referat continut

8/20/2019 referat continut

1/36

1.Generalităţi privind protecţia mediului.

Tot mai des în discuţiile cetăţenilor, în discursurile mas-media, înrapoartele guvernamentale sînt abordate problemele ce apar însocietate în urma declanşării crizei ecologice şi amplifcarea eectelor

ei. Apare aceasta ără îndoială în contextul caracterului,,transormator al numeroaselor orme de poluare, avînd rezonanţăcît pe plan naţional, atît şi internaţional.

!arcina unică care este pusă constă în soluţionarea problemeiprivind evitarea poluării şi menţinerii ec"ilibrului ecologic.

#vident un rol aparte în rezolvarea acestei probleme îi revine $ustiţiei, care este una dintre ormele undamentale ale activităţii

statului, menită să aplice normele $uridice, instaurînd şisupraveg"ind ordinea în societate, cu atît mai mult cu cît viciereamediului este o consecinţă a activităţii umane.

Astel, de la corelaţia mediu-natură-om vom încerca să stabilim în ce măsură omul poate in%uenţa mediul şi în ce mod dreptul poatereglementa această acţiune.

Ecosfera & un sistem global şi de înaltă complexitate ce

cuprinde totalitatea obiectelor şi actorilor materiali existenţi, care sea%ă într-o strînsă interdependenţă şi care s-au constituit pe parcursula milioane de ani.

Legile fundamentale ale ecosferei '(arri )ommoner*:

• +n natură toate sînt legate de toate, apt ce adevereşte cătoate procesele se a%ă într-o legătură de lanţ.

• Totul trebuie să ducă undeva & în natură nimic nu e de

prisos şi totul îşi găseşte utilizare.• atura este cel mai înţelept ,,gospodar & capacitatea de a

aran$a lucrurile anume în aşa el încît să satisacănecesităţile tuturor celor ce participă la desăşurareaproceselor în ecoseră.

• Totul are un preţ & răsplata nu se evită, ci se amînă.,,Ecologie” din greacă oykos loc, lăcaş, adăpost, casă

logos vorbire, ştiinţă.

/entru prima dată acest termen a ost utilizat de către biologulgerman Ernst Haekel în 0122, în lucrarea sa ,,3orologia


2/36

organismelor, unde studiază relaţiile dintre animale şi modul lororganic şi neorganic.

Ecologia & ştiinţă ce studiază interacţiunea dintre organismelevii şi mediul lor de existenţă.

Mediu & totalitatea lucrurilor, enomenelor, in%uenţelor denatură să cauzeze sc"imbări de dierit ordin în activitatea umană şi aomului însuşi, precum şi cele ce nu provoacă in%uenţă, dar pot fin%uenţate de către om, precum şi cele ce nu provoacă in%uenţă şinu pot f in%uenţate de om, dar ormează un antura$ al vieţii lui.

Mediu & totalitatea actorilor naturali şi a celor creaţi prinactivităţi umane, care în strînsă legătură, interacţiune in%uenţeazăec"ilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru om şi cele dedezvoltare a societăţii umane.'#. 4upan*

Noţiunea de mediu poate f examinată:

+n sens restrîns5 punct de reper pentru ,,tot ce ne încon$oară serveşte omul 'mediu uman*.

+n sens larg5 totalitatea actorilor biotici, abiotici şi atropici în raport cu un obiect 'grup de obiecte* şi care 'actorii* segăsesc într-o strînsă interdependenţă cu acest obiect 'grup*.

+n scopul evitării eventualelor conundări ale termenilor ,,natură- ,,mediu este necesar de a stabili prin ce dieră sensul lor.

Termenul ,,natură cuprinde în sine totalitatea actorilor abioticişi biotici 6omul7.

Termenul ,,mediu cuprinde totalitatea actorilor naturali6enomenele antropice & create de om7.

8eci, termenul ,,mediu are un sens mai cuprinzător.

Resurse naturale & obiectele, enomenele, condiţiile naturale şialţi actori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum directşi indirect, care au valoare de consum şi contribuie la crearea debunuri materiale şi spirituale.

4egea privind resursele naturale nr. 009:-; ??3@ nr. 9 din 0=.92.0==>.


3/36


4/36

e) deosebita valoare a resurselor naturale, care impune scoaterea lor dinfolosinţă economică, predestinarea acestora în e$clusivitate cercetărilor ştiinţificesau includerea lor în patrimoniul istoric, cultural sau natural.

4. Resursele naturale curative&biectele şi condiţiile naturale care pot fi folosite în scopuri curative şi de

profila$ie a bolilor se raportă la resursele naturale curative.5. Resursele naturale transfrontiereResursele naturale care marc%ează, traversează frontierele dintre două sau

mai multe ţări ori îşi au amplasamentul la frontieră sînt resurse naturaletransfrontiere.

3ediul încon$urător reprezintă simultan condiţie şi mi$loc deasigurare a vieţii umane. +ntre acestea, pot f distinse ormeecologice şi economice de interacţiune. @mul nu doar oloseşteanumite resurse naturale, ci şi le modifcă substanţial, în vederea

satisacerii necesităţilor sale. Astel, în decursul istoriei civilizaţieiumane au ost tăiate :?B din păduri, au dispărut mai mult de :99specii de animale şi plante. Cezervele de oxigen în atmoseră s-auredus cu 09 mlrd. t., au degradat aproximativ :99 mln. "a. depămînt ertil. Anual, 02 999 "a de pămînt se transormă în pustiu,dispare cîte o specie de animale şi plante. +n acelaşi timp, populaţia/ămîntului a depăşit cira de 2,: mlrd. oameni şi creşte în fecareminut cu 0D9 oameni, aproximativ & 19 mln. oameni pe an. 8ar , în

fecare : ore, din cauza oametei, mor mai mult de 0999 copii.Aproximativ 0 mlrd. oameni permanent sueră de oame. 8in cauzalipsei apei potabile sueră : mlrd. oameni. umai în ultimii B9 aniomenirea a utilizat aproximativ :9E din resursele naturale ale/ămîntului.

Echilirul ecologic este considerat normal cînd există o starede balanţă între componentele mediului şi procesele ce contribuie la

existenţa îndelungată a sistemelor naturale şi artifciale sau ladezvoltarea succesivă a acestora.

!e"echiliru ecologic & starea anormală, starea de poluare.

#oluare & orice sc"imbare în mediu care are drept eect rupereaec"ilibrului ecologic, ceea ce constituie un eect negativ.

#oluare din latină pollouere a murdări, a pîngări, a proana.

oţiunea de ,,poluare” poate f înţeleasă în două sensuri5


5/36

Activitate de distrugere a ec"ilibrului ecologic prin viciereamediului punînd în pericol sănătatea, viaţa, patrimoniul,liniştea, starea de conort a oamenilor.

@ stare de lucruri unde este stabilit un dezec"ilibru în urmaunei activităţi nocive.

)ea mai completă este defniţia adusă de Regulile de la Monreal'0=1:* reeritor la poluarea transrontalieră5

#oluare & orice introducere de către om în mediu, direct sauindirect, a unor substanţe sau energii cu eecte vătămătoare, denatură să pună în pericol sănătatea omului, să pre$udicieze resurselebiologice, ecosistemele şi proprietatea materială, să diminuezebenefciile sau să împiedice alte utilizări legitime ale mediului.

8ar şi această defniţie este incompletă, deoarece reduce sensultermenului de ,,poluare doar la înţelesul de stare creată în urmaactivităţii omului. 8ar, în sens $uridic, vom examina noţiunea de,,poluare anume în contextul defniţiei expuse mai sus, adicăpoluarea cauzată din vina omului, findcă ea este cea maidesăşurată din cîteva considerente5

această defniţie cuprinde sensul noţiunii de poluare şi ca

proces, şi ca stare de lucruri5 ea subliniază momentul atît a acţiunilor, cît şi a eectelor.(unăoară, dacă e să pornim de la etimologia cuvîntului

,,poluare, care înseamnă murdărire, pîngărire, noţiunea redărezultatul 'eectele*, dar nu obiectele care l-au provocat. Adică sepresupune posibilitatea poluării şi prin activităţi, ce în condiţiinormale, nu provoacă eecte negative. 8e exemplu, presupunem căo minte luminoasă a inventat un mecanism care prin sinteză obţinedin )@: oxigen şi carbon, ca rezultat în atmoseră se măreşteconcentraţia de @: , apt ce duce la o încălcare a ec"ilibrului ecologic,ceea ce constituie un eect negativ.

$tarea de poluare este determinată de prezenţa sau lipsa poluantului care a%at în mediu în cantităţi ce depăşesc limita detoleranţă a uneia sau a mai multor specii de vieţuitoare, împiedică

înmulţirea sau dezvoltarea normală a acestora printr-o acţiunenocivă. Cu cît dierenţa dintre concentraţia poluantului în mediu i

limita de toleranţă este mai mare! cu atît poluantul se consideră mai periculos"


6/36

%lasi&carea poluanţilor:

a* în dependenţă de natura lor:

- ca substanţă ')@:*

- ca generator de poluare 'întreprinderea*

b* în dependenţă de origine:

- umană

- naturală 'vulcan, urtună*

c* în dependenţă de modul de ormare:

- primari ')@:*- secundari 'smogul?4@8CA?0=D:?09999 victime*

d* în dependenţă de natura sa de in#uenţă:

- fzici 'radiaţia*

- biologici 'petrol, deşeuri*.

'. #rotecţia (i de"voltarea mediului ca sarcină de stat.!altul brusc al dezvoltării industriale în ultimele două secole au

dus la modifcări regretabile, prounde şi accelerate în mediu, atît încel natural, cît şi în cel artifcial.

+n urma întroducerii unor te"nologii, au apărut cazuri ărăprecedent. Au început să fe tăiate "ectare de păduri, s-a intensifcatexploatarea resurselor subterane, ultimele find eronat considerate

inepuizabile.8obîndind posibilitatea de a transorma mediul, omul nu şi-a pus

mult timp problema de a proceda raţional, în condiţii de ec"ilibru, ladezvoltarea vieţii. Această problemă este sesizată de către om, deregulă, după producerea unor accidente sau catastroe.

+nsă, natura nu întîrzie să dea de ştire omului că abuzul nu ducela bine.

Aşadar, datorită aptului că in%uenţa negativă distructivă nucunoaşte graniţe locale, regionale sau statale, datorită aptului că


7/36

dezvoltarea economică şi elaborarea măsurilor de protecţie amediului poartă un caracter complex, iar aplicarea lor necesitădiri$are centralizată, statul 'statele* trebuie să-şi asume ca sarcinăprimordială obligaţia de a prote$a şi dezvolta mediul.

$oluţionarea pro%lemelor de mediu sînt de competenţa statuluideoarece:

poluarea şi combaterea ei este o problemă naţională statul este cel ce stabileşte regulile de conduită, inclusiv şi

din domeniul protecţiei mediului statul poate prin organele sale specializate să urmărească

respectarea normelor de drept statul este în drept să aplice sancţiuni în cazul încălcării de

către persoane a normelor legale imperative organele de stat sînt competente să soluţioneze litigiile ceapar în procesul de exploatare a mediului

statul are la dispoziţie, prin buget, sume de bani pentru afnanţa dierite activităţi de prevenire, de depoluare şi deameliorare a condiţiilor de mediu.


8/36

măsuri de reglementare a modului în care trebuie olosit acestpatrimoniu, cu stabilirea drepturilor şi obligaţiilor pe care le arefecare stat, precum şi iniţierea unor programe internaţionale învederea înlăturării disuncţionalităţilor şi reacerii ec"ilibrelor iniţiale.

B. Gaptul că ceea ce se întîmplă în interiorul graniţelor naţionalegenerează eecte negative în raport cu mediul ambiant ce transcedaceste graniţe ace tot mai evidentă cerinţa reglementării, princonvenţii internaţionale, a obligaţiilor pe care le au statele în privinţapreîntîmpinării extinderii consecinţelor negative ale activităţilor ce sedesăşoară pe teritoriul lor în teritoriile statelor vecine.

. Fi, în sîrşit, dacă ecosera constituie un sistem global, în care

sînt integrate în mod unitar componentele de mediu a%ate pe întreaga planetă, atunci iese pregnant în evidenţă aptul cădezec"ilibrele intervenite în structura mediului ambiant al fecăreiţări se vor răsrînge inevitabil asupra ac"ilibrelor sistemului global.)a atare, dacă se vrea o prote$are efcientă a ecoserei, ca o condiţieindispensabilă a conservării şi apărării vieţii pe pămînt, atunci seimpune o prote$are corespunzătoare a calităţii mediului existent înfecare ţară. 8eci, şi sub aceste aspect, cooperarea internaţională se

relevă a f absolut necesară, findcă numai prin coordonareaeorturilor pe care le întreprind statele lumii în această direcţie, prinadoptarea unor norme unitare cu privire la protecţia mediului se varăspunde corespunzător la cerinţele pe care le reclamă acţiunea dedepăşire a actualei crize ecologice şi de preîntîmpinare a unor crizeviitoare.

3. Sistemele de protecţie a mediului.

'.1. !onsiderînd problema ecologică drept una dintre cele mai principale, statul adeterminat căile, mijloacele, metodele şi subiectele în drept de a soluţiona această

problemă. umai acţionînd în strînsă interdependenţă, aceşti factori sînt în stare săşi atingă

scopul" soluţionarea problemei folosirii raţionale, conservării şi protecţiei mediului.

Sistemul de protecţie a mediului cuprinde două elemente principale: sistemul mijloacelor juridice# sistemul organizaţional"

a) naţional, b) internaţional.


9/36

'.. Sistemul mijloacelor juridice de protecţie a mediului.!aracterul reglementărilor ce ţin de acest domeniu a evoluat, odată cu scurgerea

timpului, în funcţie de e$tinderea domeniului relaţiilor care trebuiau g%idate. *stfel, primele reglementări ţineau de folosirea raţională a unor resurse naturale utilizate înanumite sfere de activitate şi în cele mai dese cazuri purtau caracter ocazional. +reptat

începe elaborarea reglementărilor ce ţin de înlăturarea unor calamităţiconsecinţe aleactivităţii umane. *ctualmente, reglementările juridice se e$tind practic asupra tuturor domeniilor vieţii umane şi întrunesc o serie de procedee cu caracter particular, cît şigeneral.

ijloacele juridice utilizate în procesul elaborării măsurilor şi normelor de protecţie a mediului pot avea caracter"

- preventiv,- defensiv,

- represiv,- reparator.

*ceste mijloace sînt utilizate în vederea reglementării" folosirii raţionale a resurselor mediului# prevenirea poluării# depoluarea mediului# repararea prejudiciilor cauzate prin vicierea mediului# ameliorarea condiţiilor de viaţă#

menţinerea stării calitative şi cantitative a resurselor naturale e$istente.rin afirmarea că mijloacele juridice utilizate realizează scopul protecţiei mediuluinu se neagă faptul că aceste mijloace sînt aplicate şi pentru realizarea altor scopuri,respectiv sînt caracteristice şi altor ramuri de drept decît /reptul mediului.

'.'. Sistemul organizaţional 0 element esenţial al sistemului general de protecţiea mediului, constituit din ansamblul de subiecte împuternicite să realizeze activităţileşi procedeele prevăzute de legislaţie şi dictate de obiectiva nacasitate a stării de lucruri.

'.'.1. Sistemul organizaţional naţional de protecţie a mediului.!onform legislaţiei mediului a R, sistemul organizaţional naţional este formatdin"

autorităţile pulice!

persoanele juridice" altele dec#t autorităţile pulice!

persoanele fizice.

$utorităţile pulice 0 organe publice care prin competenţă directă sau indirectăe$ercită atribuţii de administrare în domeniul protecţiei mediului.

După competenţa ce le revine distingem:


10/36

. %rgane de competenţă generală, care deţin drepturi şi obligaţii în toatedomeniile sau mai multe domenii ale vieţii sociale, inclusiv şi în domeniul protecţieimediului.

Parlamentul RM:

a) aprobă principiile politice generale în domeniul protecţiei mediului şi folosiriiresurselor naturale# b) adoptă acte legislative cu privire la protecţia mediului şi folosirea resurselor naturale# c) aprobă la propunerea 2uvernului limitele de folosire a resurselor naturale deimportanţă naţională, limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, limitele dedepozitare a deşeurilor de producţie şi menajere pe teritoriul republicii, ta$ele pentrufolosirea resurselor naturale, pentru poluarea mediului şi pentru depozitareadeşeurilor#

d) aprobă programe de redresare a mediului# e) declară teritorii drept zone de criză ecologică sau de catastrofă ecologică,stabileşte regimul de administrare în ele şi statutul cetăţenilor# f) audiează raportul anual al 2uvernului privind starea mediului în republică. (art.3, 4egea med. prot.)

Preşedintele RM: a) reprezintă interesele Republicii oldova în domeniul protecţiei mediului înrelaţiile internaţionale# b) este responsabil în faţa comunităţii mondiale pentru starea mediului în

republică. (art. 5, 4egea prot. med.) Guvernul RM:

1) realizează politica arlamentului în domeniul protecţiei mediului şi asigurăfolosirea raţională a resurselor naturale, stabileşte înlesniri pentru activităţile de

protecţie a mediului, pentru activităţile economice nonpoluante, pentru prelucrareaşi neutralizarea deşeurilor de producţie şi menajere# ) întocmeşte cadastrul resurselor naturale# ') adoptă decizii cu privire la scoaterea temporară sau definitivă din circuitulagricol a terenurilor secătuite sau periclitate de procese geologice, la stabilireaterenurilor destinate împăduririi, la crearea zonelor sanitare şi de protecţie, precum şia perdelelor forestiere de protecţie# 6) asigură în comun cu autorităţile administraţiei publice locale acţiuni deconservare a diversităţii biologice# 7) coordonează activitatea de protecţie a mediului, desfăşurarea de ministere,departamente şi autorităţile administraţiei publice locale# 3) elaborează programe de ameliorare a calităţii mediului pe anul următor# 5) elaborează măsuri de prevenire a crizelor, accidentelor şi catastrofelor ecologice, iar în caz de producere a acestora organzează un comple$ de acţiuni pentru

lic%idarea consecinţelor lor#


11/36

8) determină amplasarea şi regimul poligoanelor de nivel republican pentrudespozitarea şi prelucrarea deşeurilor de producţie, păstrarea substanţelor to$ice şiradioactive, precum şi reglementează transportarea şi inactivarea acestora# 9) organizează şi susţine activitatea de educaţie ecologică, creează sistemul deinstruire ecologică la toate nivelurile sistemului de învăţămînt, asigură pregătirea

cadrelor de specialişti în domeniul protecţiei mediului# 1:) asigură relaţiile e$terne ale Republicii oldova cu alte state şi cu organismeleinternaţionale în domeniul protecţiei mediului# 11) numeşte directorul general al autoritătii centrale pentru resursele naturale şimediu şi adjuncţii ei# 1) suportă finanţarea activităţii şi înzestrarea te%nicomaterială a autorităţiicentrale pentru resursele naturale şi mediu şi a subdiviziunilor acesteia,finanţarea comenzii de stat pentru cercetări ştiinţifice în probleme de protecţie amediului şi folosire raţională a resurselor naturale#

1') cere autorităţilor de administrare a economiei să elaboreze şi să asigurerealizarea în comun cu autorităţile administaţiei publice locale cu instituţiile decercetări în domeniile respective şi cu autorităţile pentru mediu programe şirecomandări cu privire la" a) protecţia şi ameliorarea terenurilor în procesul gospodăririi în conformitate cudestinaţia lor şi specificul funcţional al ecosistemelor# sc%imbarea destinaţieiterenurilor conform rezultatelor e$pertizei ecologice de stat# b) reducerea consumului de apă industrială şi prevenirea pierderilor ei, creştereagradului ei de utilizare, preîntîmpinarea eutrofizării neec%ilibrate a apelor desuprafaţă şi a poluării apelor freatice cu substanţe c%imice# c) economisirea energiei, obţinerea unei ma$ime eficienţe la folosirea ei,reorientarea politicii energetice spre producerea decentralizată şi locală a energiei

preferenţial pe seama aplicării surselor de energie alternativă (energia vîntului,soarelui, masei biologice)# d) îmbunătăţirea performanţelor te%nice pentru reducerea no$elor evacuate înatmosferă, siastarea folosirii de clorofluorocarbonaţi, diminuarea poluării atmosfereicu bio$id de sulf, o$izi de azot, compuşi organici volatili, reducerea no$elor evacuate

prin gazele de eşapament, a zgomotelor şi vibranţiilor în conformitate cu prevederiletratatelor şi acordurilor interstatale şi internaţionale în acest domeniu#

e) elaborarea instrumentelor economice şi de gospodărire pentru minimalizareadeşeurilor prin utilizarea cît mai eficientă a materiei prime, reducerea folosiriisubstanţelor to$ice, corozive şi inflamabile sau înlocuirea lor cu materialealternative interne, prin mărirea termenului de utilizare a producţiei şi prin reciclareaei. (art. 8, 4egea prot. med.).

Autorităţile administraţiei publice: a) asigură respectarea legislaţiei de protecţie a mediuluii# b) aprobă de comun acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi

mediu limitele de folosire a resurselor naturale, cu e$cepţia limitelor de folosire aresurselor de importanţă naţională, limitele de emisii şi deversări nocive în mediu,


12/36

cu e$cepţia celor ce depăşesc teritoriul subordonat, limitele poluării fonice# limitelede depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere# c) supraveg%ează şi coordonează activitate primăriilor şi preturilor în domeniuldepozitării şi prelucrării deşeurilor de producţie şi menajere, construcţiei şifuncţionării instalaţiilor de epurare a apelor reziduale, instalării utilajelor şi

depozitivelor de reţinere şi neutralizare a no$selor, prevenirii şi combateriialunicărilor de teren, eroziunii, salinizării, compactării şi poluării solurilor cuîngrăşăminte minerale şi pesticide, folosirii raţionale a pajiştilor, repartizării deterenuri pentru asigurarea gradului necesar de împădurire, creării perdelelor forestiere de protecţie şi a spaţiilor verzi# d) constituie şi administrează fondurile ecologice e$trabugetare locale# e) organizează elaborarea şi realizarea programelor ecologice, asigurăefectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi de restabilire a ec%ilibruluiecologic în zonele afectate prin activitatea antropică#

f) declară drept zone protejate monumente ale naturii de interes ecologic şi peizagistic# g) asigură informarea sistematică şi operativă a populaţiei, întreprinderilor,instituţiilor, organizaţiilor privind starea mediului# %) contribuie la instruirea şi conştientizarea populaţiei în problemele protecţieimediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale. ş.a. (art. 9, 1:, 4egea prot. med.)

. %rgane de competenţă specială, care sînt create în mod special pentrusoluţionarea problemelor protecţiei mediului.

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.a) efectuarea controlului de stat asupra stării mediului şi componenţilor lui,

respectării legislaţiei cu privire la protecţia mediului, a acordurilor interstatale şiinternaţionale, elaborarea şi desfăşurarea de acţiuni în scopul diminuării presinguluiantropic asupra ecosistemelor, biodiversităţii şi sănătăţii oamenilor, prognozareaeventualelor crize, accidente şi catastrofe ecologice# b) organizarea şi asigurarea funcţionării monitoringului ecologic comple$,evaluării impactului asupra mediului şi efectuării auditului ecologic# c) efectuarea recensămîntului resurselor naturale, reglementarea în comun cu2uvernul a folosirii lor pentru satisfacerea cerinţelor economice şi sociale ale

generaţiilor prezente şi viitoare, stabilirea limitelor de folosire a resurselor naturale,de emisii şi deversări nocive în mediu, de depozitare a deşeurilor de producţie şimenajere# d) coordonarea activităţii de ocrotire a ecosistemelor naturale, landşafturilor,monumentelor naturii de importanţă ştiinţifică, instructivă şi istoricoculturală# e) organizarea şi coordonarea cercetărilor ştiinţifice în problemele ecologice,elaborarea de programe pentru restabilirea ecosistemelor degradate, organizarea

pregtirii şi reciclării cadrelor în domeniul ecologiei# f) formarea şi gestionarea fondului ecologic e$trabugetar naţional#

g) generalizarea practicii de aplicare a legislaţiei cu privire la protecţia mediului,elaborarea actelor legislative în domeniul ecologiei#


13/36

%) informarea opiniei publice despre starea mediului, propagarea cunoştinţelor ecologice# i) efectuează în e$clusivitate e$pertiza ecologică de stat, vizează actele normatuve,coordonează programele şi proiectele ce se referă la starea mediului şi folosirearesurselor naturale, elaborate de ministere departamente, autorităţile administraţiei

publice locale# î) activează în cadrul comisiilor de stat pentru amlasarea şi darea în folosinţă aobiectivelor de producţie, administrative, locative şi de altă destinaţie# j) acordă şi anulează anual autorizaţiile pentru importul, depozitarea,transportarea şi folosirea pesticidelor şi altor sbstanţe to$ice# ;) e$aminează rapoartele de activitate ale conducătorilor organelor de stat,întreprindelor, instituţiilor şi organizaţiilor ce conţin referinţe la protecţia mediului,folosirea şi reproducerea resurselor naturale, respectarea legislaţiei cu priviree la

protecţia mediului#

l) cere de la organele de stat, întreprinderi, instituţii, organizaţii din republicăsă prezinte informaţia obligatorie privind starea mediului, folosirea şireproducerea resurselor naturale, îndeplinirea măsurilor pentru protecţia mediului,iar organele de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile prezintă autorităţiicentrale pentru resursele naturale şi mediu întrega informaţie de care dispun îndomeniul vizat în mod gratuit şi necondiţionat# m) antrenează savanţi, specialişti din organele de stat, întreprinderi,instituţii, organizaţii la efectuarea e$pertizei ecologice de stat, la elaborarea

programelor de protecţie a mediului# n) formează consilii te%nicoştiinţifice, comisii, organizează conferinţe şiconsfătuiri în problemele protecţiei mediului# o) suspendă şi interzice proiectarea, construcţia, reconstrucţia obiectivelor industriale, agricole şi de menire socială, lucrările de e$ploatare a resurselor naturaleşi alte lucrări, dacă acestea se produc prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţiamediului# p) intentează acţiuni civile, împotriva oranelor de stat, întreprinderilor,instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor fizice, care au cauzat daune republicii prin

poluarea mediului şi folosirea neraţională a resurselor naturale#


14/36

1. nspectoratul =cologic de >tat cu agenţiile ecologice ?ord?, ?!entru?, ?>ud?şi ?@.+.*. 2ăgăuzia? . >erviciul Aidrometeorologic de >tat '. *sociaţia de >tat de roducţie pentru =$plorări 2eologice ?*2eo? 6. nstitutul aţional de =cologie ?=!&?

Inspectoratul Ecologic de Stat În domeniul realizării politicii de mediu: participă la elaborarea şi promovarea programelor şi planurilor naţionale deacţiuni în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale# conlucrează cu organele administraţiei publice centrale şi locale la elaborarea şiimplementarea programelor şi planurilor naţionale şi locale de acţiuni în domeniul

protecţiei mediului# participă la elaborarea şi avizarea proiectelor de acte legislative şi normative

privind protecţia mediului şi utilizarea resurselor naturale# elaborează documente instructive privind mecanismele şi instrumentele de promovare şi implementare a programelor şi planurilor de acţiuni în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale# participă la elaborarea şi implementarea convenţiilor, acordurilor regionale şiinternaţionale ce ţin de protecţia mediului# monitorizează factorii de mediu şi organizează controlul ecologic de stat# participă la elaborarea şi coordonarea normativelor ecologice, standardelor,metodologiei de calcul al prejudiciului cauzat mediului, asigură aplicarea acestora înteritoriu# organizează, în limitele competenţei, seminare, conferinţe la nivel republican,regional şi internaţional, participă la simpozioane regionale şi internaţionale, la

pregătirea şi instruirea cadrelor în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale# participă la acţiunile de popularizare a măsurilor de asigurare a calităţii factorilor de mediu, de educaţie a publicului în problemele de mediu prin intermediulradioteleviziunii, massmedia, emite raportul anual privind activitatea nspectoratului. În domeniul exercitării controlului ecologic de stat: e$ercită controlul de stat şi supraveg%ează respectarea actelor legislative şi

normative în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale, cue$cepţia resurselor subsolului şi apelor subterane, de către agenţii economici cuorice formă de proprietate şi apartenenţă departamentală şi persoanele fizice, inclusivstrăine# supraveg%ează respectarea normativelor şi cerinţelor ecologice, a instrucţiunilor,recomandărilor, normelor de folosire a resurselor naturale a normelor de utilizare a

produselor şi substanţelor nocive, a deşeurilor# e$ercită controlul privind respectarea şi aplicarea normelor de protecţie amediului la amplasarea, proiectarea şi construcţia obiectelor, valorificarea noilor

te%nologii, instalarea utilajelor noi, precum şi asupra modului de utilizare de cătreagenţii economici a mijloacelor financiare destinate protecţiei mediului#


15/36

e$ercită controlul realizării programelor de e$tindere a fondului silvic şilucrărilor de regenerare şi e$ploatare a pădurilor precum şi de creare a fîşiilor forestiere de protecţie a zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor# e$ercită controlul privind respectarea normelor ecologice, efectuareamăsurilor de menţinere şi conservare a biodiversităţii şi de utilizare a faunei

cinegetice# e$ercită controlul privind efectuarea de către agenţii economici a măsurilor de protecţie a mediului, ac%itarea ta$elor şi plăţilor pentru poluarea mediului# e$ercită controlul de stat privind respectarea legilor şi actelor normative ce ţinde protecţia mediului înconjurător în procesul de fabricare, depozitare, transportare,utilizare, neutralizare şi în%umare a produselor şi substanţelor nocive şi a deşeurilor rezultate din acestea# efectuează e$pertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect pentruconstrucţia, e$tinderea, reconstrucţia, reutilarea, modernizarea, reprofilarea,

conservarea, demolarea şi lic%idarea obiectelor în corespundere cu actelenormative# e$ercită controlul de stat privind respectarea de către agenţii economici alimitelor de utilizare a resurselor naturale, a normelor deversărilor şi degajărilor desubstanţe nocive în mediul ambiant, precum şi a limitelor de depozitare a deşeurilor industriale, menajere, to$ice şi de altă provenienţă, stabilite în actele legislative şinormative# sistează activitatea agenţilor economici în cazul nerespectării cerinţelor legislaţiei şi normelor ecologice# supraveg%ează folosirea resurselor acvatice, respectarea normelor speciale deconsum, regimului special de gestionare a zonelor de protecţie şi a zonelor de

protecţie sanitară a resurselor de apă# e$ercită supraveg%erea asupra respectării legislaţiei în domeniul protecţieimediului în timpul e$tragerii substanţelor utile, precum şi asupra terenurilor recultivate după epuizarea substanţelor utile# participă la aprobarea limitelor de folosire a resurselor naturale, normelor deemisii şi deversări nocive în mediu, normelorlimită de depozitare a deşeurilor de

producţie şi menajere la compartimentul protecţia mediului înconjurător# coordonează programele anuale şi de perspectivă de combatere a eroziunii

solului, alunecărilor de teren, utilizării îngrăşămintelor minerale, organice, pesticidelor şi altor produse şi substanţe nocive# coordonează programele anuale de e$tindere a suprafeţelor pentru împădurire,restabilire a biocenozelor silvice auto%tone prin reconstrucţie ecologică şiconservarea biodiversităţii# participă la elaborarea normelor anuale admisibile de emisii nocive în atmosferădin surse fi$e şi mobile, supraveg%ează respectarea regimului de emisiilimită şinormelor stabilite# e$ercită controlul privind importulBe$portul produselor şi substanţelor

nocive, precum şi celor care pot cauza prejudicii mediului# e$ercită controlul ecologic instrumental de stat al autove%iculelor neînmatriculateîn ţară#


16/36

întreprinde măsuri pentru combaterea e$portului ilicit din ţară a resurselor regnului animal, inclusiv a celor incluse în !artea Roşie a Republicii oldova# e$ercită controlul şi percepe plăţile pentru importul produselor petroliere,

precum şi al mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului# monitorizează importulBe$portul deşeurilor, substanţelor periculoase şi to$ice,

precum şi a emisiilor de substanţe nocive de la transportul auto şi alte surse# ţine evidenţa surselor de poluare a aerului atmosferic, bazinelor acvatice şisolului# controlează efectuarea pescuitului industrial şi recreativsportiv, stabileştemăsurile necesare pentru creşterea potenţialului biologic al resurselor piscicole,

popularea bazinelor piscicole cu specii noi, prevenirea şi combaterea epizootiilor,dăunătorilor şi influenţei negative de orice provenienţă asupra resurselor piscicole# efectuează e$pertiza i%tiologopiscicolă a lucrărilor e$ecutate în bazinele

piscicole sau în zonele de protecţie.

Alte atribuţii: cercetează cazurile de avarii şi situaţiile ecologice e$cepţionale# întocmeşte şi înaintează organelor competente materialele privind cazurile deîncălcare a legislaţiei ecologice, înaintează organelor de drept materiale pentru

pornirea dosarelor penale şi tragerea la răspundere penală a infractorilor# înaintează în instanţele judiciare acţiuni civile de recuperare a daunelor cauzatemediului# organizează instruirea, reciclarea şi atestarea colaboratorilor nspectoratului# efectuează prin intermediul serviciilor (posturilor) sale de control ecologic testareaşi controlul ecologic instrumental al surselor mobile de poluare.(Aotărîrea 2uv. R cu privire la aprobarea structurii şi Regulamentuluinspectoratului =cologic de >tat r.55 din ':.:1.::6, art. 1:)

!epartamentul Standardi"are şi Metrologie elaborarea concepţiei de dezvoltare a >istemului aţional de >tandardizare# desemnarea standardelor utilizabile pentru evaluarea conformităţii

produselor, proceselor şi serviciilor# efectuarea, la sesizarea organelor de control, contra plată, a testărilor şie$pertizelor privind calitatea produselor prin intermediul întreprinderilor subordonate#

stabilirea modului de aplicare în Republica oldova astandardelor regionale (interstatale), internaţionale şi ale altor ţări# elaborează şi înaintează 2uvernului spre aprobare politica de stat în domeniulasigurării conformităţii produselor# stabileşte reguli şi proceduri de asigurare a conformităţii produselor, inclusivreguli şi proceduri de evaluare periodică a produselor certificate, de evaluare

periodică a organismelor de evaluare a conformităţii, desemnate şi notificate pentruactivitate în domeniul reglementat, precum şi stabileşte conţinutul declaraţiei deconformitate#

ţine şi actualizează Registrul de >tat al >istemului aţional de *sigurare a!onformităţii roduselor#


17/36

suspendă sau retrage certificatele de conformitate, precum şi suspendă sauretrage dreptul de aplicare a mărcii naţionale de conformitate >, în caz denerespectare de către organismele de evaluare a conformităţii a regulilor stabilite în>istemul aţional de *sigurare a !onformităţii roduselor# e$aminează, în modul stabilit, contestaţiile furnizorilor referitor la

divergenţele apărute în cadrul asigurării conformităţii.(Aotărîrea 2uv. R privind aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivuluilimităale /epartamentului >tandardizare şi etrologie r.9' din :3.:9.::1, art. 1:)

'''. %rganele de drept : a) realizează supraveg%erea şi controlul respectării normelor de drept în vigoare # b) pot intenta acţiuni în judecată # c) soluţionează litigiile apărute în acest domeniu# d) asigură sancţionarea subiecţilor pentru încălcarea prevederilor legii.

'-. %rganizaţiile o+te+ti : a) realizează controlul respectării legislaţiei de către beneficiari # b) apără interesele comunităţii în instanţele de judecată.

ersoanele juridice" altele decît autorităţile publice. Agenţii economici # indi$erent de $orma de proprietate# %n calitate de

bene$iciari de $olosre a resurselor naturale# s%nt obligaţi: a) să folosească cît mai economicos energia, apa, să întreprindă măsuri pentru

prevenirea alunicărilor de teren, să nu admită eroziunea solului, salinizarea sau

înmlăştinirea secundară, compactarea şi poluarea solului cu îngrăşăminte mineraleşi pesticide, să respecte normativele solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, sărespecte normativele aplicării în agricultură a substanţelor c%imice# b) să rete%nologizeze procesele de producţie în vederea minimalizăriideşeurilor prin folosirea cît mai efecientă a materiei prime, să reducă folosireasubstanţelor to$ice, inflamabile şi să le înlocuiască cu materiale alternative inerte,care asigură obţinerea unei producţii finale cît mai durabile, să producă, să utilzeze şisă pună în circulaţie ambalaje recuperabile, refolosibile, reciclabile sau uşor degradabile# c) să doteze sursele generatoare de no$e cu dispozitive, ec%ipamente şi instalaţii deepurare, capabile de a reduce no$ele evacuate sub limitele admisibile, stabilite deautorizaţiile pentru mediu# d) să planteze şi să întreţină în jurul unităţilor industriale, a comple$elor zoote%nice perdele forestiere de protecţie şi spaţii verzi, să ţină sub o supraveg%ere

permanentă starea mediului din jurul unităţilor industrilae şi comple$elor zoote%nice şi să întreprindă măsuri de protecţie a mediului# e) să asigure supraveg%erea permanentă a construcţiilor şi instalaţiilor încursul funcţionării lor, să ia măsuri pentru prevenirea avariilor şi poluării accidentale amediului, iar în caz de producere a acestora să ia măsuri operative pentru înlăturarea

cauzelor lor, să anunţe imediat autorităţile pentru mediu, să lic%ideze pe cont propriutoate consecinţele avariilor şi poluării accidentale, să repare prejudiciile adusemediului, componenţilor lui, averii altor proprietăţi şi sănătăţii persoanelor afectate#


18/36

f) să e$ecute %otărîrile şi dispoziţiile ministerelor, departamentelor şiautorităţilor administraţiei publice locale referitoare la probelemele protecţieimediului, să prezinte autorităţilor pentru mediu întreaga informaţie referitore lainfluenţa activităţii economice promovate asupra mediului şi componenţilor lui, săadmită accesul necondiţionat şi la orice oră al inspectorilor mediului la unităţile de

producţie pentru a efectua controlul acţiunilor activităţilor, susceptibile să afectezemediul# g) să solicite autorităţilor pentru mediu e$pertizarea activităţilor susceptibile săafecteze mediul# %) să asigure condiţiile corespunzătoare pentru prevenirea poluării mediului cusubstanţe to$ice, volatile, corozive, inflamabile sau cu pulberi de orice fel în timpultranspotării şi păstrării lor. (art. ').

ersoanele fizice" potenţiali beneficiari de folosire a factorilor şi resurselor demediu.

Recunoscînd dreptul persoanelor fizice la un mediu sănătos de viaţă, statulasigură" a) accesul deplin, operativ şi liber la informaţiile privind starea mediului şi stareasănătăţii populaţiei# b) dreptul de a se asocia în organizaţii, partide, mişcări, asociaţii de protecţie amediului, de a adera la cele e$istente# c) dreptul de a participa la dezbaterea proiectelor de legi, diverselor programeeconomice sau de altă natură ce vizează direct sau indirect protecţia mediului şifolosirea resurselor naturale# dreptul la informare şi consultare asupra proiectelor de

amplasare şi construire a obiectelor cu efecte negatuve asupra mediului, de refacere şiamenajare a teritoriului, a localtăţilor urbane şi rurale# d) dreptul de a interveni cu demersuri la instanţele de stat, pentru suspendareatemporară sau definitivă a activităţii agenţilor economici care aduc daune ireparabilemediului# dreptul de a solicita efectuarea e$pertizei obiectivelor şi de a participa laefectuarea e$pertizei obşteşti# e) dreptul de a organiza referendumuri naţionale şi locale în probleme majore de

protecţie a mediului# f) dreptul la educaţie şi instruire ecologică# g) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor organizaţii, partide,mişcări, asociaţii, autorităţilor pentru mediu, administrative sau judecătoreşti pentrua sista acţiunile care aduc daune mediului, indiferent dacă agenţii economici vor fi sau nu prejudicaţi în mod direct# dreptul de a trage la răspundere persoanele, careau comis contravenţii sau infracţiuni ecologice# %) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit cu urnare a poluării sau aaltor acţiuni de afectare a mediului, precum şi pentru prejudiciul adus sănătăţiioamenilor# i) dreptul de a beneficia de facilităţile prevăzute de legislaţie pentru invenstiţiilecapitale, care au drept scop ameliorarea calităţii mediului. (art. ':)

În acelaşi timp, ei fiind datori: a) să respecte legislaţia cu privire la protecţia mediului şi să protejeze mediul, săfolosească raţional resursele naturale, să nu lezeze drepturile şi înteresele altor


19/36

beneficiari ai resurselor naturale să semnaleze operativ autorităţile pentru mediusau organizaţiile ecologice despre daunele, provocate naturii de persoanele fizice şi

juridice# b) să contribuie la amenajarea teritoriilor, la cererea aliniamentelor dearbori şi arbuşti şi a spaţiilor verzi, să nu admită distrugerea acestora, să nu polueze

teritoriul, unde activează sau locuiesc# c) să recupereze pierderile şi să repare prejudiciul cauzat mediului şi populaţiei. (art.'1).

'.'.. Sistemul organizaţional internaţional de protecţie a mediului.

Cadrul instituţional internaţional 0 totalitatea organismelor internaţionale,abilitate să cerceteze, reglementeze, să realizeze sc%imb de informaţii, e$perienţă,control, să coopereze în soluţionarea problemelor de mediu stringente.

Cadrul instituţional internaţional cuprinde: &rganizaţii internaţionale interguvernamentale globale. &rganizaţii internaţionale neguvernamentale. &rganizaţii internaţionale regionale. &rganizaţii subregionale.

%rganizaţii internaţionale intergu/ernamentale gloale: *dunarea 2enerală a &..@.

!onferinţa &..@. asupra ediului (>toc%olm, 195# Rio de Caneiro. 199). rogramul &..@. pentru ediu (@=, 195). *genţia nternaţională pentru =nergia *tomică (*=*, 1973). &rganizaţia aţiunilor @nite pentru *limentaţie şi *gricultură (D*&). &rganizaţia aritimă !onsultativă nterguvernamentală (&!). &rganizaţia ondială a >ănătăţii (&>). &rganizaţia eteorologică ondială (&). &rganizaţia aţiunilor @nite pentru =ducaţie, Etiinţă şi !ultură (@=>!&). &rganizaţia nternaţională a uncii (&). &rganizaţia *viaţiei !ivile nternaţionale (&*!). &rganizaţia aţiunilor @nite pentru /ezvoltare ndustrială (&@/).

%rganizaţii internaţionale negu/ernamentale.>e caracterizează"

• fie prin interese preponderent ştiinţifice şi propagarea concepţiilor progresiste ce ţinnemijlocit de acest domeniu#

• fie prin activităţi radicale de intervenţie în activităţile statale, mondiale etc. @nitatea nternaţională pentru !onservarea aturii (@!).

Dundaţia ondială pentru atură (FFD). 2reenpreace (acea verde).


20/36

%rganizaţii internaţionale regionale.

• >e formează în vederea soluţionării problemelor de ordin regional a două saumai multe state.

&rganizaţia @nităţii *fricane (&@*). &rganizaţia >tatelor *mericane (&>*).

!omisia economică a &..@. pentru =uropa. !onsiliul =uropei. &rganizaţia pentru !ooperare şi /ezvoltare =conomică (&!/=).%rganizaţii suregionale. !omisia /unării pentru navigaţie. !omisia Rinului. !omisia subregională pentru aplicarea !onvenţiei de la &slo, 195. !omisia subregională pentru aplicarea !onvenţiei de la Aelsin;i, 1956.

). Gene"a organi"ării (i legiferării protecţiei mediului *n

Repulica Moldova.


21/36

+nceputul sec. ;: este adoptată 4egea cu privire la vînătoare, carereglementează activitatea de vînătoare, iar pentru unele specii depăsări şi animale c"iar o interzice.

Hnirea Iărilor romJneşti a creat necesitatea unifcării legislaţiei,care şi-a răspîndit $urisdicţia şi asupra (asarabiei, între 0=01-0=9.

/erioada de după cel de-al B*, )odul subsolului '0=>2*,)odul silvic '0=>=*, 4egea cu privire la protecţia regnului animal'0=10* etc.

/erioada dintre anii 0=19-0==9 constituie o perioadă cînd

legislaţia în acest domeniu s-a îmbogăţit doar cu unele norme ce înăspresc măsurile de supraveg"ere asupra resurselor naturale.

@dată cu trecerea de la un sistem statal centralizat, de diri$are,de la proprietatea de stat asupra resurselor naturale la un sistemdescentralizat şi la posibilitatea existenţei multiplelor orme deproprietate asupra resurselor naturale, a ost dictată necesitatea dea modifca cadrul legislativ din acest domeniu. Astel, începînd cuiunie 0==B, au ost adoptate 4egea protecţiei mediului, )odul

subsolului, )odul apelor,...., 4egea privind expertiza ecologică şievaluarea impactului asupra mediului etc.

+. !e&niţia !RE#-L- ME!-L-.

/roblema denumirii corecte a acestui domeniu preocupăcercetătorii în strînsă corelare cu problema recunoaşterii acestei

ramuri de drept.

8-a lungul timpului au ost înaintate dierite propuneri5


22/36

- protecţia $uridică a naturii

- dreptul protecţiei şi olosirii naturii

- dreptul ecologic

- dreptul mediului încon$urător

- dreptul protecţiei mediului

- dreptul mediului.

Aproape în toate aceste denumiri descoperim unele greşeli desens şi anume5

• denumirea re%ectă doar parţial domeniul reglementat deramură 'dreptul protecţiei naturii*

• denumirea re%ectă un domeniu mai larg de relaţii ce pot freglementate real de ramură 'drept ecologic*

• dublarea sensului în denumire?pleonasm?'dreptul mediului încon$urător*

Astăzi considerăm cea mai reuşită denumirea de 8C#/TH43#8


23/36

8e la apariţia 8reptului mediului ca ramură a $urisprudenţei şipînă în ziua de azi mai există discuţii în $urul problemei este oare8reptul mediului o ramură de drept sau aceasta este un cumul denorme $uridice din dierite ramuri de drept şi 8reptul mediului aparedoar ca o disciplină $uridicăL

+n prezent, în legătură cu această problemă, persistă trei păreri5

a* 8reptul mediului nu este ramură distinctă, ci doar o disciplină &uridică, deoarece5

- de la bun început normele de drept ce prote$au naturaaparţineau fe dreptului administrativ, fe dreptului civil, etc.

- c"iar astăzi în această ramură sînt olosite instituţiile derăspundere $uridică a altor ramuri, precum şi alte metode $uridice dereglementare

b* 8reptul mediului & ramură de drept de sinteză, deoarece5

- 8reptul mediului este un domeniu cu obiect distinct dereglementare, dar care oloseşte procedee şi metodici caracteristicealtor ramuri de drept

c* 8reptul mediului este o ramură de drept distinctă, cu toatecaracteristicile sale, argumentată prin5

- obiect specifc de reglementare

- existenţa unei serii de norme $uridice, care prin caracterul lor nuau tangenţe cu alte domenii şi nu sînt caracteristice acestora

- existenţa unor instituţii $uridice specifce numai acestui

domeniu.

/. 0iectul de reglementare a !reptului mediului.

2.0. 0iect de reglementare & ce studiază ştiinţa dată, caresînt domeniile ei de investigaţie. )ircumscrierea obiectului uneiştiinţe reclamă, întîi de toate, fxarea enomenelor cercetate, apoi aung"iului de investigare şi a nivelului de generalizare ştiinţifcă lacare operează studierea enomenelor date. 6


24/36

0iect de reglementare & categorie de relaţii sociale,reglementate prin o anumită grupă de norme $uridice, uniorme, deacelaşi caracter.

0iect de reglementare a !reptului mediului & relaţiile

sociale ce apar între persoane fzice sau $uridice în legătură cuolosirea, conservarea, dezvoltarea şi protecţia actorilor de mediu.

Pot f distinse patru grupe de relaţii sociale ce constituieobiectul de reglementare a Dreptului mediului:

0. relaţii legate de olosirea raţională a componentelor mediului

:. relaţii privitor la conservarea actorilor de mediu

B. relaţii privitor la dezvoltarea actorilor de mediu

. relaţii privitor la protecţia actorilor de mediu.

Totodată, delimităm actorii de mediu ca find:

a. actori abiotici 'apa, aerul, solul*

b. actori biotici 'auna, %ora*

c. actori antropici 'creaţi prin activitatea umană*.

În uncţie de obiectul nemijlocit protejat, putem delimitatrei categorii de raporturi juridice:

a.* raporturi legate de olosirea, conservarea, dezvoltarea şiprote$area resurselor a%iotice'

b.* raporturi legate de olosirea, conservarea, dezvoltarea şi

prote$area componentelor %iotice'c.* raporturi legate de olosirea, conservarea, dezvoltarea şi

prote$area componentelor antropice"

2.:. Metoda de reglementare a !reptului mediului & cale,drum, mod de expunere. 3etoda este determinată de necesitatealegierării anumitor relaţii de olosire, conservare, dezvoltare şiprotecţie a mediului, apt ce impune intervenţia statului în aceste

relaţii şi ca rezultat instituirea normelor cu caracter imperativ, dictatde importanţa problemei, cît şi de aptul că această problemăprezintă interes public.


25/36

8reptul mediului are un obiect distinct de reglementare,dispunînd de instituţii $uridice specifce, cum ar f benefcierea asupraresurselor naturale, răspunderea $uridică ecologică, expertizaecologică ş. a.

2.B. $arcinile !reptului mediului:

în calitate de ramură de drept5 instituirea cadrului legal-instituţional ce ar permite soluţionarea principalei probleme5protecţia mediului

în calitate de ştiinţă5 crearea bazei ştiinţifco-ideologicepentru cadrul de reglementări ce ţin de alt domeniu

în calitate de disciplină didactică5 asigurarea, în baza noilorrealizări ale ştiinţei şi a normelor existente, a instruirii

cadrelor califcate în domeniul $urisprudenţei.

2.. uncţiile !reptului mediului:

de organizare şi instituţionalizare a acţiunii societăţii înavoarea protecţiei şi ameliorării mediului

de promovare a obiectivelor dezvoltării durabile, cepresupune crearea unui ,,ideal de dezvoltare umană încadrul ec"ilibrului ecologic

de protecţie, conservare, ameliorare a mediului, precum şireglementarea olosirii raţionale a componentelor mediului

de promovare a cooperării internaţionale în domeniulprotecţiei şi olosirii mediului.

Astel, find materializate în normele şi principiile de ramură,uncţiile 8reptului mediului constituie un indicator itinerar spreatingerea unei armonii a activităţii umane şi dezvoltării proceselor înnatură, atît pe plan naţional, cît şi pe plan internaţional.

2.D. Locul !reptului mediului *n sistemul de drept.

Norbind despre locul 8reptului mediului în sistemul de drepttrebuie să undamentăm poziţia sa ca parte componentă a dreptuluipublic sau a dreptului privat şi care este coraportul 8reptuluimediului cu alte ramuri de drept de natură privată sau publică.

/ot f identifcate cîteva particularităţi5

0.* (redominarea normelor cu caracter imperati)" 8e exemplu,dacă în raporturile de drept privat persoana poate benevol reuza


26/36

despăgubirea, atunci în 8reptul mediului statul expres, prin lege,impune obligaţia celui ce a cauzat dauna s-o recupereze.

:.* (o*iţia de su%ordonare a %enefciarilor în relaţiile de olosirei protecţie a componentelor mediului aţă de organele de stat care

sînt competente să realizeze controlul şi supraveg"erea olosiriiresurselor componentelor mediului.

B.* +nteresul apărat i interesul utili*ării normelor de drept" /rininstituirea unui regim de protecţie a aerului, apelor, solului, precumşi prin obligarea olosirii raţionale se realizează nu numai interesulbenefciarului acestui obiect, dar şi interesul întregii societăţi, care sebucură de olosinţa în comun a acestor resurse.

.* Modul în care se garantea*ă drepturile su%iecti)e" 4acauzarea unui pre$udiciu mediului, indierent de aptul a înaintat saunu proprietarul sau benefciarul plîngere, aceasta ţine în cele maidese cazuri, de obligaţia organelor de stat de control şisupraveg"ere. 'art. BB al 4egii...asigurarea sanitaro-epidemiologice apopulaţiei*

Conclu*ie: ramura ,reptul mediului aparţine sistemului de drept

pu%lic.2.2. Rolul !reptului mediului:

reglementează olosirea raţională şi protecţiacomponentelor mediului

reglementează relaţiile principale din acest domeniu,realizarea cărora ar duce la armonie, la ec"ilibru ecologic şila determinarea rolului omului în procesele ce au loc înnatură.

2. $istemul !reptului mediului.

!istemul unei ramuri de drept cuprinde totalitatea de domenii ceţin direct sau tangenţial de obiectul de reglementare al acesteiramuri.

!istemul 8reptului mediului cuprinde5

a. /artea generală, care include totalitatea de norme ce

determină instituţiile principale ale ramurii.


27/36

b. /artea specială, care ţine de domeniul procesual, adicăstabileşte în ce condiţii şi în ce mod se realizează protecţia şiolosirea resurselor naturale.

3. #rincipiile fundamentale ale !reptului mediului.

1.0. 8e rînd cu uncţiile şi domeniul său specifc de reglementare,8reptului mediului îi sînt caracteristice o serie de principii, care decele mai dese ori îşi extind cadrul său nu numai asupra aspectului

$uridic de protecţie a mediului, dar şi asupra tuturor domeniilordreptului omului, find considerate universale.

#rincipiu - ,,idee de bază, ,,teză undamentală, ,,exprimăelementele de conţinut cele mai importante ale dreptului.

6O".Avornic, p.==7

Deosebim principii:

a.* de drept intern

b.* de drept internaţional.

1.:. #rincipiile !reptului mediului pe plan intern.

al )onstituţiei C3, îşi are origineaatît în condiţiile create obiectiv, cît şi în reglementările concepute peplan mondial.

Astel, în cadrul )onerinţei mondiale a @H pentru protecţia

mediului de la !toc"olm din 0=>:, s-au ăcut reeriri la aptul că unuldintre drepturile undamentale ale omului îl constituie dreptul omuluila un mediu a cărui calitate îi dă posibilitatea să trăiască în moddemn şi în prosperitate.

+n C3, acest drept este prevăzut în mod expres în )onstituţia C3, în 4egea privind protecţia mediului încon$urător şi detaliat în legileorganice ce ţin de domeniile concrete 'silvic, unciar etc.*

)onorm )onstituţiei C3, art. B>, ,,fecare om are dreptul la unmediu încon$urător neprime$dios din punct de vedere ecologic pentru


28/36

viaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uzcasnic inoensive.... Totodată, )onstituţia C3 garantează executareaacestui drept prin accesul liber al tuturor la inormaţia privind stareade mediu, precum şi prin instituirea obligaţiei pentru fecare cetăţeande a prote$a mediul.

8eclarat în )onstituţie şi detaliat în 4egea privind protecţiamediului ş.a. legi organice, acest drept al omului este realizat deasemenea prin dreptul la asistenţă şi protecţia socială, prininstituirea obligaţiei aţă de cetăţeni de a realiza protecţia mediului,prin instituirea unui cadru $uridic concret ce ţine de olosirea şiprotecţia mediului.


29/36

N


30/36

N


31/36

drept. Kn sc%imb, nu orice subiect de drept este şi subiect al raportului juridic(celibatarul). H2%.*vornic, p.151I

/in cauza confruntării acestor termeni, e$istă diferite păreri cu privire lacategoriile de subiecte ale /reptului mediului. Kntro părere, subiecte ale raportului

juridic de /reptul mediului sînt doar persoanele fizice şi persoanele juridice. Kntro altă

părere, majoritară, subiecte pot fi" persoanele fizice, persoanele juridice, statulHorganele statuluiI.ubiectele raportului juridic de Dreptul mediului:. !ersoanele fizice (cetăţenii R, străinii, apatrizii), în calitate de beneficiari de

folosinţă a componentelor mediului.. !ersoanele juridice, ca colectivităţi umane, ce dispun de o organizare distinctă

şi activînd în realizarea unui scop comun şi finit, înzestrate în acest domeniu cudrepturi şi obligaţii, ce pot izvorî fie din prevederea e$presă a legii, fie dintrun fapt

juridic.

. "rganele statale, înzestrate cu drepturi şi obligaţii prin lege ca reprezentîndinteresele statului sau ca apărător al acestor interese.J. tatul #epublica $oldova, ca subiect de drept în materie de răspundere

juridică pe plan intern şi ca participant la relaţiile internaţionale în problemele ce ţin de protecţia mediului.

= necesar de a menţiona faptul că în majoritatea raporturilor subiectele se găsescîn relaţii de subordonare.

9.'.. Conţinutul raportului juridic de reptul mediului.!onţinutul raportului juridic 0 totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care se nasc

întro relaţie concretă. H2%.*vornic, p.18:IKn raporturile juridice de /reptul mediului subiectele se prezintă întotdeauna ca

titulari de drepturi şi obligaţii, acestea fiind prevăzute în contractele în baza cărora leeste acordat dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale. =le apar ori ca subiecte

pasive, avînd numai obligaţii, ori ca subiecte active, avînd numai drepturi. Kn cele maidese cazuri, însă, subiectele întrunesc aceste două poziţii, fiind titulare de drepturi şiobligaţii.

Kn dependenţă de conţinutul drepturilor şi obligaţiilor suiectele raporturilor juridice de reptul mediului pot fi divizate în patru categorii"

bene$iciarii de $olosinţe" (persoane fizice şi persoane juridice) înzestraţi cudrepturi şi obligaţii privind folosirea şi protecţia componentelor mediului#

organele de stat , împuternicite cu drepturile de gestiune şi administrare afondului natural al R#

organele de drept , împuternicite să efectueze controlul şi supraveg%erea înacest domeniu#

organi"aţiile obşteşti , înzestrate cu dreptul de promovare a obligaţiei de protecţie a mediului.

%egea #$ cu privire la protecţia mediului &nconjurător stabileşte drepturile şi

obligaţiile fiecăruia dintre aceste categorii de subiecte.

9.'.'. %iectul raportului juridic de reptul mediului.


32/36


33/36

• /octrina#• /reptul comparat.

!articularităţile izvoarelor Dreptului mediului: multitudinea de izvoare ce cuprind diverse domenii (regimul juridic de

folosire şi protecţie a apelor, solului, aerului, subsolului, pădurilor etc.), cu

caracteristicile lor în fiecare domeniu# regulile de conduită, de cele mai dese cazuri, sînt strîns legate de

respectarea unor norme te%nice relativ la activităţile economice alesubiectelor#

natura e$tensivă a fenomenului poluării dictează astăzi necesitatea aplicării pe plan intern a unor izvoare internaţionale.

1:.. Sistemul iz/oarelor reptului mediului.'. &ntr'o opinie, sistemul izvoarelor /reptului mediului cuprinde două categorii"

- izvoare ce ţin de regimul de protecţie a naturii (4egea protecţiei mediului)#- izvoare ce se referă la regimul de folosire a resurselor naturale (!odul funciar,!odul apelor etc.)H J.J.etrovI

!ontra argumente" normele /reptului mediului conţin reglementări nu numai cu privire la

folosirea şi protecţia naturii, dar şi mediului artificial, creat prin activitateaumană#

părerea că unele izvoare ţin numai de regimul de protecţie, iar altelenumai de regimul de folosire a resurselor nu e raţională, deoarece un

singur act poate conţine reglementări de ambele tipuri (!odul apelor).''. Kntro altă opinie, izvoarele /reptului mediului pot fi clasificate %n $uncţie dedomeniul reglementat:

- domeniul folosirii şi protecţiei apelor#- domeniul folosirii şi protecţiei solului# etc.'''. (on$orm criteriului $orţei )uridice a actului normativ, izvoarele formale ale

/reptului mediului pot fi divizate în"- 'onstituţia #$ , care stabileşte reglementări fundamentale , cu caracter general,

ce privesc drepturile şi obligaţiile cetăţenilor în legătură cu protecţia mediului, cît şi

obligaţiile statului în acest domeniu etc. (*rt. 6(), '6, '3(1), '5, 63, 7:, 79.)- %egi generale: 4 protecţiei mediului# 4 e$pertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului ş.a.- %egi specifice: ! funciar# ! apelor# ! silvic ş.a.!ondiţia generală" pentru ca o lege a arlamentului R să fie considerată izvor al

/reptului mediului, ea trebuie să conţină reglementări ce ar avea atribuţii directe înrealizarea sarcinii de protecţie şi folosire raţională a componentelor mediului. *stfel,

pot fi considerate la fel ca şi izvoare da /reptul mediului"


34/36

! penal# ! civil# ! contravenţii administrative.- Decretele !reşedintelui #$ , ce vizează relaţiile privind folosirea şi protecţia

mediului.

- (otăr&rile )uvernului #$.* Actele $inisterului +cologiei, 'onstrucţiilor şi Dezvoltării teritoriului.* Actele organelor administraţiei publice locale, cînd acestea impun reglementări

privind regimul de folosire şi protecţie a componentelor de mediu pe teritoriul unităţiiadministrative.

- ratate şi convenţii internaţionale.1. !onvenţia nternaţională de rotecţie a lantelor din :3.1.1971 (oul te$t

revizuit, aprobat de confrerinţa D*& la cea de a 9a sesiune a acesteia oiembrie1995).

. !onvenţie privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pecale de dispariţie din :'.:'.195' BB în ?+ratate internaţionale?, ::1, volumul 8, pag.75.

'. !onvenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a %abitatelor naturale din=uropa din 19.:9.59, Lerna BB în ?+ratate internaţionale?, 1999, volumul 5, pag.5

6. !onvenţia asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi din1'.11.59, 2eneva BB în ?+ratate internaţionale?, 1999, volumul 9, pag.3'.

7. !arta mondială pentru natură din 8.1:.198, eM Nor; BB în ?+ratateinternaţionale?, 1999, volumul 5, pag.79.

3. !onvenţia pentru protecţia stratului de ozon din .:'.87 BB în ?+ratateinternaţionale?, 1999, volumul 11, pag.19.

5. rotocolul referitor la substanţele care distrug stratul de ozon din 13.:9.85,ontreal BB în ?+ratate internaţionale?, 1999, volumul 11, pag.'5.

8. !onvenţia de la Lasel privind controlul transportului peste frontiere aldeşeurilor periculoase şi a eliminării acestora din .:'.1989 BB în ?+ratateinternaţionale?, 1999, volumul 17, pag.95.

9. !onvenţie privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în zoneletransfrontiere din 7.:.91, =spoo (Dinlanda) BB în ?+ratate internaţionale?, 1999,volumul 5, pag.'9.

1:. *cord cu privire la colaborarea în domeniul ecologiei şi protecţiei mediuluinatural ambiant din :8.:.199, !> BB în ?+ratate internaţionale?, 1999, volumul 13,

pag.15.11. !onvenţie privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă tranfrontiere şi a

lacurilor internaţionale din 15.:'.199, Aelsin;i BB în ?+ratate internaţionale?, 1999,volumul 5, pag.37.

1. !onvenţiacadru a &rganizaţiei aţiunilor @nite cu privire la sc%imbareaclimei din :9.:7.9, eM Nor; BB în ?+ratate internaţionale?, 1999, volumul 9, pag.56.

0B. )onvenţia privind diversitatea biologică din 9D.92.=: ?? în

PTratate internaţionaleP, 0===, volumul =, pag.090.


35/36

16. rotocolul de la OPoto la !onvenţiacadru a aţiunilor @nite asuprasc%imbărilor climatice din 11.1.1995.

1:.'. $plicarea legislaţiei mediului.4egile privind folosirea şi protecţia mediului acţionează concomitent sub trei

aspecte"

⇒ o anumită perioadă de timp" relaţiile sociale suferă permanente modificări, deaceea şi regimul de reglementare necesită sc%imbări# dacă o lege adoptatăreflectă necesităţile timpului, cealaltă este automat abrogată#

⇒ asupra unui teritoriu limitat acţionează, în acelaşi timp, mai multe legi"coe$istenţa legilor este determinată de necesitatea soluţionării în comple$ arelaţiilor ce ţin de regimul de folosire şi protecţie a mediului#

⇒ asupra unor anumite categorii de subiecte participante la relaţiile reglementatede lege.

1:.'.1. *cţiunea legislaţiei mediului în timp este marcată de două momente principale" momentul intrării în vigoare şi momentul încetării acţiunii legii. *ltfel spus,din ce moment legea nouă va începe a produce efecte juridice, iar cea vec%e îşi va

pierde valoarea.Kn teoria dreptului aceste probleme au fost soluţionate prin implementarea unui şir

de principii ce ţin de aplicarea legii în timp, adică asupra relaţiilor avute loc în trecut,ce se petrec în prezent şi ce vor avea loc în viitor" !rincipiul neretroactivităţii legii 0 legea este aplicabilă acelor relaţii şi acţiuni,

care se produc după momentul intrării în vigoare a legii.

!rincipiul retroactivităţii legii noi 0 e$cepţie de la principiul precedent, conformcăreia legea nouă adoptată poate avea efect asupra acţiunilor de pînă laadoptarea ei, dar numai în acele cazuri care se preved e$pres în legea nouă şidacă aceasta nu înrăutăţeşte situaţia subiectelor implicate. (/e e$., actele emisecu privire la lic%idarea consecinţelor calamităţilor, catastrofelor ecologice,accidente etc.)

!rincipiul aplicării imediate a legii noi adoptate 0 presupune aplicarea legii noi,din momentul intrării în vigoare, asupra tuturor situaţiilor, e$cluzînd imediatacţiunea legii vec%i. omentul intrării în vigoare a legii ţine de data publicării

sau de data indicată e$pres în te$tul legii. !rincipiul ultraactivităţii legii vec-i 0 e$cepţie de la principiul precedent, care

presupune ,,supravieţuireaG legii vec%i, în timp ce legea nouă este deja învigoare. 4egea vec%e este aplicată în domeniile şi limitele prevăzute e$pres înlegea nouă. >e aplică pentru o perioadă scurtă de timp, de regulă, pînă la şaseluni, termen indicat în dispoziţiile finale sau tranzitorii ale legii, în vedereaconcordării actelor normative ,,înruditeG.

Kn mod obişnuit, acţiunea în timp a legilor mediului este supusă condiţiilor generale. *batere prezintă legile adoptate în situaţii e$cepţionale, care îşi au limitele în

funcţie de faptul cît timp vor persista condiţiile ce au generat aceste situaţii.1:.'.. *plicarea legii mediului în spaţiu este determinată de următoarele reguli"


36/36

*ctul normativ emis de un organ public central îşi răspîndeşte acţiunea asupratuturor relaţiilor ce se desfăşoară în limitele frontierelor naţionale.

*ctul emis de un organ de stat local are forţă juridică în limitele teritoriuluiadministrativ.

*ctele internaţionale la care R este parte îşi e$tind jurisdicţia asupra întregului

teritoriu al statului

1:.'.'. *plicarea legii mediului asupra persoanelor poartă un caracter general" ersoane fizice Hcetăţenii R, străinii, apatriziiI. ersoane juridice, indiferent de forma organizatoricojuridică sau forma de

proprietate.

Documents

referat continut