8/18/2019 Răsunetul literar aprilie 2016
2/4
IIIIIIIIII VIAÞA LITERARÃ Rãsunetul cultural - a
Culegerea întocmitã de Ion Filipciuc,„George Coºbuc în Bucovina”
(EdituraCharmides, Bistriþa, 2015) conþine textecare atestã
ecourile operei lui Coºbuc înBucovina. În subsidiar, putem
identifica ooarecare convergenþã a mesajului textelor
adunate aici ºi mesajul general, evidental culegerii. Trebuie
spus aici cã unul dintrepunctele comune ale articolelor culese
înacest volum este acela cã G. Coºbuc nueste doar un „poet al
þãrãnimii”, ci un poetal universalitãþii. Iar
demersulcercetãtorului tocmai în direcþia aceastase îndreaptã, dacã
punem la socotealã ºiurmãrirea eforturilor depuse de câþivaoameni
de litere în vederea sãrbãtoririi ºipopularizãrii operei poetului
nãsãudean înStatele Unite ale Americii.
Pe cât de amarã ºi realã este afirmaþialui Ion Filipciuc din
prefaþa culegerii pe carea întocmit-o, conform cãreia „(...) la
moaralui Coºbuc nu se mai macinã nici ungrãunte” (p. 9), pe atât de
oportun – mãcar
din acest punct de vedere – este volumulpe care îl pune la
dispoziþia cititorilor.Fãrãa omite aici sprijinul financiar al
CentruluiJudeþean pentru Culturã Bistriþa-Nãsãud.
Culegerea conþine articole apãrute în di-verse publicaþii
bucovinene: „Junimealiterarã”, „Glasul Bucovinei”,
„RevistaMoldovei” etc. Dar în ansamblul lor,indiferent de numele
autorilor, texteleacestea au o importanþã specialã. Mai
întâi, ele confirmã interesul larg al lumiiliterare faþã
de opera lui George Coºbuc.
Apoi, fãrã a insista mai mult decât s-ar cuveni, ele
insistã pe ceea ce menþionam
în de bu tu l textul ui de fa þã , peuniversalitatea
operei poetului. Aproapefiecare articol cules în acest volum de
IonFilipciuc noteazã, direct sau indirect,amploarea poeziei
coºbuciene,traversarea graniþelor impuse decategorisirea, simplistã
ºi, iatã, nu întrutotul fondatã, de „poet al þãrãnimii”.
Textele cu care debuteazã culegerea,aparþinând Aspaziei Luca ºi
lui D.Marmeliuc investigheazã opera lui GeorgeCoºbuc ºi, într-o
oarecare mãsurã,biografia acestuia, din perspectiva
alãturãriipoetului unor figuri emblematice pentruliteratura ºi
cultura naþionalã: OctavianGoga ºi B. Delavrancea. Atrage atenþia
aicimaniera aplicatã în care este ilustratãafirmaþia lui Sextil
Puºcariu, conform cãreiaCoºbuc este „artist”, iar Goga
„filosof”.
Astfel,în vreme ce Coºbuc „(...) ne con-duce pe nesimþite
în mijlocul lumei sale ºinici nu ºtim cum de s-a întâmplat cã
nevedem deodatã înconjuraþi de o lume
întreagã, care se bucurã, râde ºi e fericitã, însã
nefiind viaþa toatã numai glumã, iarãºivin timpuri când se
chinuieºte rãu, plângeºi-ºi doreºte moartea.” (p. 14), Goga,noteazã
autoarea, mai sobru, „vedenevoile, sãrãcia omului, vede cum
easuprit, înºelat întruna de strãini, care îl
întrec în egoism, experienþã ºi ºiretenie.”(p. 20)
Pe urmele lui Coºbuc în Bucovina
Un lucru care trebuie menþionat înreceptarea criticã a operei
lui GeorgeCoºbuc, aspect pe care îl noteazã ºiautorul în prefaþa
sa, îl constituie acuzelede plagiat din jurul unor poeme. Astfel
cãpatru dintre articolele cuprinse în acest
volum, aparþinând lui Leca Morariu, dezbattocmai aceste acuze,
oferind inclusivtextele în limbile din care ele au fosttraduse de
cãtre poetul nãsãudean. Sigur,deasupra tuturor acestor elemente,
seridicã bine-cunoscuta explicaþie a poetului
însuºi, inclusã de Leca Morariu într-unuldin articolele
sale: „Îmi þin într-o grozavãneregulã hârtiile ºi sunt nepãsãtor,
scriuºi public, ori scriu ºi rup, tot una mi-e. Iar «Baladele
ºi Idilele» s-au publicat aºa fãrãrând, fãrã interesarea mea, ºi
s-a fãcut oconfusiune.” (p. 36)
Deasupra articolelor acestui volum stãprin forþa ºi frumuseþea
evocãrii,conferinþasusþinutã de Liviu Rebreanu în SalaFundaþiei
Carol, Bucureºti (apoi prin maimulte oraºe din Bucovina),
conferinþã încare marele prozator vorbeºte cufamiliaritate despre
Coºbuc, aºa cum l-acunoscut el. Este un detaliu semnificativpentru
istoria literaturii. Începuturile literareale marelui prozator au
fost marcate defigura blândã a poetului. „Era blând ºi la
înfãþiºare ºi la glas, timid, stângaciu. Cum aputut un om
atât de dezarmat sã înfrunteviaþa aprigã, necruþãtoare, pãtimaºã
ºidornicã de scandaluri din Bucureºti.” (p. 52)Fãrã sã-mi propun a
face un inventar altuturor textelor adunate în volum, aº maiface
referire totuºi la douã dintre ele,ambele scrise de Ion Filipciuc.
Este vorbade Centenarul George Coºbuc peste At-lantic
ºi Coºbuc, mexicanul . Dacã înprimul articol, exegetul
urmãreºte eforturile
depuse de Vasile Lãpãdat, VasilePosteucã ºi alþi oameni de
litere aflaþi înStatele Unite de a organiza un
Centenar Coºbuc(dincolo de greutãþile pe care le
întâmpinã aceºtia, rãmâne ideea frumoasãa rãspândirii
creaþiei poetului din Hordou înlumea întreagã),cel de-al doilea
text însã,scris cu unsavuros sarcasm, semnaleazãapariþia
volumului Coºbuc, bucovineanul ,
îngrijit de Ion Drãguºanul, volum ce paresã abunde în
inexactitãþi ºi echivoc edito-rial, filologic, lingvistic, istoric
etc.
Din câte ºtiu, doar doiautori de seamã din
judeþul Bistriþa-Nãsãudnu ºi-au revãzut loculnaºterii nici
dupã ce au
început a merge pom,
nici în tinereþe ºi nici lamaturitate. Este vorbade Vasile
Fabian Bob ºiLiviu Rebreanu. Destinula fãcut însã ca amândoisã fie
legaþi sufleteºtemai mult de satul Maierudecât de localitãþile
lor natale. Se cunosczecile de consemnãriale lui Rebreanu
referitoare la Maieru (esuficient sã amintim cea pusã de
corpulredacþional al revistei „Cuibul visurilor” pefrontispiciul
acesteia: „În Maieru am trãitcele mai frumoase ºi fericite clipe
ale vieþiimele”).
Graþie d-lui Niculae Vrãsmaº, princartea sa „Moºtenirea lui
Fabian” (edituraCasa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2015),veþi
avea ocazia de a afla multe datebiografice despre aceastã
personalitatecare s-a nãscut la Rusu Bârgãului în 31decembrie 1795,
din familia lui Petru Reu,caporal în Regimentul II grãniceresc
romândin Nãsãud, ºi a Anisiei, fiica preotului Bob,din Maieru,
care, încã de la botez l-a înfiatºi crescut, astfel cã nu
întâmplãtor se vanumi Bob ºi nu Reu ºi ºi-a început studiileprimare
la Maieru (aidoma lui Rebreanu),continuându-le apoi la ºcoala
nemþeascãdin Nãsãud (3 ani), unde l-a avut coleg de
clasã pe Ioan Marian, primul sãu biograf,apoi încã trei ani la
Gimnaziul superior greco-catolic din Blaj, dupã care a
urmat,
în paralel , Facu ltatea de Filozof ie ºiFacultatea de
Drept din Cluj. În toatãaceastã perioadã a fost un elev ºi
studenteminent, ºi-a însuºit o vastã culturã ºi aajuns un mare
poliglot, cunoscând limbile:latinã, greacã veche, germanã,
ebraicã,francezã, rusã ºi maghiarã. Din pãcate,
în ul timu l an de stud ii va încã lc aregulamentul
academic ºi, neacceptândpedeapsa corporalã, este nevoit
sãpãrãseascã facultatea. A încercat sã-ºitermine anul la Oradea,
dar nu a reuºit,dupã cum a eºuat ºi când a încercat sã-
ºi gãseascã un post de auditor (judecãtor)la Regimentul II din
Nãsãud. În anul 1820,Gheorghe Asachi a trecut Carpaþii,
înTransilvania, pentru a cãuta tineriintelectuali pentru
învãþãmântul românescde la Iaºi. Însoþit de Asachi, Fabian
vacãlãtori în Moldova împreunã cu: VasilePopp, Ion Costea ºi Iosif
Manfi. Tulburãriledin anul 1821 îi determinã pe colegii sãisã
revinã în Ardeal, dar Fabian Bob va
Niculae Vrãsmaº ºi Vasile Fabian
rãmâne, îndeplinind timp de munci, inclusiv institutor în ca
În 1 ianuarie 1828 a fost nummatematicã, geografie
Gimnaziul public-naþional di1829 devine colaborator º„Albina
româneascã” din acanul 1834 a publicat m„Geografie elementarã”.
T
înfi inþeazã Academia Mih învãþãmânt superior,
undeprofesor de filozofie ºi i se onorific de paharnic .
Altruistiubitorul de neam Fabian Bocãruia, prietenul sãu Vasile„era
un geniu peste veaculdacã ar fi avut o viaþã mai îndcare era
vrednic, ar fi fãcliteratura naþionalã”, s-a stprematur, în 7
aprilie 1836, laIaºi, unde a ºi fost înmormâ
Primele versuri le-a scris îa fost acel „Carmen onomastdedicat
domnitorului Mihail Stext intitulat „Alussio”, cu priledomniilor
pãmântene. Dintrecele mai citate ºi reproduselui Vrãsmaº atât în
scriereaºi în grafie latinã, amintesc:anul 1821” (din care însuºii
E„Epigonii”, va prelua vestita sa întors maºina lumii”…) ºianul
1829”, publicate postupentru minte, inimã ºi literatBraºov, 1839,
nr. 13, 14 ºi 1
Deºi are doar 84 de pagcã aceastã carte epuizeazã
a scris despre viaþa ºi operaprimii poeþi ai
literaturpersonalitate marcantã
judeþului nostru, ci ºi a Româ – aºa cum bine aratã
autopronunþat: Ioan Marian, Popescu-Scriban, Iuliu Maiorescu, Ovid
DensuºiaCãlinescu, Teodor Tanco, Se
Vasile Vidican: Icu Crãciun:
8/18/2019 Răsunetul literar aprilie 2016
4/4
IVIVIVIVIV Rãsunetul cultural - aCONFLUENÞE
RedacþiaRedactor ºef: Andrei Mo
Redactori: Icu Crãciun, Vasile V
Maximinian, Aurel Podaru, Va
Prezentare graficã: Maxim
Tehnoredactare: Claudiu M
Adresa:str. Bistricioarei nr. 6, B
Bistriþa-Nãsãud; email:rasunetu
Poeme de Ioan-Pavel Azap Ioan Pavel Azap s-a nãscut
în 15 mai 1967, în satul Ticvaniul Mic (Caraº Severin). Licenþiat
al Facultãþii de Filosofie a Universitãþii „Babeº Bolyai” Cluj
Na-poca (
Cãrþi publicate: Autoportret cu mascã (poezii, Editura
RFT, Cluj-Napoca, 1993); Funigei (poezii, Biblioteca
Judeþeanã „Paul Iorgovici”, Caraº-Severin, Reºiþa, 1997);
Postele (poezii, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002); Bãrbi
(epigrame, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002);
Traveling (interviuri cu regizori români de film, vol.
I, Editura Tritoni2003); Stop-cadru (cronici de film, Editura
Tribuna, Cluj-Napoca, 2005); Câteva ore din viaþa
ta (pseudoroman, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lãpuº,
2007); Togã de antologie, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008);
Coperta a patra (interviuri cu scriitori clujeni, Editura
Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010); Prim-plan (cronici de film,
Editura Bucureºti, 2011); Uºa cu picioarele pe
pãmânt (poezii, Editura Paralela 45, Piteºti, 2011);
Octogon (opt dialoguri cu scriitori români, Editura Ecou,
Cluj-Napoca, 2012); d(carte despre Festivalul Internaþional de Film
Transilvania, primele 10 ediþii: 2002–2011, Editura Eikon, Cluj-
Napoca, 2012), 16 mm (jurnal cinefil, Editura Eikon,
Cluj-NapOamenii de pãmânt ai lui Ioan Cãrmãzan (Editura Ecou,
Cluj-Napoca, 2014), 7 capodopere ale filmului
românesc (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2015). În
2011 a primit Premiul „Ion Cantacuzino“ al Asociaþiei Criticilor de
Film a Uniunii Cineaºtilor din România.Redactor la revista
„Tribuna” din Cluj-Napoca.Membru al Uniunii Scriitorilor din
România – Filiala Cluj.Membru al Asociaþiei Criticilor de Film a
Uniunii Cineaºtilor din România.
***eu ºtiu cã privighetoarea este o pasãre carenu cântãºi ºtiu
cã noaptea stau fluturi la pândãeu ºtiu cã anul are trei sute ºi
ceva de zile
ºi ºtiu cã versurile acestea pot sã parã futileeu ºtiu cã zãpada
este din vatã de zahãr ºi ºtiu cã de moarte nu pot sã mã
apãr eu ºtiu cã lumina este ondulatorieºi ºtiu cã pot trãi
fãrã glorie
***trec adolescente strada pe patine cu rotilesemaforul arde în
culori nubile în vitrine manechine cu privirea sumbrãcerºetori
blazaþi moþãie la umbrãpe Feleac pasc turme paºnice de oibilingv un
idilic cântec din cimpoilin plutesc vapoare pe Canalul Morii
-orice-ar spune lumea nu beau scriitorii
***ea avea chipul longilinºi gene lungi ºi sânul plintãcea
prelung vorbea puþinºi suferea malign de spleen
eu eram tânãr ºi virgin(uºor naiv uºor calin)ºi o iubeam; ea -
mai puþin:cum beþivanul apa-n vin
***vom da foc pãdurii de crinirãmânã doar cenuºa din
cuvinte în aceastã primãvarã fierbintevom purta cununã de
spini
vom fi tineri, inocenþi ºi fericenici bãrbaþi nici femei,
androgininu vom fi niciodatã bãtrâni -ºi nu vom urca niciodatã pe
cruce
***nicio luminã în ochii statuilor doar lacrima falsã a
ploilor niciun cuvânt numai o ºoaptãa vântului când se
înnoaptãnicio durere cât de puþinã
nici îndoialã nici mãcar vinãnici resemnare nici amãgirinici
îndurare nici amintiri
***culegãtor de perle în bãlþi duppescar de apã dulce în
chiuvepoet ºi prozator pe de din doucu ochelari pe post de
amule
pãcate n-am - þin sã vã dau denu cred în insomnii dorm nesatâta
doar cã sunt mai slab dide câtã bucurie-am suferit
***am fost hoþ de cai - în bâlciuri îi furam din
caruseldimineþile cu îngerine-’mbãtam ºi fel de fel
de ispite treceau pragulfastuosului butic -ºi dam caii
draculuiºi-i vindeam pe-un firfiric
Scriitorii Liviu Ioan Stoiciu din
Bucureºti ºi Ioan Pavel Azap –redactor ºef adjunct al
revistei
clujene „Tribuna”, invitaþi la „Salonulscriitorilor” de
Societatea Scriitorilor
din Bistriþa-Nãsãud.
