Rasa Andalusiana a fost cunoscuta timp de mai multe secole sub numele de Cal spaniol sau pe spaniola Raza Espaola. Acest cal provine din vechea Spanie, mai exact din Jerez de la Frontera, Cordoba si Sevillia. Originile exacte ale existentei acestei rase nu au putut fi stabilite, dar se crede ca a aparut intre 711 i.e.n si 1492 e.n. In acest interval de timp, rasa Andalusian a evoluat prin incrucisarea dintre septelul nativ de ponei Sorraia si caii North African Barb.In secolele XVII si XVIII s-a depus un efort considerabil pentru crearea unei rase mai mari de cai, aceasta rasa fiind aproape distrusa. Prin incrucisarea selectiva si prin perseverenta calugarilor Carthusieni pentru a conserva puritatea rasei Andalusiene. Cele mai bune exemplare isi au, si asatzi, originea in caii calugarilor Carthusieni. Astazi, Andalusienii sunt preferatii toreadorilor spanioli si al proprietarilor de cirede.Stramosul sau (calul iberic) a fost folosit de Alexandru cel Mare si de Romani. A fost folosit in razboi de multe ori, printre altele de Hernn Cortez si conchistadorii sai la cucerirea Americii.Exceleaza in scoala inalta de dresaj, fiind de asemenea folositi la corride (rejoneo) si la ferme in patria lor Andaluzia (Doma Vaquera).Este foarte inteligent si invata rapid, fiind folosit mai ales la spectacole si parade.

Este o combinatie dintre cele mai pure rase din lume - cea araba si cel englez pur sange. Este minunat sa combini cele mai bune calitati de la ambii si sa obtii un cal exceptional. La fel ca si calul arab clasic, are gabaritul elegant cu frunte mare si ochi foarte vii si energici, avand o satura foarte buna; coama este lunga si atarna pe un spate foarte puternic si foarte musculos. Coama ii ofera o pozitie foarte elevata si foarte multa prestanta. Cu extremitatile lui foarte lungi si urechile foarte bine formate, anglo-arabul se misca cu agilitate si eleganta.Este un cal foarte inteligent, robust, rezistent si curajos. A atins un numar mare de participari la competitii, precum cel pur sange englez la concursul de salturi, galop si concurs complet.Rasa ardennais sau ardeneza, alcatuita din cai pur sange, este foarte veche. Este vorba de un cal extraordinar si plin de viata foarte puternic, el fiind bun la toate tipurile de munca de tractiune. Originea sa o reprezinta zona montana din Ardennes, de la frontierea dintre Franta si Belgia, dar de asemenea unii dintre ei se afla si in nordul Suediei. A redevenit foarte solicitat la inceputul secolului XIX, in timpul invaziei ruse, datorita ordinului lui Napoleon, si mai recent in primul razboi mondial s-a utilizat precum cal de artilerie. Rasa Ardeneza este o rasa tipica de tractiune grea. Se preteaza la muncile foarte grele din agricultura, avand o capacitate energetica foarte buna, sunt cai foarte rezistenti si cu un caracter foarte bun, docil, putand fi condusi chiar si de copii. Astazi acesti cai se folosesc in agricultura dar si in exploatarile forestiere, fiind considerat de taranii belgieni un tractor ideal. Din anul 1929 a fost deschis registrul genealogic al rasei, in care sunt inscrise cele mai valoroase exemplare. Exemplarele din aceasta rasa se caracterizeaza printr-o dezvoltare corporala eumetrica, spre hipermetrica, adica o talie cuprinsa intre 152-162cm, cu o masa corporala intre 700-1000kg. Are o fata lunga, ochi expresivi, urechi bine definite. Spatele este puternic iar pieptul este masiv si unit. Extremitatile posterioare sunt robuste, iar corpul masiv si compact. Chiar daca are extremitatile scurte, sunt foarte puternice si lejere. Culoarea poate fi rosiatica, maro, negru. Este foarte rezistent si poate supravietui la clime mai devazantajoase, cu mancare putina. In ciuda faptului ca este atat de puternic, este extraordinar de usor de manevrat. Ardenezii au un caracter foarte bland, docil, limfatic, supus, cu o rezistenta fizica si psihica foarte buna. Aceasta rasa a contribuit in ultimii 50 ani la formarea rasei Semigreu romanesc, cat si la ameliorarea cailor autohtoni de tractiune.

Aceasta rasa de cai a inceput sa se contureze din anul 1962, cand au fost stabilite criteriile care se vroiau a fi indeplinite de acesti cai, pentru a se preta diferitelor competitii sportive ecvestre. Pentru formarea Calului de Sport Romanesc, s-a avut in vedere posibilitatea inglobarii in acest tip a diferitelor calitati ale raselor si populatiilor care au contribuit la geneza lor, astfel s-a realizat o incrucisare a populatiilor parentale astfel incat sa se selectioneze caracterele dorite. Selectia a fost riguroasa, cu o potrivire cat mai corespunzatoare a perechilor. Initial, efectivul ales ca matca pentru formarea Calului de Sport Romanesc s-a gasit la Sambata de Jos, apoi, din anul 1970, acesta se gaseste in Herghelia Jegalia, din judetul Calarasi, aceasta fiind creata special pentru formarea acestei rase.Au trecut deja aproximativ patru generatii de cand s-a inceput crearea acestui Cal de Sport Romanesc, totusi, efectivul este inca destul de heterogen, neizolat reproductiv. Acest lucru se datoreste si faptului ca efectivul matca are o origine foarte diferita, astfel, iepele mama sunt de provenienta anglo-araba dar si Furioso North-Star si Nonius, iar armasarii pepinieri au fost intr-un procent mare Pur Sange englez, in scopul cresterii taliei si vitezei produsilor.O perioada insemnata a fost utilizat destul de intens la monta un armasar de origine bulgara, de asemenea, periodic au fost utilizati la monta si armasari trapasi. In momentul actual, aceasta rasa se creste izolata reproductiv, registrul sau genealogic fiind inchis odata cu ultimul armasar Pur Sange Englez utilizat la monta, si anume Finish. Dupa el, nu s-a mai permis infuzia de sange de la alte rase, populatia crescandu-se si dezvoltandu-se numai cu armasarii si iepele Cal de Sport Romanesc ce formeaza matca actuala de la Jegalia.Calul de Sport Romanesc, a inceput totusi sa capete o oarecare omogenitate morfologica, astfel, talia variaza intre 162-172cm, cu un format corporal lateral mai mult patrat, trunchiul este scurt, musculos, cu picioare lungi, curate, cu tendoane bine detasate si articulatii largi, puternice. Capul este mic, fata de trunchi, foarte fin si expresiv, aducand mult cu cel al Pur Sangelui Arab, urechile sunt mici, foarte mobile, corect purtate, ochii vioi, expresivi, gatul este de asemenea scurt, gros, bine prins, cu o encolura foarte bine dezvoltata. Pieptul este larg, continuat cu un torace suficient de adanc, spinarea este scurta, continuata cu sale puternice, bine prinse, crupa este foarte musculoasa, puternica, deseori dreapta, dar poate fi si usor oblica antero-posterior. Masa corporala poate varia intre 500-600 kg, in functie de talie. Asa cum este conturat acum, Calul de Sport Romanesc are un aspect robust, puternic, avand calitatile fizice necesare pentru a fi un bun saritor peste obstacole, dar se preteaza de asemenea bine si dresajului sau probei complete. In ciuda ponderei mari a rasei Pur Sange Englez in formarea acestei populatii, temperamentul calului de Sport Romanesc nu este atat de coleric ca al acesteia. Au un caracter docil, un temperament vioi, dar mult mai echilibrat, se preteaza bine lucrului pentru dresaj si obstacole, avand o inteligenta si o eleganta bine conturate.Exemplarele de Cal de Sport Romanesc au un talent deosebit pentru sariturile peste obstacole, acest cal incepand sa fie prezent din ce in ce mai mult pe arenele competitiilor ecvestre nationale dar si internationale. Inca se mai lucreaza la aceasta rasa, urmarindu-se cresterea taliei produsilor dar si obtinerea unor exemplare cat mai echilibrate si mai calme dar in acelasi timp rezistente fizic, cu insusiri fizice cat mai potrivite pentru obstacole.

Rasa Falabella este originara din Argentina mai exact din Buenos Aires. Familia Falabella a dezvoltat calul miniatural care ii poarta numele. Acesti caluti au luat nastere in urma unui program de reproducere selectiva si a beneficiat de o politica de reproducere intituita de familia Falabella. Pentru a obtine acesti cai in miniatura, aceasta familie a inceput incrucisarile cu cei mai mici ponei din rasa Shetland si cei mai mici armasari din rasa Thorougbred. Cele mai mici exemplare rezultate din aceste incrucisari au fost apoi imperecheate intre ele, obtinandu-se un dwarfism prin reproducerea intensiva. Datorita acestor imperecheri pentru reducerea staturii, adesea au fost afectate si vioare conformatiei, unii caluti nascandu-se cu deformatii, cu capete prea mari si picioare prea putin viguroase. Scopul crescatorilor a fost de a produce un cal in miniatura aproape perfect, care sa fie egal in proportii si in caracter.Falabella arata ca o versiune in miniatura a poneilor Shetland, dar are picioare mai puternice. Cele mai bune exemplare de Falabella au, de cele mai multe ori, cele mai bune caracteristici ale poneilor Shetland. Acesti ponei micuti sunt prietenosi si au un temperament foarte bun, fiind ideali ca si animale de companie. Inaltimea ideala a calutilor din rasa Falabella este de 76 cm la maturitate. In prezent, rasa Falabella este, probabil, cea mai cunoscuta rasa de cai in miniatura si se gaseste raspandita in intreaga lume, dar mai ales in SUA. Este o veche rasa creata in nordul Romaniei, cu o vasta arie de raspandire in zona Muntilor Carpati. Numele de hutul provine de la populatia ucraineana numita hutula. Scrierea in limba romana este hutul, dar in zonele occidentale este adesea intalnit si sub numele de hucul. Are inaltimea de 139-151 cm. Culorile specifice acestei rase sunt murg, roib, negru, soriciu. Capul este relative mare, proportional in raport cu corpul, gatul scurt si musculos, purtat oblic, cu coama bogata ce anterior formeaza un mot abundant. Spinarea si salele sunt relativ lungi si puternice. Este un cal robust, conformatie specifica poneilor. Are un caracter aproape perfect. Este vioi, cuminte, ascultator si muncitor si poate fi folosit la orice activitati destinate copiilor. Este echilibrat si atent, fiind plin de calitati fizice si psihice. Poate fi pregatit foarte usor si tratat corect este deosebit de bland si cuminte. Cu o pregatire si o intretinere necorespunzatoare poate deveni greu de controlat, devenind incapatanati si agresivi. Este ideal pentru copii care vor sa inceapa de mici sportul ecvestru. Orice copil care vrea sa devina un sportiv in competitiile ecvestre, ar trebui sa inceapa la o varsta frageda, avand un ponei, ca apoi sa treaca la un cal de sport.Se poate utiliza si pentru munca, probele special destinate copiilor-indemanare, dresaj, sarituri obstacole, jocuri pe echipe, turism ecvestru pentru copii-calarie si trasuri cu unul, doi sau patru cai. Hutulul este un cal puternic, rezistent la boli, inteligent, docil, rabdator, cu un temperament vioi, in ciuda docilitatii sale. Prezinta o longevitate deosebita pentru munca si reproductie, avand durata medie de exploatare de 20 ani, rasa e foarte bine adaptata la conditiile vitrege din mediul montan, se preteaza foarte bine la port-samar, calarie si tractiune. Este foarte rezistenta al imbolnaviri. Hutulul este azi o rasa independenta, unica. Din 1979 rasa face parte din fondul genetic al raselor de animale originale si primitive al F.A.O. In scopul prezervarii rasei, s-a infiintat in anul 1994 FEDERATIA INTERNATIONALA A HUTULULUI (H.I.F.). In prezent exista numai 500 iepe de hutul in lume, acest numar redus ridicand un semnal de alarma asupra conservarii rasei.

Rasa Kabardin este originara din regiunea muntoasa a Caucazului de Nord. Rasa aceasta are legaturi cu tipul Mongolia de stepa primitiv si dateaza ina din secolul XVI. Calul acesta a fost apreciat pentru calitatile sale de cal de munte in secolul XVII. Incepand cu anul 1920, mai multe herghelii au fost infiintate pentru a ajuta la dezvoltarea rasei, rezultatul fiind un cal mai puternic, folosit la munca in agricultura, dar si in armata. Caii Kabaradin au fost influentati de rasele Persana, Turkmena si Araba. Aceste influente au ajutat la cresterea in marime a rasei.Acesti cai o constitutie puternica si viguroasa, cu picioare scurte si puternice. Picioarele din spate sunt, de obicei, usor curbate, fapt ce ii ajuta pe trasele de munte. Calul Kabardin nu este un galoper raid. Acesti cai au un temperament tacut si ascultator.

Mustangul este calul salbatic din America de Nord, astazi pe cale de disparitie, datorita restrangerii spatiului forestier si mediului in care traia. Cuvantul "Mustang" vine din cuvantul de origine spaniola mesteno sau mostenco, care inseamna salbatic sau hoinar. Rasa Mustang este originara din caii Spanioli, pe care astazi ii numim Andaluzieni. Conquistadorii spanioli au adus cu ei acesti cai cand au pus piciorul pe continentul American. Dupa distrugerea asezarilor aztece, unii dintre caii Spanioli s-au ratacit sau au fost eliberati in salbaticie, salbaticindu-se. De-a lungul timpului, acesti cai salbatici au devenit o mixtura de multe rase. Mustang este un cal salbaticit, care se intalneste astazi in vestul Statelor Unite ale Americii. La inceputul secolului XX, milioane de cai Mustang salbatici cutreierau statele vestice ale SUA. Datorita faptului ca in aceste zone au fost aduse si alte animel, in numar foarte mare, pamanturile acestea nu mai puteau suporta un numar atat de mare de herghelii de cai salbatici. In acest timp, in unele ferme, impuscarea cailor Mustang a devenit o politica bine institutionalizata. Carnea acestor cai era folosita pentru hranirea animalelor de companie si a oamenilor. Mustangul traieste in preeriile nepopulate de om, in herghelii cuprinzand un numar mult mai restrans ca in trecut, adoptand o ierarhie pe tot parcursul participarii sale in herghelie. In fruntea acestor herghelii se afla mereu un mascul (armasarul dominant) care are grija de herghelie, pe durata deplasarii spre alte teritorii, cat si pe timpul stationarii hergheliei. Pe laturile acestui grup se gasesc armasarii, spre centru femelele (iepele) si in centru se gasesc manjii si iepele gestante, astfel incat la un atac al pradatorilor sa fie cat mai feriti componentii vulnerabili. Herghelia de mustangi are si unul sau mai multi "cercetasi" care au misiunea ca pe timpul deplasarii sa cerceteze terenul si sa avertizeze herghelia in cazul eventualelor pericole. Armasarul conducator (si nu numai) este un animal puternic, curajos in stare de orice pentru a-si apara herghelia. Spre exemplu el poate pune pe fuga 1-2 lupi sau chiar o pantera, lovind cu toate cele 4 picioare, in timp ce cu dintii cauta sa-si muste adversarul. Este un animal rezistent la temperaturi aproximativ ridicate, cat si la temperaturi scazute. In timpul iernii se deplaseaza pe distante lungi in cautarea hranei, timp in care mor doar exemplarele foarte batrane, bolnave sau foarte tinere. Inainte de colonizarea intregului continent nord-american in preeriile si podisurile cu vegetatie abundenta a Muntilor Stancosi se gaseau sute de mii de exemplare, in timp ce azi din mustangul pur avem doar cateva mii. La disparitia acestei splendide rase de cai a contribuit in general omul, odata cu procesul de colonizare.

Semigreul Romanesc este o rasa a carei conturare a inceput in jurul anului 1960, urmarindu-se crearea unei rase pentru tractiune grea, care sa fie bine adaptata conditiilor pedoclimatice ale tarii noastre si sa aiba in acelasi timp o rezistenta si o mobilitate bune dar si o putere de tractiune mare. S-a dorit crearea unui cal eumetric, cu o talie de aproximativ 155cm, care sa se preteze atat utilizarii in agricultura, cat si in transporturi. Pornind de la aceste considerente s-au facut primele incrucisari, intre exemplare din rasa Ardeneza si cele de Trapas Romanesc, in ANUL 1959, LA Slobozia, obtinandu-se rezultate incurajatoare. S-a constatat ca rasa Ardeneza s-a adaptat foarte bine conditiilor climatice din tara noastra, astfel, aceasta rasa a fost folosita pentru masivizarea si marirea capacitatii energetice a Semigreului Romanesc. Aceste incrucisari complexe s-au realizat initial in hergheliile Bontida si Rusetu. S-a constatat ca rasele grele importate in tara sufereau un proces de degradare biologica, incepand din a doua generatie, probabil datorita crizei de adaptare. Pentru incrucisarile complexe ce urmau sa se faca, s-au folosit rasele Trapas Romanesc, Lipitan, Furioso North-Star si un numar restrans de iepe locale din zona Baraganului. Rasa Ardeneza a fost folosita intr-o pondere de , pentru masivizarea produsilor. Astfel, in timp, s-au conturat doua tipuri morfologice de semigreu, in functie de rasele parentale formatoare, anume un tip mic si un tip mare. Tipul mare a provenit din incrucisarea rasei Ardeneze cu Trapasul Romanesc si cu Furioso North Star, iar tipul mic a rezultat din Ardenezi, cu Lipitani si iepe locale.Tipul mare al Semigreului Romanesc are o talie de 158cm, respectiv o masa corporala de 580-600kg, cu un format corporal lateral dreptunghiular, ceea ce demonstreaza aptitudinile pentru tractiune. Capul este bine proportionat fata de restul corpului, cu profilul drept sau usor convex,, fruntea este larga, urechile potrivit de lungi. Coama si coada sunt foarte bogate, ondulate. Greabanul este scurt, sters, dar bine imbracat in musculatura. Spinarea este lunga, larga, puternica, salele sunt scurte, duble. Crupa este dreptunghiulara, dubla, cu directia mecanica usor oblica antero-posterior. Pieptul este larg, musculos, toracele adanc, profund. Membrele sunt puternice, cu articulatii largi, musculatura foarte puternica si tendoane foarte evidente. Tipul mare al Semigreului Romanesc este un cal armonios construit, viguros, cu o mare mobilitate. Roba este de cele mai multe ori deresa, piersicie sau murga, reflectand influenta rasei Ardeneze, care prezinta aceleasi culori predominante ale robei. Tipul mic prezinta o talie de 152cm, cu o masa corporala de 500-520kg, restul insusirilor morfologice sunt foarte asemanatoare cu ale tipului mare, deoarece, si in acest caz, rasa Ardeneza are o pondere mare.Semigreul romanesc este un cal docil, bland, cu un caracter bun si un temperament vioi. Poate fi utilizat la tractiune, atat in alura de pas cat si de trap.Referitor la capacitatea energetica a acestei rase, aceasta este foarte buna, ei putand sa tracteze o greutate de 3-4 ori mai mare decat greutatea lor vie, pe distante lungi, in alura de pas.

Trapasul romanesc s-a consolidat ca rasa in ultimele decenii, la formarea sa au participat in principal trapasul american, in proportie de 85%, trapasul Orlov, in proportie de 10%, trapasul francez, in proportie de 5% si trapasul rusesc, in procent de 5%. De asemenea, in cadrul incrucisarilor complexe realizate pentru formarea rasei, s-au folosit si iepe Nonius si Furioso North-Star. Formarea rasei se poate considera ca a inceput, pe teritoriul tarii, cam in 1887, odata cu primele importuri de trapasi. In anul 1930 au fost introduse primele amendamente la regulamentele curselor de trap, in scopul promovarii trapasului romanesc. Astfel, caii participanti la concursurile de alergari, proveniti din import, se penalizau. Un rol deosebit in dezvoltarea rasei l-a avut Societatea Nationala de Crestere a Calului din Braila, care, incepand din 1903 organizeaza cu regularitate primele concursuri de trap. Ameliorarea rasei s-a mentinut si in perioada interbelica, in hergheliile Rusetu, Sighireanu, Jegalia si Segarcea. In momentul de fata, aceasta rasa se creste s se selectioneaza in hergheliile Rusetu si Dor Marunt, probele pentru testarea performantei se dau pe Hipodromul de trap de la Ploiesti.Ca dezvoltare corporala, rasa este eumetrica, avand o talie cuprinsa intre 155-157 cm. Capul este expresiv, uscativ, bine proportionat, cu profilul rectiliniu, intotdeauna. Gatul este musculos, purtat vertical, greabanul este bine dezvoltat, spinarea si salele sunt lungi, rezistente. Crupa este lunga, larga, musculoasa. Toracele este adanc si profund, spata este dreapta, musculoasa. Membrele sunt uscative, cu articulatii rezistente si tendoanele bine detasate, copitele au cornul foarte rezistent. Culoarea robei este predominant murga.Trapasul este un cal cu temperament vioi, docil, linistit, in ciuda faptului ca este o rasa de viteza.Performantele pe hipodrom ale trapasului romanesc sunt inferioare altor rase de trapasi din lume, dar se pare ca totusi, pe hipodroamele internationale, pot concura cu succes contra altor tipuri de trapasi, gen trapasul francez, american, rusesc. Munca de selectie asupra acestei rase continua, dorindu-se obtinerea de exemplare cu dezvoltare corporala mai mare, dar cu pastrarea aptitudinilor de viteza. Se pare ca tipul actual al trapasului romanesc, desi eumetric, da performante foarte bune in conditiile tarii noastre. S-a constatat ca exemplarele cu talie mai mare, desi au o conformatie mai corecta si mai armonioasa, nu sunt atat de performante pe hipodrom. Trapasul romanesc a avut un rol important la formarea rasei Semigreu romanesc, dar si la ameliorarea cailor autohtoni carosieri, produsii iepelor locale cu armasari trapasi avand o capacitate energetica foarte buna, completata de o mobilitate foarte mare si o viteza buna de deplasare.

Rasa Friesian este o rasa de cai cu sange rece, crescuta in nordul Olandei, in regiunea Friesland. Calul este un descendent al vechilor Cai de Padure din Europa. In Olanda este admirat la fel de mult astazi ca si in trecut. Romanii foloseau rasa Friesian ca si cai de munca. Acesti cai au purtat cavalerii fresieni si gemani in cruciade timp de o mie de ani. In timpul Razboiului de Opt Ani, cand Spania a ocupat Olanda, au fost facute incrucisari cu sange de Andalusian, ceea ce a dus la o imbunatatire a acestei rase.Rasa Friesian este considerata a fi o rasa foarte frumoasa, puternica si energica. Acesi cai au fost adesea folosit ca si cai de funeralii, datorita parului negru, a prezentei si a actiunii lor notabile. Mai tarziu, au fost folositi si in arenele circurilor. Este un minunat cal de trasura, calarie, dar si de munca in ferme, din aceste motive fiind folosit pentru imbunatatirea calitatilor altor rase de cai. Unele dintre aceste rase sunt Oldenburg, Dales si Fell Pony, Old English Black, Norwegian Dole Gudbrandsal si England's Great Horse, numit astazi Sire. Fjordeste o ras de cai care provine din Norvegia i Peninsula Scandinavia. Erau rasa de cai folosit de vikingi. Rasa Fjord este renumit pentru temperamentul su foarte linitit i acomodarea cu oamenii.Creterea organizat a acestei rase a nceput n anul 1843 n Norvegia, la herghelia Hjerkin. n acele timpuri fjordul era folosit drept cal de munc. Cu sprijinul statului norvegian, rasa ncepe s prind contur, viznd n primul rnd utilitatea acestei rase.n zilele de azi, rasa se bucur de o mare popularitate, fiind ntalnit peste tot prin America i Europa.Are o nlime cuprins ntre 1,35 i 1,50 m i o greutate de 450600kg. Roba este predominant izabela, dar se ntlnesc i robe de culoare gri, rocat sau galben. Aceti cai pstreaz culorile strmoilor(Calul lui Przewalski sau Tarpn) precum i dungi de zebr pe picioare i dunga dorsal ce pornete de la gt i se prelungete pn la coad. O trstur unic a acestei rase este partea central a coamei care este de obicei neagr, n timp ce la extremiti este alb.