic .

Factori Aprecieri Punctaj

Condiţiile de teren Terenuri bune 2

Apa subterană Fӑrӑ epuismente 1

Clasificarea construcţiei dupӑ categoria de importanţă Normală 3

Vecinătăţi Risc moderat 3

Riscul seismic a(g) = 0,28 1

Riscul geotehnic Moderat 10 pct.

În conformitate cu prevederile "Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii", Indicativ NP 074-2007, obiectivul preconizat a se realiza se încadrează în categoria geotehnică 2 cu risc geotehnic moderat.



55

PROFILELE FORAJELOR CARACTERISTICILE FIZICO - MECANICE

Co

ta f

ata

de

te

ren

(m

)

Gro

sim

ea

str

atu

lui

(m)

Co

ta a

pe

i su

bte

ran

e (

m)

ST

RA

TIF

ICA

TIA

Denumirea şi caracterizarea stratului

Nr.

şi

ad

an

cim

ea

pro

be

i

Compozitia granulometrică

Um

idit

ate

a n

atu

rală

(W

na

t)

Limita de plasticitate

Ind

icile

de

co

nsis

ten

ţă

(Ic)

Gre

uta

tea

vo

lum

ică

ȋn

sta

re u

sca

tă (

gd)

Pie

triş

Nis

ip

Pra

f

Arg

ilă

Lim

ita

su

pe

rio

ară

(W

l)

Lim

ita

in

feri

oa

ră (

Wp)

Ind

ice

de

pla

sti

cit

ate

(I p

)

Gre

uta

tea

vo

lum

ica

(g

)

Po

rozit

ate

a (

n)

Ind

ice

le p

ori

lor

( e

)

Gra

du

l d

e u

mid

ita

te (

Sr)

Foraj F1 efectuat pe B-dul Carol I., km 0+050 % % % % % % % %

KN/m

3 %

% KN/m

3

-0.20 0.20

Balast 1= 0.20 39.70 28.58 23.25 8.47

-6.00

5.80

Argilă galbenă-cafenie,

plastic vȃrtoasă, cu slabe intercalaţii nisipoase

2= 1.50 14.36 35.10 50.54 20.10 48.50 16.00 32.50 0.85

18.50 40.50 0.70 0.70 15.50

3= 2.80 15.00 34.00 51.00 22.50 39.20 17.58 21.62 0.84



56

Foraj F2 efectuat pe Str. N. Titulescu, km 0+030 % % % % % % % %

KN/m

3 %

% KN/m

3

-0.10 0.10

Balast 1= 0.15 36.80 28.57 21.00 13.63

-6.00

5.90

Argilă cenuşie, plastic vȃrtoasă, cu slabe

intercalaţii nisipoase

2= 1.60 13.25 36.00 50.75 21.50 46.50 15.48 31.02 0.82

18.72 42.28 0.73 0.80 15.58

3= 2.50 14.58 37.00 48.42 23.00 42.25 18.00 24.25 0.84

Foraj F3 efectuat pe Str. Regina Elisabeta, km 0+040 % % % % % % % %

KN/m

3 %

% KN/m

3

-0.45 0.45 sol vegetal 1= 0.10 10.00 28.10 21.25 40.65

-6.00

5.55

Argilă galbenă-cafenie,

plastic vȃrtoasă, cu slabe intercalaţii nisipoase

2= 1.20 13.10 37.00 49.90 19.80 44.40 17.00 27.40 0.88

19.00 44.00 0.74 0.75 16.00

3= 2.50 10.15 35.10 54.75 21.20 39.00 17.58 21.42 0.88



57

Concluzii şi recomandări desprinse din Studiul geotehnic Terenul din amplasamentul traseelor propuse nu prezintă denivelări în plan şi este lipsit de eroziuni sau instabilităţi vizibile. In partea centralӑ este depozitatӑ o cantitate considerabilӑ de pӑmânt. Majoriatea construcțiilor sunt ȋntr-o stare avansatӑ de degradare. Străzile și aleile prezintă zone cu denivelări sau gropi. Nivelul hidrostatic al apelor freatice nu a fost interceptat pânӑ la adâncimea de 3.00 m de la cota terenului natural. În amplasamentul studiat se pot efectua lucrările propuse fără a se lua măsuri speciale de îmbunătăţire a caracteristicilor fizico-mecanice ale terenurilor. Având în vedere că pământul P5 este un pământ foarte sensibil la îngheţ, se recomandă proiectarea unor sisteme de colectare şi evacuare corespunzătoare a apelor pluviale. Se vor respecta prevederile SR 8591/1997 privind amplasarea în localităţi a construcţiilor faţă de reţelele edilitare subterane şi prevederile Normativului pentru fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire colapsibile – Indicativ NP 125/2009. Conform Normativului I125/2009, distanţele prevӑzute ȋntre obiective și rețelele purtӑtoare de apӑ pot fi majorate funcţie de natura terenului, de soluţiile de fundare, de structura de rezistenţă a construcţiei, astfel încât eventualele pierderi de apă să nu producă deformări/deplasări a le construcţiei mai mari decât cele admisibile. Pentru dimensionarea sistemului rutier al străzilor propuse a se reabilita ȋn aceastӑ zonӑ, se va lua în calcul o valoare a modulului de elasticitate dinamic Ed = 100 MPa pentru tipul pământului P5, tipul climacteric I şi regimul hidrologic 2b. Luând în considerare prevederile din NP 074/2002 "Normativ privind principiile,exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare"şi ţinând cont de adâncimea de fundare de minim 0,90 m s-a stabilit o presiune convenţională de Pconv = 250 kPa. Este obligatorie verificarea naturii terenului de fundare, la cota excavaţiei, de către proiectantul geotehnician, înainte de ȋnceperea lucrӑrilor la fundațiile construcțiilor sau aşternerea straturilor de fundaţie al străzilor. Pe parcursul executării lucrărilor, constructorul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier, la atingerea cotei finale a excavaţiilor, pentru verificarea naturii terenului de fundare şi ori de cîte ori se constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea straturilor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane. 4.4. Biodiversitatea Având ȋn vedere cӑ amplasamentul Planului Urbanisc Zonal UM 01589 Tecuci nu se aflӑ situat ȋn interiorul sau ȋn vecinӑtatea unor arii naturale protejate, nu se supune prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare și ale Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvatӑ a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. 4.5. Mediul social și economic Din analiza situaţiei existente au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându -se rezolvarea acestora. Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de : - circulaţia pe drumurile publice; - fondul construit și utilizarea terenurilor; - echiparea edilitarӑ; - managementul defectuos al deşeurilor; - zonele de protecţie. In tabelul de mai jos sunt evidențiate ȋn detaliu disfuncționalitӑțile și prioritӑțile pentru fiecare domeniu:



58

Domenii Disfuncționalitӑți Prioritӑți

Circulații

Intersecții necorespunzӑtoare Reorganizarea generalӑ a circulației rutiere; studiu care sӑ reglementeze disfuncționalitӑțile

Drumuri neamenajate Tratamente, amenajӑri, consolidӑri, redimensionӑri la toate categoriile de drumuri

Existența unor drumuri fӑrӑ continuitate

Optimizarea legӑturilor ȋntre toate categoriile de drumuri

Absența parcajelor și a pietonalelor pe toate sectoarele de drum

Amenajarea parcajelor și a traseelor pietonale de-a lungul tuturor cӑilor de comunicație. Se propun locuri de parcare repartizate astfel:

UTR1 – 140locuri (un loc de parcare la 20 angajați);

UTR2 – 310locuri ȋn interiorul proprietӑții (un loc de parcare la 2 apartamente);

UTR3 – un loc de parcare pentru 10-30 de persoane;

UTR4 – 112locuri ȋn interiorul proprietӑții; s-a reglementat o bandӑ de staționare pe Str. Regina Elisabeta;

UTR5 – 36locuri

UTR6 – se vor reglementa funcție de capacitӑțile unitӑților propuse, astfel: - activitӑți desfӑșurate pe o suprafațӑ de 10-100mp, un loc de parcare la 150mp; - activitӑți desfӑșurate pe o suprafațӑ de 100-1000mp, un loc de parcare la 150mp; - activitӑți desfӑșurate pe o suprafațӑ mai mare de 1000mp, un loc de parcare la 100mp;

Circulația transportului greu prin interiorul zonei

Prevederea unui drum de centurӑ pentru devierea transportului greu

Lipsa iluminatului public Prevederea de corpuri de iluminat stradale conectate la rețeaua oraseneascӑ

Lipsa semnalizӑrii rutiere corespunzatoare

Prevederea unei semnalizӑri rutiere conform legislației ȋn vigoare;

Legӑtura defectuoasӑ cu orașul Studierea posibilitӑților de conectare la artere de circulaț ie majore din oraș

Fond construit și utilizarea terenurilor

Fond construit ȋmbӑtrânit, ȋn general ȋn stare medie și stare avansatӑ de degrada

Programe de revigorare a zonelor ȋmbӑtrânite

Zone cu P.O.T. și C.U.T. foarte mic

Creșterea indicatorilor P.O.T. ș i C.U.T prin reparcelare, program de reabilitare a fondului construit existent pe baza unor proiecte elaborate de proiectanți autorizați

Zone dezorganizate, terenuri virane

Propunere de parcelare/reparcelare și completare a țesutului construit

Lipsa dotӑrilor din unele zone de locuit: centru multifuncţional, punct medical, clinică veterinară, biserica, centru de cartier; punct de colectare a deșeurilor

Facilitӑți pentru amplasarea acestora ȋn zonele deficitare

Vecinӑtӑți conflictuale: cale feratӑ, zona de producție

Propuneri de rezolvare a conflictelor prin plantații de protecț ie și zone tampon; limitarea și reglementarea tipurilor de producție permise

Clӑdiri aflate ȋn patrimoniu Nu este cazul.

Clӑdiri cu valoare de personalizare a zonei

Viitorul Muzeu al aviației;

Spații plantate, agrement, sport

Lipsa unor dotӑri sportive; zone de agrement insuficient susținute

Rezervarea unor amplasamente pentru realizarea zonelor de recreere și sport; organizarea celor existente;

Terenuri virane, plantații dezorganizate sau ȋmbӑtrânite

Propuneri de amenajare și optimizare a spațiilor respective

Probleme de mediu

Lipsa punctelor de colectare a deșeurilor

Amenajarea și amplasarea platformelor de colectare a deșeurilor pe principii moderne și ecologice; ȋnființarea unui mic centru de recuperare a deșeurilor reciclabile ȋn zona centrului de cartier.

Surse de poluare a apei, solului, aerului

Prevederea de plantații de protecț ie; Stabilirea de distanțe de protecție fațӑ de sursele de poluare; reglementarea indicilor maximi admiși produși de unitӑțile de producție și a metodelor de evacuare a deșeurilor ;

Condiții de fundare speciale datoritӑ compozitiei chimice a apei din subsol

Nu este cazul.

Existenta zonelor cu alunecari de teren şi inundabile ȋn intravilan

Nu este cazul.

Echiparea edilitarӑ

Rețelele din zonӑ sunt sub-dimensionate și ȋntr-o stare avansatӑ de degradare sau lipsesc complet

Soluții de racordare a obiectivelor proiectate la toate re țelele orӑșenești; rețelele se vor realiza ȋngropat, ȋn canivouri.



59

4.6. Patrimoniul cultural, arheologic, arhitectonic Nici una din clӑdirile de pe amplasament nu face parte din patrimoniu, dar unele pot fi considerate ca având valoare de personalizare a zonei. 4.7. Zgomot și vibrații Sursele de zgomot şi de vibraţii din zonă sunt reprezentate de traficul rutier desfӑșurat pe Str. Ghe. Petraşcu ȋn partea de sud, pe Str. E. Teodoroiu partea de est și pe Str. Vlad Tepeș ȋn partea de nord. Din str. Gh. Petraşcu se face accesul către B-dul Carol I și Str. Regina Elisabeta. Acestea din urma fac legӑtura cu zona de case aflate la limita nordicӑ și, ȋntre ele, printr-o serie de strӑzi adiacente, iar ȋn partea de nord prin Str. Nicolae Titulescu. O serie de strӑzi noi au fost propuse recent ȋn zona fostei cazarme 308, ȋn vederea deschiderii oportunitӑților de investiție, ȋn urma propunerilor pentru construirea campusului școlar și a cartierului de locuințe ANL: aceste strӑzi vor face legătura între Str. Gheorghe Petraşcu, zona Kaufland şi ansamblul rezidenţial din Str. Nicolae Iorga, Str. Nicolae Titulescu şi Str. Liniştii. Din informațiile administrației locale, la atribuirea denumirii acestor străzi s-au avut în vedere personalităţi ale României sau judeţului Galaţi, unele dintre ele având legături directe cu Municipiul Tecuci, personalităţi care şi-au pus amprenta asupra vieţii culturale, economice sau sociale prin realizările lor. Strӑzile propuse sunt: Str. Mitropolit Miron Cristea, proiectată în fosta cazarmă 308, paralelă cu Nicolae Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Str. Regina Elisabeta. Str. Regele Ferdinand - la fosta cazarmă 308, paralelă cu N. Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Str. Regina Elisabeta. Str. Regina Maria - proiectată la fosta cazarmă, paralelă cu N. Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Str. Regina Elisabeta. Aleea Spiru Haret - paralelă cu Ghe. Petraşcu, zona Kaufland, intersectează Str. Miron Costin şi Regele Carol I, pe aceasta aflându-se viitorul Muzeu al aviaţiei, în fosta clădire a comandamentului UM 01589. Str. Miron Costin - lungime 800 m, strada de legătură cu Ghe. Petraşcu zona Kaufland, Mitropolit Miron Cristea, Regina Maria, Regele Ferdinand I, Iorga şi Titulescu. Circulațiile prezente pe amplasament sunt subdimensionate, fӑrӑ un profil corespunzӑtor, nu prezintӑ trotuare pietonale sau iluminat stradal și prezintӑ discontinuitӑți, fiind necesarӑ o refacere totalӑ a lor. Pentru ȋncadrarea ȋn valorile limitӑ a nivelului de zgomot și vibrații pentru protecția populației, clӑdirile vor fi amplasate fațӑ de aliniament astfel:

la intersecţia dintre străzi, aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I, a II-a, şi de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a;

aliniamentul este definit în sensul regulamentului de urbanism ca fiind linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată (linia gardului, a lotului);

clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe strada pe care se amplasează. În cazul în care sunt retrase de la aliniament, acest lucru este posibil cu condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate aflate în stare bună sau cu valoare arhitectural urbanistică. Având ȋn vedere densitatea scӑzutӑ a traficului preconizat, strӑzile propuse au profilul minim de 2 benzi de circulație, ȋn lӑțime de 3.5m pe fir (totalizând 7m profil carosabil), fiind protejate cu plantații de aliniament ȋn lӑțime de 1 m și mobilate cu trotuare de 1.5m (și 2 m ȋn cazul B-dului Carol I). B-dul Carol I va beneficia de trotuare lӑțite la 2.5m ȋn dreptul zonelor comerciale, precum și de o pistӑ pentru biciclete cu douӑ sensuri, cu lӑțimea de 2.40m și spațiu-tampon fațӑ de carosabil de 0.30m. O bandӑ de staționare cu lӑțimea de 2.5m s-a prevӑzut de-a lungul Strӑzii Regina Elisabeta, pentru a furniza numӑrul de parcӑri publice necesare zonei fӑrӑ a stânjeni traficul existent.



60

In cazul B-dului Carol I s-au propus o serie de zone de parcare cu acces public, iar configurația funcțional - spațialӑ propusӑ permite suplimentarea acestora ȋn caz de nevoie. Arterele noi vor fi asfaltate și dotate cu rigole și sistem de canalizare a apelor pluviale conectat la rețeaua municipalӑ. Se va realiza un studiu de circulație pentru stabilirea semnalizӑrii corespunzӑtoare a zonei. Se propune de asemeni un sistem de iluminat public conectat la rețeaua municipalӑ. Alcӑtuirea profilelor transversale se va face ȋn conformitate cu OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor actualizatӑ și Normativul C173/1986 privind amenajarea la același nivel a intersecțiilor drumurilor publice din afara localitӑților. Strӑzile din amplasamentul studiat au o lӑțime de 7,00m parte carosabilӑ, cu trotuare de 1,50m de o parte și de alta (conform Planșei U2). Se propun strӑzi noi ce vor deservi lotizӑrile propuse prin PUZ. Aceste strӑzi vor avea o lӑțime de 7,00m carosabil și trotuare de 1,00m de o parte și de alta. In funcţie de profilul şi necesitatea de parcare a viitoarelor construcţii, s-a dimensionat un numӑr de parcaje necesare, conform Normativ NP 27-97, pentru fiecare amplasament. In prezent, ȋn zonӑ nu se realizează transport ȋn comun. Având ȋn vedere cӑ zona propusӑ va adӑposti un numӑr semnificativ de locuințe noi, diverse clӑdiri cu funcțiuni comerciale și administrative, faptul cӑ aceastӑ zonӑ va face legӑtura cu o zonӑ rezidențialӑ situatӑ ȋn partea de nord, se poate justifica necesitatea luӑrii ȋn considerare a includerii traseului ȋn cadrul traseelor de transport ȋn comun existente ȋn Municipiul Tecuci. Din cele trei axe de circulație principale ce vor traversa amplasamentul, având ȋn vedere cӑ majoritatea funcțiunilor principale sunt grupate de-a lungul circulației centrale (B-dul Carol I) se poate deduce ca aceastӑ circulație ar fi cea mai potrivitӑ pentru includerea ȋn cadrul transportului ȋn comun. Configurația funcționalӑ - cu zona de agrement ce se dezvoltӑ de-a lungul pӑrți de vest a strӑzii permite realizarea cu ușurințӑ de stații și refugii pentru mijloacele de transport ȋn comun. B-dul Carol I este și circulația ce face legӑtura directӑ cu zona rezidențialӑ aflatӑ ȋn partea de nord, acesta fiind un argument ȋn plus, alӑturi de poziția centralӑ ce ar oferi distanțele cele mai eficiente de parcurs. In ceea ce privește celelalte douӑ circulații majore - cea de la est, de-a lungul cӑii ferate va fi ȋn principal o centurӑ pentru devierea traficului greu, ce va deservi ȋn special zona de producție și este mai puțin echipatӑ pentru trafic pietonal. Se vor crea douӑ bretele de legӑturӑ cu B-dul Carol, una ȋn sudul zonei de producție și una ȋn nord. Cea de vest trece ȋn principal prin zone de locuințe unifamiale, mai puţin potrivite unui trafic mediu. b) Organizarea circulaţiei feroviare – după caz (construcţii şi instalaţii necesare circulaţiei specifice : devieri de linii, linii noi, depozitări, locuri de parcare şi garare etc.). In vecinӑtatea amplasamentului, respectiv ȋn partea de vest a acestuia, se gӑsește o linie de cale feratӑ. In trecut, unitatea militarӑ a beneficiat de acces la aceasta, iar linia de acces se gӑsește ȋncӑ pe amplasament. Se propune conservarea acesteia, pentru a pӑstra potențialul de acces la calea feratӑ a zonei de producție, data fiind conexiunea deja existentӑ. Se va acorda atenție intersecției acestui acces cu calea rutierӑ propusӑ de deservire a zonei de producție. Recomandӑri privind organizarea circulației: - amplasarea construcțiilor fațӑ de arterele de circulație cu respectarea profilurilor transversale caracteristice; - lucrӑrile de strӑzi se vor executa dupӑ terminarea lucrӑrilor tehnico-edilitare fiind interzise desfaceri ulterioare pentru pozarea lucrӑrilor subterane; - execuția strӑzilor și a lucrӑrilor de sistematizare verticalӑ se va face pe baza unui program corelat cu programul de construcții și instalații; - se vor amenaja strӑzile și drumurile de acces existente, care se vor menține și se vor prevedea amenajӑrile tehnice necesare; - ȋn funcție de detaliile de organizare a circulației, se va realiza transportul ȋn comun. Zgomotul se va ȋncadra ȋn limita admisibilӑ a nivelului de zgomot conform Ordinului nr. 678/2006 pentru aprobare a Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitӑțile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar și aerian din vecinӑtatea aeroporturilor.



61

4.8. Peisaj Conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului autoritӑțile publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafațӑ de spațiu verde de minimum 26 m2/locuitor, pânӑ la data de 31 decembrie 2013. In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, se propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenţa PUZ. In PUZ se recomandă ca în spaţiile aferente neocupate de clădiri sau rezervate în viitor unor obiective de utilitate publică să se asigure plantarea unor arbori. In prezent, ȋn zona studiatӑ, zona destinatӑ pentru sport și agrement este reprezentatӑ de sala de sport AKIKAI și de un loc de joacӑ pentru copii.

Loc de joacӑ pentru copii

Sala de sport AKIKAI



62

Prin PUZ, Zona verde, sport şi agrement va cuprinde: teren de sport; terenuri de tenis; parc; spațiu verde aferent zonei de locuințe; spațiu verde public de folosințӑ specializatӑ; fâșie plantatӑ ȋn lungul cӑilor de circulație majore; loc de joacӑ pentru copii; spațiu verde de protecție ȋntre dotӑri și locuințe; piste pentru biciclete sau role, spaţiu amenajat pentru paintball; patinoar, spaţii amenajate pentru picnic.

Situația spațiilor verzi propuse pentru PUZ UM 01589

Spații verzi

ȋn interiorul proprietӑții Suprafațӑ

(mp) Plantații de aliniament

Suprafațӑ (mp)

UTR1 10616.1 UTR1 460

UTR2 22215.5 UTR2 1341

UTR3 3600 UTR3 583

UTR4 10695.15 UTR4 890

UTR5 12250 UTR5 731.7

UTR6 8413 UTR6 80

Total 67789.75 Total 4085.7

Total spații verzi: 71875.45mp (31% din sprafața studiatӑ prin PUZ). Total locuințe propuse: 56 locuințe individuale și 600 locuințe colective. Total locuitori: 56 x 2 + 600 x 3 = 112 +1800 = 1912 locuitori. Având ȋn vedere cӑ prin PUZ se vor amenaja 71875.45mp de spații verzi și ținând cont de faptul cӑ numӑrul total de locuitori estimat va fi de 1912, suprafața de spațiu verde care va reveni unui locuitor este de 26,6mp, cerințӑ ȋndeplinitӑ.

Situație propusӑ – Vedere ax capelӑ



63

Situație propusӑ – B-dul Carol I

Situație propusӑ: piaţetӑ centru civic



64

Situație propusӑ: vedere B-dul Carol I

Situație propusӑ – Vedere piațetă centru civic



65

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru planurile urbanistice zonale, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu, cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare Calitatea globală a mediului ȋnconjurător din Municipiul Tecuci este apreciată ca bună (ȋn Municipiul Tecuci nu existӑ surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din ȋnsumarea valorilor calității apei, aerului, solului, biodiversitate. Pentru viitor se propune conservarea și ȋmbunătățirea calității mediului, ținându-se seama de obiectivele specifice precizate ȋn plan. Având ȋn vedere cӑ amplasamentul Planului Urbanisc Zonal UM 01589 Tecuci nu se aflӑ situat ȋn interiorul sau ȋn vecinӑtatea unor arii natural protejate, nu se supune prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare și ale Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvatӑ a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Implementarea PUZ nu va afecta biodiversitatea zonei. 6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUZ 6.1. Introducere Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUZ în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului natural şi construit. Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se dorește a se obţine. Ţintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. La stabilirea obiectivelor, ţintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare, atât strategia stabilită prin Planul Urbanistic Zonal și faptul că principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din Municipiul Tecuci, judeţul Galați, cât şi starea actuală a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului. Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUZ UM 01589 Tecuci este reprezentat de terenuri antropizate. Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului urban, dar propunerile incluse vizează îmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, în scopul adoptării soluţiilor de urbanizare şi asigurării unor condiţii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prin aceste elemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeşte net de alte tipuri de planuri, care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonele naturale. Ca urmare la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUZ nu ţintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localitatea respectivă. 6.2. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în Capitolul 2 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galați şi chiar prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud – Est. Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. In tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii, pentru factorii de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu:



66

Obiective, ţinte şi indicatori pentru PUZ UM 01589 Tecuci

Factor/ Aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifce de mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentrațiile de poluanți ȋn apele uzate

Realizarea reţelei de canalizare a apelor uzate din zona analizată şi racordarea tuturor obiectivelor;

Realizarea de rigole pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natural;

Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare;

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 002/2002 ;

Indicatori de calitate ai apei potabile;

Indicatorii de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile, etc.).

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile);

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele planului cu respectarea legislației specifice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului ȋnconjurӑtor;

Emisii poluanţi: NOx, SO2, pulberi, CO;

Sol/utilizarea terenurilor

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitӑților desfӑșurate ȋn etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradarea solului şi subsolului cu respectarea prevederilor - Ordin nr. 756/1997; - Ordin nr. 344/2004; - HG nr. 1403/2007;

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului: - pH; - hidrocarburi; - metale, etc.

Zgomot şi vibraţii

Limitarea la surse a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot;

Limitarea nivelurilor de vibraţii;

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică;

Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: - HG nr. 321/2005; - HG nr. 1756/2007; - STAS 10009-88;

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Managementul deşeurilor

Respectarea legislaţiei privind colectarea, depozitarea și

Colectarea și depozitarea deşeurilor în conformitate cu prevederile legale ;

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzӑtor al deșeurilor;

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002;



67

valorificarea/eliminarea deşeurilor;

Respectarea mӑsurilor privind poluarea și degradarea solului cu respectarea prevederilor legislaţiei ȋn vigoare: Legea nr. 211/2011; Ordin nr. 344/2004, HG nr.1403/2007;

Populaţia Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei

Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă;

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite, precum și ȋn activităţile de producţie/ instituții și servicii;

Asigurarea colectării apelor uzate generate din activităţile productive, servicii prezente şi viitoare;

Asigurarea colectӑrii apelor uzate din perimetrul PUZ;

Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor;

Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

Număr/procent de consumatori racordaţi la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul prevăzuţi;

Număr /procent de surse generatoare de ape uzate racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total prevăzut;

Număr/procent de gospodării dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate cu societăţi autorizate specializate;

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

Implementarea prevederilor planului de reabilitare a mediului;

Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

Modul de respectare a prevederilor planului cu privire la asigurarea esteticii peisajului;

Suprafaţa spaţiilor verzi plantate şi localizarea acestora;

Mediul economic şi social

Crearea condiţiilor pentru: dezvoltarea economică; creşterea şi diversificarea ofertei de locuri de muncă

Imbunătăţirea calităţii vieţii prin crearea de noi locuri de muncă

Rezervarea unei zone pentru realizarea activitӑților de producție nepoluante (fără depozitări de substanţe chimice);

Crearea unei zone mixte coerente care să ofere condiţii pentru dezvoltarea activităţilor comerciale şi de servicii pentru diferite domenii

Modul de respectare a prevederilor planului și ale legislaţiei privind protecţia mediului;



68

7. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic Zonal va avea efecte pozitive asupra dezvoltării zonei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei. PUZ are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a zonei în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi al interesului public. Având ȋn vedere cӑ amplasamentul Planului Urbanisc Zonal UM 01589 Tecuci nu se aflӑ situat ȋn interiorul sau ȋn vecinӑtatea unor arii naturale protejate, nu se supune prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare și ale Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvatӑ a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. 7.1. Metodologia de evaluare Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnif icative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate. Categoria de impact:

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul ( -2; 0). 7.2. Criteriile determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului Pentru analiza impactului PUZ UM 01589 Tecuci asupra aspectelor de mediu, s-a utilizat diagrama de tip cauză – efect, care ilustrează relațiile dintre propunerile planului asupra calitӑții factorilor de mediu, care ȋn final, ar trebui sӑ conducӑ la dezvoltarea durabilӑ a zonei. Efectul este o anumită caracteristică/condiție de calitate.



69

Diagrama cauzӑ - efect pentru determinarea impactului PUZ UM 01589 Tecuci propus asupra factorilor de mediu



70

7.3. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planurilor Urbanistice Zonale Obiectivele PUZ sunt următoarele: Obiectivul nr. 1 - Reglementarea gradului de construibilitate a terenului; Obiectivul nr. 2. - Realizarea unui nou cartier de locuințe cu reg im mic și mediu de ȋnӑlțime și lotizarea terenului; Obiectivul nr. 3 - Realizarea unei zone pentru producție și servicii nepoluante (nu se vor depozita substanţe chimice periculoase); Obiectivul nr. 4 - Reabilitarea tramei stradale pentru acces la funcțiunile zonei și a profilelor transversale caracteristice; Obiectivul nr. 5 - Rezervarea suprafețelor de teren necesare viitoarelor drumuri; Obiectivul nr. 6 - Asigurarea necesarului de spații verzi; Obiectivul nr. 7 - Asigurarea utilitӑților dezvoltӑrii zonei ȋntr-o variantӑ de echipare centralizatӑ; Obiectivul nr. 8 - Rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice

Obiectivul nr. 1 - Reglementarea gradului de construibilitate a terenului;

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer

reducerea emisiilor de poluanţi în aer;

limitarea nivelului de poluare a aerului;

+1

Impact pozitiv nesemnificativ:

prin zonificarea funcționalӑ se protejeazӑ zona de locuit de zona destinatӑ activitӑților de producție şi serviciilor;

promovarea activitӑților de producție cu caracter nepoluant (fără depozitări de substanţe chimice periculoase);

plantarea spațiilor de aliniament;

Apă calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă;

reducerea poluanţilor în apă.

0 Impact neutru.

Sol ȋmbunӑtӑțirea calitӑții solului +2

Impact pozitiv semnificativ prin:

utilizarea raționalӑ a terenului;

funcționalitatea construcțiilor;

siguranța ȋn exploatare a viitoarelor zone economice;

Sănătatea populaţiei

calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru sănătatea populaţiei

+1

Impact pozitiv nesemnificativ:

confort și protecție prin stabilirea activitӑților care pot fi dezvoltate ȋntr-o unitate teritorialӑ;

separarea activitӑților economice de zonele de locuit și sfera serviciilor;

Riscuri naturale

diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin creșterea siguranței locuirii și a construcțiilor prin instituirea de interdicţii permanente sau temporare de construire.


dezvoltarea infrastructurii rutiere și a utilitӑților;

posibilitӑți de dezvoltare economicӑ;

conservarea resurselor;

+2

Impact pozitiv semnificativ :

realizarea construcțiilor pe un teren care nu este supus riscurilor naturale;

posibilităților de dezvoltare economicӑ și socialӑ prin separarea activitӑților economice de zonele de locuit și sfera serviciilor.

Peisaj reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra peisajului urban prin: - confort estetic și compoziție urbanӑ; - ameliorarea/corectarea imaginii urbane existente;

Total 9



71

Obiectivul nr. 2 – Realizarea unui nou cartier de locuințe cu regim mic și mediu de ȋnӑlțime

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel de impact


Aer



-2

In faza de construcție, sursele de poluare sunt reprezentate de activitӑțile specifice organizӑrii de șantier;

In perioada de funcționare sursele de poluare sunt reprezentate de sistemele de ȋncӑlzire (centrale termice, combustibil gaz natural) și de mijloacele auto ca surse mobile.



+2 Impact pozitiv semnificativ datorat implementӑrii sistemului de alimentare cu apă potabilă și de evacuare a apelor uzate menajere.

Solul ȋmbunӑtӑțirea calitӑții solului +1

Impact pozitiv nesemnificativ datorat implementӑrii unui management adecvat al deșeurilor, atât ȋn faza de construcție, cât și ȋn faza de exploatare.



+2 Impact pozitiv semnificativ datorat creӑrii noilor facilitӑți pentru construcția de locuințe, confortului și igienei spațiilor de locuit.

Riscuri naturale


+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin realizarea construcțiilor pe un amplasament care nu este supus inundațiilor/alunecӑrilor de teren. Toate construcțiile se vor executa numai în baza unui studiu geotehnic. La proiectarea clӑdirilor, se va ține seama de riscurile geologice, respectiv: sensibilitatea la umezire a loessului și de riscul de lichefiere a nisipurilor fine.





+ 2

Impact pozitiv semnificativ:

creșterea numӑrului de locuri de muncӑ ȋn faza de construcție;

crearea noilor facilitӑți pentru construcția de locuințe ȋn conformitate cu cerințele populației și cu prioritӑție strategiei de dezvoltare, facilitӑți care vor crește atractivitatea zonei și atragerea de noi fonduri (impozite) la bugetul local;


+1

Impact pozitiv nesemnificativ asupra peisajului urban; aspectul clӑdirilor va exprima caracterul și reprezentativitatea funcțiunii și va rӑspunde exigențelor actuale ale arhitecturii moderne.

Total 7

Obiectivul nr. 3 - Realizarea unei zone pentru producție și servicii nepoluante

(nu se vor depozita substanţe chimice periculoase);

Factor de mediu



Aer



-1

Impact negativ nesemnificativ:

In faza de construcție, sursele de poluare sunt reprezentate de activitӑțile specifice organizӑrii de șantier;

In faza de funcționare, sursele de poluare sunt reprezentate de mijloacele auto (surse mobile).



+2

Impact pozitiv semnificativ datorat implementӑrii sistemului de alimentare cu apă potabilă și de evacuare a apelor uzate menajere.


Impact pozitiv nesemnificativ ca urmare a implementӑrii unui management adecvat al deșeurilor, atât ȋn faza de construcție, cât și ȋn faza de exploatare, condiționarea dezvoltӑrii activitӑților de producție cu respectarea legislației de mediu specifice.



72



+2

Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea activitӑților de producție şi servicii nepoluante (nu se vor depozita substanţe chimice periculoase).

Riscuri naturale


+1

Realizarea construcțiilor destinate activitӑților de producție şi servicii pe un amplasament care nu este supus inundațiilor/alunecӑrilor de teren.





+2

Crearea facilitӑților urbanistice pentru dezvoltarea activitӑțlor productive nepoluante, cu efecte benefice privind dezvoltarea pieții muncii și asupra populației;

Ȋmbunӑtӑțirea condițiilor economice și sociale de mediu ca urmare a reglementӑrilor de construire.


+1 Impact pozitiv nesemnificativ asupra peisajului ca urmare a reglementărilor de construire.

Total 8

Obiectivul nr. 4 - Reabilitarea tramei stradale pentru acces la funcțiunile zonei și a profilelor transversale caracteristice;

Factor de mediu



Aer



+2

Impact pozitiv semnificativ prin realizarea circulației auto și pietonale (3738m.l.); prin fluidizarea traficului; se reduc emisiile de gaze cu efect de serӑ (GES) prin reducerea consumului de carburant.



0 Impact neutru.

Sol ȋmbunӑtӑțirea calitӑții solului +1 Impact pozitiv nesemnificativ; se reduce poluarea solului de-a lungul drumurilor.



+2 Crește siguranța ȋn trafic, confortul deplasӑrilor și posibilitӑțile de comunicare.

Riscuri naturale


0 Impact neutru.





+1

Fluidizarea traficului; se reduc emisiile de gaze de eșapament prin reducerea consumului de carburant.

Se asigurӑ suprafețele necesare dezvoltӑrii infrastructurii rutiere;


0 Nu are impact.

Total 6



73

Obiectivul nr. 5 - Rezervarea suprafețelor de teren necesare viitoarelor drumuri;

Factor de

mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

de impact Semnificaţia impactului

Aer



+2

Prin amenajarea suprafeței carosabile de 38022mp se fluidizeazӑ traficul; se reduc emisiile de GES prin reducerea consumului de carburant.



0 Impact neutru.


Apele pluviale colectate de pe platformele betonate, parcaje auto și circulații auto vor fi preepurate prin intermediul decantoarelor și separatoarelor de hidrocarburi.



+2

Impact pozitiv semnificativ aspra sӑnӑtӑții populației prin diminuarea emisiilor ȋn aer .

Riscuri naturale


0 Impact neutru.





+2

Impact pozitiv semnificativ asupra funcționalitӑții mediului urban, mediului social și economic datorat fluidizӑrii traficului; creșterea siguranței în trafic și a posibilitӑților de comunicare.

Peisaj

reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia;

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra peisajului prin crearea aliniamentelor plantate.

Total 9

Obiectivul nr. 6 - Asigurarea necesarului de spații verzi;

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel de impact


Aer



+2

Impact pozitiv semnificativ datorat plantațiilor de aliniament (4087.5mp) sau de protecție cu rol ȋn refacerea texturii și fertilizӑrii solului și ȋmbunӑtӑțirii capacitӑții de regenerare a atmosferei (protecție fonicӑ și eolianӑ);



0 Impact neutru.

Sol ȋmbunӑtӑțirea calitӑții solului +1 Impact pozitiv asupra solului, datorat plantӑrii de specii indigene, care vor contribui la refacerea texturii şi fertilităţii solului.



+2

Impact pozitiv semnificativ datorat ozonificӑrii aerului cu ajutorul filtrelor de vegetaţie; efectului psihologic benefic, crearea de spații de agrement pentru activitӑți sportive (tenis, ciclism, patinaj, picnic).

Riscuri naturale


+1 Impact pozitiv nesemnificativ prin combaterea fenomenelor geomorfologice.





0 Impact neutru.



74

Peisaj

reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia;

+2 Impact pozitiv asupra peisajului urban prin crearea unui ambient cu valoare estetică ridicată.

Total 8

Obiectivul nr. 7 - Asigurarea utilitӑților dezvoltӑrii zonei ȋntr-o variantӑ de echipare centralizatӑ

Factor de mediu



Aer



+1

Impact pozitiv nesemnificativ asupra calităţii aerului ca urmare a asigurării alimentării cu gaze naturale pentru încălzirea locuinţelor, prepararea hranei.



+2 Evacuarea de ape uzate ȋn sistem centralizat contribuie la menținerea calitӑții apelor de suprafațӑ și eliminӑ poluarea pânzei freatice.


Impact pozitiv semnificativ datorat: - evitӑrii contaminӑrii solului prin evacuӑri necontrolate de ape uzate menajere; - implementӑrii unui management adecvat al deșeurilor, atât ȋn faza de construcție, cât și ȋn faza de exploatare.



+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii populației prin asigurarea confortului și igienei spațiilor de locuit.

Riscuri naturale


0 Impact neutru.





+2

Impact pozitiv semnificativ; creşte atractivitatea zonei pentru dezvoltarea activităţilor economice (comerț, servicii, producție nepoluantӑ) ca urmare a asigurӑrii echipӑrii edilitare.


0 Impact neutru.

Total 9

Obiectivul nr. 8 - Rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice

Factor de mediu



Aer



+1 Impact pozitiv nesemnificativ prin eliminarea surselor de miros dezagreabil datorat depozitӑrilor necontrolate de deșeuri.



+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor: - puncte de colectare a deșeurilor; - ȋnființarea unui mic centru de colectare deșeuri reciclabile ȋn zona centrului de cartier.


Prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor se vor elimina suprafețele de teren afectate de depozitӑrile necontrolate de deșeuri.



75



+1 Impact pozitiv nesemnificativ prin igiena zonelor de locuit, reducerea poluanților ȋn sol și apӑ.

Riscuri naturale


0 Impact neutru.





+1

Impact pozitiv nesemnificativ prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere prin conservarea resurselor (valorificarea materialelor reciclabile din deșeuri).


0 Impact neutru.

Total 5

În ceea ce priveşte factorul de mediu biodiversitate menţionăm faptul că pe teritoriul analizat sau în vecinătatea acestuia nu se află arii naturale protejate. Obiectivele propuse prin PUZ nu vor afecta negativ biodiversitatea existentă; prin lucrările de amenajare spaţii verzi, impactul asupra biodiversităţii va fi pozitiv.



76

7.4. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Efectul cumulativ al implementării PUZ UM 01589 Tecuci

Factor de mediu

Obiective relevante Obiectiv

nr. 1 Obiectiv

nr. 2 Obiectiv

nr. 3 Obiectiv

nr. 4 Obiectiv

nr. 5 Obiectiv

nr. 6 Obiectiv

nr. 7 Obiectiv

nr. 8 Total

Aerul



+1 -2 -1 +2 +2 +2 +1 +1 6

Apa calitatea apei subterane şi a apei de suprafaţă;


0 +2 +2 0 0 0 +2 +1 7

Sol ȋmbunӑtӑțirea calitӑții solului +2 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 10



+1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +1 14

Riscuri naturale


+1 +1 +1 0 0 +1 0 0 4





+2 + 2 +2 +1 +2 0 +2 +1 12


+2 +1 +1 0 +2 +2 0 0 8

Total 9 7 8 6 9 8 9 5 61

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUZ UM 01589 Tecuci rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu, ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu.

Raport de mediu PUZ UM 01589 Tecuci

Primӑria Muncipiului Tecuci

77

Impactul generat de PUZ UM 01589 Tecuci este prezentat ȋn figura de mai jos:

7.5. Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PUZ -ului Analiza rezultatelor evaluării pune în evidentă faptul că implementarea PUZ UM 01589 Tecuci generează un impact preponderent pozitiv. Îmbunătăţirea calitӑții aerului a fost singurul obiectiv de mediu relevant care a înregistrat un impact negative, dar numai ȋn perioada de construire. Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ-ului permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcție de punctajul obținut. Astfel, se poate concluziona că implementarea acestor obiective va contribui în principal la : - ȋmbunӑtӑțirea calitӑții vieții, creșterea confortului; - dezvoltarea infrastructurii rutiere și a utilitӑților; - îmbunătățirea calității solului; - reabilitarea peisagisticӑ a zonei și ȋncadrarea noilor construcții ȋn peisajul acesteia; - ȋmbunӑtӑțirea calitӑții apelor de suprafață și subterane; - ȋmbunӑtӑțirea calitӑții aerului; - protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundații.

Impact pozitiv pentru PUZ UM 01589 Tecuci

8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context transfrontieră Implementarea obiectivelor cuprinse în Planul de Urbanism Zonal nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier, ipoteză argumentată de lipsa unor activităţi care ar putea genera impact semnificativ asupra mediului.



78

9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului 9.1. Mӑsuri pentru protecția factorului de mediu apa

In perioada de execuție Pe durata execuției lucrӑrilor se vor lua mӑsuri de protejare a conductelor de apӑ aflate ȋn exploatarea SC APA CANAL SA pentru a se evita degradarea și a se asigura continuitatea funcționӑrii, precum și accesul pentru exploatare și intervenții. Se va evita staționarea utilajelor grele pe traseul conductelor, depozitarea materialelor de construcții sau a pӑmântului rezultat din sӑpӑturi pe traselee rețelelor, pe cӑmine de vane, pe cӑmine de canalizare, guri de scurgere, etc. Se vor adopta soluții de amplasare a construcțiilor astfel ȋncât sӑ se asigure condițiile necesare realizӑrii lucrӑrilor de exploatare, ȋntreținere, intervenții la avarii sau ȋnlocuiri de conducte, ȋn vederea menținerii ȋn stare de funcționare a acestora.

In perioada de funcționare Pentru asigurarea alimentӑrii cu apӑ rece la debitele necesare obiectivelor proiectate este necesarӑ proiectarea unei conducte dimensionate corespunzӑtor, cu racordare ȋn conducta de distribuție apӑ rece OL Dn 400mm. Colectoarele de canalizare proiectate pentru preluarea apelor uzate menajere ș i pluviale vor fi dimensionate și realizate ȋn sistem separativ. Dimensionarea acestor colectoare se va realiza astfel ȋncât acestea sӑ poatӑ prelua debitele de apӑ uzatӑ și pluvialӑ din bazinul de canalizare deservit, având ȋn vedere dezvoltӑrile ulterioare ale zonei (construcții proiectate: complex locuințe, hotel, campus școlar, complex comercial, etc.). Colectoarele rețelei de canalizare menajerӑ se vor realiza din conducte de PVC-KG, SN4, cu diametrul nominal minim de 250mm. Se vor monta cӑmine de vizitare, cu Dn 1000mm, la schimbarea de direcție, panta, sau ȋn aliniament din maxim 60 ȋn 60 m, dotate cu capac din fontӑ echipat cu sistem antifurt. Se vor asigura prin proiect distanțele minime prevӑzute ȋn SR 8591-97 – Rețele edilitare subterane; adâncimea minimӑ de 0.9m deasupra generatoarei superioare pentru prevenirea ȋnghețului; pantele pentru atingerea vitezei minime de autocurӑțire de 0.7m/s. Apele uzate menajere se vor scurge prin intermediul rețelei existente (beton, Dn 500mm, Strada Gheorghe Petraşcu), cӑtre stația de epurare a Municipiului Tecuci. Colectoarele rețelei de canalizare pluvialӑ se vor realiza din PVC-KG, SN 4, cu Dn minim 315mm, ce vor urmӑri trama stradalӑ. Se vor monta guri de scurgere din beton, cu depozit şi grӑtar din fontӑ. Se vor monta cӑmine de vizitare DN 1000m ȋn aliniament la maxim 60m și la fiecare schimbare de direcție sau de pantӑ. Se vor asigura prin proiect distanțele minime prevăzute ȋn SR 8591-97 – Rețele edilitare subterane, precum și adâncimea minimӑ de 0.9m deasupra generatoarei superioare pentru prevenirea ȋnghețului, precum și pantele necesare. Colectoarele proiectate se vor racorda la rețeaua existentӑ pe Str. Gheorghe Petraşcu, realizate din beton cu DN 400mm. Proiectantul are obligația de a prezenta debitele de ape uzate minim și maxim luate ȋn calcul la dimensionarea acestora. Se vor utiliza materiale performante, ecologice, agrementate tehnic și sanitar și tehnologii noi, atât pentru conductele stradale proiectate, cât și pentru branșamentele și racordurile de canalizare proiectate sau cele care vor fi ȋnlocuite, care vor avea durata de viațӑ de minim 50 de ani, conform standardelor ȋn vigoare. Din experiența acumulatӑ ȋn exploatarea și intervențiile ȋn caz de avarii a rețelelor de apӑ și canalizare, SC APA CANAL SA recomandӑ utilizarea noilor conducte cu tubulatura din PEHD, Fonta Ductila, PN 10 bar, iar la conductele de canalizare PAFSIN, ȋntrucât acestea prezintӑ un sistem de ȋmbinare și o rezistențӑ mai mare la traficul greu, la vibrații și șocuri. Intrucât SC APA CANAL SA nu poate asigura permanent debitul și presiunea necesarӑ consumatorilor de la etajele superioare ale clӑdirilor proiectate, ȋn cazul unor avarii cu o duratӑ cuprinsӑ ȋntre 24 și 72 ore este necesar sӑ se prevadӑ un grup de pompare (hidromodul) cu turație variabilӑ și automatizare dimensionatӑ corespunzӑtor la nivelul construcțiilor, care sӑ satisfacӑ necesarul de apӑ rece și ridicarea presiunii ȋn funcție de regimul de ȋnӑlțime al



79

construcțiilor proiectate și de presiunea necesarӑ satisfacerii consumatorilor de la ultimul nivel. La proiectarea instalației se vor avea ȋn vedere și debitele pentru apӑ de incendiu, conform Ordinului MLPAT nr. 1214/06.09.2001 – Normativ pentru proiectarea și executarea lucrӑrilor de alimentare cu apӑ și canalizare. Primӑria Municipiului Tecuci va solicita și obține Avizul SC APA CANAL SA pentru asigurarea cu utilitӑți (apӑ, canalizare ape uzate) . Documentația tehnicӑ pentru obținerea avizului va fi ȋntocmitӑ de un proiectant de specialitate autorizat și va fi vizatӑ de un verificator tehnic atestat MLPTL. Se vor respecta prevederile menționate ȋn Avizul nr. 25274/12.11.2012 emis cu condiții de SC APA CANAL SA Galați pentru PUZ UM 01589 Primӑria Municipiului Tecuci, Județul Galați. 9.2.Mӑsuri pentru protecția factorului de mediu Aer In perioada de executie Se vor lua mӑsuri de reducere a nivelului ȋncӑrcӑrii atmosferice cu pulberi ȋn suspensie sedimentabile; În perioada realizării construcţiilor, obiectivele se vor proteja cu plase de protecţie care reţin particulele de praf; Materialele de construcții pulverulente se vor manipula astfel ȋncât sӑ se reducӑ la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenții atmosferici; In cadrul clӑdirilor propuse, nu se vor folosi materiale de construcții care au ȋn compoziție azbest sau care sӑ degajeze formaldehide. Depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise etanşe, conform prevederilor HG nr. 856/2002; pentru a se evita descompunerea deşeurilor, generarea de noxe sau mirosuri, operatorul de transport va respecta programul de ridicare şi transport al deşeurilor;

In faza de funcționare Se vor asigura: controlul și verificarea tehnicӑ periodicӑ a centralelor termice și instalațiilor anexe, supraȋnalțarea coșurilor de evacuare a gazelor arse fațӑ de clӑdirile din jur, optimizarea programului de desfӑșurare a proceselor de ardere (dacӑ e cazul); Realizarea unor zone verzi de protecție; Realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantații pe aliniament pentru ȋmbunӑtӑțirea capacitӑții de regenerare a atmosferei, protecția fonicӑ și eolianӑ, conform prevederilor OUG nr. 195/2006 privind protecția mediului, aprobatӑ cu modificӑri și completӑri de Legea nr. 265/2006, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare. Se vor respecta astfel și prevederile Directivei Cadru Aer 96/62/EC. Poluanţii pentru care se realizează evaluarea calităţii aerului înconjurător sunt prevăzuţi în Anexa 1 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, iar cerinţele pentru evaluarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxid de azot, particule în suspensie (PM10, PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren în aerul înconjurător într-o anumită zonă sau aglomerare sunt menţionate în Anexa 3. 9.3. Mӑsuri pentru protejarea factorului de mediu sol In faza de execuție Nu se vor introduce substanțe poluante ȋn sol și nu se va modifica structura sau tipul solului. Lucrӑrile care se vor efectua pentru dotӑrile tehnico-edilitare se vor executa cu mijloace tehnice adecvate ȋn vederea evitӑrii pierderilor accidentale pe sol și ȋn subsol. Cӑile rutiere și parcӑrile vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarea solului cu uleiuri şi produse petroliere. Se interzice depozitarea de pӑmânt excavat sau materiale de construcții ȋn afara amplasamentului obiectivului și ȋn locuri neautorizate. In capitolul 1.4.6. Ocuparea terenului s-a realizat o analizӑ a clӑdirilor existente, ȋn urma cӑreia s-au ales clӑdirile cu posibilitӑțile cele mai mari de refuncționalizare și reabilitare, urmând ca cele cu duratӑ de viațӑ de mult depӑșitӑ sӑ fie demolate.



80

Nr. crt. Propuneri PUZ Suprafața construitӑ

(mp) Suprafața desfӑșuratӑ

(mp)

1. Clӑdiri propuse pentru demolare 15609.35 15609.35

2. Clӑdiri propuse pentru reabilitare/ refuncționalizare

12907.8 18285.59

3. Clӑdiri care vor fi pӑstrate 2846 4198

4. Posibilӑ refacere; ȋn caz de imposibilitate tehnicӑ: demolare

380.5 575.37

Total 31743.65 38668.31

Deșeuri generate In urma demolӑrii clӑdirilor (K1; G; R; H; A5; B9; A6; I1; J4; J5; K6; B7; B8; K7; L; N; B6; B1; B2; B4; B5; J; D1; C1; V; E1) vor rezulta urmӑtoarele categorii de deșeuri:

Nr. crt.

Deșeu Cod deșeu cf.

HG nr. 856/2002 UM Cantitate

1. Beton 17 01 01 mc 1479

2. Cӑrӑmizi 17 01 02 mc 10065

3. Țiglӑ 17 01 03 tone 35

4. Mozaic 17 01 03 mc 82406

5. Lemn 17 02 01 mc 18330

6. Sticlӑ 17 02 02 tone 5

7. Metalice (fier și oțel) 17 04 05 tone 25

8. Tablӑ 17 04 05 tone 129

9. Pӑmânt 17 05 04 mc 7800

10. Pietre 17 05 04 mc 894

11. Materiale de construcții cu conținut de azbest

17 06 05* tone 91

12. Carton (material izolant) 17 06 06 mp 1200

13. Deșeuri municipale amestecate 20 03 01 Kg/angajat/zi 0,5

Cantitӑțile de deșeuri generate ȋn perioada de construcție sunt dependente de sistemele constructive utilizate și de modul de gestionare a lucrӑrilor. Pentru toate deșeurile generate din demolӑri se va realiza sortarea la locul de producere și depozitare temporarӑ ȋn incintӑ. Managementul deșeurilor

Deșeurile reciclabile (deșeuri metalice, lemn, sticlӑ, carton) se vor colecta și stoca temporar ȋn containere pentru a fi valorificate prin societӑți specializate autorizate.

Deșeurile din construcții și demolӑri (beton, cӑrӑmizi, țigle, mozaic, carton) vor fi colectate și stocate temporar separat, pe tipuri, pe platforme betonate pentru a fi valorificate/eliminate prin societӑți specializate autorizate.

Deșeurile din construcții și demolӑri (pӑmânt și pietre) se vor colecta separat ȋn vrac pe platforme betonate pentru a fi utilizate ca materiale de umpluturӑ sau pot fi depozitate ȋntr-un depozit de deșeuri inerte aprobat de Primӑria Municipiului Tecuci.

Deșeurile municipale amestecate (deșeuri menajere) se vor colecta și stoca temporar ȋn pubele pentru a fi predate periodic operatorului de salubritate, care le va transporta la rampele de gunoi special amenajate.

Deșeurile de materiale de construcții cu azbest se vor colecta și stoca temporar ambalate ȋn saci dubli rezistenți din plastic, ȋn containere amplasate pe platforme betonate, pentru a fi valorificate/ eliminate la societӑți autorizate. Deșeurile cu conținut de azbest se supun prevederilor HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea și controlul poluӑrii mediului cu azbest. Inainte de ȋnceperea activitӑților de demolare, toți angajații sau contractorii implicați vor fi instruiți adecvat cu privire la cerințele special de manevrare a azbestului și mӑsurile adecvate de protecție a aparatului respirator. Deșeurile generate din demolӑri vor fi transportate cu mijloace de transport autorizate cu respectarea condițiilor prevӑzute de HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.



81

In faza de funcționare Colectarea deșeurilor menajere și stradale se va face la nivel de zonӑ, subzonӑ, sau gospodӑrie individualӑ: pubele moderne, cu rotile sau ȋn saci din material plastic. Soluționarea problemelor legate de salubrizare se face în funcție de zonificarea funcționalӑ prevăzutӑ în PUZ. La poziționarea și dimensionarea punctelor de colectare deșeuri se vor avea în vedere normele și actele normative în vigoare, precum și caracterul zonei. Populația va ȋncheia contracte individuale sau colective (ȋn cadrul locuințelor colective sau a instituțiilor) cu unitatea localӑ de colectare a deșeurilor pentru preluarea acestora la intervale regulate. Prin PUZ se propune ȋnființarea unui mic centru de recuperare a deșeurilor reciclabile , ȋn zona centrului de cartier. Activitӑțile de producție nepoluante se vor desfӑșura ȋn spații special amenajate, pe platforme betonate. Nu se vor depozita substanţe chimice periculoase. Fiecare societate care va solicita reglementarea din punct de vedere al protecției mediului va parcurge etapele procedurale conform legislației ȋn vigoare (aviz, acord de mediu, autorizație de mediu, dupӑ caz).

9.4. Masuri de protecție ȋmpotriva zgomotului In perioada de executie Adaptarea graficului zilnic de desfӑșurare a lucrӑrilor la necesitӑțile de protejare a receptorilor sensibili din vecinӑtate; Oprirea motoarelor vehiculelor de transport ȋn timpul efectuӑrii operațiilor de ȋncӑrcare a pӑmântului excavat; Atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibreazӑ; Intreținerea preventivӑ a utilajelor (pe mӑsurӑ ce piesele componente se uzeazӑ, nivelul de zgomot poate crește); Combaterea zgomotului și vibrațiilor care se propagӑ prin sol prin utilizarea unor mӑsuri de amortizare (de ex.: dale flotante). In perioada de funcționare Pentru combaterea parțialӑ a zgomotului produs de traf icul pe cӑile rutiere se recomandӑ construirea gardurilor ce delimiteazӑ proprietӑțile cu un parapet plin de minim 1m și dublarea lor cu vegetație ce cuprinde toate palierele de ȋnӑlțime și cu frunze mari. Pentru clinica veterinară: pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu se propun: - asigurarea cu apă potabilă şi racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii, astfel încât apele uzate să nu producă poluarea apei, aerului şi solului; - deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare; - activitatea să se desfăşoare numai în interiorul clădirii, cu uşile închise; - asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi/ sau asigurarea protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor prin montarea la faţa exterioară a clădirii a unei termoizolaţii din polistiren expandat de 10,00 cm grosime; - plantarea unei perdele de vegetaţie de jur ȋmprejurul clădirii ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde diminuează zgomotul cu cca 8-10dB şi pulberile cu cca 30%. 9.5. Mӑsuri de protecție privind biodiversitatea In scopul protecției factorului de mediu biodiversitate se recomandӑ: La amenajarea spațiilor verzi se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva); evitarea aplicӑrii pesticidelor și ȋngrӑșӑmintelor ȋn spaț iile verzi. In scopul evitӑrii perturbӑrii speciilor existente ȋn habitatele din teritoriul analizat, precum și a ciclurilor reproductive ale acestora se propun urmӑtoarele: - Evitarea folosirii utilajelor care prezintă un grad ridicat de uzură; - Efectuarea cu regularitate a reviziilor tehnice a utilajelor. Noul parcelar și trama stradalӑ propusӑ sӑ pӑstreze arborii de talie mare (plopi, etc.) ȋntr-un procent cât mai ridicat, precum și completarea cu fond vegetal tânӑr, de calitate.



82

9.6. Mediul social şi economic In perioada de construire

- amplasarea construcțiilor fațӑ de arterele de circulație trebuie sӑ respecte profilurile transversale caracteristice. - strӑzile se vor executa numai dupӑ terminarea lucrarilor tehnico-edilitare fiind interzise desfaceri ulterioare pentru pozarea lucrӑrilor subterane. - execuția strӑzilor și a lucrӑrilor de sistematizare verticalӑ se va face pe baza unui program corelat cu programul de construcții și instalații. - se va avea ȋn vedere valorificarea lucrӑrilor de strӑzi şi drumuri de acces existente care se vor menține, cu prevedrea de amenajӑri tehnice necesare. - se vor efectua după necesitate detalii de organizare a circulaţiei, transportul ȋn comun. - la montarea conductelor de gaze naturale se va decoperta stratul de asfalt și se vor executa lucrӑrile de sӑpӑturӑ conform proiectului; la montarea conductelor, ȋmbinarea țevilor prin sudurӑ cap la cap sau electrofuziune; se vor monta rӑsuflӑtori de gaz; montarea conductei ȋn șant; astuparea șanțului conductei; efectuarea probelor de presiune; montarea posturilor de reglare-mӑsurare; cuplarea conductelor proiectate la rețeaua ȋn funcțiune; Măsurile prevăzute prin PUZ pentru diminuarea impactului generat de disfuncţionalităţile existente sunt următoarele: Fond construit și utilizarea terenurilor - Programe de revigorare a zonelor ȋmbӑtrânite; - Creșterea indicatorilor P.O.T. și C.U.T prin reparcelare, program de reabilitare a fondului construit existent pe baza unor proiecte elaborate de proiectan ți autorizați; - Propunere de parcelare/reparcelare și completare a țesutului construit; - Facilitӑți pentru amplasarea dotӑrilor din unele zone de locuit (punct med ical, centru de cartier, clădire multifuncţională, clinică veterinară, punct de colectare a deșeurilor ȋn zonele deficitare); - Propuneri de rezolvare a conflictelor cu vecinӑtӑțile (cale feratӑ, zona de producție) prin plantații de protecție și zone tampon; limitarea și reglementarea tipurilor de producție permise; Echipare edilitarӑ - Racordarea obiectivelor proiectate la toate rețelele orӑșenești; - Rețelele se vor realiza ȋngropat, ȋn canivouri; - Rețeaua de alimentare cu apӑ proiectatӑ se va realiza din conducta de PEID, PE100, PN 6 bar, montate ȋngropat, la o adâncime minimӑ de 0.9m de la generatoarea superioarӑ ȋn conformitate cu STAS 6054-77. Branşamentul se va realiza de la rețeaua existentӑ printr-un cӑmin de branșament realizat pe Strada Gheorghe Petraşcu la conducta existentӑ OL Dn 400mm. Cӑminele de vane se vor realiza din beton. Armӑturile se vor realiza din OL sau fonta. Pentru prevenirea și stingerea incendiilor se vor monta hidranți având diametrul nominal 100 mm, pe conductele de alimentare cu apă cu diametrul minim de 110mm, capabil de livrarea unui debit de 5 l/s, distanța maximӑ dintre hidranți este de 500m. - Colectoarele de canalizare proiectate pentru preluarea apelor uzate menajere și pluviale vor fi dimensionate și realizate ȋn sistem separativ. Dimensionarea acestor colectoare se va realiza astfel ȋncât acestea sӑ poatӑ prelua debitele de apӑ uzatӑ și pluvialӑ din bazinul de canalizare deservit, având ȋn vedere dezvoltӑrile ulterioare ale zonei (construcții proiectate: complex locuințe, hotel, campus şcolar, complex comercial, etc.). - Evacuarea apelor uzate se va realiza prin intermediul unei conducte cu deversare ȋn colectorul de ape uzate Dn 500mm, iar evacuarea apelor pluviale se va realiza printr -un colector cu deversare ȋn colectorul de ape pluviale Beton Dn 400mm. - Posturile de transformare aferente zonei studiate se vor alimenta din rețeaua de medie tensiune prin intermediul liniilor electrice subterane LES 6-20kV, posibilitatea de racord a acestora fiind atât ȋn zona cimitirului, cât și ȋn zona Kaufland (Strada Gheorghe Petraşcu); - Liniile electrice de joasă tensiune 0,4kV pentru alimentarea clădirilor, precum şi reţeaua de iluminat public sunt pozate subteran, acestea fiind propuse a se realiza cu cabluri armate cu miez de cupru.



83

- Racordarea ansamblului de clădiri propuse la reţeaua de telecomunicații existentă ȋn zonă, ȋn strada Gheorghe Petraşcu. Rețeaua existentă se propune a se extinde și ȋn zona studiatӑ, realizarea acesteia fiind de tip ȋngropat (fibrӑ opticӑ), montatӑ ȋn tuburi de protecție, iar la deviații și racorduri se vor monta cӑmine de vizitare. - Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din rețeaua existentӑ Dn 350mm, pe strada Gheorghe Petraşcu, rețea ce se propune a fi extinsă ȋn zona studiată, noile rețele realizându-se cu țeavӑ de oțel pentru instalații de gaze naturale protejate corespunzător mediului de amplasare. Branșamentul se va racorda perpendicular pe conducta de distribuție, se va monta ȋngropat, la o adăncime de aprox. 0,9m, și se va proteja pe lungimea carosabilului ȋn tub de protecție, conform normativelor ȋn vigoare. Pentru fiecare clădire s-a prevăzut câte un post de reglare și mӑsurare din care se va racorda instalația de gaze naturale interioarӑ destinata alimentării receptorilor obiectivului respectiv. Toate branșamentele propuse se vor realiza ȋn sistem ȋngropat, ȋn canivouri. - Alimentarea cu cӑldurӑ se va asigura prin centrale termice proprii fiecӑrei clӑdiri propuse, funcționarea centralelor fiind pe gaz natural. - Se vor amplasa pubele ecologice pe platforme special amenajate, amplasate la distanţele regulamentare. Populaţia din zonă va ȋncheia contracte individuale sau colective (ȋn cadrul locuinţelor colective sau a instituţiilor) cu unitatea locală de colectare a deşeurilor pentru preluarea acestora la intervale regulate. Se propune ȋnfiinţarea unui mic centru de recuperare a deşeurilor reciclabile ȋn zona centrului de cartier. - Respectarea distanţelor minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare; Circulații - Tratamente, amenajӑri, consolidӑri, redimensionӑri la toate categoriile de drumuri; - Optimizarea legӑturilor ȋntre toate categoriile de drumuri; - Reorganizarea generalӑ a circulației rutiere prin studiul acesteia, care sӑ reglementeze disfuncționalitӑțile; - Amenajarea parcajelor și a traseelor pietonale de-a lungul tuturor cӑilor de comunicație. Alei, circulații, parcaje ȋn interiorul proprietӑții Suprafața alei, circulații, parcaje ȋn interiorul proprietӑții: 43415.25mp, din care:

UTR1 – 10.616.1mp;

UTR2 – 11107.75mp;

UTR3 – 2400mp;

UTR4 – 4753.4mp;

UTR5 – 6125mp;

UTR6 – 8413mp; Parcӑri:

UTR1 – 140locuri (un loc de parcare la 20 angajați);

UTR2 – 310locuri ȋn interiorul proprietӑții (un loc de parcare la 2 apartamente);

UTR3 – un loc de parcare pentru 10-30 de persoane;

UTR4 – 112locuri ȋn interiorul proprietӑții; o bandӑ de staționare pe Str. Regina Elisabeta;

UTR5 – 36locuri;

UTR6 – se vor reglementa funcție de capacitӑțile unitӑților propuse, astfel: - activitӑți desfӑșurate pe o suprafațӑ de 10-100mp, un loc de parcare la 150mp; - activitӑți desfӑșurate pe o suprafațӑ de 100-1000mp, un loc de parcare la 150mp; - activitӑți desfӑșurate pe o suprafațӑ mai mare de 1000mp, un loc de parcare la 100mp Carosabil și trotuare Suprafața carosabil și trotuare propusӑ: 38022mp, din care:

UTR1 – 4470mp;

UTR2 – 10700mp;

UTR3 – 3791mp;



84

UTR4 – 9975mp;

UTR5 – 5231mp;

UTR6 – 3854mp; Circulația auto și pietonalӑ: L = 3758 m.l. Implementarea planului va determina îmbunătăţirea funcţionalităţii mediului urban pentru toate componentele sale, va genera oportunităţi pentru utilizarea forţei de muncă disponibile, cu efecte benefice pentru populaţie şi va elimina actualele surse de poluare. Primӑria Municipiului Tecuci va sprijini iniţiativele private la nivel local pentru realizarea unor activităţi de producție nepoluante. Deoarece amplasamentul studiat va cuprinde un complex de funcțiuni extrem de diferite ȋntre ele, s-a propus ȋmpӑrțirea ȋn unitӑți teritoriale de referințӑ (UTR) corespondente zonelor funcționale: UTR u.m. 1 – instituți și servicii, situatӑ ȋn partea de sud-vest a ampasamentului - ȋși propune gruparea și completarea unor clӑdiri existente aflate ȋn stare fizicӑ suficient de bunӑ pentru a fi refuncționalizate ȋn cadrul unei zone administrative. Existența ȋn aceastӑ zonӑ a Muzeului Aviației creează premisele dezvoltӑrii ȋn continuare a zonei cu funcțiuni complementare. Clӑdirile existente și propuse vor oferi spații de birouri și funcțiuni complementare (sӑli de conferințe, spații de expunere) atât pentru investitori particulari, cât și pentru diverse agenții municipale. Situarea acestei zone ȋn vecinӑtatea clӑdirii Kaufland și a unei cӑi de circulație importante (Str. Gh. Petraşcu) este un argument ȋn plus pentru comasarea acestor funcțiuni ȋn aceastӑ parte a amplasamentului - ce beneficiazӑ și de acesul cel mai direct cu centrul municipiului. In partea de nord se va crea o zonӑ cu funcțiuni de agrement. Un punct de interes propus este o capelă ce va deservi zona rezidenţialӑ propusӑ, situatӑ ȋn axul arterei de circulaţie ce traverseazӑ zona de locuințe colective. Aliniamentul posterior de 26m este justificat prin prezența pe latura de vest a cӑii ferate, pentru respectarea zonei de protecție a acesteia. UTR u.m. 2 - zona de locuințe colective cu regim mic de ȋnӑlțime (P+2-P+3) va face trecerea de la unitӑțile cu ȋnӑlțimi P+4 - P+8 existente ȋn sudul amplasamentului, la zona de locuințe unifamiliale mici, atât propuse, cât și existente ȋn partea de nord a amplasamentului.Terenurile vor fi destinate locuințelor colective și dotӑrilor aferente. Se propune amenajarea de spații de parcare ȋn exteriorul incintelor create de volumele clӑdirilor de locuit pentru a elibera acest spațiu de o sursӑ de poluare fonicӑ și aerianӑ amplificat de efectul de incintӑ. Se va prefera organizarea incintelor cu spații verzi, locuri de joacӑ pentru copii protejate de traficul auto și spații de loisir comune amenajate. Amplasarea spațiilor de parcare ȋn legӑtura directӑ cu circulațiile auto perimetrale a condus la stabilirea aliniamentelor propuse, ȋn condițiile respectӑrii distanței de 10m ȋntre ferestrele locuințelor și zona de parcare (conform Ordinului MS nr. 536/1997). UTR u.m.3 - zona de funcțiuni mixte - servicii și functiuni de agrement, de asemeni cu regim de ȋnӑlțime mic, pentru a se armoniza cu caracterul general al zonei. Zona va adӑposti funcțiuni sportive și mici clӑdiri de birouri, precum și dotӑrile aferente. Zona de agrement și funcțiuni sportive va cuprinde o zonӑ ce funcționeazӑ ȋn prezent ca atare, ȋn partea de sud-est a amplasamentului, fiind ȋn grija unui investitor particular. Parcӑrile vor trebui amenajate ȋn interiorul proprietӑții, conform capacitӑții obiectivelor propuse (a se consulta tabelele de bilanț teritorial). UTR u.m.4 - zona de locuințe unifamilale pe lot - cu regim de ȋnӑlțime mic (P+1). Aceasta se va grupa ȋn partea de vest a zonei, cât mai departe de zona cӑii ferate. Terenurile vor fi cu destinația – locuințe și dotӑri aferente. Aliniamentul propus a luat ȋn considerare atât necesitatea obținerii unui profil transversal corect, cât și posibilitatea parcӑrii autovehiculelor proprietate personalӑ pe proprietatea privatӑ, conform legislației ȋn vigoare. UTR u.m.5 – instituții și servicii, va cuprinde o serie de clӑdiri existente, refuncționalizate și completate pentru a forma un mic centru de cartier. Zona este compusӑ din 3 subzone, care vor respecta același regulament: - zona centrului multifuncţional - propusă a se realiza prin refuncţionalizarea unei clădiri existente; - zona centru de cartier - cuprinzând o clӑdire existentӑ propusӑ a se refuncționaliza pentru spații de sport și agrement (structura cu deschideri mari a clӑdirii se preteazӑ la o astfel de refuncționalizare);



85

se propune o clӑdire nouӑ, cuprinzând funcțiuni de tipul - biblioteca, internet cafe și birouri administrative - ce va contura aliniamentul principal la B-dul Carol I; - zona mic comerț și alimentație publicӑ - situatӑ ȋn spațiul verde ce delimiteazӑ zona de producţie. - una din clădirile existente a fost recent reabilitată ȋn vederea realizării unei clinici veterinare; pentru clinica veterinară Ordinul MS nr. 536/1997 nu prevede zonă de protecţie sanitară; conform Ordinului MS nr. 536/1997, zona de protecţie sanitară pentru spital veterinar este de 30m de la limita de proprietate pȃnă la faţada clădirilor ȋnvecinate; se propune asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi/sau asigurarea protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor prin montarea la faţa exterioară a clădirii a unei termoizolaţii din polistiren expandat de 10,00 cm grosime şi a unei perdele de vegetaţie perimetrale; UTR u.m.6 - zona de funcțiuni de producție nepoluante/servicii și productie. Toate construcțiile existente pe aceastӑ zona se vor demola, cu excepția unei hale situatӑ ȋn partea de nord și a douӑ clӑdiri situate ȋn partea de sud. Se propune ca aceste douӑ cladiri sӑ primeascӑ funcțiuni predominant de servicii, pentru asigurarea unui spațiu intermediar fațӑ de zona de instituții și servicii. O plantație ȋnaltӑ existentӑ ȋn partea de sud a zonei UTR 6 va servi de asemenea de filtru. In aceasta zonӑ se preconizeazӑ și amplasarea unei spӑlӑtorii auto - deservitӑ de breteaua de legӑturӑ carosabilӑ dintre B-dul Carol I și circulația de centurӑ. Având ȋn vedere distanța redusӑ fațӑ de lotizӑrile de locuințe din partea de nord, se propune amplasarea unui modul administrativ ȋn jumӑtatea de clӑdire ȋnvecinatӑ cu locuințele, precum și crearea unei plantații de protecție pe aceastӑ latura, cu lӑțimea de 25m. Zona de producție beneficiazӑ de acces la calea feratӑ, și, ȋn plus, se propune realizarea unei artere de circulație de centurӑ, pentru deservirea acestei zone și devierea generalӑ a traficului greu. Zona de protecție a cӑii ferate stabilește și aliniamentul principal de 26m.

9.7. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic Nici una din clӑdirile de pe amplasament nu face parte din patrimoniu, dar unele pot fi considerate ca având valoare de personalizare a zonei. 9.8. Peisaj ”Situaţia spaţiilor verzi” este reglementată de OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată si modificată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi de Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi. Conform art. 1 al OUG nr. 114/2007 „schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi si/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”. La stabilirea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi trebuie să se ţină seama şi de recomandările Ordinului MS nr. 536/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare. Conform OUG nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, se instituie Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, al cărui scop îl constituie îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi. Obiectivele Programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II, alin. 1), de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de de minim 26 m2/locuitor, până la data de 31.12.2013. Zona verde, sport şi agrement va cuprinde:

- teren de sport; terenuri de tenis; - parc; - spațiu verde aferent zonei de locuințe; - spațiu verde public de folosințӑ specializatӑ;



86

- fâșie plantatӑ ȋn lungul cӑilor de circulație majore; - loc de joacӑ pentru copii; spațiu verde de protecție ȋntre dotӑri și locuințe; - piste pentru biciclete sau role; - spațiu amenajat pentru paintball; - patinoar; - spații amenajate pentru picnic.

Situația spațiilor verzi propuse pentru PUZ UM 01589

Spații verzi

ȋn interiorul proprietӑții Suprafațӑ

(mp) Plantații de aliniament

Suprafațӑ (mp)

UTR1 10616.1 UTR1 460

UTR2 22215.5 UTR2 1341

UTR3 3600 UTR3 583

UTR4 10695.15 UTR4 890

UTR5 12250 UTR5 731.7

UTR6 8413 UTR6 80

Total 67789.75 Total 4085.7

Total spații verzi: 71875.45mp (31% din sprafața studiatӑ prin PUZ). Total locuințe propuse: 56 locuințe individuale și 600 locuințe colective. Total locuitori: 56 x 2 + 600 x 3 = 112 +1800 = 1912 locuitori. Având ȋn vedere cӑ prin PUZ se vor amenaja 71875.45mp de spații verzi și ținând cont de faptul cӑ numӑrul total de locuitori estimat va fi de 1912, suprafața de spațiu verde care va reveni unui locuitor este de 26,6mp, cerințӑ legislativӑ ȋndeplinitӑ. Tipul de proprietate Identificarea tipului de proprietate asupra bunului imobil (teren + construcţii) din zona PUZ UM 01589 Tecuci , conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public și regimul juridic al acesteia s-a marcat pe Planşa U4 , identificându-se urmӑtoarele tipuri de proprietate: - terenuri aflate ȋn proprietate publică (de interes naţional, judeţean şi local); - terenuri proprietate privată (de interes naţional, judeţean şi local); - terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

Circulația terenurilor

Tipuri de proprietate (situația propusӑ) Suprafața

(mp)

A. Domeniul

Public

Terenuri din domeniul public al statului 3883

Terenuri din domeniul public al Municipiului Tecuci, din care:

110003

Terenuri/clӑdiri din domeniul public al Municipiului Tecuci destinate ȋnchirierii (sau deja ȋnchiriate), dӑrii ȋn folosințӑ/cedӑrii administrӑrii temporare

14579

Terenuri ȋn domeniul public al Municipiului Tecuci pӑstrate ca rezervӑ pentru lӑrgirea circulațiilor

7546

B. Domeniul

Privat

Terenuri ȋn concesiune persoanelor fizice/juridice 6785

Terenuri proprietate privatӑ a persoanelor fizice sau juridice

3990

Terenuri ce se trec ȋn proprietate privatӑ destinate concesiunii/ vânzӑrii

58149

Terenuri ce se trec ȋn proprietate privatӑ destinate concesiunii/ ȋnchirierii

49390

Total suprafațӑ studiatӑ 232200 mp



87

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute Raportul de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. nr. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. Pentru realizarea PUZ UM 01589 Tecuci s-au avut ȋn vedere mai multe soluții și variante pentru a rӑspunde obiectivelor beneficiarului și cerințele Regulamentului de urbanism, prevederilor legale din punct de vedere al protecției mediului, sӑnӑtӑții populației. Variantele se pot referi după caz la obiective şi/sau la amplasament. In cadrul procesului de realizare a Raportului de mediu PUZ UM 01589 Tecuci s-au analizat trei alternative: Alternativa 0: este situaţia în care potenţialul de dezvoltare al zonei vizate rămâne nevalorificat, (planul nu se realizează); Alternativa 1: este varianta în care propunerea de amenajare a teritoriului stabileşte zonificarea funcţională, asigurarea utilitӑților, circulația (transportul ȋn comun; traficul de marfӑ), alternativӑ care nu este ȋn concordanțӑ cu avizele solicitate ș i obținute de titular; Alternativa 2: este varianta optimӑ în care propunerea de amenajare a teritoriului este ȋn concordanţă cu legislaţia ȋn vigoare şi cu avizele solicitate şi obţinute de titular: UTR-uri corespondente zonelor funcționale, asigurarea utilitӑților ȋntr-o variantӑ de echipare centralizatӑ, circulația (transportul ȋn comun; traficul de marfӑ), aplicarea unui sistem modern și eficient ȋn gestionarea deșeurilor; Alternativa 0 (nerealizarea planului) In situația nerealizӑrii PUZ UM 01589 Tecuci :

Nu va exista un impact negativ asupra factorului de mediu aer datorat activitӑților specifice organizӑrii de șantier, de sistemele de ȋncӑlzire și de mijloacele auto, dar nici pozitiv, datorat lucrărilor de amenajare a drumurilor, plantațiilor de aliniament sau de protecție.

Va exista un impact negativ asupra factorului de mediu apa prin absența rețelei de canalizare ape uzate;

Lipsa unui management corespunzӑtor al deșeurilor, implicӑ o poluare zonalӑ a factorului de mediu sol.

Nu va exista un efect negativ asupra sӑnӑtӑții populației;

Ar putea exista riscul apariției ȋn timp a unor fenomene geomorfologice, având ȋn vedere faptul cӑ terenul este slab la fundare; lipsa rețelei de colectare a apelor pluviale ar putea determina ȋn timp deformӑri/deplasӑri ale construcțiilor mai mari decât cele admisibile ;

Alternativa 0 presupune o zonӑ destructuratӑ, cu disfuncții de imagine, esteticӑ și ambient la nivelul spațiului, clӑdiri vechi, aflate ȋn diferite stadii de degradare care ȋn timp se vor autodemola. Această soluţie nu corespunde tendinţelor de dezvoltare economică şi socială a zonei urbane din România, și mai ales a unui municipiu.

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor 1 și 2 şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 2 (alternativa propusӑ).



88

Factor/aspect de mediu

Alternativa 1 Alternativa 2 (propusӑ) Criterii care au determinat alegerea

Alternativei 2 (propusӑ)

Alimentare cu apӑ

Alimentarea cu apӑ rece prin intermediul unei conducte dimensionate corespunzӑtor cu racordare ȋn conducta de distribuție apӑ rece OL Dn400mm și fontӑ Dn 100mm

Alimentarea cu apӑ rece la debitele necesare obiectivelor proiectate prin intermediul unei conducte dimensionate corespunzӑtor cu racordare ȋn conducta de distribuț ie apӑ rece OL Dn 400mm.

Conducta din Fontӑ Dn 100mm prezintӑ un grad avansat de uzurӑ, motiv pentru care s-a optat pentru Alternativa 2, care este ȋn concordanțӑ cu Avizul nr. 25274/ 12.11.2012 emis de SC APA CANAL SA Galați.

Nu a fost prevӑzut un echipament care sӑ asigure consumatorilor debitul de apӑ rece și ridicarea presiunii ȋn funcție de regimul de ȋnӑlțime.

Grup de pompare (hidromodul) cu turație variabilӑ și automatizare care sӑ satisfacӑ necesarul de apӑ rece și ridicarea presiunii ȋn funcție de regimul de ȋnӑlțime.

Ȋn caz de avarii (24 – 72 ore) SC APA CANAL SA nu poate asigura permanent debitul și presiunea necesarӑ consumatorilor de la etajele superioare ale clӑdirilor. Alternativa 2 este ȋn concordanțӑ cu Avizul nr. 25274/ 12.11.2012 emis de SC APA CANAL SA Galați;

Canalizare ape uzate

Evacuare ape uzate menajere ȋn bazine etanșe vidanjabile;

Dimensionarea colectoarelor de canalizare astfel ȋncât sӑ poatӑ prelua debitele de apӑ uzatӑ menajerӑ și pluvialӑ din bazinul de canalizare deservit, având ȋn vedere dezvoltӑrile ulterioare ale zonei.

Evacuarea apelor uzate prin intermediul unei conducte dimensionate corespunzӑtor cu deversare ȋn colectorul de ape uzate Dn 500mm;

Alternativa 2 este ȋn concordanțӑ cu Avizul nr. 25274/ 12.11.2012 emis de SC APA CANAL SA Galați.

Evacuarea apelor pluviale printr-un colector cu deversare directӑ ȋn colectorul de ape pluviale Beton Dn 400mm.

Evacuarea apelor pluviale printr-un colector cu deversare ȋn colectorul de ape pluviale Beton Dn 400mm;

Stabilirea gradului de preepurare necesar și a tehnologiei de preepurare, precum și a construcțiilor și instalațiilor de preepurare aferente, necesare obiectivelor economico-sociale, ȋnainte ca apele uzate sӑ fie evacuate (de ex.: spӑlӑtorie auto, etc.);

Apele pluviale colectate de pe platformele betonate, parcaje auto și circulații auto vor fi preepurate prin intermediul decantoarelor de nӑmoluri și separatoare de hidrocarburi.

Alternativa 2 este ȋn concordanțӑ cu:

Avizul nr. 25274/ 12.11.2012 emis de SC APA CANAL SA Galați;

HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descӑrcare ȋn mediul acvatic a apelor uzate, modificata și completatӑ prin HG nr. 352/11.05.2005, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare (art. 2, alin. 1, lit. b; cap. IV, art.10; 11);

Zonificarea funcționalӑ

Amplasarea funcțiunii de locuire

ȋn Zona 2, situatӑ ȋn nordul direct al zonei 1 și ȋn vestul amplasamentului general, ȋn

Amplasarea funcțiunii de producție nepoluante ȋn Zona 2, situatӑ ȋn nordul direct al zonei 1 și ȋn vestul amplasamentului general, ȋn vecinӑtatea cӑii ferate cu respectarea prevederilor Avizului favorabil nr. 237 din

Prezența cӑii ferate ȋn partea de est a amplasamentului este ȋn conflict cu zonele de locuire ȋnvecinate, conflict care impune o zonificare strictӑ din punct de vedere funcțional



89

apropierea cӑii ferate, cu respectarea zonei de siguranțӑ (20m de o parte și de alta a axei cӑii ferate);

07.12.2012 emis de S.C.R.E.I.R. Galați – Consiliul tehnico-economic.

pentru minimizarea poluӑrii sonore a cӑii ferate; Alternativa 2 este justificatӑ atât de accesul direct la calea feratӑ pentru unitӑțile de producție, cât și de faptul cӑ este optimӑ din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei.

Zona 4 – zona centralӑ a amplasamentului cuprinde un complex ANL deja propus ș i un campus școlar (nu s-a mai realizat).

Reorganizarea zonelor studiate ȋn condițiile aducerii ȋn actualitate a situației zonei și completarea mobilӑrii amplasamentului cu locuințe colective tip ANL, cu regimul de ȋnӑlțime P+4 - P+2, coborând spre zona locuințelor unifamilare, situatӑ la nord-est.

Alternativa 2 este soluția care ȋmbinӑ în mod armonios cele trei elemente ale dezvoltӑrii durabile, și anume: mediul înconjurӑtor, economia și elementul social.

Realizarea unui adӑpost pentru câinii comunitari (adӑpost public) ȋn zona UTR u.m.5. Necesitatea realizării adăpostului rezultă din pericolul pe care ȋl reprezintӑ câinii fӑrӑ stӑpân pentru populația Municipiului Tecuci: maladii, riscul ȋnmulțirii necontrolate și al creșterii agresivitӑții. Ȋn prezent existӑ foarte mulți câini ȋn zonele adiacente blocurilor, locurilor virane, parcuri sau zonele industriale. Câinii sunt agresivi neputându-se asigura siguranța cetӑțenilor, dar ȋn același timp perturbӑ liniștea ȋn zonele de locuit; Proiectul „Adӑpost de animale (câini) fӑrӑ stӑpân” se ȋncadreazӑ ȋn prevederile HG nr. 445/2009, Anexa nr. 2 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, pct. 11 – Alte proiecte, lit. i) – centre de ecarisaj.

Amenajarea unei clinici veterinare ȋn zona UTR u.m. 5 ȋn condițiile respectӑrii legislației ȋn vigoare:

respectarea zonei de protecţie sanitară conform prevederilor Ordinului MS nr. 536/1997;

Legea nr. 160/1990 privind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărȃrea Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari pentru aprobarea condiţiilor minime pentru dotarea şi funcţionarea cabinetelor medicale veterinare stabilite de Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari nr. 3 din 31.01.2009 (Anexa 1 – Condiţiile minime pentru clinica veterinară cu privire la spaţiu, dotare şi documente);

ȋncadrarea nivelului de zgomot la limita incintei în limitele stabilite prin STAS 10009/1988 - Acustica urbană;

desfăşurarea activităţii în interiorul clădirii, cu uşile închise; nu se vor amenaja cuşti ȋn exteriorul clădirii;

pentru diminuarea disconfortului asupra vecinătăţilor se vor prevedea izolaţii fonoabsorbante şi perdele de protecţie perimetrale, ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde diminuează zgomotul cu cca 8-10 dB şi pulberile cu cca 30%; În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin

S-a optat pentru alternativa 2 din următoarele considerente: ȋn conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 (forma republicată şi consolidată ȋn 15.02.2013):

amplasarea noilor construcții de orice fel se face ȋn intravilanul localitӑților (art. 91, alin. 1);

prin excepție unele construcții, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate ȋn extravilan. In acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protecția mediului ȋnconjurӑtor (art. 91, alin. 2);

fac excepție construcţiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa ȋn intravilan, precum și adӑposturile pentru animale (art. 91, alin. 3). Pentru construirea Clinicii veterinare se va solicita şi obţine acordul de mediu (OUG nr. 195/2005, alin.1 şi 2). Se vor respecta şi prevederile:

Ordinului MS nr. 536/1997 referitoare la zona de protecţie sanitară pentru acest obiectiv;

Legea nr. 160/1998 privind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărȃrea Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari pentru aprobarea condiţiilor



90

Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.

minime pentru dotarea şi funcţionarea cabinetelor medicale veterinare stabilite de Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Veterinari nr. 3 din 31.01.2009 - Anexa 1 Condiţiile minime pentru clinica veterinară cu privire la spaţiu, dotare şi documente.

Pentru diminuarea disconfortului asupra vecinătăţilor, clădirea clinicii veterinare va fi prevăzută cu izolaţii fonoabsorbante realizate cu polistiren expandat de 10 cm grosime, geamuri termopan şi perdele de protecţie perimetrale, ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde diminuează zgomotul cu cca 8-10 dB şi pulberile cu cca 30%;

Infrastructura rutieră

Circulația principalӑ organizatӑ astfel: - Str. Gh. Petrascu ( ȋn sud); - Str. E. Teodoroiu (ȋn est); - Str. Vlad Tepeș (ȋn nord). Din Str. Gh. Petrascu se face accesul cӑtre B-dul. Carol I și Str. Regina Elisabeta. Acestea din urmӑ fac legӑtura cu zona de case aflate la limita nordicӑ și, ȋntre ele, printr-o serie de strӑzi adiacente, iar ȋn partea de nord prin str. Nicolae Titulescu.

O serie de strӑzi noi au fost propuse recent ȋn zona fostei cazarme 308, ȋn vederea deschiderii oportunitӑților de investiție, ȋn urma propunerilor pentru construirea campusului scolar și a cartierului de locuințe ANL: aceste strӑzi vor face legătura între Str. Gheorghe Petraşcu, zona Kaufland şi ansamblu rezidenţial din Str. Nicolae Iorga, Str. Nicolae Titulescu şi Str. Liniştii.Strӑzile noi propuse sunt : - Str. Mitropolit Miron Cristea, proiectată în fosta cazarmă 308, paralelă cu Nicolae Iorga , perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Regina Elisabeta. - Str. Regele Ferdinand - la fosta cazarmă 308, paralelă cu N. Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Regina Elisabeta. - Str. Regina Maria - proiectată la fosta cazarmă, paralelă cu N. Iorga, perpendicular pe Str. Regele Carol I şi Regina Elisabeta. - Aleea Spiru Haret - paralelă cu Ghe. Petraşcu, zona Kaufland, intersectează Str. Miron Costin şi Regele Carol I, pe aceasta aflându-se viitorul Muzeu de aviaţie, în fosta clădire a comandamentului UM 01589. - Str. Miron Costin - lungime 800 m, str de legătură cu Ghe. Petraşcu zona Kaufland, Mitropolit Miron Cristea, Regina Maria, Regele Ferdinand I, Iorga şi Titulescu.

Alternativa 2 este justificatӑ de faptul cӑ ȋn vederea deschiderii oportunitӑților de investiție, ȋn urma propunerilor pentru construirea campusului școlar și a cartierului de locuințe ANL, strӑzile propuse vor face legătura între Str. Gheorghe Petraşcu, zona Kaufland şi ansamblu rezidenţial din Str. Nicolae Iorga, Str. Nicolae Titulescu şi Str. Liniştii.



91

Circulația majorӑ (de vest) prin zona de locuințe unifamiliale.

Circulația majorӑ (de la est), de-a lungul cӑii ferate va fi ȋn principal o centurӑ pentru devierea traficului greu, ce va deservi ȋn special zona de producție, mai puțin echipatӑ pentru trafic pietonal. Se vor crea douӑ bretele de legӑturӑ cu B-dul Carol I, una ȋn sudul zonei de producție și una ȋn nord.

Alternativa 2 este justificatӑ prin faptul cӑ este optimӑ din punct de vedere al protecției mediului și a sӑnӑtӑții populației. Se evitӑ traficul major (generator de pulberi și noxe) prin zona de locuințe.

Transport ȋn comun:

B-dul Carol I - situat ȋn zona centralӑ;

Str. Regina Elisabeta - situatӑ ȋn sudul zonei studiate;

Str. Nicolae Titulescu - situatӑ ȋn nordul zonei studiate.

Transport ȋn comun pe B-dul Carol I.

Posibilitatea legӑrii cu artere de circulație din estul amplasamentului, numai ȋn condițiile acordului Jandarmeriei.

Alternativa 2 este justificatӑ de faptul cӑ este cea mai potrivitӑ pentru includerea ȋn cadrul transportului ȋn comun, deoarece din cele trei axe de circulație principale ce vor traversa amplasa-mentul, majoritatea funcțiunilor principale sunt grupate de-a lungul circulației centrale (B-dul Carol I). Configurația funcționalӑ cu zona de agrement ce se dezvolta de-a lungul pӑrții de vest a strӑzii permite realizarea cu ușurințӑ de stații și refugii pentru mijloacele de transport ȋn comun.

Managementul deșeurilor

Organizarea colectӑrii selective a deșeurilor de la populație ȋntr-un singur punct de colectare

Inființarea unor puncte de colectare selectivӑ a deșeurilor pentru fiecare UTR. Deșeurile colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci.

Inființarea unui mic centru de colectare deșeuri reciclabile ȋn zona centrului de cartier.

Alternativa 2 este ȋn conformitate cu Strategia națională privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia națională de gestionare a deșeurilor.

Zone de protecție, zone de siguranțӑ

Nu existӑ propuneri.

Instituirea zonelor de protecție și de siguranțӑ:

Respectarea zonele de protecție și siguranțӑ ale instalațiilor electrice conform: - Legii energiei nr. 123/2012; - Normativelor tehnice ȋn vigoare: PE101 A/1989; NTE 003/04/00; PE 106/2003; NTE 007/04/00;

Zonӑ de siguranțӑ a cӑii ferate 20m din ax;

Zona de protecție a unitӑții militare 200mp (Aviz M.Ap.N.);

Măsuri și reguli privind construcția ȋn zonele de protecție/siguranțӑ.

Alternativa 2 este ȋn concordanțӑ cu:

Avizul nr. 11294/07.11.2012 emis de SC FDEEED Muntenia Nord – Sucursala de Distribuție Galați;

Avizul nr. 237/07.12.2012 emis de S.C.R.E.I.R. Galați – Consiliul tehnico-economic. Conform avizului emis cu condiții, ȋn zona de siguranțӑ (20m de o parte și de alta a axei cӑii ferate) este interzisӑ amplasarea oricӑrei alte construcții, rețele edilitare, cale de comunicație sau instalații, ȋn afara celor aparținând infrastructurii feroviare.

Aviz nr. 4056/19.10.2012 emis de M. Ap. N – Statul Major General

Alternativa 2 este susținutӑ și de faptul cӑ proiectul de plan este componentӑ a „Planului integrat de dezvoltare urbană a Municipiului Tecuci” (PIDU), care vizează reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, după cum urmează: reabilitarea unor străzi din zona de acţiune urbană a Municipiului Tecuci; crearea şi amenajarea spaţiilor verzi, de agrement și sport; reabilitarea şi echiparea tehnico-edilitarӑ ȋntr-o variantӑ de echipare centralizatӑ; amenajare parcaje pentru autorturisme, bicliclete; reabilitarea Muzeul Aviației; amenjarea spaţiilor pietonale ȋn centrul de cartier.



92

In concluzie, Alternativa 2 este soluţia ce îmbină în mod armonios cele trei elemente ale dezvoltării durabile (mediul înconjurător, economia şi elementul social). Amenajarea presupune utilizarea spaţiului astfel încât construcţiile să nu se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit ce permite perspective complete asupra peisajului. Asigurarea utilitӑților necesare dezvoltӑrii zonei ȋntr-o variantӑ de echipare centralizatӑ, promovarea activitӑților economice nepoluante, precum și aplicarea unui sistem modern și eficient ȋn gestionarea deșeurilor, contribuie la existența unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate ȋn gestionarea resurselor zonei. Prin alegerea variantei 2 (varianta optimӑ) se creazӑ un echilibru între factorul mediu, factorul economic şi cel social. 11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului. Prevederile PUZ şi rezultatele evaluării de mediu au condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu, iar pe de altă parte, monitorizarea calităţii factorilor de mediu. În Raportul de mediu se prezintă, pentru fiecare factor/aspect de mediu cu relevanţă pentru PUZ, indicatorii necesar a fi monitorizaţi pentru a se identifica, în timp, acţiunile realizate pentru atingerea obiectivelor planului şi efectele semnificative ale implementării acestuia, precum şi organizaţiile responsabile pentru efectuarea programului de monitorizare sau pentru colaborarea la efectuarea acestui program. In conformitate cu prevederile art. 27 din HG nr. 1076/2004, Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţește documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta. Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă de mediu. Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului se înţelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Frecvența și modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUZ vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competentӑ pentru protecția mediului A.P.M. Galati, S.G.A. Galați şi alte autorități, ȋn fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construcție ce se vor executa ulterior. In tabelul de mai jos sunt prezentate propunerile privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementӑrii planului analizat asupra factorilor/aspectelor de mediu cu relevanțӑ pentru acest plan:



93

Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu şi de performanţă

Factor/ Aspect de mediu

Indicatori Frecvenţa

monitorizării Autorităţi responsabile Prevederi legislative

Apa

Procentul de locuinţe și de activitӑți de producție nepoluante (fără depozitări de substanţe chimice periculoase) racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi de canalizare, din total propus.

Modul de funcționare al staţiilor de preepurare și epurare a apelor uzate.

Indicatori de calitate ai apei potabile.

Indicatori de calitate ai apelor uzate epurate.

Frecvența impusӑ prin

autorizațiile de gospodӑrire a

apelor (dacӑ este cazul)

Primăria Tecuci

Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Galați;

Structuri teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

Legea nr. 458/2005 (republicatӑ) privind calitatea apei potabile;

HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condițiile de descӑrcare ȋn mediul acvatic a apelor uzate, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare;

HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile;

Aerul

Indicatori de calitate ai aerului.

Suprafața spațiilor verzi (parcuri amenajate).

Rețele verzi intraurbane.

Numӑr vehicule ecologice pentru transportul public.

Anual In cazul unor

reclamaţii

Primăria Tecuci;

Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturilor;

Direcția de Sӑnӑtate publicӑ Galați;

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

Solul

Procent locuințe și activitӑți de producție nepoluante racordate la sistemul centralizat de canalizare din totalul de locuințe, respective obiective economice.

Sistemul de gestionare a deșeurilor ȋn relație cu prevederile legale.

Modul ȋn care se respectӑ prevederile PUZ - ului propus cu privire la zonificare și la aplicarea RLU.

Cantitӑți de deșeuri colectate selectiv.

Cantitӑți de deșeuri depozitate ȋn depozite conforme.

Platforme pentru depozitarea selectivӑ a deșeurilor.

Anual

Primăria Tecuci;

Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Galați;

Operatori salubritate

Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării poluării solului;

OUG nr. 68/2007 privind rӑspunderea de mediu cu privire la prevenirea șI repararea prejudiciului asupra mediului, aprobatӑ prin Legea nr. 19/2008 cu modificӑrile și completӑrile ulterioare;

Gestionarea deşeurilor

Gradul de colectare selectivă a deşeurilor.

Cantitatea de deşeuri colectate şi predate.

Gradul de reciclare sau de valorificare energetică a deşeurilor.

Anual Agenţi economici

Operator salubritate

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor;

Zgomotul şi vibraţiile

Niveluri de zgomot la receptori.

Niveluri de vibratii la receptori.

Anual În cazul unor

reclamaţii

Primăria Tecuci;

Direcţia de Sănătate Publică Galați

HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, republicată;



94

STAS 10009-88 privind protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor;

Populaţia şi sănătatea umană

Procentul de locuinţe branșate/racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă, din totalul locuinţelor.

Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibraţii).

Anual

Primăria Tecuci;

Structuri teritoriale ale Institutului Naţional de Statistică, Direcţia de Sănătate Publică.

Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă ale populaţiei, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare;

Biodiversitatea Modul de respectare a legislației privind protejarea biodiversitӑții de pe teritoriul UM 01589 Tecuci

Anual Primӑria Tecuci;

Garda Naționalӑ de Mediu – Comisariatul Județean Galați

OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobatӑ cu modificӑri și completӑri de Legea nr. 265/2006, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare

Mediul economic și social, inclusiv infrastructura rutieră

Număr de Planuri urbanistice de detaliu (PUD) aprobate ȋn zonele UTR um.1, UTR um.2 și UTR U.M. 6 ȋn vederea detalierii de obiective concrete cu capacitӑțile aferente, cu respectarea restricțiilor impuse de documentația de fațӑ, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUG Tecuci şi a legislaţiei privind protecţia mediului.

Număr de proiecte de dezvoltare elaborate şi implementate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUG şi a legislaţiei privind protecţia mediului.

Număr şi tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate/rehabilitate.

Lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere.

Modul de respectare a interdicţiilor de construire.

Anual Primăria Tecuci; Conform prevederilor legislative specifice.

Peisajul

Modul de respectare a prevederilor PUG Tecuci cu privire la asigurarea esteticii peisajului, în cadrul Planurilor urbanistice zonale (PUZ) și Planurilor urbanistice de detaliu (PUD).

Suprafeţe de spaţii verzi plantate, localizarea acestora.

Anual Primăria Tecuci;

Direcţia de Sănătate Publică Galați;

Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicatӑ - Registrul naţional al spaţiilor verzi

Zonificarea teritorială

Numărul de Certificate de urbanism eliberate;

Numărul de Autorizaţii de construire eliberate.

Verificarea legalităţii construcţiilor.

Anual

Inspectoratul de Stat în Construcţii;

Conform prevederilor legislative specifice.

Factori climatici Variații ȋnsemnate ale temperaturii.

Probabilitatea apariției inundațiilor. Anual Primăria Tecuci; Conform prevederilor legislative



95

12. Rezumat fӑrӑ caracter tehnic Raportul de mediu pentru P.U.Z. UM 01589 Tecuci a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Obiectul P.U.Z. se constituie într-un studiu ce constӑ în analiza situației existente, potențialului de dezvoltare urbanistic a zonei și propuneri de organizare funcționala, volumetricӑ și tehnicӑ a zonei, urmârindu-se totodatӑ elaborarea unui regulament care sӑ stea la baza unei dezvoltӑri durabile a ansamblului studiat, ansamblu ce urmӑrește a exploata ȋn mod cât mai eficient o suprafațӑ de teren cu posibilitӑți bune de legӑturӑ cu orașul. Ca faza premergӑtoare proiectului de investiție, PUZ-ul, prin propunerile prezentate, va constitui documentația de urbanism ce va sta la baza întocmirii D.T.A.C. (extras din P.Th.), care va prelua elementele din reglementӑrile aprobate. S-au stabilit astfel câteva linii generale de urmӑrit și dezvoltat ȋn vederea elaborӑrii PUZ - zona UM 01589, privitoare la compoziția funcționalӑ și mӑsurile posibile de ȋmbunӑtӑțire a fondului construit existent ȋn zonӑ, precum și o serie de sub-zone, care vor fi tratate ca UTR-uri ȋn documentația finalӑ: Zona 1 - Situatӑ ȋn partea de sud-vest a amplasamentului este o zona relativ dens construitӑ ȋn comparație cu restul amplasamentului. In acesta zonӑ existӑ câteva clӑdiri de talie medie, cu vechimea cuprinsӑ ȋntre 50-100 de ani, prezentând diferențele stilistice respective. Având ȋn vedere vecinӑtatea cu complexul comercial Kaufland, și ȋn general cu orașul, s-a stabilit reabilitarea acestor clӑdiri cu funcțiuni de centru civic: hotel, muzeu (existent, propus spre diversificare), spații de birouri, spații admistrative, spații pentru conferințe și prezentӑri, precum și o bisericӑ de dimensiuni mici. Funcțiunea propusӑ este susținutӑ de dimensiunile spațiilor existente și de potențialul urban al ansamblului de clӑdiri. In afara clӑdirilor principale, care se vor reabilita și refuncționaliza, existӑ o serie de clӑdiri de talie mai micӑ, degradate, din materiale de calitate inferioarӑ, care se vor demola. Zona va pivota ȋn jurul unui spațiu pietonal amenajat urban, rezultat din configurația actualӑ a terenului și din dispunerea clӑdirilor ȋn sit. Circulații auto fluente și spații de parcare vor completa ȋn mod eficient ansamblul propus. Zona 2 - Situatӑ ȋn nordul direct al zonei 1 și ȋn vestul amplasamentului general, va cuprinde funcțiuni de producție nepoluante. Alegerea este justificatӑ atât de accesul direct la calea feratӑ, care se poate repara și exploata ȋn caz de nevoie, cât și de faptul cӑ este cel mai puțin afectatӑ de poluarea sonorӑ a cӑii ferate. In cadrul acestei zone existӑ ȋn prezent o clӑdire dedicatӑ funcțiunii de producție, precum și o serie de clӑdiri aflate ȋn stare de degradare prea avansatӑ pentru a putea fi valorificate eficient, care se vor demola. Zona 3 - Pentru a izola și proteja fațӑ de zona de producție, se va crea o zona verde, agementatӑ cu funcțiuni sportive și de divertisment (acestea din urma ȋn partea de nord a zonei 1, şi ȋn partea de sud a zonei 2). Zona verde se va dezvolta longitudinal și va ȋmbrӑca zona de producție. Se propune a se agrementa cu piste de biciclete sau role, folosind dezvoltarea longitudinalӑ, precum și cu amenajӑri peisagere, forme de relief artificiale menite a diminua poluarea sonorӑ de la calea feratӑ, spații de joacӑ pentru copii și zone de petrecere a timpului ȋn aer liber. Zona 4 - Zona centralӑ a amplasamentului, cuprinde amplasamentul unui complex ANL deja propus și un campus școlar care nu s-a mai realizat. Se propune reorganizarea zonelor studiate ȋn cele douӑ Studii de Fundamentare menționate, ȋn condițiile aducerii ȋn actualitate a situației zonei și completarea mobilӑrii amplasamentului cu locuințe colective tip ANL, cu regimul de ȋnӑlțime P+4 - P+2, coborând spre zona locuințelor unifamilare, situatӑ la nord-est. Zona 5 - Zona situata ȋn partea centralӑ a amplasamentului și la nord de zona 4, cuprinde o serie de clӑdiri care au aparținut complexului militar, ȋn prezent nefolosite, realizate din materiale de proastӑ



96

calitate, unele aflate ȋn stare de degradare avansatӑ. Se propune stabilirea unor funcțiuni potrivite pentru clӑdirile existente care sunt ȋntr-o stare structuralӑ satisfacatoare. In urma observației directe la amplasament, o parte din construcții au fost realizate din materiale cu o duratӑ scurtӑ de viațӑ, care a fost depӑșitӑ deja. In cazul acestor clӑdiri, se va propune demolarea. Se propune refuncționalizarea structurilor aflate ȋn stare satisfӑcӑtoare ȋn vederea creӑrii de funcțiuni conexe zonei de locuințe: punct medical, posibil un centru de zi, centru multifuncţional, clinică veterinară. Zona va fi agrementatӑ cu spații verzi și spații pietonale. Zona 6 - Situatӑ ȋn estul amplasamentului, parțial liberӑ de construcții și parțial ocupatӑ cu clӑdiri mai vechi, aflate ȋn diferite stadii de degradare fizicӑ, se propune a se parcela pentru obținerea unei lotizӑri pentru clӑdiri unifamiliale, preferabil realizate dupӑ proiecte tip, ȋn scopul obținerii unei imagini unitare, calitative urban. Clӑdirile existente aflate ȋn partea de sud a acestei zone se propun a se demola. O zonӑ de servicii se poate studia ȋn partea de est, pe amplasamentele câtorva corpuri de clӑdire comune cu Jandarmeria, de asemeni propuse spre demolare. In studiul efectuat s-a depӑșit limita ridicӑrii topografice ȋn aceastӑ zonӑ, pentru unificarea tramei stradale și realizarea legӑturii cu orașul ȋn partea de est. O subzona a zonei 6 se gӑsește ȋn nordul amplasamentului, unde exista o serie de terenuri vândute sau concesionate persoanelor fizice. Aceasta zonӑ se propune a fi mobilatӑ cu locuințe unifamiliale, dar nu neaparat dupӑ un proiect tip. Zona 7 - Situatӑ ȋn sud-estul amplasamentului este ȋn prezent ocupatӑ cu funcțiuni sportive și un parc de joacӑ pentru copii. Se propune pӑstrarea funcțiunii acestei zone. Toate zonele menționate vor comunica prin intermediul unor circulații auto cu 2 benzi, acordându-se atenție aliniamentelor la circulațiile principale pentru a se pӑstra posibilitatea unor eventuale lӑrgiri. Legӑtura cu orașul se va realiza astfel: - prin partea de sud a amplasamentului, prin intermediul arterelor B-dul Carol, Str. Regina Elisabeta și Str. Nicolae Titulescu; - posibilitatea legӑrii cu artere de circulație din estul amplasamentului, numai cu acordul Jandarmeriei. Obiectivele PUZ sunt următoarele: Ob. 1 - Reglementarea gradului de construibilitate a terenului; Ob.2. - Realizarea unui nou cartier de locuințe cu regim mic și mediu de ȋnӑlțime și lotizarea terenului; Ob. 3 - Realizarea unei zone pentru producție și servicii nepoluante; Ob. 4 - Reabilitarea tramei stradale pentru acces la funcțiunile zonei și a profilelor transversale caracteristice; Ob. 5 - Rezervarea suprafețelor de teren necesare viitoarelor drumuri; Ob. 6 - Asigurarea necesarului de spații verzi; Ob. 7 - Asigurarea utilitӑților dezvoltӑrii zonei ȋntr-o variantӑ de echipare centralizatӑ; Ob. 8 - Rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice. Deoarece amplasamentul studiat va cuprinde un complex de funcțiuni extrem de diferite ȋntre ele, s-a propus ȋmpӑrțirea ȋn unitӑți teritoriale de referințӑ (UTR) corespondente zonelor funcționale: UTR u.m. 1 – instituți și servicii, situatӑ ȋn partea de sud-vest a ampasamentului - ȋși propune gruparea și completarea unor clӑdiri existente aflate ȋn stare fizicӑ suficient de bunӑ pentru a fi refuncționalizate ȋn cadrul unei zone administrative. Existența ȋn aceastӑ zonӑ a Muzeului Aviației creeazӑ premisele dezvoltӑrii ȋn continuare a zonei cu funcțiuni complementare. Clӑdirile existente și propuse vor oferi spații de birouri și funcțiuni complementare (sӑli de conferințe, spații de expunere) atât pentru investitori particulari, cât și pentru diverse agenții municipale. Situarea acestei zone ȋn vecinӑtatea clӑdirii Kaufland și a unei cӑi de circulație importante (Str. Gh. Petrascu) este un argument ȋn plus pentru comasarea acestor funcțiuni ȋn aceastӑ parte a amplasamentului - ce beneficiazӑ și de acesul cel mai direct cu centrul municipiului. In partea de nord se va crea o zonӑ cu



97

funcțiuni de agrement. Un punct de interes propus este o capela ce va deservi zona rezidentialӑ propusӑ, situatӑ ȋn axul arterei de circulatie ce traverseazӑ zona de locuințe colective. Aliniamentul posterior de 26 m este justificat prin prezența pe latura de vest a cӑii ferate, pentru respectarea zonei de protecție a acesteia. UTR u.m. 2 - zona de locuințe colective cu regim mic de ȋnӑlțime (P+2-P+3) va face trecerea de la unitӑțile cu ȋnӑlțimi P+4 - P+8 existente ȋn sudul amplasamentului, la zona de locuințe unifamiliale mici, atât propuse, cât și existente ȋn partea de nord a amplasamentului.Terenurile vor fi destinate locuințelor colective și dotӑrilor aferente. Se propune amenajarea de spații de parcare ȋn exteriorul incintelor create de volumele clӑdirilor de locuit pentru a elibera acest spațiu de o sursӑ de poluare fonicӑ și aerianӑ amplificat de efectul de incintӑ. Se va prefera organizarea incintelor cu spații verzi, locuri de joacӑ pentru copii protejate de traficul auto și spații de loisir comune amenajate. Amplasarea spațiilor de parcare ȋn legӑtura directӑ cu circulațiile auto perimetrale a condus la stabilirea aliniamentelor propuse, ȋn condițiile respectӑrii distanței de 10 m ȋntre ferestrele locuințelor și zona de parcare (conform Ordinului MS nr. 536/1997). UTR u.m.3 - zona de funcțiuni mixte - servicii și functiuni de agrement, de asemeni cu regim de ȋnӑlțme mic, pentru a se armoniza cu caracterul general al zonei. Zona va adӑposti funcțiuni sportive și mici clӑdiri de birouri, precum și dotӑrile aferente. Zona de agrement și funcțiuni sportive - va cuprinde o zonӑ ce funcționeazӑ ȋn prezent ca atare, ȋn partea de sud-est a amplasamentului, fiind curent ȋn grija unui investitor particular. Parcӑrile vor trebui amenajate ȋn interiorul proprietӑții, conform capacitӑții obiectivelor propuse (a se consulta tabele bilanț teritorial). UTR u.m.4 - zona de locuințe unifamilale pe lot - cu regim de ȋnӑlțime mic (P+1). Aceasta se va grupa ȋn partea de vest a zonei, cât mai departe de zona cӑii ferate. Terenurile vor fi cu destinația – locuințe și dotӑri aferente. Aliniamentul propus a luat ȋn considerare atât necesitatea obținerii unui profil transversal corect, cât și posibilitatea parcӑrii autovehiculelor proprietate personalӑ pe proprietatea privatӑ, conform legislației ȋn vigoare. UTR u.m.5 – instituții și servicii, va cuprinde o serie de clӑdiri existente, refuncționalizate și completate pentru a forma un mic centru de cartier. Zona este compusӑ din 3 subzone, care vor respecta același regulament: - zona centrului multifunctional - propusa a se realiza prin refunctionalizarea unei cladiri existente: - zona centru de cartier - cuprinzând o clӑdire existentӑ propusӑ a se refuncționaliza pentru spații de sport și agrement (structura cu deschideri mari a clӑdirii se preteazӑ la o astfel de refuncționalizare); se propune o clӑdire nouӑ, cuprinzând funcțiuni de tipul - biblioteca, internet cafe și birouri administrative - ce va contura aliniamentul principal la B-dul Carol I; - zona mic comerț și alimentație publicӑ - situatӑ ȋn spațiul verde ce delimiteazӑ zona de producție. - una din clădirile existente a fost recent reabilitată ȋn vederea realizării unei clinici veterinare; pentru clinica veterinară Ordinul MS nr. 536/1997 nu prevede zonă de protecţie sanitară; conform Ordinului MS nr. 536/1997 zona de protecţie sanitară pentru spital veterinar este de 30 m de la limita de proprietate pȃnă la faţada clădirilor ȋnvecinate; pentru diminuarea disconfortului asupra vecinătăţilor, clădirea clinicii veterinare va fi prevăzută cu izolaţii fonoabsorbante (realizate cu polistiren expandat de 10 cm grosime, geamuri termopan) şi perdele de protecţie perimetrale, ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde diminuează zgomotul cu cca 8-10 dB şi pulberile cu cca 30%; UTR u.m.6 - zona de funcțiuni de producție nepoluante/servicii ș i producție. Toate construcțiile existente pe aceastӑ zonӑ se vor demola, cu excepția unei hale situatӑ ȋn partea de nord și a douӑ clӑdiri situate ȋn partea de sud. Se propune ca aceste douӑ cladiri sӑ primeascӑ funcțiuni predominant de servicii, pentru asigurarea unui spațiu intermediar fațӑ de zona de instituții și servicii. O plantație ȋnaltӑ existentӑ ȋn partea de sud a zonei UTR 6 va servi de asemenea de filtru. In aceasta zonӑ se preconizeazӑ și amplasarea unei spӑlӑtorii auto - deservitӑ de breteaua de legӑturӑ carosabilӑ dintre B-dul Carol I și circulația de centurӑ. Având ȋn vedere distanța redusӑ fațӑ de lotizӑrile de locuințe din partea de nord, se propune amplasarea unui modul administrativ ȋn jumӑtatea de clӑdire ȋnvecinatӑ cu locuințele, precum și crearea unei plantații de protecție pe aceastӑ latura, cu lӑțimea de 25 m. Zona de producție beneficiazӑ de acces la calea feratӑ, și, ȋn plus, se propune realizarea unei artere de circulație de centurӑ, pentru deservirea acestei zone și devierea generalӑ a traficului greu.



98

Zona de protecție a cӑii ferate stabilește și aliniamentul principal de 26 m. Evaluarea a presupus mai multe etape: - analiza stării actuale a mediului în urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante; - evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor; - s-au analizat variantele posibile, inclusiv varinata 0; concluzia a fost că Alternativa 2 îmbină armonios cele trei elemente ale dezvoltării durabile: mediu, economia şi mediul social. Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului asupra fiecărui factor/aspect de mediu sunt următoarele: Apa – principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă şi a canalizării în perimetrele locuite, protejării calităţii apelor de suprafaţă şi a apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calităţii apei apreciat ca fiind pozitiv. Aerul – principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţirii infrastructurii de transport, promovării actvitӑților economice nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calităţii aerului în zonele limitrofe actualelor căi de circulaţie şi zone locuite, apreciat ca fiind pozitiv. Solul – principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare prin modernizarea căilor de circulaţie, gestiunea deşeurilor, realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate menajere, stabilirea zonelor de protecţie, aliniament şi retrageri, restricţii şi interdicţii de construire. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Zgomot şi vibraţii – principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţirii infrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelului de zgomot şi vubraţii în ariile limitrofe actualelor căi de circulaţie şi zone locuite, apreciat ca fiind pozitiv. Biodiversitatea – pe teritoriul analizat sau ȋn vecinӑtatea acesteuia nu se aflӑ arii natural protejate: arii de protecție specialӑ avifaunisticӑ (ROSPA); situri de importanțӑ comunitarӑ (ROSCI). Obiectivele propuse ȋn PUZ nu vor afecta negative biodiversitatea existent; prin lucrӑrile de amenajare a spațiilor verzi, impactul asupra biodiversitӑții va fi pozitiv. Populaţia şi sănătatea umană – principalele forme de impact sunt asociate funcţionalităţii zonelor urbane, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surse importante de poluare. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Mediul social şi economic – principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore, în conformitate cu strategia de dezvoltare a Municipiului Tecuci. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Mediul urban, infrastructura rutieră – principalele forme de impact sunt asociate creşterii gradului de complexitate, coerenţă şi flexibilitate a zonificării funcţionale, adaptării infrastructurii rutiere la cerinţele de dezvoltare ale localităţii, cu efecte benefice pe termen lung în dezvoltarea comunităţii. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Peisajul – principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, prevederilor referitoare la spaţiile plantate şi la reglementările de construire, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi reglementărilor de construire care asigură un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut, impactul se apreciază ca fiind pozitiv semnificativ.



99

In urma evaluării de mediu pentru PUZ UM 01589 Tecuci s-a constatat că efectele positive asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei sunt numeroase şi nu au fost identificate aspecte negative. In urma implementӑrii PUZ suprafața de spații verzi raportatӑ la nr. de locuitori va fi de 26,6mp. In urma evaluӑrii de mediu a PUZ UM 01589 Tecuci s-a constatat ca efectele pozitive asupra mediului și a sӑnӑtӑții umane sunt numeroase și nu au fost identificate aspecte negative. In ce privește aspectele pozitive rezultate ȋn urma implementӑrii PUZ, acestea sunt numeroase și vor avea efecte exclusiv pozitive asupra stӑrii de sӑnӑtate a populației prin condițiile de igienӑ și confortul spațiilor de locuit: Asigurarea utilitӑților dezvoltӑrii zonei (apӑ, canalizare, energie electric, gaze natural); - Asigurarea necesarului de spații verzi, sport și agrement, inclusiv a perdelelor de protecție fațӑ de zona destinatӑ activitӑților de producție nepoluante; se vor crea noi spații de agrement ȋn care se va desfӑșura și activitatea de picnic; ImbunӑtӑțIrea sistemului de management al deșeurilor prin amplasarea de pubele pentru colectarea selectivӑ a deșeurilor; ȋnființarea unui mic centru de recuperare a deșeurilor reciclabile ȋn zona centrului de cartier; Realizarea unui nou cartier de locuințe pe un amplasament care nu este supus inundațiilor sau viiturilor de apӑ din precipitații sau alunecӑrilor de teren și nu prezintӑ hrube sau alte accidente subterane; In situația implementӑrii PUZ calitatea solului se va ȋmbunӑtӑți. Planul respectӑ astfel prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobatӑ cu modificӑri și completӑri prin Legea nr. 265/2005, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare, art. 70). Pentru asigurarea unui mediu de viațӑ sӑnӑtos, autoritӑțile administrației publice locale, precum și, dupӑ caz, persoanele fizice și juridice au urmӑtoarele obligații: b) sӑ prevadӑ, la elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului, mӑsuri de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic al fiecӑrei zone și localitӑți, condiții de refacere peisagisticӑ și ecologicӑ a zonelor deteriorate, mӑsuri de protectie sanitarӑ a captӑrilor de apӑ potabilӑ și lucrӑri de apӑrare ȋmpotriva inundațiilor; c) sӑ respecte prevederile din planurile de urbanism și amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a cӑilor și mijloacelor de transport, a rețelelor de canalizare, a stațiilor de epurare, a depozitelor de deșeuri menajere, stradale și industriale și a altor obiective și activitӑți, fӑrӑ a prejudicia ambientul, spațiile de odihnӑ, tratament și recreere, starea de sӑnӑtate și de confort a populației; d) sӑ informeze publicul asupra riscurilor generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru sӑnӑtatea populatiei şi mediu; Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu și pe performanță; se asigură controlul implementării și eficacității măsurilor prevăzute ȋn PUZ care ȋși propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUZ va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.



100

CONCLUZII Şi RECOMANDĂRI Concluzii • Implementarea PUZ UM 01589 Tecuci va avea un efect pozitiv asupra mediului și va contribui la dezvoltarea durabilă a localității pe termen mediu și lung prin: - limitarea nivelului de poluare a aerului; - reducerea poluanţilor în apă; - ȋmbunӑtӑțirea calitӑții solului prin asigurarea echipӑrii edilitare ; - diminuarea/eliminarea riscurilor prin realizarea construcțiilor pe un teren care nu este suspus alunecӑrilor de teren, inundațiilor; - construirea de locuințe; - posibilitӑți de dezvoltare economicӑ (activitӑți de producție nepoluante); - reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia; • Obiectivele PUZ-ului au rolul de a ȋmbunătăți situația factorilor de mediu și starea de sănătate a populației prin condițiile de igienӑ și confortul spațiilor de locuit; • Măsurile propuse ȋn raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/ implementării PUZ asupra factorilor de mediu; • Având ȋn vedere cӑ amplasamentul Planului Urbanistic Zonal UM 01589 Tecuci nu se aflӑ situat ȋn interiorul sau ȋn vecinӑtatea unor arii naturale protejate, nu se supune prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice, cu modificӑrile și completӑrile ulterioare și ale Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvatӑ a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Implementarea PUZ nu va afecta biodiversitatea zonei. Recomandӑri - Elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare în condiţii de protecţie a mediului, atât pentru perioadele de construcţie, cât şi de operare; - Implementarea planurilor urbanistice zonale şi a proiectelor de dezvoltare numai după obţinerea avizelor/acordurilor de mediu; - Extinderea reţelor de alimentare cu apă şi canalizare în toate UTR; - Asigurarea managementului deşeurilor menajere şi asimilate, prin generalizarea sistemului de sortare şi valorificare a deşeurilor; - Respectarea prevederilor PUZ Cu privire la zonele de protecţie şi zona spaţiilor plantate în cadrul tuturor planurilor urbanistice de detaliu (conform RLU) şi a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activităţi. Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzătoare a acestora; - Monitorizarea calităţii apei uzate epurate la evacuarea în rețeaua de canalizare, în vederea încadrării în prevederile NTPA 002/2005. - Respectarea prevederilor PUZ cu privire la asigurarea utilităţilor pentru toate UTR; - Urmărirea, în colaborare cu autorităţile locale pentru protecţia mediului şi de sănătate publică, pe baza studiilor de specialitate, a nivelelor de poluare a mediului prognozate şi realizate pentru zonele de dezvoltare a activităţilor industriale, astfel încât să se limiteze aceste niveluri de poluare, generate de contribuţiile cumulate ale tuturor surselor, la valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili; - Salubrizarea periodică a rigolelor şi şanţurilor stradale; - Strӑzile se vor executa dupӑ terminarea lucrӑrilor tehnico-edilitare fiind interzise desfaceri ulterioare pentru pozarea lucrӑrilor subterane; - Întreţinerea infrastructurii rutiere; - Delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile şi a celor de protecţie şi a zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire conform prevederilor PUZ; - Informarea populaţiei asupra facilităţilor de reabilitare termică a locuinţelor şi utilizării panourilor solare pentru încălzire, acestea având efect benefic atât financiar pentru utilizator cât şi asupra calităţii factorilor de mediu; - Realizarea și menținerea pistelor pentru biciclişti sau role, adiacent căilor de circulaţie principale; - Amenajarea ȋn zona de agrement a spațiilor pentru activitӑți de picnic;



101

Glosar de termeni (conform HG nr. 1076/2004, Ordin nr. 756/1997) Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită potrivit compeţentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre. Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate; Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din surse staţionare sau mobile. Evacuare de ape uzate/evacuare – descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Impact de mediu : - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; - diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; - deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; - supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; - un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabilă de către autorităţile competente. Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla problema analizată şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere. Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări. Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum şi orice persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un program. Zone special amenajate pentru activităţile de picnic – zonele aparţinând domeniului public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale, dotate cu utilităţi şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor de picnic şi în care aprinderea focului este permisă; Zone indicate pentru activitӑțile de picnic – zonele indicate în planurile de zonificare ale parcurilor aflate în intravilanul localităţilor, precum şi zonele limitrofe pădurilor situate în intravilanul localităţilor, în care sunt permise activităţi de picnic, cu excepţia aprinderii focului;



102

Bibliografie Raport privind starea factorilor de mediu ȋn județul Galați; apmgl.anpm.ro; Memoriul general Proiect nr. 510/2012 – Elaborator SC BODO INVEST SRL Iași; Atlasul României; Enciclopedia geograficӑ a României; Planul Urbanistic General Municipiul Tecuci; Documentare pe teren și consultări cu autoritățile locale privind necesitățile și opțiunile populației; Ridicări topografice și planuri parcelare puse la dispoziție de Primăria Municipiului Tecuci; Elemente din secțiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului Naţional; Elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Galați; Raport de activitate al Primarului Municipiului Tecuci pe anul 2011; Raport privind starea generală economică, socială şi culturală a Municipiului Tecuci 2011; Ghid privind aplicarea reglementărilor de amplasare a construcţiilor faţă de aliniament (pe aceeași parcelӑ sau pe parcele diferite) cu respectarea condițiilor de ȋnsorire și iluminat natural, precum și a principiilor de esteticӑ urbanӑ; Informare privind modul ȋn care autorităţile publice locale asigură activitatea de salubrizare atȃt ȋn localităţi, cȃt şi ȋn afara acestora. Măsuri dispuse. Propuneri; GNM – CJG, 2012; Autorizația de mediu nr. 156 din 28.10.2010 revizuitӑ ȋn data de 17.11.2011 emisӑ de ARPM Galați pentru SC FURTUNTEC SRL; Decizia etapei de ȋncadrare nr. 677 din 04.10.2012 emisӑ de APM Galați pentru SC VELTAV SRL; Documente puse la dispoziție elaboratorului de beneficiar pentru elaborarea Raportului de mediu: Adresa APM Galați nr. 5168/11.03.2013; Decizia finalӑ APM Galați nr. 160/11.03.2013 pentru PUZ 01589 Municipiul Tecuci; Proces verbal ȋncheiat ȋn data de 17.04.2013 la sediul APM Galați cu ocazia primei ședințe a Grupului de lucru, ȋnregistrat la APM Galați cu nr. 7984/18.04.2013; Proces verbal ȋncheiat ȋn data de 26.09.2013 la sediul APM Galați cu ocazia Ședinței Grupului de lucru nr. 2, ȋnregistrat la APM Galați cu nr. 18475/26.09.2013; Proiectul de plan (varianta 1 şi varianta 2): PUZ UM 01589 UAT Municipiul Tecuci și RLU pentru PUZ; Proiect nr. 510/2012; Elaborator PUZ: SC BODO INVEST SRL, Iași, Str. Zugravi, Nr. 15, Județul Iași; Nr. ȋnregistrare la Registrul Comerțului: J22/2875/2005; Cod unic de înregistrare RO: 18156097; email: [email protected]; tel: 0332.440.778; fax: 0332. 440. 779; www.bodoinvest.com; Studiul geotehnic - Elaborator SC BODO INVEST SRL; Aviz nr. 2574/12.11.2012 emis de SC APA CANAL SA Galați ; Aviz nr. 11294/07.11.2012 emis de SC FDEEE Distribuție Muntenia Nord SA Galați; Aviz de principiu nr. GDF01608/29.10.2012 emis de Distrigaz Sud Rețele; Aviz favorabil nr. 237/07.12.2012 emis de Sucursala Centru Regional de Exploatare, Intreținere și Reparații Galați Consiliul Tehnico-economic; Aviz favorabil nr. 763/19.10.2012 emis de MS – DSP Județul Galați; Punct de vedere pentru PUZ UM 01589 emis de Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Galaţi ȋnregistrat la Primăria Municipiului Tecuci cu nr. 37563/RI/18.11.2013; Acordul nr. 785281/17.10.2012 emis de MAI ISU G-ral Eremia Grigorescu al Județului Galați; Aviz MAI IGPR IJPGalați – Poliția Municipiului Tecuci Birou Rutier; Aviz favorabil nr. D 4056 din 19.10.2012 emis de MAN Statul Major General ; Planșe:

- Planşa U0 – Plan de încadrare în teritoriu - Planşa U1 – Situația existentӑ - analiza disfuncționalitӑți - Planşa U2 – Reglementӑri urbanistice - Planşa U3 – Reglementӑri edilitare - Planşa U4 – Situația juridicӑ și circulația terenurilor - Plan amplasare foraje;


Documents

RAPORT DE MEDIU Plan Urbanistic Zonal Unitatea M ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/RMPUZUM01589FINAL… · Raport de mediu PUZ UM 01589 1 UAT Municipiul Tecuci