Anul I • Nr. 1 • 23-29 martie 2012 reporterul@gmail.comTel. 0721.01.83.93

www.reporterul.roAi ceva de v=ndut, vrei s\ cumperi, te-ai

hot\r=t s\-]i schimbi ma[ina? Ai osingur\ solu]ie. Trimite anun]ul la

reporterul@gmail.com. E GRATUIT!Valabil doar pentru persoanele fizice.

Medicamente compensate[i gratuite, „ra]ionalizate”

LLiissttaa mmeeddiiccaammeenntteelloorrccoommppeennssaattee ssee

sscchhiimm bb\\,, [[ii aassttaa`̀nnaaiinnttee ddee lluunnaa mmaaii aaaacceessttuuii aann.. MMiinniisstteerruullSS\\nn\\tt\\ ]]iiii aa aannuunn]]aatt

[[ii mmoo ttiivvuull:: „„lliimmiittaarreeaa[[ii eexxcclluuddeerreeaa ddeeccoonn --tt\\rriiii uunnoorr mmeeddiiccaa --mmeennttee ddee uuzz uummaannaaffllaattee ppee lliisstt\\””..

pagina 5

Boto[ani, `n topul

ora[elor verzidin Rom=nia

NicoletaLuciu se

m=ndre[tecu noii s\i

s=ni

Din aceast\lun\ `]i po]ilua cas\ cu40.000 de

europagina 4 pagina 8 pagina 13

2 23-29 martie 2012analiz\

Cursul leu/euro seva stabiliza `n peri -oada urm\toare, iarBNR va continua s\intervin\ indirect `npia]\ la fiecare mo -ment de volatilitateridicat\, a[a cum s-a`nt=mplat `n ultimeledou\ zile, c=nd ordi-nele de cump\rareplasate de juc\toriistr\ini au dus refe-rin]a la un nou ma -xim istoric.

Cursul de referin]\ anun]at deBanca Na]ional\ a Rom=niei(BNR) a urcat vineri la cel mairidicat nivel din istorie, de4,3783 lei/euro.

Leul s-a depreciat vizibil `nraport cu euro `nc\ de joi, dup\ce juc\torii str\ini care mizaupe aprecierea leului [i a valute-lor din regiune au `nceput s\`nchid\ din pozi]ii, pe fondulrevenirii optimismului asupraeconomiei SUA [i al cre[teriirandamentului titlurilor de statamericane.

Pentru `nchiderea pozi]iilor,juc\torii au cump\rat euro dinpia]\ pun=nd presiune pe de -precierea leului `n raport cumo neda european\. Astfel, `n adoua parte a [edin]ei de joi cur-sul de schimb leu/euro a urcatpe pia]a interbancar\ p=n\ la4,39 unit\]i, nivel apropiat demaximul istoric de 4,401 uni -t\]i atins `n iunie 2010.

Potrivit dealerilor, dup\ cerata de schimb s-a apropiat denivelul de 4,39 lei/euro, BNR aintervenit indirect `n pia]\ [i av=ndut euro prin intermediulunei b\nci comerciale, pentru atempera deprecierea leului.

Dealerii spun c\ banca cen-tral\ a continuat s\ intervin\ in -direct `n pia]\ `n [edin]a de vi -neri, v=nz=nd euro prin alt\ban c\, [i a reu[it s\ readuc\ co -ta]iile sub 4,38 lei/euro. Cu toa -te acestea, BNR a publicat o ra -t\ de referin]\ de 4,3783 lei/eu -ro, nou maxim istoric, dep\[ind

precedentul record atins pe 30iunie 2010, de 4,3688 lei/euro.

Analistul BCR Eugen {incacrede c\ repatrierile de divi-dende ale unor companii multi-na]ionale pot reprezenta un altfactor care a dus la cre[tereacursului.

„Percep]ia larg r\sp=ndit\ c\BNR va continua ciclul de rela-xare a politicii monetare a con-dus la deprecierea leului la4,388 `n [edin]a de joi, cel maisc\zut nivel din iunie 2010.Mi[carea a fost amplificat\ dedecizia unor speculatori s\-[i`nchid\ pozi]iile short pe cursulleu/euro pentru a-[i limita pier-derile. Ne men]inem prognozade 4,32 lei/euro pentru luna de -cembrie [i credem c\ BNR vacontinua regimul de interven]iivalutare, reduc=nd volatilitateacursului. M\rimea destul deredus\ a pie]ei ar trebui s\ fac\din acest obiectiv unul destulde u[or de atins”, se arat\ `ntr-un raport de analiz\ al ErsteGroup Research.

Banca central\ a redus `nacest an de dou\ ori dob=ndade politic\ monetar\, cu c=te0,25 puncte procentuale, de la6% pe an la un nivel minimistoric de 5,5% pe an.

Anali[tii Erste spun c\ ponde-rea ridicat\ a creditelor `n va -lut\ `n soldul total al `mprumu-turilor neguvernamentale (64%denominate `n euro) [i efectulputernic [i asimetric al fluctua -]iilor cursului valutar asupra in -fla ]iei sunt argumente impor-

tan te pentru stabilitatea leului`ntr-nu an electoral.

„Rezervele valutare sunt la unnivel foarte confortabil de 33,4miliarde euro, echivalentul aopt luni de importuri de bunuri[i servicii. Retragerile asociatepl\]ilor c\tre FMI (1,7 miliardeeuro `n 2012) ar trebui com-pen sate prin suplimentareaintr\rilor dup\ noi emisiuni deeu robonduri [i o mai bun\absorb]ie a fondurilor UE”,noteaz\ ei.

Economistul [ef al BRD-Groupe Societe Generale, Flo -rian Libocor, afirm\ c\ depre-cierea leului nu are la baz\ fac-tori interni, `ntruc=t Rom=niaes te `ntr-o situa]ie mai bun\ de -

c=t acum 21 de luni din toatepunctele de vedere.

„Avem stabilitate `n plan poli-tic, economic [i social. Pe dealt\ parte, monedele din regiu-ne, inclusiv forintul, au `nregis-trat aprecieri `n ultimele zile, `ncare leul s-a depreciat. Astfelc\, scenariul unui joc specula-tiv cu surse externe pare maiplauzibil. ~n situa]ia cea maiprobabil\, punctul de maxim afost deja atins [i urmeaz\ intra-rea `n secven]a de corec]ie”, acomentat Libocor.

Economistul [ef al BRD credec\ banca centrala va ac]iona `nspiritul obiectivului de stabilita-te a pre]urilor, pentru care poa -te utiliza dou\ p=rghii princi -

pale: dob=nda [i cursul deschimb.

Anali[tii ING Bank spun c\deprecierea leului cu aproxi-mativ 0,5% `n raport cu eurodin ultimele dou\ zile este sur-prinz\toare, doar pentru c\ dela `nceputul anului leul a osci-lat nesemnificativ `n raport cueuro.

„Poate nivelul tranzac]ionateste mai interesant dec=t ampli-tudinea mi[c\rii (...). Motivulacestei mi[c\ri ar putea fi unpresupus control mai lax alb\ncii centrale [i ar putea sem-nala c\ leul s-ar putea tranzac -]iona `ntr-un interval mai larg,probabil unul `ntre 4,32-4,42lei/euro. Nu credem c\ s-ar pu -tea `ndep\rta de nivelurile dinultimele luni av=nd `n vederedeclara]ia viceguvernatoruluiPopa de acum dou\ luni c\ leulse afl\ la valoarea corect\ c=ndse tranzac]iona `n jur de 4,35lei/euro. ~n aceast\ diminea]\,leul a corectat o parte din pier-deri, tranzac]ion=ndu-se la4,3775 unit\]i/euro, dar prog-nozele ING, peste a[tept\rilepie]ei, privind datele din SUAsugereaz\ c\ de la nivelul cu -rent leul ar putea `nregistrapier deri marginale”, se arat\ `n -tr-o analiz\ ING Bank.

Cursul a `ncheiat [edin]aaproa pe de nivelurile de joi, la4,3820-4,3830 lei/euro. ({tefanMu[gociu)

Cursul se va stabiliza, iarBNR va continua s\ intervin\pentru a limita volatilitatea

foto: MEDIAFAX

323-29 martie 2012 politic\

PrimarulP\ltini[ului a

trecut din barcaPNL `n cea a UNPR

Costel Romanescu, pri-ma rul din P\ltini[, este, delu na aceasta, membru cuac te `n regul\ `n UniuneaNa]ional\ pentru ProgresulRom=niei (UNPR). El vacan dida pentru un noumandat de primar, din par-tea UNPR [i este directorde campanie pe jude], laalegerile locale din iunie.Romanescu a declarat c\ aplecat din PNL din cauzane`n]elegerilor cu condu-cerea filialei, `n special cudeputatul Florin }urcanu.Pri marul P\ltini[ului a mo -tivat decizi luat\ prin fap-tul c\ pre[edintele PNL i-arfi `ngr\dit mult libertateade exprimare [i decizie.Chiar dac\ era vice pre -[edinte al partidului, Cos -tel Romanescu a dezv\luitc\ spune c\ nu avea niciuncuv=nt de spus `n aceast\forma]iune. Al]ii hot\raupentru el, a mai explicatRo manescu.

Flutur [iC=mpanu, pact de

neagresiuneMi[carea pentru Boto -

[ani [i UNPR vor avea can-dida]i proprii, dar nu `[ivor arunca reciproc s\ge]i`n veninate `n campaniapentru alegerile locale, din10 iunie. Liderul de laMi[carea pentru Boto[ani,C\t\lin Flutur, [i cel de laUNPR, Liviu C=mpanu, s-au `n]eles `n acest sens, [ichiar se preg\tesc s\ pun\pe h=rtie un protocol `naceast\ direc]ie pentrucam pania alegerilor locale.

Portariuc atac\Prim\ria cu patru

femei `n echip\USL-i[tii pornesc la „ata-

cul” Prim\riei Boto[ani cupatru femei `n prima linie.Ace[tia au anun]at c\ `nlupta pentru prim\rie, Ovi -diu Portariuc va fi ajutat deo echip\ din care vor faceparte [i patru femei. Dou\din acestea sunt membrePNL, medicul ginecologGina Puflea [i actualul vi -cepre[edinte al ConsiliuluiJude]ean, C\t\lina Lu pa[ -cu, iar celelalte dou\doam ne fac parte din PSD,respectiv Mihaela Hunc\ [ipre[edinta Organiza]iei defemei a PSD, Tereza Nica.

SMS

Trei forma]iuni poli-tice [i c=teva organi-za]ii nonguverna-mentale [i-au datmana pentru a forma“Mi[carea pentruBoto[ani„. Sub siglaacestei alian]e, PDLva merge `n campa-nia pentru alegerilelocale. Sigla acesteialian]e este o inim\pe contur verde.

PDL a decis s\-[i uneasc\ for -]ele cu ecologi[tii [i ]\r\ ni[tii.Decizia `n privin]a na[teriiacestei alian]e civice - „Mi[ca -rea pentru Boto[ani” - a fostlua t\ de social democra]i, s\p -t\m=na trecut\, `n Biroul Per -manent Jude]ean al PDL. Ur -meaz\ `nc\ discu]ii `ntre celetrei forma]iuni politice pe temafunc]ion\rii alian]ei. Dis cu]iilevor viza [i locurile pe liste pen-tru alegerile din iunie. Cert estec\ pentru Prim\ria municipiu-lui Boto[ani va candida actua-lul primar, C\t\lin Flutur, iarpentru Consiliul Jude]ean, Mi -hai }=buleac. Aceste candida-turi au fost validate de membriiBPJ al PDL

C\t\lin Flutur:“Popula]ia este

s\tul\ de politic\”Motivul principal pentru care

s-a n\scut „Mi[carea pentruBo to[ani” este tocmai lehami-tea cu care privesc boto[\nenii,[i nu numai ei, c\tre lumeapolitic\. A[a explic\ primarulmunicipiului Boto[ani na[tereaalian]ei. ~n urma unui sondaj [ia unui studiu sociologic reali-zat de PDL Boto[ani, a reie[itc\ peste 40% din popula]iajude]ului este s\tul\ de politic\.

Mai mult chiar, cam la acela[iprocent se afl\ [i cei care `nc\nu [tiu cu cine s\ voteze.

„Am avut un sondaj, cu unstudiu sociologic, zic eu foartebine documentat, care ne-auin dicat problemele reale cucare se confrunt\ popula]ia ju -de]ului Boto[ani [i a[tept\rilecet\]enilor din jude]ul Boto -[ani. 40% din popula]ia jude ]u -lui Boto[ani este s\tul\ de poli-tic\ [i oamenii nu sunt hot\r=]icu cine s\ voteze”, a explicatprimarul municipiului.

C\t\lin Flutur a mai ]inut s\

precizeze c\ noua alian]\ este„o structur\ civic\ prin care `n -cerc\m s\ lupt\m strict pentruBoto[ani”. Printre obiectiveleacestei alian]e ar fi [i atragereain vesti]iilor, pentru crearea delocuri de munc\ pentru boto -[\neni. „Este o mi[care dedreap ta care se adreseaz\ celorcare vor s\ munceasc\, nu s\stea degeaba. Prefer\m s\cre\m locuri de munc\, nu s\`mp\r]im banii celor care numuncesc”, mai sus]ine liderulacestei mi[c\ri, C\t\lin Flutur.(reporterul.ro)

Deputatul Florin }urcanu, aflat pe listaUSL pentru alegerile locale, este trecut derealitatea.net [i `n „Lotul DNA [i ANI”.Acestuia i se aduc acuza]ii de fals intelec-tual. Pe lista candida]ilor „penali” ai USL,publicat\ de Realitatea, se afl\ 10 politi-cieni de la USL intra]i `n cursa pentru ale-gerile din 10 iunie, care sunt cerceta]i pen-tru diverse presupuse ilegalit\]i. Printre cei10, are un reprezentant [i jude]ul Boto -[ani, `n persoana parlamentarului Florin}urcanu (foto).

„Deputatul PNL Florin }urcanu, candidatla CJ Boto[ani, se afl\ pe lista parlamenta-rilor „penali” trimi[i `n judecat\, publicat\

de fostul ministru al Justi]iei, Monica Ma -co vei. Dosarul lui }urcanu, `n care esteacu zat de fals intelectual, se judec\ la~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie”, a infor-mat realitatea.net. Deputatului boto[\neani se trage de la excluderea din partid a do -u\ femei, Cristina Bahrin [i Aurelia Aro -[oaie. La acel moment, excluderea din par-tid a celor dou\ membre PNL, care erau [imembre `n Consiliul Jude]ean, s-ar fi f\cutprin falsificarea unor semn\turi, de aceast\ilegalitate fiind acuza]i Florin }urcanu [ial]i c=]iva liberali. Deputatul }urcanu can-dideaz\ pentru func]ia de pre[edinte alConsiliului Jude]ean. (reporterul.ro)

“Sprijinit” de dou\ femei, Florin}urcanu a ajuns pe o “list\ select\”

„Mi[carea pentruBoto[ani”, o alian]\

`mpotriva r\ului de politic\

4 23-29 martie 2012administra]ie

La `nceputul lunii martie,a avut loc Gala de pre-miere a ora[elor `nscrise`n competi]ia CapitalaVerde a Rom=niei, mani-festare organizat\ `n ca -drul programului de res-ponsabilitate social\“Um brela Verde”, lansatde Tuborg `n anul 2007,`n parteneriat cu Ministe -rul Mediului [i P\durilor.Boto[aniul a fost `nscris`n competi]ie, la catego-ria a II-a, respectiv ceacu ora[e care de]in opopula]ie cuprins\ `ntreintre 50.001 si 199.999locuitori, reu[ind perfor-man]a de a c=[tiga titlulde cel mai verde ora[,fiind astfel `n topul ora -[elor verzi din Rom=nia.

~n competi]ia destinat\ ora[e lordin categoria a II-a au mai intratSuceava, R=mnicu-V=lcea, Tul -cea [i Bistri]a. Din toat\ ]ara, auparticipat la aceast\ compe ti]ie13 ora[e cum ar fi Alexan dria,Sinaia, Bistri]a, Boto[ani, R=m -nicu V=lcea, Suceava, Tul cea,Bra[ov, Br\ila, Cluj-Na po ca, Ti -mi[oara, Oradea [i Sec to rul 2 -Bucure[ti, iar din juriul ca re aales cele mai verzi ora[e, au f\ -cut parte 13 persoane, printre ca -re speciali[ti din cadrul Minis te -rului Mediului [i P\durilor [i re -prezentan]i ai companiei URBB.

Boto[aniul a fost clasat drept„cel mai verde ora[” din 2011, lacategoria sa de concurs (ora[e`ntre 50.000 [i 200.000 de locui-tori), ca urmare a proiectelordez voltate de autorit\]ile localecu scopul de a proteja mediul.Pentru aceasta, a fost depus undosar de candidatur\ care acuprins proiectele derulate pre-cum [i un plan de comunicare alora[ului cu ac]iunile pe careora[ul le va g\zdui `n anul 2012`n cazul `n care se va afla `n to -pul ora[elor verzi din ]ar\. Din tre

ora[ele verzi, a fost aleas\ capita-la verde a Rom=niei pentru anul2012, aceasta fiind Oradea.

La Gala de premiere, organi-zat\ la Palatul Parlamentului auparticipat Laszlo Borbely, Minis -trul Mediului [i P\durilor, auto-rit\]i locale din cele 13 ora[e `n -scrise `n competi]ie [i vedeteprintre care Marius Moga, DaniO]il, Andreea P\tra[cu Ibacka,Mircea Solcanu, Florin Grozea [iDalma. Vedetele invitate au fostprovocate s\ poarte un acceso-riu eco, iar cel mai inedit obiecta fost premiat pe m\sur\. MariusMoga, care [i-a confec]ionat unpapion dintr-o cutie de bere, [i

Dani O]il, care a purtat o bro[\dintr-un capac de bere, au primitfiecare c=te 50 de copaci carevor fi planta]i `n ora[ele lor nata-le, respectiv Alba Iulia [i Re[i]a.

“Este un trofeu careconfirm\ c\ suntem

ora[ul cu cea maimare suprafa]\ de

spa]iu verde...”Ministrul Mediului [i al P\duri-

lor, Laszlo Borbely a `nm=nat vi -ceprimarului municipiului Bo to -[ani C\t\lin Alexa, prezent laeve niment, trofeul de cel mai

verde ora[ municipiului Boto -[ani. „Acest trofeu reprezint\ oconfirmare a interesului [i do -rin ]ei Prim\riei Boto[ani de ap\s tra verde ora[ul prin proiec-tele pe care le-am `nceput deja.Am avut ca prioritate la proiec-tele prin care am adus banieuropeni `n ora[ aceast\ con di -]ie, dac\ vre]i, de a p\stra supra-fa]a de spa]iu verde pe cap delocuitor care la Boto[ani e ceamai mare din ]ar\ pentru c\, demediul `n care tr\im, depindes\ n\tatea noastr\”, a declaratviceprimarul C\t\lin Alexa. Mi -nistrul Mediului [i al P\durilor,Laszlo Borbely a subliniat `n ca -drul festivit\]ilor de premiere a

ce lor mai verzi ora[e din Ro m= -nia importan]a acestei campaniide mediu: “Aceast\ competi]ieare rolul de a ar\ta c\ ne pas\de mediu [i c\ suntem activi `nacest sens. Este nevoie s\ contri-buim cu to]ii la protejarea me -diului, iar astfel de proiecte aurolul de a ne atrage aten]ia asu-pra acestui lucru. Vreau s\ mul -]umesc echipei Tuborg, at=tpen tru acest program de elit\dez voltat la nivel na]ional, c=t [ipentru `ntreaga sa activitate `nca drul campaniei Umbrela Ver -de. Pute]i conta pe sprijinul nos-tru [i la edi]iile viitoare, pentru acrea `mpreun\ o Rom=nie maiverde!”. (reporterul.ro)

Boto[ani, `n topul ora[elorverzi din Rom=nia

Formularul completat pentru dosarul decandidatur\ `n cadrul aceste competi]ii afost structurat pe 10 categorii cum ar ficontribu]ia la reducerea emisiilor de gazecu efect de ser\, transport local, zone ur -bane verzi, utilizarea sustenabil\ a tere-nu rilor, natur\, calitatea aerului, poluarefonic\, managementul de[eurilor, consu-mul de ap\ [i strategia local\ de mediu aora[ului. La fiecare categorie `n parte, aufost `nscrise proiectele derulate de muni-cipiul Boto[ani, `n ultimul an, precum [iini]iativele pe care urmeaz\ s\ le des -f\[oare.

Dosarul de candidatur\ a mai cuprinsplanul de comunicare privind ac]iunileprin care municipalitatea dore[te s\-[ipro moveze statutul c=[tigat, precum [ipovestea ora[ului, respectiv un articol depres\ cu descrierea ora[ului pun=nd `nvaloare punctele forte ale acestuia, camotive pentru care concureaz\ la titlul de„Capitala Verde a Rom=niei”. Planul decomunicare a prev\zut ac]iunile pe carePrim\ria Boto[ani le are `n vedere spre ale derula `n municipiu `n cazul `n care seva afla `n topul ora[elor verzi. Printreac]iunile propuse de municipalitate spre ale derula `n acest an pentru a-[i promovatitlul de ora[ verde se afl\ Zilele ora[uluiverde, Caravana verde a cunoa[terii, con-cursul „Ora[ul meu verde”, Seara verde a

festivalului, Carnavalul verzilor, S\pt\ m= -na verde a ONGurilor, [.a.

Aceste ac]iuni `[i propun promovareaideii de ora[ verde `n r=ndul locuitorilorora[ului, municipiul Boto[ani g=ndind ostrategie adresat\ tuturor categoriilor dev=rst\. De pild\, pentru tineri, vor fi orga-nizate, cu prilejul Festivalului Verii, pre-cum [i al Zilelor Ora[ului, concerte lacare vor participa arti[ti recunoscu]i pen-tru sus]inerea pe care o acord\ ac]iuniloreco, `n timp ce pentru copii, a fost g=nditun concurs de desene `n care ace[tia vor

trebui s\-[i imagineze cum arat\ un ora[verde. La activit\]ile derulate sunt a[tep-tate s\ participe, `n calitate de parteneri,ONGurile, dar [i diferite institu]ii boto[\ -nene interesate.

Primarul municipiului Boto[ani, C\t\linFlutur, a declarat c\ `nscrierea municipiu-lui `n competi]ia Capitala Verde a Ro m= -niei s-a datorat investi]iilor dezvoltate `nmunicipiu, cu scopul de a proteja mediul`n conjur\tor. „Am avut [i avem proiecteimportante pe care am reu[it s\ le dez-volt\m, datorit\ banilor europeni pe carei-am adus ̀ n ora[ fapt pentru care am fostde acord s\ ne `nscriem `n aceast\ com-peti]ie onorant\ pentru noi. Vorbim deparcuri noi `nfiin]ate `n ora[, de reabilita-rea celor deja existente, de un proiectfoar te mare care se va adresa nu numaiboto[\nenilor [i m\ refer aici la realiza-rea proiectului «Parc regional de agre-ment turistic [i sportiv Corni[a», deinvesti]ia prin care vom reabilita CETulactual, un proiect prin care vor fi redusesemnificativ emisiile poluante `n munici-piu. Sunt lucr\ri la care am lucrat multal\turi de o echip\ foarte bun\ c\reiadoresc s\-i aduc mul]umiri [i pe care m\bazez `n continuare pentru a ar\ta c\Boto[aniul nu mai este coada ]\rii”, adeclarat primarul municipiului Boto[ani,C\t\lin Flutur. (reporterul.ro)

“Boto[aniul nu mai este coada ]\rii”

523-29 martie 2012 local

Lista medicamen-telor compensatese schimb\, [i asta`nainte de lunamai a acestui an.Ministerul S\n\t\ -]ii a anun]at [imo tivul: “limita-rea [i excludereadecont\rii unormedicamente deuz uman aflate pelist\”.

A fost postat proiectul de mo -dificare a listei, pentru dezbate-re public\, pe site-ul Minis te -rului S\n\t\]ii. Motivul acesteimodific\ri a listei `l explic\chiar reprezentan]ii ministeru-lui: „Limitarea [i excludereade cont\rii unor medicamentede uz uman aflate pe listacuprinz=nd denumirile comuneinterna]ionale corespunz\toaremedicamentelor de care bene-ficiaz\ asigura]ii, cu sau f\r\contribu]ie personal\”.

De pe lista medicamentelorcom pensate [i gratuite sunt vi -za te trei denumiri comune in -ter na]ionale, Epoetinum alfa,Epoetinum beta [i Erdosein\,astfel `nc=t acestea s\ fie pres-crise numai pentru indica]iileprev\zute `n autoriza]ia de pu -nere pe pia]\. Ministrul ne maiavertizeaz\: „revizuirea listeide medicamente va `nsemna ora ]ionalizare a consumului demedicamente, nu o excluderesau t\iere. Este, mai degrab\, oeliminare a anomaliilor existen-te `n sistemul de decontare,ano malii care au fost sesizate [ide c\tre speciali[tii britanici”.

Pachetul de servicii medicale

gratuite, “ajustat”Bolnavii mai sunt anun]a]i de

minister c\ acesta se afl\ `nfaza de revizuire a pachetuluibazal de servicii, `n conformita-te cu acordul pe care ]aranoastr\ l-a `ncheiat cu organis-mele interna]ionale. Mai pe`n]elesul tuturor, se umbl\ [i la

serviciile medicale pe careacum asigura]ii le pot ob]inegratuit, `n schimbul contribu]ieila asigur\rile de s\n\tate, pecare o pl\tesc din salarii saupensii. Servicii la care se vaajunge ceva mai greu.

„Pachetul nu scoate din list\niciun medicament sau serviciumedical, `ns\ reglementeaz\accesibilitatea. Primele m\suripe care le adopt\m pentrureg=ndirea pachetului de servi-cii de baz\ se refer\ la 2 aspec-te importante, [i anume limita-rea prescrierii `n sistemul deasigur\ri a unor medicamenteaflate `n listele de medicamentecompensate [i gratuite, precum[i revizuirea duratelor de spita-lizare pentru diferitele grupediagnostic”, a anun]at ministrulS\n\t\]ii, Ritli Ladislau. (repor-terul.ro)

Medicamente compensate[i gratuite, „ra]ionalizate”

Oficialii sistemului sanitar au mai deschis odezbatere public\, pe tema duratei spita-liz\rii. Ideea este c\ reprezentan]ii ministeru-lui cred c\ `n Rom=nia bolnavii stau preamulte zile `n spital pentru tratarea afec]iunilorde care sufer\. Proiectul prevede modificareaduratei zilelor de spitalizare pentru toateafec]iunile, astfel `nc=t s\ nu se dep\[easc\duratele medii de spitalizare raportate de spi-tale `n cursul anului trecut pentru diferitegenuri de afec]iuni. (reporterul.ro)

Mai pu]ine zile `n spital, economie la fondul

S\n\t\]ii

6 23-29 martie 2012local

Doru OctavianDumitru aduce“supozitoare cu

trotil” la Boto[aniBoto[\nenii au ocazia s\

`[i descre]easc\ frun]ile cuDoru Octavian Dumitru.Da c\ sunteti convin[i c\r=sul este o terapie pentrufericire [i dac\ `ndemnullui Charlie Chaplin - „O zif\r\ r=s este o zi pierdut\”- v\ este familiar, atunci nutrebuie s\ rata]i show-ul„Supozitoare cu trotil” allui Doru Octavian Dumi -tru. Iubitul artist este gatas\ alunge grijile [i s\ rea-duc\ buna dispozi]ie `n su -flete. Acesta a pornit `n-tr-un turneu prin nou\ ora -[e, printre care se num\r\[i Boto[aniul.

Spectacolul, luni,la Casa de Cultur\

a TineretuluiDoru Octavian Dumitru

a preg\tit un show nou,ori ginal, despre lumeanoastr\ fr\m=ntat\ de crizafinanciar\, `nc\lzirea pla-netei [i via]a `n familie. Su -pozitoare cu trotil - unspectaculos show de co -medie scris, regizat si inter-pretat de Doru OctavianDumitru, va fi prezentat pescena casei de Cultur\ aTineretului din Boto[ani,luni, 26 martie, ora 19.30.Biletele se g\sesc la casade bilete a s\lii de specta-col.

La gr\tar, f\r\team\ de poli]i[tii

localiLa Boto[ani Legea picni-

cului va fi mai bl=nd\. Maiexact, nu oricine va ie[i lagr\tar `ntr-o zon\ neame-najat\ `n acest sens se vaalege cu amend\. Vicepri -marul Florin Ghiorghi]\ adeclarat c\ amenzi vor fiaplicate doar celor carevor provoca incendii sauvor pune `n pericol via]aal tora prin nerespectaream\surilor de precau]ie laamenajarea gr\tarelor.Poli]ia Local\ nu `i va v=nape boto[\nenii ie[i]i la gr\ -tare, a dat asigur\ri vice-primarul, care a spus c\municipalitatea va amena-ja spa]ii suficiente pentrudoritorii de gr\tare `n aerliber. Chiar [i parcurile arputea s\ aib\ astfel de spa -]ii, pentru gr\tare.

SMS

Proprietarii [i chiria[ii din CentrulVechi, obliga]i s\ aib\ grij\ de locuin]e,de starea fa]adelor cl\dirilor `n care do -mi ciliaz\. Reprezentan]ii Prim\riei nuex clud evacu\ri sau amenzi ustur\toarepen tru proprietarii care nu vor reabilita[i `n tre]ine fa]adele. Pentru locuin]ele

care sunt proprietate iar cei care le locu-iesc nu au posibilit\]i de reabilitare,reprezen tan]ii municipalit\]ii vin cuoferta de a le cump\ra. ~n apartamente-le moderniza te pe bani europeni se vor`ntoarce `n cu r=nd o parte din vechiichiria[i.

Centrul Vechi va g\zduiT=rgul de produse tradi]ionale

`n preajma Pa[teluiComercian]ii deproduse tradi]iona-le vor fi prezen]icu marf\ la un t=rgorganizat de muni-cipalitate `n preaj-ma S\rb\torilorPascale.

Prim\ria Boto[ani a mai orga-nizat astfel de t=rguri `n preaj-ma marilor s\rb\tori cre[tine[tidin an, `ns\ de aceast\ dat\ vafi schimbat\ loca]ia. T=rgul deproduse tradi]ionale este plani-ficat s\ fie amenajat `n CentrulVechi. „Ac]iunile de acest genle vom face de acum `n CentrulVechi. {i de Zilele ora[uluiavem planificate ac]iuni `naceast\ zon\ a municipiului”,a declarat viceprimarul FlorinGhiorghi]\.

T=rgul de produse f\r\ E-uri[i conservan]i de tot soiul va fiorganizat `n s\pt\m=na dinain-tea S\rb\torii de Pa[ti.

M\suri dure pentru imaginea CentruluiIstoric al municipiului

- {TII CARE E A 11-A PORUNC|?- CITE{TE ~N PAGINA 16 {I...

NU CERCETA!

723-29 martie 2012 s\n\tate

Patru campionicare ne sus]in

s\n\tateaBanana, sfecla ro[ie, p\ -

trunjelul [i kiwi, pe podiu-mul celor mai s\n\toasealimente, bogate `n mine-rale [i nutrien]i. Banana neaduce un aport de potasiubenefic pentru inim\ [icreier, sfecla ro[ie estecam pioan\ la vitamina A,b\t=nd chiar [i morcovul.Mai con]ine vitaminele B,C, E [i minerale, protej=ndficatul [i ajut=nd la detoxi-fierea organismului. P\ -trun jelul este un remediuexcelent `mpotriva ane-miei, prin con]inutul ridi-cat de fier, iar Kiwi vine cuun aport substan]ial de vi -tamina C, dar [i cupru, po -tasiu, magneziu, fier [i cal-ciu.

Evit\ s\-i preparicopilului m=ncarea

`n cuptorul cumicrounde

Cuptorul cu microundenu este nicidecum un prie-ten al s\n\t\]ii noastre,mai ales a copiilor. „Ghi -dul p\rin]ilor” avertizeaz\c\ folosirea acestuia dis-truge vitaminele [i sub-stan]ele hr\nitoare din ali-mente `n propor]ie de97%, adic\ nu mai r\m=nenimic hr\nitor `n acel ali-ment, dar [i radia]iile salesunt d\un\toare pentrucor pul uman. Carcaselecup toarelor nu pot opri `ntotalitate aceste radia]ii.

Boli l\sate s\-[ifac\ de cap din

motive financiareDin cauza costurilor me -

di camentelor [i al consul-ta]iilor, peste 70% dintrero m=ni nu au mers la me -dic atunci c=nd au avut ne -voie. Este ceea ce scoate `neviden]\ o statistic\ ce vi -zeaz\ adresabilitatea ro -m= nilor la medic. Statisticase refer\ la adresabilitatea`n urm\ cu un an, ar\t=ndc\ cei mai mul]i rom=niajung `n cabinetele medi-cale doar atunci c=nd boli-le li se agraveaz\ [i nu maipot ocoli sistemul sanitar,despre care au o p\rerefoar te proast\. Motivelefinanciare `i `ndep\rteaz\pe bolnavii rom=ni de uni -t\]ile medicale, chiar dac\ace[tia sunt la zi cu plataasigur\rilor de s\n\tate.

SMS

Viroze tot maiagresive. Cu a[aceva, spun medicii,ne confrunt\m `nultimii ani. De[i `naceste zile ar trebuis\ ne `ndrept\m sesf=r[itul sezonuluiinfec]iilor respira-torii, nu sc\p\mat=t de u[or de r\ -celi [i complica]iiale acestora, depneumonii.

Trecerea relativ brusc\ de lafrig la cald poate aduce un nouval de `mboln\viri. „O caracte-ristic\ a virozelor este agresivi-tatea. Riscul de a deveni pneu-monii depinde de trei factori:repaus, `ngrijire medical\, sen-sibilitate individual\. Un copilcu anemie, astmatic va fi maipredispus dec=t unul f\r\ pro-bleme”, declara cu c=teva zile`n urm\ epidemiologul GezaMolnar, consilier `n cadrulMinisterului S\n\t\]ii.

Nu pu]ine din cazurile diag-nosticate ini]ial de medici cafiind viroze, s-au complicatulterior transform=ndu-se `npneumonii. Ultima raportare ainfec]iilor respiratorii arat\ c\Metodele de prevenire a `m -boln\virilor [i a compli ca ]iilorsunt: izolarea de la primelesimptome, prezentarea la me -dic `n caz de febr\, consumulde lichide [i igiena. Auto me -

dica]ia include antiinflamatoa-re [i antitermice, nu aspirin\sau antibiotice.

De ce s\ nu “trat\m” virozele cu

antibiotice~n primul r=nd medicii averti-

zeaz\ c\ antibioticele nu auniciun efect de distrugere aviru[ilor, av=nd doar ac]iuneantibacterian\. Iar pentru c\virozele [i gripa sunt produsede viru[i, este lesne de `n]elesc\ antibioticele ajut\ cam c=t„o frec]ie la picior de lemn”.

~ncercarea de a trata virozelecu antibiotice, pe l=ng\ c\r\m=ne doar o simpl\ `ncercare

f\r\ efectul a[teptat, este unadintre cauzele pentru care mi -crobii au devenit tot mai vigu-ro[i, mai greu de atacat medi-camentos. Antibioticele pottrata doar complica]iile viroze-lor sau ale gripei.

Orice antibiotic de pe pia]\ ar putea

deveni inutilFolosirea nera]ional\ a anti-

bioticelor a dus la o adev\rat\criz\ a acestor medicamente.„Suntem pe cale s\ intr\m `ntr-o nou\ er\ a medicinii, `n careo simpl\ julitur\ a genunchiu-lui ne-ar putea omor`”, averti-za, recent, Margaret Chan, [efa

Organiza]iei Mondiale a S\ -n\t\]ii. Exper]ii `n boli infec -]ioa se s-au `nt=lnit recent la ni -vel interna]ional [i au discutatpe aceast\ tem\, unde au trassemnalul de alarm\ c\ oriceantibiotic existent deja pe pia]\ar putea deveni inutil. Ce s-arputea pune `n loc? Tot mediciiinfec]ioni[ti au aten]ionat c\„tratamentele `nlocuitoare suntmai scumpe, mai toxice, nece-sit\ o perioad\ de tratamentmai lung\”.

~n concluzie, v=nz\rile maride antibiotice `nregistrate `n se -zonul virozelor nu arat\ dec=tc\ suntem pe un drum gre[it.(reporterul.ro)

De vin\ sunt acizii gra[i pe care `icon]ine margarina. Cel pu]in asta a evi-den]iat un studiu al cercet\torilor de laUniversitatea California. Din parteaacestora a venit [i recomandarea camar garin\ s\ nu se mai reg\seasc\ `nmeniurile din [coli [i `nchisori. PotrivitDaily Mail, acizii gra[i incrimina]i `ncre[terea agresivit\]ii s-ar reg\si [i `nprodusele fast-food.

C\ldura nu alung\virozele

Agresivitate de la... margarin\

8 23-29 martie 2012utile

Din martie, o firm\rom=neasc\ aduce`n ]ar\ case dinlemn realizate derenumitul produ -c\tor finlandezHon ka. Cea maiieftin\ cas\ cost\doar 40.00 de euro.

Cea mai accesibil\ cas\ Hon -ka are o suprafa]\ de 80 mp [icost\ 40.000 de euro. Clientul`[i poate comanda casa dintr-un catalog, urm=nd ca aceastas\ fie livrat\ sub form\ de kitcom plet, inclusiv ferestre [i ins -tala]ii sanitare. Casele Honkavor fi aduse de c\tre Finn LandBusiness, importatorul exclusival m\rcii `n Rom=nia.

„Conceptul de cas\ din lemneste `nc\ nou `n Rom=nia. Exis -t\ totu[i o cerere pentru lo cu -in]e din lemn [i la noi `n ]ar\.Clien]ii unui astfel de produscau t\ ce este mai bun, deaceea, reputa]ia excelent\ aHonka, furnizor global pentrucase premium din lemn,dublat\ de pre]urile accesibilevor fi dou\ atribute conving\ -toa re”, a declarat Cristy B\isan,

managerul Finn Land BusinessSRL, importatorul exclusiv `nRo m=nia al m\rcii Honka, `npar teneriat cu retailerul dinUngaria al brandului finlandez.

Prima proprietate Honka dinRom=nia a fost deja asamblat\la Azuga [i apar]ine unui om deafaceri din Bra[ov. Finn LandBusiness pl\nuie[te ca urm\ -toa rea cas\ s\ fie ridicat\ `nNeptun, p=n\ la sf=r[itul luniimai, pentru a servi drept lo cu -in ]\-model poten]ialilor cum -p\ r\tori.

Compania importatoare in -ten ]ioneaz\ s\ conving\ guver-nul rom=n s\ accepte Honka `nprogramul Prima Cas\, astfel`n c=t cei care de]in un teren s\`[i poat\ achizi]iona o astfel deca s\ preambalat\.

Grupul Honkarakenne esteprincipalul furnizor de con-struc]ii din lemn autentic submar ca Honka. Gama de produ-se include case reziden]iale [ide vacan]\, precum [i proiectela scar\ larg\ precum hoteluri,restaurante [i sate de vacan]\.

Aproape 80.000 de produseHonka au fost v=ndute `n peste50 de ]\ri, `nc\ din 1958. Pro -duc]ia acestora are loc `n Fin -landa. Compania a `nregistrat ocifr\ de afaceri de 55 milioaneeuro, din care un procent de56% a fost dat de exporturi.

Covorul,principala sursa

de microbi~n cas\, covorul este lo -

cul `n care se ascund ceimai mul]i microbi. Aici seadun\, zilnic, praf plin cuaca rieni care pot provocaafec]iuni alergice. Din a -ceast\ cauz\ este indicats\ aspiri covorul cel pu]ino dat\ pe s\pt\m=n\.

Detergentul nu se combina cu

`n\lbitorulMul]i cred c\ detergentul

[i `n\lbitorul puse `n ace -la[i timp `n ma[ina de sp\ -lat cur\]\ rufele mai bine.Acest lucru este `ns\ gre[it,primul contracar=nd efec-tele celui de-al doilea. Pen -tru o sp\lare corect\, esteindicat s\ adaugi `n\l bito -rul `n ultimele cinci mi nuteale ciclului de sp\ lat.

Redu consumulfrigiderului

Pentru a avea un consumde energie electric\ maire dus al frigiderului este deajuns s\ `l pozi]ionezi co -rect. Instaleaz\-l `ntr-unspa]iu curat [i asigur\-te c\distan]a dintre spatele lui [iperete este suficient dema re pentru a permite cir-cula]ia aerului. De aseme-nea, `ncearc\ s\ evi]i ex -punerea sa la razele solaresau la surse de c\ldur\.Ast fel, prin simpla pozi]io -nare corect\ po]i reduceconsumul de electricitatecu p=n\ la 10 procente.

Vase curate [if\r\ mirosuri

Dac\ ai vase din care mi -rosul de m=ncare nu poatefi `ndep\rtat cu detergen]iobi[nui]i, spal\-le cu ajuto-rul unui burete [i cu pas t\de din]i. Dac\ mirosul to -tu[i persist\, atunci las\-lela `nmuiat, timp de 10 mi -nute, `n ap\ fierbinte `n ca -re ai turnat past\ de din]i.

Vopsea pentruigrasie

O modalitate bun\ de a`n l\tura igrasia este s\ vop -se[ti pere]ii cu o vopseaspe c ial\, care se aplic\ di -rect pe suprafa]a afectat\.Acest tip de vopsea blo-chea z\ umezeala [i `mpie-dic\ producerea bacteriilor[i a mucegaiului. ~n plus,ea se usuc\ repede, nu secoje[te [i nu are miros.

SMS

Din aceast\ lun\ `]i po]i luacas\ cu 40.000 de euro

Cur\]enia este foarte important\`n buc\t\rie pentru c\ este loculunde g\te[ti [i depozitezi m=n -care. O `nc\pere murdar\ [i pli -n\ de microbi poate avea conse-cin]e nefaste `n privin]a s\n\t\]ii`ntregii familii.

Frigiderul, dar [i congelatorul trebuiecu r\]ate [i dezinfectate o dat\ pe lun\,de oarece se pot umple de bacterii [i mi -rosuri nepl\cute. ~ncepi prin a le sp\la cuo c=rp\ `nmuiat\ `ntr-o solu]ie din ap\c\ldu]\ [i o]et. Dac\ folose[ti doar aces-te ingrediente, f\r\ a apela la detergen]ispeciali, nu va mai fi nevoie s\ cl\te[ti fri-gi derul sau congelatorul dup\ sp\lare.Cu r\]\ cu mare aten]ie [i garnitura decau ciuc ce asigur\ `nchiderea etan[\ a

u[ilor deoarece stria]iile acesteia pot as -cunde mizerie [i microbi. Acest loc feriteste ideal pentru ca g=ndacii s\ `[i de -pun\ ou\le. Totodat\, ca s\ elimini miro-surile nepl\cute din frigider, tot ce trebu-

ie s\ faci este s\ a[ezi `n\untru un vas cuc=teva linguri de bicarbonat.

Cur\]area aragazului se ̀ ncepe cu scoa-terea ochiurile [i butoanele deta[abile.Acestea se pun la `nmuiat `ntr-o solu]ieformat\ din ap\, detergent de vase [i o]et.Cu acela[i tip de solu]ie, spal\ [i restularagazului. Se folosesc doar bure]i abra-zivi speciali, care nu zg=rie. Pentru a-lsp\ la mai u[or, este indicat s\ nu la[iniciodat\ gr\simea [i petele de sosuri s\se `nt\reasc\. ~ncearc\ s\ le `ndep\rteziimediat dup\ ce ai terminat de g\t

Din cauza umidit\]ii ridicate, ma[ina desp\lat vase poate favoriza apari]ia mu cega-iului `n interiorul ei. Pentru a preveni acestlucru este indicat s\ [tergi cu o c=rp\ uscat\u[a [i interiorul acesteia. Totodat\, ma[inade sp\lat vase trebuie cur\]at\ o dat\ pes\pt\m=n\, cu ap\ [i o]et, solu]ie ideal\pentru a preveni apa ri]ia mucegaiului.

Electrocasnicele, `ntre]inute cu o]et,bicarbonat [i l\m=ie

923-29 martie 2012 na]ional

Rom=nii beau mai pu ]in\ bere dec=nd s-a instalat criza. Nu c\ ar ficobor=t prea mult [tacheta, darbe rarii se pl=ng c\ nu reu[esc s\vad\ un pro gres la consum.

V=nz\rile de bere au totalizat anul trecut circa17 milioane de hectolitri, `n stagnare fa]\ de2010, potrivit datelor asocia]iei Berarii Rom= -niei, prezentate s\p t\m=na aceasta. V=nz\rilemembrilor asocia]iei au atins un volum de 15,6milioane de hec tolitri, iar investi]iile derulate deace[tia anul trecut au de p\[it 61 milioane euro,cu 10 mi lioane de euro mai mult de c=t `n anulprecedent.

Lu=nd `n calcul datele recen s\m=ntului popu-la]iei efectuat `n 2011, consumul de bere pe capde locuitor a fost de 89 de li tri, cu un litru maimult dec=t `n 2010, dar mai pu]in cu 11 litri fa]\de consumul din anul 2008.

Preferin]ele consumatorilor nu au `nregistratmo dific\ri sem nificative, ace[tia aleg=nd `n prin-ci pal berea la PET (51,3%), `n cre[tere cu dou\punc te, dar [i berea la sticl\ (30,2%), `n sc\derecu 1,5 puncte, la doz\ (14,8%) [i draught (3,7%).

Dormim mai pu]in cuo or\! Trecerea la orade var\ ne fur\ o or\de somn. Dar m\carnu se schimb\ mersultrenurilor (pentru ceiinteresa]i).

CFR C\l\tori anun]at c\,`ncep=nd cu data de 25martie, activitatea de trans-port feroviar va trece la oraoficial\ de var\, ora 03.00devenind ora 04.00, darmersul trenurilor nu va fimodificat.

Trenurile de c\l\tori vorpleca din sta]iile de formaredup\ ora oficial\ de iarn\p=n\ `n noaptea de 24 spre25 martie 2012 ora 03.00,care devine ora 04.00. Du -p\ aceast\ or\ (04.00), tre-nurile vor pleca la orele dinmersul de tren `n vigoare,respect=nd ora oficial\ devar\.

Trenurile de c\l\tori aflate`n circula]ie `ntre orele 03.01[i 04.00 (conform orei de

iarn\), vor circula cu `nt=rzie-re. Pentru aceste trenuri sevor stabili m\suri su plimenta-re pentru reducerea `n par-curs a acestor `n t=rzieri.Schim barea de or\ va afectaun num\r de 43 trenuriInterRegio [i 41 trenuri Regio.

Ora de var\ este oralegal\ adoptat\ de unele ]\risau teritorii pe timpul uneip\r]i a anului, cu `nceperela o da t\ din timpul pri m\ -verii [i p=n\ la o dat\ dintim pul toamnei. Ora de var\este de obicei cu o or\`naintea orei oficiale stan-dard, care este de multe orinumit\, prin contrast cu orade var\, ora de iarn\.

Acest sistem are ca scopfolosirea din plin, c=t maimult timp, a luminii Soa re -lui. ~n lunile de var\, oraeste dat\ `nainte pentru caprincipalele activit\]i uma -ne s\ se desf\[oare c=t maimult posibil pe lumin\ natu-ral\. ~n acest fel se econo-mi se[te energia electric\necesar\ iluminatului.

Trecem la ora de var\

f\r\ modificareamersului trenurilor

Criza la rom=ni,m\surat\ `n halbe

cu bere

„Co[ul de solidaritate”,alimente la pre]

redus pentru pensionariPensionarii vor putea cump\ra o serie de produse alimentare la

pre]uri mai mici dec=t cele practicate pe pia]\ la ora actual\.Guvernul a aprobat, miercuri, prin hot\r=re, programul denumit„Co[ul de solidaritate”. Produsele alimentare care vor face partedin „co[ul de solidaritate” sunt: f\ina, zah\rul, m\laiul, orezul,uleiul, dar [i alte produse cu termen de valabilitate mai lung. Listaacestor produse va fi stabilit\ `n Consiliul Jude]ean. Prin acestprogram, Guvernul inten]ioneaz\ s\ le v=nd\ pensionarilor la pre]redus aceste produse, care vor fi livrate s\pt\m=nal, prin firmespecial `nfiin]ate de c\tre autorit\]ile locale. Firmele vor cump\raalimentele prin licita]ie [i vor percepe un adaos comercial care s\acopere cheltuielile aferente.

Nu va reveni iarna,dar temperaturilemai scad u[or. Me -teorologii sunt `ns\precau]i [i spun c\sf=r[itul lunii aprilie- `nceputul lunii maieste un teritoriutemporar nesigur.

„Statistic vorbind, luna martie[i prima parte a lunii aprilieeste perioada de vreme capri-cioas\”, a declarat FlorinelaGeorgescu, directorul Centruluide Prognoz\ al Administra]ieiNa]ionale de Meteorologie. Cualte cuvinte, putem s\ nea[tept\m la surprize. Cel maiprobabil, pentru aprilie, tempe-raturile, spun meteorologii, vorfi `n prima parte a lunii ceva

mai sc\zute ca cele cu care adebutat s\pt\m=na `n curs.Spre sf=r[itul lunii aprilie, esti -m\ rile tind spre temperaturidestul pl\cute, situate `n jurul a15 grade Celsius, mai sc\zute`n zonele de deal [i de munte.Se vor respecta normele clima-tologice pentru luna aprilie,anun ]\ meteorologii, care maiaten]ioneaz\ c\ [i precipita]iilese vor l\sa a[teptate.

Nu sunt motive de scumpit carnea de miel `nacest an. O spune ministrul Agriculturii [i Dez -volt\rii Rurale, Stelian Fuia. Acesta sus ]ine c\produc\torii for]eaz\ nejustificat ma jorareapre ]ului la carnea de miel de Pa[ti, `n con di ]iile`n care Ministerul Agriculturii sus ]ine secto rulovin prin subven]ii substan]iale. „Am v\ zut c\

se practic\ foarte mult `n ultimul timp, a deve-nit un sport, s\ anun]\m m\ riri de pre]uri, cadup\ aceea chiar s\ le m\ rim. Am auzit `n ul -tima s\pt\m=n\ discu]ii c\ pre]ul la carnea demiel, de Pa[ti, se va m\ri. Eu nu cred c\ exist\o motiva]ie la ora actual\ pentru a m\ri pre]ulla carnea de miel”, a men ]ionat Fuia.

Pre]ul mielului de Pa[ti,for]at de produc\tori

Ce anun]\ meteorologii:vremea ne mai poate juca feste

10 23-29 martie 2012diverse

Cercet\torii de la dela Universitatea dinNijmegen, Olanda,au derulat experi-mente care au ar\tatc\ interac]iunea cufemeile `i poate l\sape b\rba]i “afecta]icognitiv„. Altfelspus, capacitatea lorintelectual\ scade `napropierea femeilor.

Studiul cercet\torilor olan-dezi demonstreaz\ c\ dup\ oscurt\ interac]iune cu o femeieatr\g\toare, b\rba]ii manifest\un anumit declin al performan -]elor lor intelectuale. Din unelecercet\ri reiese c\ declinul seproduce chiar [i atunci c=ndb\rba]ii doar evalueaz\ posibi-litatea de a interac]iona cu o fe -meie atr\g\toare despre care[tiu foarte pu]ine lucruri.

Echipa de la Universitatea dinNijmegen, Olanda, a derulatdou\ experimente folosind vo -luntari de ambele sexe din uni-versitate. }n prima faz\ i-a puspe studen]i s\ completeze untest Stroop, o metod\ de eva-luare a abilit\]ii de procesare ainforma]iei. Este un test preten -

]ios, iar c=nd subiec]ii suntobo si]i mental, termin\ testul`ntr-un ritm tot mai lent.

Dup\ efectuarea testuluiStroop, participan]ii la experi-ment au fost invita]i s\ fac\ceva, aparent, total diferit: s\citeasc\ cu glas tare ni[te cu -vinte, a[eza]i `n fa]a unei web-cam. Li s-a spus c\ un observa-tor `i va privi prin intermediulcamerei de luat vederi, citindcuvintele pe buze. Observato -rul a primit fie un nume mascu-lin, fie feminin, participan]ilorfiindu-le dezv\luit c\ acea per-soan\ `i va privi pe ecranulunui monitor. Nu s-a oferitnicio alt\ informa]ie despreobservator.

Dup\ acest exerci]iu de „citi-re de pe buze“, participan]ii auefectuat `nc\ un test Stroop.Performan]ele femeilor nu audiferit de cele de dinainte, `ns\`n cazul b\rba]ilor, rezultateleau fost mai proaste la acest aldoilea test. Aceast\ sc\dere acapacit\]ii intelectuale s-a `nre-gistrat cu toate c\ subiec]ii nuau interac]ionat cu observatorulcu nume feminin.

“Prosti]i” [itelefonic, sau prin

MessengerStudiul a fost continuat, ar\ -

t=nd c\ [i simpla anticipare a

interac]iunii cu o persoana desex opus `i „proste[te” peb\rba]i. Chiar dac\ interac]io -nea z\ frugal, superficial, cu fe -meile, telefonic sau prin Mes -senger, sunt afecta]i intelectualde acest lucru. Nu exista nicioexplica]ie valabil\ pentru acestlucru, `ns\ cercet\torii cred c\este vorba de posibilitatea deacuplare cu o femeie care-iafecteaz\ pe b\rba]i chiar [i

c=nd se g=ndesc superficial laacest lucru.

Cu c=t se str\duiescmai mult, cu at=tsunt mai taxa]i

intelectualO alt\ explica]ie dat\ de cer-

cet\tori este c\ `n actualul con-text social, b\rba]ii ar fi supu[i

unor presiuni mai mari de a im -presiona femeile `n cursul inte-rac]iunilor lor cu acestea. Cer ce -t\ri anterioare au ar\tat c\, cu c=tb\rba]ii se str\duiesc mai mult s\fac\ impresia „po trivit\“, cu at=tmai mult sunt taxa]i intelectual,av=nd dificult\]i `n a g=ndi cuclaritate. Uneori, doar la g=nduldiscu]iei cu o dom ni [oa r\ agrea-bil\, min tea „pretendentului” se`n ce ]o[eaz\ semnificativ.

• C=nd se r\t\ce[te, o femeie opre[te [i `ntreab\ peunde s-o ia. Pentru un b\rbat, acesta este un semn desl\biciune. Se va `nv=rti ore `ntregi, anun]=nd dinc=nd `n c=nd c\ este aproape de destina]ie, spre dis-perarea consoartei lui, care `i d\ sfatul: „~ntreab\odat\, omule, [i nu mai `nconjura Sinaiul \sta! Nuvezic\ te `nv=r]i `n jurul cozii?”

• C=nd creierul b\rbatului se odihne[te, cel pu]in70% din activitatea sa electric\ este blocat\. ~ncazul femeilor, scanerul arat\ c\ este activ `n pro-por]ie de 90% `n timpul unei st\ri similare, con-firm=nd faptul c\ femeile primesc [i analizeaz\ per-manent informa]ii din mediul `nconjur\tor.

• Femeile au o capacitate foarte dezvoltat\ de aobserva orice am\nunt, c=t de mic, precum [i schim -

b\rile de aspect sau de comportament ale celorlal]i.Nu `ncerca s\ ascunzi ceva de so]ie, c\ nu ]ine!... Eleau o percep]ie periferic\ mai ampl\ dec=t cea ab\rba]ilor. La multe femei, orientarea periferic\ajunge p=n\ la 1.800, pe c=nd b\rbatul are creierulconfigurat pentru un tip de privire ca printr-un tunel,la mare distan]\, ca [i c=nd ar avea un binoclu.

• Femeile descriu culorile mult mai am\nun]itdec=t b\rba]ii, pentru c\ ele au doi cromozomi Xcare furnizeaz\ o mai mare varietate de celule con-ice, care sesizeaz\ culorile p=n\ la nuan]e. Ele aualbul ochilor mai mare ca al b\rba]ilor, pentru c\sunt f\cute pentru acea comunicare inter-personal\la distan]\ mic\, ce face parte integrant\ dinleg\tura pe care o poate stabili o femeie. (“C=nddragostea se `ntoarce acas\”, de George Uba)

E dovedit [tiin]ific:B\rba]ilor le scade capacitatea

intelectual\ `n prezen]a femeilor

Diferen]e `ntre femei [i b\rba]i (doar c=teva)

1123-29 martie 2012 social

Dincolo de cumplita suferin]\ pe careo adun\ un trup firav `n ani de zile [inop]i, dincolo de inocen]a trist\ [i dez -n\d\jduit\ cu care ne prive[te un copilbolnav de cancer, `n astfel de situa]ii artrebui s\ privim via]a din dou\ perspec-tive:

1. el, copilul, nu are timp! S\ l\s\mjudec\]ile, prejudec\]ile [i alte smintelipentru mai t=rziu, pentru atunci c=ndvom fi f\cut ceea ce trebuie pentru asalva o via]\. Apoi, dar numai apoi, vomputea vorbi despre al]ii sau despre noi`n[ine.

2. el, copilul bolnav, nu mai apar]inedoar familiei sale. El este al nostru, altuturor. Pentru c\ ceea ce pentru o fami-lie se `mparte la doi devine infinit maimic `mp\r]it la c=teva mii: 1.000 deoameni care renun]\, o singur\ dat\, la10 lei (100.000 lei vechi) adun\ `ngr\m\joara 10.000 lei (100.000.000 leivechi). Cum ar fi ca ace[ti bani s\ se`mpart\ doar la doi?

Cu pu]in putem salva o via]\. Nuavem garan]ii c\ vom reu[i, nu ne pro-mite nimeni c\ ajutorul nostru va aveaefecte m=ine sau s\pt\m=na viitoare.Dar nu avem timp s\ ne g=ndim la asta.Un singur lucru este garantat: Ne vomsim]i mai lini[ti]i [tiind c\ ne-am mani-festat cel mai frumos sentiment cu caream fost `nzestra]i: IUBIREA pentruaproapele nostru!

Cosmin are 7 ani. La 3 ani a fost diag-nosticat cu HISTIOCITOZ| CU CELULE

LANGERHANS. De la diagnosticare [ip=n\ acum a suferit mai multe opera]ii[i tratamente cu citostatice, dar cancerulrecidiveaz\ pentru c\ nu exist\ nici oschem\ precis\ de tratament, nici m\car`n c\r]ile de specialitate.

Mama lui Cosmin, Dorina Ailinc\i,are 28 de ani, iar via]a i-a rezervat ocump\n\ crunt\: se zbate pentru via]a

unicului copil pe care l-a crescut timpde [apte ani de zile [i care u[or, u[or sestinge sub ochii ei, f\r\ a putea faceceva s\ `l ajute.

~n urm\ cu c=teva s\pt\m=ni, CosminAilinc\i a fost diagnosticat cu FOR MA -}IUNE TUMORAL| PE STANCA TEM-PORAL| DREAPT|, TUMORA ACOPE-RIND {I CASA TIMPANULUI. Doctoriis-au ar\tat rezerva]i, au spus c\ `n mo -mentul de fa]\ nu poate fi vorba despreopera]ie, riscurile fiind foarte mari.

„~n cele din urm\ mi-au spus c\ boalalui Cosmin este un istoric `n lume, f\r\precedent. ~n urm\ cu o s\pt\m=n\,Andrei Cosmin a `nceput chimioterapiala Institutul Oncologic Bucure[ti.Medicamentele din schema de trata-ment nu se g\sesc la noi `n Rom=nia, nusunt omologate [i nu se v=nd `n farma-cii”, `[i spune trista poveste mama luiCosmin.

Mai departe, cuvintele sunt de prisos:`l l\s\m pe Cosmin s\ v\ vorbeasc\:

„M\ numesc Andrei Cosmin [i nu am`mplinit `nc\ 8 ani[ori. Sunt un b\ie]elcu p\rul negru, cu ochii ca murele [isunt foarte vesel!

Cei care sunt acum cu mine suntoameni necunoscu]i, `mbr\ca]i `n hala-te albe [i vorbesc despre mine cu ni[tecuvinte pe care eu nu le `n]eleg.

L=ng\ mine a mai r\mas MAMA, care

m\ prive[te cu dragoste, m\ r\sfa]\,parc\, mai mult ca de obicei, dar [i eavorbe[te despre ceva ce nu `n]eleg...

Spune c\ sunt grav bolnav!HISTIOCITOZ| CU CELULE LAN-

GERHANS. Acesta este diagnosticulmeu!

Eu nu [tiu despre ce e vorba, dar amauzit de la mami c\ tumora se`nc\p\]=neaz\ [i se reface, iar eu trebu-ie s\ fiu tare [i s\ m\ lupt cu ea. Cred c\o s\ reu[esc...!

{tiu doar c\ o iubesc pe mama, `iiubesc pe bunici chiar [i pe tati, chiardac\ el a uitat de mine, iubesc trenu-le]ele, instrumentele [i copiii. Mie nu-mi place aici. Eu vreau s\ c=nt la org\,s\ desenez, s\ m\ joc, s\ m\ plimb, mi-ar place s\ merg la [coal\, dar nu am deales.

Vreau s\ nu mai fac injec]ii, vreau s\nu mai iau medicamente, vreau s\ des-cop\r lumea...!

IUBESC VIA}A [i vreau ca mami s\ numai pl=ng\!

Ca toate acestea s\ devin\ realitate amnevoie de ajutorul Dumneavoastr\, tra-tamentul [i opera]iile cost\ foarte mult,iar mama mea nu are ace[ti bani. Pentrutot ajutorul, oric=t de mic, pe care mi-lve]i acorda, v\ mul]umesc din suflet, [iv\ doresc s\ nu fi]i niciodat\ bolnavi.

V\ mul]umesc chiar [i pentru un g=ndbun! Andrei Cosmin”.

~n Rom=nia [ansele de supravie]uire(dup\ cum spun [i medicii) sunt mici [inici tratamentul pe care-l face nu-l ajutaprea mult, iar boala evolueaz\ foarterepede. Singura lui [ans\ este s\ ajung\la o clinic\ oncologic\ din Fran]a, darposibilit\]ile financiare ale mamei suntreduse.

Sper\m ca prin ajutorul dumnea-voastr\ s\-i oferim acestui copil [ansa lavia]\, s\ aib\ o copil\rie normal\ [i nuplin\ de suferin]e.

S| V| DEA DUMNEZEU S|N|TATE!Cei care vor s\-l ajute pe Andrei pot

face dona]ii `n urm\toarele conturi des-chise la BCR Boto[ani, pe numelemamei Ailinc\i Dorina Mariana:LEI: RO85RNCB0041106794360001EURO: RO65RNCB0312106794360003USD: RO58RNCB0041106794360002Cod SWIFT: RNCB ROBU

Mai multe informa]ii despre caz pute]iob]ine de la mama lui Cosmin (tel.0752.686.335) sau pe http://dorinaai-lincai.blogspot.com.

Mesaj de la Cosmin:V\ doresc s\ nu

fi]i niciodat\ bolnavi!

12 23-29 martie 2012mod\

~n aceast\ prim\var\ nu tre-buie s\ z\bove[ti prea mult`n fa]a oglinzii cu feonul,dac\ e[ti o persoan\ foarteocupat\. Ai avantajul c\ `ntendin]e sunt `n aceast\ var\[i coafurile simple.

Un look c=t mai proasp\t [i naturalpare s\ ne dicteze moda `n aceast\ pri -m\var\, dar [i la var\, `n materie decoa furi. Pe podiumurile Fashion Look,pentru sezonul c\lduros ne-au fost ofe-rite sugestii u[or de pus `n practic\, u[orde realizat, f\r\ ajutorul oferit `n saloa-nele de `nfrumuse]are. Un look brutcare se potrive[te unui spirit boem, p\rl\sat liber, `n valuri naturale, este unadintre propunerile stili[tilor.

Dac\ v\ preocup\ cum v\ piept\na]ip\rul, cu c\rare pe mijloc sau pe o par te,stili[tii nu s-au hot\r=t nici ei. Au l\ sataceea[i libertate `n 2012 ambelor stiluri.

E[arfa colorat\, integrat\`n coafur\

Ca o noutate `n ce prive[te coafurilevedet\ ale anului 2012, e[arfele vin s\

dea un plus de originalitate `n combina -]ie cu podoaba capilar\. Se d\ fr=u liberfanteziei `n ce prive[te modul de prin-dere a e[arfei. Integrarea materialelortextile `n coafuri ne `ndeamn\ la idei c=tmai „aparte”, pentru a fi c=t mai intere-san te. O e[arf\ colorat\ prins\ `n p\rdu p\ cum „ne duce capul” ne d\ liberla amprenta de originalitate pe care fie-care [i-o dore[te pentru a fi „mai altfel”`n mul]imea str\zii.

Ce-i face bine p\rului t\u?Lipsa stresului, un echilibru hormonal

[i o alimenta]ie s\n\toas\ `]i ajut\ firul

de p\r s\ fie viguros, plin de str\lucire.C\derea p\rului vine pe fondul multordeficien]e ale organismului, pe careuneori nici nu le b\nuim.

De[i p\rul este foarte elastic, preamult stres `l face aspru [i fragil. P\rulpoate deveni obosit `n urma decolor\rii,schimb\rilor frecvente de culoare, per-manentului sau utiliz\rii frecvente a pl\ -cii de `ndreptat p\rul. Pe stres, dezechi-librele hormonale ap\rute pot face multr\u p\rului. ~n condi]ii de stres, corpulsecret\ mai mul]i hormoni androgeni,at=t la b\rba]i c=t [i la femei. Acest lucrupoate crea un dezechilibru hormonal [ipoate duce la c\derea p\rului. `n cazurigrave, dermatologul va prescrie antian-dro geni. ~n cele mai multe din cazuri,tot ce trebuie f\cut este s\ ne relax\m,s\ ducem o via]\ lini[tit\, ceea ce `i vafa ce bine p\rului.

Caren]ele `n vitamine potduce la c\derea p\rului

Mai ales prim\vara, p\rul poate fi `nsuferin]\ din cauza unor deficien]e devitamine. Alteori [i o r\ceal\ zdrav\n\,o grip\ din iarn\ poate s\-[i pun\ am -prenta pe frumuse]ea p\rului, poate s\-idetermine c\derea, din cauza sc\derii

imunit\]ii organismului. Cre[terea p\ru -lui necesit\ o diet\ echilibrat\ [i bogat\`n vitamine. P\rul se simte cel mai bineatunci c=nd ai o diet\ echilibrat\ carecon]ine fructe, legume, proteine (ex. dinlapte, iaurt, lapte b\tut, carne slab\ [ipe[te oceanic), cereale integrale, nuci [iuleiuri de calitate. Dac\ nu po]i respec-ta aceast\ diet\ optim\, cel mai indicatar fi s\ iei suplimente alimentare specia-le pentru p\r, care includ biotin\, nia-cin\, zinc, precum [i vitaminele B6,B12, A [i E.

O prim\var\ generoas\ cu culorile vii.Tonul `n mod\ este dat pentru prim\vara[i vara 2012 de culori `ndr\zne]e, dar [ide unele romantice. Vedeta 2012 este,incontestabil, culoarea tangerine.

Este o nuan]\ de portocaliu puternic spre ro[u [i sepotrive[te cu majoritatea tipurilor de ten. At=ta doar c\

pentru a te sim]i bine `n pielea ta trebuie s\ fii pu]incam `ndr\znea]\ pentru a o purta. Dac\ totu[i nu e[ti,po]i renun]a s\ `]i alegi hainele `n aceste nuan]e, darpo]i `ndr\zni cu oja sau cu accesoriile colorate `n tan-gerine.

Roz [i verde ment\, palVerdele ment\ [i rozul corai sunt, de asemenea, „pe

val”. Sugereaz\ feminitate, `ndr\zneal\ [i romantism,

a[a c\, fetelor [i tinere doamne, `ncerca]i s\ le primi]i`n garderoba voastr\.

~ndr\zne[te [i cu verde “Kelly”{i dac\ vorbim de `ndr\zneal\, `n acest sezon cald,

care a [i `nceput s\ ne dea primele semne de generozita-te, o culoare „tare” `[i face loc `n garderoba VIP-urilor, [i,de ce nu, pute]i `ncerca [i voi s\ v\ bucura]i de ea. Esteo nuan]\ de verde, care prinde bine la orice tip de ten.

~n mod\, o prim\var\ plin\ de culoare.La fel va fi [i vara 2012

Coafuri simple sau coafuri retro, cu buclebine definite? Ambele se poart\ `n 2012

Tangerine Verde „Kelly”

CMYK

1323-29 martie 2012 magazin

Dup\ na[terea tri ple -]ilor, Nicoleta Luciu adecis s\ apeleze lachirurgia estetic\ pen-tru a reveni la formelecare au consacrat-o.Iar acum este foartem=ndr\ de ea [i poate

`n sf=r[it s\ pozezelini[tit\ `n fa]a apara-tului.

Nicoleta Luciu a efectuat oprim\ [edin]\ foto dup\ ope -ra]ia estetic\ suferit\ la s=ni.

Ea este foarte mul]umit\ de fe -lul `n care i-au ie[it interven ]iilef\cute pentru a reveni la forma

fizic\ de invidiat care a consa-crat-o, dar vrea s\ [tie [i p\rereafanilor. A[a c\ a postat pe Fa -cebook o imagine de la pri ma[e din]\ foto, realizat\ pentrupro movarea noii colec]ii SabresFashion, pe care a lansat-o `m -preun\ cu sora ei, Iu lia na. Pen -tru mai multe imagini, curio[iipot intra pe pagina oficial\ deFa cebook a Sabres Fashion.

Nicoleta Luciuse m=ndre[te cu

noii s\i s=ni

Un scandal sexual adat peste cap via]ac=nt\re]ului de mu -zic\ popular\ Alex -an dru Jidveianu.Acesta a aflat cu stu- poare c\ so]ia lui,fost\ balerin\, joac\`n filme porno.

Alexandru Jidveianu avenit [i [i-a povestit necazulla emisiunea Cancan TV.

„Nu a[ vrea s\ treac\niciun om prin momenteleprin care am trecut eu. M-au sunat sunau prietenii [i

mi-au spus c\ au s\ `miarate ceva. Sau la mine s\`mi arate un film. C=nd amv\zut am r\mas masc\,so]ia mea juca `n filme XXX.Eu am iubit-o enorm demult, probabil `nc\ o maiiubesc. Era balerin\ [i aveaun talent enorm, nu `miima ginez de ce a f\cutaces te filme. Acum lu -creaz\ `n Spania, `n acela[idomeniu. Dup\ ce amprins-o mi-a zis c\ `[idore[te mult mai mult dec=ti-am putut oferi eu. Am tre-cut peste asta pentru c\ suntun om care m\ remontezrepede”, a m\rturisit Alex -an dru la Cancan TV.

So]ia unui c=nt\re]de muzic\ popular\,actri]\ `n filme porno Re[edin]a `nchiriat\ de Michael Jackson

`n cartierul Beverly Hills din Los Ange -les, `n care starul american a murit, dincauza unei supradoze de propofol, `niunie 2009, a fost scoas\ la v=nzare luni,pentru suma de 23,9 milioane de dolari.

Potrivit site-ului TMZ.com, „o celebritate de primrang” va vizita aceast\ re[edin]\ `n cursul zilei dejoi.

Mauricio Umansky, directorul agen]iei imobiliareThe Agency din Beverly Hills, a precizat c\ va pre-zenta proprietatea doar unor cump\r\tori serio[i,atent selec]iona]i, care au dovedit deja c\ au sufi-cient de mul]i bani pentru a cump\ra acea vil\,relateaz\ contactmusic.com.

Vila, pe care Michael Jackson o ̀ nchiriase ̀ n 2009[i `n care locuia al\turi de cei trei copii ai s\i, este`n prezent complet goal\. Re[edin]a are 13 b\i, pis-cin\, o cas\ pentru oaspe]i [i chiar un ascensor.

}n decembrie 2011, mai multe obiecte din a ceas -t\ vil\ au fost scoase la v=nzare, iar printre acesteas-au aflat tablouri de Maurice Utrillo [i HenriRosseau, dar [i lum=n\ri [i tac=muri din argint.

Michael Jackson a murit pe 25 iunie 2009, lav=rsta de 50 de ani, `n urma unei „intoxica]ii grave”cu propofol, un anestezic puternic utilizat `n spita-le [i `n clinicile medicale, pe care starul `l folosea ladomiciliu ca somnifer, cu complicitatea mediculuiConrad Murray.

G\sit vinovat de ucidere involuntar\, mediculCon rad Murray a primit pedeapsa maxim\ `n no -iembrie 2011, fiind condamnat la patru ani de `n -chi soare. Potrivit presei americane, Conrad Murrayar putea fi `ns\ eliberat dup\ isp\[irea a doi ani dinaceast\ pedeaps\, din cauza supraaglomer\rii siste-mului penitenciarelor din statul California.

Vila `n care a murit MichaelJackson, scoas\ la v=nzare

14 23-29 martie 2012funny

WIKILUCKY

Oamenii no[tri de la reporterul au reu[it `n EXCLUSI-VITATE s\ “fure„ o declara]ie de la C\t\lin Flutur, liderulnoii alian]e care s-a format s\pt\m=na trecut\, Mi[careapentru Boto[ani. “Mi[carea... e bun\ pentru boto[\ -neni!„, at=t au putut s\ ob]in\ reporterii no[tri, care suntmari m=nc\tori de [aorma. PS: Domnu’ primar v\ rug\ms\ nu pune]i tax\ pe [aorma.

Deputatul Costic\ Macale]i a declarat c\ directorul societ\]ii Modern Calor, Ion Diaconu, i-a pus foto-grafia la avizierul din incinta unit\]ii, al\turi de chiulangii din Parlamentul Rom=niei. Social-democratula c\zut `n extaz `n fa]a imaginii lui. “Sunt un tip foarte prezentabil„, a exclamat plin de m=ndrie Costic\Macaleti `n fa]a reprezentan]ilor presei locale.

M\simt bine `n pielea mea!O fi de la Activia?!

Mi[carea...e bun\ pentruboto[\neni!

~n spital se afl\ un pacientgrav bolnav. Rudele se aduna-ser\ `n sala de a[tept\ri, iar, `nfinal, intr\ un medic obosit [iab\tut.

- ~mi pare r\u c\ trebuie s\ v\dau o veste proast\, spuse pri-vind fe]ele `ngrijorate. Singurasperan]\ pentru ruda dumnea-voastr\ este transplantul de cre-ier. Este `nc\ experimental [iriscant, iar din punct de vedereeconomic este costisitor. Lasho t\r=rea `n seama dumnea-voastr\.

Rudele r\m\seser\ a[ezate,as cult=nd ve[tile proaste. ~nsf=r[it, unul `ntreab\:

- Ca s\ [tim, c=t cost\ untrans plant de creier?

- Depinde, r\spunse medicul.5.000 euro e creierul de b\rbat[i 200 euro cel de femeie.

Se las\ o lung\ perioad\ delini[te, timp `n care b\rba]ii dinsal\ `ncercau s\ nu r=d\ [i evi-tau privirile femeilor, chiardac\ unii z=mbeau.

~n final, curiozitatea `l `mpin-se pe unul s\ `ntrebe:

- Domnule doctor, de ceaceast\ diferen]\ de pre]?

Medicul z=mbi la aceast\`ntrebare at=t de inocent\ [i

r\spunse:- Cele de la femei cost\ mai

pu]in pentru c\ sunt creierefolosite, celelalte sunt ca noi.

Pre]ul creierului☺

Intr\ un tip `ntr-un bar, sepune la mas\ [i comand\ obere [i un whisky. ~i d\ barma-nul, se uita omul `n buzunarulc\m\[ii apoi le d\ pe g=t unadup\ alta. Mai comand\ o tur\,apoi `nc\ una... La un momentdat `l `ntreab\ un tip de ce seuit\ de fiecare dat\ `nainte de abea, `n buzunarul c\m\[ii.

- P\i, `n buzunarul c\m\[ii ampoza nevestei [i c=nd o s\ v\dc\ arat\ bine, m\ duc acas\.

☺So]ia: Iubitule... Ce faci?So]ul: Nimic.So]ia: Nimic?.. P\i de-o or\

tot studiezi certificatul nostrude c\s\torie.

So]ul: C\utam data expir\rii!

☺~ntr-o sear\ toate i-au mers

foarte prost lui Mo[ Cr\ciun: is-au `mboln\vit cinci reni,patru pitici au murit, i s-a ter-minat b\utura din cas\, i-avenit soacra `n vizit\... Vine un`ngera[ cu un brad `n bra]e [ibate la u[\. Mo[ Cr\ciun `i des-chide [i `ngera[ul `l `ntreab\:

- Mo[ule, cu bradul \sta ce s\fac?

{i a[a a ap\rut tradi]ia cu `n -gera[ul pus `n v=rful bradului.

☺Bul\ [i Bubulina erau c\s\ -

tori]i de 25 ani. ~ntr-o vineri,Bu l\ vede sub pat o valiz\.

- Ce e cu valiza asta?Se ro[i Bubulina un pic [i

zise:- Dragule, trebuie s\-]i m\rtu-

risesc ceva. Deschide valiza.Des chide Bul\ valiza [i `n\un -tru erau trei cartofi [i 50.000 dedolari.

- Ce e, fat\, cu cartofii \[tia?- Dragule, de-a lungul c\sni-

ciei noastre, de c=te ori te-am`n[elat… am pus un cartof `nvaliz\.

- E, las\ c\ nu-i a[a r\u. Darce e cu cei 50.000 de dolari?

- P\i, de c=te ori am adunatun kil, l-am v=ndut.

☺- M\i b\rbate, m-am g=ndit

bine [i am hot\r=t s\ divor]ez.- Cum a[a, m\i Rashela, dup\

40 de ani de c\s\torie? Dar ce-]i veni?

- P\i tu `]i dai seama, m\i I]ic,c\ `n 40 de ani tu nu mi-aicump\rat niciodat\ nimic?

- Dar nu mi-ai spus c\ ai aveaceva de v=nzare.

1123-29 martie 2012 timp liber

Pieptul de pui este adesea consideratde mul�i dintre noi ca fiind un preparatsec, aceast\ re�et\ `ns\ `i modific\ totalconsisten�a prin simpla ad\ugare del\m=ie. Ave�i mai jos prezentarea pas cupas a modului de preparare, v\ reco-mand\m s\ `ncerca�i aceast\ re�et\ pen-tru c\ `n mod sigur ve�i fi surprin[i desavoarea sa deosebit\.

Ingrediente:- [ase buc\]i de piept de pui;- o leg\tur\ de m\rar verde;- jum\tate de ceap\;- piper;- sare;- o lingur\ de br=nz\ proasp\t\;- dou\ l\m=i.

Mod de preparare:Sp\la]i bine pieptul de pui, el poate

con]ine la suprafa]a sa nenum\rate bac-terii extrem de periculoase pentru s\n\ -ta tea dumneavoastr\. ~n cazul `n care a]iachizi]ionat piept de pui cu os, va trebui

s\ `l dezosa]i [i s\ `i `ndep\rta]i pieleadac\ este cazul. Dup\ ce l-a]i sp\latbine, l\sa]i-l la scurs sau usca]i-l cu aju-torul unei h=rtii absorbante pentru b u -c\t\rie achizi]ionat\ din comer]. T\ia]ipieptul de pui `n buc\]ele generoase [icondimenta]i-l cu sare [i piper dup\gust.

Sp\la]i bine leg\tura de m\rar, l\sa]i-ola scurs, apoi toca]i-o m\runt p=n\ lacodi]e, pe care le arunca]i.

Cur\]a]i ceapa, sp\la]i-o, toca]i-om\runt sau da]i-o pe r\z\toarea mare.

Stoarce]i cele dou\ l\m=i, trece]izeama printr-o sit\ pentru a evita pre-zen]a s=mburilor.

Pune]i la `ncins o tigaie de teflon f\r\gr\sime. C=nd aceasta este complet`ncins\, ad\uga]i pieptul de pui t\iat `nbuc\]ele [i rumeni]i-l timp de cinci mi -nute pe toate p\r]ile. Ad\uga]i apoi cea -pa [i jum\tate din cantitatea de m\rar.C\li]i amestecul, av=nd grij\ s\ nu seard\. Dac\ observa]i aceast\ tendin]\re duce]i focul. C=nd at=t puiul, c=t [icea pa sunt complet pr\jite, ad\uga]izea ma de l\m=ie. L\sa]i preparatul s\ se

fiar b\, p=n\ c=nd cantitatea de lichid sereduce semnificativ. La final, ad\uga]i`ntreaga cantitate de br=nz\ proasp\t\ [irestul de m\rar. Amesteca]i bine p=n\c=nd se omogenizeaz\, l\sa]i pe foc`nc\ cinci-zece minute, apoi lua]i tigaiade pe aragaz.

Servi]i preparatul pe un platou, at=tcald, c=t [i rece, al\turi de o garnitur\

de cartofi sau de orez.Pieptul de pui cu l\m=ie este extrem

de fraged [i nu `n ultimul r=nd gustos.Preparatul con]ine pu]ine calorii, esteu[or de digerat [i vi-l recomand\m at=tpentru un pr=nz u[or, c=t [i pentru masade sear\.

V\ dorim: Poft\ bun\!

Piept de pui cu l\m=ie

horoscop

BerbecRecomandabil este s\ `]i dozezi eforturile, s\ evi]i criti-

ca excesiv\ [i combativitatea vizavi de ceilal]i. Sunt[anse mari de a rupe contracte, colabor\ri sau de a tesepara definitiv de un partener. Sunt zile bune pentru`nceperea unei diete, unui program de `ntre]inere corpo-ral\ sau de consulta]ii cu speciali[ti `n dezvoltare perso-nal\. Pruden]\ la s\n\tatea picioarelor [i aparatuluidigestiv. Pot reveni `n aten]ie o serie de afec]iuni aleacestor zone, pe care le considerai rezolvate.

TaurPentru tine se anun]\ o perioad\ bun\ pentru evadarea

din forfota cotidian\. Se va face lumin\ vizavi de tot ce`nseamn\ conflicte mocnite de mult\ vreme, `n special `nzona muncii [i a rela]iilor colegiale. Persoana iubit\ [icopiii `]i pot crea nepl\ceri. ~ncearc\ s\ `]i echilibrezist\rile de spirit [i acord\ tuturor aten]ia cuvenit\.

GemeniEvenimentele importante ale s\pt\m=nii se afl\ `n zona

prietenilor. Sunt momente excelente de a face cur\]enie`n aceste tipuri de rela]ii [i de a te preg\ti pentru alte per-sonaje cu care vei rela]iona destul de mult timp de acum`ncolo. De re]inut ideile [i sfaturile primite `n aceste zile,`ntruc=t `]i vor fi de mare folos pe viitor. Po]i primi ofertede aderare la grupuri, organiza]ii, asocia]ii cu scopuriumanitare sau cu interese comune cu ale tale. Aten]ie c\familia nu `]i sus]ine demersurile profesionale [i va trebuis\ te `mpar]i echitabil `ntre treburile gospod\re[ti [i `nda-toririle de la serviciu.

RacExist\ varianta s\ fii ridicat `n func]ie sau s\ ]i se dea

sarcini de lucru foarte importante. Rela]iile cu [efii vor fila ordinea zilei, exist=nd posibilitatea s\ intri `n gra]iileunei persoane sus-puse ce te va ajuta s\ avansezi specta-culos `n acest sens. ~n familie se `ntrez\resc situa]ii ten-sionate. Este nevoie s\ acorzi aten]ie, timp [i resursemateriale celor dragi. Se recomand\ mult\ pruden]\dac\ e[ti nevoit s\ pleci la drum, `ntruc=t factorulneprev\zut este la cote `nalte.

LeuSunt posibile c\l\torii `ndep\rtate [i dialoguri intere-

sante cu persoane str\ine. Este o perioad\ favorabil\`nceperii unor cursuri universitare sau pe termen lung. Pede alt\ parte `ndreapt\-]i eforturile c\tre activit\]i cultu-rale. Vizionarea pieselor de teatru, a filmelor bune, lec-turarea unor c\r]i pe care le aveai `n plan mai demult sauparticiparea la seminarii pe teme spirituale `]i pot aducemari satisfac]ii. La finalul s\pt\m=nii destinde-te al\turide cei dragi.

FecioaraC\tre tine vin evenimente importante legate de rela]ii

parteneriale [i de bani. Evit\ critica excesiv\, combativi-tatea [i fii mai deschis la nevoile celor din jurul t\u. Dac\vrei s\ `mprumu]i bani sau s\ faci investi]ii, ia aminte lacondi]iile contractuale [i implic\-te `n aceste ac]iuninumai dac\ este neap\rat\ nevoie. Se recomand\ mult\pruden]\ `n privin]a documentelor, deoarece sunt posibi-le `ncurc\turi [i pierderi greu de recuperat. Ascult\ cuaten]ie ce ]i se spune [i sus]ine-]i punctele de vedere cufermitate. Poate este cazul s\ te retragi din anumite cola-bor\ri, pentru c\ nu mai sunt rentabile.

Balan]aRela]iile vechi se vor destr\ma sau se vor reconfigura.

~ns\ vor ap\rea oameni noi `n via]a ta, al\turi de care veiputea desf\[ura ac]iuni, colabor\ri [i proiecte deosebitecu impact pe termen lung. Bine este s\ `]i fixezidolean]ele profesionale [i s\ ascul]i atent ce ]i se spune.S-ar putea ca unele oferte de colaborare s\ nu `]i fie peplac sau s\ te acapareze foarte mult. Sunt momente bunede a alege strict ce `]i place [i mai ales ce te reprezint\.Poate c\ ar fi bine s\ `]i schimbi domeniul profesional [is\ te orientezi c\tre domenii ce vizeaz\ arta, medicinaalternativ\ sau ajutorarea celor afla]i `n nevoie.

ScorpionLa serviciu se anun]\ mult\ forfot\ [i ac]iuni noi.

Protejeaz\-]i s\n\tatea! Se pot accentua afec]iunile lega-te de cap [i aparat uro-genital. Dozeaz\-]i eforturile [iocup\-te doar de `ndatoririle tale. Nu te baza pe sus]ine-rea [efilor, deoarece ace[tia sunt departe de tot ce se

petrece `n sfera muncii. Las\-i pe ceilal]i s\ `[i hot\rasc\singuri destinul [i deta[eaz\-te de problemele lor.

S\get\torO rela]ie de iubire mai veche se poate destr\ma defini-

tiv. Este posibil s\ apar\ `n via]a ta o iubire nou\ sau,func]ie de caz, s\ se pun\ problema conceperii unui co -pil. Provocarea momentului const\ `n a-]i redefini atitudi-nea [i mentalitatea vizavi de iubire [i implica]iile ei. Se potrepune `n discu]ie repara]ii, reamanaj\ri interioare sauachizi]ionarea unor bunuri patriomoniale. Pe de alt\ parte,rela]iile cu membrii familiei vor fi destul de r\scolite.

CapricornSe anun]\ o perioad\ bun\ pentru cur\]enii generale,

reamenaj\ri interioare sau l\muriri legate de bunuripatrimoniale. Urmeaz\ o perioad\ destul de `nc\rcat\acas\, `ns\ va trebui s\ te descurci onorabil [i `n dome-niul profesional. Mentalul cotidian `]i este destul de bul-versat, exist=nd riscul apari]iei controverselor verbale. Serecomand\ s\ pleci la drum numai dac\ este absolutnecesar [i lu=ndu-]i toate m\surile de precau]ie.

V\rs\tor~nt=lnirile [i dialogurile vor fi frecvente [i agreabile. La

capitolul financiar se `ntrez\resc cheltuieli pe care le-aitot am=nat. Pot ap\rea probleme legate de salarizareaunui loc de munc\, `nt=rzierea pl\]ilor sau modificareacondi]iilor de lucru. Verific\ `n permanen]\ situa]ia buge-tului de venituri [i cheltuieli [i a documentelor financia-re. Dozeaz\-]i eforturile, deoarece energia vital\ fluc-tueaz\ destul de mult.

Pe[tiTu ar trebui s\ `]i `ndrep]i aten]ia c\tre capitolul finan-

ciar. Tenta]ia de a cheltui va fi la cote `nalte, de aceea fiiprudent. Provocarea momentului const\ `n a g\si unechilibru `ntre latura material\ [i cea spiritual\ a vie]ii.Bine ar fi s\ te g=nde[ti [i la modificarea sistemului pro-priu de valori morale. Sunt momente excelente de a-]istabili o scar\ de valori cu totul nou\, bazat\ pe sinceri-tate [i iubire necondi]ionat\. S-ar putea s\ rupi unelerela]ii parteneriale sau unele colabor\ri. Fii prudent `ng=nduri, vorbe [i fapte.

16 23-29 martie 2012ultima or\

Odat\ cu cre[terea temperaturilor ex -terioare a re`nceput lucrul la construc]ianoului CET al municipiului Boto[ani.Fir ma care a semnat contractul de mo -der nizare a sursei de producere a ener-giei, a reluat construc]ia `n care vorfunc ]iona cele dou\ motoare noi de pro-ducere `n cogenerare a energiei termice[i electrice. Echipamentele au fost livra-te `n aceast\ iarn\ de c\tre liderul mon-dial pe pia]a motoarelor pe gaz, GEJenbacher AG. Impresionante ca avanta-je, caracteristici [i dimensiuni, cele do -u\ motoare reprezint\ o premier\ mon-dial\ absolut\ `n domeniu, r\spunz=ndcererii globale de cre[tere a eficien]eienergetice.

Conform proiectului din fonduri euro-pene, implementat de Prim\ria Muni ci -piu lui Boto[ani, motoarele vor fi com-pletate `n lunile viitoare de dou\ cazanede ap\ fierbinte (CAF), cu o capacitatede 45 de gigacalorii fiecare, cu ar z\ toa -re mixte gaz-p\cur\, precum [i de insta-la ]iile auxiliare.

Programat\ s\ `nceap\ a func]iona `nmai, anul curent, noua central\ termic\[i electric\ a municipiului Boto[ani va fio investi]ie de ultim\ or\ la nivelulUniu nii Europene, important\ pentruserviciile de utilitate public\ puse la dis-pozi]ia popula]iei de c\tre municipalita-tea boto[\nean\.

„~n condi]iile actuale de pia]\, cre[te -rea eficien]ei este esen]ial\ datorit\cre[terii costurilor energiei electrice [i`n acela[i timp a reducerii substan]ialea emisiilor poluante `n mediul `nconju -r\tor, cerin]\ imperioas\ a Uniunii Eu -ropene. ~n acela[i timp, fa]\ de modelulanterior al produc\torilor austrieci,noul motor JMS 624 GS-N.LC (versiu-nea HO2) cre[te cu aproximativ 10%puterea electric\ produs\, de la 4 MWla 4.4 MW electrici, lucru care ne vapermite s\ practic\m tarife accesibile laenergia termic\”, este declara]ia lui IonDiaconu (foto), directorul general al SCMo dern Calor SA. (reporterul.ro)

A re`nceput construc]ia noului CET

Pre]ul unui pachet de]ig\ri va cre[te cu15-20 de bani de la 1 iu lie, odat\ cumajorarea accizeitotale de la 76,6euro/1.000 de ]i gar-ete la 79,19 eu -ro/1.000 de ]igarete,a[a cum este prev\ -zut `n calendarul dealiniere a accizelor latutun, stabilit p=n\ `n2017.

Pre]ul mediu ponderat dev=nzare cu am\nuntul afe-rent anului 2011 este de130,07 euro/1.000 ]igarete,respectiv 11,1863 lei/pa -chet.

Astfel, potrivit mecanis-mului de calcul reglemen-tat, nivelul accizei specificeaferent perioadei 1 iulie2012 - 30 iunie 2013 inclu-siv, exprimat `n euro/1.000]igarete, este de 53,18 eu -ro/1.000 ]igarete, `n condi -]ii le `n care acciza ad valo-rem scade de la 21% la20% din pre]ul mediu dev=nzare.

Acciza fix\ cre[te astfel cu1,7 euro/1.000 de ]igarete,

de la 51,49 euro, ceea ceechivaleaz\ cu un impactde 3,4 cen]i pe pachet (15bani).

De la 1 iulie, acciza mi -nim\ va fi de 76,5 eu -ro/1.000 de ]igarete, cu 2,5euro peste nivelul actual, de74 de euro/1.000 de ]iga re te.

Potrivit datelor publicatede Institutul Na]ional deStatistic\, pre]ul la tutun [i]ig\ri a crescut anul trecutcu 6,5%.

Valoarea pie]ei legale de]igarete a fost anul trecut depeste 3,3 miliarde de euro,iar taxele pl\tite de industries-au ridicat la 2,75 miliardeeuro.

Pricipalii juc\tori suntJapan Tobacco Internatio -nal, Philip Morris [i BritishAmerican Tobacco.

Se scumpescdin nou ]ig\rile

...S| CITE{TI ZILNIC{TIRILE CARE TEINTERESEAZ| PE

reporterul.ro