RAPORT DE MEDIU - Timișoara...Prezentul raport de mediu se realizează în conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie 2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluării

Cod document: 02/581 Pag 1/ 113 S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Seria de verificări: 1

S.C. Filiala ICEMENERG S.A.

LABORATORUL MONITORIZARE SI EVALUARE IMPACT

RAPORT DE MEDIU la

“Completarea şi actualizarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Timişoara

racordaţi la sistemul centralizat în vederea asigurării cerinţelor programului «Termoficare 2006-2015 – Căldură şi Confort»

2010


PAGINA DE SEMNǍTURI

Întocmit Verificat

Compartiment elaborator Cap. Numele Semnătura Semnătura

CER-LMEI 1-12 ing. Cristian Jalbă

CER-LMEI 1-12 chim. Adina Stănculea

Gheorghe Păuna


CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE ....................................................................................................5 II. INTRODUCERE ..................................................................................................................6

II.1. Consideraţii generale................................................................................................................6 II.2. Metodologia SEA aplicată la “Completarea şi actualizarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat în vederea asigurării cerinţelor programului «Termoficare 2006-2015 – Căldură şi Confort». ........................................................................................................................................... 7

1. OBIECTIVELE STRATEGIEI PROPUSE ŞI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME..........................................................................................................................10

1.1. Obiectivele Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat............................................................... 10 1.2. Relaţia Strategiei cu alte planuri şi programe......................................................................14

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII STRATEGIEI PROPUSE...............................................19

2.1. Starea actuală a mediului .......................................................................................................19 2.1.1. AERUL ................................................................................................................................................19 2.1.2. APA.....................................................................................................................................................31 2.1.3. SOLUL ................................................................................................................................................39 2.1.4. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI..........................................................................................41

2.2. Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul Timişoara ..................................................... 50

3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV.51 3.1. Clima ........................................................................................................................................ 51 3.2. Geologia................................................................................................................................... 52 3.3. Hidrologia ................................................................................................................................ 54 3.4. Biodiversitatea şi ariile naturale protejate............................................................................55

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA PROPUSĂ.59 4.1. Poluarea aerului ...................................................................................................................... 60 4.2. Poluarea apelor ....................................................................................................................... 65 4.3. Poluarea solului ...................................................................................................................... 68 4.4. Gestionarea deşeurilor urbane..............................................................................................72

5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL RELEVANTE PENTRU STRATEGIA PROPUSĂ....76 6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI..................................82 7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ..............................................................................................................86 8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI .........................................................................................................................87


9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE...................................................................................................................................89 10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI.................................93

10.1. Aer .......................................................................................................................................... 93 10.2. Apă ......................................................................................................................................... 98 10.3. Sol ........................................................................................................................................ 103 10.4. Deşeuri ................................................................................................................................. 106

11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC .......................................................................107 12. CONCLUZII ...................................................................................................................112


I. INFORMAŢII GENERALE

DDEENNUUMMIIRREEAA PPLLAANNUULLUUII

Proiectul pentru care se realizează evaluarea de mediu poartă denumirea

“Completarea şi actualizarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a

consumatorilor din Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat în vederea

asigurării cerinţelor programului «Termoficare 2006-2015 – Căldură şi Confort».

TTIITTUULLAARRUULL PPLLAANNUULLUUII

Titularul Planului pentru care se realizează prezentul raport de mediu, este Primăria

municipiului Timişoara şi Operatorul S.C. COLTERM S.A.Timişoara.

Autorul Planului este S.C. ISPE S.A. Bucureşti.

AAUUTTOORRUULL RRAAPPOORRTTUULLUUII DDEE MMEEDDIIUU

Autorul Raportului de Mediu este S.C. Filiala ICEMENERG S.A. Bucureşti având sediul

în municipiul Bucureşti, B-dul Energeticienilor nr. 8, tel/fax 021 3462772, înregistrata în

Registrul Comertului cu nr. J40/7306/06.05.2004, cod fiscal R 16397293.


II. INTRODUCERE

II.1. Consideraţii generale

Evaluarea mediului (EM) este un proces care caută să asigure luarea în considerare a

impactului asupra mediului în elaborarea propunerilor de dezvoltare la nivel de politică, plan,

program sau proiect înainte de luarea deciziei finale în legătură cu promovarea acestora.

Ca atare, evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie, care îi ajută

să pregătească şi să adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim

impactul negativ asupra mediului şi se întăresc aspectele pozitive. Evaluarea mediului este

astfel, în esenţă, o parte integrantă a procesului de luare a deciziilor cu privire la promovarea

unei politici, unui plan, unui program sau unui proiect.

Evaluarea mediului se poate efectua pentru proiecte individuale (Evaluarea Impactului

asupra Mediului - EIM) sau pentru planuri, programe şi politici (Evaluarea de mediu pentru

planuri şi programe - SEA).

În mod normal evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (SEA) trebuie să implice

următoarele etape:

– Etapa de încadrare;

– Etapa de definitivare a domeniului;

– Întocmirea unui raport de mediu privind efectele semnificative probabile ale

propunerii de dezvoltare respective;

– Desfăşurarea unei consultări cu privire la propunerea de dezvoltare şi la

raportul de mediu aferent acesteia;

– Luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultării în

procesul de luare a deciziei;

– Oferirea de informaţii publice înainte şi după adoptarea deciziei şi prezentarea

modului în care s-a ţinut seama de rezultatele evaluării mediului;

– Monitorizarea implementării deciziei.

SEA poate determina o integrare efectivă a considerentelor de mediu în întocmirea

planurilor şi a programelor. De asemenea, o bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale

de avertizare cu privire la opţiunile care nu asigura o dezvoltare durabilă din punct de vedere

al mediului, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile

alternative majore. Ca atare, SEA facilitează o mai bună luare în considerare a

constrângerilor de mediu în formularea politicilor, planurilor şi programelor care creează


cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, SEA vine în sprijinul dezvoltării durabile din punct

de vedere al mediului.

Aplicarea SEA determină o creştere a eficienţei procesului decizional deoarece:

– ajuta la eliminarea unor alternative de dezvoltare care o data implementate ar fi

inacceptabile; prin încorporarea procedurilor de implicare a publicului determină

reducerea numărului de contestaţii şi discuţii la nivelul operaţional al EIM;

– ajută la prevenirea unor greşeli costisitoare, prin limitarea dintr-o fază incipientă a riscului

de remediere costisitoare a unor prejudicii ce puteau fi evitate sau a unor acţiuni corective

necesare într-o fază ulterioară, precum relocarea sau reproiectarea unor instalaţii.

II.2. Metodologia SEA aplicată la “Completarea şi actualizarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat în vederea asigurării cerinţelor programului «Termoficare 2006-2015 – Căldură şi Confort».

- Prevederi legislative Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE) a fost adoptată în 2001 şi a trebuit să fie

transpusă de statele membre în legislaţia naţională până la 21 iulie 2004.

Scopul Directivei SEA este de a asigura că efectele asupra mediului ale anumitor planuri

şi programe vor fi identificate şi evaluate în timpul elaborării şi înaintea adoptării lor. Directiva

SEA specifică ce planuri şi programe se supun evaluării strategice de mediu.

În conformitate cu cerinţele Directivei SEA, autorităţile publice cu responsabilităţi pentru

protecţia mediului şi publicul trebuie să fie consultate, iar rezultatele consultărilor trebuie să

fie integrate şi luate în considerare în procesul de elaborare a planului / programului.

HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat în Monitorul Oficial Partea I-a nr. 707 din 5 august

2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe transpune Directiva SEA în legislaţia naţională şi stabileşte procedura de evaluare

de mediu pentru anumite planuri şi programe.

În concordanţă cu prevederile Directivei SEA, HG nr. 1076/2004 prevede că evaluarea

de mediu este obligatorie pentru anumite planuri şi programe şi că pentru alte planuri şi

programe trebuie determinată necesitatea de a le supune SEA.


Alte acte normative relevante la nivel naţional sunt:

– Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe;

– Ordinul nr. 480/2006 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel

central implicat în etapa de încadrare a procedurii SEA;

– Ordinul nr. 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri şi programe care

intră sub incidenţa HG 1076/2004.

- Raportul de mediu Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueaze

potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,

precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria

geografică ale planului sau programului.

Prezentul raport de mediu se realizează în conformitate cu prevederile HG 1076 din 8

iulie 2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe.

Scopul elaborării raportului de mediu este de a asigura un nivel înalt de protecţie a

mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi

adoptarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din

Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat în vederea asigurării cerinţelor

programului «Termoficare 2006-2015 – Căldură şi Confort».

- Grupul de Lucru constituit pentru definitivarea “Strategiei locale de alimentare cu

energie termică a consumatorilor din Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat”

cuprinde autorităţi publice locale interesate de implementarea planului:

– ARPM Timişoara

– APM Timiş

– Primăria Municipiului Timişoara

– Consiliul Judeţean Timiş,

– Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional al jud. Timiş

– Direcţia de Sănătate Publică Timişoara

– Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă BANAT al judeţului Timiş


– Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare-Sucursala Teritorială

Timiş-Mureş Inferior

– Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Timiş

– Regia Autonomă Apă şi Canal “AQUATIM” Timişoara

– A.N. Apele Române – Direcţia Apelor Banat,

reprezentanţi ai titularului planului – Primăria Municipiului Timişoara - operatorul S.C.

COLTERM S.A. Timişoara, elaboratorul raportului de mediu S.C. Filiala ICEMENERG S.A.

Bucureşti.

Varianta de faţă a Raportului de Mediu este cea rezultată pe baza concluziilor întrunirii

Grupului de Lucru, care a avut loc în data de 04.03.2010 la sediul ARPM Timişoara.


1. OBIECTIVELE STRATEGIEI PROPUSE ŞI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME

1.1. Obiectivele Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat

Municipiul Timişoara este unul din marile oraşe ale României, ocupând o suprafaţă

totală de 12927 ha şi având la nivelul anului 20002 o populaţie de 317660 de locuitori. Din

punct de vedere geografic, municipiul Timişoara este amplasat la intersecţia paralelei de

45º47’ latitudine nordică cu meridianul de 21º17’ longitudine estică.

Dezvoltarea socială şi industrială a oraşului de-a lungul timpului a condus la o creştere

direct proporţională a necesarului de energie la nivel local, administratorii municipiului

Timişoara fiind permanent preocupaţi de implementarea celor mai noi tehnologii pentru

acoperire acestuia. Astfel, la 12 Noiembrie 1884 Timişoara devenea primul oraş electrificat

de pe teritoriul României şi cel dintâi din Europa care a introdus iluminatul permanent al

străzilor prin utilizare energiei electrice.

Creşterea continuă a necesarului de energie termică la nivelul aglomerărilor urbane,

dezvoltarea tehnologiilor de producere în cogenerare a energiei electrice şi termice şi în

primul rând preocuparea pentru protejarea factorilor de mediu din oraş au determinat

autorităţile naţionale să adopte un program complex de termoficare, implementat la nivelul

marilor oraşe.

Prin dimensiunea socială şi industrială, Municipiul Timişoara a fost unul din oraşele

selectate pentru a fi implementată tehnologia de producere centralizată a energiei termice şi

producerea acesteia în regim de cogenerare cu energia electrică. În acest scop au fost

adoptate următoarele măsuri:

- dezvoltarea producătorului tradiţional de energie termică (CET Timişoara Centru)

prin instalarea treptată a unor noi capacităţi de producere a energiei termice;

- realizarea unui noi centrale electrice de termoficare (CET Timişoara SUD) care să

acopere cererea de energie termică şi electrică, aflată într-un proces de creştere

continuă până la în anul 1989. Această centrală urma să fie echipată cu instalaţii

energetice de producere în cogenerare a energiei electrice şi termice;

- proiectarea si realizarea unei reţele de termoficare care să permită distribuţia

energiei termice produsă în centralele termice către consumatorii casnici şi

industriali;


- instalarea unor echipamente energetice care permite producerea în cogenerare a

energiei electrice şi termice.

Producerea centralizată şi în regim de cogenerare a energiei termice permite

minimizarea impactului negativ asupra factorilor de mediu produs de arderea combustibililor

fosili (carbune, păcură, gaze naturale), prin:

- monitorizarea directă a emisilor de poluanţi;

- adoptarea unor măsuri şi programe care să permită implementarea celor mai

performante tehnologii de reducere, control şi monitorizare a emisiilor de poluanţi;

- adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice pentru reducerea impactului asupra

factorilor de mediu prin asigurarea unor condiţii optime de dispersie a poluanţilor,

gestionarea corespunzătoare a materilor prime şi a deşeurilor din procesele de

ardere, activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii a echipamentelor

energetice;

- implementarea unor planuri şi programe de monitorizare, prevenire şi combatere a

poluărilor accidentale asociate proceselor energetice de producere a energiei

electrice şi termice;

- reducerea emisiilor de noxe prin creşterea randamentelor de conversie a energiei

chimice a combustibililor fosili în energie termică şi electrică;

- implementarea unor tehnologii de valorificare a surselor alternative şi/sau

regenerabile de energie: biomasă, deşeuri urbane.

Municipiul Timişoara dispune de un sistem de termoficare format din două surse

principale de energie termică (CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud), 16 centrale

termice de cvartal şi reţeaua de distribuţie a energiei termice. Aceasta din urmă fiind

compusă din sistemul primar de reţele termice, 111 puncte termice racordate la sistemul de

alimentare centralizată cu energie termică (SACET), sistemul secundar de reţele termice

care permite alimentarea cu energie termică a consumatorilor din punctele termice sau din

centralele de cvartal. Sistemul de termoficare se află în proprietatea Consiliului Local al

municipiului şi este administrat de SC COLTERM SA Timişoara.

Sistemul de termoficare a fost conceput, proiectat şi dezvoltat în etape, la nivelul anilor

1963-1964-1986, trecând prin faze succesive de modernizare şi reabilitare, prima sursă de

energie termică şi electrică fiind CET Timişoara Centru.


Creşterea continuă a cererii de energie termică şi electrică, înregistrată la nivel zonal,

în ani ’80 a condus la adoptarea deciziei de a fi construită o nouă centrală electrică de

termoficare (CET Timişoara Sud). Pentru reducerea gradului de dependenţă faţă de

importurile de gaze naturale, CET Timişoara Sud a fost proiectată să utilizeze drept

combustibil de bază cărbunele (lignitul). În scopul protejării factorilor de mediu, instalaţiile de

ardere a cărbunelui au fost prevăzute cu echipamente de reţinere a pulberilor din gazele

arse, sisteme de control al condiţiilor de ardere din focar şi sistem specializat de evacuare

controlată a gazelor arse (canale de gaze ase cu depresiune, coş de evacure proiectat astfel

încât să asigure dispersia corespunzătoare a poluanţilor din gaze de ardere).

Proiectul iniţial al CET Timişoara Sud prevedea instalarea a două blocuri energetice a

câte 120 MW pentru producerea în regim de cogenerare a energie termice şi electrice, cu

certe avantaje din punct de vedere al condiţiilor de mediu şi a randamentelor de producere a

energiei. Din cauza condiţiilor economice din anii 1990 execuţia grupurilor energetice de 120

MW a fost sistată, iar ulterior datorită scăderii cererii de energie termică instalarea unor

echipamente de asemenea dimensiune nu a mai fost oportună, fiind aleasă soluţia echipării

centralei cu un turbogenerator de 19.5MW.

Componentele sistemului de termoficare sunt exploatate conform prescripţilor

energetice şi a altor norme tehnice specifice, acestea trecând prin etape succesive de

reparaţii curente şi capitale, pentru menţinerea parametrilor tehnico-economici de funcţionare

şi a securităţii în exploatare. Totuşi, datorită gradului de uzură fizică şi tehnică a

echipamentelor şi componentelor, în exploatarea sistemului de termoficare sistemul de

termoficare al municipiului se fac simţite următoarele probleme:

- instalaţiile pentru producerea energiei nu pot atinge performantele de funcţionare

ale instalaţiilor moderne, de ultimă generaţie;

- existenţa unor pierderi semnificative de căldură pe traseul de distribuţie a agentului

termic;

- imposibilitatea tehnică de urmărire oportună a regimului optim de funcţionare, în

funcţie de cererea de energie.

Condiţiile de exploatare si întreţinere actuale faţă de cele stabilite la proiectare au

condus la necesitatea demarării încă din anul 1990 a unui amplu program de investiţii pentru

modernizarea si automatizarea celor 2 surse principale de energie termică, a centralelor

termice de cvartal precum şi modernizarea/automatizarea punctelor termice alimentate din

CET-uri, odată cu reabilitarea reţelei de transport apă fierbinte (RAF).


Prin urmare, este imperios necesară continuarea acţiunii de finalizare a programului

de investiţii demarat pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de termoficare din

municipiul Timişoara.

Obiectivul principal al Strategiei locale de alimentare cu energie termică a

consumatorilor din municipiul Timişoara, constă în optimizarea funcţionării sistemului

centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice. Atingerea

obiectivului propus va conduce la creşterea performanţelor şi a gradului de siguranţă în

exploatare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a consumatorilor din

municipiul Timişoara.

Atingerea obiectivului principal va fi realizată prin realizarea etapizată a unor obiective

specifice precum:

- identificarea unor surse alternative de energie, care să permită reducerea

consumului de combustibili fosili;

- creşterea randamentelor de producere a energiei termice atât la nivelul surselor

principale, cât şi la nivelul centralelor de cvartal;

- redimensionarea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de transport şi

distribuţie, în funcţie de cererea actuală de energie termică şi utilizând

tehnologiile moderne de reducere a pierderilor de căldură;

- realizarea unui sistem automat de supraveghere, măsură şi reglare a

parametrilor de funcţionare ai sistemului de producere şi distribuţie a energiei

termice până la consumatorul final.

Unul din principalele criterii de alegerea a soluţiilor şi măsurilor tehnice pentru

atingerea obiectivelor propuse a fost îmbunătăţirea factorilor de mediu prin reducerea

emisiilor de poluanţi, prin:

- reducerea consumului de combustibili energetici, prin creşterea randamentelor

de funcţionare a instalaţiilor de ardere;

- reducerea pierderilor de energie în reţelele de transport şi distribuţie a energiei

termice;

- reducerea consumului de combustibili fosili, prin valorificarea potenţialului

energetic al deşeurilor municipale.


1.2. Relaţia Strategiei cu alte planuri şi programe

Strategia locală de alimentare cu energie termică a municipiului Timişoara a fost

elaborată având în vedere cerinţele, obiectivele şi direcţiile strategice din programul

naţional de investiţii "Termoficare 2006-2015 căldură şi confort", aprobat prin Hotărârea

Guvernului României nr. 462 din 2006.

Dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este

opţiunea strategică a Guvernul României aşa cum reiese din Hotărârea de Guvern nr.

882/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a

localităţilor prin sisteme centralizate şi din Hotărârea de Guvern nr 1069/2007 pentru

aprobarea Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020. Reabilitarea şi

modernizarea acestor sisteme este în concordanţă cu Strategia nationala în domeniul

eficienţei energetice aprobată prin Hotărârea de Guvern nr 163/2004 şi prevederile Hotărârii

de Guvern nr 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazată pe cererea de energie termică

utilă.

Conform Ordinului 471/2008 privind aprobarea Regulamentului pentru implementarea

programului „Termoficare 2006÷2015 căldură si confort” obiectivele principale ale

Programului sunt următoarele:

- reducerea semnificativă a costurilor cu energia termică pentru încălzire şi

prepararea apei calde de consum, pentru toţi consumatorii racordaţi la

sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, prin cresterea

eficienţei acestor sisteme si îmbunătăţirea calităţii serviciului;

- reducerea consumului de resurse energetice primare cu cel puţin 1 milion

Gcal/an faţă de consumul de resurse energetice primare utilizate pentru

asigurarea energiei termice pentru populaţie din anul 2004;

- randamentele energetice anuale ale unitaţilor de producţie a agentului termic

vor fi de cel puţin 80% şi de cel puţin 70% la unităţile care vor folosi biomasa

ca resursă energetică primară;

- reducerea pierderilor tehnologice în reţelele de transport al agentului termic

primar şi în reţelele de distribuţie până la valoarea de maxim 15% din

cantitatea de energie vehiculată;

- valorificarea pe plan local a potenţialului de resurse regenerabile pentru

acoperirea cererii de energie termică pentru populaţie şi înlocuirea sau

reducerea combustibililor scumpi sau deficitari;


- reducerea atât a emisiilor poluante în spaţiul urban locuibil generate de

utilizarea surselor individuale de energie termică, cât şi a poluării globale prin

diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Strategia elaborată este în concordaţă cu Planul local multianual al Consiliului Local

al municipiului Timişoara privind creşterea performanţei energetice la blocurile de

locuinţe. Astfel, cererea de energie termică pentru perioada viitoare analizată a fost evaluată

ţinând cont de măsurile de creştere a eficienţei energetice la consumatorii finali.

Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea eficienţei la consumatorii de căldură, cuprind:

- Reabilitarea si modernizarea reţelelor interioare de alimentare a imobilului cu

apă caldă si agent termic de încălzire;

- Reabilitarea termică a anvelopei clădirilor - faţade, terase, tâmplărie

exterioară.

Termoizolarea anvelopei unei clădiri constă în:

- termoizolarea pereţilor exteriori

- modernizarea tâmplăriei exterioare

- termoizolarea planseului peste subsol

- termoizolarea planseului peste ultimul nivel.

Intravilanul municipiului Timisoara este împărţit în 12 cartiere (zone) de locuit, cu un

total de 21837 clădiri de locuit de diverse tipuri: clădiri individuale (15039 clădiri cu o locuinţă

si 3159 clădiri cu 2 sau mai multe locuinţe), având regim de înălŢime P, P+1, P+2 si clădiri

colective (3639 de clădiri), cu regim de înălţime P+4 ÷ P+10.

Fondul locuibil cuprinde 122195 de apartamente, cu o suprafaţă locuibilă totală de

4372696 mp si cu 277944 de încăperi de locuit. Din totalul apartamentelor, 71,3% sunt în

clădiri colective de locuit, 28,7% sunt în clădiri individuale, în acestea locuind un număr total

de 334089 de persoane în 115421 de gospodării. Există 120567 de locuinţe permanente, din

care 5694 (4,72%) sunt neocupate, locuinţele sezoniere cuprinzând 639 de apartamente, iar

cele de necesitate - 176 de apartamente.

La nivelul municipiului Timisoara sunt numai 78498 de apartamente care se

alimentează cu energie termică din PT urbane si 9702 de apartamente care se alimentează

din CT de cvartal.

În scopul reducerii pierderilor de căldură din apartamente, este necesară reabilitarea

termică a anvelopei clădirilor (a faţadelor, teraselor, a tâmplariei exterioare). Clădirile

încadrate în clase de risc 0-III, trebuie să fie reabilitate si structural.


Se estimează că în urma aplicării măsurilor propuse a se realiza la nivelul

consumatorilor, necesarul orar de energie termică pentru încălzire la consumator va fi

diminuat cu cca. 25%.

Obiectivele propuse prin Strategia elaborată sunt în concordanţă cu următoarele planuri

şi programe:

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013

- Programul Operaţional Sectorial de Mediu – POS Mediu

- Programul Naţional de Reducere a Emisiilor provenite din instalaţiile mari de

ardere;

- Planul local de acţiune pentru mediu – PLAM – judeţul Timiş

- Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor aprobat prin Hotărârea Consiliului

Judeţean nr. 34/24.03.2009;

- Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Timiş (2009)

- Hotărârea Consiliului Local 201/22.04.2008 privind aprobarea Conceptului

privind strategia în domeniul protecţiei mediului în municipiul Timişoara -

"TIMIŞOARA ECOLOGICĂ";

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) stabileşte drept obiectiv global

reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică dintre România şi

celelalte state membre ale Uniunii Europene şi detaliază obiectivele specifice ale procesului

pe 6 direcţii prioritare care integrează direct şi/sau indirect cerinţele dezvoltării durabile pe

termen scurt şi mediu. Dintre aceste direcţii prioritare protecţia şi îmbunătăţirea calităţii

mediului prevede îmbunatăţirea standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi

publice în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor; imbunătăţirea sistemelor

sectoriale şi regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversităţii;

reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale.


- Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) Programul Operaţional Sectorial de Mediu este strâns corelat cu obiectivele naţionale

strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi se bazează pe principiile şi

practicile Uniunii Europene. Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

1. Imbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare

cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015

2. Ameliorarea calităţii solului, prin imbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea

numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în

cele mai poluate localităţi, până în 2015.

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea

implementării reţelei NATURA 2000.

5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele

mai vulnerabile zone până în 2015.

- Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Timiş (2009) Obiectivele de dezvoltare pe axele strategice relevante, care urmează a fi îndeplinite

gradual până în 2015, stabilite prin SDES Timiş sunt prezentate mai jos:

Axa strategică Obiective de dezvoltare Mediu Asigurarea protecţiei mediului şi îmbunătăţirea calităţii

acestuia şi a standardelor de viaţă din judeţul Timiş, în conformitate cu aquis-ul comunitar de mediu

Social şi sănătate Îmbunătăţirea gradului de sănătate, de integrare socială şi de confort al locuirii pentru populaţia din jud. Timiş

- Planul local de acţiune pentru mediu (PLAM) al judeţului Timiş Planul Local de Acţiune pentru Mediu oferă cadrul de abordare a celor mai importante

probleme de mediu şi un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu ale

judeţului Timiş. Aprobarea sa de către Consiliul Judeţean Timiş şi Agenţia Regională pentru

Protecţia Mediului Timişoara conferă acestui document putere de lege la nivel local şi va

trebui respectat cu stricteţe de companiile industriale poluatoare, de instituţiile administrative

şi de autorităţile locale. Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru

elaborarea planurilor de finanţare, pentru elaborarea şi promovarea proiectelor de investiţii

de mediu, inclusiv prin colaborare internaţională.


- Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor – jud. Timiş 2008 Obiectivele strategice propuse la PJDG reflectă angajamentul României pentru:

– abordarea aspectelor legate de cantităţile mari de deşeuri într-o manieră

care să conducă la ruperea relaţiei de proporţionalitate existente între

creşterea economică şi generarea de deşeuri,

– recuperarea, în măsura posibilităţilor, a materialelor şi energiei conţinute în

deşeurile a căror generare nu se poate evita;

– stabilirea unui sistem de gestionare a deşeurilor, integrat geografic şi

tehnologic care să includa cele mai bune tehnici / tehnologii care nu impun

cheltuieli excesive,

– crearea condiţiilor pentru ca deşeurile să fie colectate selectiv, reciclate

/recuperate sau eliminate fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a

utiliza procedee sau metode care ar putea dăuna mediului.


2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII STRATEGIEI PROPUSE

2.1. Starea actuală a mediului

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi informaţiilor

referitoare la starea factorilor de mediu de pe teritoriul municipiului Timişoara, extrase din

Rapoartele, studiile şi strategiile elaborate de APM Timiş, primăria Timişoara, ARPM

Timişoara.

Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu

considerat relevant.

2.1.1. AERUL Calitatea aerului ambiental

Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş monitorizează anual starea de calitate a aerului

prin intermediul analizelor efectuate de către laboratorul propriu.

Prin transpunerea legislaţiei europene privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului

înconjurator, în decursul anului 2008, în aglomerarea Timişoara s-a început monitorizarea

calităţii aerului cu cele 5 staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru evaluarea

calităţii aerului.

Cele 5 staţii cuprinse sunt clasificate astfel:

– Staţii de trafic – amplasate în două zone de trafic greu, respectiv Calea Şagului şi Calea

Aradului. Poluanţii care sunt monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport şi

anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 automat (nefelometric), compuşi

organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p– xilen).

– Staţie industrială – amplasată în apropierea zonei industriale din sud-estul aglomerării

Timişoara, pe str. Astrelor. Poluanţii care sunt monitorizaţi sunt cei specifici activităţiilor

industriale şi anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 automat (light scattering),

compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen). Staţia este dotată

şi cu senzori de măsurare a parametrilor meteo.

– Staţie de fond urban - amplasată în zona centrală a oraşului, în Piaţa Libertăţii, la

distanţă de surse de emisii locale, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la

nivelul de poluare urbană. Poluanţii care sunt monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx,

CO, O3, PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen,

etilbenzen, o, m, p – xilen ) şi parametrii meteo.


– Staţie de fond suburban – amplasată la Carani. Poluanţii care sunt monitorizaţi sunt:

SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen,

toluen, etilbenzen, o, m, p – xilen) şi parametrii meteo.

Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română transpusă din cea

europeană, valorile limită impuse prin OM 592/2002 având scopul de a evita, preveni şi

reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său.

Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu eventualele surse, se face pe baza

datelor meteorologice obţinute în staţie, aceasta fiind prevăzută cu senzori meteorologici de

direcţie şi viteză a vântului, de temperatură, de presiune, de umiditate, precipitaţii şi de

radiaţie solară.

În aglomerarea Timişoara s-au continuat şi măsurătorile privind calitatea aerului în două

puncte de prelevare, unul amplasat în zona centrala a municipiului şi unul în zona industrială

sud-est, astfel:

• În zona centrală a oraşului pe Bulevardul Mihai Viteazul se monitorizează cu

analizoare: O3, NOx, CO, SO2, şi PM10 gravimetric ;

• În Calea Stan Vidrighin, în partea de Sud-Est a oraşului se află punctul de prelevare

din zona industrială, care urmăreşte impactul asupra calităţii aerului datorat activităţii

desfăşurate de S.C.Azur S.A., S.C. Detergenţi S.A., S.C. Spumotim S.A., S.C.

Begachim S.A., S.C. Agatex S.A., monitorizându-se NO2, NH3, SO2 şi pulberi în

suspensie. Pentru supravegherea calităţii aerului s-au mai prelevat şi probe de pulberi

sedimentabile (9 în municipiul Timişoara şi 16 în localităţi ale judeţului) şi probe de precipitaţii

din 8 locaţii.

În decursul anului 2008 s-au mai efectuat şi determinări zilnice ale concentraţiei de

plumb din pulberile PM10 prelevate în zona centrală a oraşului, pe Bul. Mihai Viteazul.

Valorile obţinute în decursul anilor au fost interpretate prin raportare la valorile limită impuse

de Ordinul MAPM nr. 592/2002 .

Tabelul următor prezintă situaţia centralizată a valorilor obţinute pentru indicatorii de

calitate a aerului în cele cinci statii de monitorizare si cele doua puncte de prelevare din

Timişoara.


Situaţia centralizată a monitorizării calităţii aerului în Timişoara

Concentraţia Frecvenţa depăşirii % Nrcrt

Tip staţie

Staţia/

punct de prelevare

Tip

poluant

Nr. deter- minări (val.

orare)

medie anuală

maxima orară

maxima zilnică

maxima 8 ore

VL (1)

CMA (2)

Val. Ţintă (3)

Observaţii

SO2 3082 105,18 47,0 0

NO2 2388 38,57 182,01 0 CO 2972 5,13 0

Benzen 134 4,19 0

1. trafic TM1 Calea

Şagului

PM10 3304 43,70* 127,0** 32,79 *captură de date 37,61% ** 254% din VL/zi

SO2 4193 137,06 70,0 0 NO2 3664 46,30 307,07* 0,41 *s-au înregistrat 15

depăşiri VL orare CO 3424 3,68 0

Benzen 514 4,07 0 PM10 4390 30,20 143,0* 18,40 *286% din VL/zi

2. fond urban

TM2 P-ţa Libertăţii

ozon 2689 105,81 96,98 0 SO2 2776 94,45 41 0 NO2 2342 16,20 100,94 0 CO 3025 1,36 0

Benzen 924 1,99 0 PM10 3025 31,92 78,0* 16,52 *156% din VL/zi

3. suburban

TM3 Carani

ozon 2480 124,64 103,10 0 SO2 1965 147,22 59 0 NO2 1807 28,60 197,07 0 CO 840 2,31 0

Benzen 1181 5,51 0 PM10 2439 48,83* 113,0** 44,33 *captură de date 27,77%

** 226% din VL/zi

4.

industrial TM4 Str. I

Bulbuca

Ozon 1343 71,12 64,57 0


SO2 2974 210,72 48 0 NO2 639 111,59* 338,19** 5,16 *captură de date 7,27%

** s-au înregistrat 33 depăşiri VL orare

CO 2365 5,79 0

5. trafic TM5 Calea

Aradului

PM10 2637 50,99* 163,0** 44,66 *captură de date ** 326% din VL/zi

SO2 7137 67,8 24,2 0

NO2 5190 16,8 195,4 0

O3 7817 179,2* 133,1 *99,55%din pragul informare şi 74,67% din

prag alertă

Mihai Viteazul analize

automate

CO 7735 3,64 0

6. urban

Mihai Viteazul analize

manuale

PM10 332 50,65* 154,48** 40,96 *126,62% din VL/an **308,96% din VL/zi

7. Industrial

Calea Stan

Vidrighin

Pulberi în

suspensie

191 0,094*mg/m3

0,261**mg/m3

- 11,52 - *124,94% din CMA /an **174% din CMA pt.val.max.zilnică


Evoluţia în timp a concentraţiei principalilor poluanţi aflaţi în imisie în aerul atmosferic este următoarea:

- Dioxidul de azot Determinări ale concentraţiei de NO2 în zona industriala din sud-estul municipiului

Timişoara (Stan Vidrighin) în perioada 1998-2008. Evoluţia concentraţiilor pentru NO2, Calea Stan Vidrighin

Concentraţia medie anuală Concentraţia maximă zilnică Anul mg/m3

%din CMA conform STAS

12574/87 mg/m3

%din CMA conform

STAS 12574/87 1998 0,003 7,5 0,066 66,0 1999 0,018 45,0 0,074 74,0 2000 0,018 45,0 0,074 74,0 2001 0,007 17,5 0,031 31,0 2002 0,007 17,5 0,019 19,0 2003 0,007 17,5 0,053 53,0 2004 0,009 21,7 0,030 30,0 2005 0,008 19,5 0,030 30,0 2006 0,008 19,5 0,037 37,0 2007 0,010 25,0 0,068 68,0 2008 0,010 25,0 0,034 34,0

NO2 - Stan Vidrighin

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2008

mg/

mc

Val. medie Val. Max.

(Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu 2008 – APM Timiş)


- Dioxidul de sulf Determinări ale concentraţiei de SO2 s-au efectuat şi prin metode ale chimiei umede,

conform prevederilor STAS 12574-87, în zona industrială a oraşului (Calea Stan

Vidrighin).

Evoluţia concentraţiilor pentru SO2, Calea Stan Vidrighin Concentraţia medie anuală Concentraţia maximă zilnică

Anul mg/m3 %din CMA conform

STAS 12574/87 mg/m3

%din CMA conform

STAS 12574/87 1998 0,004 6,67 0,054 21,6 1999 0,004 6,67 0,054 21,6 2000 0,004 6,67 0,054 21,6 2001 0,004 6,67 0,054 21,6 2002 0,003 5,00 0,041 16,4 2003 0,002 3,33 0,014 5,6 2004 0,006 10,0 0,009 3,6 2005 0,001 1,67 0,013 5,2 2006 0,002 3,33 0,013 5,2 2008 0,0012 2,0 0,029 11,6

CMA , conform STAS 12574-87, are următoarele valori:

- 0,06 mg/m3 pentru valoarea medie anuală

- 0,25 mg/m3 pentru valoarea medie zilnică

SO2 - Stan Vidrighin

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2008

mg/

mc

Val. medie/an Val. max./zi



- Pulberi în suspensie Prezenţa particulelor în aer poate fi legată de mediul natural dar în mod cert şi de

activitatea umană. Sursele antropice generatoare de praf cuprind în general toate

activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi precum şi

activităţile legate de transportul rutier. Cu cât particulele au dimensiuni mai mici cu atât

efectul de alterare a funcţiilor respiratorii este mai puternic. În plus conţinutul de metale

grele din pulberi adaugă acestui efect şi pe cel cancerigen şi mutagen.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale pentru

PM10 în perioada 2004-2008:

Valori pentru PM10 - Bulevardul Mihai Viteazul

Valoarea medie anuală Valoarea maximă zilnică Anul

µg/m3 % din VL anuală cf. Ord.592/2002* µg/m3 % din VL zilnică

cf. Ord.592/2002** 2004 56,41 94,02 193,58 258,11 2005 56,71 106,34 248,20 372,28 2006 56,34 120,75 252,52 432,92 2007 50,58 126,46 222,32 444,64 2008 50,65 126,62 154,48 308,96 *VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane include şi marja de toleranţă şi a avut

următoarele valori:

-pentru 2004 – 60 µg/m3

-pentru 2005 – 53,33 µg/m3

-pentru 2006 - 46,66 µg/m3

-pentru 2007, 2008 – 40,00 µg/m3

** VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane include şi marja de toleranţă şi a avut

următoarele valori :

-pentru 2002-2004 – 75 µg/m3

-pentru 2005 – 66,67 µg/m3

-pentru 2006 - 58,33 µg/m3

-pentru 2007, 2008 – 50,00 µg/m3

Se constată o uşoara creştere a valorii medii anuale în anul 2008 faţă de 2007, dar o

şi o uşoară scădere a valorii maxime zilnice înregistrate.


Evoluţia valorilor maxime şi medii lunare pentru pulberi în suspensie în perioada 2006-2008, Calea Stan Vidrighin

45,24 59,6081,20 40,9941,76 33,8586,61 19,48

148,03 19,37148,69 24,1680,34 35,1218,58 39,4699,57 56,16

144,62 54,7186,03 42,8861,97 61,80

Pulberi in suspensieTimisoara

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

ian. feb. mart. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.

mg/

m3

max. 2006 max. 2007 max.2008 2006 medie 2007 medie 2008 medie


În scopul evaluării concentraţiei pulberilor aflate în aer, în judeţul Timiş s-au efectuat

măsurători de pulberi sedimentabile în următoarele localităţi: Sânnicolaul Mare, Jimbolia,

Buziaş, Lugoj, Făget, Margina, Nădrag, Utvin, Şag, Birda, Banloc, Pădureni şi Moraviţa.

Valoarea maximă Adresa Număr

determinări Număr

depăşiri Frecvenţa depăşirilor

% mg/m2/ luna

% din CMA

M. Viteazul 12 3 25 19,32 113,65 Gh. Adam 12 3 25 24,78 145,76 S.Bărnuţiu 4 0 0 15,52 91,29 A. Pacha 12 1 8,33 17,21 101,24 Soroca 12 1 8,33 23,91 140,65 Şagului 12 0 0 16,80 98,82 Sulina 12 4 33,33 31,02 182,47 S. Vidrighin 12 10 83,33 45,77 269,24

Timişoara

C. Aradului 12 2 16,67 39,22 230,71 Staţia Meteo 12 2 16,67 40,51 238,29 Sânnicolaul

Mare San Siro 12 6 50,00 32,17 189,24 Jimbolia Staţia Meteo 12 3 25,00 36,69 215,82 Buziaş A. Iancu 12 0 0 13,67 80,41 Lugoj I. C. Drăgan 12 3 25,00 32,28 189,88 Lugoj Staţia Meteo 12 2 16,67 31,25 183,82 Făget S. Begheiului 12 1 8,33 18,05 106,18 Margina Str.Principală 12 1 8,33 17,75 104,29 Nădrag Nucilor 12 2 16,67 26,75 157,35 Nădrag Str.Principală 12 0 0 15,85 93,24 Utvin 12 6 50,00 36,90 217,06 Şag 12 3 25,00 24,09 141,71 Pădureni Averescu 12 6 50,00 74,50 438,24 Birda Reşiţei 12 4 33,33 34,86 205,06 Banloc Staţia Meteo 12 2 16,67 22,96 135,06 Moraviţa Staţia Meteo 12 3 25,00 28,78 169,29 TOTAL 292 68 23,29


Se constată o frecvenţă mare a depăşirilor în localităţile Timişoara, Sânnicolau Mare,

Pădureni şi Utvin. Evoluţia concentraţilor de pulberi sedimentabile în perioada 2006-2008

în localităţile Şag, respectiv Utvin este următoarea:

Evoluţia concentraţiilor maxime de pulberi sedimentabile în Şag

Pulberi sedimentabileSag

010

203040

5060

7080

Ian. Febr. Martie Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

g/m

2 /luna

2005 2006 2007 2008

CMA=17 mg/m2/luna

Evoluţia concentraţiilor maxime de pulberi sedimentabile în Utvin

Pulberi sedimentabileUtvin

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Ian. Febr. Martie Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

g/m

2 /luna

2005 2006 2007 2008

CMA=17 mg/m2/luna



- Metale grele În decursul anului 2008 s-au efectuat determinări zilnice ale concentraţiei de plumb

din pulberile PM10 prelevate în zona centrală a oraşului, pe Bul. Mihai Viteazul.

Valorile obţinute în decursul anilor au fost interpretate prin raportare la valorile limită

impuse de Ordinul MAPM nr. 592/2002 .

În tabel se redau valorile medii anuale pentru concentraţia de plumb în aer în

perioada 2005-2008, iar în grafic evoluţia lunară a concentraţiilor de plumb din aer

(determinate din pulberile PM10) în decursul anului 2008.

Plumbul în aer – B-dul Mihai Viteazul Plumb Valoarea medie

anuală, µg/m3 VL anuală

cf. Ord.592/2002 % din

VL anuală 2005 0,0490 0,833 5,84 2006 0,0302 0,666 4,53 2007 0,0293 0,500 5,86 2008 0,0237 0,500 4,74

Evoluţia lunară a concentraţiilor de plumb din aer – 2008

Pb, Timisoara - bul. Mihai Viteazul 32

0.0000.0050.0100.0150.0200.0250.0300.0350.0400.0450.050

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.

ug/m

c

media


- Monoxidul de carbon Tabelul următor prezintă evoluţia valorii maxime înregistrate pentru acest poluant

gazos la punctul de prelevare de pe bd. Mihai Viteazul, în raport cu valorile limită din

Ordinul MAPM nr. 592/2002, în decursul anilor 2006-2008.


Valoarea maximă a mediilor pe 8 ore pentru CO – B-dul Mihai Viteazul Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

data mg/m3 % din valoarea limită 31.12.2006 2,75 22,92 16.03.2007 3,76 37,60 15.11.2008 3,64 36,4

Conform ord. MAPM 592/2002, valoarea limită este dată de valoarea maximă zilnică

a mediilor pe 8 ore:

-12 mg/m3 ( include şi marja de toleranţă) - pentru anul 2006.

-10 mg/m3 - pentru anul 2007, 2008.

Concluzii privind calitatea aerului în aglomerarea Timişoara:

→Dioxidul de sulf – toate valorile medii orare şi zilnice înregistrate s-au situat sub

valoarea limită stabilită pentru anul 2008.

Valoarea maximă orară s-a înregistrat în luna octombrie la staţia de trafic TM5 şi a

reprezentat 60,21 % din valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane.

Valoarea maximă a mediilor zilnice s-a înregistrat în luna octombrie la staţia de fond

urban TM2 şi a reprezentat 56% din valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii

umane .

→Dioxidul şi oxizii de azot – a fost monitorizat continuu pe perioada mai mare (9 luni)

numai in punctul de prelevare situat pe bul. Mihai Viteazul. Nu s-a inregistrat nicio

depasire a valorii limita orare, dar valoarea maxima a atins 97.70% din V.L. Cateva din

valorile medii orare inregistrate de statii s-au situat si peste valoarea limită orară pentru

protecţia sănătăţii umane. Valoarea maximă a fost înregistrată la statia TM5 (trafic) în

octombrie şi reprezintă 144,94% din valoarea limită impusa pentru anul 2008.

→Monoxidul de carbon – valorile se află sub valoarea limită pentru anul 2008.

Valoarea maximă a mediilor de 8 ore s-a înregistrat în 15 noiembrie la staţia de trafic

TM5 şi reprezintă 57,9% din valoarea limită.

→Ozonul – valorile cele mai mari au fost măsurate în perioada mai-septembrie, la

orele amiezii, ore de maximă insolaţie.

Valoarea maximă pentru mediile continue la 8 ore a fost înregistrată în luna august pe

Bul. Mihai Viteazul şi reprezintă 110,92% din valoarea ţintă pentru 2010.

Toate valorile medii orare înregistrate la staţiile de monitorizare şi la punctul de

prelevare de pe Mihai Viteazul nu au depăşit pragului de informare şi de alertă.


Valorile înregistrate de staţii, pentru mediile continue pe 8 ore, nu au depăşit valoare

ţintă pentru anul 2010, dar la punctul de prelevare de pe Mihai Viteazul din cele 8048 de

medii continue pe 8 ore au fost înregistrate 16 depăşiri ale valorii ţintă (în lunile mai,

august şi septembrie ), frecvenţa depăşirilor pe anul 2008 fiind de 0,20%.

→Pulberile în suspensie – valorile înregistrate prezintă frecvente depăşiri pentru

perioada în care staţiile au funcţionat, frecvenţa depăşirilor pentru PM10 fiind următoarea:

– 32,79% pentru TM1(trafic)

– 18,40% pentru TM2 (urban)

– 16,52% pentru TM3 (suburban)

– 44,33% pentru TM4 (industrial)

– 44,66% pentru TM5 (trafic)

– 40,96% pentru punctul de prelevare Mihai Viteazul

În Timişoara, din cele 191 valori determinate în zona industrială din sud - estul

oraşului, pentru pulberi în suspensie, 22 de valori au fost depăşite (frecvenţa depăşirilor -

11,52%)

În 14 localităţi din judeţul Timiş au fost prelevate probe de pulberi sedimentabile. S-

au înregistrat depăşiri semnificative ale concentraţiei maxime admisibile în majoritatea

localităţiilor, frecvenţa depăşirilor fiind maximă în Timişoara pe Calea Stan Vidrighin şi în

localitatea Pădureni.

→Plumbul – a fost determinat din 332 probe de pulberi PM10. Concentraţia medie

anuală de plumb determinată pe bul. M. Viteazul reprezintă 4,74% din valoarea limită

anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

In concluzie, principala problema cu care se confruntă oraşul Timişoara o

reprezintă depăşiriile frecvente ale limitelor impuse pentru pulberile în suspensie.

Valorile inregistrate automat (nefelometric) si determinate gravimetric pentru PM10, au o

frecventa a depasirilor intre 16,52% (statia de fond suburban TM3) si 44,66% (statia de

trafic TM5).

Emisii de poluanţi atmosferici Calitatea aerului ambiental este influenţată de prezenţa poluanţilor rezultaţi din

activităţile industriale, transport, agricultură, tratarea şi depozitarea deşeurilor. Principalii

poluanţi atmosferici care influenţează starea de calitate a aerului sunt: gaze cu efect

acidifiant (SO2, NO2, NH3), compuşi organici nemetanici, metale grele, poluanţi organici

persistenţi, hidracarburi aromatice policiclice, bifenili policloruraţi, hexaclorbenzen.


La nivelul judeţului Timiş, emisiile anuale de poluanţi atmosferici raportate în

perioada 2000 – 2008 sunt prezentate în tabelul următor:

Poluant 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Gaze cu efect acidifiant (t/an) SO2 10900 8610 9246 4373 3973 3333 3900 3551 3687 NO2 5120 3120 4149 1291 1380 1320 2967 3819,96 4987,65 NH3 6270 5020 4864 4834 9295 5179 5238 5835 6409 Compuşi organici volatili nemetanici (t/an)

30200 1450 1416 4032 2076 2509 5175 4078 5489

Metale grele (kg/an) 541 158 420 110 268 121 462 414 466

Poluanţi organici persistenţi (g/an) Dioxina 39,8 6,13 44,0 26,46 25,41 19,86 20,17 2,07 16,0

2.1.2. APA - Ape de suprafaţă

Principalul curs de apă din Timişoara este canalul Bega. Din mulţimea de braţe care

existau înaintea canalizării Begăi, în interiorul oraşului se mai păstrează doar Bega Moartă

(în cartierul Fabric) şi Bega Veche (spre vest, curgând spre Săcălaz).

Râul Bega în lungime de 170,132 km îşi adună izvoarele din versantul Nord Vestic al

munţilor Poiana Ruscăi, primeşte afluenţi din versantul vestic al acestora şi din jumatatea

de sud a dealurilor Lipovei. De la Timişoara se continuă prin canalul Bega, drenează o

suprafaţă bazinală de 2362 km2 cu altitudine medie de aproape 240 m.

Cursul de apă Bega este monitorizat de Direcţia Apele Române Banat în 4 secţiuni:

Luncani, Balinţ, Amonte Timişoara şi Otelec.

Secţiunea Amonte Timişoara este situată aval de canalul de alimentare Timiş-Bega

(Nod hidrotehnic Coştei) şi de descărcarea Bega-Timiş (Nod hidrotehnic Topolovaţ), este

una din cele mai importante secţiuni de monitorizare şi este amplasată în dreptul prizei de

captare apă potabilă Uzina 2-4 a municipiului Timişoara, şi se încadrează în clasa a-II-a

de calitate biologică vând valorile medii ale indicelui saprob al macrozoobentosului 2,2.

Pe cei 50 km de curs de apă între secţiunea Balinţ şi secţiunea Amonte Timişoara

are loc o autoepurare a apei concomitent cu suplimentarea debitului râului Bega cu debit

din râul Timiş prin canalul de alimentare de la Coştei. Urmare a valorilor ridicate a

oxigenului dizolvat măsurat (oxigen dizolvat =8,48 mgO2/l) şi a valorilor scăzute a

materiilor organice (CCO-Cr =10,72 mgO2/l) de asemenea a cantităţii relativ reduse de

nutrienţi, (amoniu=0,074 mgN/l, azotiţi=0,012 mgN/l, azotaţi=0,393 mgN/l, fosfaţi=0,029


mgP/l fosfor total 0,101 mgP/l), apa se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în

clasa I-a de calitate. Starea chimică în anul 2008 a fost necorespunzătoare la crom,

cupru, nichel şi plumb.

Secţiunea Otelec se află amplasată pe râul Bega la 162,99 km de la izvoare,

ecoregiunea Câmpia Ungară, în zona de frontieră cu Serbia şi se încadrează în clasa

a-III-a de calitate biologică având valorile medii ale indicelui saprob al macrozoobentosului

2,58. Urmare a evacuarilor apelor uzate orăseneşti şi industriale ale municipiului

Timişoara, apa râului Bega în secţiunea Otelec prezintă valori scăzute ale oxigenului

dizolvat (4,62 mgO2/l), depăşiri ale consumului biochimic de oxigen (CBO5=7,87 mgO2/l).

Totodată şi grupa nutrienţilor prezintă depăşiri (amoniu=2,474 mgN/l, azotiţi=0,033 mgN/l,

ortofosfaţi= 0,413 mgP/l, fosfor total = 0,73 mgP/l). Din această cauză calitatea apei din

punct de vedere fizico-chimic a fost de clasa a-III-a. Starea chimică în anul 2008 a fost

necorespunzătoare la crom, cupru, nichel şi plumb.

Starea lacurilor

În judeţul Timiş există lacuri numai în bazinul hidrografic Bega-Timiş iar pentru fiecare

dintre cele două lacuri de acumulare existente (Surduc şi Murani) s-au efectuat campanii

de recoltare conform Programului de activitate al A.N. „Apele Române”. Prelevările s-au

făcut din zona baraj, mijloc, coadă şi din afluenţii principali. În funcţie de amplasamentul

secţiunii, prelevările s-au efectuat pe mai multe adâncimi iar probele recoltate au fost

anlizate din punct de vedere fizico-chimic şi biologic.

Din cauza rolului strategic pe care îl are pentru Timişoara (rezerva de apă în vederea

potabilizării), lacului Surduc i s-a acordat o atenţie sporită, urmărindu-se dinamica

sezonieră (oxigenul dizolvat şi saturaţia exprimată în %) CCO-Mn, CBO5, regimul

nutrienţilor (azot, fosfor) transparenţa şi alţi indicatori, precum şi factorii naturali. Din punct

de vedere fizico-chimic, calitatea globală a apei lacului s-a încadrat în limitele clasei a II-a

cu depăşiri la grupa regim de oxigen.

- Ape subterane

În anul 2008 calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi

poluare în strat freatic şi în foraje de adâncime.

În teritoriul B.H. BEGA-TIMIŞ a fost instituită o reţea de puncte (foraje) de observaţie

care au scop stabilirea regimului de variaţie a nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a

chimismului apelor subterane freatice. Forajele monitorizate calitativ sunt de ordinul I, II şi

foraje de poluare.


Frecvenţa recoltărilor de probe din foraje s-a făcut conform programului de

monitoring, recoltări efectuate în perioadele cu precipitaţii bogate din primăvară şi din

perioada de secetă (vară - toamnă).

Calitatea apei în strat acvifer freatic

Analiza probelor recoltate în anul 2008, s-a făcut în Laboratoarele Timişoara şi Reşiţa

a Direcţiei Apelor Banat. Pentru forajele de studiu de ordin I, II şi poluare s-au determinat

următorii indicatori fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice şi indicatori

specifici de poluare a zonei respective: temperatura, pH, conductivitate/reziduu fix, CCO-

Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO42-, PO4

3-, HCO3-, NO2-, NO3

-, NH4+, fenoli,

precum şi alţi indicatori conform HG 351/2005 (Pb, Zn, Cu, Ni).

În caracterizarea calităţii apei subterane freatice s-a avut în vedere compararea

valorilor indicatorilor determinaţi cu limitele admise din Legea 311/2004 (pentru

modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile). Programul

întocmit de A.N.A.R. – Direcţia Apelor Banat Timişoara semnalează depăşirile indicatorilor

fizico-chimici peste limitele admise.

– zone critice înregistrate în foraje de poluare – pentru care au fost comparate

concentraţiile indicatorilor chimici cu cele din Legea 311/2004;

– zone critice înregistrate în forajele de ordin I şi II – pentru care au fost comparate

concentraţiile indicatorilor chimici cu cele din Legea 311/2004;

Cele mai grave situaţii de poluare - Zone critice - a stratului acvifer freatic, cu

depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori, conform

prevederilor Legea 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind

calitatea apei potabile), se înregistrează la: substanţe organice, amoniu, fosfaţi şi azotaţi.

Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:

– evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la

localităţile arondate bazinului hidrografic

– lipsa sau insuficienta reţea de canalizare menajeră a localităţilor aflate în spaţiul

bazinului hidrografic;

– infiltraţiile din canalele de desecare, canale folosite în mod accidental sau temporar

pentru descărcarea apelor uzate de la vechiile bataluri ale unităţile zootehnice;

– depozitarea şi împrăştierea pe terenurile agricole a îngrăşămintelor chimice şi a

pesticidelor fără a ţine cont de perioadele optime de administrare a acestora;

– impurificării remanente datorată fostelor evacuări de dejecţii provenite de la

complexele de creştere a suinelor precum şi a celor de creştere a păsărilor;


– depozitării gunoiului menajer pe suprafeţe neamenajate;

Calitatea apei în stratul acvifer de adâncime

În anul 2008 au fost monitorizate 29 foraje din stratul de adâncime. Măsurătorile de

calitate s-au efectuat pentru indicatorii aferenţi balanţei ionice: temperatură, pH,

conductivitate/rezidiu fiz, CCO-Mn, Na, K, Ca, Mg, Fe, Mn, Cl, SO4, PO4, CO3, HCO3, NO2,

NO3, NH4, precum şi alţi indicatori conform HG 351/2005 (Pb, Zn, Cu, Ni).

Din măsurători se constată că toţi indicatorii au valori ale concentraţiei mai mici decât

limitele admise conform Legii 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii

nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), cu excepţia următorilor indicatori: NH4, PO4,

oxidabilitate, fier, mangan, azotaţi şi cloruri.

În zona Timişoara zona critică de poluare pentru apele freatice o reprezintă canalul

Bega aval Timişoara – frontieră, unde se manifestă în special poluare difuză.

- Apa potabilă

Pentru Municipiul Timişoara alimentarea cu apă este de suprafaţă - din Râul Bega şi

subterană - din 56 de foraje. Alimentarea din subteran reprezintă 33% din totalul sursei de

apă utilizate. Lungimea reţelei de alimentare cu apă este de 616.8 km şi deserveşte

consumatorii casnici (323400 persoane), instituţiile publice şi agenţii economici din aria

administrativă a municipiului Timişoara.

Procentual, în funcţie de materialul din care sunt executate conductele, sistemul de

distribuţie are următoarea componenţă:

– conducte oţel 40,70 %

– conducte fontă 24,80 %

– conducte PVC 8,9 %

– conducte PREMO 14,8 %

– conducte azbociment 2,1 %

– conducte PEHD 5,1 %

– conducte fontă ductilă 2,8 %

– conducte HOBAS 0,8 %

Lungimile şi diametrele reţelei de distribuţie sunt următoarele: 231,1 km – Ф=100; 138

km – Ф=150; 66,6 km – Ф=200; 22,4 km – Ф=250; 22 km – Ф=300; 3,8 km – Ф=325; 5,4

km – Ф=350; 51,7 km – Ф=400; 13,4 km – Ф=500; 23 km – Ф=600; 26,6 km – Ф=800; 6,3

km – Ф=1000; 0,4 km – Ф=1600.


Conductele de serviciu au ca material oţelul, fonta cenuşie, azbocimentul, PVC şi

PEHD. Pe traseul acestor conducte se găsesc cămine de vane de linie sau de separare a

tronsoanelor, marcate pe clădirile apropiate. Tot pe conductele de serviciu se găsesc

hidranţi de incendiu, care sunt subterani (au Φ=100 mm sau Φ=70 mm pe reţeaua din

fontă) şi supraterani. Hidranţii sunt montaţi la distanţe cuprinse între 80 şi 120 m. fiind

marcaţi pe clădirile apropiate.

Începând din anul 1998 s-a realizat un sistem de monitorizare a presiunilor din

reţeaua de apă potabilă, sistem monitorizat de un calculator central aflat la dispeceratul

central al AQUATIM. Acest sistem asigură (prin transmiterea automată a datelor din 5 în 5

minute la dispeceratul central), urmărirea continuă a presiunii în 15 puncte-cheie ale

reţelei. Sistemul permite menţinerea presiunii pe vatra oraşului peste valorile minime

stabilite şi uşurează sesizarea şi localizarea eventualelor avarii produse pe conductele

magistrale.

Tratarea apei captate din sursa subterană se realizează în două staţii de tratare:

a) Uzina de apă nr.1 (Sursa 1), situată în extremitatea de S-E a municipiului

Timişoara şi alimentată din două fronturi de captare, care sunt amplasate astfel :

- Frontul de captare Timişoara Sud - Est (frontul vechi) pus în funcţiune în anul 1914

cu o capacitate de 63 l/s, care apoi s-a extins, atingând în prezent o capacitate proiectată

de 200 l/s. Este amplasat în zona Giroc-Urseni şi captează apa de la adâncimi cuprinse

între 60-80 m, prin 16 foraje organizate în 4 grupuri de fântâni, la care se mai adaugă 3

foraje aflate în incinta uzinei de apă nr. 1.

- Frontul de captare Timişoara Est (frontul nou) executat între anii 1985-1990, este

amplasat pe direcţia Moşniţa Nouă-comuna Bazoşu Vechi, între Canalul Bega şi râul

Timiş; captează apa de la adâncimi cuprinse între 110 m-160 m, prin 40 foraje, cu un

debit proiectat de 600 l/s.

b) Uzina de apă nr. 5 (Sursa 2), amplasată în extremitatea de N-V a municipiului

Timişoara, este alimentată dintr-un front constituit din 6 foraje executate în anul 1987, care

captează apa de la adâncimi cuprinse între 130-200 m.

Capacitate proiectată este de 34 l/s, debitul actual de exploatare fiind de aproximativ

20 l/s. Forajele sunt amplasate la o distanţă cuprinsă între 500 – 1000 m faţă de uzină, în

zona cartierului Ronaţ al oraşului.

Alăturat Uzinei de apă nr. 2, prin extinderea incintei spre amonte, în 1980 s-a pus în

funcţiune Uzina de apă nr. 4 cu capacitatea proiectată de 900 l/s. Pentru asigurarea unei

ape industriale de calitate în reţeaua de distribuţie existentă în acest scop, în amonte de


Uzina de apă nr. 4, există instalaţiile de tratare a apei industriale – tratare-decantare (fără

filtrare) pentru o capacitate totală proiectată de 340 l/s.

Captarea apei pentru Uzina de apă 2-4 se face prin două prize de mal din cursul

râului Bega, una în funcţiune şi una de rezervă având o deschidere totală de 6,50 m.

Apă potabilă este distribuită consumatorilor prin intermediul a trei staţii de pompare,

care pot însuma un debit maxim de peste 3.200 l/s, volumul total al rezervoarelor de

înmagazinare a apei însumând în prezent 54.000 mc. Rezervoarele sunt amplasate în

incintele staţiilor de tratare.

Calitatea apelor urbane potabile

Compartimentul de Evaluarea a Factorilor de Mediu, Avizare/Autorizare Sanitară care

supraveghează sistemele publice, centrale şi individuale de aprovizionare cu apă, a

analizat un număr de 1511 probe de apă potabilă, din care s-au efectuat 4553 analize

bacteriologice, 19643 analize chimice. Au fost supravegheate următoarele categorii de

surse de apă: 16 instalaţii centrale din mediul urban şi 113 din mediul rural, 208 probe de

apă din reţeaua de distribuţie a municipiului Timişoara şi 40 probe din municipiul Lugoj, din

surse locale (80 fântâni publice în Timişoara, 26 în Lugoj), efectuându-se 460 probe.

Calitatea apei distribuite la consumatori prin uzinele de apă din mediul urban şi rural

s-au încadrat într-un procent de 100% în Legea 458/2002 modificată. La fântânile publice

din mun. Timişoara s-a constatat un procent de 7,7% din probe necorespunzătoare pentru

indicatorul fier, 8,2% la turbiditate şi 3,7 % bacteriologic.

Nu s-au înregistrat evenimente epidemiologice privind bolile cu transmitere hidrică şi

cazuri de methemoglobinemie infantilă.

- Apele uzate

Apele uzate sunt apele deja folosite, provenite din industrie şi gospodării sau din

scurgerea apelor meteorice.

Apele uzate conţin materii organice în descompunere, substanţe toxice şi microbi

patogeni. Astfel de ape sunt interzise a fi deversate în bazinele naturale de apă (râuri,

fluvii, lacuri etc.) înainte de a fi purificate în prealabil . Purificarea apei constă dintr-o serie

de tratamente: fizice, chimice, electrochimice şi biologice, ca atare s-au combinate.

Epurarea apelor uzate este o operaţie complexă, datorită atât diversităţii produselor

utilizate în procesele de producţie cât şi modificărilor intervenite în fluxul tehnologic în

funcţie de sorturile care se prelucrează; aceşti factori determină fluctuaţii mari în ceea ce

priveşte caracteristicile fizico – chimice ale apelor uzate.


Poluanţi în apele uzate

Din totalul surselor de impurificare din bazinul Bega -Timiş, în funcţie de debitul de

ape uzate deversate şi a cantităţilor de nocivităţi evacuate, semnificativă pentru zona

Timisoara este staţia de epurare a municipiului Timişoara operată de S.C. AQUATIM.

Poluanţi specifici (tone/an) Sursa de poluare

Vol. tot.ev. (mil.m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli

SC AQUATIM Timişoara 52,706 8396,388 8966.614 1102,868 1,263 Staţia de Epurare a oraşului preia toate apele uzate şi cele meteorice transportate

prin sistemul de canalizare. Procesul tehnologic cuprinde doua trepte de epurare:

mecanica şi biologica.

Debitul mediu evacuat de la staţia de epurare în râul Bega este de 1671,3 l/s.

Sistemul centralizat de canalizare din municipiul Timişoara însumează o lungime

totală a canalelor şi conductelor de canalizare de 489460 m, deservind peste 94% din

totalitatea locuitorilor racordaţi la instalaţiile centralizate de alimentare cu apă. Cele patru

colectoare magistrale sunt situate, două la nord şi două la sud de canalul Bega. Apa

uzată menajeră colectată provine de la populaţia racordată, de peste 310.000 locuitori,

(440 000 l.e.) precum şi de la agenţi economici, cu staţii de preepurare, în cea mai mare

parte, necorespunzătoare.

Cele patru colectoare principale transportă apa uzată în staţia de epurare mecano-

biologică realizată pentru capacitatea de 2000 l/s. Pentru ape pluviale şi pentru apele

uzate impurificate care depăşesc capacitatea epurării, staţia dispune de două posibilităţi

de evacuare prin pompare în canalul Bega şi prin guri de apă pluvială.

Calitatea apei reziduale este monitorizata prin controlul efectuat la un numar de 90 de

agenţi economici în ceea ce priveşte calitatea apelor uzate deversate în reţeaua de

canalizare, calitatea apei uzate în colectoarele mari ale reţelei este monitorizată prin

campanii trimestriale de prelevare, iar calitatea apei uzate la intrarea în staţia de epurare

este monitorizata zilnic.

Staţia de Epurare - pusa în funcţiune în 1912 - parcurge în prezent un program de

retehnologizare completă, finanţat pe fonduri ale Uniunii Europene. Reabilitarea staţiei de

epurare a municipiului Timişoara are ca scop asigurarea unei calitaţi corespunzatoare a

apelor epurate deversate în raul Bega în conformitate cu standardele de calitate al

directivei 97/271/EEC referitoare la apele uzate urbane. Proiectul cuprinde, alături de

reabilitarea staţiei de epurare mecano-biologică cu treaptă terţiară şi

reabilitarea/extinderea unei părţi a reţelei de canalizare, asistenţa tehnică precum şi

supervizarea lucărilor.


Demararea lucrărilor a început în ultimul trimestru al anului 2005. La sfârşitul anului

2007 realizarea lucrărilor la staţia de epurare s-a realizat în proporţie de 25 %, iar

extinderea şi reabilitarea lucrărilor proiectate de canalizare – în proporţie de 75 %.

Termenul de finalizare a lucrărilor este oct. 2009 pentru staţia de epurare şi mai 2009

pentru canalizare. Acestea au fost incluse şi în Programul de Etapizare renegociat, care

face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor în vigoare. Deşi investiţia

ISPA se realizează pe amplasamentul vechii staţii de epurare, în anul 2007 s-a impus

funcţionarea la capacitate a treptei mecanice vechi.

Pe perioada derulării investiţiei au fost negociate limite majorate ale indicatorilor de

calitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare din domeniul apelor. Derularea lucrărilor

impune scoateri din funcţiune a unor părţi din staţie, acest fapt are drept consecinţă

depăşirea sporadică a indicatorilor de calitate admişi la evacuare. În aceste situaţii

operatorul aduce la cunoştinţa organelor implicate (Direcţia Apelor Banat, Agenţia de

Protecţia a Mediului, Garda Naţională de Mediu), fără a depăşi limita maximă de timp

permisă prin legislaţie.

Unitatea realizează automonitorizarea evacuărilor din staţia de epurare, precum şi

monitorizarea racordaţilor la canalizare în laboratoarele proprii (lab. Staţia de epurare şi

lab. Control unităţi) realizând un permanent schimb de date cu D.A Banat, Agenţia de

Protecţie a Mediului, Garda de Mediu. În acelaşi timp se desfăşoară acţiunea de

îndrumare a racordaţilor la canalizare în vederea realizării automonitorizării acestora şi a

demarării studiilor de tratabilitate la agenţii economici cu impact semnificativ asupra

canalizării.

Insuficienţa capacităţilor de epurare, funcţionarea necorespunzătoare a unora dintre

componentele staţiei de epurare, necesitatea renunţării la treapta biologică în mai 2006

pentru a putea avansa în construcţia staţiei noi, sunt cauze ale impactului negativ asupra

calităţii apei canalului Bega aval de municipiul Timişoara.

Până la finalizarea lucrărilor de reabilitare, impactul impurificator al apelor uzate

insuficient epurate evacuate din canalizarea orăşenească Timişoara rămâne semnificativ

asupra calităţii canalului Bega, aval Timişoara. Canalizarea municipală Timişoara rămâne

cel mai mare poluator al canalului Bega pe tronsonul aval Timişoara - frontieră.


De asemenea, disfuncţionalităţile care s-au manifestat timp de câteva decenii în

rezolvarea problemei nămolului au dus la înrăutăţirea calităţii râului Bega aval municipiul

Timişoara. Suprapunerea acestui efect negativ peste cel generat de caracterul de curs de

apă de câmpie al canalului Bega, biefat, cu viteze de curgere reduse influenţează negativ

calitatea râului Bega în secţiunea de frontieră cu Serbia.

2.1.3. SOLUL Poluarea solului municipiului Timişoara se manifestă sub forma contaminării indirecte

cu poluanţi industriali (poluanţi din aer aduşi pe sol prin precipitaţii), poluanţii rezultanţi în

urma traficului auto, poluanţi din apele de suprafaţă, etc., dar şi prin contaminare directă

(substanţe introduse în sol prin fertilizări şi tratamente chimice, introducerea în sol de

materiale din demolări şi construcţii, diverse deşeuri depozitate necontrolat pe sol).

Solurile Municipiului Timişoara fac parte din grupa solurilor aluviale (mai ales cele din

parcurile situate în apropiere cursurilor de apă) şi a protosolurilorantropice (cele situate în

zone construite). Ca tipuri de soluri se încadrează în solurile de silvostepă, fiind prezente

soluri de tipul cernoziomurilor (degradate, gleice, levigate), brun roşcate şi brune şi soluri

locale (mlaştini şi soloneţuri);

Caracteristicile fizico – chimice ale solurilor Municipiului Timişoara sunt în general

bune: textură mijlocie – mijlocie – fină; porozitate mică spre mijlocie; permeabilitatea este

mică; pH solului este de la slab acidă, la neutră spre slab alcalină; rezerva de humus este

mijlocie; apa freatică se găseşte la adâncimi cuprinse între 1 – 5 m;

Primăria Timişoara şi Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Timişoara au

întocmit un studiu referitor la Inventarierea şi evaluarea gradului de poluare a solurilor din

principalele zone ale municipiului Timişoara. Studiul face parte din programul de cercetare

ştiinţifică iniţiat de primăria municipiului Timişoara ca parte a Conceptului Strategic de

Dezvoltare a Zonei Timişoara.

Scopul principal al cercetărilor a fost acela de a obţine informaţii privind diverse locaţii

industriale, de a identifica şi determina posibilele elemente poluante, de a evalua impactul

acestor asupra mediului în general şi a dezvoltării urbane în special. Probele recoltate din

16 puncte repartizate în diferite zone ale Municipiului Timişoara au fost prelucrate şi

analizate după norme şi standarde naţionale aprobate de Asociaţia de Standardizare din

România (ASRO). Prezentăm în tabelul următor valorile obţinute:


Valori ale unor elemente chimice şi caracteristicile chimice ale probelor de sol prelevate de pe teritoriul mun. Timişoara

Co Cu Mn Zn Cd Ni Pb Mg Fe Subst.

extractibile cu eter de petrol

pH Nr. probă

(ppm) (%) unit. pH 1. 0,76 4,635 9,154 2,896 0,064 3,23 20,379 2,876 17,619 0,08 7,85 2. 0,541 5,175 9,108 2,892 0,013 2,423 12,266 2,532 17,697 0,32 7,47 3. 0,618 5,639 9,079 2,912 - 2,625 9,087 2,864 17,753 0,4 7,93 4. 0,754 3,99 9,135 2,865 - 2,822 7,798 2,863 17,839 0,1 8,12 5. 0,743 4,127 9,132 2,867 - 3,013 11,38 2,903 17,748 0,1 8 6. 0,604 4,75 9,066 2,866 0,041 2,535 15,522 2,875 18,032 0,62 7,85 7. 0,571 4,564 9,064 2,891 - 2,312 10,11 2,842 17,78 0,14 7,75 8. 0,626 3,968 9,099 2,925 0,105 2,634 10,117 2,886 17,842 0,1 8,01 9. 0,646 4,952 9,062 2,897 - 2,557 7,202 2,856 17,852 0,26 7,72 10. 0,613 2,782 8,964 2,775 - 1,947 2,903 2,806 17,873 0,2 7,69 11. 0,584 4,399 9,06 2,855 - 2,466 8,892 2,87 17,907 0,32 8,05 12. 0,641 5,457 9,055 2,917 0,096 2,871 17,262 2,887 17,935 0,52 7,77 13. 0,619 2,224 9,011 2,774 - 2,689 1,822 2,896 17,638 0,08 8,2 14. 0,523 3,753 9,095 2,888 0,023 2,18 7,057 2,898 17,585 0,48 8,05 15. 0,571 4,598 9,015 2,918 0,053 2,637 14,34 2,871 17,672 0,52 7,81 16. 0,637 4,726 9,034 2,873 - 2,625 7,076 2,867 17,76 0,08 7,84


Valorile obţinute pentru principalele elemente: cupru, mangan, cadmiu, plumb, fier la

probele de sol recoltate din principalele zone ale Timişoarei, situează locurile investigate, în

ceea ce priveşte concentraţia acestor elemente, în comparaţie cu valorile de referinţă, în

grupa terenurilor cu valori normale. Valorile cele mai ridicate înregistrate de către plumb au

fost în zona Utvin în apropierea abatorului Comtim (20,4 ppm).

Sursa principală de poluare cu plumb o constituie traficul rutier, depozitarea de deşeuri,

situaţia putând deveni periculoasă în cazul în care aceste terenuri sunt utilizate pentru culturi

de zarzavat sau prin consum al ceaiurilor din plante, flori ori frunze recoltate din vegetaţia

proximală.

Având în vedere aceste considerente este necesară extinderea reţelei cu mai multe

puncte de control şi înfiinţarea monitoringului stării de calitate, în care analizele de sol să fie

completate cu analize de plante. Principalele elemente chimice la trei probe medii din frunze

de arţar, tei, platan, ulm recoltate din Parcul Civic, Calea Şagului şi Calea Aradului sunt

următoarele:

Metale grele (ppm) Nr. pb pH C:N Cenuşă

% MO %

P %

K %

CO %

Nt % Fe Mn Cu Pb Cd

1. 5,83 20,8 10,36 89,64 0,25 1,8 47 2,25 9400 62 1,9 0,7 0,5 2. 5,45 21,8 8,66 91,34 0,22 1,5 48,1 2,21 8000 28 1,0 0,5 0,2 3. 5,97 22,6 7,20 32,80 0,18 1,3 49 2,17 6400 23 1,9 0,3 0

Compoziţia chimică a frunzelor recoltate din cele 3 zone ale municipiului Timişoara

reflectă într-o oarecare măsură şi gradul de poluare al solului, dar şi a mediului din teritoriul

administrativ al Municipiului Timişoara.

2.1.4. STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI

Acţiunea poluanţilor din mediu asupra organismului uman este foarte variată şi

complexă. Ea poate merge de la disconfort până la perturbări puternice ale stării de sănătate.

Efectele acute sunt determinate de concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu,

care au repercusiuni puternice şi brutale asupra organismului uman; efectele cronice

reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului asupra

sănătăţii. Diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce

efecte acute, însă prezenţa lor continuă chiar în concentraţii mai scăzute pot determina

efecte nedorite.


Se pot face aprecieri în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei pe baza unor

indicatori specifici ca de exemplu:

o sporul natural

o rata brută a mortalităţii

Mişcarea naturală a populaţiei în judeţul Timiş

Populaţie totală Natalitate Mortalitate Spor natural

Anul Nr.

Născuţi vii Nr.

Rata la

1000 loc.

% Decedaţi Nr.

Rata la

1000 loc.

% Nr. Rata

la 1000 loc.

%

2006 660966 6646 10,1 1,01 7865 12 1,2 -1219 -1,9 -0,19 2007 665956 6491 9,8 0,98 7528 11,4 1,14 -1057 -1,6 -0,16 2008 673212 - - - - - - - - - Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Se observă că în anii 2006 - 2007 sporul natural al populaţiei este negativ, dar e în

creştere în 2007 faţă de anul 2006.

Starea de sănătate a populaţiei reprezintă factorul esenţial în activitatea cadrelor

sanitare şi cuprinde în principal morbiditatea mai ales prin boli transmisibile, boli cu extindere

în masă, boli cronice şi degenerative, fapt pentru care Autoritatea de Sănătate Publică

judeţeană Timiş (ASP Timiş) prin laboratoarele sale supraveghează protejarea populaţiei

împotriva poluării aerului şi apei.

- Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Din punct de vedere al acţiunii asupra stării de sănătate a populaţiei se pot distinge:

– efecte directe ale poluarii aerului - modificările care apar în starea de sănătate a

populaţiei, datorata contactului direct cu aerul poluat.

– efecte indirecte ale poluarii aerului - rezultate din acţiunea poluantilor din aer asupra

mediului

Pentru judeţul Timiş, din datele privind efectele poluării aerului asupra stării de sănătate,

pentru perioada 2000 - 2008, furnizate de către ASP Timiş se constată că mortalitatea

datorată poluării atmosferice a scăzut in decursul anilor ajungând de la un număr de 8095

cazuri in anul 2000 la un număr de 7905, în anul 2008.

Se observă o creştere a mortalităţii în anul 2008 faţă de anul 2007 prin afecţiuni

respiratorii, prin boli infecţioase şi paralizie, prin boli ale sistemului nervos, a mortalităţii prin

boli ale aparatului digestiv, prin afecţiuni perinatale, malformaţii congenitale si din alte cauze.


- Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

O consecinţă a poluării apei este modificarea calităţii acesteia, deoarece constituie o

sursă de transmitere a bolilor infecţioase şi totodată conţinutul apei în diferite substanţe

poate determina diverse afecţiuni.

Date de sănătate referitoare la poluarea apei pe anul 2008 au fost furnizate de către

ASP Timiş. Au fost supravegheate următoarele categorii de surse de apă: 16 instalaţii

centrale din mediul urban şi 113 din mediul rural, reţeaua de distribuţie 208 probe de apă din

reţeaua de distribuţie a municipiului Timişoara şi 40 probe din municipiul Lugoj, surse locale

(80 fântâni publice în Timişoara, 26 în Lugoj, efectuându-se 460 probe).

S-au analizat un număr de 1511 probe de apă potabilă, din care s-au efectuat 4553

analize bacteriologice, 19643 analize chimice. Calitatea apei distribuite la consumatori prin

uzinele de apă din mediul urban şi rural s-a încadrat într-un procent de 100%, în Legea

458/2002 modificată.

La fântânile publice din municipiul Timişoara s-a constatat un procent de 7.7% din

probe necorespunzătoare pentru indicatorul fier, 8.2% la turbiditate şi 3.7 % bacteriologic.

În perioada 2005-2008 s-au analizat bacteriologic şi chimic probele prelevate şi s-a

observat că în anul 2008 faţă de 2007, chiar la un număr mai mare de analize efectuate, nr.

de probe necorespunzătoare a scăzut.

- Efectele gestionării necorespunzătoare a deşeurilor asupra stării de sănătate a

populaţiei Deşeurile rezultate din centrele urbane, depozitate la haldele de gunoi, pot avea

efecte negative asupra apelor subterane, aerului, dar şi asupra sănătăţii umane, generând

riscul unor boli infecţioase pentru locuitorii din vecinătatea acestora.

O bună gestionare a deşeurilor determină reducerea impactului asupra mediului şi

asupra sănătăţii populaţiei.

Efectele nocive ale bifenililor policloruraţi (PCB) se pot manifesta în urma contactului

direct al persoanelor, împrăştierea în mediul înconjurător sau descompunerea termică. Dintre

cele 209 tipuri de PCB-uri, 13 au o toxicitate similară dioxinei. Efectele expunerii vizează:

ficatul, pielea, sistemul imunitar, aparatul genital, tubul digestiv, mucoasa gastrică, glanda

tiroidă, atrofia timusului şi ganglionilor limfatici, măduva osoasă, tulburări de comportament.

Deşi bifenil policloruraţii sunt priviţi ca substanţe extrem de toxice, efectele lor nu sunt foarte

puternice şi rapide. PCB-urile constituie un pericol pentru sănătatea umană dacă expunera

decurge prin inhalarea, absorbţia sau ingestia acestora. De asemenea s-a constatat că


produc efecte negative asupra sistemului imunitar, sistemului reproducător, sistemului nervos

şi sistemului endocrin.

De asemenea, incendiile provocate la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ

asupra stării de sănătate a populaţiei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca

iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi în respiraţie.

Rampele clandestine de deşeuri constituie un aspect neplăcut datorat depozitării

ilegale a deşeurilor, şi mai mult, atrag purtătorii de boli infecţioase (insecte, rozătoare,etc.).

Deficienţele grave în ceea ce priveşte colectarea, neutralizarea şi distrugerea cadavrelor şi a

altor reziduuri animaliere, favorizează înmulţirea şi infestarea rozătoarelor şi insectelor

sarcofage, ceea ce poate reprezenta o sursă de agenţi patogeni pentru diferite specii de

animale şi de infecţie şi infestaţie parazitară pentru om. Numărul de câini hoinari este cu

mult mai mic în cartierele în care se practică colectarea gunoaielor în containere metalice

închise, în comparaţie cu cele în care colectarea gunoaielor este deficitară şi se realizează

în pubele descoperite sau în grămezi depuse pe sol. Răspândirea tot mai accentuată a

bolilor la animale este determinată şi de creşterea porcilor la periferia oraşelor, în apropierea

gunoaielor menajere, furajarea porcilor cu resturi adunate de pe platformele de gunoi.

- Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei

Zgomotul - “virus al civilizaţiei moderne”, nu afectează brusc, dar produce îmbolnăvirea

în timp a organismului cauzând un stres permanent în timpul concentrării şi comunicării,

accentuări ale stării de oboseală, diminuări ale calităţii somnului, determină apariţia asteniilor

şi chiar a bolilor nervoase, iar în cele din urmă declanşează modificări la nivel cardio-

respirator. Jumătate din europeni trăiesc într-un zgomot permanent, iar o treime dintre

aceştia suferă de insomnii din cauza poluării sonore, conform unor statistici ale Organizatiei

Mondiale a Sănătaţii (OMS).

Sesizând creşterea poluării fonice şi a efectelor datorate ei, ţările din întreaga lume s-au

aliat pentru a găsi modalităţi de identificare, prevenire şi combatere a zgomotului. Astfel

Uniunea Europeană a promulgat în acest sens Directiva 2002/49/EC emisă şi adoptată de

Parlamentul European şi Consiliul Europei, transpusă în legislaţia românescă prin Hotrârea

de Guvern 321/2005, republicată.

O primă etapă în diminuarea zgomotului ambiental (zgomotul nedorit, dăunător, creat de

activităţile umane, cum ar fi zgomotul emis de traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de

industrie) existent în municipiul Timişoara a fost finalizată, iar cu ajutorul acesteia cetăţenii

pot cunoaşte care sunt zonele din oraş în care există depăşiri ale nivelului de zgomot,


putând astfel veni cu propuneri pertinente care vor fi incluse în Planurile de acţiune pentru

reducerea nivelului de zgomot.

Valorile nivelului de zgomot pentru străzi diferă şi în funcţie de categoria tehnică a lor,

(respectiv de intensitatea traficului), conform STAS 10009-88 "Acustica urbană":

Tipul de stradă Valori maxime admise Lech (dB)

Stradă de categorie tehnică I, (magistrală) 75-85 Stradă de categorie tehnică II, (de legătură) 70 Stradă de categorie tehnică III, (de colectare) 65 Stradă de categorie tehnică IV, (de deservire locală) 60

Efectele pe care le are zgomotul :

• 65 dB (A) - risc asupra sănătăţii;

• 55 dB (A) - este perturbată comunicarea;

• 45 dB (A) - este perturbat somnul.

Se poate observa că sursa principală de zgomot pentru municipiul Timişoara este

reprezentată de traficul rutier, astfel că cetăţenii care locuiesc pe arterele tranzitate de

maşinile de mare tonaj, dar şi cei care locuiesc în apropierea marilor intersecţii sunt cei mai

afectaţi de zgomot.

Măsuri care au fost luate până în prezent de către Primăria Municipiului Timişoara

pentru reducerea zgomotului:

– modernizarea bazei transportului în comun (tramvaie şi autobuze mai

silenţioase);

– repararea în mare parte a drumurilor din municipiu;

– refacerea sprastructurii căi de rulare pentru tramvaie;

– demararea lucrărilor pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului;

– construirea de benzi noi pentru biciclete;

– modernizarea intersecţiilor;

– fluidizarea traficului;

– limitarea vitezelor pe anumite artere de circulaţie;

– introducerea sensului unic;

– pentru protejarea zonei istorice a municipiului a fost restricţionat accesul

autovehiculelor cu gabarit mare în zona centrală;

– încurajarea locuitorilor pentru folosirea sistemului de izolare termică şi fonică tip

Termopan, prin scutirea de impozit pentru anul în care s-a efectuat lucrare.


Vă prezentăm tabelele cu persoanele afectate de zgomotul ambiental emis de traficul

rutier, feroviar, industrie precum şi de traficul aerian:

1. Gradul de afectare a municipiului Timişoara conform directivelor DZA, cauzat de

zgomotul produs de traficul rutier:

2. Gradul de afectare a municipiului Timişoara conform directivelor DZA, de către

zgomotul produs de traficul feroviar şi tramvaie, în urma prelucrării hărţilor strategice de

zgomot:



zgomotul produs în întreprinderile IPPC, în urma prelucrării hărţilor strategice de zgomot:

Lzsn reprezintă indicatorul acustic pentru zi (7,00-19,00), seară (19,00-23,00) şi noapte

(23,00-7,00).

Ln reprezintă indicatorul acustic pentru noapte (23,00-7,00).

Întreprinderi IPPC - instalaţii în care se desfăşoară activităţi care pot produce impact

semnificativ asupra mediului.


zgomotul produs de traficul aerian, în urma prelucrării hărţilor strategice de zgomot:


- Mediul urban şi calitatea locuirii

Conform documentului elaborat de Primăria Municipiului Timişoara, Starea economică şi

de mediu a municipiului Timişoara - 2008, intravilanul Timişoarei, împărţit în 13 cartiere

(zone) de locuit, are un total de 23.233 clădiri de locuit de diverde tipuri – clădiri individuale

(clădiri cu o locuinţă şi clădiri cu două sau mai multe locuinţe), având regim de înălţime P,

P+1, P+2 şi clădiri colective, cu regim de înălţime P+4 – P+10. Dintre acestea circa 14.500

de clădiri au fost construite înainte de anul 1940.

Zona de locuinţe şi funcţiunile complementare ocupă 2643,74 ha (53,15% din intravilan)

deţinând ponderea cea mai mare a oraşului. Din totalul de 122.195 apartamente, 71,3% sunt

clădiri colective de locuit, 28,7% sunt clădiri individuale, cu 334.089 persoane în 116.292

gospodării şi 112.262 locuinţe. Densitatea este 2,2 nr. camere/locuinţă şi 367,7 locuinţe/1000

loc. Vor apărea noi locuri de muncă, ceea ce va stimula migraţia populaţiei din zone rurale

sau alte regiuni ale ţării spre Timişoara.

Din punct de vedere al echipării tehnico-edilitare şi a reţelelor de circulaţie, situaţia este

următoarea: 94,8% din locuinţele Timişoarei sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă,

99,5% au instalaţie electrică, 80,2% încălzire centrală prin termificare sau centrală termică

proprie şi 3,1% încălzire cu sobe şi gaz.

În ceea ce priveste locuirea în comunele periurbane, datele statistice specifice sunt

precare. În general, aici predomina locuintele individuale, iar fondul de locuinte existent

depaseste cererea. Gradul de uzura al majoritatii cladirilor de locuit este mare, lipsesc

dotările tehnico-edilitare interioare şi exterioare. În ultima perioada de timp, se constata o

tendinta de extindere a zonelor rezidentiale în comunele periurbane, principala cauza fiind

construirea de locuinte private de catre o parte a populatiei stabile a municipiului. Se

preconizează o populaţie de 350.000 locuitori în 2010 si 400.000 în 2025 (max. 410.000). Se

produce însă şi o extindere a zonelor de locuit pe teritoriile comunelor periurbane

Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc.

Densitatea limită a locuinţelor este 49,1 locuitori/ha în intravilanul existent şi densitatea

netă de 126,37 loc/ha în zonele pentru locuinţe. Indicele de locuibilitate este 13,1 m2

suprafaţă locuibilă/locuitor.

– Suprafaţa locuibilă totală este 4.276.566 m2.

– Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este 13.003,87 ha.

– Suprafaţa agricolă 8229,51 ha.

– Suprafaţa terenului intravilan existent 6944,16 ha.


Prin PUG se propune o densitate limită de 58,22 loc/ha şi o densitate netă de 121,96

loc/ha pentru o suprafaţă a teritoriului intravilan propus de 6870,21 ha.

Dezvoltarea durabilă a mediului urban presupune un complex de măsuri specifice

fiecărei localităţi, cu acţiune benefică pentru aşezările umane, care necesită în primul rând

soluţionarea cauzelor factorilor perturbatori.

În anul 2000 Primăria Municipiului Timişoara a elaborat documentul Strategia de

Dezvoltare economică şi socială a zonei Timişoara în perioada 2000 – 2007. În acel moment

Timişoara devenea primul oraş din România care avea o strategie de dezvoltare care viza

asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii locuitorilor săi. Pentru realizarea acestui obiectiv

general au fost identificate 448 de măsuri, 67 de subobiective şi 19 obiective grupate în patru

direcţii strategice de dezvoltare.

Scopul final al Conceptului Strategic de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei

Timişoara este asigurarea prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor săi. Un element important

al acestui trai mai bun îl constituie habitatul, condiţiile de locuit şi de convieţuire civilizată în

toate localităţile zonei, cu protejarea eficientă a mediului natural. În acest sens, se acordă

importanţa cuvenită creşterii calităţii locuirii, atât printr-o administrare şi întreţinere mai

eficientă a fondului locativ existent, vizând sporirea confortului spaţiului interior şi a celui

adiacent al locuinţelor, cât şi prin încurajarea construcţiei unor locuinţe noi, dotate conform

secolului XXI şi accesibile ca preţ pentru cât mai mulţi cetăţeni. Aceste locuinţe vor fi

încadrate în concepţii urbanistice prietenoase faţă de populaţie, respectând identitatea

proprie a fiecărei unităţi urbanistice (localitate, cartier, cvartal de locuinţe) şi vor fi asigurate

utilităţile şi serviciile necesare (energia termică, electrică, telecomunicaţii, apă - canal,

salubrizare, zone verzi şi agrement, transport).


2.2. Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul Timişoara

Neimplementarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor

din municipiul Timişoara va conduce la menţinerea la nivelul actual sau chiar scăderea

calităţii factorilor de mediu prin neimplementarea măsurilor prevăzute ale căror efecte

scontate sunt următoarele:

– reducerea pierderilor de căldură din cadrul sistemului;

– reducerea consumurilor specifice de combustibil si energie;

– creşterea eficienţei echipamentelor si instalaţiilor din cadrul sistemului;

– creşterea gradului de protecţie a mediului ambiant ca urmare a reducerii emisiilor

poluante (CO2, CO, SO2, NOx, pulberi, etc).

Astfel, neimplementarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a

consumatorilor din Municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat în vederea asigurării

cerinţelor programului «Termoficare 2006-2015 – Căldură şi Confort» va avea următoarele

efecte potenţiale:

Factor/aspect de mediu Efect potenţial

Aer - menţinerea nivelului actual sau creşterea emisiilor de poluanţi gazoşi şi solizi (CO, SO2, NOx, pulberi) şi a gazelor cu efect de seră (CO2) rezultate din arderea combustibililor fosili în CET Timişoara Sud, CET Centru şi centralele termice de cvartal;

- creşterea emisiilor de metan din depozitarea deşeurilor municipale - creşterea emisiilor de poluanţi rezultaţi din arderea necontrolată a

deşeurilor menajere Apă - poluarea apelor de suprafaţă şi a celor freatice datorate depozitării

necontrolate a deşeurilor municipale; - menţinerea nivelului actual al emisiilor de poluanţi în apele de

suprafaţă Sol - menţinerea nivelului actual al poluării solului datorată arderii

combustibililor fosili în centralele termice; - creşterea suprafeţelor de sol necesare realizării depozitării definitive a

deşeurilor municipale; Sănătatea populaţiei

- starea de sănătate a populaţiei poate fi influenţată pe termen lung de emisiile în aer, apa şi sol datorate arderii combustibililor fosili şi gestionării necorespunzătoare a deşeurilor;


3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV 3.1. Clima

Timişoara este aşezată în sud-estul Câmpiei Panonice, în zona de divagare a râurilor

Timiş şi Bega, într-unul din puţinele locuri pe unde se puteau traversa întinsele mlaştini

formate de apele celor două râuri, care până acum două secole şi jumătate acopereau în

fiecare primăvară suprafaţa câmpiei subsidente dintre Câmpia Buziaşului şi Câmpia Vingăi.

Privit în ansamblu, relieful zonei Timişoara este de o remarcabilă monotonie, netezimea

suprafeţei de câmpie nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a râului Bega (realizată

artificial, prin canalizare). În detaliu însă, relieful oraşului şi al împrejurimilor sale prezintă o

serie de particularităţi locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuşi modeste, care nu

depăşesc nicăieri 2-3 m.

Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţii de

sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (varianta adriatică).

Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea şi neregularitatea proceselor

atmosferice.

Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de

provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul

iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar

valuri de frig.

Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer

polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic şi

influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care

iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.

Temperatura medie anuală este de 10,6ºC, luna cea mai caldă fiind iulie (21,1ºC),

rezultând o amplitudine termică medie de 22,7ºC, sub cea a Câmpiei Române, ceea ce

atestă influenţa benefică a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numărul

zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării optime a culturilor, adică cele care au medii de

peste 15ºC, este de143 zile/an, cuprinse între 7 mai şi 26 septembrie. Temperatura activă

asigură condiţii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultură, inclusiv a unora de

provenienţă mediteraneană.


Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest,

Timişoara primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât oraşele din Câmpia Română.

Media anuală, de 592 mm, apropiată de media ţării, este realizată îndeosebi ca urmare a

precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) şi a celor din lunile

noiembrie şi decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influenţelor

climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din

precipitaţii, ceea ce constituie o condiţie favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtone.

Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât media şi

ani cu precipitaţii foarte puţine.

Urmare a poziţiei sale în câmp deschis, dar situat la distanţe nu prea mari de masivele

carpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară (culoarul

Timiş-Cerna, valea Mureşului etc.), Timişoara suportă, din direcţia nord-vest şi vest, o

mişcare a maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vest

a României. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici

impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii.

Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al

activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-mai, o

frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează

frecvenţe reduse. Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu

caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994).

Distribuţia vânturilor dominante afectează, într-o anumită măsură, calitatea aerului oraşului

Timişoara, ca urmare a faptului că sunt antrenaţi poluanţii emanaţi de unităţile industriale de

pe platformele din vestul şi sudul localităţii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât

de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvetă, cât şi de ponderea mare a calmului

atmosferic (45,9%).

3.2. Geologia Câmpia judetului Timiş, cu cele două nivele ale sale, este dominată de procese

aluvionare, inclusiv divagări, eroziune de mal, procese de înmlăştinire cu apă de râu din

pânza freatică sau din ploi, iar pe unitatile cu loess se intalnesc tasări şi mai rar sufoziune. La

aceasta se adaugă de obicei în subsidiar, pe câmpia înaltă (de glacis), şi eroziune în

suprafaţă sau chiar şiroire. Toată câmpia joasă este o realizare a procesului de aluvionare

prin divagarea râaurilor principale care vin din zona de munte - de la Mureş la Bîrzava. Dacă


nu ar exista importantele amenajări pe râurile respective (indiguiri, desecări, canalizări,

ecluze) cea mai mare parte a acestei vaste campii ar intra aproape anual sub apa. Dealtfel

lucrarile de amenajare au inceput din 1728 cu canalul navigabil Bega si au continuat, cu

intreruperi, pana in zilele noastre.

Teritoriul cercetat apartine câmpiei de divagare Timis-Bega, subunitate a

Câmpiei Banatului. Altitudinile absolute sunt cuprinse între 80 si 92 m, teritoriul înclinându-se

uşor dinspre NE către SV. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu aparţine conului

de dejecţie al Timişului şi Begăi, pe suprafaţa lui întâlnindu-se numeroase cursuri de ape

părăsite însoţite de grinduri, constituite din depozite fluviatile nisipolutoase - lutoargiloase, în

care apar câteva areale cu depozite loessoide. Local, mai ales în zona de divagare a Begăi,

se întâlnesc unele areale plane, depresionare, constituite din depozite fluviatile şi fluvio-

lacustre lutoargiloase-argiloase.

Solurile judeţului sunt formate pe sedimente, au originea fluvială sau fluvio-lacustră, de

textură variată dominând formele luto-argiloase spre est (formele de relief mai inalt) şi nisipo-

argiloase spre vest, tipice pentru câmpia Banatului care face trecerea spre pusta Panonică.

In zona orasului Timisoara se întâlnesc cernoziomurile cambice gleizate pe unele

grinduri cu depozite fluviatile sau loessoide cu textura lutoasa-lutoargiloasa, cu stratul acvifer

freatic la 2-3 m adâncime. Areale mai importante se întâlnesc în partea central-vestica a

interfluviului dintre Baga si Timis.

Cernoziomurile argiloiluviale sunt raspândite în areale situate în zona Timisoara-

Chisoda, pe un relief plan cu depozite fluviatile.

La nivelul inferior au fost separate doar cernoziomuri argiloiluviale tipice, freatic-

umede. În arealele cu aceste soluri, stratul freatic se afla la 3-4 m adâncime. Textura solului

în orizontul arat este lutoasa (22,4% argila sub 0,002 mm), iar în orizontul Bt ajunge la

30,2%. Densitatea aparenta este mijlocie în Amp (1,48 g/cm3) si foarte mare la nivelul

orizontului Bt (1,68 g/cm3), ceea ce arata ca gradul de tasare al solului creste pâna în Bt si

scade repede sub acest orizont, modificându-se de astfel si textural.

Continutul de humus al acestor soluri este redus (2,3% în Amp si 1,4% în Am) si la fel si

cel de azot total (0,11% în Amp si 0,07% în Am).

Capacitatea de schimb cationic este mijlocie în orizontul Am (19,7 - 24,6 me/100 g sol).

Sub acest orizont capacitatea de schimb scade (8-12 me/100 g sol). Dintre cationi

predominanti sunt Ca++ si Mg++.


Aceste soluri sunt moderat - puternic levigate, carbonatii fiind spalati, debazificate, mai

ales în orizontul Amp, V ajungând la valoarea de 64%, iar în Bt la 91%. Reactia solului este

slab acida pâna la nivelul orizontului Bt (pH = 6,3-6,8) si devine slab alcalina (pH = 8,3-8,4) în

orizontul C.

In general, solurile din teritoriu sunt rezistente la actiunea diferitilor agenti poluanti.

Vulnerabilitatea redusa este data de reactia neutra-slab alcalina a solurilor, proprietate ce

confera o anumita capacitate de tamponare a stimulilor acidifianti. De asemenea, solurile

sunt relativ rezistente la poluarea cu metale grele, reactia si continutul de materie organica

mentinand eventualele metale grele in forme stabile.

3.3. Hidrologia

In judetul Timiş reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Bega, care îşi desfăşoară

aproape în întregime bazinul în cadrul acestuia, şi partial de râaurile Bega Veche, Timiş,

Bîrzava, Moraviţa şi Mureşs. La acestea se adaugă lacurile naturale şi antropice şi o reţea de

canale de desecare şi irigaţii. Densitatea reţelei naturale variază între 0,1 km/km2, în câmpie,

şi 0,9 km/km2. Scurgerea medie multianuală în zona de câmpie este de 1 l/s x km2.

Râul Bega izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă de la altitudinea de 1150 m şi are la

frontieră o lungime de 159 km şi o suprafaţă de 2.390 km2. In scopul combaterii inundaţiilor,

care afectau mari suprafeţe şi în scopul navigaţiei, cursul inferior al Begăi a fost canalizat şsi

dirijat mai spre sud pe un nou traseu. Primeşte pe stânga ca afluenţi mai importanţi, Sasa (L

= 32 km, S = 167 km2) şi Gladana (L = 27 km, S = 279 km2), iar pe dreapta Bunea (L = 26

km, S = 180 km2), Miniş (L = 26 km, S = 180 km2) şi Chizdia (L = 25 km, S = 226 km2). In

secţiunea s.h. Balinţ (S = 1064 km2) debitul mediu multianual este de 6,85 m3/s, debitul

maxim cu probabilitatea de 1% de 290 m3/s, iar volumul maxim scurs pe un interval de 5 zile

cu probabiliate de 1% de 52 mil. m3, debitul mediu zilnic minim (anual) cu probabilitatea de

80% de 0,6 m3/s, iar debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie de 1,4 kg/s.

Fenomenele de îngheţ apar în bazinul superior cu o frecvenţă de 95% din ierni şi o

durată medie de 25 zile, iar cel mijlociu şi inferior cu o frecvenţă de 80% din ierni şi o durată

medie de 30 zile. Frecvenţa podului de gheaţă de 75% şi respectiv 35% pentru cele două

zone, iar durata medie de 20 - 25 zile.

Lacurile antropice sunt specifice Timişoarei (115 ha), în aceasta categorie intrând şi

lacurile de agrement 35 ha.


Fiind o câmpie fluviatilă joasa, creata de cele doua râuri, stratul acvifer freatic se află la

adâncimi mai mici de 5 m. Partea mai bine drenată, cu niveluri ale apei freatice la 3-4 m, se

află în jumatatea estică unde relieful este mai înalt (85-92 m), precum şi în partea nordică,

unde Timişul drenează mai bine teritorul. Partea vestică şi nordică, unde relieful este mai

coborât (80-85 m), stratul acvifer freatic este mai aproape de suprafaţă. Pe grinduri el se află

de obicei între 2 şi 3 m adâncime, iar în arealele depresionare nivelul hidrostatic al apei

freatice este la mai puţin de 2 m adâncime.

Apele freatice sunt aproape de suprafaţă, pe o bună parte din câmpie fiind numai la 0,5 -

2 m şi contribuind la excesul de umiditate în zilele ploioase. Apele captive sunt bogate şi

situate la diferite adâncimi.

3.4. Biodiversitatea şi ariile naturale protejate

Biodiversitatea sau diversitatea biologică este varietatea spectaculoasă a vieţii de pe

planeta noastră; include totalitatea plantelor, animalelor şi ecosistemelor de pe Terra, precum

şi interacţiunile dintre acestea.

Umanitatea este în întregime dependentă de plante, animale şi alte organisme care fac

parte din diversitatea biologică a lumii.

Rolurile esenţiale ale diversităţii biologice includ:

– Calitatea aerului pe care îl respirăm

– Provizii de bunuri – hrană, combustibil,fibre, apă proaspătă, medicamente

– Reglarea climei, a inundaţiilor, a bolilor, a calităţii apelor

– Roluri auxiliare: formarea solurilor, circuitul nutrienţilor, producţia primară

– Roluri culturale: estetic, educaţional, recreativ, psihologic, spiritual.

Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante

la nivel internaţional. Însa, în ultimul timp, problema conservării biodiversităţii la nivel de

ecosisteme, specii, populaţii şi chiar la nivel de gene devine din ce în ce mai acută din cauza

intensificării impactului uman asupra biosferei. În acest context, menţinerea biodiversităţii

este necesară nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare,

deoarece ea pastrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează regenerarea

resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului necesare societăţii.

Judeţul Timiş, are o suprafaţă de 8697 km2 fiind din punct de vedere al întinderii cel mai

mare judeţ din ţară, având un relief preponderent de câmpie – 85%.


Se evidenţiază o zonă de câmpie joasă, cu altitudini cuprinse între 80 şi 100 m, cu zone

umede în partea central vestică şi nord estică (Câmpia Timişului şi Câmpia joasă a

Mureşului, Câmpia Arancăi şi cea a Jimboliei) şi o zonă de câmpie piemontană cu altitudini

de 100 – 200 m. În partea de est a judeţului se află partea vestică şi cea sud vestică a

Munţilor Poiana Ruscă care se remarcă printr-o abundenţă de specii floristice şi faunistice.

Vegetaţia naturală se caracterizează prin prezenţa pe scară restrânsă a plantelor de

silvostepă precum şi printr-o frecvenţă ridicată a speciilor hidro şi higrofile în câmpiile joase şi

în luncile cu exces de umiditate. Partea estică a judeţului, ocupată de masivul Poiana Ruscă,

este acoperită, din punct de vedere al vegetaţiei forestiere cu păduri de gorun, păduri de fag,

în amestec cu carpen, iar pe pantele superioare ale muntelui păduri de molid, în amestec cu

brad, sporadic întâlnidu-se şi exemplare de pin.

Programul Natura 2000 reprezintă o structură de protejare a naturii, protejare care nu

înseamna neaparat „limitări şi restricţii”. Natura 2000 permite atât conservarea cât şi

dezvoltarea pe mai departe a biodiversităţii României. Astfel, se observă oportunităţi în

numeroase direcţii: de la un turism durabil la o combinaţie între activităţile agricole şi

alternativele de protejare a naturii.

Toate statele membre ale Uniunii Europene sau care aspiră la statutul de membru se

confruntă cu problematica reţelei Natura 2000 şi cu necesitatea de a adopta Directiva Păsări

– 79/409/EEC şi Directiva Habitate – 92/43/EEC. Fiecare stat membru poate alege propriile

mecanisme pentru a se angaja în acest efort colectiv. Natura 2000 reprezintă o treaptă de

temelie a politicii de conservare a naturii în cadrul Uniunii Europene.

Directiva privind păsările (79/402/EEC), publicată în aprilie 1979, a fost primul act

legislativ menit să protejeze speciile de păsări şi mediile lor naturale şi prevede stabilirea la

nivel naţional a unor arii de protectie specială (SPA – Special Protection Areas), iar Directiva

privind habitatele (92/43/EEC), publicată în 1992, solicită selectarea la nivel naţional şi

european a unor arii speciale de conservare (SAC – Special Areas of Conservation).

Pe teritoriul judeţului Timiş au fost declarate următoarele situri de importanţă

comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,

conform Ordinului nr. 1964 din 2007:

– ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior - Judeţul Timiş: Margina (1%)

– ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior - Judeţul Timiş: Cenad (12%), Periam (2%),

Sânnicolau Mare (1%), Sânpetru Mare (9%), Saravale (3%)

– ROSCI0109 Lunca Timişului - Judeţul Timiş: Buziaş (3%), Chevereşu Mare (17%),

Ciacova (5%), Foeni (2%), Ghilad (3%), Giera (1%), Giroc (11%), Giulvăz (4%),


Moşniţa Nouă (13%), Pădureni (29%), Parţa (4%), Peciu Nou (1%), Racoviţa (13%),

Recaş (1%), Remetea Mare (<1%), Sacoşu Turcesc (5%), Şag (9%), Topolovăţu

Mare (<1%)

– ROSCI0115 Mlaştina Satchinez - Judeţul Timiş: Biled (1%), Orţişoara (1%), Satchinez

(14%), Variaş (2%)

– ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor - Judeţul Timiş: Pietroasa (5%), Tomeşti (1%)

De asemenea, există 5 arii de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a

reţelei ecologice Natura 2000 în România, conform H.G. nr. 1284 din 2007 şi anume:

– ROSPA0047 Hunedoara Timişană - Judeţul Timiş: Orţişoara (3%)

– ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior

– Judeţul Timiş: Cenad (12%), Periam (2%), Sânnicolau Mare (1%), Sânpetru Mare

(9%), Saravale (3%)

– ROSPA0078 Mlaştina Satchinez - Judeţul Timiş: Satchinez (2%)

– ROSPA0079 Mlaştinile Murani - Judeţul Timiş: Orţişoara (1%), Pişchia (1%)

– ROSPA0095 Pădurea Macedonia - Judeţul Timiş: Banloc (<1%), Ciacova (12%),

Ghilad (23%), Giulvăz (3%)

Până în prezent în siturile Natura 2000 declarate în judeţul Timiş prin Ordinul 1964/2007

au fost identificate un număr de 16 tipuri de habitate de interes comunitar şi 36 tipuri de

habitate de interes naţional.


La nivelul Judeţului Timiş există un număr de 19 arii naturale protejate, care însumate

reprezintă 0,76% din suprafaţa judeţului.

De interes Nr. crt Denumire Localizare Suprafaţă

(ha) Local Naţional Tip arie

1. Pădurea Cenad Cenad 279,20 x Forestieră 2. Lunca Pogănişului Tormac şi

Sacoşu Turcesc

75,50 x Botanică

3. Movila Sisitak Sânpetru Mare

0,50 x Botanică

4. Arboretumul Bazoş Remetea Mare

60,00 x Forestieră

5. Locul fosilifer Rădmăneşti

Bara 4,00 x Paleontologică

6. Mlaştinile Satchinez Satchinez 236,00 x Ornitologică

7. Pădurea Bistra Ghiroda 19,90 x Forestieră 8. Beba Veche Beba Veche,

Pordeanu 2.187,00 x Ornitologică

9. Mlaştinile Murani Pişchia, Murani

200,00 x Ornitologică

10. Insula Mare Cenad Cenad 3,00 x Mixtă

11. Insula Igriş Sânpetru Mare

3,00 x Mixtă

12. Sărăturile Diniaş Peciu Nou 4,00 x Pedolgică 13. Pajiştea cu narcise

Bateşti Făget 20,00 x Botanică

14. Lacul Surduc Fârdea 362,00 x Mixtă 15. Pădure-Parc Buziaş Buziaş 25,16 x Mixtă

16. Pădurea Dumbrava Buziaş 310,00 x Forestieră

17. Parcul Banloc Banloc 8,00 x Mixtă 18. Parcul Botanic

Timişoara Timişoara 8,00 x Botanică

TOTAL (ha): 3519,86

Conform Raportului privind starea mediului pentru anul 2008, elaborat de către Agenţia

pentru Protecţia Mediului Timiş din patrimoniul natural al municipiului Timişoara fac parte

următoarele:

– Parcul Botanic Timişoara (rezervaţie ştiinţifică botanică, declarată prin HCJ 19/1995,

suprafaţă de 8ha) – arie naturală protejată de interes local.

– Grădina Zoologică Timişoara, în proprietate publică, administrată de primăria

Municipiului Timişoara - la sfârşitul anului 2008 Grădina Zoologică Timişoara deţinea

144 exemplare aparţinând la 29 specii.


4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA PROPUSĂ

S.C. COLTERM S.A. Timişoara produce energiei electrică şi termică prin arderea

gazelor naturale (CET Centru, CET Sud şi CT de cvartal), a păcurii (CET Centru) şi a

lignitului (CET Sud).

Producţia de energie electrică are ca destinaţie principală acoperirea necesarului propriu

de energie, surplusul fiind furnizat consumatorilor industriali şi casnici din zona, prin

intermediul Sistemului Energetic Naţional.

În CET Timişoara Centru sunt exploatate următoarele agregate energetice:

– 1 cazan pentru producerea aburului tehnologic la o presiune de 35 bar (CA1);

– 2 cazane pentru producerea aburului tehnologic la o presiune de 31 bar (CA 2 şi

CA3);

– 5 cazane pentru producerea apei fierbinti (CAF-uri);

– 1 turbo-alternator pentru conversia energiei termice a aburului in energie electrica.

În CET Sud conversia energiei chimice a combustibililor fosili în energie electrică şi

termică este realizată prin intermediul următoarele instalaţii energetice:

– 3 cazane de 100 t/h, pentru producerea aburului tehnologic la o presiune de 14,7 bar

şi o temperatură de 250 ºC;

– 4 cazane de 10 t/h pentru producerea aburului tehnologic la o presiune de 14.7 bar şi

o temperatură de 350ºC;

– 2 cazane pentru producerea apei fierbinţi (CAF-uri).

– 1 turbină cu abur în contrapresiune de 19,7 MW.

Pentru acoperirea în condiţii optime din punct de vedere tehnico-economic a necesarului

de energie termică a consumatorilor SC COLTERM SA Timişoara exploatează un număr de

16 centrale termice (CT) de cvartal, echipate cu 73 de cazane pentru prepararea apei calde

prin arderea gazelor naturale.

Utilizarea pe amplasament a combustibililor energetici şi a unor materiale auxiliare

generează un potenţial pericol privind poluarea factorilor de mediu în condiţiile producerii

unor scăpări accidentale. În aceste condiţii pentru prevenirea acestor fenomene operatorul

economic are implementate proceduri de manipulare, stoca şi utilizare a materilor prime şi

auxiliare, programe de monitorizare a emisilor de poluanţi şi a indicatorilor de calitate ai

factorilor de mediu şi planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.


4.1. Poluarea aerului Categoria de activitate în care se încadrează SC COLTERM SA conform Anexei 1 la

O.U.G. nr. 152/2005 aprobată cu completări si modificări prin Legea nr. 84/2006 este:

Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW. Echipamentele

energetice amplasate în cele două centrale formează 7 instalaţii mari de ardere (conf. HG nr.

541/2003 modificat si completat prin HG nr. 322/2005), astfel:

– IMA 1 (CAF 1 - CET Centru) cu o putere termica instalata de 58,1 MWt, pusa in functiune

in anul 1963 (tip I). Proiectata sa functioneze utilizand drept combustibil gazele naturale.

Gazele rezultate in procesele de ardere a combustibililor sunt evacuate prin cosul de fum

propriu;

– IMA 2 (CAF 2 - CET Centru) cu o putere termica instalata de 58,1 MWt, pusa in functiune

in anul 1969 (tipI) . Proiectata sa functioneze utilizand drept combustibil gazele naturale.

Gazele rezultate in procesele de ardere a combustibililor sunt evacuate prin cosul de fum

propriu;

– IMA 3 (CAF 3 - CET Centru) cu o putere termica instalata de 116,3 MWt, pusa in

functiune in anul 1973 (tip I). Proiectata sa functioneze utilizand drept combustibili gazele

naturale/pacura. Gazele rezultate in procesele de ardere a combustibililor sunt evacuate

prin cosul de fum propriu;


functiune in anul 1977 (tip I). Proiectata sa functioneze utilizand drept combustibili gazele




functiune in anul 1981 (tipI). Proiectata sa functioneze utilizand drept combustibili gazele



– IMA 6 (CA 1, 2 si 3 - CET Sud) cu o putere termica instalata totala de 244.2 MWt (3x81.4 MWt), pusa in functiune in anul 1981 (tip I). Proiectata sa functioneze utilizand drept

combustibil lignitul si/sau gazele naturale;

– IMA 7 (CAF 6 si CAF 7 – CET Sud) cu o putere termica instalata totala de 232.6 MWt (2x116.3MWt), pusa in functiune in anul 1981 (tip I). Proiectata sa functioneze utilizand

drept combustibil lignitul si/sau gazele naturale.


Surse de emisie a poluanţilor: Sursele de emisie şi poluanţii evacuaţi de centrala sunt următorii:

o coşurile de fum pentru evacuarea gazelor de ardere rezultate în urma arderii

combustibililor în cazanele energetice. Poluatorii prezenţi în gazele de ardere sunt:

bioxidul de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, pulberi solide.

o evacuarea de ape uzate provenite din sistemul de răcire, drenaje, tratarea chimică a

apei, gospodăria de păcură, ape pluviale, ape menajere şi ape tehnologice. Aceste ape

uzate în funcţie de utilizare pot conţine: cloruri, sulfaţi, suspensii sau produse

petroliere.

o instalaţiile energetice produc în funcţionare o poluare fonică generată de zgomotul

organelor de maşini aflate în mişcare sau de curgerea unor fluide tehnologice (gaze

naturale, abur, aer, etc).

În anul 2009 situaţia producţiei de energie în C.E.T. Centru a fost următoarea:

– cantitate de energie eletcrică produsă la bornele generatorului electric: 5730,78

MWh;

– cantitatea de energie electrică produsă şi livrată în SEN: 1657,88 MWh;

– cantitatea de energie electrică consumată din SEN: 8658,58 MWh;

– cantitate de energie electrică consumată din producţia internă: 3700,04 MWh;

– cantitatea de energie termică produsă: 553824 Gcal;

– cantitatea de energie termică livrata prin reteaua de termoficare urbana: 551614

Gcal.

Producţia de energie din 2009 la CET Centru a fost realizată prin arderea a 74494,5 mii

m3 de gaze naturale şi 2184 t păcură.

În anul 2009 situaţia producţiei de energie în C.E.T. Sud a fost următoarea:

– cantitatea de energie termică produsă 395270 Gcal;

– cantitatea de energie termică livrată prin reteaua de termoficare urbană (la punctele

termice şi la agenţii direcţi) 390279 Gcal;

– cantitatea de energie electrică consumată din SEN 4671 MWh;

– cantitatea de energie electrică produsă 35893,62 MWh;

– cantitatea de energie electrică livrată în SEN 17888,64 MWh.

Producţia de energie din 2008 la CET Sud a fost realizată prin arderea a 184608 tone şi

21319 mii m3 gaze naturale.


Pentru acoperirea necesarului de energie termică a consumatorilor racordaţi la reţeaua

de termoficare urbană a municipiului Timişoara, CET Timişoara Sud funcţioneaza

interconectata cu CET Timişoara Centru. În aceste condiţii instalaţiile de ardere din CET

Timisoara Sud funcţionează numai aproximativ 5000 h/an, în perioada sezonului rece.

În anul 2009 producţia de energie termică în centralele termice de cvartal a fost de

85808 Gcal şi a fost realizată prin arderea a 13253,6 mii Nm3 gaze naturale.

Emisile de dioxid de sulf, oxizi de azot, dioxid de carbon, monoxid de carbon şi pulberi

provenite în anul 2009 din instalaţile de ardere exploatate de SC COLTERM SA Timişoara

sunt prezentate în tabelul următor:

Combustibil Emisii IMA Gaz natur.

(mii Nm3) Pacură (tone)

Lignit (tone)

SO2 (tone)

NOx (tone)

CO2 (tone)

CO (tone)

Pulberi (tone)

IMA1 0 - - 0 0 0IMA 2 0 - - 0 0 0IMA 3 21489,540 0 - 0,00 77,40 63816,85 21,61 0,00IMA 4 20277,811 1209,5 - 14,99 47,79 43094,45 14,05 0,48IMA 5 11821,935 974,2 - 12,07 35,67 26177,46 8,42 0,38IMA 6 17088,910 - 151872 1733,87 281,97 151209,26 27,79 16,42IMA 7 2975,100 - 32736 356,16 57,07 31260,72 5,47 4,10CA 1 0,00 22,64 11507,91 3,86 0,00CA2 0,00 2,12 2576,16 0,87 0,00CA3

22160,204 - -

0,00 5,59 4528,72 1,53 0,00CT 13253,600 - - 0,00 47,16 26171,30 8,96 0,00Total 95813,500 2183,7 184608 2117,09 577,41 360342,83 92,56 21,38

Activităţile desfăşurate în cardul S.C. COLTERM S.A. Timişoara se încadrează în

prevederile OUG 152/2005Privind controlul integrat al poluării, astfel încât operatorul

ecomomic funcţionează sunt stricta monitorizare a Agenţiei Regionale pentru Protecţia

Mediului Timişoara, în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Obligaţiile de mediu ale

operatorului economic sunt prevăzute în Autorizaţiile integrate de mediu emise de ARPM

Timişoara pentru cele doua centrale electrice de termoficare ( CET Centru şi CT Sud).


Caracteristicile surselor punctiforme de emisie în atmosferă a gazelor arse cu conţinut

de poluanţi sunt următoarele:

Sursa de poluare Punctul de emisie Poluanţi

IMA 1 Cos nr. 4 cu H=53m, diametrul interior la varf : 2,52 m

SO2, NOx, pulberi, CO, temperatura

IMA 2 Cos nr. 5 cu H=53m, diametrul interior la varf : 2.52 m








IMA 6 Cos nr.1 cu H=160 m, diametrul interior la varf: 5,04m


IMA 7 Cos nr.2 cu H=160 m, diametrul interior la varf: 5,04m



Valorile limită de emisie pentru poluanţii din gazele arse evacuati în atmosferă prin

coşurile de fum ale instalaţiilor mari de ardere sunt calculate în conformitate cu prevederile

HG 541/2003, cu completarile si modificările ulterioare:

IMA Putere termică Combustibil Substanţa poluantă VLE (mg/Nm3)

Pulberi 5 SO2 35

IMA 1 58,1 MWt gaz natural

NOx 300 - dupa 31.12.2007 Pulberi 5 SO2 35

IMA 2 58,1 MWt gaz natural


gaz natural


pacura

NOx 450 - dupa 31.12.2007 Pulberi SO2

IMA 3 116,3 MWt

mixt

NOx

calculat în funcţie de aportul caloric

Pulberi 5 SO2 35

gaz natural


pacura


IMA 4 116,3 MWt

mixt

NOx


Pulberi 5 SO2 35

gaz natural


pacura


IMA 5 116,3 MWt

mixt

NOx


Pulberi 81 – din 01.01.2010 SO2 1145 – din 01.01.2014

IMA6 244,2 MWt mixt 20% gaz natural

si 80% lignit NOx 540 – din 01.01.2013 Pulberi 81 – din 01.01.2008 SO2 1183 – din 01.01.2011

IMA 7 232,6 MWt mixt 20% gaz natural

si 80% lignit NOx 540 – din 01.01.2014


Pentru producerea energiei termice în regim de cogenerare cu energia electrică SC

COLTERM SA Timişoara exploatează instalaţii energetice care au în componenţă instalaţii

de ardere cu o putere termică mai mică de 50 MWt. De asemenea, pentru acoperirea

necesarului de energie termică a consumatorilor din municipiul Timişoara, care nu sunt

racordaţi direct la reţeaua de termoficare urbană, operatorul economic utilizează un număr

de 16 centrale termice de cvartal echipate cu instalaţii de ardere cu o putere termică sub 50

MWt. Valorile limită de emisie pentru aceste instalaţii de ardere sunt stabilite în conformitate

cu prevederile Ordinului 462/1993, după cum urmează:

Instalaţii de ardere Combustibil Substanta poluanta VLE (mg/Nm3) Pulberi 5 SO2 35

gaz natural

NOx 350 pulberi 50 SO2 1700

Cazane cu putere termica sub 50 MWt

păcură

NOx 450

Emisiile de monoxid de carbon din instalaţile de ardere sunt reglementate prin Ordinul

nr. 462/1993, fiind de 100 mg/Nm3 pentru gazul natural, 170 mg/Nm3 pentru păcură şi 250

mg/Nm3 în cazul arderii combustibililor solizi (lignit).

4.2. Poluarea apelor

Alimentarea cu apă brută a centralelor electrice de termoficare din municipiul Timişoara

se face din râul Bega şi din reţeaua industrială a municipiului Timişoara. Alimentarea cu apă

potabilă se face din reţeaua municipiului Timişoara. Apa este utilizată în principal în scopuri

industriale, ca agent termic în ciclurile termice de producere a energiei electrice şi termice şi

pentru transferul energiei termice între producător şi consumator. Circuitele termice sunt în

general reţele închise, în care apa tratată este recirculată, necesarul de apă reprezentând

numai pierderile tehnologice şi scăpările accidentale.

Pentru asigurarea fiabilităţii instalaţilor energetice indicatori de calitate ai apei brute

trebuiesc îmbunătăţiţi prin filtrare şi tratare chimică, rezultând nămoluri şi ape uzate care au

conţinut de suspensii solide, sulfaţi, cloruri, amoniac. O parte din aceste ape uzate sunt

utilizate pentru transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din arderea lignitului, cealaltă

parte fiind evacuate în sistemele de canalizare a apelor uzate din municipiul Timişoara, cu

respectarea concentraţiilor legale prevăzute în autorizaţiile integrate de mediu.


Apele uzate evacuate de pe amplasamentul centralelor electrice de termoficare sunt

monitorizate prin analize periodice efectuate de personal calificat, astfel încât concentraţiile

de poluanţi să nu depăşească valorile maxime admisibile prevăzute în HG 188/2002,

modificată prin HG 352/2005 NTPA 001, pentru apele evacuate direct în râul Bega.

Indicator Valori max. admisibile mg/l

Temperatura 35°C pH 6,5 – 8,5 Materii in suspensie 60,0 Substante extractibile cu eter de petrol 20,0 Cloruri 500 Reziduu filtrat la 105°C 2000,0 Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 125 Sulfati 600 Crom total 1 Cadmiu 0,2 Cupru 0,1 Nichel 0,5 Mercur 0,05 Produse petroliere 5 Seleniu 0,1 Arsen 0,1 Plumb 0,2

Apele uzate tehnologice evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Timişoara

respectă prevederile HG 188/2002, modificată prin HG 352/2005 NTPA 002.

Indicator Valori max. admisibile mg/l

Temperatura 40°C pH 6,5 – 8,5 Materii in suspensie 350 Substante extractibile cu solventi organici 30,0 Clor rezidual liber 0,5 Detergenti sintetici biodegradabili 25,0 Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 500 Consum biochimic de oxigen (CBO5) 300 Sulfati 600 Sulfuri si hidrogen sulfurat 1,0 Azot amoniacal NH4 30 Plumb 0,5 Cadmiu 0,3 Crom total 1,5 Fier - Cupru 0,2 Nichel 1,0 Zinc 1,0 Mangan total 2,0


În anul 2009 CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud au utilizat 2544052 m3 de

apă brută şi 40775 m3 apă potabilă.

În cadrul activităţilor de monitorizare sunt efectuate analize periodice asupra indicatorilor

de calitate ai apelor freatice de pe amplasamentul CET Timişoara Centru şi CET Timişoara

Sud, prelevate din forajele de monitorizare existente pe teritoiul celor două centrale.

Valorile limită, pentru poluanţii din apele subterane, vor respecta CMA conform Legii

458/2002-privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin Legea 311/2004, după

cum urmează:

Indicator U.M. Valori CMA

pH unit. pH 6,5-8,5 Duritate totala Grade germane min. 5 Cl- mg/l 250 NH4

+ mg/l 0,50 Oxidabilitate mg/l 5,0 SO4

2- mg/l 400 magneziu mg/l 100 calciu mg/l 300 NO3

- mg/l 25 Hidrocarburi din petrol - lipsă Sodiu mg/l 200 Cupru μg/l 0,1 Nichel μg/l 20 Cadmiu μg/l 5 Plumb μg/l 10 Seleniu μg/l 10 Arsen μg/l 10 Mercur μg/l 1 Zinc μg/l 5.000 Crom μg/l 50

Prezentăm în continuare rezultatele activităţii de monitorizare a calităţii apelor de pe

teritoriul celor două centrale electrice de termoficare aparţinând COLTERM, în anul 2009.

CET Timişoara Centru:

– la apele uzate din statia de tratare a apei evacuate în reţeaua de canalizare

orăşenească se constată că, în general nu se depăşesc valorile limită admisibile

prevăzute în NTPA 002/2002, cu o singură excepţie ocazională înregistrată la


indicatorul pH în momentul prelevării probelor şi efectuării analizelor din trimestrul

III, prin laboratoare acreditate;

– valorile indicatorilor de calitate ai apei evacuate din gospodăria de păcură nu

depăşesc limitele maxime prevăzute în NTPA 002/2002.

– valorile indicatorilor de calitate ai apei de răcire evacuată în canalul Bega nu

depăşesc limitele maxime prevăzute în NTPA 002/2002.

– la apele subterane din gospodaria de păcură şi de la rampa de descărcare păcură

s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime prevăzute în Legea 458/2002 pentru

substanţele organice la toate forajele.

CET Timişoara Sud:

– indicatorii de calitate ai apelor pluviale evacuate în canalul Bega nu depăşesc

limitele maxime stabilite de NTPA 001/2002.

– la apele subterane de la depozitul de ulei şi de la depozitul de cărbune se constată

depăşiri ale valorilor oxidabilităţii şi azotului amoniacal, variaţiile fiind foarte mari de

la un semestrul la altul.

4.3. Poluarea solului

În cadrul activităţilor de monitorizare sunt efectuate analize periodice pentru

determinarea concentraţiei de metale grele şi produs petrolier în solul de pe amplasamentul

centralelor sau în vecinătatea acestora, în vederea verificării încadrării în valorile limită

reglementate de Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluării mediului.

Valori normale Prag de alertă Prag de intervenţie Poluant

(mg/kgSU) Cupru 20 250 500 Vanadiu 50 200 400 Nichel 20 200 500 Cadmiu 1 5 10 Plumb 20 250 1.000 Arsen 5 25 50 Crom total 30 300 600 Mercur 0,1 4 10 Seleniu 1 10 20 Total hidrocarburi din petrol < 100 1.000 2.000 Rezultatele monitorizării realizate în anul 2009:

- CET Timişoara Centru

Deoarece, CET Timisoara Centru utilizează în instalatiile de ardere gazele naturale si

păcura (combustibil auxiliar) emisiile de pulberi în atmosferă sunt reduse, contribuţia la


poluarea solului prin depunerea pulberilor din gazele arse este nesemnificativă si nu poate fi

decelata din poluarea de fond.

Pentru determinarea stării amplasamentului au fost prelevate un număr de 10 probe din

zone expuse contaminării accidentale cu substanţe poluante, utilizate în procesele

tehnologice ce se desfăşoara pe teritoriul centralei.

- Pentru CET Timişoara Sud selectarea punctelor de recoltare a probelor de sol a

incercat sa identifice o posibila poluare locala cu metale grele pe amplasamentul centralei,

datorata scurgerilor accidentale de fluide vehiculate prin instalatiile tehnologice ce

functioneaza pe teritoriul centralei sau depozitarii unor materiale sau deseuri. In perioada

recoltarii probelor de sol nu au fost identificate vizual zone ce ar putea fi contaminate cu

materiale si substante chimice utilizate in centrala.

Rezultatele analizelor efectuate la probele de sol prelevate de pe teritoriul celor două

centrale în anul 2009, de către un laborator acreditat, în cadrul programului de monitorizare

anuală sunt prezentate în tabelele următoare:


Rezultate analize probe de sol - CET Timişoara Centru - 2008

Analiza rezultatelor obţinute nu evidenţiază pe amplasament existenţa unor zone cu poluare potenţial semnificativă a solului. În zona

CAF 4 si CAF 5 se constată o mică depăşire a limitei de atenţie a concentraţiei de vanadiu.

Cupru Zinc Plumb Nichel Cadmiu VanadiuTotal hidrocarburi

din petrol

Nr. crt. Loc prelevare Adancimea

(cm) (mg/kg SU)

1 0 - 5 103,65 370,90 154,14 47,90 0,88 81,25 335,00 2 Rezervoare reactivi chimici 25 - 30 130,01 208,40 169,83 24,12 < 0,14 37,81 375,00 3 0 - 5 32,05 149,28 56,75 22,71 < 0,14 53,56 710,00 4 Rezervoare păcură 25 - 30 43,64 128,90 54,45 34,61 < 0,14 69,50 850,00 5 0 - 5 80,60 310,58 90,71 36,55 < 0,14 66,76 779,00 6 Rampa de păcură 25 - 30 116,88 247,68 77,09 29,97 < 0,14 57,18 761,00 7 0 - 5 21,98 77,56 23,74 32,84 < 0,14 80,83 287,00 8 Zona corp administrativ 25 - 30 22,28 78,99 29,10 40,32 < 0,14 74,82 260,00 9 0 - 5 99,69 331,40 143,41 134,63 0,89 212,55 656,00 10 Zona CAF 4 si CAF 5 25 - 30 177,98 301,50 166,09 90,33 < 0,14 167,04 456,00

Limite de atenţie 250 700 250 200 5 200 1000 Valori de referinţă Limite de intervenţie 500 1500 1000 500 10 400 2000


Rezultate analize probe de sol - CET Timişoara Sud - 2008

Analiza rezultatelor obtinute nu evidentiaza pe amplasament existenta unor zone cu poluare potential semnificativa a solului (nu au fost

inregistrate depasiri ale pragurilor de atentie a concentratiei de metale grele in sol).

Cupru Plumb Nichel Cadmiu Seleniu Arsen Vanadiu Mercur Crom Total

hidrocarburi din petrol

Nr. crt. Loc prelevare Adâncimea

(cm) pH

(mg/kg SU) 1 0 - 5 7,97 20,68 17,50 33,48 <0,14 1,08 3,77 79,49 0,16 48,46 297,00 2

Zona turnuri de răcire 25 - 30 8,01 22,81 21,41 34,90 <0,14 1,21 5,13 93,11 0,15 47,01 239,00

3 0 - 5 7,93 32,17 31,91 39,03 <0,14 1,39 4,62 97,57 0,17 62,62 331,00 4 Zona CAF-uri 25 - 30 8,26 34,75 34,03 41,89 <0,14 1,49 4,84 98,93 0,18 58,59 327,00 5 0 - 5 7,22 104,47 140,55 49,80 <0,14 1,62 2,12 101,54 0,14 33,60 860,00 6

Zona depozit de cărbune 25 - 30 7,98 44,25 50,38 49,24 <0,14 1,74 5,01 80,03 0,15 28,19 900,00

7 0 - 5 7,44 32,14 46,88 49,05 <0,14 1,72 4,82 75,99 0,13 93,72 780,00

8

Zona rezervoare reactivi 25 - 30 8,05 48,23 45,40 51,33 <0,14 1,79 4,17 85,60 0,13 58,66 750,00

9 0 - 5 7,62 30,50 50,17 38,77 <0,14 1,82 5,14 78,49 0,11 54,72 338,00 10

Zona gospod. carburanţi 25 - 30 7,87 31,31 65,75 47,34 0,32 1,91 4,97 84,16 0,12 77,39 362,00

Limite de atentie 250 250 200 5 10 25 200 4 300 1000 Valori de referinta Limite deinterventie 500 1000 500 10 20 50 400 10 600 2000


4.4. Gestionarea deşeurilor urbane Un aspect important al Strategiei locale de alimentare cu energie termică îl constituie

decizia de a valorifica puterea energetica a deşeurilor menajere generate în zona

metropolitană Timişoara.

Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecţia mediului. În

fiecare an se generează mari cantităţi de deşeuri atât din productie cât şi de la populaţie,

deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din

comert, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri:

deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor

uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice care au un

mod de gestionare specific.

Studiul de fezabilitate realizat pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale

evidenţiază necesitatea implementării şi susţinerii unui sistem de colectare selectivă şi

sortare a deşeurilor, pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a instalaţilor de incinerare a

deşeurilor.

În municipiul Timişoara începând cu decembrie 2005 a fost iniţiat sistemul de colectare

duală a deşeurilor reciclabile printr-un proiect pilot (acţiunea de implementare propiu-zisă

debutând la inceputul anului 2007) si se estima ca la jumătatea anului 2009 să fie

implementat la nivelul întregului oraş. Sistemul de colectare duală, presupune distribuirea

gratuită de pubele de 240 l (în zonele de blocuri) sau saci de polietilenă de joasă densitate

de 140 l (în zonele de case) - inscriptionaţi corespunzător - împreună cu instrucţiuni de

colectare, colectarea realizându-se pe două fracţiuni si anume fracţiunea uscată a deşeurilor

reciclabile (hârtie/carton, plastic, doze de aluminiu, PET) şi o a doua fracţiune reprezentată

de resturi menajere. În prezent sistemul de colectare duală este în curs de externalizare la

nivelul întregului oraş.

Până la finalul implementării acestui sistem în toate zonele oraşului, se speră ca

populaţia/operatorul de salubritate să raspundă cu responsabilitate cerinţei de depunere

selectivă/transport şi sortare a deşeurilor, astfel incât cantităţile de deşeuri colectate in

fracţiunea uscată, să fie valorificate.


Impactul depozitării deşeurilor municipale sau a celor industriale asupra mediului este

semnificativ, factorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane).

Deşeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu

datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,

solvenţi, uleiuri uzate.

O problemă importantă constă în pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea

locuitorilor din zonă. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare

şi ilicite a deşeurilor.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi

industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

- modificări de peisaj şi disconfort vizual;

- poluarea aerului;

- poluarea apelor de suprafaţă;

- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa poluării apelor

subterane cu nitrati şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite,cât

şi apele scurse pe versanţii depozitelor influenţează calitatea solurilor înconjurătoare,fapt ce

se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Deşeurile municipale reciclabile colectate selectiv trebuie transportate la punctul de

selectare, unde se realizează trierea materialelor, materialele valorificabile fiind livrate către

agenţi economici valorificatori autorizati.

Inventarul depozitelor de deşeuri urbane din judeţul Timiş cuprinde 7 depozite de

deşeuri nepericuloase la Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buziaş şi Făget.

Depozitele de deşeuri orăşeneşti din judeţ sunt depozite neconforme clasa b, acceptându-se

la depozitare atât deşeuri de tip municipal cât şi deşeuri de producţie nepericuloase. Aceste

depozite sunt neamenajate şi nu întrunesc condiţiile impuse pentru protecţia factorilor de

mediu.

Închiderea acestor depozite, necorespunzătoare din punct de vedere al

amplasamentului şi al protecţiei factorilor de mediu, realizarea depozitului ecologic zonal

precum şi realizarea unui sistem unitar de gestionare a deşeurilor municipale din judeţ prin

intermediul staţiilor de sortare şi/sau transfer sunt obiectivele prioritare ale Planului Judeţean

de Gestionare a Deşeurilor aflat la momentul actual in procedură de revizuire.


În anul 2004 prin Planul de Implementare al Directivei de depozitare a fost stabilită

etapizarea calendarului de sistare a depozitării pe depozitele de deşeuri clasa “b” din zona

urbană, care nu sunt conforme cu prevederile Directivei nr.1999/31/CE Conform

„Calendarului de sistare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente „ -

Anexa 5 a H.G. nr.349/2005, s-a sistat depozitarea deşeurilor la data de 31 decembrie 2008

pe depozitele din Timişoara şi Jimbolia, urmând să se sisteze etapizat depozitarea - până in

anul 2015 - si pe celelalte depozite orăşeneşti.

Etapizarea sistării depozitării pe depozitele municipale din judeţul Timiş, este prezentată

in tabelul următor:

Denumirea depozitului

Anul sistării depozitarii, cf. H.G. 349/2005

Situatia funcţionării (depozitare sistată/în

funcţiune) Alternativa pt.

depozitare

Parţa-Sag 2008 s-a sistat depozitarea Jimbolia 2008 s-a sistat depozitarea Deta 2009 în funcţiune Buziaş 2010 în funcţiune Sânnicolau Mare 2010 în funcţiune

Lugoj 2010 în funcţiune Făget 2015 în funcţiune

Depozitare conformă pe depozitul regional ce urmează a se construi la Ghizela

În perioada 2004-2008, situaţia cantitativă a deşeurilor colectate de pe raza municipiului

Timişoara este prezentată în tabelul alăturat:

Cantitatea Anul (m3) (t) 2004 682090 102412 2005 622879 93521,79 2006 644663 120148,70 2007 800221 96792,54 2008 870420 130688,69

În cantităţile de deşeuri din tabelul de mai sus sunt incluse toate tipurile de deşeuri

colectate, transportate şi depozitate de pe raza municipiului Timişoara – deşeuri menajere de

la utilizatorii casnici – gospodării individuale şi asociaţii de proprietari, agenţi economici şi

instituţii publice, deşeuri rezultate din curăţenia străzilor, deşeuri din reparaţii la clădiri

(moloz), deşeuri vegetale rezultate din acţiuni ecologice de curăţenie de primăvară şi de

toamnă şi alte deşeuri diverse.


Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza municipiului Timişoara se făcea la groapa

de gunoi de la Parţa – Şag, situată la o distanţă de 8 km de municipiul Timişoara, la

intersecţia DN5 cu DJ57, pe o fostă exploatare de argilă. Începând cu 01.01.2009 s-a sistat

depozitarea pe acest depozit neconform, respectându-se prevederile HG. nr. 349/2005.

Proiectele in domeniul gestionării deseurilor urmăresc întocmai asigurarea unui sistem

integrat al managementului deşeurilor prin asigurarea capacităţilor necesare pentru

colectarea şi eliminarea deseurilor, cresterea gradului de acoperire a populaţiei care

beneficiază de colectarea deşeurilor municipale, stimularea colectării selective, etc.

Consiliul local al municipiului Timişoara, s-a asociat cu Consiliul judeţean Timiş şi cu alte

consilii locale din judeţ în vederea realizării proiectului „Sistem integrat de gestiune a

deşeurilor în judeţul Timiş”, proiect care cuprinde realizarea unui depozit ecologic judeţean

pe teritoriul comunei Ghizela, sat Şanoviţa, la circa 50 km de municipiul Timişoara şi

realizarea pe raza municipiului Timişoara a unei staţii de transfer de deşeuri.

Primăria Municipiului Timişoara a demarat procedurile de realizare a unei staţii de

compostare şi valorificare a deşeurilor vegetale (frunze, iarbă, crengi, resturi vegetale din

pieţele agro-alimentare şi cimitire, din industria de prelucrare a produselor agro-alimentare)

pe platforma din Calea Şagului, acest fapt urmând să ducă la o scădere a costurilor de

transport a deşeurilor către viitorul deponeu ecologic, deşeurile vegetale urmând a fi

descompuse şi transformate într-un material stabil care va putea fi valorificat în horticultură şi

agricultură.

La nivelul municipiului Timişoara va fi realizată o staţie de sortare a deşeurilor

municipale, cu o capacitate de prelucrare de 625 t/zi, investiţia aflându-se în faza de proiect

tehnic. O parte din aceste deşeuri sortate vor fi destinate incinerării pentru producerea de

energie termică, în instalaţile energetice ce vor fi puse în funcţiune la CET Timişoara Sud şi

menţionate în Strategia locală de alimentare cu energie termică.

Incinerarea deşeurilor sortate va permite rezolvarea unor probleme acute privind

gestionarea deşeurilor generate în zona metropolitană Timişoara, prin reducerea impactului

asupra factorilor de mediu a activităţii de depozitare permanentă a acestora şi prin reducerea

semnificativă a volumului deşeurilor depozitate definitiv. Atingerea obiectivelor de mediu va fi

condiţionată de dimensionarea, alegerea, instalarea şi exploatarea corespunzătoare a

instalaţilor de incinerare a deşeurilor sortate, astfel încât să fie respectate prevederile legale

în domeniul incinerării deşeurilor.


5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL RELEVANTE PENTRU STRATEGIA PROPUSĂ

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor

de impact semnificativ asupra mediului ale planului/programului analizat. Aceasta s-a realizat

prin evaluarea performanţelor Strategiei locale de alimentare cu energie termică a

consumatorilor racordaţi la sistemul centralizat – ce face obiectul planului analizat, în raport

cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale

UE. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional

stabilite prin diferite acte normative adoptate la nivel local, regional sau naţional:

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013

- Programul Operaţional Sectorial de Mediu – POS Mediu

- Programul naţional de investiţii "Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”

- Programul Naţional de Reducere a Emisiilor provenite din instalaţiile mari de

ardere;

- Planul local de acţiune pentru mediu – PLAM – judeţul Timiş

- Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor aprobat prin Hotărârea Consiliului

Judeţean nr. 34/24.03.2009;

- Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Timiş (2009)

- Hotărârea Consiliului Local 201/22.04.2008 privind aprobarea Conceptului

privind strategia în domeniul protecţiei mediului în municipiul Timişoara -

"TIMIŞOARA ECOLOGICĂ";

- Planurile de acţiuni prevăzute de autorizaţiile integrate de mediu emise de

ARPM Timişoara pentru CET Timişoara Centru şi CET Timişoara Sud;

In scopul realizării evaluării efectelor Strategiei asupra mediului înconjurător, au fost

selectate mai multe aspecte şi obiective relevante în domeniul protecţiei mediului, legate în

mod direct de:

– Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a H.G. nr. 1076/2004;

– Problemele de mediu relevante pentru Strategie rezultate în urma analizării

stării actuale a mediului;

– Obiectivele şi priorităţile Strategiei.


Lista de obiective relevante de mediu de mediu sunt prezentate în tabelul de mai jos: Aspecte de mediu şi obiective relevante de mediu

Factor de mediu/ Aspect de mediu

Obiective relevante

Aer şi schimbări climatice – Reducerea nivelelor emisiilor poluante şi ale emisiilor de gaze cu efect de seră

Apă – Limitarea poluării apei de suprafaţă şi a apei subterane Sol – Limitarea poluării solului rezultată din arderea

combustibililor fosili, depozitarea deşeurilor de ardere (zgura şi cenuşa) şi din depozitarea deşeurilor

Biodiversitate – Menţinerea biodiversitatii, evitarea pierderilor inevitabile – Mentinerea funcţiilor ecologice a apelor curgatoare

Sănătatea umană – Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin luarea unor măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea problemelor existente (poluarea aerului, poluarea apei, depozitarea deşeurilor)

Implementarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică contribuie la atingerea

obiectivelor de mediu asumate prin Programului Naţional de Reducere a Emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere. Astfel, în vederea protejării şi îmbunătăţirii calităţii

mediului se urmăreşte reducerea şi controlul emisiilor atmosferice din instalaţiile mari de

ardere a combustibililor fosili.

Prin Programul Naţional se prevede o reducere a emisiilor totale anuale de dioxid de sulf

(SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, tintele de emisie pentru perioada următoare fiind

prezentate în tabelul următor:

Anul SO2 (tone)

NOx (tone)

Pulberi (tone)

2010 328052 103733 22448 2013 144000 101214 14661 2015 95281 87490 14749 2016 102560 76115 14599 2017 95280 69917 14599

În vederea îndeplinirii obiectivelor Programului Naţional se stabilesc emisii ţintă de

dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, calculate ca sumă a contribuţiilor

individuale ale emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi ale IMA incluse

în Programul Naţional.

Aceste contribuţii la emisiile ţintă reprezintă prognoze de emisii stabilite de operatori în

funcţie de durata de exploatare anuală a fiecărei instalaţii, tipul combustibilului utilizat şi

puterea termică a instalaţiei, având în vedere obligativitatea introducerii celor mai bune

tehnici disponibile pentru conformarea cu VLE.


Emisiile ţintă stabilite pentru S.C. COLTERM S.A. Timişoara, conform anexei nr. 5 din

Programul Naţional, sunt prezentate în tabelul următor:

Anul SO2 (tone)

NOx (tone)

Pulberi (tone)

2010 5154 1173 149 2013 1344 814 149 2015 1344 814 149 2016 1344 814 149 2017 1344 814 149 În conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC privind

limitatea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere, plafoanele

de emisie permise (tone/an) aferente perioadei 2007÷2013 pentru SC COLTERM SA

Timişoara sunt următoarele:

IMA Combustibil 2010 2011 2012 2013 IMA 1

- pulberi - SO2 - NOx

gaz natural 00

16

00

16

0 0

16

00

16IMA 2


gaz natural 00

21

00

21

0 0

21

00

21IMA 3


gaz natural pacură mixt

0278114

0278114

0

278 114

0278114

IMA 4 - pulberi - SO2 - NOx

gaz natural pacura mixt

1558

210

1558

136

15 58

136

1558

136IMA 5


gaz natural pacura mixt

1454

153

1454

153

14 54

153

1454

100IMA 6


lignit gaz natural 22

648128

22648128

22

648 83

22131

83IMA 7


lignit gaz natural 90

4116531

90823531

90

823 531

90823344

Redimensionarea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de producere şi distribuţie a

energiei termice va permite acoperirea necesarului de energie termică în instalaţii de ardere

moderne, cu un consum mai mic de combustibil. În aceste condiţii emisiile de poluanţi din

instalaţiile mari de ardere se vor reduce atât ca urmare a implementării măsurilor stabilite în

planul de conformare, cât şi prin reducerea producţiei de energie termică în aceste instalaţii.


Implementarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică va permite susţinerea

Planului Local de gestionare a deşeurilor al Primăriei Timişoara, aflat în concordanţă cu

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Deşi poate să nu prezinte avantaje economico-financiare, soluţia incinerării

deşeurilor urbane în instalaţii performante oferă beneficii certe din punct de vedere al

factorilor de mediu, prin reducerea semnificativă a agresivităţii şi a volumului final al

deşeurilor depozitate pe termen lung. Astfel, suprafaţa ocupată de viitorul depozit ecologic de

deşeuri urbane va fi mult mai mica, iar emisiile de poluanţi din procesele de degradare

naturală a deşeurilor în depozit se vor reduce semnificativ.

Măsurile prevăzute în Planurile de acţiuni pentru conformarea cu cerinţele stipulate in

OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cuprinse în autorizaţiile

integrate de mediu deţinute de obiectivele IPPC aparţinând COLTERM (CET Timişoara Sud

şi CET Timişoara Centru) coroborate cu măsurile prevăzute de Strategia locală de alimentare

cu energie termică vor conduce la atingerea obiectivelor de reducere a cantităţilor de poluanţi

emişiîn mediu.

Prezentăm în continuare măsurile prevăzute în Planurile de acţiuni ale centralelor

electrice de termoficare aparţinând COLTERM:

Planul de actiuni pentru CET Timişoara Sud Nr. crt. Măsura Termen de realizare

1. Montarea de arzatoare cu NOx scazut IMA 6 cazan abur nr. 1 31.12. 2012 2. Montarea de arzatoare cu NOx scazut IMA 6 cazan abur nr. 2 31.12. 2012 3. Montarea de arzatoare cu NOx scazut IMA 6 cazan abur nr. 3 31.12. 2012 4. Reabilitare electrofiltru IMA 6 cazan abur nr. 1 31.12. 2009 - realizat 5. Reabilitare electrofiltru IMA 6 cazan abur nr. 2 31.12. 2009 - realizat 6. Reabilitare electrofiltru IMA 6 cazan abur nr. 3 31.12. 2009 - realizat 7. Montare instalatii de monitorizare emisii poluante la cos IMA 6

(pe fiecare cazan de abur) 31.12.2012 – realizat

8. Montare instalati de desulfurare IMA 6 31.12.2013 9. Montarea de arzatoare cu NOx scazut IMA 7 CAF nr.1 31.12. 2013 10. Montarea de arzatoare cu NOx scazut IMA 7 CAF nr.2 31.12.2013 11. Reabilitare electrofiltru IMA 7 CAF nr.1 31.12.2007 - realizat 12. Montare instalatie de desulfurare IMA 7 31.12.2010 13. Montare instalatii de monitorizare emisii poluante la cos IMA 7

(pe fiecare cazan de abur) 31.12. 2013– realizat

14. 2 foraje de monitorizare apa subterana pentru depozitul de carbune 31.07. 2007 - realizat 15. 2 foraje de monitorizare apa subterana depozit carburanţi (motorină,

benzină) 31.07.2007 - realizat

16. Implementarea Sistemului de Management de Mediu 31.10. 2008 - realizat


Planul de actiuni pentru CET Timişoara Centru Nr. crt. Măsura Termen

de realizare

1. Montare arzatoare cu NOx redus la IMA 1 în vederea respectarii VLE la NOx, impusa de H.G.R. nr. 541/2003, modificata si completata prin H.G.R. nr. 322/2005

31.12.2007 - realizat

2. Montarea instalaţiei de monitorizare continuă IMA 1 31.12.2007 -realizat


31.12.2008

4. Montarea instalatiei de monitorizare continua IMA 2 31.12.2008


31.12.2007 - realizat

6. Montarea instalatiei de monitorizare continua IMA 3 31.12.2007 - realizat


31.12.2011



31.12.2013


11. Executarea forajelor de control in zona depozitului de pacura a rampei de descarcare pacura

30.06.2007 - realizat

12. Modernizare si ecologizare rampa de descărcare a păcurii 30.10.2007

13. Implementarea Sistemului de Management de Mediu 31.12.2008 - realizat

Realizarea măsurilor din planul de acţiuni:

– Referitor la rampa de descărcare păcură, COLTERM a obţinut avizul de mediu pentru

stabilirea obligatiilor de mediu la încetarea activităţii de descărcare a combustibilului

lichid nr. 3/05.06.2008. Măsura de modernizare cuprinsă în planul de acţiuni nu se va

realiza, se va efectua doar ecologizarea zonei.

– Pentru IMA 2 s-a obtinut avizul de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la

incetarea temporara a activitatii nr. 7/21.11.2008. In exploatarea CAF-ului nr. 2 s-au

constatat o serie de deficiente si ca urmare, s-a luat hotararea retehnologizarii

instalatiei. Deoarece lucrarile necesare sunt complexe si nu implica numai montarea de

arzatoare cu NOx redus si a instalatiei de monitorizare continua, temenul de finalizare a

masurilor din planul de actiuni nu poate fi respectat.

– Pentru măsurile nerealizate din planul de actiuni, SC COLTERM SA intentioneaza sa

acceseze fonduri prin POS Mediu, axa prioritara 3. A fost intocmit Master planul si


Studiu de fezabilitate pentru proiectul “Retehnologizarea sistemului centralizat de

termoficare din municipiul Timisoara in vederea conformarii la normele de protectia

mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu

caldura urbana”. Obiectivul proiectului de investitii este conformarea la normele de

emisii a instalatiilor mari de ardere din municipiul Timisoara şi creşterea eficienţei în

alimentare cu căldură urbană. S-a obţinut acordul de mediu pentru investiţia propusă la

CET Centru.


6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra

mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor

cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de

implementarea planului/programului.

Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor Strategiei locale de

alimentare cu energie termică în raport cu obiectivele de mediu prezentate în Capitolul 5.

Principala modalitate de reducere a impactului negativ asupra factorilor de mediu

generat de procesele energetice de producere a energiei electrice şi termice prin arderea

combustibililor fosile sunt:

– implementarea şi susţinerea unui sistem integrat calitate-mediu, prin care sunt

adoptate cele mai bune măsuri organizatorice privind gestiunea eficientă a materiilor

prime, a materialelor auxiliare şi a deşeurilor din procesele de producţie;

– utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisilor de poluanţi şi a

consumurilor de combustibili, materii prime şi auxiliare.

Societatea comerciala COLTERM SA Timişoara are implementat un sistem integrat

calitate-mediu, care permite monitorizarea proceselor tehnologice pentru minimizarea

impactului asupra factorilor de mediu şi prevenirea poluărilor accidentale. Aplicarea Strategiei

locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul Timişoara va permite

reducerea impactului asupra factorilor de mediu prin:

– creşterea randamentelor de producere a energiei termice prin arderea combustibililor

energetici;

– reducerea consumurilor de combustibil fosili prin valorificare puterii calorifice a

deşeurilor municipale sortate;

– reducerea consumurilor de combustibili prin reducerea pierderilor de energie şi agent

termic din sistemul de termoficare;

– implementarea unor sisteme de colectare diferenţiată şi sortare a deşeurilor urbane

şi industriale, pentru îndeplinirea condiţiilor de incinerare;

– reducerea emisiilor de noxe asociate activităţii de depozitare pe termen lung a unor

deşeuri menajere, prin utilizarea tehnicilor BAT privind incinerarea acestora.


La sfârşitul anului 2008 erau racordate la sistemul centralizat de alimentare cu energie

termică al municipiului Timişoara un număr de 5425 de imobile (branşamente), grupate

astfel:

– la SACET (prin PT) sunt racordate 78498 apartamente, 1045 agenţi economici şi 96

de instituţii publice;

– din centralele termice de cvartal sunt alimentate 9702 apartamente, 140 de agenţi

economici şi 22 de instituţii publice.

Prin Strategie a fost estimat următorul necesar de energie termică pentru perioada

2010-2015:

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Energie la gard CET (Gcal/an)

996300 968200 940000 911800 883600 855400

Energie din CT (Gcal/an) 45259 44815 44370 43925 43481 43036

Implementarea măsurilor de eficienţă energetică propuse în cadrul Strategiei va

conduce la diminuarea progresivă a pierderilor de energie termică în reţeaua de transport şi

distribuţie a CET-urilor şi din reţelele de distribuţie aferente CT, după cum urmează:

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Pierderi în reţeaua de transport şi distribuţie (%)

18,0 17,2 16,4 15,6 14,6 13,7

Pierderi în reţeaua CT (%) 13,2 12,4 11,5 10,6 9,7 8,8

Reducerea cantităţii de energie termică necasar a fi produsă pentru acoperirea cererii

consumatorilor, prin diminuarea pierderilor de energie din reţelele de transport şi distribuţie

prognozate prin Strategie, având ca reper anul 2009 este următoarea:

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Reducere energie termică produsă în CET (Gcal/an)

0 8374 17162 26175 35063 44075 52964

Reducere energie termică produsă în CT (Gcal/an)

0 445 889 1334 1779 2223 2668


Această reducere a necesarului de energie termică prin diminuarea pierderilor de

căldură din reţelele de transport şi distribuţie va conduce la o reducere proporţională a

consumului de combustibil energetic fosil, estimat astfel:

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Reducere consum gaz natural în CET (mii Nm3)

0 1230 2522 3847 5153 6477 7783

Reducere consum gaz natural în CT (mii Nm3) - prin reducerea pierderilor - prin creşterea randamentelor

00

1550

30100

44150

59 200

74250

89300

Total reducere consum combustibil fosil (mii Nm3)

0 1295 2652 4041 5412 6801 8172

Pentru estimarea reducerii consumului de combustibil fosil pentru acoperirea

necesarului de energie termică al consumatorilor s-a considerat un consum specific mediu de

combustibil pentru producerea energiei termice de 169 kgcc/Gcal şi un randament mediu al

instalaţilor de ardere din centralele termice de cvartal de 89%.

Reducerea consumului de gaze naturale în centralele termice de cvartal prin creşterea

randamentelor instalaţilor de ardere a fost estimată în următoarele ipoteze:

– creşterea randamentului de producere a energiei termice cu 5% în urma lucrărilor de

retehnologizarea a celor 8 centrale termice de cvartal;

– derularea treptată a lucrărilor de modernizare pe întrega perioada 2010-2015.

Implementarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a consumatorilor din

Municipiul Timişoara va conduce, prin măsurile propuse, la creşterea randamentelor de

transformare a energiei chimice a combustibililor fosili în energie termică şi la reducerea

pierderilor de energie din sistemul de termoficare. Impactul favorabil asupra factorilor de

mediu generat de implementarea Strategiei se va manifesta prin:

– reducerea cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă pentru producerea energiei

termice (CO2, NOx, CO, SO2, pulberi);

– reducerea cantităţilor de ape uzate evacuate din procesele tehnologice desfăşurate

pe amplasament;

– reducerea impactului asupra solului prin diminuarea cantităţilor de combustibili solizi,

lichizi şi materii auxiliare utilizate;

– reducerea volumului deşeurilor urbane necesar a fi depozitate pe termen lung, prin

arderea unei părţi din acestea;

– reducerea agresivităţii deşeurilor menajere depozitate, prin procesul de incinerare.


Emisiile de poluanţi din instalaţile de ardere utilizate pentru producerea energiei

termice se vor reduce treptat, susţinând astfel eforturile autorităţilor locale pentru

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. Estimările acestor reduceri cantitative a poluanţilor

evacuaţi în atmosferă sunt prezentate în tabelul următor:

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Reducere consum combustibil (mii GJ)

0 43,64 89,37 136,18 182.4 229,2 275,4

Reducere emisii de CO2 (tone) 0 2422 4960 7558 10123 12721 15285Reducere emisii de NOx (tone) 0 5,67 11,61 17,70 23,71 29,80 35,80

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Reducere emisii deCO2 (tone)

Reducere emisii deNOx (tone)

05

101520253035404550

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Reducere emisii de NOx (tone)

Reducerile emisiilor de poluanţi au fost calculate în următoarele ipoteze:

– factorii de emisie: 130g/GJ pentru NOx, 55500g/GJ pentru CO2;

– putere calorifică inferioară gaz natural 33,7 MJ/Nm3;

– combustibilul economisit va fi gazul natural utilizat drept combustibil în centralele

termice de cvartal şi în instalaţiile de ardere din CET Centru şi drept combustibil de

susţinere în CET Sud.


În funcţie de condiţiile specifice de funcţionare cantităţile de poluanţi care nu vor mai fi

evacuate pot creşte. Prin reducerea în CET Sud a consumului de lignit se pot diminua

proporţional emisiile de CO2, SO2, NOx, CO, pulberi.

Reducerea emisiilor de poluanţi din instalaţiile de ardere administrate de SC

COLTERM SA Timişoara, cumulată cu rezultatele implementării altor planuri/programe

naţionale şi locale va conduce la îmbunătăţirea indicatorilor de calitate ai factorilor de mediu.

Aceasta va avea un impact favorabil şi asupra sănătăţii populaţiei din zonă şi asupra

dezvoltării biodiversităţii, prin reducerea gradului de poluare a aerului atmosferic, a solului şi

a apelor.

Implementarea măsurilor prevăzute în Strategia locală de alimentare cu energie termică

va conduce la îmbunătăţirea aspectului vizual al zonei prin redimensionare, modernizarea,

înlocuirea şi refacerea izolaţiei exterioare a traseului de conducte şi a unor instalaţiilor de

ardere.

Implementarea Strategiei locale de termoficare nu va genera un impact negativ asupra

ariilor naturale protejate din judeţ. Mai mult, prin adoptarea măsurilor prevăzute în Strategie

emisiile de poluanţi asociate proceselor tehnologice de producere şi distribuţie a energiei vor

fi diminuate, cu un impact pozitiv asupra calităţii indicatorilor de mediu din zona metropolitană

Timişoara.

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Funcţionarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului

Timişoara nu generează riscul apariţiei unor poluări transfrontieră în funcţionarea normală

sau accidental.

Măsurile propuse de strategia locală de alimentare cu energie termică au aplicabilitate la

nivel local iar implementarea acestora nu va contribui la apariţia poluării transfrontieră.


8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

Implementarea soluţiilor tehnice propuse în Strategie trebuie să ţină cont de cele mai

bune tehnici disponibile existente, astfel încât emisiile de poluanţi asociate activităţii de

producere, transport şi distribuţie a energiei termice să fie minime. Astfel, pentru atingerea

obiectivelor de mediu propuse trebuie să se aibă în vedere următoarele:

– instalaţile de ardere vor avea randamente ridicate de conversie a energiei chimice a

combustibililor sau a deşeurilor menajere sortate în energie termică;

– alegerea instalaţiilor de ardere noi şi alegerea soluţiilor tehnice de modernizare a

celor existente trebuie să aibă drept condiţie obligatorie încadrarea în valorile limită

de emisie impuse prin legislaţia în domeniul protecţiei mediului, privind concentraţia

poluanţilor în gazele arse evacuate în atmosferă;

– pierderile de energie termică din reţelele de transport şi distribuţie a energiei termice

să scadă sub 10%;

– dezvoltarea sistemului de colectare diferenţiată a deşeurilor urbane, pentru

îndeplinirea condiţiilor impuse de instalaţiile de incinerare;

– alegerea instalaţiilor de incinerare a deşeurilor urbane trebuie să se facă ţinând cont

de caracteristicile specifice ale acestora, pentru a putea asigura condiţii de

funcţionare optimă şi în condiţii de fiabilitate;

– realizarea unei infrastructuri corespunzătoare pentru colectarea, sortarea, transportul

şi depozitarea temporară a deşeurilor ce urmează a fi incinerate;

– exploatarea, urmărirea şi controlul instalaţilor de incinerare trebuie să respecte

prevederile legislaţiei naţionale în domeniu (HG 128/2002 privind incinerarea

deşeurilor cu modificările din HG 268/2005 şi Ord. 756/2004 Normativ tehnic privind

incinerarea deşeurilor);

– respectarea prevederilor legale privind depozitarea reziduurilor finale şi a valorile

limită pentru emisiile în apă şi aer pentru instalaţiile de incinerare a deşeurilor urbane

(HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor cu modificarile din HG 268/2005 şi Ord.

756/2004 Normativ tehnic privind incinerarea deşeurilor);

– materialele utilizate în activităţile de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor

energetice şi a sistemului centralizat de termoficare trebuie să respecte prevederile

legale în vigoare, evitându-se substanţele cu grad ridicat de periculozitate;


– adaptarea sistemului de management de mediu implementat la nivelul SC

COLTERM SA la cerinţele specifice privind gestiunea şi arderea deşeurilor urbane.

La întocmirea documentaţiei privind realizarea instalaţiei de incinerare a deşeurilor,

recomandăm:

– analiza şi a unei variante de producere în cogenerare a energiei termice şi electrice;

– analiza şi a unei instalaţii de incinerare a deşeurilor prevăzută cu arzătoare de gaz

natural, pentru susţinerea în regim continuu a procesului de ardere a deşeurilor

menajere urbane. Acest tip de instalaţie poate aduce avantaje din punct de vedere al

reducerii condiţiilor impuse privind puterea calorifică a deşeurilor menajere urbane.

Toate lucrările de investiţii cu potenţial impact semnificativ asupra factorilor de

mediu, care vor fi efectuate conform Strategiei locale de alimentare cu energie termică vor fi supuse procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de obţinere a acordului de mediu.


9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Toate variantele analizate pentru eficientizarea funcţionării sistemului local de

alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul Timişoara au avut ca principale

criterii de selecţie:

– reducerea emisiilor specifice de poluanţi din procesele tehnologice de producere,

transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat;

– respectarea valorilor limită de emisie impuse prin legislaţia naţională în domeniul

protecţiei factorilor de mediu;

– obţinerea unor avantaje tehnico-economice, privind reducerea costurilor de producţie

şi exploatare.

Pentru alegerea soluţiilor tehnice propuse la nivelul instalaţiilor de producere a energiei

termice s-au avut în vedere următoarele:

– instalaţiile energetice să permită producerea în cogenerare a energiei electrice şi

termice, ca una din cele mai eficiente soluţii de minimizare a impactului asupra

factorilor de mediu generat de arderea combustibililor energetici fosili;

– instalaţiile energetice instalate în CET Centru (amplasată în interiorul oraşului) să

utilizeze drept combustibil de bază gazele naturale, combustibil care generează prin

ardere cel mai redus impact asupra factorilor de mediu;

– instalaţiile energetice propuse în CET Sud (amplasat la marginea oraşului) să

permită tratarea termică a deşeurilor urbane, în scopul reducerii agresivităţii acestora

faţă de factorii de mediu şi micşorarea volumului final a reziduurilor necesar a fi

depozitate pe termen lung;

– transformarea unor centrale de cvartal în puncte termice racordate la sistemul de

alimentare centralizat cu energie termică. Astfel vor fi eliminate în totalitate emisiile

de poluanţi în aceste zone, acestea fiind transferate către centralele electrice de

termoficare. Centralele de termoficare oferă avantajele producerii în cogenerare a

energiei electrice şi termice şi aplicarea soluţiilor tehnice optime pentru reducerea

emisilor de poluanţi, cu randamente ridicate;

– creşterea randamentelor de transformare a energie chimice a gazelor naturale în

energie termică, prin înlocuirea instalaţiilor de ardere în 8 centrale termice de cvartal.

Soluţiile de eficientizare a reţelelor de transport şi distribuţie a energei termice prevăd

utilizarea unor echipamente şi materiale moderne, cu impact redus asupra factorilor de


mediu şi care permit reducerea semnificativă a pierderilor de energie. Astfel, conductele

uzate vor fi înlocite cu conducte preizolate la producator cu spumă rigidă de poliuretan fără

conţinut de CO2 şi cu protecţia mecanică exterioară realizată din polietilenă de înaltă

densitate. În acest caz, pericolul producerii unor poluări accidentale în faza de execuţie şi

întreţinere scade semnificativ.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică va fi automatizat permiţând

adaptarea rapidă la variaţile cererii de energie termică şi va beneficia de un sistem rapid de

detectare a pierderilor accidentale. Fapt ce va permite reducerea semnificativă a consumului

de combustibil cu impact favorabil direct asupra factorilor de mediu, att rpin reducerea

proporţională a emisiilor, cât şi prin eliminarea consecinţelor scăpărilor accidentale de agent

termic.

Variantele analizate din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu sunt

următoarele:

A0 – neimplementarea strategiei şi menţinerea situaţiei actuale a sistemului de

alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Timişoara;

A1 – implementarea în totalitate a Strategiei locale de alimentare cu energie termică a

consumatorilor din municipiul Timişoara;

A2 – modernizarea sistemului de producere a energiei termice în varianta propusă prin

Strategie, dar fără utilizarea unor cicluri de producere în cogenerare a energiei electrice şi

termice şi fără a transforma centrale termice de cvartal în puncte termice racordate la

sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu se va face având în vedere valoarea

reducerii cantităţilor de poluanţi emişi din procesul de producere, transport şi distribuţie a

energiei termice. Se vor acorda 100 de puncte pentru valoarea maximǎ a reducerilor

cantitative de poluanţi, punctajul fiind diminuat proporţional cu creşterea emisiilor de poluanti.

Ipoteze de lucru:

- analiza se face la nivelul unui an calendaristic;

- reducerea necesarului de combustibil pentru acoperirea energiei termice va fi asociat

consumului de gaze naturale;

- la calculul emisiilor asociate depozitării deşeurilor a fost avută în vedere numai

cantitatea de deşeuri sortate care va fi incinerată, nu totalitatea deşeurilor produse la

nivel zonal;

- la evaluarea impactului asupra aerului atmosferic s-a analizat cel mai semnificativ

poluant (CH4) din punct de vedere cantitativ;


Varianta Nr

crt

Criteriul

A0 A1 A2

Observaţii

Aerul atmosferic

Emisii CO2

- energie termică/electrică

- depozitare deşeuri urbane

0

0

90

-20

100

-20

prin incinerare

Emisii NOx



0

0

87

0

100

0

A2 arzatoare cu NOx

redus

1

Emisii CH4



0

0

0

100

0

100

prin incinerare

2 Ape de suprafaţă - energie termică/electrică


0

0

20

-1

20

-1

prin reducerea pierderilor

prin ape uzate evacuate

3 Ape subterane - energie termică/electrică


0

0

0

100

0

100

prin infiltrarea levigatului

4 Sol - energie termică/electrică


(volum şi agresivitate)

0

0

0

80

0

80

depozitare definitivǎ

5 Total 0 456 469

Aşa cum am arătat anterior toate variantele propuse au avut în vedere reducerea

impactului negativ asupra factorilor de mediu generat de activitatea de producere, transport

şi distrubuţiei a energiei termice şi de activitatea de colectare şi depozitare a deşeurilor

urbane din municipiul Timişoara.


Varianta optimǎ din punct de vedere a protecţiei factorilor de mediu este varianta A2 prin

care se va moderniza şi optimiza întreg sistemul de alimentare centralizatǎ cu energie

termicǎ a municipiului Timişoara de la producere pânǎ la consumatorul final:

- utilizarea unui ciclu combinat gaze-abur la CET Centru;

- utilizarea unui ciclu de producere în cogenerare a energiei electrice şi termice, inclusiv

prin transformarea unor centrale de cvartal în puncte termice şi prin transformarea unor

centrale de cvartal în centrale electrice de termoficare;

- incinerarea deşeurilor ca soluţie de reducere a volumului final la depozitare şi a

agresivitǎţii acestora faţǎ de mediu;

- reducerea pierderilor de cǎldurǎ şi agent termic din reţelele de transport şi distribuţie a

energiei termice;

- automatizarea întregului sistem de alimentare centralizatǎ cu energie termicǎ;

- aplicarea mǎsurilor de eficienţǎ energeticǎ la consumatorii finali.


10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

Funcţionarea instalaţilor de ardere şi a întregului sistem de termoficare a municipiului

Timişoara este monitorizată conform unui program întocmit cu respectarea prevederilor

legale în domeniu şi cuprins în Autorizaţile Integrate de Mediu. În continuare vom prezenta

sistemul de monitorizare existent, în care urmează să fie integrate şi instalaţile de ardere ce

vor fi puse în funcţiune conform Strategiei locale de alimentare cu energie electrică.

10.1. Aer

Controlul emisiilor de poluanti în mediu, precum şi controlul factorilor de mediu este

realizat prin analize efectuate de personal specializat al unor laboratoare/autorităţi

competente, cu echipamente de prelevare şi analiză adecvate, folosind metodele de lucru în

vigoare.

Activitatea de supraveghere şi monitorizare a calităţii mediului este asigurată de

responsabilul de mediu numit cu decizie de conducătorul unităţii.

Titularul de activitate are obligaţia de a monitoriza nivelul emisiilor şi de a raporta

informaţiile solicitate către autoritatea competentă în conformitate cu OUG nr.195/2005,

aprobată prin Legea nr. 265/2006, privind protectia mediului.

Rezultatele măsurătorilor sunt înregistrate, prelucrate şi transmise într-o formă

adecvată, stabilită de autoritatea de mediu.

Pentru buna desfăşurare a activităţii şi minimizarea consumurilor de materii prime,

materiale şi utilităţi, la nivelul SC COLTERM SA este menţinută o evidenţă lunară, care

reprezintă recomandare BAT a:

– cantităţilor de materii prime şi auxiliare utilizate;

– cantităţii de apă şi energie utilizate;

– cantităţii de deseuri rezultate;

– activităţilor de întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor şi dotărilor aferente;

– instruirilor personalului.

Sistemul de management de mediu implementat conţine proceduri de prevenire,

identificare şi combatere a incidentelor de mediu, a reclamaţiilor şi măsurilor întreprinse.


Emisiile de poluanţi în atmosferă sunt monitorizate după următorul program:

Descrierea mǎsuri de monitorizare Indicatori Frecvenţa Responsabil

CET Timişoara Centru Pulberi de două ori în timpul funcţionării* SO2 de două ori în timpul funcţionării* / zilnic**

Analizǎ gaze arse evacuate din IMA 1 (coş nr. 4) NOx de două ori în timpul funcţionării* / zilnic**

Pulberi de două ori în timpul funcţionării* SO2 de două ori în timpul funcţionării* / zilnic**








Pulberi semestrial* SO2 semestrial* / lunar **

Analizǎ gaze arse evacuate din cazanul de abur nr.1 (coş nr. 1) NOx semestrial* / lunar **

Pulberi semestrial* SO2 semestrial* /lunar **


Pulberi semestrial* SO2 semestrial* /lunar **


NOx SOx CO

Poluanţi aflaţi în imisie

pulberi în suspensie

semestrial

Responsabil de mediu

(coordonare proces de masurare realizat

externalizat)

CET Timişoara Sud Pulberi SO2 NOx

de două ori în timpul funcţionării*

Cr şi compuşiNi şi compuşi Cu Pb Cd Hg Se Ar

Analiză gaze arse evacuate din IMA 6 (coş nr. 1)

V

anual în perioada de funcţionare (din pulberi)

Pulberi SO2 NOx

de două ori în timpul funcţionării*

Cr şi compuşiNi şi compuşi

Analiză gaze arse evacuate din IMA 7 (coş nr. 2)

Cu

anual în perioada de funcţionare (din pulberi)



externalizat)


Pb Cd Hg Se Ar V NOx SOx CO Poluanţi aflaţi în imisie pulberi în suspensie

anual

CET cvartal CO SOx NOx

Analiză gaze arse evacuate din CET (coş)

Pulberi

anual

Responsabilul de mediu

Depozitul UTVIN pulberi în suspensie (PM10) Poluanţi aflaţi în imisie pulberi sedimentabile

semestrial


* prin laboratoare autorizate, în perioada de funcţionare

** automonitorizare cu analizor portabil verificat metrologic şi cu personal calificat

La nivelul compartimentului de mediu sunt determinate periodic şi anual emisile de SO2,

NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile de ardere utilizând programul de calcul EMPOL

(aplicaţie bazată pe metodologia de calcul CORINAIR), avizată de Ministerul Mediului.

Periodic sunt determinate concentraţiile de monoxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi ai

azotului şi pulberi în suspensie aflaţi în imisie în aerulu atmosferic, la limita amplasamentului

celor două centrale electrice de termoficare (anual pentru CET Sud şi semestrial pentru CET

Centru).

Instalaţia energetică turbină cu gaze şi cazan recuperator cu post ardere care va fi pusă

în funcţiune la CET Timişoara Centru va respecta prevederile HG 541/2003 privind stabilirea

unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari

de ardere, modificată de HG 322/2005 dacă puterea termică instalată depăşeşte valoare de

50MW sau prevederile Ordinului 462/1993 dacă puterea termică totală (TG + cazan

recuperator cu postardere) va fi mai mică de 50MW.

Instalaţia de incinerare a deşeurilor ce va fi instalată la CET Timişoara Sud va respecta

prevederile de HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor cu modificările din HG 268/2005 şi

Ord. 756/2004 Normativ tehnic privind incinerarea deşeurilor. Astfel, pe coşul de fum al


instalaţiei de incinerare a deşeurilor se vor amplasa echipamente de monitorizare continuă a

emisiilor pentru: pulberi, SO2, NOx, CO, Carbon organic total, HCl, HF, O2 şi umiditate.

Concentraţiile de metale grele, dioxine şi furani din gazele reziduale rezultate de la

incinerarea deşurilor vor fi monitorizate prin măsurători discontinue.

Valorile limită pentru emisii de poluanţi din gazele reziduale ale instalaţiei de incinerare a

deşeurilor vor fi cele stabilite în anexa 7 din H.G. 128/2002. Valorile din anexă se bazează pe

o cantitate de referinţă de oxigen de 11 %O2 (respectiv 3% dacă se incinerează numai uleiuri

uzate) şi gaze reziduale uscate în stare normală (temperatura 273K, presiune 101,3 kPa).

Valorile limită pentru valorile medii zilnice (VMZ) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Poluant Valoare limită

(mg/Nm3) 1. Pulberi totale 10 2. Substanţe organice gazoase sau în stare de vapori, exprimate

sub formă de carbon organic total (COT) 10

3. Acid clorhidric – HCl 10 4. Acid flurhidric – HF 1 5. Oxizi de azot – NOx 200 6. Dioxid de sulf – SO2 50

Valorile limită pentru metale grele şi dioxine/furani sunt prezentate în tabelul următor.

Toate valorile medii se bazează pe o durată de prelevare a probelor de cel puţin 30 de

minute şi de cel mult 8 ore (metale grele), respectiv cel puţin 6 şi cel mult 8 ore

(dioxine/furani).

Nr. crt. Poluant Valoare limită

(mg/Nm3) 1. Cadmiu şi compuşii săi exprimaţi ca şi cadmiu (Cd) 0,05 2. Mercur şi compuşii săi exprimaţi ca şi mercur (Hg) 0,05 3. Suma Sb, As, Pb, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V şi compuşii lor 0,5 4. Dioxine şi furani 0,0001

Pentru măsurătorile discontinue de metale grele şi dioxine şi furani frecvenţa

măsurătorilor, în conformitate cu pct. 7.2.c, cap 7, anexa 2 din HG 128/2002, este de 2

măsurători pe an, iar în primul an de funcţionare cel puţin o dată la 3 luni.


Programul propus pentru monitorizarea poluanţilor emişi în atmosferă din activitatea de

incinerare a deşeurilor este prezentat în tabelul următor:

Descrierea măsurii de monitorizare

Indicator Frecvenţă Responsabil

Determinarea concentraţiei poluanţilor din gazele evacuate la coş.

pulberi SO2 NOx CO Carbon organic total HCl HF

continuu Operatorul instalaţiei şi Responsabilul de mediu

Monitorizare parametri ai gazelor arse evacuate

oxigen temperatură presiune umiditate flux volumetric

continuu Operatorul instalaţiei

Compoziţie pulberi pentru metale şi compuşi lor

Tl + Cd Hg Sb+As+Pb+Cr++Cu+ Mn+Ni+V

de două ori pe an (trimestrial în primul an de funcţionare)


Concentraţie poluanţi în gazele evacuate la coş

dioxine furani

de două ori pe an (trimestrial în primul an de funcţionare)



10.2. Apă Operatorul economic monitorizează cantitatea şi calitatea apelor uzate rezultate pe

amplasamentele centralelor. Apele uzate sunt de mai multe categorii în funcţie de procesele

tehnologice, activităţile umane sau fenomenele meteorologice care le generează:

– ape pluviale, căzute pe amplasamente;

– ape tehologice uzate convenţional curate, care nu necesită epurarea;

– ape tehnologice uzate generate în zone cu potenţial de poluare (depozite

de combustibil şi substanţe chimice);

– ape menajere.

În funcţie de caracteristicile acestora şi cu respectarea normativelor tehnice în vigoare

apele uzate sunt evacuate în râul Bega (ape pluviale şi ape de răcire), în canalizarea

municipală (apele convenţional curate, apele din instalaţiile de tratare, apele menajere) sau

sunt reutilizate în procesele tehnologice din centrală (apele tehnologice uzate din CET Sud).

Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate se face în conformitate cu

autorizaţiile integrate de mediu şi cu autorizaţiile de gospodărire a apelor, valorile maxime

admisibile ale concentraţiilor poluanţilor din apele evacuate de pe amplasament fiind stabilite

în conformitate cu prevederile HG 188/2002 şi HG 352/2005 pentru modificare şi

completarea normelor privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Activitatea de monitorizare include determinări ale concentraţiei substanţelor cu potenţial

poluator existente pe amplasament în laboratoarele de analize fixico-chimice propri şi în

laboratoare independente acreditate RENAR. Indicatori şi frecvenţa de monitorizare a

diferitelor categorii de ape uzate sunt următoarele:

Programul de monitorizare este următorul:

Descrierea măsurii de monitorizare Indicatori Frecvenţa Responsabil

CET Timişoara Centru temperatură semestrial*

zilnic** substanţe extractibile cu solvenţi organici

semestrial* zilnic**

pH cloruri

Ape de răcire şi pluviale evacuate în râul Bega

reziduu filtrat la 105ºC

semestrial*


pH trimestrial temperatura trimestrial* / zilnic ** materii în suspensie trimestrial* / zilnic ** consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

trimestrial

Ape uzate evacuate în canalizarea municipală din staţia de tratare a apei

consum biochimic de oxigen trimestrial



(CBO5) sulfaţi trimestrial* / zilnic ** reziduu filtrat la 105°C trimestrial azot amoniacal trimestrial cloruri trimestrial* / zilnic ** fier trimestrial* / zilnic ** pH trimestrial* Temperatura trimestrial* /zilnic ** Materii în suspensie trimestrial* /zilnic ** Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

trimestrial

Consum biochimic de oxigen (CBO5)

trimestrial *

Sulfaţi trimestrial* Reziduu filtrat la 105°C trimestrial* Azot amoniacal trimestrial* Detergenţi sintetici trimestrial* Cloruri trimestrial*/ zilnic ** Substanţe extractibile cu solvenţi organici

trimestrial* / zilnic **

Sulfuri şi hidrogen sulfurat trimestrial* Mangan total Plumb Cadmiu Crom total Cupru Nichel Zinc

Ape uzate evacuate în canalizarea municipală din gospodăria de păcură

Fier

anual *


CET Timişoara Sud temperatură pH consum chimic de oxigen CCO-Crmaterii în suspensie substanţe extractibile cu eter de petrol produse petroliere sulfaţi cloruri reziduu filtrat la 105ºC

trimestrial*

Cupru Nichel Cadmiu Plumb Seleniu Arsen Mercur

Ape pluviale colectate în afara gospodăriei de cărbune

Crom

anual*


* monitorizare prin laboratoare acreditate **automonitorizare


Punerea în funcţiune a instalaţiei de incinerare a deşeurilor va conduce la apariţia unei

noi categorii de ape tehnologice uzate, rezultate din spălarea gazelor de ardere. Parametrii

necesar a fi monitorizaţi şi frecvenţa de efectuare a determinărilor sunt stabiliţi în anexa 5 la

HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor. Propunem următorul program de

monitorizare:


CET Timişoara Sud Materii solide totale în suspensie zilnic Mercur şi compuşii săi, măsuraţi ca mercur (Hg) Cadmiu şi compuşii săi, măsuraţi ca şi cadmiu (Cd) Taliu şi compuşii săi, măsuraţi ca taliu (Tl) Arsen şi compuşii săi, măsuraţi ca arsen (As) Plumb şi compuşii săi, măsuraţi ca plumb (Pb) Crom şi compuşii săi, măsuraţi ca crom (Cr) Cupru şi compuşii săi, măsuraţi ca cupru (Cu) Nichel şi compuşii săi, măsuraţi ca nichel (Ni) Zinc şi compuşii săi, măsuraţi ca zinc (Zn)

lunar

Dioxine şi furani trimestrial* semestrial**


pH Temperatură

Ape uzate provenite de la instalaţia de incinerare a deşeurilor

Debit

continuu Operatorul instalaţie şi responsabilul de mediu

* în primul an de funcţionare ** minim după primul an de funcţionare


Ordinul nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor

prevede următoarele:

– tratarea apei reziduale rezultată în urma spălării gazelor de ardere de la instalaţia de

incinerare a deşeurilor se va face înainte de amestecul cu alte ape industriale uzate.

– în cazul tratării în comun a mai multor ape industriale uzate, măsurătorile se efectuează

separat pe fiecare din aceste fluxuri, atât la punctul final de deversare în emisar cât şi la

punctele de intrare a apelor industriale uzate în staţia de epurare. Apoi se calculează,

prin bilanţ de masă, aportul fiecărui flux de poluanţi cât şi fluxul de masă total al

poluanţilor la locul de deversare în emisar. Din acest flux se calculează concentraţia

relevantă de poluanţi la locul de deversare în emisar;

– la locul de deversare se vor măsura parametrii prezentaţi în tabelul anterior.

Apa subterană Societatea comercială COLTERM SA Timişoara nu evacuează ape uzate în apa

subterană. Totuşi, deoarece pe amplasament sunt depozitate şi utilizate substanţe cu

potenţial de poluare a apelor subterane pe teritoriul centralelor electrice de termoficare sunt

forate reţele de puţuri, pentru prelevarea de probe şi determinarea indicatorilor de calitate ai

apei subterane. Prin determinările efectuate se pot constata scăpări accidentale din

sistemele de depozitare şi vehiculare a acetor substanţe, scăpări ce uneori nu pot fi

identificate prin alte mijloace de supraveghere.

Frecvenţa şi indicatorii de calitate ai apei freatice care sunt monitorizaţi prin analize

efectuate de laboratoare acreditate RENAR sunt următorii:

– la CET Timişoara Centru sunt forate 3 puţuri pentru prelevarea probelor de apă

freatică (2 în gospodaria de păcură şi unul la rampa de descărcare a combustibilului

lichid);

– la CET Timişoara Sud sunt exploatate 4 foraje pentru prelevarea probelor de apă

freatică (două în gospodăria de ulei şi două în depozitul de cărbune);

– la depozitul de zgură şi cenuşă UTVIN sunt forate 7 foraje în jurul depozitului.



CET Timişoara Centru pH Materii in suspensie Cloruri Produse petroliere Substante organice Cupru Nichel Cadmiu Plumb Zinc Cadmiu Crom total Cupru Nichel

Analiză apă subterană

Zinc

anual*



externalizat)

CET Timişoara Sud pH Consum chimic de oxigen CCO-Cr Cloruri Azot amoniacal Duritate totala Sulfati Calciu Magneziu Azotati

trimestrial*

Produse petroliere Sodiu Cu Ni Cd Pb Zn Cr total Se As


Hg

anual* semestrial**

Responsabil de mediu (coordonare proces de masurare realizat externalizat)

Depozitu UTVIN duritate totală

Cl- NH4

-

oxidabilitate SO4

-2

Mg Ca pH NO-3

hidrocarburi din petrol


Na

semestrial*

Responsabil de mediu (coordonare proces de masurare realizat externalizat)


Cu Ni Cd Pb Se As Hg Zi Cr

anual*

Responsabilul de mediu (coordonare proces de masurare realizat externalizat)

*monitorizare prin laboratoare acreditate **automonitorizare Faţă de indicatorii de calitate monitorizaţi în prezent, studiul de evaluare a impactului

asupra mediului care va fi efectuat pentru obţinerea acordului de mediu privind punerea în

funcţiune a instalaţiei de incinerare a deşeurilor va trebui să analizeze necesitate efectuării

unor noi foraje şi includerea unor noi indicatori de calitate ai apei freatice în sistemul de

monitorizare.

10.3. Sol

Procesele tehnologice desfăşurate pe amplasamentele centralelor electrice de

termoficare generează un impact semnificativ asupra solului, motiv pentru care au fost

adoptate măsuri ferme pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului. Astfel:

– impermeabilizarea solului în zonele de depozitare a substanţelor cu potenţial de

poluare a solului (combustibil solid, lichid, substanţe chimice, uleiuri, deşeuri de

ardere);

– sisteme specializate pentru descărcarea, depozitarea şi vehicularea substanţelor cu

potenţial de poluare;

– sisteme de reţinere, colectare şi reutilizare a scăpărilor accidentale;

– amenajarea unor platforme şi spaţii speciale de depozitare în funcţie de caracteristicile

materialelor şi echipamentelor;

– utilizarea soluţiei de evacuare şi depozitare a deşeurilor de ardere în şlam dens;

– acoperirea cu pămănt a zonelor neexpoatate din depozitul de agură şi cenuşă;

– menţinerea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu în zona depozitului de

deşeuri şi utilizarea unor instalaţii de stropire a zonelor exploatate.

Sistemul de monitorizare implementat prin sistemul de management de mediu prevede

efectuarea de analize chimice periodice asupra probelor de sol prelevate din diferite zone

mai “sensibile” de pe amplasamente.


La CET Centru sunt prelevate şi analizate probe de sol din zona: rezervoarelor de

reactivi chimici, rezervoarele de păcură, CAF-urile 4-5 şi clădirea administrativă.

La CET Timişoara Sud sunt prelevate şi analizate probe de sol din zona: turnurilor de

răcire, CAF-uri, depozitul de cărbune, rezervoarele de reactivi chimici şi gospodăria de

carburanţi.

La depozitul de zgură şi cenuşă UTVIN sunt monitorizate anual concentraţiile de metale

grele în sol, probele fiind prelevate şi analizate în laboratoare acreditate RENAR pe cele

patru puncte cardinale.

Programul de monitorizare al calităţii solului este prezentat în următorul tabel:


CET Timişoara Centru Total hidrocarburi din petrol Cupru Zinc Plumb Nichel Cadmiu

Analiză probe de sol

Vanadiu

anual*



externalizat) CET Timişoara Sud

Total hidrocarburi din petrol Cupru Plumb Nichel Cadmiu Seleniu Arsen Vanadiu Mercur

Analize probe de sol

pH

anual*



externalizat)

Depozit UTVIN Cu V Ni Cd Pb As Crom total Hg Seleniu

Analize probe de sol

Total hidrocarburi din petrol

anual*



externalizat)

* prin laboratoare acreditate RENAR

Activităţile asociate procesului tehnologic de incinerare a deşeurilor municipale vor

respecta prevederile HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor cu modificările din HG

268/2005 şi Ord. 756/2004 Normativ tehnic privind incinerarea deşeurilor.


Incinerarea deşeurilor municipale aduce două avantaje din punct de vedere al protecţiei

mediului:

– reducerea cantităţii şi volumului final al deşeurilor ce vor fi depozitate pe termen

lung, cu impact direct prin reducerea dimensiunii depozitului final de deşeuri;

– reducerea agresivităţii deşeurilor prin distrugerea termică a componentelor cu un

grad ridicat de agresivitate faţă de factorii de mediu;

Componentele nocive, care nu pot fi distruse (de ex. metalele grele) trebuie

supraconcentrate şi inertizate prin transformarea în alte forme de compuşi. Reziduurile

trebuie valorificate pe cât posibil, respectând prevederile juridice explicite în acest sens.

Sistemul de monitorizare actual va fi completat în urma studiului de evaluare a

impactului asupra mediului generat de instalaţia de incinerare a deşeurilor, ţinând cont de

caracteristicile instalaţiilor utilizate, de compoziţia deşeurilor incinerate şi de compoziţia

reziduurilor de ardere.

În afară de emisiile sub formă de gaz şi particule, ape uzate, la incinerare mai apar şi

următoarele reziduuri:

– cenuşa/zgura;

– praf din sistemul de epurare a gazelor;

– produşi de reacţie din sistemul de epurare a gazelor;

– materiale adsorbante epuizate;

– mase catalitice epuizate;

– alte reziduuri.

Înainte ca reziduurile rezultate din tratarea termică să fie predate valorificării sau

eliminării, conform pct. 5.1, cap. 5, anexa 2 din HG 128/2002, se vor determina proprietăţile

fizice şi chimice ale reziduurilor provenite din incinerare prin analize adecvate. Analizele se

referă la întreaga fracţiune dizolvabilă şi la fracţiunea dizolvabilă a metalelor grele. În funcţie

de rezultatele cercetării se va stabili tipul valorificării sau eliminării reziduurilor.


10.4. Deşeuri Producătorul şi furnizorul de energie termică şi electrică COLTERM SA Timişoara are

implementat un Sistem integrat Calitate-Mediu-Sănătate şi Securitate Ocupaţională, care

conţine proceduri privind managementul deşeurilor. Pe amplasamnet sunt gestionate

următoarele tipuri de deşeuri.

Denumire deşeu Cod deseu conf. H.G.

nr. 856/2002 Colectare, stocare

temporara Valorificare/

eliminare

Deseuri nepericuloase Deseu menajer 20.03.01 containere Reciclare/eliminare prin societate

autorizată Zgura si cenusa

10.01.01

Colectare prin circuit hidraulic

Depozitare pe termen lung in depozitul propriu

Ulei uzat 13.02.01 Containere speciale, in magazie închisă

Eliminare prin unităţi specializate

Plumb 17.04.03 magazie închisă Reciclare prin unitati specializate în reciclarea şi valorificarea acestora

Fier, fonta,otel 17.04.05 Depozit fier vechi Reciclare prin unităţi specializate Cupru, bronz, alama 17.04.01 Magazie/platforme

betonate Reciclare prin unităţi specializate

Aluminiu 17.04.02 magazie Reciclare prin unităţi specializate Banda transportoare 16.01.03 magazie Eliminare prin unităţi specializate Deseuri periculoase Mercur 16.01.08* Magazie închisă Reciclare prin societăţi specializate Baterii si acumulatori 16.06.05* magazie închisă

/platforme betonate Reciclareprin unităţi specializate


11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Primăria municipilui Timişoara şi operatorul economic care administrează reţeaua de

alimetarea centralizată cu energie termică locală au solicitat avizul de mediu pentru

programul “Completarea şi actualizarea strategiei locale de alimentare cu energie termică a

consumatorilor din municipiul Timişoara racordaţi la sistemul centralizat, în vederea asigurării

cerinţelor programului naţional Termoficare 2006-2015 Căldură şi Confort”.

Strategia locală de alimentare cu energie termică a municipiului Timişoara a fost

elaborată având în vedere cerinţele, obiectivele şi direcţiile strategice din programul naţional

de investiţii "Termoficare 2006-2015 căldură şi confort", aprobat prin Hotărârea Guvernului

României nr. 462 din 2006.

Dezvoltarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este

opţiunea strategică a Guvernul României aşa cum reiese din Hotărârea de Guvern nr

882/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a

localităţilor prin sisteme centralizate şi din Hotărârea de Guvern nr 1069/2007 pentru

aprobarea Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020. Reabilitarea şi

modernizarea acestor sisteme este în concordanţă cu Strategia nationala în domeniul

eficienţei energetice aprobată prin Hotărârea de Guvern nr 163/2004 şi prevederile Hotărârii

de Guvern nr 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazată pe cererea de energie termică

utilă.

Obiectivul principal al Strategiei locale de alimentare cu energie termică a

consumatorilor din municipiul Timişoara, constă în optimizarea funcţionării sistemului

centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice. Atingerea obiectivului

propus va conduce la creşterea performanţelor şi a gradului de siguranţă în exploatare a

sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul

Timişoara.

Atingerea obiectivului principal va fi realizată prin realizarea etapizată a unor obiective

specifice precum:

- identificarea unor surse alternative de energie, care să permită reducerea

consumului de combustibili fosili;

- creşterea randamentelor de producere a energiei termice atât la nivelul surselor

principale, cât şi la nivelul centralelor de cvartal;


- redimensionarea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de transport şi

distribuţie, în funcţie de cererea actuală de energie termică şi utilizând

tehnologiile moderne de reducere a pierderilor de căldură;

- realizarea unui sistem automat de supraveghere, măsură şi reglare a

parametrilor de funcţionare ai sistemului de producere şi distribuţie a energiei

termice până la consumatorul final.

Unul din principalele criterii de alegerea a soluţiilor şi măsurilor tehnice pentru atingerea

obiectivelor propuse a fost îmbunătăţirea factorilor de mediu prin reducerea emisiilor de

poluanţi, prin:

- reducerea consumului de combustibili energetici, prin creşterea randamentelor

de funcţionare a instalaţiilor de ardere;

- reducerea pierderilor de energie în reţelele de transport şi distribuţie a energiei

termice;

Strategia elaborată este în concordaţă cu Planul local multianual al Consiliului Local al

municipiului Timişoara privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe.

Astfel, cererea de energie termică pentru perioada viitoare analizată a fost evaluată ţinând

cont de măsurile de creştere a eficienţei energetice la consumatorii finali.

Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea eficienţei la consumatorii de căldură, cuprind:

- Reabilitarea si modernizarea reţelelor interioare de alimentare a imobilului cu

apă caldă si agent termic de încălzire;

- Reabilitarea termică a anvelopei clădirilor - faţade, terase, tâmplărie

exterioară.

Termoizolarea anvelopei unei clădiri constă în:

- termoizolarea pereţilor exteriori

- modernizarea tâmplăriei exterioare

- termoizolarea planseului peste subsol

- termoizolarea planseului peste ultimul nivel.

Din punct de vedere al calităţii aerului atmosferic, principala problema cu care se

confruntă oraşul Timişoara o reprezintă depăşiriile frecvente ale limitelor impuse pentru

pulberile în suspensie. Valorile inregistrate automat (nefelometric) si determinate gravimetric

pentru PM10, au o frecventa a depasirilor intre 16,52% (statia de fond suburban TM3) si

44,66% (statia de trafic TM5).


Calitatea aerului ambiental este influenţată de prezenţa poluanţilor rezultaţi din

activităţile industriale, transport, agricultură, tratarea şi depozitarea deşeurilor. Principalii

poluanţi atmosferici care influenţează starea de calitate a aerului sunt: gaze cu efect

acidifiant (SO2, NO2, NH3), compuşi organici nemetanici, metale grele, poluanţi organici

persistenţi, hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili policloruraţi, hexaclorbenzen.

Un alt aspect important privind protecţia mediului îl reprezintă colectarea, tratarea şi

depozitarea deşeurilor urbane generate în zona municipiului Timişoara. Impactul depozitării

deşeurilor municipale sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de

mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane). Deşeurile, dar mai ales

cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în

substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

În anul 2004 prin Planul de Implementare al Directivei de depozitare a fost stabilită

etapizarea calendarului de sistare a depozitării pe depozitele de deşeuri clasa “b” din zona

urbană, care nu sunt conforme cu prevederile Directivei nr.1999/31/CE Conform

“Calendarului de sistare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente”.

În acest plan sunt incluse şi depozitele de deşeuri urbane din Timişoara şi Jimbolia.

Cele mai importante beneficii din punct de vedere al factorilor de mediu aduse prin

implementarea Strategiei propuse îl reprezintă:

- reducerea semnificativă a emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic;

- reducerea volumului deşeurilor urbane la depozitarea finală, coroborat cu

reducerea agresivităţii acestora faţă de factorii de mediu prin incinerare.

Toate soluţiile tehnice analizate în cadrul Strategiei au avut ca ipoteză de calcul

reducerea emisiilor de poluanţi, asociate proceselor tehnologice de producere, transport şi

distribuţie a energiei termice. Astfel, la alegerea soluţiilor tehnice s-a avut în vedere:

– instalaţiile energetice să permită producerea în cogenerare a energiei electrice şi

termice, ca una din cele mai eficiente soluţii de minimizare a impactului asupra

factorilor de mediu generat de arderea combustibililor energetici fosili;

– instalaţiile energetice instalate în CET Centru (amplasată în interiorul oraşului) să

utilizeze drept combustibil de bază gazele naturale, combustibil care generează prin

ardere cel mai redus impact asupra factorilor de mediu;

– instalaţiile energetice propuse în CET Sud (amplasat la marginea oraşului) să

permită tratarea termică a deşeurilor urbane, în scopul reducerii agresivităţii acestora

faţă de factorii de mediu şi micşorarea volumului final a reziduurilor necesar a fi

depozitate pe termen lung;


– transformarea unor centrale de cvartal în puncte termice racordate la sistemul de

alimentare centralizat cu energie termică. Astfel vor fi eliminate în totalitate emisiile

de poluanţi în aceste zone, acestea fiind transferate către centralele electrice de

termoficare. Centralele de termoficare oferă avantajele producerii în cogenerare a

energiei electrice şi termice şi aplicarea soluţiilor tehnice optime pentru reducerea

emisilor de poluanţi, cu randamente ridicate;

– creşterea randamentelor de transformare a energie chimice a gazelor naturale în

energie termică, prin înlocuirea instalaţiilor de ardere în 8 centrale termice de cvartal.

Soluţiile propuse de strategie vor conduce la reducerea emisiilor specifice de poluanţi în

condiţiile asigurării calităţii serviciilor prestate către consumatorii şi obţinerii unor avantaje

tehnico-economice generate de reducerea costurilor de producţie, transport şi distribuţie şi

creşterea fiabilităţii sistemului.

Eficientizarea sistemului de termoficare, coroborat cu eficientizare modului de utilizarea

a energiei termice (prin anveloparea clădirilor) va conduce la creşterea gradului de mulţumire

al consumatorilor final şi reducerea semnificativă a tendinţei de debranşare de la sistemul

centralizat de termoficare. Debranşarea consumatorilor are un impact negativ semnificativ

asupra factorilor de mediu şi calităţii vieţii pentru locuitorii municipiului Timişoara prin:

- pierderea avantajelor oferite de producerea în cogenerare a energiei electrice

şi termice;

- reducerea calităţii aerului atmosferic prin emisii de poluanţi necontrolate şi

disipate pe întreg teritoriul municipiului. Astfel, la nivelul solului şi în imediata

vecinătate a acestuia emisiile centralelor termice de apartament se adăugă

emisiilor din traficul auto, conducând la înrăutăţirea indicatorilor de calitate ai

aerului atmosferic din Timişoara, puţine din coşurile de evacuare ale

centralelor individuale asigurând dispersia corespunzătoare a gazelor arse şi

implicit a poluanţilor conţinuţi de acestea;

- reducerea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie termică a

consumatorilor debranşaţi, prin dependenţa totală de alimentarea cu gaze

naturale şi renunţarea la combustibili alternativi (păcură şi carbune).


Implementarea Strategiei va avea un impact favorabil asupra factorilor de mediu şi va

avea următoarele consecinţe favorabile:

- reducerea emisiilor specifice de poluanţi din instalaţiile de produce a energie

termice, cu impact direct şi asupra calităţii vieţii în municipiul Timişoara;

- eficientizare procesului de producere şi alimentare cu energie termică a

consumatorilor racordaţi la reţeaua de termoficare a municipiului Timişoara, cu

impact favorabil asupra mediului prin reducerea pierderilor de energie termică

(inclusiv cele generate de neconcordanţa între cerere şi producţie);

- reducerea agresivităţii unor categorii de deşeuri urbane prin incinerare şi

reducerea semnificativă a volumului final la depozitare;

- va susţine eforturile producătorului şi distribuitorului de energie termică şi

electrică de încadrare în ţintele de emisii a poluanţilor stabilite de legislaţia

naţională, în concordanţă cu valorile ţintă naţionale asumate. Arile naturale protejate existente în zonă nu vor fi afectate prin implementarea Strategiei

propuse, mai mult îmbunătăţirea indicatorilor de calitate ai factorilor de mediu locali va

genera condiţii mai bune pentru dezvoltarea biodiversităţii din zonă.

Pentru identificare şi prevenirea oricărui impact semnificativ negativ asupra factorilor de

mediu, toate lucrările de investiţii cu potenţial impact semnificativ asupra factorilor de mediu,

care vor fi efectuate conform Strategiei locale de alimentare cu energie termică vor fi supuse

procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de obţinere a acordului de mediu.

Activitatea de monitorizare a impactului asupra factorilor de mediu generat prin

implementarea soluţiilor tehnice propuse prin Strategia locală de alimetare cu energie

termică a consumatorilor din municipiul Timişoara va putea fi integrată în sistemul de

management de mediu care funcţionează la nivelul S.C. COLTERM S.A. Timişora. Astfel, vor

fi indeplinite condiţiile necesare prevenirii şi combaterii oricăror forme de poluare accidentală

a factorilor de mediu, atât în perioadele de realizare a investiţiilor, cât şi în etapa de

exploatare a noilor instalaţii.


12. CONCLUZII La nivel naţional sistemele de termoficare realizate în marile oraşe ale ţării se află într-o

situaţie dificilă, ca urmare a nivelului avansat de uzură fizică şi morală a instalaţiilor şi

echipamentelor componente. Deşi aceste sisteme de alimentare centralizată cu energie

termică a consumatorilor din marile oraşe sunt supuse unor lucrări periodice de întreţinere şi

reparaţii, vechimea instalaţiilor şi echipamentelor nu mai permit obţinerea unor performanţe

bune de funcţionare.

Strategia locală de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul

Timişoara, racordaţi la sistemul centralizat, propune o abordare amplă şi de profunzime a

problemelor actuale ale sistemului, care permite optimizarea funcţionării sistemului prin

utilizarea celor mai noi şi performante tehnologii disponibile. Astfel, au fost identificate soluţii

tehnice de optimizare a proceselor tehnologice pornind de la producerea energiei termice,

până la consumatorul final:

- utilizarea unor tehnologii moderne pentru producerea energiei termice, cu

randamente ridicate de valorificare a combustibililor energetici (cicluri mixte

gaze-abur);

- valorificarea puterii calorifice a unor deşeuri urbane, utilizând tehnologii

moderne care respectă condiţiile impuse pentru protejarea factorilor de mediu;

- creşterea semnificativă a cantităţilor de energie termică şi electrică produsă în

regim de cogenerare, inclusiv prin transformarea unor centrale termice de

cvartal în centrale electrice de termoficare sau în puncte termice racordate la

reţeaua primară de distribuţie a agentului termic din CET Centru şi CET Sud;

- redimensionarea şi modernizarea centralelor termice de cvartal, prin punerea

în funcţiune a unor instalaţii de ardere moderne cu randamente de funcţionare

superioare.

- redimensionarea şi modernizarea sistemului de distribuţie a energiei termice

de la producător către consumator, utilizând tehnologii moderne (conducte

preizolate cu senzori de identificare a scăpărilor accidentale) care permit

reducerea semnificativă a pierderilor de căldură prin transfer de căldură sau

scăpări de agent termic din reţeaua de termoficare;

- automatizarea proceselor de producere, distribuţie şi furnizare a energiei

termice, pentru corelarea producţiei cu cererea;


- aplicarea măsurilor de utilizare eficientă a energiei termice la consumatorii

finali, prin anveloparea clădirilor.

Soluţile tehnice propuse în cadrul Strategiei au urmărit, atât atingerea obiectivelor de

mediu ale operatorului economic care administrează sistemul de termoficare urbană (SC

COLTERM SA Timişoara), cât şi aplicarea unor măsuri complementare gândite să sprijine

eforturile autorităţilor locale pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu generat

de activitatea de colectare, tratare şi depozitare finală a deşeurilor urbane. Astfel, Strategia a

fost elaborată având în vedere şi Planul de acţiuni şi Planul de Reducere Progresivă a

Emisilor asumate de SC COLTERM SA Timişoara. Astfel,

- vor fi reduse semnificativ emisiile de poluanţi în atmosferă, prin reducerea

consumului de combustibili fosili şi prin utilizarea unor instalaţii moderne care

respectă valorile limită de emisii impuse prin legislaţia din domeniul protecţiei

mediului;

- se vor diminua cantităţile de ape uzate generate în procesele tehnologice

asociate producerii şi distribuţiei energiei termice, prin reducerea pierderilor

tehnologice şi a cantităţilor de materii prime şi auxiliare utilizate;

- prin incinerarea unor deşeuri urbane se va reduce impactul negativ asupra

apei subterane, generat de infiltraţii accidentale ale levigatului;

- scăderea cantităţilor de pulberi evacuate în atmosferă sau depozitate şi

diminuarea semnificativă prin incinerare a agresivităţii şi a volumului unei

fracţiuni importante din deşeurile urbane vor conduce la reducerea impactului

negativ asupra solului.

Implementarea Strategiei va necesita un efort financiar semnificativ din partea

administratorilor sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a municipiului

Timişoara, dar acesta poate fi susţinut prin accesarea unor fonduri de finanţare europene şi

naţionale ce vor fi disponibilizate în perioada următoare. Mai mult, fondurile investite vor

putea fi recuperate în timp prin reducerea cheltuielilor asociate consumurilor de combustibili

energetici şi activităţilor de exploatare şi întreţinere a sistemului de termoficare.

Documents

RAPORT DE MEDIU - Timișoara...Prezentul raport de mediu se realizează în conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie 2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluării