A.

I

.

,Italia Rena~terii a fostun spafiu prosper fn careora~ele rivale s-au aflat fn

'"' '"' ~ '"'

concurenfa permanenta. Insa,

ciind marile puteri au fnceput

sii intervinii, Italia a devenit

"arena Europei".

1 1:alia este locul In care a ap~t Re~terea,marea mi,')care a secolelor 15 $i 16, care agenerat Invierea culturii clasice, 1nflorirea

artelor $i o nou~ conceptie a omu1ui asupravietii. Printre numeroasele activi~ti studiate deganditorii perioadei renascentiste a fost $iconducerea afacerilor statului -arta de adobandi putere $i de a conduce.

Noi concep\ii despre politicaCea mai celebra carte cu teme politice a fostPrincipele (1517), scris~ de Niccolo Machiavelli,care a studiat comportamentul celor mai maripoliticieni In raport cu maniera In care ar fitrebuit s:I se comporte -o abordare atat de$oca,n~, Incit termenul ..machiavelic" este folosit

".,.IX

O Rena~terea a inflorit sub patronajul familieiMedici, aflata la putere. Ace~ti ceta,eni-regisunt portretiza'i ca Magi, in pictura luiBotticelli Adora,ia Magilor.

C Lorenzo de Medici, prezentat in detaliu, intabloul lui Benozzo Gazzoli, Cortegiul regilormagi, ilustreaza splendoarea epocii respective.

O Lorenzo de Medici, cunoscut ~i sub numelede Lorenzo Magnificul, a fost un maresprijinitor a! artelor, dar ~i un diplomat iste,.

O NiccoloMachiavelli ( 1469-1527), ale caruilucrari descriu, cu unrealism dur ,

mijloacele prin careputerea poate tidob§ndita ~i

men,inuta.

~i ast:lzi pentru a descrie viclenia diabolicl.Machiavelli lnsu~i a fost un diplomat

florentin, majoritatea afmnatillor sale avand labaza propriile sale observaW referitoare la -viatapoliticl din lta1ia. lta1ia se deosebea de restulEuropei prin mai multe aspecte importante. inraport cu monarhille feudale ~i principatele dedincolo de Alpi, ltalia era 1mp(lrtita 1:n statenationa1e, multe dintre ele republici, a c~rprosperitate era datorata comertului ~i flnantelor .

Aceasta era atribuit:l a~zarii ltaliei pe rutelecomerciale spre Orientul Apropiat, de undemirodeniile ~i produsele de lux erau importate ~ivandute 1:n Europa Central~ ~i de Nord. Prinurmare, oamenii de afaceri italieni au initiatpractici ca finantele ~i contabilitatea. Ora~eleitaliene au prosperat, iar arta ~i studiul eraupracticate 1:n mod intens. Spre deosebire decorespondentele lor din nord, ora~ele au reu~its~-~i mentiru! independenta datorit:l luptelor

nesf~ite dintre papi ~i imp~ti, In cadrul carorafiecare parte Incerca sa o impiedice pe cealaltasa-~i extinda autoritatea. In schimb, o~ele rnaimari i~i ~spandeau autoritatea ~i In provincie,aristocratia bazata pe proprietati de pamantfuzionand rnai mult sau rnai putin cu noua clasaurbana de comercianti ~i bancheri. pana Insecolul 15 s-au infiintat cinci state italienernajore. Milano, In partea de nord-vest, a fost unducat, de~i conducatorii acestuia erau mai

107

35

O Palazzo Pit ti, inFloren,a, a fostconstruit din ordinulfamiliei Pit ti in 1458Marimea sa inspiraputere, simbolizandaspira,iile familiilorinstarite din aceastaperioada:

O Papa Leo al X-Iea~ ~i doi cardinali intr-o& pictura de Rafael.§ Leo al X-Iea a~ continuat sa sprijine

~ artele, lucru inceput~ de primii papi ai~ Rena~terii.

de faptlai mare

LnSporta

su~i, celebru pentru canalele sconstruit pe mare; s-a dezvoltaparte in calitate de putere maribunuri spre ~i dinspre est, aflanea in posesia unui lant de co]merciale ce se intindeau pan~

ndu-se de asemelonii ~i puncte cola Marea Neagril

lid~

unnarea sextindereatreac:l pestlMarea scm

Papi atotputernici

au continu~cheltuie in

patroni gelintima scanau numaral

492-1503), razboi1503-13) ~i bogatulX-lea (1513-21).A cincea mare p

la Napoli, care cupri5udul Italiei; pentruacesta a fost dispUI

Aragon (Spanio~) !5tatele mai mici dir .

~ena, Genoa ~i

~=~-,pap~ Iulius al 1l-lea

:iin familia Medici Leo

,utere italiaru:1 ern regatul dendea cea rnai mare parte dino lunga perioada de tithp,

tat lntre dinastiile rivale de?i Anjou (franceza). Printre1 oeninsula figurnu Fe=,

mu Cu toate acestea, din 1490, situatia a sctpatsub control, din nefericire exact In momentulcare noi state de drept centralizate, ca de~mplu Franta ~i Spania, Incepusern s~ serlarce. Boga~ ~i diviza~, Itaiia avea s~ fie)babil invada~ mai devreme sau mai tarziu;~ prima interventie din afarn a fost provoca~Ludovic Sforza, duce de Milano. Iwlat ~i

ii, In 1494, acesta

Conflictele din statele na1ionaleCont1ictele din statele na1;ionale erau adeseorivicioaSe, iar cer.Itenii de vaza, ca de exemplumembrii familiei Medici, puteau, la un momentdat, sa se afle 'in culmea puterii, pentru ca apoisa decada ~i sa fie exila1;i. Cei ce se aflau laputere preferau sa-~i angajeze s01da1;i mercenaridecat cer.Iteni 'inanna1;i, ~eful mercenarilor, saucondotieru] f'1ind o figura iara 'in pcperioadei :nascentiste; } acestuia

1dotierul I:0 Sforza)e care ft

d~amenintat de Florenta ~i Napol-a lncurajat pe Regele Carol aiAlpii ~i sa:-~i pretinda: dreptulNapoli.

A.5a au lnceput lungile razboaie italiene.Statele italiene au fost In curand eclipsate,conflictul devenind o lupta: pentru sta:panire lntreFranta ~i Spania, mult rnai distruga:toare decitvechile razboaie mercenare; In timpul acesteiaRorna a fost jefuita: (eveniment considerat casf~itul Rena~terii), iar Republica Florentina: afost distrusa: ~i ln1ocuita: cu un ducat de Medici,

, protectia Spaniei. Pana: la juma:tatea

Jlui 16, cea rnai rnare parte a lta1iei se aflalntr-un mod direct sau indirect sub controlul"---'ei. Peninsula ltalica: avea sa: ra:mana:

1esigl

Ijungl

\.1ilan,

m~aj~

, lns~ cu

asemen~

la condl

;~-l se1Ve~

dintre COI

noroc (Francl

statulul

>sirii

s~r

:enarilc~ razbcera repteZt

erau tratat~

SUD

~p('()h

LU de a luptaa ajunge la un

diplomatial unei balante

tinate retinerii

1434-64

Cosimo de Medic; conduce Florenfa

1450

Francesco Sforza fondeaza prima dinastie

conducatoare In Milano

1469-92

Lorenzo Magnificul conduce Florenfa

1492-1503

Alexandru al VI-Iea este papa; fiul sOu,

Cesare Borgia, are o scurta cariera de

cuceritor.

1494

Invadarea Italiei de catre Carol al VII'-Iea

al Franfei duce la Inceperea razboaielor

italiene.

1500-30

Rena~tere importanta a artei

1503-1 3

'ulius all/-lea este papa

1504

Spanio/ii I; a/unga pe francezi din Napo/i

1513-21

Leo a/ X-/ea este papa

1517

Principe/e /ui Machiave//i

1527

Devastarea Rome;

1535

U/timu/ Sforza moare

1537

Cosimo de Medic; devine duce a/ F/orenfei

1556

Pacea de /a Cateau-Cambresis permite

Spaniei sa fie puterea dominanta In Italia."p(iIIII

ImpartInca tJ1

je ta d( sW5eco1

108 universala: 36 -REFORMAREA .ala )1 MONARHII I

ul spiritual al cr~tinismului din vest,un conducltor italian central ce

uprimarea nobilimii neascult.1toare ~ipropriilor sale teritorii. Re~ind sa

~ Captivitatea de la Avignon ~i pestesrna, papii din perioada renascentist.1It sa aiba exagerate ambitii politice, samod excesiv Cadeseori In calitate de1ero~i ai artelor) ~i sa ducl o via~ldaloaSa. Printre cei mai cunoscuti s-: papa Alexandru al Vl-lea de Borgi;J