12
1 1. Structura. Proprietati Etanolul este o substanță organică din clasa alcoolilor. Mai poartă denumirea de alcool etilic și are formula moleculară C 2 H 5 OH putând fi scris CH 3 CH 2 OH. Fig 1. Structura etanolului Nume Etanol Alte denumiri alcool etilic spirt Formula chimică C 2 H 5 OH; sau C 2 H 6 O Nr. CAS 64-17-5 Aspect lichid incolor cu miros caracteristic Proprietăți Masa molară 46,07 g·mol 1 Stare de agregare lichid Densitate ca. 0,7894 g·cm 3 Punct de topire 112 °C Punct de fierbere 78,4 °C Solubilitate în orice proporție cu apa

Referat Etanol

Embed Size (px)

DESCRIPTION

referat

Citation preview

  • 1

    1. Structura. Proprietati

    Etanolul este o substan organic din clasa alcoolilor. Mai poart denumirea de alcool etilic i are

    formula molecular C2H5OH putnd fi scris CH3 CH2 OH.

    Fig 1. Structura etanolului

    Nume Etanol

    Alte

    denumiri

    alcool etilic

    spirt

    Formula

    chimic C2H5OH; sau C2H6O

    Nr. CAS 64-17-5

    Aspect lichid incolor cu miros

    caracteristic Proprieti

    Masa molar 46,07 gmol1

    Stare de agregare lichid

    Densitate ca. 0,7894 gcm3

    Punct de topire 112 C

    Punct de fierbere 78,4 C

    Solubilitate n orice proporie cu apa

  • 2

    2. Spectre IR. Spectre RMN. Spectre UV

    In spectrele IR ale alcoolilor sunt caracteristice vibratiile de valenta ale legaturilor O-H si C-O, care au

    valori diferite dupa natura alcoolului(primar, secundar, tertiar).

    In spectrul IR al unui alcool, efectuat in stare lichida, solida sau solutie concentrata, banda OH

    neasociat de la 3600-3650 cm-1

    nu apare sau apare foarte slab; in schimb apare o banda foarte lata si intensa

    intre 3200-3400 cm -1

    , datorata grupelor OH asociate intermolecular prin legaturi de hidrogen.

    La diluare cu un dizolvant nepolar(de exemplu CCl4) banda OH asociat scade in intensitate si se

    intensifica banda caracteristica grupei OH neasociat.

    In spectrul RMN al alcoolilor deplasarea chimica a grupei OH apare la valori variabile, in functie de

    concentratia solutiei; la scaderea concentratiei semnalul se deplaseaza spre o valoare mai mica, respectiv

    la un camp mai intens.La deuterare(agitare cu D2O) semnalul dispare.Constanta de cuplaj JH,OH este de 4-5

    Hz dar nu se observa intotdeauna, fiind sensibila la impuritati acide accidentale.Caracteristica este

    deplasarea chimica a protonilor din pozitia .

    CH3-OH RCH2-OH R2CH-OH

    3,40 3,60 3,85 (ppm)

    Alcoolii saturati nu dau absorbtii in UV si de aceea sunt folositi ca dizolvanti in spectroscopia UV.

    3. Obtinere. Proprietati chimice. Utilizari

    Sinteza etanolului

    A. Din alchene prin hidratare

    H2C=CH2 + H2O CH3-CH2-OH

    Conditii: cataliza acida in faza omogena sau heterogena

    Hidratarea alchenelor este una din metodele cele mai importante pentru obtinerea alcoolilor.Alchenele

    substituite nesimetric conduc la alcooli avand grupa hidroxil atasata de carbonul cel mai substituit.Aditia

    apei urmeaza deci aceleasi reguli de orientare ca aditia hidracizilor(respecta regula lui Markovnikov).

    B. Din alchene prin hidroborare

    H2O2

    3H2C=CH2 + BH3 (CH3CH2)3B CH3-CH2-OH

    trialchilboran HO-

    Conditii: BH3 generata din BF3 si NaBH4 barbotata in alchena, apoi

    tratare cu H2O2 si NaOH

    C. Din compusi halogenati prin hidroliza

    CH3-CH2-Cl + H2O CH3-CH2-OH + HCl

    Mecanism: SN2

    Conditii: mediu bazic sau cataliza acida

    Aceasta metoda de sinteza este mai putin importanta.

    D. Din esterii acizilor organici prin hidroliza

  • 3

    CH3-CH2-O-COCH3 + H2O CH3-CH2-OH + CH3-COOH

    Conditii: incalzire cu baze(NaOH sau KOH, in solutie apoasa sau

    alcoolica) sau cu acizi(HCl sau H2SO4 in solutie apoasa)

    Metoda prezinta interes ca variant experimentala pentru inlocuirea atomilor de halogen cu grupe

    hidroxil.Compusii halogenati reactioneaza cu acetatul de sodiu, in solutie de acid acetic, dand acetati;

    reactia decurge prin mechanism SN2 si de aceea da rezultate bune la compusii halogenati primari si

    secundari.Acetatii trec apoi prin hidroliza, in alcooli.

    E. Din compusi carbonilici prin reducere

    CH3-CH=O CH3-CH2-OH

    acetaldehida etanol

    Conditii: H2/Pd,Ni; Na/alcool; LiAlH4/eter; NaBH4/CH3OH-eter

    Reducerea compusilor carbonilici este una din metodele importante pentru prepararea alcoolilor primari

    si secundari.

    F. Din esteri sau acizi prin reducere

    CH3COOCH2CH2CH3 CH3-CH2-OH + CH3-CH2-CH2-OH

    CH3-COOH CH3-CH2-OH

    Conditii: LiAlH4/eter; Na/etanol; H2/CuOCr2O3

    Prin reducerea acizilor si a esterilor se obtin alcooli primari.Reducerea poate fi efectuata in conditii

    blande prin tratarea esterilor sau a acizilor cu hidrura de litiu-aluminiu in eter anhidru(metode

    Schlesinger,1947).In acelasi scop se poate folosi si borohidrura de litiu, mai reactiva decat

    NaBH4(H.C.Brown).

    O metoda clasica pentru reducerea esterilot consta in incalzirea acestora, in solutie de etanol, cu un

    mare exces de sodium metallic(metoda Bouveault-Blanc,1904).

    Hidrogenarea catalitica a acizilor si a esterilor are loc mai greu decat hidrogenarea compusilor

    carbonilici; ea decurge la temperaturi si presiuni inalte(200C, 200 at) in prezenta unui catalizator

    specific cupru-crom-oxid.

    Metode industriale

    Etanolul sau alcoolul etilic, C2H5OH, se obtine industrial prin fermentatia zaharurilor in prezenta de

    drojdie de bere.Solutia rezultata din fermentatie contine 12-18% etanol, care se izoleaza prin distilare

    fractionate.

    C6H12O6 2 CO2 + 2 C2H5OH

    Pe scara mare, pentru scopuri industrial, etanolul se fabrica prin hidratarea etenei sau prin hidrogenarea

    catalitica a acetaldehidei , usor accesibila din acetilena.

    H2C=CH2 + H2O CH3-CH2-OH

    HCCH CH3-CHO CH3-CH2-OH

    Proprietati chimice

    A. Formarea de alcoxizi sau alcoolati

  • 4

    Metalele alcaline (Na,K,Li) sau hidrurile respective (NaH, LiH) reactioneaza cu alcooli, cu degajare de

    hidrogen, dand alcoxozi sau alcoolati.

    C2H5OH + Na C2H5-O-Na

    + + 1/2H2

    etoxid de sodium

    Reactia metalelor alcaline cu alcoolii este mai putin violent decat reactia cu apa.Reactia alcoolilor cu

    hidrurile de sodiu sau litiu este mai rapida decat reactia cu metalele alcaline.

    Prin evaporarea acloolului in exces se pot izola alcoxizii in stare cristalizata sub forma de pulberi

    incolore.

    B. Oxidarea alcoolilor

    Alcoolii reprezinta un stadiu de oxidare intermediar intre hidrocarburi si compusii carbonilici, de aceea

    sunt sensibili la actiunea agentilor oxidanti.Natura produsilor de oxidare depinde de natura alcoolului si

    de conditiile de reactive.

    Alcoolii primari, in prezenta de bicromat de potasiu si acid sulfuric se oxideaza la aldehide: acestea, in

    conditii mai energice sau la prelungirea timpului de contact cu oxidantul, se oxideaza mai departe la

    acizi.

    C2H5OH CH3CH=O CH3COOH

    etanol acetaldehida acid acetic

    C. Eliminarea apei din alcooli

    CH3-CH2-OH H2C=CH2 + H2O

    Conditii: cataliza acida omogena sau cataliza heterogena

    Eliminarea apei din alcooli este o metoda importanta de sinteza a alchenelor.

    D. Reactii cu acizi si derivatii lor functionali

    CH3-CH2-OH + CH3COOH CH3-CH2-COO-CH3

    CH3-CH2-OH + ClCOCH3 CH3-CH2-COO-CH3 + HCl

    Conditii: a) cataliza acida; b) baze organice

    Utilizari

    Alcoolul etilic, sau etanolul, C2H5OH este un lichid limpede si incolor, cu un gust care lasa o senzatie

    de arsura si cu un miros specific.

    Etanolul este tipul de alcool pe care il gasim in urmatoarele bauturi: bere, vin si coniac. Deoarece are un

    punct scazut de inghet, este folosit in termometre pentru temperaturi de 40 C(punctul de inghet al mercurului), si in radiatoarele masinilor sub forma de antigel.

    Etanolul in mod normal are concentratia in functie de procesul sau de distilare. Comercial etanolul contine

    95% din volumul sau substanta pura iar restul de 5% apa. Pentru a obtine etanol pur de concentratie 100%

    se folosesc agenti de deshidratare care inlatura cantitatea de apa.

    Etanolul a fost fabricat din vremuri stravechi prin fermentarea zaharului din fructe si cereale. Toate

    bauturile din etanol si mai mult de jumatate din etanolul industrial este obtinut prin acest proces.

    Amidonul din cartofi, porumb si alte cereale poate constitui produsul de baza in obtinerea etanolului.

    Fermentatia acestor enzime, transforma zaharul in etanol si dioxid de carbon. Reactia de fermentare

    poate fi reprezentata prin urmatorarea ecuatie chimica

    C6H12O6 2C2H5OH + 2CO2, care actula este foarte complexa din cauza culturilor impure de drojdie care produc cantitati variabile si de alte substante ca si ulei, glicerina si o mare varietate de acizi organici.

  • 5

    Lichidul fermentat contine intre 7-12% etanol, care este adus la o concentratie de 95% printr-o serie de

    procese de distilare.

    In productia de bauturi cum ar fi whisky si coniacul, sunt adaugate unele impuritati pentru a-i conferi

    o aroma deosebita. Foarte multa din cantitatea de etanol care nu este folosita in productia de bauturi

    alcoolice este fabricata sintetic, fie din acetilena, fie din etilena care este produsa din petrol, o mica

    cantitate de etanol este fabricata din pulpa tanara a lemnului.

    Etanolul poate fi oxidat pentru a forma acetilena si pe urma acidul acetic. Acesta poate fi deshidratat

    pentru a forma eter. Alte produse fabricate din etanol sunt butadine, care sunt utilizate in producerea

    sintetica a cauciucului, si in fabricarea anestezicelor locale.

    Etanolul poate fi amestecat cu benzina pentru a forma carburant.

    Etanolul este solubil in apa si cu marea majoriate a solventilor organici.

    Este un solvent excelent pentru multe substante si este folosit in producerea parfumurilor, lacurilor, a

    celulozei si a explozivilor.

    Solutiile alcoolice din substantele nonvolatile poarta denumirea de tincturi, iar solutiile volatile poarta

    denumirea de spirturi.

    Marea majoriata a etanolului industrial este denaturata pentru a nu putea fi consumata pe post de

    bautura.Denaturarea implica amestecarea etanolului, cu mici cantitati de otravuri sau substante neplacute,

    pentru a evita ca etanolul sa poate fi cosnsumat. Inlaturarea acestor substante amestecate implica o serie de

    tratamente care sunt cu mult mai costisitoare decat taxa pe bauturiile alcoolice. Alcooli superiori, cei ai caror

    masa moleculara este mai mare decat cea a alcoolului etilic, sunt folositi in fabricarea parfumurilor, fixativelor

    si a anumitor agenti aromatici.

    4. Toxicologie

    Etiologia intoxicatiilor - Marea majoritate a intoxicatiilor se produc prin ingerare voluntara de bauturi alcoolice si sunt acute si

    cornice(alcoolism).

    - Intoxicatiile profesionale propriu-zise se produc prin inhalarea vaporilor de alcool.Au existat si cazuri de

    intoxicatie transcutanata la copiii mici, prin aplicare de comprese (lotiuni) cu alcool.

    Toxicocinetica -Dupa patrundere, etanolul este rapid absorbit si distribuit in toate organele si tesuturile, fara acumulare.Se

    elimina prin expiratie (3-7%) si urina (2-4%), restul este metabolizat in ficat, succesiv la acetaldehida, acetat,

    CO2 si apa.Oxidarea la CH3CHO (de 4-5 ori mai rapida decat la CH3OH) are loc sub actiunea

    alcooldehidrogenazei (ADH); la cantitati mai mari de etanol intervin sistemul microzomial de oxidare

    (MEOS) si catalaza (CAT).

    ADH ALDH CoA-SH

    CH3-CH2OH CH3-CHO CH3-COO- CH3-CO~SCoA

    NAD+ NADH NAD

    + NADH ATP AMP+Pi

    Fig 2. Biotransformarea completa a etanolului

    ADH= alcoolhidrogenaza; ALDH=aldehidrogenaza; CoA-SH=coenzima A;

    NAD+, NADH=nicotinamidadenindinucleotid oxidat si redus; AMP=adenozinmonofosfat;

    ATP=adenozintrifosfat; Pi=fosfat anorganic

    Impregnarea alcoolica este urmarita prin alcoolemie, a carei valoare se situeaza intre valorile extreme din

    restul tesuturilor.Inscrierea grafica a valorilor alcoolemiilor in dinamica stabileste curba alcoolemiei, cu doua

    ramuri, ascendenta si descendenta, corespunzand absorbtiei, respective disparitiei din sange( prin

    metabolizare si eliminare ca atare).Datorita continutului constant de ADH din ficat,oxidarea etanolului are loc

  • 6

    cu o rata aproape constanta de 8g etanol/ora, iar alcoolemia scade in medie cu 150 mg etanol/litru sange/ora

    (functie de factori endo- si exogeni).

    Toxicodinamic Etanolul actioneaza toxic prin molecula netransformata, prin acetaldehida si prin cresterea raportului

    NADH/NAD+

    .

    Etanolul este deprimant al SNC.Actiunea de deprimare incepe cu scoarta cerebral si se continua pana la

    bulb.Inhibarea centrilor superiori , cu functii de coordonare si control, antreneaza si relaxarea centrilor

    inferiori-fapt care explica efectul aparent stimulator al bauturilor alcoolice.

    FISA TEHNICA DE SECURITATE

    1.Identificarea substantei

    Denumirea substantei: Alcool etilic 96-100%

    Alte denumiri: Etanol 96-100%

    Numar CAS: 64-17-5

    Numar EC: 200-578-6

    Numar Index: 603-002-00-5

    Formula chimica: C2H5OH

    Masa molara: 46,07 g/mol

    2.Utilizarea substantei

    Se utilizeaza ca reactiv de laborator, solvent sau in industria farmaceutica.

    3.Identificarea pericolelor

    Inflamabil

    4.Masuri de prim ajutor

    In caz de inhalare: Scoateti victima la aer curat.

    In caz de contact cu pielea: Spalati cu multa apa. Indepartati imbracamintea contaminata.

    In caz de contact cu ochii: Spalati ochii cu multa apa, inclusiv sub pleoape. Daca este necesar, consultati un

    oftalmolog.

    In caz de ingerare: Dati imediat victimei sa bea multa apa. Daca victima nu se simte bine, consultati un

    medic.

    5.Masuri de combatere a incendiilor

    Mijloace de stingere adecvate: CO2, spuma, pudra.

    Pericole de expunere: Este combustibil. Vaporii sunt mai grei decat aerul. Formeaza amestecuri explosive

    cu aerul la temperature ambientala. In timpul incendiului exista riscul degajarii de gaze de combustie sau

    vapori.

    Echipament de protectie: Nu stati in zona de pericol fara aparate respiratorii izolante autonome.

    Alte informatii: Raciti containerele cu apa pulveriyata de la o distanta sigura. Preveniti patrunderea apei

    folosita la stingerea incendiului in ape de suprafata sau in apa freatica.

    6.Masuri impotriva pierderilor accidentale

    Masuri de precautie pentru personal: Nu inhalatai vaporii/aerosolii. Asigurati necesarul de aer in spatiile

    inchise, printr-o ventilatie corespunzatoare.

    Masuri de precautie pentru mediu: Preveniti patrunderea in sistemul de canalizare (risc de explozie).

  • 7

    Metode de curatare: Acoperiti cu un material absorbant. Depozitati-l pentru eliminarea ulterioara. Curatati

    zona afectata.

    7.Manipulare si depozitare

    Manipulare: Preveniti acumularile de electricitate statica.

    Depozitare: Depozitati n recipiente inchise etans, in locuri bine ventilate, departe de surse de aprindere si

    caldura.. Nu exista restrictii privind temperatura de depozitare.

    8.Controlul expunerii/protectie individuala

    Valoare limit (Conform NGPM 2002) 8 ore Termen scurt (15 minute) (mg/m

    3) 1900 9500

    Echipament individual de protectie: Alegerea echipamentului individual de protectie se face conform

    reglementrilor legale n vigoare, in functie de specificul locului de munca, concentratie si cantitatea de

    substanta manipulata.

    Protecia respiratorie: Este necesara cand sunt generati vapori sau aerosoli. Protecia ochilor: Purtati ochelari de protectie conform reglementrilor n vigoare. Deoarece folosirea lentilelor de contact n industrie este controversat stabiliti propria dvs. politic.

    Protecia mainilor i corpului: Manusi din cauciuc butilic sau nitrilic. Msuri de igien: Schimbati hainele contaminate. Aplicati creme de protectie. Spalti mainile si fata dupa lucrul cu substanta.

    9.Informatii toxicologice Efecte toxicologice:

    Inhalare: Iritare usoara a mucoaselor. Risc de absorbtie.

    Piele: Dupa expunere indelungata: dermatite.

    Ochi: Usoare iritatii.

    Inghitirea unei cantitati mari: greata si voma.

    Efecte sistemice: euforie.

    Dupa absorbtia unor cantitati mari: ameteala, narcoza.

    Toxicitate acuta: LC50 (sobolan, inhalare): >8000 mg/l/4h (substanta anhidra)

    LC50 (sobolan, oral): 6200 mg/kg (substanta anhidra)

    10.Informatii ecologice

    Efecte biologice: In concentratii mari: efecte periculoase pentru organismele acvatice

    Daphnia magna EC50: 9268-14221 mg/l/48h(substanta anhidra)

    Nu exista probleme ecologice daca produsul este manipulat si utilizat in conditii adecvate.

    5. Bioetanol

    Tehnologii de obtinere a bioetanol de prima generatie Materia prima utilizata pentru producerea bioetanolului de prima generatie se refera in primul rand la sursa de

    biomasa care, de asemenea, este sursa pentru nutritia oamenilor si animalelor. Materia prima ce are la baza

    sucroza provine in principal din trestie de zahar (Saccharum sp.), sfecla de zahar (Beta vulgaris L.), si sorg

    zaharat (Sorghum sacharatum L.) , in timp ce materia prima cu continut bogat in amidon provine din culturile

    cerealiere precum porumb (Zea mays), grau (Triticum aestivum), orz (Hordeum vulgare), ovaz (Avena sativa),

    secara (Secale cereale) si culturile amidonoase cartof (Solanum tuberosum), manioc (Manihot esculenta).

  • 8

    Fig 3. Schema fluxului tehnologic pentru obtinerea bioetanolului

    Procesarea materiei prime Materia prima sorgul zaharat va fi receptionat, depozitat in silozuri, cantarit, dupa care se va realiza macinarea acestuia cu ajutorul unor masini speciale. Din silozuri materia prima este transportata cu

    ajutorul unor benzi rulante si unor elevatoare catre punctul unde are loc macinarea ei. In timpul depozitarii

    se vor asigura conditii de preintampinare a procesului de putrezire, se va asigura o aerisire permanenta, si

    o temperatura constanta.

    Atat paniculul cat si tulpinile de sorg zaharat sunt strivite cu ajutorul unor masini constituite din presa

    cu tavalugi, filtrul grosier cu diametrul porilor de 0.2 0.4 mm, pompa, rezervor intermediar, rezervor de

    acumulare, presa pentru presarea repetata a bagasei.

    Pregatirea melasei in vederea fermentatiei cuprinde urmatoarele operatii necesare pentru transformarea

    melasei intr-un mediu fermentabil.

    Melasa ca atare este foarte vascoasa si are un continut ridicat de zahar. In aceste conditii drojdiile nu pot

    transforma zaharul in alcool si dioxid de carbon. Pentru a realiza concentratia optima de zahar si pentru a

    mari fluiditatea melasei aceasta se dilueaza cu apa.

    Datorita reactiei usor alcaline a melasei este necesara neutralizarea si acidularea acesteia pana la pH-ul

    de fermentatie de 4.5 5, uneori chiar la un pH mai scazut. De asemenea, este necesara adaugarea de substante nutritive care contin azot, fosfor, magneziu pentru a compensa deficitul substratului in aceste

    substante.

    Melasa acidulata si imbogatita in substante nutritive este supusa in continuare operatiei de limpezire,

    absolut necesara, deoarece suspensiile fine se depun pe membrana celulei de drojdie impiedicand interactia

    zaharului si a celorlalte substante nutirtive cu celulele.

    Fermentatia melasei Fermentarea este operatia tehnologica prin care zaharoza din melasa este transformata de catre drojdii

    in alcool si dioxid de carbon ca produse principale, iar ca produse secundare se obtin aldehide, esteri, alcooli

    superiori, alcool metilic, glicerina. Concentratia alcoolica a plamezii fermentate variaza in limite largi

    cuprinse intre 6 si 12% in functie de felul materiei prime si procesul tehnologic aplicat.

    Fermentarea melasei se realizeaza in vase speciale numite fermentatoare (bioreactoare) prevazute cu

    agitator cu elice, pompa cu circulatie, serpentine de racire sau un sistem exterior de racire si conducte de

    captare a dioxidului de carbon.

  • 9

    Ca prim pas, se asigura umplerea fermentatorului cu melasa diluata, proportia de 1:4 fiind reglata de

    dozatoare adecvate. In acelasi timp se pun in functiune regulatoarele de temperatura, pH, de dozare a

    materialelor auxiliare (factori de crestere, substante nutritive si antispumante).

    Printre factorii de care depinde calitatea si randamentul de obtinere a bioetanolului, alaturi de calitatea

    materiei prime, alegerea si respectarea celui mai adecvat proces tehnologic, un rol deosebit il are drojdia

    utilizata la fermentarea plamezilor.

    Distilarea bioetanolului Alcoolul etilic si alti componenti volatili din plamada precum aldehide, esteri, alcooli superiori, acizi

    volatili, se separa din plamada prin operatia de distilare. Distilarea se realizeaza prin incalzirea pana la

    fierbere a plamezilor fermentate in instalatii speciale, prin care alcoolul etilic si alti componenti volatili trec

    in faza de vapori si sunt apoi condensati prin racire cu apa. Separarea alcoolului etilic din acest amestec se

    bazeaza pe diferenta de volatilitate dintre acesta si apa.

    Pentru a obtine un produs cu un continut ridicat in etanol sunt necesare distilari repetate si odata cu

    cresterea continutului in alcool al lichidului supus distilarii se realizeaza o concentrare din ce in ce mai

    redusa pana in momentul in care se ajunge la asa numitul punct azeotropic, din care nu se mai poate realiza

    in continuare o concentrare prin distilare. Pentru amestec acest punct azeotropic corespunde unei concentratii

    alcoolice de 97,17%vol.

    In afara de alcool si apa prin distilarea plamezii fermentate trec in distilat si alte substante volatile

    continute, cum ar aldehide, esteri, alcooli superiori, acizi volatili, alcool metilic, astfel incat se obtine asa

    numitul alcool brut, care trebuie purificat in continuare prin operatia de rafinare.

    Rafinarea bioetanolului In urma distilarii rezulta ca produs intermediar alcoolul brut, care are o concentratie alcoolica de

    8085% vol. si contine o serie de impuritati, mai mult sau mai putin volatile, fie provenite din plamada

    fermentata, fie formate chiar in cursul procesului de distilare. Rafinarea reprezinta operatia de purificare si

    concentrare a alcoolului brut, in vederea obtinerii unui produs de puritate superioara.

    Pentru a se realiza o purificare avansata a alcoolului este necesar ca la rafinare sa se aiba in vedere doua

    aspecte principale: temperaturile de fierbere ale impuritatilor si solubilitatile lor in amestecul de alcool apa. Utilizari Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna nu este o inventie recenta,

    fiind practicata de aproape un secol si jumatate. Ideea folosirii bioetanolului drept carburant pentru motoarele

    cu aprindere prin scanteie dateaza din primele decade ale secolului al XIX-lea. In 1860 Nicolaus A. Otto a

    utilizat etanolul pentru alimentarea prototipului motorului sau, precursorul motoarelor cu aprindere prin

    scanteie de azi. "Reinventarea" in ultimii ani a bioetanolului ca si carburant s-a datorat necesitatii de gasire a

    unor surse de energie alternative care sa inlocuiasca treptat resursele minerale.

    Pentru folosirea bioetanolului in conditii avantajoase s-au intreprins numeroase cercetari, care au

    condus la elaborarea unor prototipuri de motoare si automobile urmarindu-se comportarea la pornire, in mers,

    consumul de energie si emisile de gaze de esapament.

    Exista urmatoarele alternative de utilizare a bioetanolului:

    aditiv pentru benzine (ETBE) folosirea unor amestecuri de benzina si bioetanol in diferite proportii. Bioetanolul este utilizat pentru cresterea cifrei octanice si imbunatatirea calitatii benzinei. Sunt o varietate de mixturi cu proportii variate de

    etanol/benzina in care E indica proportia etanolului in mixtura. De exemplu: E10 reprezinta un amestec de

    10% bioetanol si 90% benzina. Pana in prezent se utilizeaza amestecuri pana la 85% bioetanol si 15%

    benzina, combustibil denumit E85. Utilizarea in proportie de 100% a bioetanolului la motoarele cu ardere

    implica modificari constructive ale motoarelor respective.

    biocombustibil pentru celulele de combustie in diverse alte domenii ale industriei chimice, spre exemplu ca solvent sau ca reactiv.

    Avantaje

  • 10

    Trebuie subliniat faptul ca bioetanolul este un combustibil regenerabil si nu este un contributor net la

    emisiile de gaze cu efect de sera. Acest lucru se datoreaza faptului ca biomasa cultivata pentru bioetanol este

    capabila sa reabsoarba (prin fotosinteza) dioxidul de carbon produs in timpul arderii bioetanolului .

    Astfel, principalul avantaj al biocombustibililor este faptul ca sunt neutri din punct de vedere al

    efectului de sera. Biocombustibilii sunt neutri pentru ca la arderea lor se elibereaza in atmosfera cantitatea

    echivalenta de bioxid de carbon care a fost fixata fotosintetic de plante cand s-a produs materia prima

    vegetala din care s-au obtinut biocombustibilii.

    Se vorbeste despre bioetanol ca despre solutia energetica a viitorului, deoarece constituie o alternativa

    viabila la combustibilul conventional (benzina). Un alt avantaj este faptul ca are cifra octanica mai mare

    decat a benzinei, ceea ce se traduce prin ardere mai eficienta si, implicit, emisii toxice mai reduse.

    In diagrama urmatoare sunt subliniate schematic avantajele utilizarii bioetanolului ca biocombustibil.

    Fig 4. Argumente pro pentru producerea si utilizarea bioetanolului

    Dezavantaje

    Desi bioetanolul este considerat o alternativa verde, prietenoasa cu mediul, utilizarea lui la o scara

    din ce in ce mai mare la nivel global poate crea probleme legate de defrisari si siguranta alimentara a

    populatiei. Astfel, multe din culturile agricole destinate pentru consum sunt convertite in culturi destinate

    pentru biocombustibil.

    De asemenea, bioetanolul pur (E100) poate porni autovehiculul mai greu la temperaturi scazute, de

    aceea cel mai raspandit bioetanol se gaseste in amestec (etanol+benzina in diferite proportii).

    In diagrama urmatoare sunt subliniate schematic dezavanatjele utilizarii bioetanolului ca

    biocombustibil.

  • 11

    Fig 5. Argumente contra pentru producerea si utilizarea bioetanolului

  • 12

    Bibliografie

    1.Manualul inginerului chimist, Editura Tehnica, 1951, Editia I, Volum I,

    Prof.Dr.Ing.Costin D Nenitescu, (pg.502)

    2.Chimie organica, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti 1983,

    Volum I, Dr.Doc.Ing.Margareta Avram prof.de la Institutul Politehnic Bucuresti

    (pg.154; pg.459; pg.469-470)

    3.Chimie organica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1980, Editia VIII, Volum I,

    C.D. Nenitescu

    4.Toxicologie, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1991, Martian Cotrau, Lidia Popa, Teodor

    Stan, Nicolae Preda, Maria Kincses-Ajtay, ISBN 973-30-1092-0 (pg.120-123)

    5.Biodiesel Bioetanol SunDiesel-Biocombustibili, Editura MatrixRom, Bucuresti 2008, Gheorghe Hubca,

    Angela Lupu, ISBN 978-973-756-381-2, (cap.5)

    6. http://www.adcoglass.ro/techspecs/alcool_etilic.html