PPoli]ia Român= prin activit=]ile de prevenire[i combatere a criminalit=]ii are ca obiectivprioritar ap=rarea drepturilor [i libert=]ilor

fundamentale ale persoanelor [i ale comunit=]ii, ap=rareaordinii publice [i a patrimoniului \n condi]iile legii.

|n ansamblul m=surilor luate de societate pentru\mpiedicarea comiterii de fapte antisociale [i reducereaprejudiciilor cauzate, criminalistica se reg=se[te \ncoordonatele de ac]iune reactiv=, r=spunzând la solicit=riatunci când faptele s-au comis, [i proactiv= atunci cândac]ioneaz= cu mijloacele specifice pentru realizareadezideratului ce este dedus inclusiv din defini]iacriminalisticii.

|n teoria [i practica judiciar= româneasc= s-auelaborat defini]ii conform c=rora criminalistica este“stiin]a care studiaz=, elaboreaz= [i aplic= metode [imijloace [tiin]ifice, tehnice, tactice [i metodice \n scopulprevenirii infrac]iunilor [i al altor \nc=lc=ri ale legii,descoperirii [i examin=rii urmelor \n cazul \n careinfrac]iunile au fost s=vâr[ite, pentru descoperireaf=ptuitorilor [i aflarea adev=rului cu asigurarea strict= alegalit=]ii”.

Rolul criminalisticii \n prevenirea fenomenuluiinfrac]ional se realizeaz= prin: elaborarea [i folosirea demetode [i mijloace tehnice de natur= s= impiedices=vâr[irea faptelor antisociale sau producerea urm=rilorlor; eviden]ierea [i contribu]ia la \nl=turarea cauzelor [icondi]iilor care au generat [i favorizat comitereainfrac]iunilor; asigurarea unui grad sporit deoperativitate [i eficien]a \n descoperirea [i probareafaptelor penale, \n identificarea [i prinderea faptuitorilor;face propuneri pentru perfec]ionarea legisla]iei de natur=s= previn= apari]ia de \mprejur=ri favorizante pentrus=vâr[irea faptelor.

Elementele pe care se bazeaz= prevenireacriminalit=]ii desf=[urat= \n contextul activit=]iicriminalistice cu cele trei componente - tehnica, tactica [imetodica - se refer= la derularea de activit=]i [i programemenite s= \mpiedice sau s= descurajeze comiterea deinfrac]iuni, precum [i la utilizarea eficient= a resurselormateriale, tehnico-[tiin]ifice [i umane disponibile.

Prin activitatea desf=[urat=, forma]iunile criminalisticedin Poli]ia Român= contribuie la descoperirea faptelorantisociale, identificarea [i urm=rirea cu operativitate ainfractorilor \n complexul activit=]ii reactive, iar \n activitateaproactiv= contribuie prin mijloace specifice la descurajareapersoanelor predispuse la comiterea de infrac]iuni sau altefapte antisociale.

|n vederea descoperirii faptelor penale, a identific=rii [iurm=ririi cu operativitate a infractorilor, criminalisticafolose[te metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice \ncercetarea locului s=vâr[irii infrac]iunilor [i la examinareaprobelor [i a mijloacelor materiale de prob=, efectuândprin laboratoarele [i speciali[tii proprii acredita]iexpertize criminalistice [i constat=ri tehnico-[tiin]ifice,dispuse \n condi]iile legii, a[a cum reiese din atribu]iile

Poli]iei Române stipulate \n legea special=.Plecând de la realitatea \mprejur=rilor \n care au fost

s=vâr[ite faptele [i de la constat=rile f=cute prin studiereamodului de operare, precum [i cu ocazia expertizelorcriminalistice, pe baza generaliz=rii experien]ei dobândite,tehnica criminalistic= a propus [i elaborat diferite mijloacecare s= \ngreuneze sau s= fac= imposibil= s=vâr[irea \n viitora anumitor fapte.

Ca urmare a efectu=rii expertizelor [i constat=rilortehnico-[tiin]ifice ce au ca obiect, cu prec=dere, falsurile dedocumente, se pot elabora unele procedee tehnice care s=contribuie la descoperirea cu operativitate a falsurilor sauluarea unor m=suri de siguran]= suplimentare.

Exploatarea cartotecilor criminalistice de identificare apersoanelor dup= datele biometrice, cu aplica]iile informaticemoderne de tipul identific=rii persoanei dup= amprent=, dup=profilul genetic [i dup= caracteristicile faciale, al=turi de celelaltemodalit=]i de identificare a persoanei dup= scris – semn=tur=,voce – vorbire sau alte urme, contribuie \n complexul general larealizarea laturii reactive a activit=]ii de prevenire.

Pentru descurajarea persoanelor predispuse lacomiterea de infrac]iuni sau alte fapte antisociale,criminalistica, prin ramura ei tehnic=, se impune prinsistemele de alarmare [i capcanele tehnico-criminalisticece pot fi aplicate \n locurile [i \n mediile cu vulnerabilitate.

Sistemele de alarmare capteaz=, prelucreaz= [itransmit omului un semnal de alarm= ori de aten]ionare,prelungind astfel \n timp [i spa]iu posibilit=]ile salepentru a preveni [i descoperi situa]ii ce aduc prejudiciipersoanelor sau bunurilor. Acestea cuprind din punct devedere tehnic totalitatea mijloacelor (dispozitive [i instala]ii)care permit o supraveghere automat= a unor obiecte,imobile, puncte, locuri sau zone vulnerabile [i asigur=declan[area unui semnal de alarm= \n scopul interven]ieioperative a personalului autorizat. Alarmarea \n sine este oactivitate eficient= atunci când are loc \nainte de producereaunor pagube sau rezultate ale ac]iunii infractorului. Sistemelede alarmare sunt formate din dispozitive de detec]ieconcretizate \n detectoare de deplasare, detectoare de sunet,zgomot [i vibra]ii, detectoare de [ocuri, detectoare deapropiere-atingere, detectoare de trecere, detectoare demi[care, detectoare de prezen]=, detectoare de falsuri,precum [i detectoare ac]ionate manual.

Capcanele tehnico-criminalistice folosite \n lupta\mpotriva comiterii de fapte penale au un dublu rol:represiv, prin identificarea, prinderea [i tragerea lar=spundere a autorilor, [i preventiv, deoarece \ntodeaunaprin identificarea f=ptuitorilor se ajunge la curmarea[irului de fapte penale [i la limitarea prejudiciului, maiales dac= se are \n vedere c= aproape invariabil avem de-a face cu fapte repetate ori cu o infrac]iune continuat=.Capcana are mare eficien]= [i \[i realizeaz= rolul s=u \n timp,f=r= folosirea de efective [i cu un randament ridicat, fiindeficace \n orice condi]ii, mai ales \n investigarea criminalisticaa actelor de coruptie.

Dintre tipurile de capcane criminalistice folosite depoli]ia român= enumer=m:

CRIMINALISTICA 3

Comisar [ef de poli]ie dr. GHEORGHE POPASubcomisar de poli]ie L+ZUREANU CRI{AN MUCENIC

– capcana chimic= const= \n marcarea chimic= lalocul unde se presupune c= va fi comis= fapta cu substan]ecu care f=ptuitorul va veni \n contact [i care vor adera lahainele [i corpul acestuia;

– capcana odorant= se organizeaz= prin r=spândireala locul unde se presupune c= se va comite o fapt= a unorsubstan]e care vor transmite un miros discret specificpersoanei f=ptuitorului, al c=rui traseu va fi apoi urm=rit cucâinele de urm=;

– capcana optic= se organizeaz= prin instalarea unormecanisme tehnice de fotografiere sau filmare a f=ptuitorului;imaginile captate pot fi exploatate pentru identificareapersoanei, cu ajutorul Sistemului de recunoastere [irecompunere faciala ImagetraK;

– capcana fonic= se organizeaz= fie \mpreun= cu altecapcane, fie singur= [i const= \n instalarea \n locul unde sepresupune c= se va repeta fapta, a unui dispozitiv de\nregistrare fonic=, cu scopul de a se \nregistra unele sunetecum ar fi vocile participan]ilor, zgomotul specific f=cut de pa[i,urmele sonore ale \mpu[c=turii, etc.

Pentru folosirea unei capcane tehnico-criminalistice,trebuie s= fie \ntrunite cumulativ urm=toarele condi]ii:� ac]iunea sa fie ilicit=, s= aib= caracter de repetare,f=ptuitorul s= fie neidentificat [i s= existe un cerc determinat [irelativ redus de persoane suspecte.

|n realizarea rolului de identificare a f=ptuitorului estenecesar= p=strarea secretului aplic=rii ei, iar \n cazul \ncare se urm=re[te descurajarea persoanelor predispuse lacomiterea de infrac]iuni, ca obiectiv al activit=]ii de prevenire,pot fi ini]iate [i sus]inute campanii de informare generic= \nmass-media.

Prin regulile [i metodele specifice elaborate de tacticacriminalistic=, cu ajutorul c=rora faptele penale suntdescoperite [i probate \n scurt timp de la s=vâr[ire, serealizeaz= o influen]= educativ= atât asupra f=ptuitorilor cât [iasupra persoanelor pretabile a comite asemenea fapte.Identificarea cu operativitate a infractorilor previne s=vâr[ireaaltor fapte prin izolarea acestora de societate.

Prin preluarea metodelor de prevenire elaborate detactica [i tehnica criminalistic=, pe baza generaliz=rii practiciide cercetare a diferitelor categorii de fapte antisociale [iadaptându-le la particularit=]ile [i necesit=]ile concrete alefiec=rei cauze, metodica criminalistic= elaboreaz= [i propunediferite m=suri de prevenire. |n acest sens, se pot facepropuneri de perfec]ionare a legisla]iei \n anumite domenii deactivitate, care s= vizeze asigurarea unor reglement=rijuridice de natur= s= previn= apari]ia de \mprejur=rifavorizante pentru s=vâr[irea infrac]iunilor.

Un domeniu deosebit de important de ac]iune pe liniepreventiv= a metodicii criminalistice \l reprezint= ap=rareaavutului public [i privat.

Din activitatea practic= a rezultat c= fiecare activitatede tactic= [i metodic= criminalistic= \n parte are un evident rolde prevenire.

Organizarea [i desf=[urarea la cel mai \nalt nivelcalitativ a activit=]ilor de prevenire presupun o bun= preg=tireprofesional= [i juridic= a criminali[tilor.

|n]elegerea deplin= a cerin]elor majore exprimate prinmunca de prevenire, profund= cunoa[tere a legilor [i apracticii criminalistice constituie condi]ii esen]iale pentruasigurarea eficien]ei activit=]ii de prevenire [i de descoperirea faptelor antisociale.

|n vederea realiz=rii unei preveniri eficiente, poate [itrebuie s= fie folosit= o gam= cât mai larg= de metode [imijloace, \n raport cu specificul fiec=rei activit=]i decriminalistic=. |n activitatea de prevenire a faptelorantisociale, \n condi]iile evolu]iei tehnico-[tiin]ificecontemporane, posibilit=]ile ce se ofer= sunt inepuizabile.

Temeiul legal al folosirii capcanelor tehnico-criminalistice se reg=se[te \n Constitu]ia României [i atribu]iilece decurg din Legea privind organizarea [i func]ionareaPoli]iei Române, privind ap=rarea drepturilor fundamentaleale persoanelor, a propriet=]ii publice [i private.

4 CRIMINALISTICA

Recent, a ap=rut lucrarea “|NCEPEREA EFECTU+RII {I TERMINAREAURM+RIRI PENALE – elemente de tactic= criminalistic=. Modele deacte procesuale [i procedurale”, autor conf. univ. dr. Alexandru Pintea,secretar [tiin]ific al Senatului Universit=]ii de {tiin]e [i Arte “GheorgheCristea” Bucure[ti.Lucrarea este realizat= \ntr-o form= monografic=, fiind un \ndrumarteoretic [i practic pentru to]i cei care, \ntr-un fel sau altul, suntimplica]i \n prevenirea [i combaterea fenomenului infrac]ional.Actualitatea lucr=rii rezid= [i din umplerea unui gol \n literatura despecialitate, unde se constat= lipsa unei asemenea c=r]i care s=abordeze faza de urm=rire penal= \n \ntregul s=u.

O alt= valen]= pozitiv= a c=r]ii – a[a cum arat= \n prefa]= reputatul prof. univ.dr. Nicolae Volonciu – este aceea c= autorul, \n tratarea diferitelor institu]ii de drept procesualpenal, specifice fazei de urm=rire penal=, reu[e[te s= fac= o \mpletire logic= [i armonioas=\ntre aspectele de strict= specialitate juridic= [i cele extrajuridice sau mai precis cele dindomeniul criminalistic [i poli]ienesc”.Cartea are \n final o anchet= ce cuprinde un mare num=r de formulare tipizate folosite deorganele de cercetare penal= [i procuror \n activitatea lor practic=, ceea ce confer= lucr=rii unpronun]at caracter aplicativ.Recomand=m aceast= lucrare tuturor celor care \[i desf=[oar= activitatea \n prevenirea [icombaterea infrac]ionalit=]ii, precum [i studen]ilor facult=]ilor de drept.

Prof. VASILE L+P+DU{I

|NCEPEREA EFECTU+RII|NCEPEREA EFECTU+RII{I TERMINAREA URM+RIRI PENALE{I TERMINAREA URM+RIRI PENALE

B. Programele mali]ioase [i viru[i informaticiDatorit= naturii fraudelor care implic= folosirea programelor

"mali]ioase" sau a viru[ilor informatici, investigarea acestora estefoarte dificil de realizat.

|n acest sens este necesar= formarea unei imaginicomplete asupra incidentului, \n primul rând prin audiereavictimei cu privire la urm=toarele aspecte:

� ce se cunoa[te despre originea software-ului mali]iossau a virusului (cum a ajuns acesta \n sistemul infectat - de peInternet, e-mail, dischete etc.);

� ce program "mali]ios" (ce variant= a acestuia) esteimplicat \n alterarea sistemului victim= (virus, cal troian, bombelogice, viermi etc.);

� modul de realizare a infect=rii [i al producerii replic=riiprogramului "mali]ios / virusului (prin fi[iere EXE, COM, BAT [.a.,comenzilor MACRO etc.);

� modul de manifestare a programului "mali]ios" /virusului (apari]ia unor erori ale tastaturii, modific=ri ale display -ului, afi[area unor instruc]iuni, schimbarea datelor sistemului,schimbarea dimensiunilor unor fi[iere etc.);

� programul "mali]ios" / virusul a afectat mediile dememorare ale sistemului (sistemul opereaz= mult mai \ncet sauare probleme de \nc=rcare a fi[ierelor de boot);

� cum s-a declan[at programul "mali]ios" / virusul (care afost evenimentul care a generat ini]ializare);

� ce pierderi / distrugeri s-au cauzat sistemului;� cum a fost detectat programul "mali]ios" /virusul, dac=

s-a luat vreo m=sur= de prevenire a infect=rii sistemului sau dereparare a pagubelor produse.

Cea mai bun= prob= \n cazul acestor fraude va firealizarea unei copii a sistemului infectat ("image copy") [ia dischetelor sau altor medii de stocare virusate.

Atunci când se fac aceste copii, trebuie respectate oserie de reguli de baz=:

� se vor \ntocmi procese - verbale cu toate activit=]iledesf=[urate \n care se vor consemna \n mod detaliat datelelegate de tipul sistemului, loca]ia calculatorului infectat,procedurile folosite pentru ob]inerea probelor etc.;

� se vor folosi dischete noi, formatate, folosindu-secalculatoare neinfectate, pentru a se realiza copii a fi[ierelorinfectate;

� \n func]ie de situa]ie, se vor copia (\n cazul sistemelorIBM sau compatibile) [i fi[ierelor. COM.EXE. laolalt= cu fi[ierelede sistem COMMAND. COM, AUTOEXEC. BAT [i CONFIG.SYS;

� dischetele respective vor fi protejate \mpotriva scrierii [iinscrip]ionate cu informa]ii referitoare la virusul sau programulmali]ios identificat, data la care s-au f=cut copiile etc.;

� \n toate situa]iile se vor efectua copii duble (prob= [icontraprob=).

Pe baza informa]iilor ob]inute din studierea probelorprelevate [i din analizarea fi[ierelor jurnal ale sistemului se poatetrece la efectuarea altor activit=]i \n vederea identific=rii surseiinfect=rii.

C. Pirateria softwareInvestigatorii trebuie s= cunoasc= cu exactitate care sunt

elementele cerute de legisla]ia na]ional= pentru a se afla \nsitua]ia unui caz de "piraterie software", respectiv care suntprincipalele modalit=]i de s=vâr[ire a reproducerii [i difuz=riiilegale a programelor pentru calculator.

Situa]ia actual= din România reliefeaz= dou= modalit=]iefective de piraterie software:

� multiplicarea [i distribuirea ilegal= de programe pentru

calculator pirat (dup= ce acestora le-au fost \nl=turate \n prealabildispozitivele de protec]ie);

� reproducerea pe suporturile de stocare a informa]iei [iutilizarea unor programe de calculator, pirate sau nu, dar f=r= aavea consim]=mântul titularului drepturilor recunoscute de lege.

Prima modalitate de s=vâr[ire, respectiv multiplicarea [idistribuirea ilegal= de programe de calculator pirat, \ntrune[teelementele constitutive prev=zute de art. 142 lit. a [i b din Legeanr. 8/1996. |n prima situa]ie (acea de reproducere prinmultiplicare a unui program de calculator) trebuie avute \n vederedispozi]iile art. 144 din aceia[i lege, precum [i cele ale art. 222din Codul de Procedur= Penal= referitoare la plângereaprealabil=. Instrumentarea cauzelor de aceast= natur= se va face\n conformitate cu legisla]ia \n vigoare \n vederea identific=riiadev=ratului autor al reproducerii, \n caz contrar pentrupersoanele depistate putându-se re]ine doar fapta de difuzare aunei opere f=r= consim]=mântul titularului dreptului de autor.

A doua modalitate de s=vâr[ire, respectiv reproducereaunor programe de calculator f=r= consim]=mântul prealabil altitularului dreptului de autor, \ntrune[te de asemenea elementeleconstitutive ale infrac]iunilor prev=zute de art. 142 lit. a [i dinLegea 8/1996. Aceast= form= de s=vâr[ire este caracterizat=prin instalarea unui software pe unul sau mai multe calculatoare(moment \n care se consum= infrac]iunea de reproducere a uneiopere), urmat= de folosirea efectiv= a acestuia. Dac= dup=instalarea programului este difuzat sub orice form=, de exempluprin \nchiriere c=tre utilizatorii unor computere aflate \ntr-o sal=de Internet-cafe, atunci ne afl=m \n situa]ia s=vâr[irii infrac]iuniide difuzare f=r= drept a unei opere, \n acest caz existând unconcurs real de infrac]iuni.

Sub aspectul proba]iunii ce trebuie administrat= \n cauz=,pe parcursul actelor premerg=toare, trebuie identificat= [istabilit= cu exactitate persoana care s-a ocupat efectiv dereproducerea programelor pentru calculator. Astfel nu se vaputea proba ac]iunea de reproducere, ci numai achizi]ionarea [iutilizarea unor programe de calculator.

De asemenea, trebuie avut \n vedere faptul c= pentruexisten]a infrac]iunilor men]ionate mai sus \n cazul identific=rii desoftware instalat, nu este necesar s= se dovedeasc= c=programele pentru calculator sunt piratate, fiind suficient=probarea inexisten]ei consim]=mântului titularului drepturilor deautor materializat= \n lipsa documentelor de provenien]= aprogramului [i a licen]elor de utilizare sau a contractului (decesiune, \nchiriere sau utilizare) \ncheiat cu acest titular sau cureprezentan]ii s=i legali.

Pentru desf=[urarea ulterioar= \n bune condi]ii a activit=]iide cercetare penal=, actul de constatare \ncheiat cu ocaziaefectu=rii unei verific=ri \n temeiul art. 142 lit. a [i b, trebuie s=cuprind= date suficiente asigur=rii probatoriului necesar.

Ulterior, se va solicita Oficiului Român pentru Drepturi deAutor efectuarea unei verific=ri de specialitate luându-se leg=tura[i cu reprezentan]ii titularilor drepturilor de autor pentru acomunica dac= se constituie sau nu parte civil= \n procesul penal[i cu ce sum=, urmând a se efectua [i alte activit=]i care seimpun pe parcursul actelor premerg=toare.

D. Investigarea fraudelor s=vâr[ite cu ocaziaorganiz=rii unor licita]ii fictive prin Internet

Cea mai des uzitat= form= de s=vâr[ire a acestorinfrac]iuni este nepredarea bunului pentru care s-a licitat. |naceast= situa]ie câ[tig=torul licita]iei va fi \n[tiin]at prin e-mail dec=tre casa de licita]ii on-line s= contacteze vânz=torul pentru a sestabili detaliile tranzac]iei (forma de plat=, modalitatea detrimitere a bunului). |n toate cazurile f=ptuitorul va solicita plata \n

CRIMINALISTICA 5

Dr. GHEORGHE ALECU

\ntregime sau \n parte a sumei ce reprezint= contravaloareabunului \nainte de trimiterea produsului, dar cump=r=torul debun=-credin]= va constata c= la data stabilit= nu a primit bunulpentru care a licitat .

Instrumentarea cauzelor care implic= ca modalitate des=vâr[ire nepredarea bunului pentru care s-a licitat poate porni,ca mod de sesizare, de la plângerile formulate de persoanelep=gubite, de la \n[tiin]=rile primite de la institu]iile statelor ai c=rorcet=]eni au fost \n[ela]i \n acest mod sau chiar de la sesiz=ri dinoficiu (de exemplu, \n situa]ia \n care din investigarea uneireclama]ii vor rezulta date despre s=vâr[irea altor fapte deaceea[i natur=).

Fraudele comise cu prilejul organiz=rii unor licita]ii prinInternet au c=p=tat o amploare deosebit= pe teritoriul României, \nultimii ani fiind identificate [i documentate cu sprijinul autorit=]iloramericane [i ale altor state ai c=ror cet=]eni au fost prejudicia]i.

E. Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu mijloacele deplat= electronice

|n investigarea cazurilor care implic= s=vâr[irea uneifraude \n leg=tur= cu mijloacele de plat= electronice, trebuie \nprimul rând reconsiderate mijloacele criminalistice clasice, cumar fi analiza amprentelor [i examinarea documentelor, precum [ifolosirea exper]ilor \n materie.

Verificarea amprentelor \n vederea identific=rii suspectului,mai ales atunci când exist= suspiciunea c= titularul cardului esteimplicat \n s=vâr[irea fraudei, va porni de la analizareainstrumentului de plat= (dac= acesta a fost re]inut), a formularelorcompletate de f=ptuitor [i a oric=rui alt obiect care ar fi pututp=stra impresiuni papilare. Prelevarea acestor probe trebuief=cut= cu maxim= aten]ie iar examinarea lor se va desf=[ura \ncadrul unui laborator criminalistic de c=tre personalul specializat.

De asemenea, documentele scrise de suspect reprezint=probe importante a c=ror analiz= se va face tot de c=tre exper]i\n materie (de exemplu: formele de \nregistrare completate cuocazia caz=rii la o unitate hotelier=, formularele tipizate semnatesau completate \n parte de f=ptuitor).

Modelele de compara]ie necesare verific=rii grafologice sepot ob]ine prin prelevarea unor probe de scris sau prinperchezi]ionarea re[edin]ei f=ptuitorului, unde se pot identifica [ialte documente sau obiecte incriminatorii (agende cu \nsemn=rireferitoare la carduri bancare, cecuri sau facturi anulate,produsele achizi]ionate prin folosirea frauduloas= a unui card).

Verificarea criminalistic= a \nscrisurilor se poate facenumai pe baza documentelor originale, [i de aceea investigatoriitrebuie s= ac]ioneze cu operativitate \n vederea asigur=rii acestormijloace de prob=, fiind cunoscut faptul c= exist= posibilitateadistrugerii sau dispari]iei acestora din diverse cauze (deexemplu: institu]iile financiare emitente de carduri de creditp=streaz= documentele originale privind eliberarea unui cardpentru o perioad= de cel mult 3 luni, timp suficient pentruidentificarea unei fraude, ulterior acestea arhivându-se prinfotocopiere pe microfilm).

Totu[i, pentru alte categorii de documente, care nunecesit= verific=ri criminalistice, este foarte important s= seob]in= aceste \nscrisuri indiferent de forma \n care se g=sesc:original, copie, microfilm, document printat cu ajutorul uneiimprimante) .

|n func]ie de natura fraudei investigate, se disting maimulte locuri ce trebuie avute \n aten]ie \n vedereaidentific=rii unor \nscrisuri cu valoare probatorie [i anume:

� asupra titularului cardului sau la re[edin]a acestuia;� la sediul comerciantului implicat \n tranzac]ie sau la

punctele de lucru unde acesta \[i desf=[oar= activitatea;� la institu]ia emitent= a cardului bancar; la oficiile

po[tale;� la re[edin]a suspectului.Documentele necesare pentru a proba un anumit gen de

fraud= implicând folosirea unui card bancar (cum ar fi furtul sauutilizarea neautorizat= a unui card) variaz= de la caz la caz, \nfunc]ie de modul propriu-zis de s=vâr[ire [i de \ncadrarea juridic=a faptei.

Probarea acestui gen de fraud= se poate face pornind

de la urm=toarele documente:� cardurile bancare implicate; contractul \ncheiat \ntre

titularul cardului [i institu]ia financiar= emitent= (acolo unde estecazul);

� contractul \ncheiat \ntre comerciant [i institu]iafinanciar= care l-a abilitat s= accepte pl=]i cu c=r]i de credit (acolounde este cazul);

� formularele completate de suspect (acolo unde estecazul);

� formularele imprimate (originale sau copii) p=strate detitularul cardului, comerciant, compania emitent= sau de c=tref=ptuitor;

� \nregistr=rile [i facturile existente la oficiile po[tale(acolo unde este cazul), alte \nscrisuri incriminatorii (formulare"\n alb", acte de identitate false sau \n "alb", probe de scris)identificate \n posesia suspectului.

Folosirea mijloacelor criminalistice [i a exper]ilor \n materieeste mai mult decât util= [i \n investigarea cazurilor de falsificarea cardurilor bancare prin contrafacere sau alterare (de exemplu:prin examinare cu raze laser se poate identifica num=rul de contoriginal sau alte date inscrip]ionate pe un card care a fostfalsificat prin modificarea acestor informa]ii).

Din verific=rile efectuate, mai ales cu ocazia perchezi]iilor, sepoate stabili folosirea de c=tre suspec]i a unor sisteme informaticepermanente, pentru punerea \n aplicare \n mod direct a rezolu]iilorinfrac]ionale sau pentru dinamizarea procesului infrac]ional. Estenecesar ca aceste echipamente s= fie asigurate \mpotriva oric=rormodific=ri ce ar putea interveni [i ridicate \n vederea cercet=riiam=nun]ite, cu ajutorul unor programe pentru calculator adecvate,pentru a identifica eventualele informa]ii incriminate sau aplica]iilesoftware folosite \n scopuri frauduloase, (de exemplu: lareini]ializarea benzilor magnetice ale cardurilor).

Pe parcursul cercet=rilor se pot identifica dispozitiveelectronice de codificare a benzilor magnetice utilizate larecodificarea informa]iilor stocate pe benzile magnetice alecardurilor pierdute sau furate. Aceste dispozitive pot fi identificateata[ate prin cablu la un calculator personal comunicând printr-unsoftware adecvat. Dac= un astfel de dispozitiv este identificat cuprilejul execut=rii unei autoriza]ii de perchezi]ie trebuie acordat=aten]ie listelor sau mediilor de stocare cu numere de conturi carereprezint= indicii temeinice cu privire la s=vâr[irea unei fraude cucarduri bancare.

|ntrucât aceste date ar putea fi stocate \n fi[iere ascunse,parolate sau protejate prin alte modalit=]i, atât pe parcursulperchezi]iei cât [i ulterior, se impune ca verific=rile s= fieefectuate de personal calificat \n prezen]a investigatorului [i apersoanei suspecte sau a reprezentan]ilor acesteia.

Pe parcursul derul=rii unei investiga]ii referitoare lafraude cu carduri bancare, trebuie realizate, de la caz la caz,cel pu]in urm=toarele activit=]i:

� stabilirea procedurilor pe baza c=rora se efectueaz=tranzac]iile;

� identificarea [i verificarea cardului implicat;� identificarea tuturor \nregistr=rilor care s-au f=cut \n

sistem (pornind de la titularul cardului pân= la institu]ia financiar=emitent=);

� ridicarea \n original sau \n copie a formularelorcompletate [i a oric=rui alt material scris cu prilejul tranzac]iei;

� verificarea grafologic= a \nscrisurilor identificate;� cercetarea la fa]a locului (dac= este cazul) identificarea

[i audierea persoanelor implicate [i a martorilor;� alc=tuirea de portrete robot pe baza descrierilor

furnizate de partea v=t=mat= [i martori (dac= este cazul);� verificarea sistemelor informatice implicate.Toate activit=]ile men]ionate vor fi documentate prin

\ncheierea actelor procedurale solicitate de legisla]ia \n materie.

G. Investigarea fraudelor din domeniultelecomunica]iilor

Cercetarea cazurilor la fraudarea sistemelor detelecomunica]ii este aparent foarte dificil=. Unul dintre cei maiimportan]i factori care poate duce la o investiga]ie cu rezultatenesatisf=c=toare este lipsa de cuno[tin]e tehnice a persoanelor

6 CRIMINALISTICA

implicate \n desf=[urarea verific=rilor privind aceast= relativ nou=modalitate infrac]ional=, comis= de cele mai multe ori de autoricu \nalt= specializare.

Pentru a lupta eficient \mpotriva acestor amenin]=ri estenecesar= o strâns= cooperare cu furnizorii de servicii detelecomunica]ii, dar [i cu autorit=]ile responsabile a autoriza [iverifica operatorii de re]ele, precum [i cu furnizorii deechipamente hardware [i aplica]ii software pentru ace[tia.

|n acest sens se pot stabili puncte de contact,identificându-se individual persoanele care pot furniza informa]iitehnice [i modalit=]ile de contactare a acestora. |n lipsa unuipersonal calificat \n rândul poli]i[tilor criminali[ti, ar putea fi atra[itehnicieni din companiile de telecomunica]ii, cu acordulangajatorilor acestora, la realizarea unor activit=]i operative(perchezi]ii, cercet=ri la fa]a locului, verific=ri tehnice etc.), pebaza observa]iilor f=cute de c=tre ace[tia putându-se identificaprobe foarte importante.

Faptul c= aceste tipuri de verific=ri au, \n marea majoritatea cazurilor, o dimensiune interna]ional=, face necesar=cunoa[terea de c=tre investigatori a procedurilor de cooperareinterna]ional=, ac]ionându-se \n primul rând pentru punerea laad=post a probelor necesare.

Nu \n ultimul rând cercetarea acestor fapte solicit= ac]iunioperative, \ntrucât s=vâr[irea fraudei nu va dura mai mult decâttimpul necesar autorului s= asculte sau s= utilizeze serviciile detelecomunica]ii, iar operatorii vor stoca datele respective numaipentru o perioad= scurt= de timp. De aceea, probele trebuieidentificate [i indisponibilizate cât mai curând posibil,asigurându-se c= datele solicitate companiilor de telecomunica]iiacoper= \ntreaga perioad= a activit=]ii infrac]ionale.

De altfel, primele verific=ri se vor \ntreprinde princontactarea reprezentan]ilor companiilor de telecomunica]ii \nscopul:

� \n]elegerii modului de func]ionare a sistemului;� ob]inerii tuturor \nregistr=rilor referitoare la incidentul

investigat (facturi telefonice, fi[iere jurnal ale sistemelorinformatice etc.);

� analiz=rii \n comun a datelor de]inute, precum [i a\nregistr=rilor de sistem;

� intercept=rii liniilor [i comunica]iilor suspecte;� ob]inerii de sprijin \n activit=]ile operative ce urmeaz= a

fi \ntreprinse (perchezi]ii [i analize ale echipamentului capturat);� verific=rii personalului implicat;� verific=rii, activ=rii sau schimb=rii m=surilor de

siguran]=;� ob]inerea unei reclama]ii (\n func]ie de natura cazului

investigat, dac= paguba urmeaz= a fi suportat= de furnizorul deservicii).

a) Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu telefoniamobil=.

Unii operatori de re]ele de comunica]ii mobile \nregistreaz=\ncerc=rile de accesare a unor telefoane mobile parolate cât [i anum=rului de pe cardul SIM pe baza num=rului IMSI(Interna]ional Mobile Subscriber Identity), emitentului carduluiSIM putând astfel identifica de]in=torul de cont. De aceea,fi[ierele jurnal \nregistrate de operatori pot constitui un punct deplecare \n vederea identific=rii telefoanelor mobile furate.

|n cazul clon=rii unui telefon mobil analog, acesta vafunc]iona pe dou= frecven]e radio diferite \n acela[i timp, unafiind folosit= de proprietarul legitim iar cealalt= de infractor. Printriangula]ie se poate identifica telefonul ilegal folosit cu ajutorulunui dispozitiv (radio compas) localizat la sta]ia radio de baz=radio (RBS) prin care comunic= telefonul respectiv.

b) Investigarea fraudelor prin subscriere frauduloas=.De[i operatorii de servicii au luat m=suri de revizuire a

identific=rii [i stabilirii credibilit=]ii clien]ilor \n vederea reduceriifolosirii ilegale a conect=rilor ob]inute prin documente deidentificare false, totu[i, prin aceast= modalitate infrac]ional=,furnizorii de servicii de telecomunica]ii fixe sau mobile sufer=pierderi importante, deoarece frauda poate fi detectat= \n generalprea târziu, atunci când "proprietarul" liniei telefonice nu achit=contravaloarea serviciilor folosite .

Pentru a investiga [i a afla identitatea f=ptuitorilor, este

necesar= reclamarea din timp a faptei. |n acest fel unii operatori\ncerc=, prin supravegherea re]elelor, s= identifice acele linii careutilizeaz= un num=r mare de unit=]i \ntr-un interval de timp scurt.

Pe baza unui "raport de utilizare", realizat pe zile [i pus ladispozi]ie de compania de telecomunica]ii, se va face o evaluarea profilului utilizatorului fraudulos, stabilindu-se dac= se vaac]iona \n vederea minimiz=rii pierderilor, prin \ntreruperea cuorice mijloc a activit=]ii infrac]ionale, sau se va c=uta, cu risculproducerii [i a altor pagube, s= se identifice f=ptuitorul.

c) Investigarea fraudelor referitoare la hacking [imanipularea re]elelor de telecomunica]ii.

Aceste tipuri de fraude sunt comise de persoanespecializate \n folosirea frauduloas= a re]elelor detelecomunica]ii, [i de aceea investigatorul trebuie s= stabileasc=dac= nu cumva au de-a face cu un grup infrac]ional organizat .

{i \n acest caz eficien]a verific=rilor depinde de rapiditateadepist=rii [i reclam=rii fraudei de c=tre persoanele fizice saujuridice prejudiciate, precum [i de posibilitatea folosirii unormijloace tehnice adecvate de supraveghere [i urm=rire aconexiunilor realizate. De asemenea, se vor efectua verific=ri \nvederea identific=rii unor eventuale leg=turi infrac]ionale situate\n interiorul companiei furnizoare de servicii telefonice sau a altorpersoane (fo[ti angaja]i, personal de \ntre]inere etc.) care auavut acces la re]eaua \n cauz=.

4. Echipamentul necesar desf=[ur=rii investiga]iiloron-line [i a cercet=rii fraudelor informatice

Considerentul principal care trebuie s= stea la baza alegerii[i configur=rii echipamentului de calcul adecvat desf=[ur=rii unorverific=ri on-line [i analiz=rii datelor stocate, trebuie s= fiecapacitatea acestuia de a rula cu o vitez= satisf=c=toareprogramele de calculator strict necesare (cum ar fi software-ul denavigare: Internet Explorer sau Nestacape Navigator), dar [i celede analiz= a datelor, cele de protec]ie a datelor stocate pecalculatorul \n cauz= precum [i software-ul folosit la redareaformatelor multimedia. Toate acestea \n condi]iile folosiriisimultane a programelor men]ionate [i nu numai.

Din punct de vedere hardware, sistemul folosit trebuie s=fie prev=zut cu toate echipamentele necesare acces=rii, copierii[i red=rii mediilor de stocare indisponibilizate, precum:

� hard - drives (intern, extern [i deta[abil);� CD-ROM drives (R/W);� DVD drives;� Dispozitive de citire (readers): pentru diferite medii de

stocare (Magnetic Card readers, Smart Card readers [.a.);� Dispozitive de realizat clonarea mediilor de stocare

("image copy");� Dispozitive de accesare a sistemelor "Personal

Organisers";� Componente video-grafice cu ie[ire-intrare pentru TV;� Dispozitive de securitate.De asemenea, trebuie avut \n vedere faptul c= echipamentul

de calcul care va fi folosit la desf=[urarea investiga]iilor [i altoropera]iuni prin Internet nu trebuie s= fie conectat \ntr-o re]ea LANpentru a asigura un acces controlat la acest sistem.

5. Cercetarea transfrontalier= a fraudelor informatice

Dintre toate activit=]ile criminale, criminalitatea informatic=are cele mai evidente implica]ii interna]ionale. U[urin]a cu careInternetul permite dep=[irea grani]elor conven]ionale \i poatesurprinde chiar [i pe utilizatori.

Ast=zi, este tehnic posibil s= se manipuleze o claviatur=\ntr-o ]ar= A, pentru a altera datele stocate \ntr-o ]ar= B, a letransfera apoi \ntr-o ]ar= C [i a ob]ine un rezultat fraudulos, deexemplu o plat=. Fiind vorba de pagube cu date sau programeinformatice sau sabotaje informatice, este posibil= inoculareaunui virus informatic \n programul informatic \ntr-un stat,programul contaminat putând fi atunci copiat de sute de ori [itransferat \n mai multe ]=ri. Când virusul distruge programul,efectele pot s= se manifeste \n foarte multe ]=ri. Se pune atunci\ntrebarea dac= se [tiu care criterii ar trebui aplicate pentru a

CRIMINALISTICA 7

determina ]ara competent= s= urm=reasc= [i s= instruiasc= acesttip de infrac]iune? Este statul unde a avut loc manipulareamaterial=, cel unde datele au fost alterate, cel unde s-a produsefectul, statul unde este prezent fizic autorul delictului, cel undese afl= victima sau cel unde este mai u[or de strâns dovezi aledelictului? |n plus intr= \n joc chestiuni tehnice, având poate maimult= amploare decât pentru alte tipuri de criminalitateinterna]ional=. Poate fi tehnic imposibil, de exemplu, s= sedetermine \n ce ]ar= se g=seau datele când au fost elemanipulate. Se \ntâmpl= adese ca transferul interna]ional dedate s= implice atâtea ]=ri, \ncât locul unde se manifest= pentruprima dat= delictul \nsu[i este punctul unor circumstan]e fortuite.|n acest caz, este necesar s= se recurg= la exper]i \n informatic=pentru a determina locul unde s-a produs tehnic incidentul [imodul \n care el afecteaz= sistemul [i func]ionalitatea sa.

|n cercetarea interna]ional= a acestor fraude, anchetatoriidispun de sistemul pus la dispozi]ie de Interpol, pe bazapunctelor na]ionale de contact permanent - (The ReferencePoints for computer-relatd crime - NCRP's), de alte leg=turi cualte organisme interna]ionale de profil [i de contacte de la nivelulinstitu]iilor na]ionale implicate \n combaterea acestui fenomen,dar [i de un cadru juridic interna]ional stabilit de tratatele deasisten]= legal= mutual=.

Stabilirea jurisdic]iei se face \n mod diferit \n func]ie delegisla]ia na]ional=, pe baza mai multor criterii, cum ar fi:

� loca]ia fizic= a calculatorului utilizat la s=vâr[ireafraudei;

� locul de re[edin]= a f=ptuitorului;� locul unde s-au produs consecin]ele activit=]ilor ilicite etc.|n condi]iile \n care o fraud= comis= \n re]eaua Internet

poate implica mai multe ]=ri [i jurisdic]ii, autorit=]ile na]ionale cuatribu]iuni \n domeniu trebuie s= cunoasc= perfect cadrul juridic

na]ional [i s= aplice \n mod eficient tratatele interna]ionale deasisten]= legal= mutual= la care statul respectiv este semnatar.

Elementul cheie \n desf=[urarea unei ancheteinterna]ionale privind o fraud= informatic= este celeritatea, care,din nefericire, datorit= unor factori obiectivi, nu caracterizeaz=\ntotdeauna investigarea acestui gen de infrac]iuni cu implica]iitransfrontaliere .

De aceea, \n viitorul apropiat este necesar=perfec]ionarea instrumentelor actuale de cooperareinterna]ional= precum [i ini]ierea altora noi, \n vedereauniformiz=rii regionale [i interna]ionale a legisla]iei \nmaterie [i realiz=rii unei jurisdic]ii suprana]ionale.

Bibliografie9. I. Lucaci, R. Marin, "Criminalitatea informatic=", Ed. Fed Print S.A.,Bucure[ti, 2003, p. 102.10. I. Lucaci, R.Marin, op.cit., p.54.11. I. Lucaci, R.Marin, "Cercetarea fraudelor informatice", p. 56.12. Gh.Alecu, op.cit., p. 864.13. I. Lucaci, R. Marin, "Cercetarea fraudelor informatice", p.95.14. L.C. Kovesi "Accesul [i supravegherea sistemelor detelecomunica]ii sau informatice", RD nr. 7/2003, p. 143.15. I. Lucaci, R. Marin, "Investigarea fraudelor informatice", p. 40.16. I. Lucaci, R. Marin, "Criminalitatea informatic=", p. 81.17. I. Lucaci, R. Marin,"Investigarea fraudelor informatice", p. 82.18. I. Lucaci, R.Marin, "Investigarea fraudelor informatice", p. 86.19. Paraschiv T., Stoi I., Bota M. "Informatic= juridic=", Ed. Augusta,Timi[oara, 1998;p. 134.20. V.V. Patriciu, E.M. Pietro[anu, I.Bica, C.V=duva, N.Voicu,"Securitatea comer]ului electronic", Ed. All, Bucure[ti, p. 69.21. L. Vasiu, I.Vasiu, op.cit., p. 154.22. D. Popescu, "Criminalitatea transfrontalier=", \n RevistaCriminalistica nr. 2/2004, p. 23.23. T. Paraschiv, I. Stoi, M. Bota, op. cit., p. 198

8 CRIMINALISTICA

MMMM AAAA SSSS TTTT EEEE RRRR EEEE UUUU RRRR OOOO PPPP EEEE AAAA NNNN SSSS PPPP EEEE CCCC IIII AAAA LLLL IIII ZZZZ AAAA RRRR EEEE AAAA CCCC RRRR IIII MMMM IIII NNNN AAAA LLLL IIII SSSS TTTT IIII CCCC ++++

|ncepând cu anul 2004, conform aprob=rii Ministerului Educa]iei [i Cercet=rii, Universitatea Român= de {tiin]e[i Arte “Gheorghe Cristea” Bucure[ti, acreditat= de Legea nr. 482/2002, \n parteneriat cu Institutul de Criminalistic=din Inspectoratul General al Poli]iei [i Asocia]ia Criminali[tilor din România, a organizat un program de Master European,\n specializarea Criminalistic=, pe durat= de doi ani de studii (2004-2006).

Primul an al acestui Masterat a constituit un succes, fiind o premier= \n ceea ce prive[te modul de abordare apreg=tirii masteranzilor, \ntrucât s-au efectuat mai multe aplica]ii practice \n cadrul Institutului de Criminalistic= [i s-au dezb=tut studii de cazuri solu]ionate de organele judiciare.

Pentru seria 2005-2007, \nscrierile se fac la sediul Universit=]ii Române de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea”Bucure[ti, str. Energeticienilor nr. 9-11, sector 3, \n perioada 27 septembrie – 5 octombrie 2005.

Candida]ii vor prezenta pentru \nscriere urm=toarele documente:1. copie diplom= absolvire studii superioare sau adeverin]= de licen]=;2. copie certificat de na[tere;3. copie B.I./C.I.;4. 2 foto tip B.I.;Adevetin]= de la locul de munc=;6. curriculum vitae7. dosar plic;8. chitan]= privind taxa de \nscriere la Masterat (30 EURO – se pl=te[te la caseria Universit=]ii).Admiterea la Masterat va consta \ntr-un interviu, care se va realiza la sediul Universit=]ii \n perioada 10-15

octombrie 2005.Taxa anual= pentru cursul de masterat este de 300 EURO, sau contravaloarea \n lei la cursul B.N.R. din ziua

efectu=rii pl=]ii, sum= ce se va achita \n dou= tran[e, la caseria Universit=]ii.Pentru ob]inerea cursurilor cu modulele care se vor preda se va achita contravaloarea lor \n sum= de 50

EURO/anual.Informa]ii suplimentare la telefoan: 021-346 16 41; mobil: 0740 060 696 V. L=p=du[i

Momente memorabile ale form=rii criminalisticii:1892 – • La Palatul Justi]iei din Bucure[ti se \nfiin]eaz=

serviciul de identificare antropometric=, serviciu care va fiorganizat de medicul legist Andrei Ionescu, sub \ndrumareaprofesorului Mina Minovici (17).

� |ncepând cu anul 1892, cele câteva date privindsemnalmentele descriptive ce se treceau prin fi[a de cazier ainfractorilor prin observa]iile directe ale celui ce \ntocmea fi[aau fost \nlocuite cu datele antropometrice precis recoltate,prin m=sur=tori cu ajutorul unor instrumente speciale, bandade m=surat, compasul [i glisiera mare [i mic=, conformmetodei Bertillon (1882). “(...) Pe fi[a de cazier clasificat= \nordinea alfabetic=, dup= numele de familie al infractorului, setrecea \n col]ul din dreapta, sus, num=rul filei din registru, iarpe dosul acestei fi[e datele m=sur=torilor antropometricedup= cum urmeaz=: talia, anvergura, bustul, lungimea [il=rgimea capului, lungimea [i l=rgirea urechii stângi,lungimea piciorului stâng, lungimea auricularului stâng,lungimea antebra]ului stâng, apoi culoarea ochiului stâng,respectiv aureola [i periferia. C=utarea infractorilor la cazierse f=cea tot alfabetic, datele antropometrice [i culoareaochiului servind numai la evitarea unor confuzii \n cazul cândmai mul]i infractori ar fi avut acela[i nume, acela[i an alna[terii [i acela[i prenume al p=rin]ilor.”

� “La metoda de clasificare dactiloscopic= inventat= deargentinianul Vucetici (1901), dr. Andrei lonescu introduceaideea nomenclaturii latine a tipurilor desenelor dup= num=ruldeltelor, realizat= la Madrid de spaniolul Oloritz (1904) [iconcep]ia propus= de norvegianul Daae (1906), ca primulelement al frac]iei din formula de clasificare s= fie reprezentatde degetele ar=t=toare. La aceast= decizie au fost luate \nconsidera]ie [i observa]iile f=cute asupra desenelor papilare dela degetele ar=t=toare ale românilor, unde se confirma opinialui Daae c= variabilitatea tipurilor de desene la aceste degeteeste mai mare decât la police sau celelalte degete. Cu acesteperfec]ion=ri aduse metodei Vucetici, clasificareadactiloscopic= era asigurat=. Prof. M. Minovici a fostpromotorul, teoreticianul, [i cel mai competent om de[tiin]= de la noi care s-a dedicat studiilor antropometrice[i dactiloscopice \n scopul promov=rii metodelor[tiin]ifice de identificare a recidivi[tilor. Organizareaprimului serviciu de identificare dactiloscopic= [i fericitaalegere a medicului legist dr. Andrei lonescu, pentru realizareapractic= a acestor importante servicii, se datoresc profesoruluiM. Minovici. Tot el a fost acela care a inspirat fratelui s=u, dr.Nicolae Minovici, ideea \nfiin]=rii pe lâng= serviciulantropometric din Palatul Justi]iei a acelei prime [coli deantropologie, pentru preg=tirea cadrelor poli]iene[ti \ndomeniul identific=rii recidivi[tilor [i a recunoa[terii [tiin]ifice cuajutorul portretului vorbit, a infractorilor urm=ri]i. Aceast= [coal=de antropologie, lec]iile predate \n cadrul ei, \ncepând, cu anul1896, pot fi considerate ca prima [coal= de poli]ie [tiin]ific=\n care a func]ionat \n România. Aceste cursuri au fosttip=rite de dr. Mina Minovici [i dr. Nicolac Minovici, constituindo lucrare foarte valoroas= pentru instruirea cadrelor \ndomeniul antropometriei [i a portretului vorbit. |n cursurile de

preg=tire a medicilor legi[ti, prof. M. Minovici [i dr. NicolaeMinovici au ini]iat [i dezvoltat un larg capitol referitor lac=utarea [i relevarea urmelor papilare atât pe corpurile delicte,g=site la locul crimei, cât [i pe obiectele pe care autorul le-aputut atinge cu ocazia s=vâr[irii faptei. (18).

� La 20 decembrie, Mina Minovici inaugureaz=Institutul medico-Iegal (Morga), primul de acest gen dinlume, care, din 1924, prin decret va purta numele s=u (19).Pe frontispiciul institutului, Mina Minovici va \nscrieCatehismul medicului legist, care este valabil [i pentruviitoarea profesie pe care profesorul [i fra]ii s=i o vorfundamenta \n România - aceea de criminalist:

“Tota medicina prudentia est.|nva]=, prin \ndoial=, s= cump=ne[ti toate

elementele adev=rului [tiin]ific.Prive[te cu aten]ie [i cerceteaz= cu deam=nuntul

ceea ce vezi.Un caz, \n aparen]= foarte simplu, e, \n realitate,

adesea dintre cele mai complicate.Evit= teoriile pripite [i fere[te-te de \ndemnurile

imagina]iei.S= nu faci niciodat= ipoteze complicate.Fii totdeauna obiectiv, pentru c= n-ai de exprimat o

convingere, ci de f=cut o demonstra]ie. Da mihi factum,et dabo tibi jus!

Astup=-]i urechile, \nchide gura [i deschide mariochii pentru ca, la ad=postul oric=rei sugestiuni streine,s= nu te pronun]i decât dup= ce te-ai p=truns detemeinicia celor constatate.

Procedeaz= cu ordine [i metod=, dup= un plan \nprealabil abil croit. Nu uita c= o autopsie o dat= gre[it=nu mai poate fi \ndreptat=.

10.Medicul-legist trebuie s= posead= trei lucruri:me[te[ugul, [tiin]a, arta. Me[te[ugul \l \nve]i, [tiin]a odobânde[ti prin munca trudnic=. Arta, \ns=, e un darfiresc, instincitv, de care numai cei ale[i au parte.”

1893 – • Apare, la Craiova, Manualul ofi]erului de poli]iejudiciar= de Nicolae I. Alexiu, judec=tor la TribunalulRomana]i, “\n care erau tratate reguli precise cu privire ladeplasarea la fa]a locului, ridicarea corpurilor delicte,reconstituirea [i «confruntarea pârâtului cu cadavrul».Totodat=, autorul insist= asupra spiritului de observa]ie decare trebuie s= dea dovad= poli]istul \n orice situa]ie s-ar afla”(20). lat= a[adar, un coleg de breasl= al lui Hans Grossreu[e[te un manual care face cinste criminalisticii române[ti.

1894 – • Profesorul Nicolae Minovici va lua primeleimpresiuni digitale condamna]ilor din \nchisori. El va reu[i, \n1896 [i 1906, s= identifice primii ho]i dup= amprentele l=satela locul faptei.

Primele descoperiri ale autorilor unor furturi dup=urmele digitale pe care ace[tia le~au l=sat la loculfurturilor au fost f=cute, \n România, de dr. NicolaeMinovici. |n scrisoarea adresat= lui Vucetici, autorulsistemului de clasificare dactiloscopic= din Argentina,scrisoare publicat= [i \n “Revista de Policia” din Montevideo-Uruguai - la 15 aprilie 1906, dr. Nicolae Minovici expunecercet=rile sale f=cute asupra impresiunilor digitale luate la\nchisori \n anul 1894, de la 40 de criminali condamna]i,

CRIMINALISTICA 9

Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN

comparativ cu impresiunile digitale recoltate de la aceia[icondamna]i \n anul 1906. Din examinarea f=cut= dup= 12 ani,reie[ea c= impresiunile acestora erau perfect identice, nusuferiser= nici o modificare \n particularit=]ile lor de am=nunt.Dalele acestei scrisori con]in documentul din care rezult= c=,\nc= din anul 1894, \n România se \ntocmeau condamna]ilorfi[e cu impresiunile digitale \n scopul identific=rii acestora. Tot \naceast= scrisoare, dr. Nicolae Minovici face [i men]iuneadespre dou= descoperiri ale autorilor unor furturi, f=cute de el cuajutorul urmelor digitale, \n primul caz este vorba de un furtcomis \n biroul unei tipografii \n anul 1896, furt pe care ell-a descoperit dup= o urm= digital= r=mas= pe o hârtie,dintr-o condic= din care autorul sustr=sese o sum= de bani.Comparând aceast= urm= cu impresiunile digitale alepersonalului din tipografia respectiv=, dr. Minovici descoper= caautor al furtului pe un ucenic. Era vorba despre o urm= papilar=digital= vizibil=, colorat= \n negru datorit= cernelii tipograficecare se afla pe crestele papilare de la degetele ucenicului. |ncel de-al doilea caz (1906) era vorba de descoperirea unuiho] care furase cauciucul de la o roat= de tr=sur=. Gra]ieurmelor digitale g=site pe roata de curând vopsit= [i princompararea acestor urme cu impresiunile luate de la mai mul]ivecini b=nui]i, dr. N. Minovici descoper= pe autorul furtului. Laacest ultim caz fusese vorba despre mai multe urme papilarevizibile, care r=m=seser= mulate, adic= imprimate, \n vopseaua\nc= incomplet uscat= a ro]ii. (21)

1896 – • Dr, Nicolae Minovici \nfiin]eaz= pe lâng=Serviciul de antropometrie din Palatul de Justi]ie “{coalaantropologic= (Bertillon)” pentru instruirea poli]i[tilor, carea func]ionat pân= \n anul 1900, care poate fi considerat=prima [coal= de poli]ie [tiin]ific= din România (Constantin}urai). Aici au fost predate agen]ilor [i comisarilor de poli]ie [ino]iuni [tiin]ifice despre dactiloscopie (22).

1900 – • {tefan Minovici public= lucrarea “Les faux enécritures et la photographie en service de la justice”,Bucure[ti, 18 p. De acela[i autor \n domeniul criminalisticii [igrafologiei: “Instructions pour colliger des épreuves decomparaison”, \n Buletinul de chimie din România, p. 83; “Lagraphologie judiciares”, Bucure[ti, 1907, 14 p.; “Grafologiajudiciar=” (Conferin]=), \n Buletinul de chimie din România,1907, p. 78 [i \n “Dreptul”, 1908, nr.80; “De l’application de lalumière électriqué intense à la differenciation d’encressuperposées”, \n Buletinul de chimie din România, 1908, p.168; “Universalapparat zur Untersuchung von Schriften undeUrkunden und deren Fälschungen” Bucarest, 1915, 16 p.

1904 – • La st=ruin]ele profesorilor dr. M. Minovici, dr.N. Minovici [i dr. G. Bogdan se aprob= ]inerea unor cursuride medicin= legal= [i \n facult=]ile de drept (Bucure[ti1904, Ia[i 1913).

Apari]ia unor preocup=ri de criminalistic= \n cadrullucr=rilor [i a cursurilor de medicin= legal= din \nv=]=mântulsuperior eviden]iaz=, \n plus, necesitatea impus= de practicajudiciar= ca problemele ridicate \n cadrul acesteia s= fiere zolvate \n mod [tiin]ific, [i nu prin diletantismul unor metodeluate la \ntâmplare (23).

* Apare “Manualul fehnic de medicin= legal=” al dr.Nicolae Minovici, primul de acest gen din România, careconstituie, \n acela[i timp, [i primul manual decriminalis tic= tehnic= (A se vedea “Fra]ii Minovici - ctitori aiCriminalisticii române[ti”).

1905 – • La 15 martie, Ministerul Justi]iei difuzeaz= ocircular=, \n care, pe baza studiilor profesorului dr. {tefanMinovici, se atr=gea aten]ia, pentru prima dat= \n România,instan]elor judec=tore[ti asupra modului cum trebuie recoltateprobele grafice \n vederea utiliz=rii lor \n efectuareaexpertizelor ordonate. De asemenea, se preciza c= probele

grafice necesare compara]iilor s= fie suficient de cuprinz=toare[i recoltate pe aceea[i calitate de hârtie, iar \n confec]ionarealor s= se utilizeze aceea[i cerneal= [i acela[i instrumentscriptural. Instan]ele erau aten]ionate asupra psihologieiscriptorului, \n special asupra st=rii de emo]ie \n care suntprelevate probele grafice ale sale, emo]ie ce poate determinadevierea lor de la caracterul lor normal. |n aceast= circular= semai ar=ta c= instan]ele judec=tore[ti aveau obliga]ia ca, \naintede dispunerea unei expertize, s= constate printr-un proces-verbal foarte am=nun]it starea material= a piesei incriminate,descriind toate aspectele de degradare a acesteia.

Circulara solicita exper]ilor s= nu dep=[easc= sferaatribu]iilor lor, limitându-se strict la investiga]iile efectuatepersonal, deci ei bazându-[i concluziile numai pe acestea.

Tot printr-o circular= a Ministerului Justi]iei, având la baz=acelea[i studii ale prof. dr. {tefan Minovici, se preciza c=cerneala albastr= [i violet \ntrebuin]at= \n scrierile oficiale [i \nlucr=rile obi[nuite ale autorit=]ilor judiciare se altereaz= foartecurând [i se preteaz= foarte u[or la fraude, fapt care genereaz=prejudicii intereselor justi]iabililor [i ac]iunilor normale aleinstan]elor. Se propunea, totodat=, pentru evitarea acestorinconveniente, ca autorit=]ile s= nu se mai serveasc= \n actelelor oficiale de cernelurile respective. Se mai recomanda\ntrebuin]area \n acte oficiale [i registre a cernelii negre, care nuprezenta nici unul din inconvenientele semnalate.

Nu putem trece cu vederea nici aparatul proiectat deprof. dr. {tefan Minovici pentru fotografierea [imicrofotografierea scrisurilor [i detectarea falsurilor,aparat care \n anul 1905 era considerat unul din cele maievoluate \n acest domeniu (24).

D. Gherghel propune, \n nr. 36 al “Curierului juridic” din15 mai, “introducerea \n toate cabinetele de instruc]iune a câteunui aparat fotografic sistem “Detective” sau “Kodak”, pentru12 pl=ci, dimensiunea 9/12 cm., a c=rui manipulare - ce nureclam= aplica]ii speciale - s= fie \ncredin]at= judec=torului, iarpentru evitarea dificult=]ilor pl=cile s= fie developate, reproduse[i fixate pe hârtie de un fotograf din localitate”. (25)

“Scrierea, turbur=rile ei [i grafologia”, Bucure[ti, 24 p.,autor dr. Gheorghe Marinescu.

“Les esperts et Ies expertiscs en ecritures”, Paris, 40 p.,de Nicolas Episcopescou

• M.D. Moldoveanu, “Profesor de Desemne [iCaligrafie”, Diplomat al Institutului “Mozart” din Paris, Medaliatla Expozi]iile din 1903 [i 1906, tip=re[te un “Tratat deGraphologie [i Expertize \n Falsuri de Acte, Bancnote,Testamente, Chitan]e, Poli]e, Timbre, M=rci, Monete, {tampile,Efigii etc. Con]inând metodele cele practice de aflat fal[ul, dea-l evita, precum [i pedepsele aplicate de lege.” Cu 101 figuri\n text. Tipografia [i Leg=toria G. Iliescu, Bucure[ti, 79 p.

Note biografice17. M. Ioanid, B. Angelescu, “Fra]ii Minovici”, Editura {tiin]ific=,

Bucure[ti, 1970, pg. 31-32.18. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 87.19. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 87-88.20. Gheorghe Scripcaru, Medicina legal= expertal= \n România,

Editura Cugetarea, Ia[i, 2000, pg. 75.21. Ioan Olaru, Dezvoltarea [colii române[ti de criminalistic=, \n

“{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 25.22. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 89-90.23. Moise Terbancea, Constantihn }urai, Lidia Cotu]iu, Anca

Simionescu, Istoricul descoperirii f=ptuitorului dup= urmele desenelorpapilare \n România, \n “{coala româneasc= de criminalistic=”, pg.46-47.

24. Constantin }urai, Enigmele unor amprente, pg. 17.25. Camil Suciu, Dezvoltarea \nv=]=mântului criminalistic \n

România, \n “{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 33-34.

10 CRIMINALISTICA

Cu toate c= \n ultimii ani s-au f=cut progresespectaculoase \n perfec]ionarea mijloacelorcriminalistice de investigare a infrac]iunilor [i\ndeosebi a celor cu violen]=, trebuie s= ar=t=m c= uneledintre cauze au r=mas cu autori neidentifica]i. Dintreaceste perfec]ion=ri sunt de men]ionat urm=toarele:• amprentele digitale au fost \nregistrate [i computerizate[i au fost construite fi[iere cu date care sunt accesibilepoli]iilor din lumea \ntreag=; • instalarea camerelor videode supraveghere care sunt de mare folos organelor depoli]ie; • utilizarea probelor ADN pentru a rezolva o crim=.|n S.U.A. [i Marea Britanie exist= baze de datecomputerizate \n care sunt \nmagazinate detalii despreADN-ul persoanelor condamnate pentru infrac]iunigrave. Pe m=sur= ce baza de date a ADN-ului cre[te [ioamenii de [tiin]= pot identifica ADN-ul din cea mai mic=mostr=, se sper= c= multe dintre crimele r=masenerezolvate se vor rezolva. |n articolul de fa]= vomprezenta o crim= care au avut loc \n Arabia Saudit=,nesolu]ionat= pân= \n prezent.

Moarte suspect=Helen Linda Smith a v=zut lumina zilei pe 3 ianuarie

1956, fiind primul copil al so]ilor Ron [i Jeryl Smith. Tat=l luiHelen a lucrat o perioad= de timp \n poli]ia din Marea Britanie,\n calitate de criminalist, dup= care [i-a realizat o afacereproprie \n domeniul tehnologiei comunica]iilor. Cuplul maiavea trei copii (doi b=ie]i [i o fat=).

Dup= terminarea [colii, la vârsta de 18 ani, Helen a vruts= lucreze \n poli]ie, la fel ca [i tat=l [i bunicul ei, dar a renun]at[i a urmat o [coal= pentru a deveni asistent= medical=.

Din anul 1976, \n urma ob]inerii calific=rii de asistent=medical=, Helen a lucrat la Spitalul “Sfântu George”, situat \nsudul Londrei. Tot \n acest an, tat=l ei a avut unele necazuri:[i-a vândut afacerea unei companii mai mari; a aflat c= so]ial-a \n[elat [i a hot=rât s= divor]eze.

Ca urmare a problemelor ap=rute \n familie, Helen s-adecis s= mearg= \n alt= localitate s= lucreze la un spital. |naceast= localitate, Helen a \nchiriat o camer= [i s-a mutat cuprietenul s=u.

|n anul 1978, la \ncurajarea mamei sale, pentru a aveao retribu]ie mult mai mare, Helen a solicitat s= fie angajat= laun spital din localitatea Jeddah – Arabia Saudit=.

La \nceputul lunii decembrie 1978, Helen a plecat laJeddah pentru a-[i \ncepe activitatea de asistent= medical=.Tân=ra asistent= a devenit foarte repede cunoscut= [iapreciat= de personalul spitalului [i \ndeosebi de doctorulRichard Arnot, un valoros chirurg, care locuia \ntr-unapartament din apropierea spitalului, cu so]ia [i cei doi copii\n vârst= de 6 [i, respectiv 8 ani. Deseori, Helen mergea \nvizit= la familia chirurgului [i era bine primit=.

Fiind o fat= cochet= [i atr=g=toare, Helen era pl=cut=

de o serie de b=rba]i, unii dintre ei foarte boga]i.|n anumite zile, cu o parte din ace[ti b=rba]i ie[ea \n

ora[, oferindu-i-se cadouri costisitoare.La \nceputul lunii mai 1979, Helen i-a propus doctorului

Arnot s= organizeze o petrecere \n apartamentul lui,propunere cu care a fost de acord stabilind data de 19 mai1997. Cu câteva zile \nainte de petrecere, Helen i-a spuschirurgului c= a cunoscut un tân=r pe nume Tim Hayter,scafandru profesionist din Noua Zeeland=, care lucra pentruo companie de salvare [i locuia pe un vas \n port, cerându-ipermisiunea s=-l invite la petrecere, \ntrucât aceastaurmeaz= s= plece \n ]ara sa. Petrecerea a \nceput pe la ora20.30, fiind prezente 12 persoane.

Cu toate c= alcoolul era interzis \n Arabia Saudit=,modalit=]ile de fabricare se aflau la \ndemân=. Pia]a neagr=era \n floare pentru b=uturi importate.

|nc=lcând regulile saudite petrec=re]ii au consumatwhisky [i alte b=uturi procurate de pe pia]a neagr= saufabricate \n cas= de c=tre familia Arnot.

La aceast= petrecere s-a ascultat muzic= pop [i s-adansat. |ntrucât erau mai mul]i b=rba]i, la ora 23.30, doctorulArnot a plecat la spital s= mai aduc= ni[te doamne lapetrecere. Dup= aproximativ o or=, acesta s-a re\ntors singur.Ajungând \ntr-o stare avansat= de ebrietate unii dintrepetrec=re]i s-au culcat, iar Helen [i cu unul dintre b=rba]i,respectiv c=pitanul unui remorcher, pe nume Johannes Ottenau ie[it pe balcon.

Diminea]a, \n jurul orei 05.00, cei care s-au trezit auv=zut corpul lui Helen z=cea pe p=mântul din fa]a casei lacirca 20 metri \n=l]ime de balcon. La \nceput, au presupus c=Helen a ie[it afar= [i din cauza alcoolului consumat,adormise.

Deplasându-se la locul unde se afla Helen, au constatatc= aceasta era decedat=, iar b=rbatul cu care a ie[it pebalcon, Otten, avea corpul \nfipt \n parii unui gard, avândaceea[i soart=. O prim= concluzie a chirurgului [i a unorinvita]i a fost aceea c= cei doi, fiind \n stare de ebrietate, auf=cut sex [i lua]i de val au c=zut de pe balcon.

Chirurgul a luat m=sura de a chema poli]ia, \ntre timp a\ndep=rtat toate urmele de alcool din apartament. Apoi, atelefonat la Ambasada Britanic= [i l-a informat pe ata[atulmilitar de moartea celor doi.

La ora 06.30, la locul faptei au ap=rut [ase poli]i[tiarabi. Arnot le-a spus acestora c= cei doi au fost la opetrecere \n apartamentul s=u [i au consumat alcool.

La locul faptei s-au strâns mai multe persoane, carepriveau victimele.

La scurt timp, au venit [i doi func]ionari ai AmbasadeiMarii Britanii, care avea sediul \n Jeddah [i nu \n capitalasaudit= Riyadh.

Poli]i[tii au f=cut investigarea locului faptei (m=sur=tori,fotografii, au discutat cu chirurgul etc.). Totodat=, au

CRIMINALISTICA 11

Prof. VASILE L+P+DU{IAvocat MIHAELA CONSTANTINESCU, Baroul Bucure[t

perchezi]ionat apartamentul familiei Aanot [i au examinatbalconul.

Richard [i Penny Aanot au fost du[i la sediul poli]iei dinJeddah [i b=ga]i \ntr-o celul=, iar pa[apoartele le-au fostre]inute de Ambasada Britanic=. Apoi, au fost re]inute [icelelalte persoane participante la petrecere, care au fostduse la spital pentru analize de sânge, c=ci consumareaalcoolului era o problem= serioas= pentru autorit=]i.

Vestea mor]ii lui Helen a ajuns \n Anglia, \n ziua de 20mai, când mama lui Helen a primit vizita unui ofi]er de poli]iecare a anun]at-o c= fiica sa a murit. De asemenea, despredeces a fost anun]at [i Ron Smith, care a sunat la Ministerulde Externe din Londra [i a cerut detalii. I s-a spus c= Helen ac=zut de la etajul [ase al spitalului unde lucra. |n dup=-amiaza zilei de 25 mai, Ron a plecat spre Jeddah pentru a sedocumenta \n leg=tur= cu moartea fiicei sale. Dup= ce unfunc]ionar al ambasadei i-a ar=tat blocul de unde c=zuseHelen [i Otten, au mers la sec]ia de poli]ie unde s-au \ntâlnitcu doctorul Arnot care se afla arestat. Acesta din urm= i-aexplicat apoi c= el s-a dus s= se culce \nainte de miezul nop]ii[i c= a aflat de moartea lor când a fost trezit la ora 05.30.

|n continuare, Ron Smith a mers la spitalul unde a lucratfiica sa [i a f=cut o documentare. Totodat=, a mers la morg=[i a v=zut corpul lui Helen, unde a observat pe frunteaacesteia o urm=, ca [i cum a fost lovit= de un obiect te[it.De[i aparent c=zuse de la o \n=l]ime mare, Ron a observatc= nu era lovit= la cap, iar partea dreapt= a corpului [icoapsele erau pline de vân=t=i, dar nici un os nu p=rea rupt.Corpul era intact [i nu i se f=cuse autopsie.

De men]ionat c= legea islamic= interzice efectuareaautopsiei decât dac= este dat= permisiunea \n acest sens dec=tre familie.

V=zând starea cadavrului fiicei sale, Ron Smith a fostsigur c= ceea ce i se spusese, [i anume c= Helen c=zuse dela balconul aflat la etajul [ase al familiei Arnot, nu era adev=rat.Pur [i simplu loviturile de pe corp nu se potriveau cu cele aleunei c=z=turi de la o \n=l]ime atât de mare, cu o vitez= calculat=de aproximativ 70 km/h la impactul cu p=mântul.

Ron Smith era acum hot=rât s= afle cum a murit fiica sa.A mers s= discute cu colonelul Mussagh la sec]ia de poli]ieunde erau re]inu]i petrec=re]ii. Aici, Ron [i-a dat acordulpentru efectuarea autopsiei.

|ntre timp, Ron s-a \ntâlnit cu dou= asistente medicalecare lucraser= cu Helen [i care i-au spus cum a fost omorât=.O sor= medical= i-a spus lui Ron c= ea crede c= Helen fuseseviolat= \nainte de a fi ucis= [i c= trupul ei fusese scos dinapartament [i a[ezat pe p=mânt.

Ron Smith a mai stat \n ora[ul Jeddah [i a f=cut o seriede investiga]ii, dup= care a revenit \n Marea Britanie.

Pe data de 30 mai, Arnot [i al]i patru petrec=re]i au fost\nc=tu[a]i [i transporta]i la o \nchisoare.

Conform declara]iilor date de persoanele \n cauz=,acestea au fost judecate, \n baza legii islamice, care sebazeaz= pe \nv=]=turile Coranului. Judec=torul a pronun]atsentin]e diferite pentru cei opt acuza]i. Astfel, unii dintre ei auprimit \ntre 30 [i 80 de lovituri de bici pentru c= au consumatalcool [i pentru faptul c= [i-au schimbat declara]iile \nleg=tur= cu faptul c= au f=cut sex. Richard Arnot a fostcondamnat la un an \nchisoare [i la 30 lovituri de bici pentruc= a permis ca petrecerea s= aib= loc, pentru consumarea,servirea [i de]inerea alcoolului [i pentru c= a permis so]ieisale s= stea \n compania altor b=rba]i.

|n cele din urm=, sub presiunea guvernului Angliei, au

fost gra]ia]i de c=tre familia regal= saudit=.|n iunie 1980, Ron Smith s-a \ntors \n Arabia Saudit=.

Ca [i \n prima sa vizit=, acesta a ac]ionat ca un agent secret,\nregistrând toate conversa]iile cu un echipament ascuns.Din datele [i informa]iile ob]inute, a conceput [i trimis oplângere c=tre Curtea Suprem= de Justi]ie din Jeddah,cerând s= deschid= o ac]iune penal= \mpotriva petrec=re]ilorcare \i consider= vinova]i de moartea fiicei sale.

|n ziua de 27 iunie 1980, doctorul Michael Green de lao universitate din Marea Britanie a f=cut reautopsiereacadavrului lui Helen. |n concluziile sale a ar=tat urm=toarele:

• Autopsia f=cut= \n Arabia Saudit= a avut drept rezultat\ndep=rtarea organelor interne.

• Partea dreapt= a pelvisului [i um=rul drept au fostfracturate [i ea era \nc= \n via]= \n acest timp.

• Existau câteva vân=t=i [i zgârieturi minore pe fa]=,care se puteau datora unor palme sau pumni, nu loviturilordup= o c=z=tur=.

• “Absen]a sânger=rii externe, a fracturilor craniului sauale oaselor lungi nu este discordant= cu o c=dere de la 20metri”. Aceste lovituri ar fi putut avea loc doar dac= trupulc=dea \n cap sau \n picioare. Se pare c= Helen a c=zut pepartea dreapt=.

Ulterior, dr. Green, \ntr-un interviu acordat uneipublica]ii, a declarat:

“Dac= a[ spune c= moartea lui Helen Smith este unaccident a[ fi un mincinos”. De asemenea, a mai spus c=ar avea \ndoieli asupra cauzelor mor]ii lui Helen.

Din momentul \n care Ron Smith a v=zut fa]a lovit= a luiHelen la morga din Jeddah, a fost sigur c= ea fusese atacat=[i b=tut= cu pu]in timp \nainte s= moar= - oricare ar fi fostcauza mor]ii.

|ncepând cu luna august 1980, presa a publicat unelearticole \n leg=tur= cu moartea lui Helen [i a lui Otten, ar=tândc= Helen a fost b=tut= [i violat= \n grup, iar corpul s=u a fostaruncat peste balcon. |n leg=tur= cu moartea lui Otten seafirma c= a fost ucis pentru c= a asistat la atac [i viol.

Unii dintre ziari[ti au sus]inut c= Ministerul de Externe amu[amalizat moartea lui Helen pentru c= vroia s= protejezeinteresele Marii Britanii [i s= refac= rela]iile cu magna]iisaudi]i ai petrolului.

|n octombrie 1980, Ron Smith s-a dus \n Danemarcapentru a vorbi cu profesorul Dalgaard, un patolog care era[eful Catedrei de medicin= legal= la o universitate.

Dup= ce a v=zut materialul provenit de la autopsiaefectuat= de doctorul Green, fotografii [i documente,Dalgaard a fost de acord s= vin= \n Anglia s=-i fac= autopsiacadavrului lui Helen.

|n ziua de 6 decembrie 1980, profesorii mediciDalgaard, Ushen [i Green (ultimii doi din Anglia) au f=cut \nc=o autopsie a cadavrului \n cauz=.

|n concluziile profesorilor Dalgaard [i Ushan s-auar=tat, printre altele:

•Vân=t=ile de pe fa]a lui Helen se datorau unor lovituriputernice, probabil de pumn sau palm=.

• Lovitura de la cap, care produsese o ran= de 10-12 cm,fusese suficient de puternic= \ncât Helen s=-[i piard=cuno[tin]a.

S-a mai remarcat o ran= la gât.• Vân=t=ile de coaps= ar fi putut fi rezultatul unui abuz

sexual.• Helen nu avea fractur= la um=r, ci o “abla]iune”, care

nu a fost cauzat= de c=z=tur=.

12 CRIMINALISTICA

• Leziunile din zona genital= sunt ca urmare a uneiactivit=]i sexuale for]ate.

• Distan]a de la care ar fi c=zut Helen, nu ar fi mai multde 6 metri.

• Cauza mor]ii ar fi probabil= unor lovituri la cap, care nuputeau fi produse de c=derea de pe balconul familiei Arnot.

Cei doi profesori nu au fost de acord cu precedentul raportal prof. Green \n ceea ce prive[te trei mari probleme: dac=lovitura de la um=r era fractur=, cum au fost produse vân=t=ilede pe coapse [i dac= lovitura de la cap a fost cauza mor]ii.

|n baza acestor concluzii, Ron Smith a solicitat reluareaanchetei, dar, \n data de 8 august 1981, organele \n drept l-ainformat \n scris c= moartea lui Helen “a avut loc \n afarajurisdic]iei Marii Britanii” [i astfel nu poate avea loc nici

o anchet=.

Ron Smith a continuat s= ac]ioneze la toate instan]ele

pentru stabilirea adev=rului \n leg=tur= cu moartea fiicei sale,

prezentând probele strânse de el cu mult= migal=. Acesta nu

a permis \nc= \ngroparea sau incinerarea corpului fiicei sale,

pân= când nu se va [ti cu exactitate cum a murit. Corpul se

p=streaz= \nghe]at la o morg= din Anglia. Tat=l lui Helen mai

sper= c= acest caz s= fie redeschis. |n 1997, Ron i-a cerut

secretarului de stat al Marii Britanii s= redeschid= dosarul

mor]ii fiicei sale. |ntr-un interviu acordat ziarului Daily Mail, \n

aprilie 1999, p=rea mai hot=rât ca niciodat= s= afle adev=rul

\n leg=tur= cu moartea lui Helen.

CRIMINALISTICA 13

|n ziua de 15 august 199., \n p=durea din zona N.,

situat= pe D.N. 11, \n dreptul bornei kilometrului 32, pe raza

comunei P., jude]ul H., \n mod cu totul \ntâmpl=tor s-au g=sit,

r=spândite pe o mare suprafa]= de teren eccidentat,

numeroase oase [i fragmente de oase ce p=reau a fi de om.

Al=turi de acestea, amestecate \n iarba deas=, erau prezente

[i câteva fragmente de materiale textile provenind de la

articole de \mbr=c=minte, f=r= \ns= a eviden]ia detalii

descriptive semnificative, de utilitate pentru stabilirea

identit=]ii cadavrului cu identitate necunoscut=.

|n comuna vecin=, situat= la circa 7 km de mers pe

[osea, se semnalase, cu aproape trei ani [i jum=tate \n urm=,

dispari]ia unei tinere ce se afla \n c=utarea unui loc de munc=

stabil.

Expertiza medico-biocriminalistic= complet= a

eviden]iat, printre altele [i anume particularit=]i ale denti]iei,

\n m=sura \n care numai mandibula (maxilarul inferior) fusese

descoperit la fa]a locului.

Examin=rile medico-biocriminalistice comparative \ntre

radiografia denti]iei cadavrului (arcada dento-alveolar=

mandibular=) [i cli[eul radiografic dentar prezentat ca fiind

fost executat numitei B.C. cu circa trei s=pt=mâni \nainte de

dispari]ie (organ dentar 48) au indicat elemente descriptive –

cu valoare de strict= individualizare – certe de

coresponden]=.

Raportul de expertiz= medico-biocriminalistic= \ntocmit

\n cazul concret dat a formulat concluzie cert= potrivit c=reia

acele oase [i resturi osoase prelevate de la locul descoperirii

apar]in cadavrului scheletizat al numitei B.C.

Dr. GHEORGHE ASANACHE

OOrganizarea activit=]ii [i func]ionareainstitu]iilor de medicin= legal= suntreglementate prin Legea nr. 459/2001 (prin

care a fost aprobat= O.G. nr. 1/2000 cu modific=rile aduseprin O.G. nr. 57/2001), modificat= [i completat= prin Legeanr. 271/2003, Regulamentul de aplicare a dispozi]iilor O.G.nr. 1/2000 (aprobat prin O.G.nr. 774/2000 [i modificat prinH.G. nr. 1204/2002) [i a Normelor procedurale (aprobate prinOrdinul nr. 1134/C/25 mai 2000 al Ministerului Justi]iei [i nr.255/04 aprilie 2000 al Ministerului S=n=t=]ii). Actelenormative enumerate au \ncercat, \n opinia legiuitorului, s=armonizeze activitatea de medicin= legal=, s=-i ofere o nou=dimensiune \n concordan]= cu etapa actual= pe care oparcurge România, evident alta decât cea la care se raportaDecretul nr. 446/1966 [i H.C.M. nr.1085/1996 (consideratedesuete). Spunem “au \ncercat” deoarece din conglomeratulnormativ men]ionat, \n unele locuri cu formulareamfibologic=, au ap=rut no]iuni noi1, cu un con]inut legal [iutilitate cel pu]in \ndoielnic= pentru institu]ia medico-legal=\n ansamblul s=u.

Nu ne-am propus s= insist=m acum asupra f=râmi]=rii,\mp=r]irii re]elei de medicin= legal=, promovat= de actualalegisla]ie, sub (pseudo) motiva]ia descentraliz=rii, cutransformarea unei structuri institu]ionale bine \nchegate, greu dezdruncinat, cu niveluri de competen]= riguros statuate, ce aveacapacitatea de a r=spunde competent oric=ror solicit=riprofesionale (cl=dit= cu migal= [i devotament de inegalabilulprof. Mina Minovici [i consolidat= de regreta]ii profesori I.Moraru [i M. Terbancea), \n centre, enclave de medicin= legal=arondate unui institut de medicin= legal=, care, sub euforiaautonomiei, de cele mai multe ori nu-[i mai amintesc [i deInstitutul din Bucure[ti (a c=rui sintagm= “na]ional” se pare c= arevaloare numai pe inscrip]ia de pe frontispiciu!) considerat pevremuri forul [tiin]ific [i metodologic al re]elei.

|n continuare, dorim s= supunem aten]iei factorilor dedecizie, medicilor legi[ti, celor cu care colaboreaz= medicinalegal=, precum [i opiniei publice controversata sintagm= demedic legist-expert parte.

No]iunea pe cât de inofensiv= [i atr=g=toare pe atât depericuloas= [i incisiv=, n=scut= din varii motive [i motivat= prinaparent atât de atr=g=torul câ[tig material ce ar putea fi ob]inut\n urma comercializ=rii no]iunilor specifice acestei frumoase daroropsite discipline, este contrar= prevederilor unei legi organice,respectiv a Codului de procedur= penal=.

Dup= cum se cunoa[te, un cod reprezint= o form=superioar= de sistematizare a normelor juridice, \n cazul de fa]=de drept penal, norme prin care sunt protejate valorile [i rela]iilesociale n=scute \n jurul [i datorit= acestor valori, ce asigur=convie]uirea social=.

De facto [i de iure legea penal=, men]ionat= ca atare \nart. 73 alin. 3, lit. h) din Constitu]ie, este o lege organic=, careprin con]inutul reglement=rilor [i a procedurii de adoptare (esteaprobat= prin votul majorit=]ii membrilor din fiecare Camer=, fa]=de o lege ordinar=, aprobat= cu votul majorit=]ii membrilorprezen]i din fiecare Camer=), dup= Constitu]ie (legea suprem= \n

stat, legea fundamental=) are o for]= juridic= superioar=.Legisla]ia medico-legal= actual= are la baz= o lege

ordinar= (legea ordinar= spre deosebire de legea organic=reglementeaz= rela]ii sociale de mai mic= important=) [i \nconsecin]= are o for]= juridic= inferioar= legii penale [i cu toateacestea prevederile sale referitoare la medicul legist-expert parte\ncalc= dispozi]iile imperative ale Codului de procedur= penal= [iimplicit principiului constitu]ional al suprema]iei (ierarhiz=rii)legilor \n cadrul sistemului normativ reprezentat de Constitu]ie,legi organice, legi ordinare.

Reamintim c=, prin no]iunea de “suprema]ie juridic= alegii” sau “for]a juridic= a legii” se \n]elege acel principiuconstitu]ional ce exprim= o anumit= calitate a legii elaborate \nspiritul [i litera Constitu]iei \n virtutea c=reia legea respectiv=este superioar= atât altor categorii de legi cât [i altor actenormative. Cu alte cuvinte, o lege ordinar=, \n situa]ia noastr=legisla]ia medico-legal= (considerat= extrapenal=) nu poate s=abroge, s= modifice sau s= deroge de la legea organic=,respectiv de la legea penal=.

|n cele ce urmeaz=, vom \ncerca s= demonstr=mafirma]ia f=cut= apelând la articolele ce fac referire la no]iunile de“expertize” [i “expert” din Codul de procedur= penal= [i dinlegisla]ia medico-legal= (numerotarea articolelor din legisla]iamedico-legal= este redat= a[a cum a fost publicat= \n MonitorulOficial).

Astfel, potrivit art. 119 alin (1) C.pr.pen. “dac= exist=exper]i medico-legali sau exper]i \n specialitatea respectiv=, nupoate fi numit expert o alt= persoan=, decât dac= \mprejur=rideosebite ar cere aceasta”. Din textul men]ionat rezult= f=r=echivoc c= legiuitorul a f=cut referire la expertul medico-legaloficial \ncadrat \ntr-o unitate de medicin= legal=, lucru care esteprecizat [i \n art. 2 alin. 1 din Regulament: “Activitatea demedicin= legal= se realizeaz= de medici legi[ti \ncadra]i \ninstitu]iile de medicin= legal=”.

|n ceea ce prive[te sintagma “...decât dac= \mprejur=rideosebite ar cere aceasta”, ea trebuie \n]eleas= ca f=cândreferire la nivelurile de competen]= din cadrul re]elei de medicin=legal= \n sensul c= ori de câte ori sunt nel=muriri, inadverten]eetc., cu privire la concluziile medico-legale, organele abilitate potdispune pentru l=murirea deplin= a cazurilor, dup= parcurgereaetapelor prev=zute de lege [i anume: refacerea sau completareaunui raport de constatare (art. 115 alin 2 C.pr.pen), suplimentulde expertiz= (art. 124 C.pr.pen.) sau efectuarea unui raport denou= expertiz= (art. 125 C.pr.pen.) avizul Comisiei Superioare(“autoritatea [tiin]ific= suprem= \n domeniul medicinei legalecare verific=, evalueaz=, analizeaz= [i avizeaz= din punct devedere [tiin]ific con]inutul [i concluziile diverselor acte medico-legale“ - art. 23 din Regulament) ce include speciali[ti dindiverse ramuri de activitate medical= (chema]i s= se pronun]etocmai atunci când exist= “\mprejur=ri deosebite”).

Alin. (2) al art. 119 C.pr.pen., \nt=re[te cele afirmate maisus prin formularea: “când expertiza urmeaz= s= fie efectuat=de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiz=criminalistic= sau de orice institut de specialitate organulde urm=rire penal= ori instan]a de judecat= se adreseaz=

14 CRIMINALISTICA

Conf. dr. VALENTIN IFTENIE, medic primar legistProf. univ. dr. TUDOREL BUTOI, psiholog criminalist

acestora pentru efectuarea expertizei”.Iat= deci cum legiuitorul, prin textul de lege, a impus ca

expertizele medico-legale, considerate expertize oficiale, s= fieefectuate la nivelul institu]iei de medicin= legal= de c=tre medicilegi[ti \ncadra]i \n institu]ia respectiv= care, prin repartizarealucr=rii respective spre solu]ionare, de conducerea institu]iei,sunt investi]i \n acest fel, dobândind calitatea de exper]i oficialiconform prevederii legale.

Ignorând sau eludând aceast= dispozi]ie, legisla]iamedico-legal= prin art. 32 alin. 2, cu modific=rile ulterioare, dinRegulament stabile[te c=: “la efectuarea expertizei medico-legale realizate de exper]ii oficiali pot participa exper]i numi]i deorganele judiciare, la cererea p=r]ilor, dintre cei \nscri[i pe listele\ntocmite de Ministerul S=n=t=]ii [i Ministerul Justi]iei, cu avizulConsiliului Superior de Medicin= Legal=”.

Ulterior, \n art. 33 alin 1 din Regulament, se arat= cumpoate participa medicul legist-expert parte la efectuareaexpertizei medico-legale:“asistând la lucr=ri [i la examinarea persoanei; solicitândinvestiga]ii complementare sau lucrând individual \n paralel cuexper]ii oficiali” iar “obiec]iile [i contribu]ia exper]ilor” potrivit alin.2 al art. 33 din Regulament, “se consemneaz= \n raportulmedico-legal” deoarece “prezen]a acestora – la lucr=ri – trebuieconsemnat= \n partea introductiv= a raportului ” (alin. 3 art. 33Regulament).

Toate acestea \ncalc= \ns= prevederile art. 118 C.pr. pen.(procedura expertizei) cu referire la art. 113 C.pr.pen., unde \ncele 3 alineate este prev=zut modul \n care un expert trebuie s=r=spund= obiectivelor trasate \n actul prin care a fost dispus=expertiza. Cu alte cuvinte, \n timp ce legisla]ia penal=stabile[te c= expertul parte numit de organul de cercetarepenal= ori de instan]a de judecat= este obligat s= r=spund=obiectivelor stabilite, legisla]ia medico-legal= \l situeaz= \nafara exper]ilor oficiali desemna]i s= efectueze expertiza \ncauz=, dar totodat= \i confer= rolul de “a asista...” “asolicita...” sau “a lucra independent” \ns= cu obliga]iaexpres= a medicului legist - expert oficial de a consemna \nraportul \ntocmit obiec]iile acestuia.

{i iar= cum expertului parte medico-legal i se atribuiedreptul (\n opinia nostr=, contrar prevederilor C.pr.pen.) de ainterveni \n expertiza medico-legal=, de[i art. 3 alin. (1) din Legeanr. 459/2001 precizeaz= c= “orice ingerin]= \n activitateamedico-legal= este interzis=” . Dar \ntrucât orice drept atrage[i o obliga]ie corelativ=, putem interpreta c= expertul medico-legal oficial este obligat s= accepte interven]ia expertului parte(care are dreptul !) de[i se precizeaz= \n art. 3 din Regulamentc= “activitatea de medicin= legal= se desf=[oar= curespectarea principiului independen]ei [i al impar]ialit=]iimedicilor legi[ti”.

|n acest mod expertiza medico-legal= considerat=,reiter=m, oficial= potrivit art. 119 alin 2 din C.pr.pen., estetransformat= (se pare cu inten]ie!) \ntr-o expertiz= supravegheat=ori contradictorie.

De fapt este [i convenabil, din toate punctele devedere, s= cau]i nodul \n papur= atunci când scopul,determinat de mobilul setei de câ[tig, este \navu]irea prinorice mijloc, \n pofida deontologiei [i mai ales a legisla]ieipenale.

Potrivit art. 32, alin. 1 din Regulament “constat=rilemedico-legale se efectueaz= de medici legi[ti, iar expertizele seefectueaz= de medici legi[ti care au calitatea de expert oficialdesemna]i de conducerea institutelor de medicin= [i a serviciilorde medicin= legal= jude]ene. ”Raportându-ne la textul men]ionatprin corelare cu prevederile art. 32 alin 2 din Regulament,\n]elegem c= medicul legist-expert parte nu poate fi desemnat“s= asiste” la \ntocmirea unui raport medico-legal de constatare,

cum ar fi spre exemplu cel de autopsie, ci numai la \ntocmireaexpertizelor medico-legale.

|ntrebarea fireasc= care se na[te este la ce fel deexpertize medico-legale ar putea “participa – asistând, solicitândinvestiga]ii complementare sau lucrând individual” medicul legist-expert parte?

Deoarece legisla]ia medico-legal= nu a consideratnecesar s= precizeze ([i aici ideea de inten]ie se pare c= nu estestr=in=!) putem doar s= specul=m:

� la expertizele medico- legale traumatologice? Esteposibil.

� la expertizele medico-legale psihiatrice? Oarecumgreu de acceptat deoarece o astfel de expertiz= este realizat= deo comisie special= format= din: un medic legist [i doi medicipsihiatri;

� la expertizele medico-legale pentru amânarea/\ntreruperea execut=rii pedepsei sau suspendarea urm=ririipenale/judec=]ii pe motiv de boal=? {i mai greu de admis datfiind faptul c= aceste comisii complexe reunesc: un medicullegist, pre[edintele comisiei, un medic reprezentant al re]eleisanitare a Administra]iei Na]ionale a Penitenciarelor [i medici dediferite specialit=]i medicale din cadrul Ministerului S=n=t=]ii;

� sau poate “\n cazul expertizelor pe documente” cum arfi spre exemplu activitatea din cadrul Comisiei de Control [iAvizare2 ori a Comisiei Superioare, situa]ie \n care expertul parte“ar putea lucra individual, \n paralel cu exper]ii oficiali” (art. 33alin 1 din Regulament), de[i componen]a nominal= a acestorcomisii este limitativ precizat= \n Legea nr. 459/2001, lege care,\ns=, nu face nici o referire la aceast= posibilitate;

� ori \n situa]ia expertizei medico-legale pentru stabilireagradului de intoxica]ie etilic= (alcoolemia), dar [i mai bine pentrucalculul retroactiv al alcoolemiei, cu toate c= [i acest lucru esteefectuat de o comisie format= dintr-un medic legist [i unfarmacist sau toxicolog? |n astfel de situa]ii contribu]ia expertului-parte, apreciem c= ar putea fi mai mult decât conving=toare!

|ncercând s= g=sim r=spunsul potrivit ne trezim cum, dincripticul psihic efervescent, se contureaz= o alt= \ntrebare,respectiv la ce nivel de competen]= ar putea participa medicullegist-expert parte?

C=ut=m \n legisla]ie, dar nu g=sim r=spunsul, \ntrucât [i \naceast= problem=, legea a preferat s= tac= p=strând discre]iapudic= cu care ne-a obi[nuit!

{i, din nou, suntem nevoi]i s= alegem calea echivocului,a interpret=rii personale:

� atunci când se efectueaz= o prim= expertiz= medico-legal=? Posibil, numai c=, de regul=, expertiza medico-legal=,alta decât cea care presupune alc=tuirea unei comisii esteefectuat= de un singur medic legist. Deci s-ar putea contura oconfruntate de unu la unu (expert oficial – expert-parte) \n carenu este foarte greu de apreciat ale c=rui movita]ii vor fi maiputernice!

� sau \n situa]ia unei noi expertize medico-legale\ntocmit= de o comisie format= de regul=, din 3 medici legi[ti?

� ori ... ?{i tot a[a punându-ne \ntreb=ri [i \ncercând s=

r=spundem dup= cum ne convine, vom ajunge s= ne \ndep=rt=mtot mai mult de realitatea, de specificul acestei activit=]i cepresupune profesionalism, cuno[tin]e de specialitate dar [id=ruire, pasiune , adic= cele trei lucruri amintite de prof. MinaMinovici [i pierdute undeva \n viermuiala, fo[g=iala imund= a noiiepoci, adic=: “me[te[ugul (pe care \l \nve]i), [tiin]a (pe care odobânde[ti prin munc=) [i arta (un dar firesc, instinctiv de carenumai cei ale[i au parte)”.

Revenind la sintagma medic legist-expert parte, abilstrecurat= \ntr-o legisla]ie precar=, ne surprinde faptul c= a pututfi acceptat= ori trecut= cu vederea de ochiul de obicei exigent al

CRIMINALISTICA 15

juri[tilor care au analizat, au acceptat [i au aprobat aceast= lege.Oare nu s-a putut decela virusul care deja a \nceput s=

paraziteze activitatea de medicin= legal=? Nu s-au evaluatconsecin]ele d=un=toare ale transpunerii \n practic= ale acesteino]iuni nefaste?

Se pare c= nu. Sau poate c= legislativul a fost sedus de candoarea art.

31 alin 1 din Legea nr. 459/2001 potrivit c=ruia “dispozi]iileCodului de procedur= penal= [i din Codul de procedur= civil= cuprivire la expertize sunt aplicabile [i \n cazul expertizelor medico-legale” (ca [i când f=r= aceast= precizare dispozi]iile Codului deprocedur= penal= nu ar fi putut fi aplicate!); de fapt, a[a cum amar=tat, prevederile din C.pr.pen, referitoare la modul deefectuare a expertizelor medico-legale, au fost \nc=lcate, prinart. 32 [i 33 din Regulament ce fac referire la medicul legist –expert parte.

|n consecin]=, au \nceput s= apar= tot mai multe cabinetede consultan]= medico-legal= veritabile c=pu[e (\n genul S.R.L.-urilor \nfiin]ate pe lâng= diversele regii autonome ori alte institu]iiale statului) care, \n curând, vor reu[i s= sufoce activitateaoficial= de medicin= considerat= \nc= legal=.

Se pare c=, totu[i, o firav= raz= de speran]= \ncearc= s=se strecoare prin opacitatea duplicit=]ii, prin textul art. 34 alin. 4din Regulament care, printr-o a doua fraz= precizeaz=:“\nceperea urm=ririi penale \mpotriva expertului medico-legalpentru o infrac]iune s=vâr[it= \n \mprejur=ri legate de exercitareaprofesiei atrage suspendarea”.

A[a cum ne-am obi[nuit [i de aceast= dat= legea estetainic= (a[a cum st= bine unei legi mai mult decât permisive) [inu arat= nici la care expert face referire: respectiv la expertul

oficial sau la cel ales de o parte [i nici pe ce perioad= de timp s-ar putea \ntinde suspendarea activit=]ii.

De fapt, ne este indiferent, deoarece acum suntemmul]umi]i pentru c=, \n sfâr[it, putem \ntrez=ri [i spiritulintransigent al legii [i \n consecin]=, sc=pa]i pe moment deeuharistia medicinei legale, ne putem duce lini[ti]i \n col]ul str=ziis= cump=r=m (nu s= \nghi]im!) o gogoa[=, eventual \nfuriat=!

1 Consiliul Superior de Medicin= Legal=, o nou=structur= promovat= prin actuala legisla]ie, \nfiin]at s=coordoneze din punct de vedere [tiin]ific [i metodologicactivitatea de medicin= legal= din România, este o structur=oarecum for]at=, un hibrid, un mozaic multicolor ce reune[te pelâng= reprezentan]i ai medicinei legale [i membri ce apar]in unoralte structuri (M.J., M.P., M.A.I., M.S.), chema]i s= analizeze [i s=organizeze activitatea medico-legal=.

Ne punem \ntrebarea, \n opinia noastr=, pertinent=,medicina legal= nu mai era \n stare s=-[i organizeze singur=activitatea profesional=? Au disp=rut oare to]i speciali[tii, toatepersoanele cu aptitudini organizatorice din cadrul re]elei demedicin= legal=?

2 Comisia de Control [i Avizare este denumit=impropriu \n legisla]ia medico-legal= Comisie de Avizare [iControl deoarece documentele supuse avizului, ini]ial suntcontrolate [i dac= sunt \ntrunite condi]iile [tiin]ifice de valabilitatesunt avizate [i nu invers, f=r= a mai insista asupra acrostihului cuconota]ii nu tocmai pl=cute pentru membrii acestei comisii caretrebuie s= desf=[oare o activitate util= [i responsabil= de ovaloare alta decât cea sugerat= de cele trei litere, tenden]ios,reunite.

16 CRIMINALISTICA

La data de 24 iunie a.c. la Universitatea“Babe[ Bolyai” – Cluj Napoca, Facultatea deDrept, a avut loc un eveniment, care cusiguran]=, v-a constitui un moment de referin]=\n istoria criminalisticii române[ti.

Este vorba de sus]inerea \n [edin]= public=a tezei de doctorat “Cercetarea criminalistic= afalsurilor filatelice” elaborat= de c=tre domnulION POIAN+, prim-procuror al Parchetului de pelâng= Tribunalul Sibiu.

Caracterul de noutate absolut= al tezeielaborate, a fost apreciat atât de c=tre comisiaformat= din: conf. univ. dr. Sorin Al=moreanu(pre[edinte), prof. univ. dr. Matei Basarab, prof.univ. dr. Vasile Berche[an, prof. univ. dr. IoanMircea Nu]u (conduc=tor de doctorat) [i conf. univ.

dr. Mircea B=dil=, cât [i de alte personalit=]i prezente la sus]inerea public= a lucr=rii.Pe lâng= caracterul de noutate absolut= \n domeniul criminalisticii, autorul lucr=rii s-a remarcat printr-o \nalt=

]inut= [tiin]ific= [i rigurozitate \n tratarea problemelor [i aspectul formal de excep]ie.Cum era [i firesc, teza a fost apreciat= \n unanimitate cu calificativul forte bine [i acordarea distinc]iei “CUM

LAUDAE”.Ne face o deosebit= pl=cere s= subliniem faptul c= prin acordarea titlului de doctor \n drept, domnul ION

POIAN+, vine s= completeze rândul criminali[tilor de renume din ]ara noastr=, iar teza de doctorat elaborat=, care\n curând v-a vedea lumina tiparului v-a \mbog=]i cu siguran]= literatura de specialitate, cu o lucrare de referin]=.

Prof. univ. dr. VASILE BERCHE{AN

§ 1. No]iuni generale

Traficul de arme, muni]ii [i de materii explozivereprezint= o particularitate distinct= \n cadrul criminalit=]iiorganizate. Infrac]iunile s=vâr[ite la regimul armelor [imuni]iilor prezint= un grad ridicat de pericol social,punând \n pericol atât statul, cât [i via]a [i integritateafizic= sau s=n=tatea persoanelor, precum [i proprietateapublic= [i privat=, dar [i ordinea [i lini[tea public=1. Armeleau \nceput, \n ultimul timp, s= nu lipseasc= din arsenalulinfractorilor periculo[i, ele constituind un mijloc foarte eficacepentru s=vâr[irea unor infrac]iuni, inclusiv omoruri lacomand=, dar [i pentru ca infractorii s=-[i asigure sc=parea, \ncazul \n care sunt surprin[i de poli]i[ti, de partea v=t=mat= saude martori.

Acest gen de infrac]iuni sunt reglementate prindispozi]iile prev=zute \n Capitolul IV al Codului penal, art.279-280, cu modific=rile ulterioare aduse prin Legea nr.140/1996 [i Legea nr.169/2002. Conform acestor dispozi]iilegale, este interzis= de]inerea, portul, confec]ionarea,transportul, precum [i orice alte opera]ii privind circula]iaarmelor [i muni]iilor sau func]ionarea atelierelor de reparatarme, f=r= drept. De asemenea, Codul penal sanc]ioneaz= [ipersoanele c=rora li s-a respins cererea pentru prelungireavalabilit=]ii permisului, dac= nu depun arma sau muni]ia laorganul competent, \n termenul fixat de lege.

|n afara Codului penal, exist= [i o lege special= carereglementeaz= de]inerea, portul [i utilizarea armelorprecum [i a muni]iilor, uzul de arm=, opera]iunile cu arme[i muni]ii, precum [i sanc]ionarea contraven]ional= anerespect=rii dispozi]iilor acesteia.2 De remarcat estefaptul c= aceast= lege special= reglementeaz= [ir=spunderea penal= pentru:

� uzul de arm= letal= f=r= drept;� [tergerea sau modificarea, f=r= drept, a marcajelor

de pe armele letale.Pe lâng= aceast= lege special=, legiuitorul, prin Codul

penal, art. 279 alin. 1 [i 2 a mai stabilit c= urm=toarele fapteconstituie infrac]iuni la regimul armelor [i muni]iilor, respectiv:

� de]inerea, portul, confec]ionarea, transportul,precum [i orice opera]ie privind circula]ia armelor [i muni]iilorsau func]ionarea atelierelor de reparat arme, f=r= drept;

� nedepunerea armei sau a muni]iei \n termenul fixatde lege la organul competent, de c=tre cel c=ruia i s-a respinscererea pentru prelungirea valabilit=]ii permisului.

Prin acela[i articol, alin. 3, au fost prev=zute pedepsemai mari pentru unele fapte de nerespectare a regimuluiarmelor [i muni]iilor [i anume:

� pentru de]inerea, \nstr=inarea sau portul, f=r= drept,de arme ascunse ori de arme militare, precum [i a muni]ieipentru astfel de arme;

� pentru portul de arme, f=r= drept, \n localul unit=]ilorde stat sau altor unit=]i publice, la \ntrunirile publice, ori \nlocalurile unde au loc alegeri;

� pentru de]inerea, \nstr=inarea sau portul, f=r= drept,a mai multor arme ori muni]iei \n cantit=]i mari.

Aceste trei situa]ii, constituie forme agravante aleinfrac]iunilor la regimul armelor [i muni]iilor.

Cât prive[te regimul materiilor explozive,constituie infrac]iune producerea, experimentarea,prelucrarea, de]inerea, transportul ori folosirea materiilorexplozive sau orice alte opera]ii privind aceste materii,f=r= drept.

Art. 280 din Codul penal prevede [i formele agravanteale acestui gen de infrac]iuni [i anume: sustragerea materiilorexplozive, atunci când faptele privesc o cantitate mai mare de1 (un) kg echivalent trotil sau când cantitatea de trotil este\nso]it= de materiale de ini]iere, dac= s-a produs un pericolpublic sau faptele au avut ca urmare una din situa]iileprev=zute \n art. 181 [i 182 din Codul penal, dac= s-a produsmoartea unei persoane sau consecin]ele au fost deosebit degrave.

Tot o form= agravant= o constituie amenin]area,adresat= unui stat, unei organiza]ii interna]ionale sau uneipersoane fizice sau juridice, cu folosirea materiilor explozive,\n scopul de a provoca v=t=marea corporal= sau moarteaunor persoane ori pagube materiale.

{i materialele explozive constituie surse reale depericol, putând genera consecin]e deosebit de grave prinfolosirea lor \n scopuri ilicite ori prin manevrareaimprudent= de c=tre persoane neavizate.

§ 2. Problemele care trebuie s= fie l=murite\n cursul cercet=rii

Dac= au fost sesizate despre s=vâr[irea unor astfelde infrac]iuni, organele de urm=rire penal= trebuie s=l=mureasc= urm=toarele probleme:

� activitatea ilicit= desf=[urat=;� armele, muni]iile [i materialele explozive ce au f=cut

obiectul activit=]ii ilicite;� provenien]a armelor, muni]iilor [i materialelor

explozive;� locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii;� f=ptuitorii, calitatea [i contribu]ia fiec=ruia;� scopul s=vâr[irii infrac]iunii;� cauzele, condi]iile [i \mprejur=rile care au generat,

\nlesnit sau favorizat s=vâr[irea infrac]iunii.

2.1. Activitatea ilicit= desf=[urat=Pentru a re]ine s=vâr[irea faptei \n modalitatea

portului de arm=, organele de urm=rire penal= trebuie s=l=mureasc= dac= \n momentul surprinderii f=ptuitorului,acesta avea asupra sa armele [i muni]iile, indiferent de timpulcât le-a purtat.

Confec]ionarea de arme [i muni]ii \nseamn=producerea acestora fie de c=tre o persoan=, fie de maimulte.

CRIMINALISTICA 17

Conf. univ. dr. NICOLAE V+DUVA, Academia de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”

Deci, cercetarea trebuie s= l=mureasc= \n care dinmodalit=]ile concrete a fost s=vâr[it= infrac]iunea, respectivdac= aceasta s-a materializat \n mai multe ac]iuni prohibite.

|n cazul materialelor explozive, fabricarea presupuneproducerea acestora printr-un proces complex, având dreptrezultat realizarea unui produs finit. Folosirea de materiiexplozive constituie infrac]iune, indiferent de modul sauscopul \n care se realizeaz=, pentru produc]ie, pentruconfec]ionarea de obiecte de distrac]ie ori pentruexperiment=ri etc.

L=murirea problemelor activit=]ilor ilicite desf=[urateprezint= importan]= deosebit= atât pentru asigurarea unei\ncadr=ri juridice corespunz=toare a faptelor comise [i peaceast= baz= a desf=[ur=rii activit=]ilor specifice deadministrare a probelor, cât [i pentru stabilirea cauzelor [icondi]iilor ce au generat [i favorizat s=vâr[irea unor astfel defapte, cu efect pe linia combaterii [i prevenirii s=vâr[iriiinfrac]iunilor la acest regim.

2.2. Armele, muni]iile [i materialele explozive ceau f=cut obiectul activit=]ilor ilicite

Pe lâng= problema l=muririi categoriei din care fac

parte armele, muni]iile [i materialele explozive organele de

urm=rire penal= trebuie s= l=mureasc= [i alte aspecte, cum

ar fi: caracteristicile de fabrica]ie [i func]ionare, dac=

\ndeplinesc condi]iile pentru a fi considerate arme \n cazul

celor confec]ionate, dac= pot fi considerate arme de foc, de

tir sau de panoplie, cantitatea de arme de]inut=, predat= sau

\nstr=inat=, felul [i cantitatea de muni]ii [i explozivi, starea \n

care se afl= acestea [.a.|n leg=tur= cu muni]iile, practica judiciar= [i literatura

de specialitate au statuat c= tuburile, burele sau alicele orirondelele, luate separat nu pot fi considerate muni]ii, decât \ncazul \n care au fost constituite \n cartu[e, proiectile care,\mpreun= cu capsele [i pulberea, formeaz= muni]ia ce sefolose[te la armele de foc.

De asemenea, de]inerea de pulbere pentru

confec]ionarea cartu[elor de vân=toare, f=r= autoriza]ie sau

\n cantit=]i mai mari decât cele aprobate, nu constituie

de]inere de materii explozive, f=r= drept, ci infrac]iunea de

nerespectare a regimului armelor [i muni]iilor.

|n ceea ce priver[te cantitatea de arme [i muni]ii,

pentru a se re]ine varianta agravant= a infrac]iunii, respectiv

“mai multe arme” sau “muni]ii \n cantit=]i mari”, trebuie s=

existe cel pu]in dou= arme pentru care nu exist= autorizare,

respectiv muni]ii \n cantit=]i suspecte, neobi[nuite (art. 279

alin. 2 lit. b din Codul penal).

2.3. Provenien]a armelor, muni]iilor [i amaterialelor explozive

Aceast= problem= prezint= o importan]= deosebit=,având \n vedere regimul strict instituit pentru arme [i muni]ii,cât [i pentru materialele explozive. Stabilirea provenien]eiajut= la \ncadrarea juridic= corespunz=toare [i la depistareacauzelor [i \mprejur=rilor care au favorizat s=vâr[ireafaptelor.

F=ptuitorii pot intra \n posesia armelor, muni]iilor [iexplozivilor prin diferite mijloace, din care vom enumeracâteva mai des \ntâlnite \n practica juduciar=:

� sustragerea de arme [i muni]ii din locuri dedepozitare;

� sustragerea de arme [i muni]ii din poligoanele de tirapar]inând unor asocia]ii sau cluburi sportive. Muni]iile pot fisustrase prin neutilizarea \ntregii cantit=]i destinat= tragerilorsau prin scrierea \n fals a altor cantit=]i decât cele care defapt au lipsit;

� sustrageri din magaziile asocia]iilor sau cluburilorsportive, care au sec]ii de tir;

� nefolosirea \n \ntregime a muni]iei repartizat= defilialele de vân=toare pentru stârpirea r=pitoarelor cu p=r saucu pene;

� sustragerea de arme din magazinele decomercializare prin \nlocuirea lor cu altele provenite din furt;

� sustragerea de muni]ie cu ocazia inventarelordispuse pentru rea[ezarea pre]urilor;

� crearea de plusuri de materiale explozive printrecerea \n documentele de eliberare a unor cantit=]i mai maridecât cele necesare pentru executarea lucr=rilor;

� sustragerea din punctele de lucru de materiiexplozive de c=tre alte persoane decât artificierii, respectivminerii din subteran, manipulan]ii etc.;

� introducerea \n ]ar= de arme [i muni]ii \n alte condi]iidecât cele legale;

� confec]ionarea de arme artizanale.

2.4. Locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iuniiLocul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii de nerespectare a

regimului armelor [i muni]iilor prezint= importan]= numaipentru faptele prev=zute de art. 279 alin. 3 lit. c din Codulpenal [i anume “portul de arme, f=r= drept, \n localul unit=]ilorde stat sau altor unit=]i publice, la \ntrunirile publice ori \nlocalurile destinate alegerilor”.

De[i locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii nucondi]ioneaz= celelalte ac]iuni prin care se \ncalc= regimulstabilit privitor la arme [i muni]ii, sub aspectul cercet=rii,organele de urm=rire penal= trebuie s= ]in= cont [i de acesteelemente pentru a stabili \mprejur=rile \n care s-au comisfaptele, contribu]ia fiec=rui participant, locurile de ascundere,persoanele care cunosc despre fapta s=vâr[it= [.a.

2.5. F=ptuitorii, calitatea [i contribu]ia fiec=ruia las=vâr[irea infrac]iunii

Autor al infrac]iunii de nerespectare a regimuluiarmelor [i muni]iilor, precum [i de nerespectare a regimuluimateriilor explozive poate fi orice persoan=, legeanecondi]ionând existen]a faptei de o anume calitate apersoanei ce o s=vâr[e[te. Cu toate acestea, putemnominaliza anumite categorii de persoane:

� fo[ti armurieri ori persoane care s-au ocupat curepararea armelor;

� persoane care au lucrat sau lucreaz= \n unit=]iproduc=toare de arme, muni]ii [i materii explozive, precum [i\n cele care folosesc explozivi \n procesul de produc]ie;

� persoane c=rora li s-au retras permisele de portarm=;

� dezertori sau evada]i cu arme [i muni]ii asupra lor;� autori ai infrac]iunilor la regimul produselor sau

substan]elor toxice ori a stupefiantelor;� fo[ti condamna]i pentru de]inerea ilegal= de arme

sau fapte de braconaj;� persoane care confec]ioneaz=, arme \n mod

artificial;� artificierii care manipuleaz= materiale explozive.Organelor de urm=rire penal= le revine sarcina de a

18 CRIMINALISTICA

l=muri, pe parcursul cercet=rilor, activitatea concretdesf=[urat= de fiecare f=ptuitor, contribu]ia adus= lapreg=tirea [i consumarea activit=]ii infrac]ionale.

2.6. Scopul s=vâr[irii infrac]iuniiStabilirea scopului s=vâr[irii infrac]iunii prezint= o

importan]= deosebit=, \n special \n vederea stabilirii altorinfrac]iuni concurente.

Sustragerea de arme [i muni]ii se s=vâr[e[te \nspecial pentru comiterea unor tâlh=rii sau pentru suprimareavie]ii unor persoane, pentru trecerea frauduloas= a frontierei,pentru procurarea de droguri [.a., precum [i pentru caf=ptuiorii s=-[i asigure sc=parea, \n cazul \n care suntsurprin[i \n timpul derul=rii activit=]ilor infrac]ionale.

Sustragerea de explozivi se face \n scopul s=vâr[iriiinfrac]iunilor de braconaj, dar [i pentru s=parea de pu]uri,smulgerea de copaci etc. |n ultimul timp, astfel de fapte seproduc \n scopul s=vâr[irii unor omoruri la comand= saupreg=tirii unor acte de terorism.

}inând cont de starea de pericol care o creaz=,organele de urm=rire penal= trebuie s= fac= eforturi pentrudovedirea scopului activit=]ii ilicite, procedând la extindereacercet=rilor pentru alte fapte [i f=ptuitori.

2.7. Cauzele, condi]iile [i \mprejur=rile care augenerat, \nlesnit sau favorizat s=vâr[irea infrac]iunii

Organele de urm=rire penal= pe tot parcursulcercet=rilor trebuie s= stabileasc= cauzele care au condus la\nc=lcarea regimului instituit pentru arme, muni]ii [i materialeexplozive, condi]iile favorizatoare de care au profitatinfractorii, persoanele care [i-au \ndeplinit \n mod defectuossau nu [i-au \ndeplinit atribu]iunile de serviciu, luând dup=caz m=surile ce se impun.

Din practica judiciar= putem re]ine cele maifrecvente cauze [i condi]ii favorizatoare [i anume:

� depozitarea armelor, muni]iilor, explozivilor \n\nc=peri neasigurate cu gratii la u[i [i ferestre, cu sisteme de\nchidere necorespunz=toare sau f=r= sisteme de alarmare;

� ne]inerea eviden]ei la zi a tuturor armelor aduse lareparat;

� lipsa de control la cluburi, asocia]ii sportive, filiale devân=toare, magazine care comercializeaz= astfel deproduse, la ocoalele silvice;

� nereturnarea materialelor explozive neconsumatesau solicitarea acestora \n cantit=]i mai mari decât celenecesare [.a.

§ 3. Activit=]i ce se \ntreprind pentru administrareaprobelor

|n vederea administr=rii probelor \n cauzele privindinfrac]iunile la regimul armelor, muni]iilor [i materialelorexplozive, se \ntreprind o serie de activit=]i, dup= cumurmeaz=:

� constatarea infrac]iunii flagrante;� cercetarea la fa]a locului;� verificarea [i ridicarea de \nscrisuri;� dispunerea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice sau a

expertizelor;� ascultarea martorilor;� ascultarea \nvinui]ilor sau a inculpa]ilor.

3.1. Constatarea infrac]iunii flagranteAcest gen de infrac]iuni sunt susceptibile de a fi

constatate \n flagrant. Organizarea acestei activit=]ipresupune o preg=tire temeinic=, deoarece orice omisiunepoate conduce la incidente dintre cele mai grave.

Cu ocazia primirii sesiz=rii, organul de urm=rire penal=trebuie s= insiste pentru a ob]ine cât mai multe date despref=ptuitori, despre modul lor de operare pe care \l folosesc,num=rul participan]ilor, dac= sunt violen]i, timpul [i locul undeac]ioneaz=. Cât prive[te persoana f=ptuitorului, pe lâng=datele de identificare, profesie, loc de munc=, trebuie s= sestabileasc= cet=]enia [i na]ionalitatea acestora, dac= au maifost cerceta]i pentru asemenea fapte ori pentru alte infrac]iuni\n care au folosit arme de foc sau explozivi.

Constatarea infrac]iunilor flagrante se recomand= a seface numai atunci când activitatea infrac]ional= nu poate fi\ntrerupt= \n alt fel. Din acest considerent, alegereamomentului interven]iei constituie condi]ia de baz= \nasigurarea reu[itei ac]iunii. Cu ocazia constat=rii infrac]iuniiflagrante, se vor lua m=suri de \mpiedicare a dispari]ieif=ptuitorului, de dezarmare a lor, de identificare a armelor,muni]iilor sau materialelor explozive. Se va acorda o aten]iedeosebit= perchezi]iei corporale, a bagajelor [i a mijloacelorde transport folosite (spre exemplu \n cazul treceriifrauduloase peste frontier= de arme, muni]ii sau explozivi).

Toate constat=rile f=cute vor fi consemnate \nprocesul verbal \ntocmit cu aceast= ocazie, dup= regulilecunoscute conform tacticii criminalistice [i se vor lua m=suride conservare a armelor, muni]iilor sau explozivilor.

3.2. Cercetarea la fa]a loculuiTrebuie mai \ntâi s= preciz=m ce se \n]elege prin “loc

al faptei” \n cazul acestui gen de infrac]iuni. De la caz la caz,prin loc al faptei se poate \n]elege:

� locurile unde au fost ascunse armele, muni]iile orimaterialele explozive, precum [i \mprejurimile acestora;

� atelierele de reparat arme;� mijloacele folosite pentru transportarea acestora;� locurile \n care s-au confec]ionat armele [i muni]iile,

precum [i cele \n care au fost fabricate materialele explozive;� locurile unde s-au efectuat trageri cu armele [i

muni]iile ce fac obiectul activit=]ii ilicite ori unde s-au folositmaterialele explozive [.a.

Cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, vor fi respectate\ntocmai regulile de tactic= criminalistic=.

Când condi]iile permit este recomandat s= sefoloseasc= câinele de urm=.

Atunci când exist= date c= la fa]a locului este instalatun dispozitiv exploziv, obligatoriu, \nainte de a se \ncepeorice activitate, [eful echipei va anun]a speciali[tii din cadrulserviciului A.M.T.S. [i Antitero din cadrul S.R.I. care vor luam=suri de deminare sau dezamorsare concomitent cum=surile de evacuare a zonei. Cercetarea va continua cuactivit=]ile specifice acestui gen de infrac]iuni. |n cazul g=siriiunor arme ruginite sau blocate, se va solicita examinareaacestora prin efectuarea unei gamagrafii, care va daposibilitatea s= se stabileasc= existen]a \n arm= a cartu[elor.

Pe armamentul [i cartu[ele descoperite vor fi c=utateurme papilare, urme de pulbere ars=, de fum, de vaselin= [iulei, de vopsea, de textile, urme de sânge, particule de noroi[i sol etc. Toate vor fi ridicate [i ambalate cu mare grij=, iarcartu[ele vor fi ambalate fiecare separat. Constat=rile f=cutevor fi consemnate \n detaliu \n procesul verbal care trebuie s=ofere un tablou complet al locului faptei, al urmelor [imijloacelor materiale de prob= descoperite.

CRIMINALISTICA 19

3.3. Efectuarea de perchezi]iiPerchezi]iile se efectueaz= la domiciliul sau locul de

munc= al f=ptuitorului. Cu ocazia acestor activit=]i seurm=re[te descoperirea armelor, muni]iilor, explozivilor, aanumitor piese ce urmau a fi ansamblate \ntr-o arm=, adiferitelor utilaje, aparate ori instrumente folosite laconfec]ionarea armelor sau muni]iilor, precum [i la fabricareasau prelucrarea de explozivi.

Vor fi c=utate \nscrisuri care dovedesc provenien]aarmelor sau muni]iilor. Uneori acestea sunt g=site\mpachetate \n ziare, iar \n func]ie de publica]ia respectiv= [idata apari]iei acesteia pot fi stabilite elemente importantepentru cercetare.

3.4. Verificarea [i ridicarea de \nscrisuri|nscrisurile ce se verific= [i se ridic= \n astfel de cazuri

difer= de la un gen de fapt= la alta. Spre exemplu, \n cazul \ncare f=ptuitorul nu a predat arma \n termenul prev=zut delege ori când a intervenit decesul celui care avea dreptul s=poarte arm=, este necesar s= se ridice dup= caz comunicareade retragere a permisului sau o copie de pe certificatul dedeces.

La filialele de vân=toare [i magazinele decomercializare a armelor [i muni]iilor se verific= [i se ridic=actele privind repartizarea armelor paznicilor de vân=toare,actele privind muni]ia repartizat= pentru stârpirea r=pitoarelorcu p=r [i pene, modul de distribuire [i folosire a acesteia.

|n cazul faptelor de nerespectare a regimuluimaterialelor explozive, se vor verifica \nscrisurile privindmodul de ]inere a eviden]elor explozivilor folosi]i \n procesulde produc]ie, cantitatea solicitat=, distribuit= sau returnat=,pentru a putea compara volumul de lucr=ri executate cumaterialele explozive primite [i justificate ca fiind folosite.

3.5. Dispunerea constat=rilor tehnico-[tiin]ificesau a expertizelor

Un rol important \n dovedirea vinov=]iei f=ptuitorilorunor infrac]iuni de acest gen revine constat=rilor tehnico-[tiin]ifice [i expertizelor. Pot fi dispuse constat=ri tehnico-[tiin]ifice sau expertize dactiloscopice, grafice, traseologice,tehnice etc. Cele mai solicitate sunt \ns= constat=rile tehnico-[tiin]ifice sau expertizele balistice [i chimice, cu ajutorulc=rora pot fi stabilite urm=toarele aspecte:

� tipul, modelul armei de foc [i seria acesteia;� starea de func]ionare a armei;� posibilitatea de declan[are \n mod instantaneu a

armei, deci f=r= a se ap=sa pe tr=gaci;� starea de func]ionare, calibrul [i eficacitatea unei

arme construit= artizanal;� dac= pe ]eava armei exist= urme ale factorilor

suplimentari [i dac= tragerea este de dat= recent=;� distan]a de la care s-a tras;� direc]ia de tragere;� dac= orificiul de \mpu[care este de intrare sau de

ie[ire;� relevarea seriei armei;� sistemul, modelul, marca [i calibrul armei cu care au

putut fi trase tuburile sau gloan]ele supuse examin=rii;� dac= tuburile sau gloan]ele ridicate de la fa]a locului

sau extrase din corpul victimei au fost trase cu o anumit=arm=.

Cât prive[te muni]ia se poate stabili seria, anul defabrica]ie, calibrul, modelul, dac= a fost confec]ionat=

industrial sau artizanal.La materialele explozive se poate stabili prin expertiz=

chimic=, natura [i compozi]ia acestora, dac= prezint=acelea[i caracteristici [i compozi]ie chimic= cu substan]aexploziv= prelevat= ca model de compara]ie, dac= sunt \nstare de folosire, lotul din care fac parte etc.

3.6. Ascultarea martorilorMartorii pot proveni din rândul celor mai diverse

categorii de persoane, din declara]iile lor trebuind s= rezulte\n principal urm=toarele:

� caracteristicile armamentului v=zut asupraf=ptuitorului;

� datele sau locurile [i condi]iile \n care au fost folositearmele, muni]iile sau materialele explozive;

� sursele de aprovizionare cu arme, muni]ii saumateriale explozive;

� locul unde sunt ascunse;� locurile [i datele la care f=ptuitorii au comis acte de

braconaj;� când l-au v=zut ultima dat= pe f=ptuitor cu

armamentul [i muni]ia asupra sa;� persoanele care au confec]ionat unele piese pentru

arme;� modul de justificare a materialului exploziv [i

eventual locul unde sunt ascunse cantit=]ile sustrase;� modul de valorificare a explozivilor [i inten]iile

f=ptuitorului;� persoane care mai cunosc despre activitatea

f=ptuitorilor [i alte date ce intereseaz= cercet=rile.

3.7. Ascultarea \nvinui]ilor sau a inculpa]ilorCu ocazia ascult=rii invinui]ilor sau a inculpa]ilor care

au s=vâr[it infrac]iuni la regimul armelor muni]iilor [i amaterialelor explozive, organele de urm=rire penal= trebuies= stabileasc=, \n principal, urm=toarele probleme:

� de când de]ine arma, muni]ia sau materialeleexplozive;

� felul, tipul, marca, modelul, calibrul [i seria armeide]inute;

� de unde a procurat arma, muni]ia sau meterialeleexplozive;

� scopul pentru care a procurat arma, muni]ia saumaterialele explozive;

� cine a confec]ionat arma artizanal=;� cantitatea materialelor explozive procurate, \n ce

scop le-au folosit, persoanele c=rora le-a valorificat [i inten]iileacestora;

� cantitatea materialelor explozive nefolosite la

lucr=rile pentru care erau destinate [i modul cum le-au

justificat;

� locul unde a ascuns materialele explozive;

� alte fapte de natur= penal= pe care le-a comis prin

folosirea armelor de foc sau a materialelor explozive;

� ce alte persoane mai cunosc despre activitatea

infrac]ional=.

Fotografiile prezentate \n pagina urm=toare reprezint=

aspecte de la primul atentat cu bomb= din istoria C=ilor Ferate

Române, care a fost dezamorsat= prin activit=]i specifice ale

Poli]iei Transporturi Craiova, \n colaborare cu Serv. Antitero al

S.R.I. Dolj, cu dou= minute \nainte de a se produce explozia.

20 CRIMINALISTICA

Foto 1. Interiorul vagonului de clas= \n care, \n diminea]azilei de 27.12.2000 a fost g=sit= amplasat= o

bomb=

\n WC.Foto 2. Ni[a din podul cabinei WC din care lipsea instala]ia

de iluminat \n locul c=reia a fost amplasat= bomba.Foto 3. Dispozitivul exploziv g=sit \n podul cabinei WC,compus dintr-un ceas electromecanic, dinamit=, capsa

electric= [i conductorii care fac leg=tura \ntre aceste piese.Foto 4. Ceasul conectat la materialul exploziv care indic=

ora când urma s= se produc= explozia.

Foto 5. Capsa electric= ce urma s= ini]ieze \nc=rc=turaexploziv=.

Foto 6. Ceasul electromecanicmodificat.

Foto 7.Dispozitivul exploziv cucei doi conductori, mufa

[i buzzer-ul.

Foto 8. Conductorii conecta]i prin lipire \n circuitul electronic.Foto 9. Buzzer-ul conectat \n paralel cu mufa de fixare a

capsei electrice.

Bibliografie

1 A se vedea art. 279 din Codul penal.2 Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor [i al

muni]iilor, publicat= \n Monitorul Oficial al României, partea I,

CRIMINALISTICA 21

Descriere: dimensiuni: 210 x100 mm; culoare

dominant= bleu.

Autoriza]ia este tip=rit= numai pe avers. Sunt ilustrate:

\n partea superioar=, pe lungimea formularului, o band= cu

dimensiunile de 200x150 mm \n interiorul c=rei predomin= o

\mpletitur= de linii. |n p=r]ile laterale, dreapta [i stânga, se

g=sesc dou= casete cu dimensiunile de 41x12 mm \ncadrate

de câte dou= figuri florale. |n caseta din stânga se g=se[te

tip=rit un desen liniar diferit de restul desenului, median, se

afl= textul "MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I

INTERNELOR", iar \n caseta din dreapta se g=se[te seria

documentului.

Sub banda descris= mai sus, \n partea dreapt= se

g=se[te textul "VALABIL+ NUMAI PE TERITORIUL

ROMÂNIEI".

Rubrici con]inute:- "Forma]iunea Regim Permise de Conducere [i

|nmatriculare a Vehiculelor............" care a eliberat

documentul.

- "Num=r de circula]ie provizorie............"

- "Se autorizeaz= circula]ia provizorie pe ruta ...........a

auto/moto......marca......nr. de

identificare..............de]in=tor..........din............adresa..........."

- "Aceast= autoriza]ie este valabil=......zile*, de

la.......pân= la..........."

|n partea dreapt=, la subsolul formularului se g=sesc

tip=rite men]iunile "EMITENT", "semn=tura [i [tampila", iar \n

zona median= men]iunea

"*Nu se prelunge[te".

|n partea stâng= se g=se[te un cod de bare ce poate fi

citit cu o celul= optic=.

Elemente de siguran]=.

Desenele liniare [i men]iunile tip=rite, sunt realizate

prin metoda intaglio "tipar \nalt".

Textul "MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I

INTERNELOR" aflat \n zona median= a benzii din partea

superioar= este tip=rit= prin metoda tiparului adânc, tu[ul din

jurul caracterelor fiind depus \n linii paralele.

22 CRIMINALISTICA

Expert criminalist EUGEN GOLDANServiciul Criminalistic din I.P.J. Bac=u

Caseta din dreapta con]ine un text latent, care devine

lizibil la examinarea cu ajutorul mijloacelor optice de m=rit,

când se poate citi cuvântul "ROMANIA".Caseta din dreapta prezint= un microtext format din

cuvintele "MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {IINTERNELOR"

Microtextul se este tip=rit peste caracterele numericece reprezint= seria documentului.

Microtext aflat \n col]ul inferior dreapta al benzii redatde caracterele "©CBCo" reprezentând abrevierea denumiriifirmei emitente "CANADIAN BANK NOTE COMPANY".

Sub banda din zona superioar= a formularului, pe toat=

lungimea benzii se g=se[te o linie

format= din microtextul

"ROMANIA" tip=rit, vizibil cu

mijloace optice de m=rire.

Desen liniar anticopiere cunuan]= albastru-violet \n p=r]ile

laterale [i roz \n zona median=.

|n mijlocul documentului se g=se[te un

CRIMINALISTICA 23

desen anticopiere sub forma unei rozete, alc=tuit= din linii\mpletite (tip guilloches), \n zona din mijloc acestea fiindpunctate. Nuan]a liniilor alterneaz= \ntre galben [i verde.

|n col]ul stânga partea inferioar= se g=sesc bare decod ce pot fi citite cu cititorul optic, \n vederea acces=rii bazei

de date a documentelor eliberate func]ie de seria fiec=ruia.Liniatura anticopiere \n jurul codului de bare devine

punctiform= pân= la dispari]ie total= a desenului.Stema României,

vizibil=, imprimat= prinmetoda intaglio, dispus=\n partea stâng= subbanda aflat= \n parteasuperioar= adocumentului.

Pe revers, subinciden]a unui fasciculde lumin= dirijat= seobserv= negativulimprim=rii intaglio de peaversul documentului.

La expunerea documentului \n fa]a unei surse

de lumin=, examinarea prin transparen]= eviden]iaz=

filigranul reprezentat de meridianele globului

p=mântesc.

Expunerea la UV eviden]iaz= pe suprafa]adocumentului stema României imprimat= de trei ori dar dem=rimi diferite \ntre ele, cea mai mare fiind dispus= \n parteastâng=, iar celelalte dou= \n partea dreapt=.

De asemenea, se observ= dispus circular, \nscris \n

rozeta din mijlocul documentului, textul "MINISTERUL

ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR", iar \n partea dreapt=,

24 CRIMINALISTICA

sub cea mai mic= stem=, amplasat= \n jum=tatea inferioar=,

textul "ROMÂNIA".

Tot sub inciden]a razelor UV seeviden]iaz= prezen]a fibrelorsintetice, melier ce apar \n culorilegalben verzui, ro[u [i bleu. Acestfibre se g=sesc [i pe reversuldocumentului.

AVERSREVERS

AUTORIZA}IA DECIRCULA}IE PROVIZORIE

aflat= \n uz

Detalii ale documentului subinciden]a razelor UV

Autoriza]ia de circula]ieprovizorie aflat= \n uz care nuprezint= nici un element desiguran]=.

Odat= cu perspectiva integr=rii europene a ]=riinoastre, una dintre principalele condi]ii a fost [isecurizarea documentelor de circula]ie.

Astfel, \n vederea respect=rii obliga]iilor

asumate, România a decis s= schimbe [i

Autoriza]ia de circula]ie provizorie, aliniindu-se

standardelor interna]ionale.

Aceast= schimbare este una esen]ial=, nu

numai formal=, noile autoriza]ii \ntrunind standarde

de securitate ridicate fa]= de formularul anterior.Elementele de securitate au \n vedere

multiple aspecte, pornind de la suportuldocumentului, respectiv hârtia utilizat=, care are \ncompozi]ie elemente de identificare, continuând cumetodele de tip=rire, folosirea unor tehnici demicrotip=rire respectiv utilizarea cernelurilor

CRIMINALISTICA 25

Schimbând lungimea de und=, fibrele seeviden]iaz= \n mai multe fibre fluorescente.

FFunc]ionarea societ=]ii este dependent= deconformarea indivizilor [i grupurilor care ocompun fa]= de modelul normativ moral,

social, juridic [i cultural general acceptat. Studiulfenomenului devian]ei [i \n subsidiar al delincven]eiantreneaz= cercet=tori din diverse domenii: medical,sociologic, psihopatologic [i psihopedagogic,criminalistic [i criminologic, juridic, etc.

O form= particular= \n cadrul delincven]ei oreprezint= cea ap=rut= la vârste tinere, denumit= juvenil=de c=tre doctrina penal=. Factorii de vulnerabilitate careac]ioneaz= din partea mediului se combin= cuincompleta formare a personalit=]ii, reflectat= inclusiv \ndeficien]a moral=, care \i \mpiedic= distinc]ia clar= \ntrebine [i r=u, acceptat [i neacceptat de sistemul normativlegal. Asocierea consumului de alcool [i prezen]a unuianturaj inadecvat se pot constitui ca [i factori favorizan]iai manifest=rii comportamentului infrac]ional la tineri.

Un caz deosebit de grav s-a petrecut, \n ziua de 1martie 2005, \n localitatea Oradea. La ora 15,20, la ofi]erul deserviciu al poli]iei Municipiului Oradea s-a primit un apel careinforma despre derularea unei tâlh=rii \ntr-un magazinalimentar, victima fiind administratoarea societ=]ii.

Foto 1– Locul producerii faptei (vedere exterioar=)

Martorii oculari, reprezenta]i de doi adul]i [i o minor=,au relat despre ie[irea din magazin \ntr-o stare de resuscitarea unui tân=r. Acesta, ulterior, s-a \ndep=rtat \n grab= [i a luat-ola fug= \mbrâncind trec=torii.

Reconstituirea semnalmentelor tân=rului s-a realizatcu o oarecare dificultate, dup= identificarea \n magazin a uneipersoane de sex feminin c=zut= [i cu multiple leziuni. Incintamagazinului [i locul unde a fost g=sit= victima erau stropitedin abunden]= cu sânge, existând [i urme de \nc=l]=minte(foto 2), care analizate au permis determinarea unorcaracteristici ale reliefului.

Foto 2 – Urme de reproducere de suprafa]= formate prinstratificarea sângelui. |nc=l]=minte cu desen antiderapant vizibil

Persoana dat= \n urm=rire avea semnalmenteleurm=toare: tân=r \n vârst= de 18-23 de ani, \nalt deaproximativ 1,70 m, proasp=t b=rbierit, \mbr=cat \ntr-o geac=f=r= mâneci [i pantaloni de blugi, iar pe cap purta un fes deculoare gri cu dou= dungi albe. Valorificarea acestor date s-arealizat \n cadrul programului Image Track, cu constituirea\n final a unui portret robot. Modul de operare a permisstructurarea unor direc]ii de desf=[urare a anchetei [iconstituirea cercului de suspec]i. Ini]ial, mobilul ac]iuniiviolente a fost incert (prezen]a banilor \n casa de marcat, foto3) ulterior varianta furtului fiind reevaluat= ca [i posibilitate,prezen]a valorilor putând fi explicat= prin ac]iunea pripit= sau

interven]ia apropiat= a unor clien]i. Foto 3 – Prezen]a bancnotelor \n casa de marcat

De remarcat faptul c= \n timpul comiterii infrac]iuniiso]ul victimei, care tocmai \ncercase s= o contacteze a\nregistrat disperat strig=tele acesteia (telefonul celular alvictimei permitea \n cazul \n care nu se r=spundea la un apelo stabilire automat= a leg=turii). Examenul medico-legal apus \n eviden]= tipul agentului lezional (obiect t=ietor-\n]ep=tor), num=rul mare al leziunilor, cu o distribu]ie aacestora predominant la nivelul zonei posterioare a toracelui(cu spatele la agresor, foto 4), dar [i leziuni de autoap=rare lanivelul m\inilor [i antebra]ului (foto 5), care pledau pentru

26 CRIMINALISTICA

Subcomisar dr. HADRIAN VAIDALector univ. dr. ELENA ANA MIHU}

Comisar [ef MIH+I}+ TE{AN

opozi]ia victimei la inten]iile agresorului.Foto 4 – 16 leziuni de violen]= localizate la nivelul zonei posterioare

a toracelui, produse prin ac]iunea unui obiect t=ietor-\n]ep=tor

Foto 5 – Leziuni de autoap=rare la nivelul m\inilor [i antebra]ului

Ac]iunea de identificare a avut succes \ntr-un intervalrelativ mai scurt de 48 de ore de la data evenimentelor.Aceasta [i datorit= sprijinului acordat de mass-media [ipopula]ia local=, \n persoana lui C.P. de 16 ani, elev la Grupul[colar Transilvania, din localitatea Giri[, care [i-a recunoscutfapta.

Motiva]ia acestuia a fost legat= de pierderea unei

sume importante de bani (un milion de lei), consuma]i

\mpreun= cu al]i trei colegi (un b=iat [i dou= fete) \n ziua

comiterii faptei \ntr-un local. De[i cei patru erau minori ei au

fost servi]i cu b=uturi alcoolice, chiar anterior orei zece

diminea]a. Plata consuma]iei a dus la epuizarea resurselor

b=ne[ti, care erau destinate achizi]ion=rii unui abonament de

c=l=torie. Se impune men]iunea c= autorul provine dintr-o

familie dezorganizat= prin divor]ul p=rin]ilor, mama fiindplecat= \n str=in=tate. Rela]iile cu tat=l sunt percepute dec=tre subiect ca fiind mai tensionate, de[i acesta f=ceaeforturi pentru a-i asigura cele necesare traiului [i

educa]iei, cu \ncercarea de a acoperi absen]a mamei.Autorul recunoa[te absenteismul [colar [i preocuparearedus= pentru cariera academic=, mai mult la insisten]eletat=lui care \i asigura [i internatul la un liceu din ora[,de[i cei doi locuiau la ]ar=. Evaluarea cadrelor didactice,de la [coala unde era \nscris elevul a fost una favorabil=.Cu excep]ia absen]elor \nregistrate nu au fostconsemnate probleme disciplinare, el fiind perceput caun subiect lini[tit, cu un bun poten]ial [colar nevalorizat\n \ntregime.

Criza declan[at= de anticiparea conflictului cu tat=l,

perceput ca inflexibil a condus la constituirea unui scenariu

infantil de jaf a unei unit=]i comerciale pentru acoperirea

sumei cheltuite. Se remarc= un repertoriu \ngust de

solu]ionare a unor situa]ii stresante de c=tre minor, care

pledeaz= pentru o imaturitate psihocomportamental= [i

infantilism, identificat [i cu prilejul examenului psihologic din

cadrul expertizei medico-legale psihiatrice. Poten]ialul

intelectual a fost unul mediu-bun, fiind depistate caren]e

socio-educative, cu decalaje \ntre nivelul de expectan]e [i

posibilit=]ile reale. Comportamentul agresiv a fost de

asemenea depistat cu orientare atât auto (recunoa[te

tentative de suicid) cât [i heteroagresive (actul \n sine). Se

constat= un sistem axiologic defectuos, cu caren]e afective [i

neinternalizarea normelor morale, pe un fond general de

inadaptare [i anxietate cu copierea unor modele externe de

tip deviant [i delincven]ial (vagabondaj, absenteism [colar,

consum de alcool, recursul la violen]a fizic=, utilizarea unui

instrument t=ietor-\n]ep=tor).

Conformismul excesiv f=r= motiva]ie interiorizat=,

interpretarea ca intolerabil= a e[ecului insuficien]a afectiv= [i

lipsa unei sus]ineri reale din partea mediului social proxim, \n

asociere cu identificarea unor modele de comportament de

tip violent au condus la succesiunea nefast= a evenimentelor.

|ncercarea de disimulare ulterior=, realizat= \ntr-o

form= infantil= au ridicat problema gradului de premeditare al

evenimentelor [i ac]iunea sub impulsul unei pulsiuni de

moment pe fondul unei \ngust=ri a câmpului de con[tiin]=

(fenomenul de black-out).

Dup= p=r=sirea câmpului infrac]ional subiectul a

relatat c= [i-a autoprovocat o leziune la nivelul gambei

drepte cu acela[i briceag folosit la agresarea victimei

(\mpumutat de la un coleg cu o zi \nainte). Justificarea

sângelui prezent pe \mbr=c=minte [i lipsa banilor s-a f=cut

prin o pretins= agresiune [i deposedare din partea unor

rromi.

Concluzii

Exist= factori predispozan]i ai trecerii la ac]iuni violente

\n cazul tinerilor cu dificult=]i de ajustare emo]ional=.

Anturajul [i absenteismul [colar pot crea condi]iile

\nsu[irii unor modele comportamentale defectuoase.

Consumul de alcool la tineri, pe fondul unor strategii

de ajustare a r=spunsurilor la stres insuficient consolidate

poate conduce la abateri grave de conduit=. Neinternalizarea

judec=]ilor morale asociat= unor st=ri de \ngustare a câmpului

de con[tiin]= (st=ri psihopatologice din evolu]ia unor boli,

aportul exogen de substan]e, inclusiv alcool) pot determina

CRIMINALISTICA 27

PPrezen]a f=ptuitorului la locul faptei,presupune producerea unor modific=ri \nambian]a existent=. Aceste modific=ri sunt

cunoscute sub denumirea generic= de urme, careconstituie elemente pre]ioase pentru stabilireaadev=rului.

Din punct de vedere criminalistic prin urm= se\n]elege orice modificare material= produs= ca urmare ainterac]iunii dintre f=ptuitor, mijloacele folosite de acesta[i elementele componente ale mediului unde \[idesf=[oar= activitatea infrac]ional=, modific=ri care,examinate individual sau \n totalitate, pot conduce la:stabilirea faptei, identificarea f=ptuitorului [i a mijloacelorfolosite, precum [i la l=murirea \mprejur=rilor cauzei.

Practica a demonstrat c=, \n unele cazuri de furturi comise\n mediul rural, f=ptuitorii au fost identifica]i pe baza urmelorl=sate de mijloacele de transport folosite pe timpul s=vâr[iriiinfrac]iunii. |n acest sens, este semnificativ urm=torul caz:

|n diminea]a zilei de 15 ianuarie 2005, un lucr=tor alsta]iei C.F.R. Comana, jude]ul Giurgiu, a sesizat DispeceratulI.P.J. Giurgiu cu privire la faptul c= autori necunoscu]i ausustras mai multe elemente metalice, componente ale unuipod militar aflat \n conservare \ntr-o magazie a sta]iei.

Echipa de cercetare a locului faptei, format= dinlucr=tori ai Serviciului transporturi [i Serviciului criminalistic, aconstat faptul c= aceste elemente metalice, datorit= greut=]ii,nu puteau fi transportate decât cu ajutorul unui mijloc detransport. Urmele de potcoave [i pneuri imprimate pe soluldin apropierea magaziei, au dus la formularea ipotezeifolosirii unei c=ru]e tras= de un singur cal. |n consecin]=,aceste urme au fost ridicate, atât prin fotografiere, cât [i cumulaj de ipsos.

Investiga]iile efectuate au f=cut ca \n cercul de suspec]is= fie introdus [i numitul Ioni]= Costel Aurel, locuitor alcomunei Comana, care era proprietarul unei c=ru]e tras= deun singur cal. Acesta [i-a dat acordul pentru examinarea [iverificarea potcoavelor calului. Cu ocazia acestei activit=]i s-a observat c= una dintre potcoave l=sa \n sol urm= ceprezenta caracteristici generale de asem=nare, cu cele de lalocul faptei, luându-se \n consecin]= m=sura ridic=rii urmeicreat= de copit= tot prin mulaj de ipsos.

Expertiza dispus= \n cauz= a concluzionat faptul c=urma de potcoav= ridicat= de la fa]a locului a fost creat= deuna dintre potcoavele calului acestuia.

Ca particularitate, \n examinarea comparativ= a urmelorde potcoave, a constituit-o asem=narea izbitoare a felului \ncare este \nclinat unui dintre pintenii potcoavei, num=rul decaiele cu care acestea au fost prinse (trei pe o parte, dou= pecealalt= parte) [i nu \n ultimul rând dimensiunile acestora.

La efectuarea expertizei a fost folosit programul LuciaForensic, filtrul de polarizare Y48, pentru diferen]iereanuan]elor de alb=-gri ale mulajelor, detaliile celor dou= urmefiind mai bine detaliate.

Foto 1-2 – Unghiul de \nclina]ie al pintenului din stânga.

Foto 3 – Suprapunerea celor doi pinteni; cele dou= urme suntredate \n culori diferite: ro[u – urma \n litigiu [i verde – urmamodel de compara]ie. |n zonele de suprapunere acestea se

transform= \n gri – a se observa zona pintenilor – zonele coloratesunt urmare a neuniformit=]ii marginilor celor dou= mulaje.

Foto 4 – Elementele de asem=nare – din punct de vedere aldistan]elor existente \ntre diferitele elemente individuale ale

potcoavei – \ntre cele dou= urme.

28 CRIMINALISTICA

Subcomisar de poli]ie NICOLAE PREDA, I.P.J. Giurgiu

MMetodele de genotipare a urmelor,microurmelor sau persoanelor, precum [iansamblu de procedee folosite \n

vederea interpret=rii amestecurilor de profile genetice, seafl= \ntr-o continu= evolu]ie, din acest motiv estenecesar= o perfec]ionare a preg=tirii permanente \ndomeniu, impunându-se dep=[irea cuno[tin]elor de baz=presupuse a fi acumulate [i \nsu[irea unor no]iuni noi, \nton cu performan]ele din domeniu.

Capacitatea de a efectua analize ale ADN dinprobele biologice de la fa]a locului depinde de tipulmaterialului biologic vizat, modul de recoltare [i felul \ncare au fost conservate. Tehnica folosit= pentru a recoltaastfel de probe, cantitatea [i natura urmei saumicrourmei biologice care urmeaz= a fi genotipat=,modalitatea prin care materialul trebuie ambalat [i modulde conservare a acestuia, reprezint= punctele sensibilepremerg=toare analizei ADN.

Dac= materialul biologic nu este recoltat [iconservat \n mod corect, nu va \ndeplini condi]iile[tiin]ifice [i legale pentru a fi admis \n justi]ie.

Obiectivele expertizelor [i constat=rilor tehnico –[tiin]ifice biocriminalistice care solicit= analize genetice

Formularea ordonan]elor sau rezolu]iilor motivatedetermin= obiectivele expertizelor sau constat=rilor tehnico-[tiin]ifice, din acest motiv \ntreb=rile generale vor fi axate pe:

� determinarea profilelor genetice ale ADN extras dinprobele litigiu;

� determinarea profilelor genetice ale ADN extras dinprobele de referin]= (victim=, suspect);

� compararea, reg=sirea profilelor genetice ale ADNextras din probele de referin]= cu / \n profilele genetice aleADN extras din probele litigiu;

� interpretarea rezultatelor ob]inute [i aplicareacalculelor biostatistice.

Acestea vor fi modificate \n func]ie de caz [iparticularizate pentru tipurile de probe sau obiecte suportpurt=toare de urme [i microurme biologice.

Ordonan]a sau rezolu]ia motivat= dispus= pentruanalize genetice trebuie s= con]in= urm=toarele:

� datele de identificare a institu]iei care o solicit=;� cauza pentru care este dispus=;� tipul de expertiz= sau constatare tehnico-[tiin]ific=

solicitat= (genetic=);� istoricul evenimentului / infrac]iunii;� \ntreb=rile ordonan]ei / rezolu]iei motivate;� obiectele suport de urme sau microurme care se pun

la dispozi]ie pentru efectuare expertizei sau constat=riitehnico-[tiin]ifice;

� metoda de securizare - ambalaje, sigilii.Toate aceste informa]ii vor fi utilizate la efectuarea

expertizei sau constat=rii tehnico-[tiin]ifice [i sunt necesarespecialistului pentru a identifica, recolta [i procesa urmelesau microurmele biologice, precum [i la interpretarea

rezultatelor ob]inute, incluzând calculele biostatistice. Deexemplu, dac= ne referim la istoricul evenimentului sauinfrac]iunii, acesta va determina:

� procesarea / sortarea / identificarea urmelor saumicrourmelor biologice, precum [i alegerea metodei optimede extrac]ie a ADN din acestea;

� interpretarea rezultatelor ob]inute;� calculele biostatistice aferente.Specialistul nu poate s= intuiasc= locurile identific=rii

probelor \n scena unei infrac]iuni sau \n afara acesteia,informa]ii vitale care vor modifica calculele biostatistice [iimplicit valorile numerice care se ob]in \n urma acestora.

Pe de alt= parte, specialistul r=spunde de integritatea [iconservarea probelor din momentul \n care acestea vor intra\n cadrul Sistemului de Analize Genetice [i are obliga]ia s=ilustreze [i s= descrie \n raportele de expertiz= sauconstatare tehnico-[tiin]ific=, condi]iile \n care le-a primit prinverificarea [i fotografierea integrit=]ii ambalajelor [i sigiliilor.

Performan]ele genotip=rii \n cadrul Sistemului deAnalize Genetice al Poli]iei Române

a. Metodele de genotipare ofer= posibilitatea deindividualizare a urmelor [i microurmelor biologice,ob]inându-se profile genetice care prin extrapolare sunt, defapt, ale persoanelor care au creat urmele.

b. Puterea de discriminare a persoanelor pe bazaprofilului genetic, utilizând pentru genotipare 16 loci, este depân= la 1/1023, ceea ce semnific= c= la un grup de 1023 depersoane un profil este unic.

c. Se pot genotipa toate tipurile de urme [i microurmebiologice umane care con]in celule nucleate:

- leucocite (sânge);- celule epiteliale provenite atât de pe suprafa]a

organismului cât [i din zonele interne, diverse lumene saucavit=]i;

- celule spermatice;- ]esuturi osoase, din]i;- diverse alte secre]ii biologice etc.d. Permite ob]inerea separat= a profilelor genetice \n

cazul unor amestecuri de urme, \n func]ie de tipul celulelorconstituente. De exemplu, dintr-un amestec de sperm= [icelule epiteliale, se va ob]ine separat profilul genetic alcelulelor spermatice [i separat al celulelor epiteliale.

e. Se pot genotipa urme sau microurme de natur=biologic= aflate \n amestec cu substan]e inhibitoare de natur=organic= sau anorganic= care nu ar permite amplificareaADN extras, etap= vital= \n ob]inerea profilelor genetice. |nprocesul de purificare intervin, \n func]ie de naturainhibitorului [i a urmei biologice, o serie de etape prin caresunt \ndep=rta]i din sistem, astfel \ncât s= nu fie afectat=molecula de ADN.

f. Este posibil ob]inerea profilelor genetice alemicrourmelor de celule epiteliale remanente \n urmacontactului fizic dintre o persoan= [i un obiect sau \ntre dou=persoane.

CRIMINALISTICA 29

Subcomisar de poli]ie drd. biochimist ROMIC+ POTORAC[eful Sistemului de Analize Genetice din Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R.

g. Având \n vedere interpretarea [i calculelebiostatistice aferente profilelor genetice, metoda poate fiutilizat= [i \n cazuri de paternitate, incest sau dezastre.

h. Interpretarea amestecurilor de profile genetice printeoria deconvolu]iei celor mai mici p=trate, utilizând [i ariilepicurilor din electroforegrame, ofer= posibilitatea ob]ineriiseparate a profilelor genetice a contributorilor. Astfel, se potob]ine pe baza calculelor biostatistice, frecven]e de reg=sirea profilelor genetice, mult mai mici [i implicit grupurilepopula]ionale \n care profilul este unic, mult mai mari.

i. Unul dintre sectoarele de activitate ale Sistemului deAnaliz= Genetic= din Institutul de Criminalistic= estededicat Bazei de Date, cu posibilitatea stoc=rii [i c=ut=riiunui num=r impresionant de profile genetice, atât unitare cât[i aflate \n amestecuri. Aceasta \ndepline[te toate cerin]elenormelor din domeniu [i este compatibil= din toate punctelede vedere cu bazele de date similare interna]ionale.

j. Pentru a r=spunde la solicit=rile impuse de cazuistic=,au fost necesare metode noi de extrac]ie [i purificareavansat= a ADN din urmele [i microurmele biologice denatur= uman= care se g=sesc \n amestec cu substan]einhibitoare sau aflate \n stare de degradare biologic=\naintat= [i care prin alte metode, rezultatele nu suntsatisf=c=toare. Din acest motiv, \n cadrul Sistemului s-audesf=[urat o serie de teme de cercetare a c=ror rezultate audus la genotiparea cu succes a tuturor tipurilor de microurmebiologice enumerate mai sus, care con]in câteva celulenucleate, indiferent de starea acestora sau natura suportului.

Rezultatele pot fi vizualizate comparând valorilenumerice a grupurilor popula]ionale \n care profilele geneticesunt unice. Acestea au fost ob]inute pentru ADN extras dinaceea[i microurm=, prin tehnicile anterioare [i apoi prin celecercetate. Astfel, pentru primul caz grupul popula]ional a fostde 51.808, comparativ cu 34.554.812.179.029.708.336persoane, pentru rezultatele ob]inute prin tehnicadescoperit=.

No]iunile minime de baz= pentru investigatorul caredore[te s= valorifice urme sau microurme biologice prinmetode genetice.

Totalitatea \nsu[irilor [i a laturilor esen]iale \n virtuteac=rora informa]iile aduse de un profil genetic pot fi valorificatecorespunz=tor se bazeaz= pe o \n[iruire de etape care \ncepdin momentul \n care a avut loc infrac]iunea. Chiar de laintrarea \n scena infrac]iunii a personalului autorizat este bines= se ]in= seam= c= prin necunoa[terea adecvat= a materieiasupra c=reia este orientat= activitatea subiectului, pot fiintroduse erori care odat= \nglobate \n schem= sunt foartegreu de corectat.

Procesul de investigare, documentare [i examinare alocului infrac]iunii, din punctul de vedere al valorific=riiurmelor sau microurmelor biologice prin metode de analiz=genetic=, se bazeaz= pe o serie de reguli de care va depindecalitatea informa]iilor aduse de aceste tipuri de investiga]ii.

Urmele biologice care pot fi \ntâlnite \n astfel deinfrac]iuni sunt: sânge, sperm=, secre]ie vaginal=, saliv=depus= pe resturi de ]ig=ri, timbre, plicuri, sticle, pahare, c=ni,periu]e de din]i, secre]ie nazal=, [erve]ele, batiste, organe,din]i, fire de p=r cu foliculi (“r=d=cin=”), ]esuturi biologice deorice tip, urin=, fecale etc.

Prin microurme biologice pot fi definite acele tipuri deurme care sunt transferate de la o persoan= pe diverse

obiecte – suporturi [i care nu pot fi observate macroscopic. |ntoate cazurile, materialul biologic transferat este constituit dincelule nucleate [i se formeaz= ca urmare a unui contactdirect intim sau de la distan]=. Vom defini tipurile demicrourme [i natura posibil= a acestora \n ceea ce urmeaz=.Microurmele pot fi sub form= de celule epiteliale remanenteprovenite, fie \n urma unui contact sub form= de apucare saufrecare, fie sub form= de transpira]ie, m=trea]=, saliv= etc.

Regulile de baz= de care trebuie ]inut cont la cercetarealocului faptei sunt:

� protejarea [i conservarea locului faptei pentru a evitacontaminarea urmelor;

� eliminarea posibilit=]ilor de contaminare a urmelor [ia microurmelor de c=tre personalul care execut= cercetarea[i care instrumenteaz= cazul;

� eliminarea posibilit=]ii de intercontaminare a urmelor[i a microurmelor;

� tipurile de urme sau microurme posibile a exista lalocul faptei;

� metodologia de colectare a urmelor saumicrourmelor;

� colectarea tuturor urmelor sau microurmelor biologiceposibile deoarece, mai târziu, acestea vor fi distruse saucompromise.

Necesarul minim f=r= de care nu este posibil=cercetarea la locul faptei [i recoltarea acestor tipuri de urmesunt: penset=, foarfec=, bisturiu sau alt obiect contondentcare \l poate \nlocui, m=nu[i de unic= folosin]=, tampoanesterile, ap= distilat= steril=, echipament de protec]ieanticontaminare, ambalaje corespunz=toare.

Un am=nunt important este ca dup= fiecare utilizare,instrumentele trebuiesc cur=]ate utilizând o solu]ie ob]inut=din alcool etilic [i hipoclorit de sodiu 10% sau prin sterilizare\n flac=r=.

Unde pot fi identificate urme sau microurmebiologice

|n urma transferului urmei sau microurmei biologice,direct sau indirect, aceasta r=mâne ata[at= pe suprafa]aobiectului primitor. Metoda de recoltare a urmei depinde demodul \n care se g=se[te starea acesteia [i va influen]arezultatele ob]inute.

Profilele genetice pot fi ob]inute din orice urm= saumicrourm= de natur= biologic= care con]ine câteva celulenucleate. Acestea pot fi identificate pe obiecte vestimentare,piele sau diverse suprafe]e ale obiectelor. Declara]iilevictimei pot aduce informa]ii despre locurile unde exist= urmebiologice provenite de la autor - (de exemplu, dac= victima azgâriat pielea autorului sau acesta a utilizat diverseinstrumente sau a atins suprafe]e ale obiectelor).

Orice parte a corpului victimei unde autorul a avut uncontact sub form= de s=rut, supt, lins, mu[cat cu aceasta,exist= celule epiteliale care recoltate [i analizatecorespunz=tor pot duce la identificarea persoanei creatoare.

|n scena unei crime, vom \ntâlni: victima, obiectevestimentare ale acesteia, obiecte sau instrumente utilizate las=vâr[irea crimei, zona adiacent= locului identific=rii victimeisau comiterii infrac]iunii [i obiectele componente locului, carepot fi \mp=r]ite \n obiecte “cheie” [i “auxiliare”.

Victima. Suprafa]a corpului unei victime a infrac]iuniide omor poate prezenta o serie de urme sau microurmeprovenite de la autor sub form= de secre]ii sau ca urmare ainterac]iunii cu p=r]i ale organismului autorului.

30 CRIMINALISTICA

Obiectele vestimentare ale victimei. |n cele mai multecazuri, victimele sunt \mbr=cate, iar acestea acoper= o mareparte a corpului. Aceste piese joac= rolul unei bariere,re]inând foarte multe urme [i microurme de natur= biologic=provenite de la autor dac= acesta a avut contact direct sau afost la o anumit= distan]= la care este posibil s= aib= loc unschimb de material biologic.

Obiectele vestimentare ale victimelor pot deseoridemonstra c= aceasta a fost for]at=, dac= prezint= rupturi orialte tipuri de urme, cum ar fi solul. Dac= nu pot fi identificatealte tipuri de urme pe suprafa]a acestora (sânge, sperm=,saliv= etc.), zonele rupturii pot con]ine microurme biologiceprovenite de la persoana care le-a creat sub form= de celuleepiteliale.

Urme [i microurme biologice din zona imediat\nvecinat= locului identific=rii victimei. |n aceast= arie potfi g=site urme sau microurme idividuale ori \n amestec,depuse pe diverse suporturi, cum ar fi cele prezentate maisus, sau obiecte, instrumente, arme, care au fost utilizate dec=tre autor \n comiterea infrac]iunii: m=nu[i, fragmente dem=nu[i, prezervative, cagule sau alte obiecte vestimentarecare nu apar]in victimei, resturi de ]ig=ri etc.

Urme [i microurme biologice din incinta sau zonaadiacent= desf=[ur=rii infrac]iunii. Posibilit=]ile pe care leare autorul s=-[i lase urmele sau microurmele biologice \nscena infrac]iunii sunt multiple. Presupunem c= acestautilizeaz= m=nu[i chirurgicale, masc= [i haine care elimin=posibilitatea l=s=rii amprentelor de orice gen la fa]a locului.Experimentele realizate au demonstrat c= dac= m=nu[ileutilizate la comiterea infrac]iunilor, precum [i tot ansamblulvestimentar nu sunt sterile, autorul nu-[i va l=sa amprentelepapilare, \n schimb \[i poate l=sa celulele epiteliale sau altesecre]ii sub form= de microurme.

|n aceste condi]ii, microurmele provenite de la autor \nscena infrac]iunii pot fi \n diverse locuri [i pe diferite obiecte“cheie”, cum ar fi: mânere de u[i, comutatoare electrice,geamuri, utilizate pentru intrare \n scena crimei, arme etc.,care au fost accesate “obligatoriu” pentru comiterea actuluiinfrac]ional.

Alte obiecte sau suprafe]e din zona de producere ainfrac]iunii pot fi numite auxiliare - pahare, c=ni, sticle,tacâmuri etc. - [i pot p=stra microurme provenite de la autor.

Transferul urmelor sau microurmelor provenite dela victim= pe obiectele vestimentare sau alte lucruri aleautorului. |n aceea[i manier= \n care autorul \[i las= propriileurme sau microurme biologice \n scenacrimei, la fel poate [i victima s= transfere peale sale pe corpul, vestimenta]ia sau alteobiecte ale autorului.

Pe de alt= parte, autorul poate luaanumite obiecte din scena crimei carepoart= pe suprafa]a lor microurme sau urmebiologice provenite de la victim=, deoareceaceasta le utiliza \n mod frecvent.

Arma crimei. |n orice obiect dur sepoate ascunde o arm= a unei crime, darinforma]iile care se pot acumula de-a lungulanchetei va reduce c=utarea la câteva tipuri.Cu atât mai mult, dac= este utilizat= o arm=de foc, informa]iile care pot fi ob]inute \nurma genotip=rii urmelor sau microurmelorbiologice prezente pe suprafa]a acesteia,sunt mai compexe.

De pe suprafa]a oric=rei arme de foc este posibil s= fieprelevate microurme biologice din care se pot ob]ine profilegenetice ale proprietarului sau /[i ale altei persoane care autilizat-o.

Studiu comparativ de interpretare a amestecurilorde profile genetice

|n momentul actual, limitele metodei \[i mai pot facesim]it= prezen]a doar \n cazurile unde urmele biologice seg=sesc \ntr-o stare de degradare biologic= sau chimic= total=sau se g=sesc \ntr-un amestec, unde num=rul de contributorieste mai mare de patru persoane. Aceasta are ca rezultat ocre[tere a valorii LR (Likelihood Ratios) pentru profilul geneticvizat, concomitent cu o sc=dere a grupului popula]ional \ncare acesta este unic.

Ne vom opri la situa]ia unor amestecuri de profilegenetice, iar pentru exemplificare vom lua un caz ipotetic [ivom compara rezultatele calculelor biostatistice ob]inuteplecând de la un profil unic [i pân= la un amestec ce provinede la minim patru persoane.

Vom considera c= pe suprafa]a unui mâner al unei u[ide acces \ntr-o incint= am identificat urme de celule epitelialeremanente \n urma contactului cu mâinile persoanelor care \lutiliza pentru deschiderea sau \nchiderea acesteia. S=presupunem c= \n incinta respectiv= aveau acces \n modnormal, trei persoane, notate aici cu persoana 1, 2 [i 3. \nurma unei infrac]iuni, autorul a deschis u[a, l=sându-[i peaceea[i suprafa]= celule epiteliale de pe palm=.

Recoltarea celulelor a fost efectuat= din trei regiuni alemânerului, iar genotiparea ADN extras din acestea aueviden]iat trei amestecuri de profile genetice:

- urma “a” - un amestec de profile genetice ce provin dela minim dou= persoane;

- urma “b” - un amestec de profile genetice ce provin dela minim trei persoane;

- urma “c” - un amestec de profile genetice ce provin dela minim patru persoane.

Profilele genetice ale probelor de referin]= recoltatede la cele trei persoane [i de la suspect sunt prezentate\n tabelul 1.

Tabel 1. Profilele genetice ale probelor de referin]=recoltate de la cele trei persoane [i suspect

CRIMINALISTICA 31

Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al suspectului,\n popula]ia european= este de 3,82x10-21, calculat= pentrurezultatele ob]inute cu kitul Multiplex ABI – IDENTIFILER.Probabilitatea de reg=sire a acestui profil genetic \n popula]iaeuropean= este de 1 la un num=r de 2.62x1020

persoane, calculat= pentru rezultatele ob]inute cukitul Multiplex ABI –IDENTIFILER.

Vom analiza [i efectua calculele biostatisticeaferente, separat pentru cele trei amestecuri deprofile genetice.

a. |n amestecul de profile ob]inut din ADNextras din urma “a” prelevat= de pe mâner suntreg=site la locii corespunz=tori profilele geneticeale probelor de referin]= recoltate de la persoana 1[i suspect – Tabelul 2.

Tabelul 2. Amestecul de profile geneticeob]inut din ADN extras din urma “a” prelevat= depe mâner [i profilele de referin]= ale persoanei 1 [i

suspect.Pentru interpretarea acestui rezultat au fost formulate

dou= ipoteze:i. suspectul este contributor \n acest amestec de profile

genetice al=turi de persoana 1, pe care o consider= inclus=;ii. nu exist= o leg=tur= de origine \ntre amestecul de

profilele genetice rezultat [i profilul genetic al suspectului, cualte cuvinte nu acesta a fost contributor la crearea urmei, ci oalt= persoan= necunoscut= din popula]ie.

|n urma calculelor de biostatistic= aferente [i alraportului dintre prezum]ia i. [i ii. se poate concluzionac= prima ipotez=, este de 1,7x1016 mai posibil= decât adoua ipotez=, aceea ca \n amestecul de profile genetices= fie prezent= persoana 1 [i o alt= persoan=necunoscut= din popula]ie. Altfel spus, o alt= persoan=necunoscut= care \n combina]ie cu profilul genetic alpersoanei 1 s= rezulte acela[i amestec, poate fi reg=sit=la un num=r mai mare de 1,7 x1016 persoane.

b. |n amestecul de profile ob]inut din ADN extras dinurma “b” prelevat= de pe mâner sunt reg=site la lociicorespunz=tori, profilele genetice ale probelor de referin]=

recoltate de la persoanele 1, 2 [i suspect – Tabelul 3.Tabelul 3. Amestecul de profile genetice ob]inut din ADNextras din urma “b” prelevat= de pe mâner [i profilele dereferin]= ale persoanei 1, 2 [i suspect.

Pentru interpretarea acestui rezultat au fostformulate dou= ipoteze:

i. suspectul este contributor \n acest amestecde profile genetice al=turi de persoana 1 [ipersoana 2, pe care le consider=m incluse;

ii. nu exist= o leg=tur= de origine \ntreamestecul de profilele genetice ob]inut [i profilulgenetic al suspectului, cu alte cuvinte nu acesta afost contributor la crearea urmei, ci o alt= persoan=necunoscut= din popula]ie.

|n urma calculelor de biostatistic= aferente [ial raportului dintre prezum]ia i. [i ii. se poateconcluziona c= prima ipotez=, este de 5,98x1010mai posibil= decât a doua ipotez=, aceea ca \namestecul de profile genetice s= fie prezentepersoanele 1 [i 2 al=turi de o alt= persoan=necunoscut= din popula]ie. Altfel spus, o alt=persoan= necunoscut= care \n combina]ie cuprofilele genetice ale persoanelor 1 [i 2 s= rezulteacela[i amestec, poate fi reg=sit= la un num=r mai

mare de 5,98 x1010 persoane.c. |n amestecul de profile ob]inut din ADN extras din

urma “c” prelevat= de pe mâner sunt reg=site la lociicorespunz=tori profilele genetice ale probelor de referin]=recoltate de la persoanele 1, 2, 3 [i suspect – Tabelul 4.

Pentru interpretarea acestui rezultat au fost formulatedou= ipoteze:

i. suspectul este contributor \n acest amestec de profilegenetice al=turi de persoana 1, persoana 2 [i persoana 3, pecare le consider=m incluse;

ii. nu exist= o leg=tur= de origine \ntre amestecul deprofilele genetice ob]inut [i profilul genetic al suspectului, cualte cuvinte nu acesta a fost contributor la crearea urmei, ci oalt= persoan= necunoscut= din popula]ie.

|n urma calculelor de biostatistic= aferente [i alraportului dintre prezum]ia i. [i ii. se poate concluzionac= prima ipotez=, este de 10,1x106 mai posibil= decât adoua ipotez=, aceea ca \n amestecul de profile genetices= fie prezente persoanele 1, 2, 3 [i o alt= persoan=necunoscut= din popula]ie. Altfel spus, o alt= persoan=necunoscut= care \n combina]ie cu profilele genetice alepersoanelor 1, 2 [i 3 s= rezulte acela[i amestec, poate fi

32 CRIMINALISTICA

\ntâlnit= la un num=r mai mare de 10,1x106 persoane.Tabelul 4. Amestecul de profile genetice ob]inut din

ADN extras din urma “c” prelevat= de pe mâner [i profilele de

referin]= ale persoanei 1, 2, 3 [i suspect.Calculele comparative pentru situa]iile \n care a fost

utilizat kit-ul Identifiler pentru amplificarea ADN extras dinprobele biologice, sunt prezentate \n fig. 1. Se poate observao sc=dere semnificativ= a grupurilor popula]ionale \n careprofilul suspectului este unic, concomitent cu cre[terea

num=rului de persoane aflate \n amestec.Fig. 1. Calculele comparative \n cazul utiliz=rii kit-ului

Identifiler pentru amestecuri de profile genetice provenite dela minim 2, 3 [i respectiv 4 persoane.

Dac= se vor lua \n calcul, din anumite considerente desiguran]=, doar 8 loci atunci grupul popula]ional va fi de 3311persoane. |n condi]iile utiliz=rii \n calcule doar a 5 loci, grupulpopula]ional va fi de 181 persoane, iar pentru 3 loci 44persoane.

Dac= \mp=r]im popula]ia studiat= \n grupuri de câte P,unde P este grupul popula]ional \n care suspectul este unic,vom ob]ine num=rul de alte profile genetice, respectivpersoane, care mai pot fi reg=site astfel \ncât \n combina]iecu cel al persoanelor 1, 2 sau 3, pe care le-am considerat

incluse, deoarece utilizau frecvent acel mâner, se va ob]ineacela[i amestec pentru locii analiza]i, substituind astfel pe celal suspectului.

Concluzii

Analizele genetice ale urmelor [i microurmelor denatur= biologic= ofer= posibilitatea de a aduce dovezi denecontestat despre evenimentele petrecute \n scenainfrac]iunilor.

Este posibil= genotiparea tuturor tipurilor de urmesau microurme biologice care con]in celule nucleate, dac=acestea nu sunt \n totalitate distruse chimic sau bacterian.

Puterea de discriminare a persoanelor \n func]ie deprofilul genetic al acestora este cuprins \ntre 1/1012 -1/1023, \n func]ie de num=rul de loci utilizat pentrugenotipare. Aceasta semnific= faptul c= la un num=r de1012 - 1023 persoane, un profil este unic.

Informa]iile care pot fi aduse de profilele genetice sebazeaz= pe o \n[iruire de etape care \ncep din momentul \ncare a avut loc infrac]iunea. Procesul de identificare,recoltare, ambalare [i conservare a urmelor saumicrourmelor de natur= biologic= din scena faptei, trebuies= se bazeze pe o cunoa[tere adecvat= a materiei asuprac=reia este orientat= activitatea subiectului, altfel pot fiintroduse erori, care odat= \nglobate \n schem= sunt foartegreu de corectat.

O m=rire a num=rului de profile genetice aflate \ntr-unamestec, duce la o cre[tere a valorii LR [i implicit omic[orare a grupului de persoane \n care care profilulsuspectului este unic. Peste acest num=r de persoane, \ngrupuri de câte P a popula]iei interogate, vor fi reg=site altepersoane a c=ror profile genetice \n combina]ie cu alpersoanelor cunoscute incluse, se va ob]ine acela[iamestec de profile genetice.

Posibilit=]ile [i metodele de genotipare a urmelor,microurmelor sau probelor de referin]= recoltate de lapersoane, precum [i ansamblul de procedee folosite \nvederea interpret=rii amestecurilor de profile genetice seafl= \ntr-o continu= evolu]ie, din acest motiv este necesar=o perfec]ionare a preg=tirii permanente \n domeniu.

CRIMINALISTICA 33

TTraficul de droguri reprezint=, potrivit

ultimului Raport pe anul 2004 al

Europolului, dat publicit=]ii, cea mai

comun= form= de criminalitate transna]ional= organizat=

din Uniunea European=. Statele membre r=mân o pia]=

major= de consum pentru toate tipurile de droguri ilicite.

Grup=ri ale crimei organizate, bine stabilite \n statele

membre, garanteaz= distribu]ia [i vânzarea cu ridicata \n

afara Uniunii Europene. Tendin]a de traficare a

polidrogurilor continu=, ceea ce indic= o cooperare

crescând= \ntre diferitele grup=ri de crim= organizat=

implicate \n acest gen de trafic.

Oferta de cocain= este \nc= dominat= de grup=rile

columbiene de crim= organizat=, care-[i au re]elele lor

stabilite \n Europa, \n timp ce grup=rile de crim= organizat=

din cadrul Uniunii Europene sunt de asemenea \n contact

direct cu furnizorii din America de Sud [i din zona Caraibelor.

Se aprecaiz= c= \n fiecare an aproximativ 250 tone de

cocain= sunt transportate c=tre Uniunea European= cu

vaporul. De altfel, \n 2003, agen]iile de aplicare a legii au

confiscat aproape 90 tone de cocain=.

La nivel global, cultivarea ilegal= a macului opiaceu a

sc=zut \n 2003 cu 6%, la 169.000 hectare, echivalentul unei

produc]ii poten]iale de 480 tone de heroin=, din care 60 pân=

la 100 tone vizeaz= Uniunea European=. |n 2003, doar 14

tone de heroin= au fost confiscate de c=tre serviciile de

aplicare a legii ale Uniunii Europene, \ns= aceasta

reprezint= cea mai mare cantitate confiscat= vreodat=.

Aproape 90% din heroina de pe pia]a european= este

originar= din Asia de sud-vest. Rela]iile comerciale tot mai

extinse dintre Asia [i Europa, precum [i o bun= infrastructur=

a transporturilor pe ap=, terestre [i aeriene ofer= ample

oportunit=]i pentru traficarea heroinei c=tre Europa. Grup=rile

turce[ti de crim= organizat= domin= \nc= pia]a heroinei [i

sunt implicate \n toate aspectele afacerilor criminale, plecând

de la cultura macului opiaceu \n Asia de sud-vest pân= la

pie]ele din Europa, \n timp ce implicarea grup=rilor de crim=

organizat= albaneze este \n cre[tere. Se dezvolt= totodat= o

strâns= colaborare \ntre aceste dou= categorii de grup=ri

criminale.

Majoritatea celor 50 pân= la 70 de locuri de produc]ie a

drogurilor sintetice, care au fost anihilate \n 2003 \n

Uniunea European=, erau situate \n Olanda [i Belgia. Se

pare c= trafican]ii sunt acum con[tien]i de faptul c= zborurile

directe dinspre Olanda [i Belgia vor fi subiectul unor

supravegheri stricte [i astfel aleg c=l=toriile pe o rut=

indirect=. Ca o confirmare aparent= a acestui fapt, Germania

a sesizat un trafic sporit de ecstasy olandez destinat Statelor

Unite [i Australiei.

Investiga]iile desf=[urate \n Statele Membre relev= un

num=r tot mai mare de locuri de produc]ie a drogurilor

sintetice \n Estonia (\n special pentru pia]a finlandez=),

Serbia, Polonia [i Germania. Se remarc= de asemenea o

implicare crescând= \n produc]ia de droguri sintetice a

grup=rilor turce[ti, marocane [i chineze de crim= organizat=.

Grup=rile chineze de crim= organizat= prezint= un interes

aparte c=ci, \n trecut, au fost principalii responsabili pentru

traficarea [i distribuirea precursorilor chimici. Metodologia

avansat= de produc]ie, folosirea unui echipament sofisticat [i

implicarea unor speciali[ti de \nalt= calificare au avut ca

rezultat o sporire nemaiv=zut= a eficien]ei [i capacit=]ii de

produc]ie. Procesul de produc]ie, de la sinteza chimic= la

produsul final ambalat, are loc acum \n mod invariabil \n

loca]ii separate, uneori chiar \n ]=ri diferite. Aceast= diviziune

a sarcinilor reduce riscurile pentru grup=rile de crim=

organizat=, ca o re]ea \ntreag= de produc]ie s= fie anihilat=

atunci când o loca]ie este descoperit= de c=tre autorit=]i.

Marocul r=mân= principala surs= pentru r=[ina de

canabis (ha[i[) destinat= Uniunii Europene. Albania,

Pakistanul [i Afganistanul constituie, de asemenea,

importante ]=ri surs= pentru r=[ina de canabis. Acest tip de

drog r=mâne cel mai curent folosit \n Uniunea European=.

Iarba de canabis (marihuana) este oferit= Statelor Membre

din Columbia, Jamaica, Africa de Sud [i Nigeria. Albania s-a

transformat \ntr-o important= ]ar= surs= pentru acest tip de

drog, \ndeosebi pentru pia]a greac= [i italian=. |n 2003,

aproximativ 900 tone de r=[in= de canabis [i 52 tone de

marihuana au fost confiscate de c=tre autorit=]ile Uniunii

Europene.

|n Fran]a, num=rul incidentelor care implic= traficul

ilegal de substan]e anabolizante [i dopante a fost mai mult

decât dublu, crescând de la 65, \n 2002, la 136, \n 2003. O

mare parte a acestor substan]e sunt descoperite \n

transporturile po[tale [i expres. Efedrina este importat= \n

special din Pakistan, adesea dup= ce a fost comandat= prin

Internet. Alte substan]e solicitate de c=tre utilizatori sunt

stanozololul, clebuterolul [i testosteronul. Suedia

cunoa[te de asemenea o cre[tere a confisc=rilor de

preparate dopante, cei mai importan]i furnizori fiind statele

baltice, Thailanda, Grecia [i Spania.

34 CRIMINALISTICA

Subcomisar M+LIN POPAJurist CARMEN-LORENA POPA

1. DELIMIT+RI CONCEPTUALE

Pentru \n]elegerea corect= a aspectelor tehnice legatede interceptarea [i \nregistrarea convorbirilor saucomunica]iilor, este necesar= mai \ntâi definirea unor no]iuni,a[a cum acestea rezult= din Dic]ionarul explicativ al limbiiromâne, Micul dic]ionar enciclopedic sau alte dic]ionare:

- “a \nregistra”- semnific= “a imprima (cu mijloacetehnice ) sunetele, fenomenele luminoase, etc”; ac]iunea dea \nregistra [i rezultatul s=u, ceea ce a fost \nregistratreprezint= o \nregistrare;

“audio”- reprezint= “un element de compunere, care serefer= la frecven]ele undelor sonore”, iar “audiofrecven]=”\nseamn= “frecven]a cuprins= \n banda undelor sonoreperceptibile pentru urechea uman= (16- 20.000 Hz)”;

“video” - semnific= “termen sau element de compunerecare deserve[te propriet=]i utilizate \n televiziune, \n caresunt efectuate opera]ii cu informa]ia luminoas= con]inut= \nimagini”, sau ceea ce este “referitor la sistemele de\nregistrare [i transmitere a imaginii”, iar “videofrecven]=”\nseamn= “fiecare dintre frecven]ele cuprinse \n spectrulsemnalului de imagine al unui canal de televiziune”

-“comunica]ii” - “mijloace de comunicare \ntre punctediferite, leg=turi, contacte; sisteme tehnice pentru realizareacomunica]iei”;

“interceptare”- reprezint= “ac]iunea de a intercepta [irezultatul ei”, respectiv “a surprinde [i a controla o convorbiretelefonic=, o coresponden]= \ntre dou= persoane, etc”.

2. ORGANELE CARE EFECTUEAZ+ INTERCEPTAREA {I |NREGISTRAREA

Intercept=rile [i \nregistr=rile prev=zute \n art. 911 dinC.p.p. pot fi efectuate personal de c=tre procurorul careinstrumenteaz= cauza sau, din dispozi]ia acestuia, de c=treorganul de cercetare penal= (organele de cercetare alepoli]iei judiciare sau cele speciale, conform competen]eiacestora). |ntrucât aceast= activitate poate presupunecuno[tin]e specializate, precum [i echipamente [i mijloacetehnice complexe, \n unele cazuri, procurorul sau organul decercetare penal= poate apela la concursul tehnic al altorpersoane.

Astfel de persoane sunt speciali[tii sau tehnicienii dincadrul altor institu]ii, de regul=, servicii sau structurispecializate \n culegerea [i prelucrarea informa]iilor. Astfel,art. 14 din Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional= aRomâniei prevede c= exist= titulari sau categorii de persoane\mputernicite, care au dreptul de a de]ine [i folosi mijloaceadecvate \n acest sens [i care mai au dreptul de a fi asistatede persoanele a c=ror prezen]= este necesar= (evident, estevorba despre speciali[ti sau tehnicieni).

Sunt autorizate s= de]in= [i s= foloseasc= mijloaceadecvate pentru ob]inerea, verificarea, prelucrarea [istocarea informa]iilor, \n condi]iile legii, urm=toareleinstitu]ii: Serviciul Român de Informa]ii (art. 8 din Legea

nr. 14/1992), Ministerul Administra]iei [i Internelor, prinDirec]ia General= de Informa]ii [i Protec]ie Intern= (art.221, al. 1 din Legea nr. 40/1990), Ministerul Ap=r=riiNa]ionale, prin Direc]ia General= de Informa]ii a Ap=r=rii(art. 17 din Ordonan]a de Urgen]= nr. 14/2001). |n acestcontext, o precizare important= este aceea privind regimuljuridic diferit al activit=]ilor de interceptare [i \nregistrareefectuate \n baza Legii nr. 51/1991 [i, respectiv, \n condi]iileprev=zute de Codul de procedur= penal= [i alte legi specialecare con]in dispozi]ii procedurale.

Pe de alt= parte, dreptul legal de a de]ine asemeneamijloace a fost conferit [i Parchetului Na]ional Anticorup]ie(art. 151 din O.U.G. nr. 43/2002), cât prive[te informa]iilereferitoare la faptele de corup]ie. \n cadrul acestei institu]iifunc]ioneaz=, pentru prima dat= \n istoria Ministerului Public,un serviciu tehnic, având printre atribu]ii [i punerea \nexecutare, inclusiv cu concursul altor organe specializate, aautoriza]iilor de interceptare [i \nregistrare a convorbirilor [icomunic=rilor, \n condi]iile legii. Existen]a unor structuritehnice care s= deserveasc= parchetele, ar avea efectepozitive \n planul operativit=]ii [i calit=]ii actelor de urm=rirepenal=, având \n vedere leg=turile directe [i permanente cuechipele de anchet=, precum [i faptul c= membrii unorasemenea structuri tehnice de]in, \n general, [i cuno[tin]e decercetare penal=.

Alegerea organului care va pune \n executareautoriza]ia de interceptare [i \nregistrare este efectuat=de c=tre instan]a de judecat=, la propunereaprocurorului, \n func]ie de mai mul]i factori, cum ar fi:

� competen]a organelor de urm=rire penal= câtprive[te cauza respectiv=;

� competen]a conferit= prin legile de organizare [ifunc]ionare organelor din care fac parte persoanele chemates= dea concurs tehnic;

� competen]a, inclusiv cea teritorial=, a diferitelorstructuri organizatorice din cadrul acestor organe;

� posibilit=]ile tehnice ale acestora, mijloacele,echipamentele [i speciali[tii de care dispun;

� elementele care ]in de natura [i caracteristicilecauzei penale respective;

|n unele situa]ii, de regul= \n cauzele complexe, sepoate apela [i la concursul a dou= sau mai multe institu]ii saustructuri specializate, singura cerin]= fiind aceea a diviziunii [icompartiment=rii stricte a activit=]ilor.

3. EFECTUAREA INTERCEPT+RILOR [I|NREGISTR+RILOR

A. Aspecte generalePrima condi]ie privind efectuarea intercept=rilor [i

\nregistr=rilor este cea privind respectarea strict= alegalit=]ii, inclusiv cât prive[te solicitarea [i emitereaautoriza]iilor, precum [i \n leg=tur= cu valorificarea \nprocesul penal a rezultatelor ob]inute.

CRIMINALISTICA 35

Procuror NELU CIOBANU – Parchetul Na]ional Anticorup]ie

Din ra]iuni ce ]in de p=strarea secretului, dar [i detehnica legislativ=, Legea nr. 51/1991 nu enumer= mijloaceletehnice prin care se pot efectua propriu-zis intercept=ri [i\nregistr=ri, dar \n cuprinsul art. 16, alin.1 se prevede c=mijloacele de ob]inere a informa]iilor necesare siguran]eina]ionale nu trebuie s= lezeze, \n nici un fel, drepturile saulibert=]ile fundamentale ale cet=]enilor, via]a particular=,onoarea sau reputa]ia lor, ori s= \i supun= la \ngr=diri ilegale.

|n vederea execut=rii opera]iunilor de interceptare [i\nregistrare este necesar ca organelor de cercetare penal= [itehnicienilor, s= le fie puse la dispozi]ie date minime, caredeseori exced datelor men]ionate \n actele de autorizare.Asemenea date permit alegerea corect= a modalit=]ilorconcrete de ac]iune [i a mijloacelor tehnice [i se pot referi laactivitatea infrac]ional=, personalitatea f=ptuitorilor, metodelefolosite de c=tre ace[tia, locul [i timpul \ntâlnirilor careurmeaz= a fi monitorizate [i alte asemenea date.

O alt= cerin]= important= este cea legat= de obliga]iapersoanelor chemate s= dea concurs tehnic de a p=strasecretul opera]iunilor efectuate (art. 912, alin. 1 din C.p.p.).Aceast= obliga]ie incumb=, \ns=, tuturor persoanelorimplicate (judec=tori, procurori, poli]i[ti, tehnicieni [i al]ii),fiind o condi]ie esen]ial= pentru asigurarea eficien]ei acestorprocedee probatorii.

B. Clasificarea mijloacelor tehnice specialeIndiferent de tipul acestora, mijloacele tehnice speciale

preiau sunetele, imaginile sau impulsurile electrice, letransform= \n semnale electrice analogice sau digitale, dup=care le transport= sau le transmit, \n diverse moduri, c=trepuncte de recep]ie [i \nregistrare sau stocare, astfel \ncâtulterior s= poat= fi ascultate, vizualizate sau prelucrate.

|n func]ie de caracterul lor (gradul de secretizare)mijloacele tehnice pot fi speciale (secrete) sau aparente,dintre cele care sunt utilizate \n activitatea curent= deurm=rire penal= pentru fixarea unor acte procedurale.

Dup= tipul lor, mijloacele tehnice pot fi audio (care\nregistreaz= sunete), video (imagini) sau mixte (audio–video - sunete [i imagini sincronizate).

|n raport de gradul de mobilitate, mijloacele tehniceaudio sau video pot fi fixe sau mobile, iar dup= modul detransmitere a informa]iei, se \mpart \n urm=toarele categorii:

� cu transmitere radio – prin folosirea unorechipamente de tip emi]=tor-receptor;

� cu transmitere prin cablu – folosit= mai ales lamijloacele fixe care necesit= o func]ionare mai \ndelungat= [ise alimenteaz= de la surse de energie locale (re]eauatelefonic= sau electric=);

Din punct de vedere al modului de stocare ainforma]iei, se \mpart \n:

a) cu \nregistrare pe medii de stocare deta[abile(casete, CD, dischete, etc)

b) cu stocare pe medii \ncorporate (memorie static=);|n func]ie de scopul \n care sunt folosite, mijloacele

speciale pot fi:� de supraveghere – folosite pentru supravegherea

unor locuri sau persoane, prin \nregistrarea de imagini [isunete de c=tre dispozitive miniaturale, cu mari posibilit=]i decamuflare sau disimulare;

� de verificare – servesc la protec]ia \mpotrivaascult=rilor active prin microfoane, radio emi]=tori [i altedispozitive implantate, pe baza inspec]iilor de securitate a

\nc=perilor, accesoriilor, instala]iilor, sistemelor decomunica]ii, echipamentelor [i mobilierului de birou.

� de pozi]ionare [i identificare – reprezint= radio-emi]=toare (“balize radio-electronice”) care, dac= suntata[ate unui obiect sau unei persoane, acestea pot fiidentificate [i pozi]ionate geografic, inclusiv prin sistemul depozi]ionare global= GPS, astfel \ncât s= poat= fi g=site [i/saurecuperate ulterior;

� de prelucrare – sunt mijloace tehnice care permitredarea [i/sau prelucrarea datelor [i informa]iilor ob]inute cucelelalte categorii de tehnic= [i con]inute de mediile destocare clasice sau informatice ori prelucrarea sunetelor [iimaginilor, fiind folosite sisteme informatice prev=zute cuprograme speciale;

Selec]ia tipului [i performan]elor mijloacelor tehnicespeciale care urmeaz= s= fie folosite se face \n func]ie deurm=toarele cerin]e generale:

� scopul \n care sunt utilizate;� necesitatea de camuflare [i disimulare;� condi]iile de mediu [i alte condi]ii \n care se

efectueaz= \nregistrarea;� caracteristicile [i parametrii tehnici, \n special

modalitatea de stocare a informa]iei [i autonomia defunc]ionare, dat= de capacitatea de \nmagazinare [iviabilitatea sursei de alimentare.

Pentru \n]elegerea naturii, modului de func]ionare [iperforman]elor diverselor tipuri de mijloace tehnice suntnecesare câteva preciz=ri pentru fiecare dintre acestea.

Din punctul de vedere al tipului lor, este preferabil=utilizarea \n func]ie de posibilit=]i, a mijloacelor audio-video,care asigur= preluarea unui volum maxim de informa]ii dinmediul supravegheat [i prezint= avantajul sincroniz=riitemporale a sunetelor [i imaginilor. Din ra]iuni practice,pentru uzul organelor judiciare, nu este exclus= nici mixareaulterioar= a sunetelor de pe un suport audio cu imaginilefixate pe un suport video, având ca rezultat un al treileasuport (audio-video) care combin= cele dou= tipuri de\nregistr=ri. De regul=, mijloacele tehnice mobile sunt purtatede c=tre persoane sau sunt fixate pe corpul acestora,putându-se afla \n mi[care pe timpul func]ion=rii.

Transmiterea prin cablu pe medii de stocare areavantajul c= nu mai necesit= alte opera]iuni ulterioare, iarmediile respective au un mare grad de manevrabilitate, \ntimp ce \nregistrarea pe medii \ncorporate prezint= avantajulunei capacit=]i mai mari de stocare [i al continuit=]ii\nregistr=rii.

Mijloacele performante de \nregistrare digital=, audio [ivideo, asigur= o calitate foarte \nalt= a rezultatelor ob]inute,iar dac= \nregistrarea se face pe principiul memoriei statice,desc=rcarea informa]iilor ob]inute se poate realiza aproapeinstantaneu printr-o interfa]= USB cu rat= mare de transfer,direct pe computerul personal, cu toate avantajele caredecurg cât prive[te posibilit=]ile de p=strare [i prelucrare ainforma]iilor.

Mijloacele tehnice de \nregistrare cu transmitere prinradioemisie constau \n complete de \nregistrare formatedintr-un microfon (camer= video) [i un emi]=tor modulat, carepreia [i transform= sunetul [i imaginile, pe care le transmitesub forma unor semnale radio pân= la un receptor [i unaparat de \nregistrare, care transform= undele radio \nsemnale electrice [i, respectiv, stocheaz= informa]iileob]inute pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport.

36 CRIMINALISTICA

Acest complet de interceptare poate fi \ntregit prinintermediul unui radioreleu tip repetor, care, plasat \n limitarazei de ac]iune a emi]=torului, preia [i amplific= semnalulemis de acesta dup= care \l retransmite c=tre receptor, care,\ntr-o asemenea situa]ie, poate fi situat la distan]econsiderabil mai mari.

Alegerea emi]=torilor se efectueaz= \n func]ie dedistan]a de la care se efectueaz= recep]ia (aceasta fiinddirect propor]ional= cu puterea emi]=torului respectiv),caracteristicile mediului (obstacolele existente), durata defunc]ionare (puterea fiind invers propor]ional= cu timpul defunc]ionare) [i altele. Principalele vulnerabilit=]i ale unui astfelde echipament constau \n calitatea recep]iei, raza limitat= deac]iune [i \n posibilitatea intercept=rii transmisiei de c=trepersoane neautorizate (\n situa]ia când nu este criptat=). Unalt element restrictiv \l reprezint= durata de func]ionare asursei de alimentare, dar acest neajuns poate fi dep=[it prinfolosirea emi]=torilor telecomanda]i, care pot fi porni]i [i opri]ide la distan]=, asigurându-se astfel posibilitatea uneifunc]ion=ri mai \ndelungate. Avantajul esen]ial const= \nposibilitatea recep]iei \n timp real a sunetelor [i imaginilortransmise, motiv pentru care asemenea mijloace sunt folosite\n timpul ac]iunilor care presupun, la un moment dat,interven]ia echipei operative, \n special \n situa]ia constat=riiinfrac]iunilor flagrante.

|n schimb, mijloacele cu transmitere local= nu permit omonitorizare \n timp real a informa]iilor \nregistrate, \ns=prezint=, \n orice condi]ii, garan]ia calit=]ii [i continuit=]ii\nregistr=rii.

C. Interceptarea [i \nregistrarea telecomunica]iilor[i radiocomunica]iilor

|n general, comunica]iile pot fi interceptate [i\nregistrate \n dou= moduri: cu [tirea uneia dintre persoanelecare comunic=, prin controlarea mijlocului de comunica]iefolosit de c=tre aceasta sau f=r= [tirea vreuneia dintrepersoanele implicate.

a) \n primul caz, interceptarea comunica]iilor telefoniceefectuate de la posturile din re]elele de telefonie fix= saumobil= poate fi efectuat= \n urm=toarele moduri:

� conectarea unui mijloc tehnic la circuitul postului detelefonie fix= care este supravegheat sau la un alt circuitsuplimentar, care se adaug= celui primar;

� conectarea la telefonul mobil a unui dispozitiv (tip“hands-free”) care asigur= preluarea [i transmitereasemnalului audio c=tre aparatul de \nregistrare;

� plasarea microfonului aparatului de \nregistrare \napropierea difuzorului microreceptorului aparatului telefonicclasic sau a difuzorului telefonului mobil, astfel \ncâtmicrofonul respectiv s= \nregistreze atât sunetele din mediulambiant (vocea persoanei care folose[te aparatul), cât [i celetransmise prin intermediul re]elei telefonice (voceainterlocutorului).

b) \n cel de-al doilea caz, când comunica]iile telefonicesunt interceptate [i \nregistrate f=r= [tirea persoanelor carecomunic=, aceste opera]iuni sunt efectuate prin intermediulsistemului na]ional de interceptare a comunica]iilortelefonice, administrat de c=tre Serviciul Român de Informa]ii.Sistemul are acoperire na]ional= [i asigur=, \n condi]iile legii,preluarea traficului oric=rui agent calificat \n exploatarea uneire]ele sau furnizarea de servicii de telecomunica]ii autorizate.De asemenea, sistemul este informatizat \n totalitate [i este

astfel configurat \ncât func]ioneaz= automatizat, exclude [isemnaleaz= orice interven]ie neautorizat=, inclusiv din parteaoperatorilor care \l deservesc.

G.S.M. (Sistemul Global de Comunica]ii Mobile) este unsistem european de comunica]ii mobile creat \n anul 1986 [icare este folosit comercial, \n mod unificat, din anul 1991.

Fiecare terminal GSM [i fiecare cartel= SIM cu careeste prev=zut acesta au câte un cod unic:

� IMEI - Identitate interna]ional= a echipamentuluimobil - pentru aparatul telefonic;

� IMSI - Identitate interna]ional= a abonatului mobil -pentru cartela telefonic=;

Aceast= pereche de coduri define[te, la un moment dat,orice utilizator de servicii GSM, iar cunoa[terea acestora esteesen]ial= pentru individualizarea aparatului GSM,identificarea persoanei respective [i a zonei \n care seg=se[te, precum [i pentru interceptarea [i \nregistrareacomunica]iilor telefonice efectuate prin terminalele GSM.

|n principiu, interceptarea comunica]iilor telefonice prinfolosirea sistemului na]ional men]ionat se efectueaz= prinintermediul conexiunilor dintre sistem [i repartitoarelecentralelor telefonice ale re]elelor de telefonie fix= [i,respectiv, centrele de comuta]ie ale re]elelor telefonice GSM.Când situa]ia o impune, comunica]iile telefonice pot fisupravegheate \n timp real, operatorii sistemului informândde \ndat= organele de urm=rire penal= cu privire la con]inutultuturor convorbirilor care au loc prin intermediul postuluitelefonic monitorizat.

Pentru re]elele fixe mai exist= [i solu]ia conect=rii unoraparate de \nregistrat pe circuitele telefonice, \n diferitepuncte ale cablurilor telefonice sau pe circuitele telefonicesuplimentare, conectate \n acest scop peste circuitul telefonicvizat.

Aceast= metod= [i altele de acest gen nu sunt uzitate\ntrucât prezint= riscuri majore de deconspirare,inacceptabile \n condi]iile existen]ei [i func]ion=rii sistemuluina]ional de interceptare a comunica]iilor telefonice.

O alt= posibilitate pentru interceptarea [i \nregistrareacomunica]iilor GSM, const= \n utilizarea unor echipamentecomplexe, care au aptitudinea de a identifica cele dou=coduri unice, captând leg=tura radio dintre terminalul GSM [ista]ia de baz= a celulei \n care se afl= utilizatorul, prin creareaunei celule virtuale care are o emisie mai puternic= [i “aga]=”terminalul-]int=.

Pe lâng= avantajul mobilit=]ii, al urm=ririi “]intei” dinproximitatea acesteia [i cel al confiden]ialit=]ii totale, folosireaunor astfel de echipamente speciale este prohibitiv=, datorit=costurilor foarte ridicate de achizi]ie [i personalului de \nalt=calificare necesar pentru a le deservi. Asemeneaechipamente de recep]ie radio, bazate pe scanarea sausupravegherea spectrului de frecven]e radio pot fi utilizate [ipentru interceptarea [i \nregistrarea radiocomunica]iilor.

Preciz=rile f=cute anterior sunt valabile [i cât prive[teinterceptarea altor tipuri de comunica]ii, cum sunt celeefectuate prin fax, telefoane tip cordless, mesaje scrise prinre]elele GSM (SMS, MMS), prin re]eaua Internet (e-mail) saualtele.

D. Efectuarea intercept=rilor [i \nregistr=rilor|n vederea punerii \n executare a autoriza]iilor emise \n

condi]iile legii, organele abilitate [i persoanele care dauconcurs tehnic procedeaz=, pe durata autoriz=rii, la

CRIMINALISTICA 37

interceptarea [i \nregistrarea continu= a comunica]iilortelefonice sau a altor tipuri de comunica]ii sau la \nregistrareasporadic= (mai ales \n cazul convorbirilor ambientale), atuncicând se ivesc momente operative, ceea ce presupune \n modnecesar ]inerea sub observa]ie permanent= a persoanelorvizate (numite \n activitatea informativ-operativ= “]inte” sau“vectori”).

Mijloacele de interceptare reprezint= elemente,componente [i echipamente tehnice care presupun otehnologie deosebit= [i personal calificat, apte de ap=stra caracterul confiden]ial al opera]iunilor efectuate,evitând riscul prevenirii persoanelor vizate.

Simplist vorbind, aceste procedee probatoriipresupun trei opera]iuni majore: instalarea (montarea,a[ezarea, fixarea), \ntre]inerea (men]inerea \n func]iune prinschimbarea sau \nc=rcarea surselor de alimentare, prin\nlocuirea mediilor de stocare a informa]iei sau prin reparareacomponentelor defecte) [i recuperarea (ridicarea) mijloacelortehnice de interceptare [i \nregistrare.

Având \n vedere gradul de miniaturizare atins \nconstruc]ia unor astfel de componente, mascarea acestoraeste posibil= \ntr-o gam= larg= de obiecte, mergând de ladisimularea \n \mbr=c=minte, elemente de mobilier, articoleelectrice sau electronice, obiecte de uz personal, pân= laplasarea acestora \n elementele de construc]ii existente \nspa]iile de interes. Practic, singurele limite posibile \n acestdomeniu sunt cele fixate de imagina]ia [i experien]atehnicienilor [i speciali[tilor. Fiecare activitate de interceptare[i \nregistrare a unor convorbiri sau comunic=ri are caracterunic [i irepetabil, presupunând riscuri tehnice sau de alt=natur=, precum [i asumarea, \n cel mai \nalt grad aresponsabilit=]ii celor care o efectueaz=. Totodat=, aceastanu este o activitate mecanic= sau izolat=, \n sensul c=presupune un complex de activit=]i anterioare, destinatepreg=tirii procedurale [i tehnice a \nregistr=rilor [i fix=rii cuprecizie a momentului efectu=rii acestora. Fiecare activitatede interceptare sau \nregistrare care are un anumit grad decomplexitate este precedat= de un studiu tehnic am=nun]it,care are rolul de a stabili condi]iile concrete \n care se vaefectua \nregistrarea, inclusiv categoriile de mijloace tehnicecare vor fi utilizate. Deseori, \n practic=, ob]inerea unei\nregistr=ri corespunz=toare având o durat= de doar câtevaminute, presupune zile \ntregi de munc= din partea echipei deanchet=, inova]ii tehnice [i reac]ii spontane la incidentelecare apar pe parcursul derul=rii ac]iunilor.

E. Actele proceduraleToate activit=]ile de ordin tehnic efectuate trebuie fixate

prin acte procedurale, de natur= s= creeze instan]ei dejudecat= un tablou exact al cronologiei [i con]inutuluiopera]iunilor care au avut ca rezultat ob]inerea \nregistr=rilorrespective.

Asemenea activit=]i sunt descrise am=nun]it \ncuprinsul unor procese-verbale \ntocmite de c=tre organelede cercetare penal=, cu respectarea etapiz=rii ac]iunilorderulate.

Astfel, \n leg=tur= cu instalarea mijloacelor tehniceeste \ntocmit un proces-verbal care, \n afara elementelorcomune, con]ine, \n mod obligatoriu, urm=toarele:

� datele privind \ncheierea instan]ei de judecat= sauordonan]a procurorului, precum [i autoriza]ia emis= \n bazaacestora;

� datele de identificare a persoanei care poart=mijloacele tehnice, de individualizare a spa]iului unde suntfolosite sau a posturilor telefonice vizate;

� scopul \n care sunt utilizate mijloacele tehnice(\nregistrarea unei convorbiri ambientale având ca obiectprimirea unei sume de bani, spre exemplu);

� tipul [i caracterul mijloacelor tehnice folosite;� orice alte date de natur= s= configureze modalitatea

concret= [i \mprejur=rile \n care se efectueaz= intercept=rile[i \nregistr=rile respective.

Dup= efectuarea \nregistr=rilor, opera]iunile de\ntre]inere [i recuperare a mijloacelor tehnice sunt descrise\ntr-un alt proces-verbal, având un con]inut corespunz=tor. \nplus, aici sunt descrise, dup= caz, rezultatele opera]iunilor de\nregistrare:

� suporturile audio/video rezultate – tipul, marca, seriaconstructiv=, modul de inscrip]ionare [i numerotare;

� modalitatea de transferare a informa]iilor stocate, dinmemoria intern= a aparatului pe diver[i supor]i;

� descrierea aparaturii folosite (tipul, marca, modelul)[i a opera]iunilor efectuate;

� alte date legate de \nregistr=rile efectuate - tipulfi[ierelor formate, al programelor informatice utilizate [i alteasemenea date;

� caracteristicile sigiliului cu care au fost sigilatesuporturile originale rezultate;

Asemenea procese-verbale \ntocmite de c=tre organelede urm=rire penal=, pot avea uneori un caracter complex,descriind inclusiv aspecte rezultate din efectuarea unoractivit=]i conexe, cum ar fi supravegherea operativ= apersoanelor ale c=ror convorbiri au fost \nregistrate.

Alte acte procedurale pot consta \n procese-verbale deverificare [i descriere am=nun]it= a caracteristicilor [icon]inutului unor suporturi rezultate din activit=]i derulate cusprijinul tehnic al organelor specializate sau procese-verbalecare au ca obiect efectuarea unor copii ale suporturilororiginale, destinate uzului instan]ei de judecat=.

4. SUPORTURILE CU |NREGISTRAREACONVORBIRILOR SAU COMUNIC+RILOR

Ra]iunea \nregistr=rii convorbirilor sau comunic=rilor pediverse tipuri de suporturi const= \n necesitatea ascult=rii sauvizualiz=rii ulterioare, \n mod repetat, a informa]iilor stocate,\n vederea red=rii convorbirilor \n form= scris=, a certific=riipentru autenticitate [i a verific=rii [i a contrasemn=rii, precum[i a verific=rii coresponden]ei dintre con]inutul convorbirilor [iredarea \n scris a acestora, cu prilejul administr=riimijloacelor de prob= sau expertiz=rii.

Gama suporturilor audio, video sau audio-video estefoarte larg=, performan]ele acestora fiind ajustate permanentde limitele dezvolt=rii tehnologice. Enumer=m, cu titluexemplificativ, câteva tipuri de suporturi: casete sauminicasete audio analogice având diverse durate ale\nregistr=rii, casete audio digitale (DAT), casete videoanalogice (VHS sau HI 8), minicasete video digitale (miniDV), compact-discuri (CD) sau DVD de diverse tipuri, etc.

Ca regul=, sunt avute \n vedere de c=tre organelejudiciare numai suporturile originale, adic= cele careconstituie \ntâiul exemplar, rezultatul primar al \nregistr=rii,care pot servi ca baz= pentru copii, reproduceri saumultiplic=ri [i care prin autentificare cap=t= o valoare denecontestat. Din acest motiv, \n activitatea practic= se

38 CRIMINALISTICA

folosesc totdeauna suporturi audio [i video noi, fiind interzis=utilizarea unui suport care a mai fost \nregistrat anterior. Cumam ar=tat, se pot efectua, cu respectarea regulilor formale,copii ale suporturilor originale (uneori chiar pe alt tip desuport) destinate uzului instan]elor de judecat= sau careservesc pentru redarea \n scris a convorbirilor (opera]iune cepresupune manevr=ri repetate ale suportului respectiv).

Din ra]iuni tehnice [i care ]in de stadiul actual aldezvolt=rii tehnologice, apreciem c=, \n situa]ia \nregistr=rilordigitale efectuate cu aparate cu memorie static=, suportuloriginal este reprezentat de suportul deta[abil (analogic saudigital) pe care este transferat= \n mod direct informa]iarespectiv=.

5. REDAREA |N SCRIS A CON}INUTULUICONVORBIRILOR

Datorit= faptului c= actele care con]in redarea \nscris a convorbirilor (numite uzual “note de redare”)reprezint= primul mijloc prin care organele judiciarecunosc con]inutul \nregistr=rilor, acestea prezint= oimportan]= deosebit= \n cadrul procesului penal.

|n principiu, notele respective trebuie s= con]in=redarea integral= [i fidel=, \n form= scris=, a con]inutuluiconvorbirii respective [i s= cuprind= alte elemente adiacentede individualizare cum ar fi: num=rul [i data autoriza]iei,denumirea instan]ei emitente, num=rul dosarului penal [idenumirea parchetului, numele persoanelor care poart=convorbirea [i \mprejur=rile \n care a avut loc \nregistrarea,data [i ora la care a \nceput convorbirea, durata acesteia,precum [i elementele de individualizare a suportului carecon]ine \nregistrarea respectiv=. O asemenea opera]iunepresupune redarea \n form= literar= a con]inutului convorbirii,cu p=strarea, \n limitele admisibile, a specificului vorbiriipersoanelor implicate, putând fi p=strate regionalismele,termenii argotici sau de jargon, particularit=]ile de pronun]ie.

Foarte important= \n redarea nuan]elor de exprimaresau chiar a tonului vocii este folosirea semnelor de punctua]ie[i a frazeologiei. Pentru o mai bun= \n]elegere a con]inutuluidiscu]iei, \n cuprinsul notei de redare pot fi explicitate unelecuvinte (regionalisme, acronime, termeni tehnici sau argotici)sau se pot face preciz=ri cu privire la identitatea sau calitateaunor persoane. De asemenea, este necesar= punctareapauzelor ap=rute \n vorbire, iar când acestea dep=[esc odurat= rezonabil=, este necesar= indicarea duratei acestora.O regul= important= este aceea c= \ntotdeauna sunt redate \nscris cuvintele care se aud cu claritate sau al c=ror sens saucon]inut este univoc, iar \n por]iunile unde pot exista dubii,cuvintele sunt redate având anterior particula “posibil” sauurmate de semnul \ntreb=rii.

Când datorit= condi]iilor de ambient sau condi]iilortehnice (voci suprapuse, zgomote puternice de fond, bruiaje,etc.) cuvintele nu se disting, se face precizarea c= acesteasunt “neinteligibile”. Ca regul= general=, pasajele saucuvintele care apar]in celui care efectueaz= redarea suntscrise totdeauna \ntre paranteze [i cu alte caractere, pentrua le deosebi de convorbirea propriu-zis=.

|n func]ie de specificul \nregistr=rii, nota de redarepoate s= con]in= [i indicarea, \n mod paralel cu derulareadiscu]iei, a timpului, astfel \ncât, la intervale regulate, s=poat= fi identificat= ora exact= la care s-a purtat o anumit=parte a convorbirii.

Cât prive[te \nregistr=rile audio-video, redarea \n scris

a convorbirilor trebuie s= fie secondat= de descrierea

paralel= a \mprejur=rilor [i elementelor esen]iale ale cauzei,

a[a cum rezult= acestea din imaginile avute la dispozi]ie.

Pentru a fi redate sau vizionate \n condi]ii optime,

\nregistr=rile audio [i video pot fi prelucrate, dar acest lucru

poate avea loc numai \n anumite limite [i f=r= s= afecteze \n

vreun fel suporturile originale.

Apreciem c=, \n func]ie de configura]ia cauzei penale,

unele dintre elementele men]ionate anterior pot fi \nscrise [i

\n cuprinsul procesului verbal \ntocmit de c=tre procuror sau

organul de cercetare penal=, conform art. 913, al. 1 din

C.p.p.. \n situa]ia \n care nota de redare con]ine lipsuri sau

inadverten]e fa]= de con]inutul convorbirii [i nu este posibil=

\ndreptarea acestora prin refacerea notei de redare, aceast=

\mprejurare este men]ionat= \n respectivul proces verbal,

indicându-se \n mod concret cuvintele care lipsesc, au fost

transcrise gre[it sau \n plus, precum [i pozi]ionarea acestora.

Un alt aspect important const= \n faptul c= \n cazul \n

care con]inutul convorbirii \nregistrate este \ntr-o limb=

str=in= se va solicita sprijinul unui interpret pentru

transcrierea con]inutului convorbirii \n limba român=.

|n anumite situa]ii, pentru \n]elegerea st=rii de fapt,este util= \ntocmirea, conform regulilor criminalisticii, aunor schi]e sau plan[e fotografice, care s= eviden]iezeamplasamentul [i topografia unor spa]ii sau imagini aleprincipalelor momente operative.

Cât prive[te redarea \n scris a convorbirilor, problema

esen]ial= este aceea a timpului foarte scurt (24 de ore) pe

care organele de urm=rire penal= \l au la dispozi]ie \ntre

momentul efectu=rii \nregistr=rilor, mai ales când privesc o

infrac]iune flagrant=, [i momentul \n care inculpatul este

prezentat instan]ei de judecat=, cu propunerea de luare a

m=surii arest=rii preventive. \n aceast= situa]ie, fie se

\ntocmesc note-extras de redare a pasajelor esen]iale sub

aspect probator, fie se prezint= instan]ei numai \nregistr=rile

existente, urmând ca redarea \n scris a con]inutului

convorbirilor s= fie efectuat= ulterior.

Dincolo de toate acestea, activitatea de redare a

con]inutului convorbirilor, \n special \n anumite \mprejur=ri –

calitatea slab= a \nregistr=rii, existen]a unor sunete de fond,

participarea mai multor persoane la discu]ii, etc. – constituie

o activitate foarte dificil= [i laborioas=, care cere eforturi fizice

[i psihice deosebite.

BIBLIOGRAFIE

1. Doru Ioan Cristescu – Interceptarea comunica]iilor,

\nregistr=rile audio-video, film=rile [i fotografierile – Procedee

probatorii \n procesul penal român – Editura “Almanahul

Banatului”, Timi[oara, 2000;

2. C=t=lin Grigora[ – Expertiza \nregistr=rilor audio,

Revista Dreptul nr. 1/2003, p. 162;

3. Nelu Ciobanu – Asigurarea tehnico-material= a

echipelor de investiga]ie a infrac]iunilor flagrante de corup]ie,

material prezentat la [edin]a de Bilan] a Parchetului Na]ional

Anticorup]ie, mai 2003.

www. sri.ro

CRIMINALISTICA 39

CConform art. 64 din Codul de procedur=penal=, printre mijloacele de prob=,limitativ enumerate, se afl= [i declara]iile

\nvinuitului/inculpatului, p=r]ii v=t=mate, martorilor, p=r]iicivile, p=r]ii responsabile civilmente. Reprezint= ni[tepiese foarte importante la dosar, uneori esen]iale pentruaflarea adev=rului \n cadrul anchetelor penale. Dac=analiz=m problematica mai detaliat, putem afirma, f=r=nici un dibiu, c= declara]iile sunt numitorul comun altuturor dosarelor.

|n general, metodologia declara]iilor este foartebine structurat= [i punctat= \n Codul de procedur=penal=, dar [i \n doctrina de tactic= criminalistic=. Astfel,la Capitolul II (Mijloacele de prob=) ,se detaliaz= pentrufiecare tip de declara]ie \n parte, pe articole:

� Sec]iunea I (Declara]iile \nvinuitului/inculpatului: art.69-74);

� Sec]iunea II (Declara]iile p=r]ii v=t=mate, p=r]ii civile[i responsabile civilmente: art. 75 - art. 77);

� Sec]iunea III (Declara]iile martorilor: art. 78-art. 86).Modalitatea de luare a unor astfel de declara]ii este

prezentat= \n lucr=rile de criminalistic=. Etapele sunt trei lanum=r, dou= obligatorii [i una facultativ=, \n func]ie de naturacauzei, complexitatea ei etc.: a) Verificarea identit=]ii\nvinuitului/inculpatului; b) Ascultarea relat=rii libere;c) Adresarea de intreb=ri (ascultarea dirijat=).

Se cunoa[te foarte bine faptul c= luarea declara]iilorse fixeaz= sub forma declara]iilor scrise olograf (luate\ntr-o prim= faz= a anchetei penale [i \n declara]iileconsemnate pe tipizate \nseriate [i numerotate(documente cu regim special). Luarea declara]iilor se face deobicei la sediul organului judiciar, fiind foarte rare [iexcep]ionale cazurile când loca]ia este alta (este vorba desitua]iile \n care persoanele ce trebuie s= participe la acesteactivit=]i se afl= \ntr-o imposibilitate obiectiv= de a se deplasala sediul organului de anchet=).

Declara]iile atipice se remarc= prin anumite aspecte,consistente de altfel, prin form= [i nu prin con]inut.Modalitatea de ob]inere a mijlocului de prob= este inedit= [iadaptat= cauzei care se instrumenteaz=. Este vorba demodalit=]ile speciale de ascultare a martorului protejat(art. 86, indice 2, C.p.p) [i audierile prin videoconferin]=, \ncazul Comisiilor rogatorii interna]ionale: art. 164 Legea302/1.07.2004).

|ntr-o prim= situa]ie, cea prev=zut= \n C.p.p,procurorul sau instan]a (\n func]ie de stadiul \n care se afl=procesul penal) poate admite ca martorul protejat s= fieascultat indirect, adic= f=r= s= se prezinte fizic la locul undese afl= [i organul de cercetare penal= sau \n sala \n care sedesf=[oar= [edin]a de judecat=. Aceast= metod= deabordare a lu=rii de declara]ii se pune \n aplicare utilizândmijloacele tehnice necesare [i suficiente \ntr-o astfel decauz=. Procurorul trebuie s= asiste obligatoriu la audieri.Pentru a nu putea fi recunoscut, din motive de siguran]=,

se poate apela la o re]ea de televiziune la care imaginea[i vocea sunt distorsionate. |n celelalte cazuri, declara]iamartorului se \nregistreaz= prin mijloace tehnice video [iaudio [i se red= integral \n form= scris=.

Fixarea declara]iei se face \n func]ie de stadiulprocesului penal. Astfel, \n timpul urm=ririi penale, serealizeaz= un proces-verbal \n care se red= integraldeclara]ia [i se semneaz= de c=tre: procurorul prezent laaudieri, organele de urm=rire penal= [i se depune ulterior ladosar. Declara]ia martorului va fi transcris= [i semnat= dec=tre persoana respectiv=, fiind p=strat= \n condi]ii demaxim= siguran]a, \n dosarul depus la parchet, \ntr-un locspecial, respectiv un plic sigilat.

|n cursul judec=]ii, declara]ia va fi semnat= de c=treprocurorul care a asistat la aceast= activitate, dar [i de c=trepre[edintele completului de judecat=. Ca [i \n cel=lalt caz,declara]ia se transcrie [i se semneaz= de c=tre martor, fiindp=strat= \n acelea[i condi]ii de siguran]=. Casetele video[i/sau audio ce con]in declara]ia, \n original, se sigileaz= cusigiliul Parchetului sau al instan]ei de judecat= \n fa]ac=ruia/c=reia s-a dat declara]ia respectiv=, p=strându-se, deasemenea, \n siguran]= maxim=. Dac= audierea s-a realizat\n timpul urm=ririi penale, casetele audio/video vor fi\nmânate instan]ei competente \mpreun= cu dosarul cauzei,la terminarea urm=ririi penale.

Conform art. 84 indice 4, C.p.p., o declara]ie atipic=poate fi luat= [i \n spe]ele ce au ca obiect infrac]iunile deviolen]= (consumate \ntre membrii aceleia[i familii), instan]aputând dispune ca martorul ce are vârsta de maxim 16 ani,s= fie audiat nu \n sala de judecat=, ci indirect, prinprezentarea declara]iei luate \n prealabil, cu ajutorul\nregistr=rilor audio-video.

Aspecte inedite \n materie de luarea de declara]iiprezint= [i Legea 302/1.07.2004 (Legea privind cooperareajudiciar= interna]ional= \n materie penal=). Este vorba,conform art.164, de «audierile prin videoconferin]=». Oastfel de audiere se realizeaz= \n condi]iile \n care peteritoriul României se afl= o persoana ce trebuie s= fieaudiat= \n calitate de martor sau de expert, de c=treautorit=]ile judiciare ale unui stat str=in, \ntr-o cauz= penal=instrumentat= \n statul solicitant. Acest lucru este posibil \ncazul \n care, din motive obiective (inoportunitate sauimposibilitate), persoana ce are una din cele dou= calit=]iprocesuale, nu poate comp=rea personal, \n materialitatea-i,\n fa]a organului judiciar competent s= solu]ioneze cauzapenal=. Pe cale de consecin]=, printr-o comisie rogatorieinterna]ional=, statul str=in poate solicita Românieiefectuarea unei audieri prin videoconferin]=. O astfel decerere de asisten]= juridic= interna]ional=, poate fi acceptat=de c=tre statul român doar dac= nu contravine principiilorfundamentale de drept român [i doar dac= dispune detehnica necesar= efectu=rii \n bune condi]ii a unei astfel deactivit=]i.

40 CRIMINALISTICA

Preparator universitar CARMEN LEU

Cererea statului str=in trebuie s= con]in= -obligatoriu-motivul pentru care persoana cu o anumit= calitateprocesual= nu poate comp=rea personal \n fa]a organului deanchet= competent din statul strain, precum [i precizareadenumirii autorit=]ii judiciare [i numele persoanelor care voraudia efectiv martorul sau expertul. Ace[tia din urm= vor ficita]i conform legii române, deci conform C.p.p. (Titlul V,Capitolul II, art.175-184).

Luarea declara]iei propriu-zise se face \n prezen]amagistratului competent conform C.p.p. român, asistat,dac= se impune, de un interpret. Magistratul are obliga]ia,instituit= prin lege, de a verifica identitatea persoanei audiate,respectând legea român=. Dac=, \n func]ie de complexitateacauzei, de pericolul social al infrac]iunii cercetate se impuneluarea unor m=suri de protec]ie a martorului sauexpertului, cele dou= state implicate realizeaz= \n strâns=colaborare un plan de lucru. Declara]ia se ia fie direct, dec=tre autoritatea judiciar= competent= a statului petent, fieindirect, prin intermediul autorit=]ilor române, subcoordonarea [i sub jurisdic]ia statului str=in. Conform legiistatului nostru, martorul va fi asistat de c=tre un interpet,dac= este cazul. De asemenea, \n astfel de situa]ii, martorulsau expertul se poate prevala de dreptul pe care \l are,conform Legii procesual penale, [i anume acela de a nudeclara nimic, drept ocrotit fie de c=tre Legea român=, fie de

c=tre Legea str=in=.Autoritatea judiciar= român= incheie, cu aceast=

ocazie, un proces-verbal \n care sunt trecute data [i locullu=rii declara]iei, identitatea martorului sau expertului,informa]ii referitoare Ia eventualul jur=mânt depusprecum [i date referitoare la condi]iile tehnice \n care s-a realizat videoconferin]a. Procesul-verbal este trimisautorit=]ilor statului solicitant, pentru a deveni prob= la dosar.Important de amintit este faptul c= astfel de activit=]i detactic= criminalistic= pot fi realizate [i \n cazul \n carepersoana aflat= pe teritoriul României este \nvinuit/inculpat \ndosarul aflat \n instrumentare la statul petent. Aceste activit=]idepind \ns= de dou= condi]ii «sine qua non», [i anume:� \nvinuitul/inculpatul s= consimt= la o astfel de audiere;�� s= existe un acord \ntre autorit=]ile judiciare alestatului solicitant [i statul solicitat.

Cre[terea criminalit=]ii, pe plan mondial, atâtcantitatativ cât [i «calitativ», impune perfec]ionarea continu=a standardelor organelor judiciare [i nu numai, care seconfrunt= direct cu infractorii, atât la nivelul teoretic, cât [i alcuno[tin]elor, dar [i \n ceea ce prive[te partea de dotaretehnic=. Este necesar s= se g=seasc= cele mai eficacemetode [i mijloace de prevenire [i combatere a flageluluiinfrac]ional de oriunde de pe Glob.

CRIMINALISTICA 41

La sfâr[itul lunii mai a.c., Editura “Pinguin Book” din Bucure[ti a realizat o

lucrare de mare valoare teoretic= [i practic= “TRATAT DECRIMINALISTIC+”, autor chestor conf. univ. dr. Laz=rCârjan, prim-vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia.Apari]ia acestei lucr=ri este \n sine un eveniment deosebit, cuatât mai mult cu cât autorul este o personalitate deremarcabil= autoritate, deopotriv= pentru teoria [i practicaacestei [tiin]e de lung= [i frumoas= tradi]ie \n ]ara noastr=.Demers [tiin]ific de autentic= elevan]=, de excep]ional=utilitate atât pentru practicienii de profesie – ca surs=documentar=– cât [i pentru studen]ii facult=]ilor deprofie – ca material de cercetare [i studiu–, acest tratatse particularizeaz= prin aceea c=, pentru prima dat=introduce \ntre capitolele sale referiri consistente laistoria criminalisticii române[ti [i universale, aspecteinedite privind raporturile dintre criminalistic= [i

mass-media, conexiunile cu alte [tiin]e de contact,precum [i o bogat= bibliografie sistematizat= pe domenii de

activitate.|n acest fel, cele patru componente majore – fundamentale criminalisticii,tehnica, tactica [i metodologia criminalistic= – se \ntregesc fericit \ntr-onou= viziune sistematic=, propunând o manier= pe cât de novatoare, pe atâtde modern= a invastiga]iei criminalistice.

Prof. VASILE L+P+DU{I

A. Generalit=]iInvestigarea criminalistic= a sistemelor informatice

prezint= o serie de particularit=]i care o diferen]iaz= \n modfundamental de alte tipuri de investiga]ii [i poate fi definit= ca:utilizarea de metode [tiin]ifice [i certe de asigurare, strângere,validare, identificare, analiz=, interpretare, documentare [iprezentare a probelor de natur= digital= ob]inute din surse denatur= informatic= \n scopul facilit=rii descoperirii adev=rului \ncadrul procesului penal.

Un posibil model de bune practici \n domeniulinvestiga]iilor criminalistice de natur= informatic= cuprindeurm=torii pa[i:

Identificarea incidentului - recunoa[terea unui incident [ideterminarea tipului acestuia. Nu reprezint= efectiv o etap= ainvestiga]iei criminalistice, dar are un impact semnificativ asupraurm=toarelor etape:

Preg=tirea investiga]iei - preg=tirea instrumentelor,verificarea procedurilor, ob]inerea documentelor ce permitperchezi]ia, etc.

Formularea strategiei de abordare - formularea uneistrategii \n func]ie de tehnologia implicat= [i de posibileleconsecin]e asupra persoanelor [i institu]iilor implicate. Scopulformul=rii acestei strategii este s= maximizeze poten]ialulob]inerii de probe relevante minimizând \n acela[i timp impactulnegativ asupra victimei.

Asigurarea probelor - izolarea, asigurarea [i p=strareaprobelor de natur= fizic= [i digital=. Aceasta include \ndep=rtareacelor care ar putea denatura probele \n orice fel.

Strângerea probelor - \nregistrarea ambian]ei fizice [icopierea probelor digitale folosind practici [i proceduri comune [iacceptate.

Examinarea probelor - examinarea \n profunzime aprobelor, \n c=utarea elementelor care sunt \n leg=tur= cu faptapenal= investigat=. Acest lucru presupune localizarea [iidentificarea probelor precum [i documentarea fiec=rui pas, \nscopul facilit=rii analizei.

Analiza probelor - determinarea semnifica]iei probelor [irelevarea concluziilor cu privire la fapta investigat=.

Prezentarea probelor - sintetizarea concluziilor [iprezentarea lor \ntr-un mod inteligibil pentru nespeciali[ti.Aceast= sintez= trebuie sus]inut= de o documenta]ie tehnic=detaliat=.

Restituirea probelor - dac= este cazul, returnarea c=treproprietarii de drept a obiectelor re]inute \n timpul investiga]iei. |ncaz contrar, \n func]ie de prevederile legilor procedurale penale,se ia m=sura confisc=rii obiectelor.

Investigarea criminalistic= a sistemelor informaticetrebuie s= prezinte o serie de caracteristici specifice, necesareasigur=rii unui grad \nalt de corectitudine a concluziilorrezultate. Aceste caracteristici sunt:

� autenticitate (dovada sursei de provenien]= aprobelor);

� credibilitate (lipsa oric=ror dubii asupra credibilit=]ii [isolidit=]ii probelor);

� completitudine (prelevarea tuturor probelor existente [iintegritatea acestora);

� lipsa interferen]elor [i contamin=rii probelor ca rezultat

al investiga]iei sau al manipul=rii probelor dup= ridicareaacestora.

De asemenea, investiga]ia criminalistic= maipresupune:

� existen]a unor proceduri pre-definite pentru situa]iile\ntâlnite \n practic=;

� anticiparea posibilelor critici ale metodelor folosite, petemeiul autenticit=]ii, credibilit=]ii, completitudinii [i afect=riiprobelor oferite;

� posibilitatea repet=rii testelor realizate, cu ob]inereaunor rezultate identice;

� anticiparea problemelor legate de admisibilitateaprobelor;

� acceptarea faptului c= metodele de cercetare utilizatela un moment dat pot face subiectul unor modific=rii \n viitor.

|n leg=tur= cu acest ultim aspect, se reliefeaz= oparticularitate a investiga]iei criminalistice a sistemelorinformatice, [i anume modificarea tehnicilor criminalistice \ntr-untimp foarte scurt, modificare dat= de avansul tehnologic extremde rapid ce se manifest= la nivel global \n domeniul informaticii.

Datorit= avansului permanent al tehnicii de calcul, modulefectiv de realizare a investiga]iilor informatice nu poate ficonsemnat \n acte normative. Din aceasta cauz=, organiza]iiler=spunz=toare de aplicarea legii, dezvolt= \n mod continuupractici [i proceduri de natur= s= ghideze modul \n care serealizeaz= investiga]iile, la un anumit nivel al tehnicii. Aspecteleprezentate sunt preluate din practica INTERPOL, a SUA [i aMarii Britanii [i se concentreaz= mai degrab= pe principiileinvestiga]iilor [i mai pu]in pe tehnologii sau instrumente folositela efectuarea acestui tip de investiga]ii.

B. Preg=tirea membrilor echipei de investiga]ieNatura infrac]iunilor cere ca cercetarea penal= s= se

realizeze \n cadrul unei echipe de investigatori. Necesitateainvestiga]iei \n echip= reiese din nevoia garant=rii uneiobiectivit=]i sporite [i eficiente, derivat= din conjugareacompeten]elor [i specializ=rilor membrilor echipei. Atât datorit=caracteristicilor speciale ale echipamentelor ce fac obiectulinvestiga]iei, cât [i a metodelor \ntrebuin]ate \n investigareacriminalistic= a sistemelor informatice, membrii echipei deinvestigatori trebuie s= posede cuno[tin]e [i aptitudini adecvatespecificului investiga]iei.

Se apreciaz= c= un bun investigator trebuie s= posede:� cuno[tin]e suficiente asupra tehnicilor informatice, care

s= \i permit= s= \n]eleag= filozofia func]ion=rii unui sisteminformatic, s= analizeze documenta]ia tehnic= [i s= apeleze,dac= este nevoie, la tehnici informatice evoluate care s=-l ajute\n atingerea scopului urm=rit;

� cuno[tin]e suficiente asupra tehnicilor utilizate defirme, \n special asupra sistemelor contabile, pentru a putea\n]elege caracteristicile sistemelor care ar putea face obiectulunor fraude, astfel \ncât s= poat= stabili atât modul de operarecât [i s= dirijeze investiga]ia pân= acolo unde ar putea g=siprobele delictului;

� cuno[tin]e suficiente asupra tehnicilor de securitateintern=, astfel \ncât investiga]ia s= poat= fi efectuat= cu rapiditate[i fiabilitate, [i s= fie \ndreptat= \n direc]ia just=.

Pe lâng= nivelul de cuno[tin]e al anchetatorilor, au fost

42 CRIMINALISTICA

AAssiisstt.. uunniivv.. ddrrdd.. NNIICCOOLLAAEE GGRROOFFUUSSiinnsspp.. DDAANNIIEELL BBIICC

reliefate aptitudinile ce trebuie s= existe sau s= fie dezvoltate \npersoana investigatorilor, pentru ca ace[tia s= poat= conduceancheta. Astfel, putem aminti: personalitate extrovertit= (datorit=faptului c=, \n general, speciali[tii \n domeniile tehnice, [i \nspecial informatice, posed= mai pu]ine abilit=]i de comunicareinter-uman=), \nclinare spre detaliu (foarte important=, mai alesavând \n vedere specificul probelor electronice: abunden]ainforma]iilor aflate pe un spa]iu de stocare de dimensiuni fizicereduse; cu toate acestea, este important= p=strarea unei viziunide ansamblu asupra anchetei), gândire logic=, comunicare bun=(important= mai ales pentru a asigura prezentarea rezultatelorinvestiga]iei \ntr-un mod relevant, atât \n scris, cât [i \n fa]ainstan]ei), obiectivitate. Preg=tirea investigatorilor \n domeniulinfrac]iunilor informatice este o preocupare permanent= aorganelor de cercetare penal= din \ntreaga lume.

C. Instrumente necesare investiga]ieiInvestigarea criminalistic= a sistemelor informatice

necesit= utilizarea unor instrumente specifice. Ca echipamente,echipa de investigatori trebuie s= dispun= de medii de stocare adatelor, \n cantitate suficient=, [i de calitate superioar=, pentru apermite copierea acestora de pe sistemul informatic analizat.

|n analiza sistemelor informatice este folosit un num=rsemnificativ de programe de calculator. Cu titlu de exemplu, sepot men]iona programe pentru copierea exact= a con]inutuluimemoriei fizice, pentru analiza [i compararea fi[ierelor, pentrucatalogarea con]inutului discului, pentru validarea [iautentificarea matematic= a datelor, pentru recuperarea fi[ierelor[terse, programe de decriptare sau programe antivirus. Estenecesar ca programele de calculator folosite de organele deurm=rire penal= s= fie \nregistrate din punct de vedere alprotec]iei drepturilor de autor apar]inând produc=torilor acestorprograme.

D. Rolul suspectului [i al altor persoane|n timpul investiga]iei, dac= suspectul este prezent,

organul de urm=rire penal= trebuie s= \mpiedice orice apropierea acestuia de sistemul informatic. Mai ales dac= suspectul arepreg=tire superioar= \n domeniul informatic, acesta poate alteravoit datele aflate pe calculatorul s=u, f=r= ca investigatorii s=poat= sesiza acest lucru. Calculatorul suspectului poate con]ineunele comenzi ce pot produce pierderea datelor, comenzi ce potfi mascate sub numele unor comenzi uzuale ale sistemului deoperare folosit.

Dac= suspectul insist= s= ajute investigatorii \n procesulde \nchidere a calculatorului sau a procesului de ridicare acomponentelor sistemului, ace[tia pot cere suspectului s= ledescrie opera]iunile pe care acesta dore[te s= le execute, [ichiar s= le scrie pe hârtie. Investigatorii nu vor urma indica]iilesuspectului, ci le vor remite exper]ilor ce efectueaz= analizaprobelor. Ace[tia vor putea fi avertiza]i \n acest mod deeventualele capcane introduse de suspect.

De la persoanele prezente la perchezi]ie, sau de la altepersoane care au cuno[tin]= de modul de operare a sistemuluiinformatic respectiv pot fi ob]inute informa]ii importante. Fiecaremartor trebuie intervievat asupra modului \n care sunt folositesistemele informatice ridicate. Sunt relevante modalit=]ile deintroducere, sortare [i stocare a datelor pe computer, precum [ipracticile referitoare la diverse aspecte legate de utilizarea luicurent=.

|n cazurile \n care se ancheteaz= incidente legate dep=trunderea neautorizat= \n sisteme informatice ale unor\ntreprinderi, de cele mai multe ori speciali[tii \ntreprinderii-victim= sunt cele mai importante ajutoare ale investigatorilor.Astfel, investigatorii nu trebuie s= foloseasc= tehnici dep=trundere activ= \n sistem pentru prelevarea probelor,bucurându-se de sprijinul celor care administreaz= sistemul.

|n unele situa]ii speciale, calculatoarele altor persoane,situate la aceea[i loca]ie pot de]ine probe relevante. Deexemplu, se citeaz= cazuri \n care documente relevante au fost

g=site \n calculatorul secretarelor persoanelor investigate.E. Prelevarea probelor digitaleProbele digitale sunt acele informa]ii cu valoare

doveditoare pentru organele de urm=rire penal= [i pentruinstan]ele judec=tore[ti, care sunt stocate, prelucrate sautransmise prin intermediul unui sistem informatic. Ele suntdefinite ca: orice informa]ie cu valoare probant= care este fiestocat=, prelucrat= sau transmis= \ntr-un format digital.

Probele digitale cuprind probele informatice, probeleaudio digitale, video digitale, cele produse sau transmise printelefoane mobile, faxuri digitale, etc. Una dintre particularit=]ileacestui tip de probe este c= ele, aparent, nu sunt evidente, fiindcon]inute \n echipamentele informatice ce le stocheaz=.

Este nevoie de echipamente de investiga]ie [i desoftware-uri specifice pentru a face ca aceste probe s= fiedisponibile, tangibile [i utilizabile. Un alt aspect este legat defaptul c= astfel de probe sunt foarte “fragile”, \n sensul c= pot fimodificate sau pot disp=rea foarte u[or, prin metode care demulte ori sunt la \ndemâna f=ptuitorilor. Din aceast= cauz=investigatorii trebuie s= ia m=suri speciale de protec]ie pentru astrânge, p=stra [i examina aceste probe.

P=strarea acestor tipuri de probe a devenit o preocuparecrescând= a investigatorilor din \ntreaga lume. Necesitateauniformiz=rii practicii \n domeniu a dus la elaborarea destandarde cu privire la probele digitale.

O dat= ajun[i la locul \n care se afl= sistemeleinformatice ce fac obiectul perchezi]iei, investigatorii se vorasigura de accesul la acestea. Recomandarea ConsiliuluiEuropei (95) 13 men]ioneaz= ca necesar= includerea \nlegisla]iile na]ionale penale a obliga]iei de a permite accesul lasistemele informatice, atât din partea celor care r=spund deacestea, cât [i a oric=ror persoane ce au cuno[tin]= de modul defunc]ionare a acestora. Pe lâng= accesul fizic, aceste persoaneau datoria de a furniza [i informa]ii referitoare la securitateasistemului, informa]ii care s= permit= investigatorilor accesul ladatele stocate \n sistemele informatice respective. |nainte de atrece la examinarea sistemelor informatice, nu trebuie neglijateprocedurile criminalistice tradi]ionale de analiz= a spa]iuluiperchezi]ionat, cum ar fi prelevarea probelor fizice (amprente,alte urme materiale).

De asemenea, poate avea relevan]= imaginea aflat= peecranul monitorului \n momentul p=trunderii organelor decercetare penal=. Aceasta poate fi p=strat= prin fotografiere,filmare. O prim= decizie ce trebuie luat= prive[te analizasistemului informatic la fa]a locului, sau ridicarea acestuia [ianaliza \n laborator. |n luarea acestei decizii, trebuie avute \nvedere urm=toarele aspecte:

• calitatea superioar= a analizei efectuate \n condi]ii delaborator;

• m=sura \n care ridicarea sistemului informaticafecteaz= activitatea suspectului.

|n acest sens, trebuie re]inute recomand=rile CamereiInterna]ionale de Comer] ce men]ioneaz= regula evit=rii ridic=riisistemelor informatice ale \ntreprinderilor, dac= aceasta ar ducela afectarea desf=[ur=rii activit=]ilor lor normale.

Urm=toarele criterii sunt utile \n apreciereaoportunit=]ii ridic=rii sistemelor informatice:

�� criteriul volumului probelor.Particularitatea sistemelor informatice de a permite

stocarea unui volum foarte mare de informa]ie \ntr-un spa]iu dedimensiuni fizice reduse, face ca investiga]ia s= necesite unvolum mare de timp pentru ob]inerea probelor relevante. Astfelde cercet=ri pe o perioad= de timp mare pot fi conduse mult maieficient \n laborator.

�� criteriul dificult=]ilor de natur= tehnic=.� problema evit=rii distrugerii datelor \n decursul

investiga]iei. Analiza sistemelor informatice de c=tre investigatorice nu au cuno[tin]e suficiente asupra echipamentului sau

CRIMINALISTICA 43

programelor utilizate poate duce la distrugerea din gre[eal= adatelor.

� problema reconstituirii sistemului \n laborator. Datorit=variet=]ii foarte mari a componentelor tehnice ale calculatoarelor,pentru ca sistemul s= poat= func]iona corect \n laborator, estenecesar= ridicarea tuturor echipamentelor prezente la loculperchezi]iei. |n cazul ridic=rii par]iale a componentelor sistemului,este posibil= prezen]a unor incompatibilit=]i fie \ntreechipamentele sistemului informatic ridicat [i cele din laborator(de exemplu, incompatibilitatea calculatorului cu echipamenteleperiferice - imprimante, etc.), fie \ntre programele de pe sistemulridicat [i echipamentele din laborator.

O dat= decis= ridicarea sistemului informatic aflat la loculperchezi]iei, trebuie luate unele m=suri care s= permit=reconstituirea exact= a acestuia \n laborator. |n primul rând,trebuie consemnat modul de aranjare \n spa]iu a echipamentelorsistemului informatic ridicat. Aceasta se poate face fie prinfotografierea sistemului din toate unghiurile, fie prin filmare video.

|n procesul de fotografiere sau filmare, este necesar s=se insiste asupra cablajelor ce conecteaz= diferitele componenteale echipamentului. Consemnarea, \n variant= foto sau video,are relevan]= [i pentru a ar=ta starea \n care se g=seaechipamentul \n momentul ridic=rii, prevenind astfel plângerilelegate de o eventual= deteriorare a acestuia \n decursulanchetei. |n procesul de ridicare a componentelor sistemuluitrebuie s= fie avut= \n vedere necesitatea p=str=rii integrit=]ii [iidentit=]ii datelor. Orice avariere a suportului pe care se afl=datele duce \n mod inevitabil la distrugerea acestora. Organelede cercetare penal= trebuie instruite \n mod special pentru aproteja probele de natur= electronic=.

Procedura ridic=rii sistemelor informatice esteurm=toarea:

Etapa 1: \nchiderea sistemului. Dac= sistemul a fost g=sit\nchis \n momentul p=trunderii investigatorilor, nu trebuie sub niciun motiv pornit. Se va proceda \n continuare trecând la celelalteetape. Dac= sistemul a fost g=sit deschis, el trebuie \nchis pentrua se putea proceda la ridicarea lui. Pentru \nchiderea sistemuluise pot folosi urm=toarele procedee:

• deconectarea de la alimentarea cu energie electric=;• \nchiderea conform procedurii normale.Prima alternativ= este de preferat \n cazul \n care

investigatorul nu are cuno[tin]e de informatic=. Unelecalculatoare dispun de surse de alimentare neinteruptibile (UPS).|n acest caz, pe lâng= deconectarea de la sistemul de alimentarecu energie electric=, trebuie oprit [i acest sistem. Deconectareanu va produce, \n cele mai multe cazuri, pierderea de date, darpoate evita [tergerea unor informa]ii relevante, cum ar fi fi[iereletemporare, care se pot [terge \n cadrul procesului normal de\nchidere a calculatorului.

Cea de-a doua alternativ= este de preferat atunci cândcalculatorul este conectat \n re]ea, sau atunci când investigatoruleste asistat de o persoan= ce are cuno[tin]e asupra modului defunc]ionare a sistemului respectiv, precum [i asupra procedurilorce sunt folosite pentru \nchiderea lui.

Etapa a 2-a: etichetarea componentelor. |n cazul \ncare se impune dezasamblarea, fiecare component= a sistemuluitrebuie etichetat= \nainte de modificarea configura]iei \n vederearidic=rii probelor. |n cazul cablurilor, se eticheteaz= atât cablul,cât [i suporturile de unde a fost debran[at. |n cazul existen]eiunor suporturi care nu au conectate cabluri, este recomandabilca s= fie etichetate “neocupat”. Se poate realiza [i o schi]= acomponentelor, cu precizarea simbolurilor folosite pentruetichetare.

Etapa a 3-a: protejarea la modificare. Toate suporturilemagnetice de stocare a datelor trebuie protejate \mpotrivamodific=rii con]inutului lor. Unele tipuri de hard-discuri aucontacte speciale care realizeaz= protejarea la scriere. |n cazuldischetelor, protejarea se va face prin mutarea martorului de

permitere a modific=rilor \n pozi]ia “\nchis”.Etapa a 4-a: ridicarea propriu-zis=. Ridicarea probelor

trebuie f=cut= cu mult= grij=, evitându-se orice avariere acomponentelor. Este recomandabil= \mpachetareacomponentelor \n ambalajul original, dac= acesta poate fi g=sit,sau \n ambalaj special ce asigur= protec]ia electrostatic= aacestora. De asemenea, toate suporturile magnetice de stocarea datelor, vor fi ambalate [i sigilate \n a[a fel \ncât accesul la elenu este permis, pân= la desfacerea \n laborator.

F. Transportarea [i analizarea probelor digitale \nlaborator

Transportarea probelor re]inute trebuie f=cut= cu mult=grij=, având \n vedere fragilitatea lor. Este necesar s= fie luateprecau]iuni legate de protejarea fa]= de [ocuri fizice, umiditate,c=ldur= [i mai ales de influen]a undelor electromagnetice. |nleg=tur= cu acest din urm= aspect trebuie evitat= plasareaechipamentelor \n apropierea surselor de radia]iielectromagnetice, cum ar fi aparate de fax, copiatoare, sta]iiradio, telefoane celulare. Este recomandabil= m=surarea cuinstrumente speciale a câmpului electromagnetic \n spa]iile undesunt depozitate echipamentele ridicate.

O dat= aduse \n laborator, componentele trebuieasamblate pentru a reconstitui sistemul original. Pentru aceastase vor folosi fotografiile sau casetele video filmate \nainte deridicarea probelor, respectându-se conexiunile originale, precum[i informa]iile ob]inute de la martori \n leg=tur= cu practicile deutilizare a sistemului informatic respectiv.

Primul pas \n analiza probelor de natur= electronic= estelegat de necesitatea asigur=rii veridicit=]ii lor. Pentru a puteadovedi veridicitatea probelor, este necesar= ambalarea [isigilarea acestora \n modul amintit mai sus.

Primul pas \n asigurarea protec]iei \mpotriva modific=riidatelor din sistemele informatice trebuie f=cut chiar \n timpulperchezi]iei, prin luarea m=surilor de protejare fizic= la scriere amediilor de stocare.

Se recomand= ca analiza criminalistic= a con]inutuluidiscului s= se realizeze pe o copie fidel= a discului original,realizat= \n laborator cu ajutorul unor programe [i dispozitivespeciale. Procedeul nu presupune doar copierea tuturor fi[iereloraflate pe disc, ci a \ntregului con]inut al discului, sector cu sector,inclusiv fi[ierele temporare, fi[ierele de schimb, fi[ierele [terse,chiar informa]ia aflat= pe por]iunile avariate ale discului, etc. Oasemenea copiere de aceast= natur= se realizeaz= cu ajutorulunor programe speciale. Se recomand= realizarea a dou= copii,pe una dintre ele realizându-se analiza propriu-zis=, cealalt= fiindo copie de rezerv=.

Copierea trebuie realizat= dup= un procedeu demn de\ncredere. Pentru a putea avea aceast= caracteristic=, copiereatrebuie:

• s= asigure posibilitatea verific=rii de c=tre ter]i; instan]ade judecat= sau partea advers= trebuie s= poat= s= verificeacurate]ea copiei realizate.

• s= aib= ca rezultat copii sigure, ce nu pot fi falsificate.Este recomandat= consemnarea detaliat= a \ntregului

proces de copiere, indicând echipamentele, programele [imediile de stocare utilizate.

P=strarea \n siguran]= a probelor se realizeaz= \n primulrând prin copierea con]inutului sistemelor informatice originale, [idesf=[urarea investiga]iei criminalistice asupra unei copii delucru, având acelea[i caracteristici cu originalul.

Ca o metod= de siguran]= \n plus, se poate realizaautentificarea matematic= a con]inutului unui mediu de stocare,fie el hard-disc sau dischet=, mediu optic, etc. Acest procedeuconst= \n realizarea prin procedee matematice a unei imagini amediului de stocare respectiv, imagine ce poate servi ca referin]=\n cazul \n care este contestat= integritatea acestuia.Autentificarea se realizeaz= cu ajutorul unor programe specialece ofer= un grad de siguran]= de 1 la câteva milioane.

44 CRIMINALISTICA

||nceputul mileniului trei ne demonstreaz= c=

actele de violen]= au devenit un pericol social

destul de mare. |n scopul ob]inerii de bunuri [i

bani, grupuri de infractori, bine organizate, au trecut la

studierea unor persoane de]in=toare de asemenea valori, iar

\n urma datelor [i informa]iilor ob]inute [i-au pus planurile \n

aplicare, recurgând la acte criminale. Au fost cazuri când

infractorii au recurs la torturarea victimelor [i la folosirea

armelor de foc pentru a intra \n posesia obiectelor de valoare

[i a unor sume de bani. |n acest fel a procedat un grup de

infractori care, \n noaptea de 3/4 septembrie 2004, au

p=truns \n locuin]a familiei de rommi M=rgean Ileana, din

municipiul Gala]i, strada R=zboieni nr. 38, unde i-au legat pe

membrii familiei [i au exercitat acte de violen]= asupra lor

pentru a le spune locul unde ]in obiectele din aur [i banii. Pe

timpul actelor de tortur= folosite de f=ptuitori, M=rgean Ileana,

53 ani a decedat.

La scurt timp, respectiv \n ziua de 9 septembrie, un

caz asem=n=tor a avut loc [i pe raza ora[ului Pecica din

jude]ul Arad.

|n vederea solu]ion=rii acestor cazuri, Inspectorului

General al Poli]iei Române \mpreun= cu cele dou=

inspectorate jude]ene de poli]ie, [i nu numai, au organizat [i

desf=[urat un complex de activit=]i investigative care, ulterior,

[i-au dovedit pe deplin eficien]a, grupul de infractori fiind

deferi]i justi]iei.

Alert= la Poli]ia g=l=]ean=Alert= la Poli]ia g=l=]ean=

|n diminea]a de 4 septembrie 2004, Poli]ia g=l=]ean= a

intrat \n alert=. Dispeceratul a fost sesizat telefonic de o femeie

c=, \n noaptea trecut= un grup de indivizi masca]i au p=truns \n

casa familiei M=rgean Ileana [i, prin acte de violen]=, au ucis-

o pe aceasta, dup= care au sustras bani [i aur.

Imediat, la locul faptei s-a deplasat o echip= complex=

de cercetare condus= de un procuror criminalist. Totodat=, la

nivelul conducerii I.P.j. Gala[i s-au luat m=suri de trimitere \n

zon= a unor for]e poli]iene[ti pentru a participa la realizarea

unor activit=]i operative \n vederea identific=rii [i prinderii

infractorilor.

Dup= ce membrii echipei complexe s-au informat

asupra evenimentului petrecut, procurorul criminalist a stabilit

un plan de efectuare a cercet=rii locului faptei, ]inând seama

de particularit=]ile pe care le prezenta acest caz.

Din declara]iile membrilor familiei M=rgean [i a unor

vecini ai acestora a rezultat c= patru b=rba]i necunoscu]i,

masca]i cu ciorapi de dam= (culoare neagr=) [i cu m=nu[i

chirurgicale pe mâini, având asupra lor cu]ite, un aparat de

electro[ocuri [i un pistol, au p=truns \n locuin]=. Aici se aflau

M=rgean Ileana [i [apte persoane din familia sa (3 adul]i [i 4

copii) pe care i-au legat la gur= cu fâ[ii dintr-un cear[af [ii-au amenin]at cu pistolul s= spun= unde sunt bijuteriile dinaur [i banii. |ntrucât M=rgean Ileana a \ncercat s= opun=rezisten]=, a fost \mpu[cat= mortal \n zona toracic=.

Dup= executarea unor fotografii de ansamblu asupraimobilului din strada R=zboieni nr. 156 [i a locului de acces\n interiorul cur]ii, criminali[tii au examinat exteriorul cl=dirii,prilej cu care a constatat c= firul telefonic de sub copertinacasei a fost t=iat, iar u[a de la intrare a fost for]at=, inclusivsistemul de asigurare (foto 1-6).

CRIMINALISTICA 45

Chestor principal drd. IANCU {TEFANProf. VASILE L+P+DU{

Foto 1

Foto 2

Foto 3

|n toate camerele imobilului obiectele erau r=v=[ite,unele dintre ele fiind t=iate cu cu]ite (foto 7-9).

Cadavrul victimei se afla dezbr=cat pân= \n zona

46 CRIMINALISTICA

Foto 4

Foto 5

Foto 6

Foto 7

Foto 8

Foto 9

Foto 10

Foto 11

toracelui, având o plag= \mpu[cat=, iar pe mâini excoria]ii(foto 10-12).

De la fa]a locului s-au ridicat \n vederea examin=rilor\n laboratoarele criminalistice: capetele firului telefonic t=iat;un fragment de m=nu[= chirurgical= cu dou= degete; c=ma[ade noapte apar]inând victimei, cu orificiul de p=trundere aglon]ului; mai multe buc=]i de tifon [i fâ[ii de cer[af ceprezentau noduri. De asemenea, s-au prelevat 33 fragmentede urme papilare.

|ntrucât majoritatea membrilor familiei M=rgean aveaudeficien]e de vorbire [i alte tare psihice sau fizice, procurorul[i poli]i[tii nu au putut stabili cu certitudine ce bunuri audisp=rut din locuin]=. Cu aproxima]ie, ace[tia au aflat c= aufost sustrase: dou= telefoane mobile; un aparat de fotografiat;o br=]ar=, un inel de dam=, un l=n]i[or [i o pereche de cercei(toate din aur).

Cu prilejul autopsierii cadavrului, medicii legi[ti auconstatat c= “moartea victimei a fost violent= [i s-adatorat unei pl=gi \mpu[cate \n zona toracic= cu pl=gitransfixiante lob inferior pulmonar stâng, esofag [icardio-pericardic= cu hemotorax bilateral, hemopericard[i anemie acut= consecutiv= produs= prin \mpu[care cuarm= de foc cu glon]”. Din corpul victimei medicii legi[ti auextras un proiectil, care a fost trimis spre examinarespeciali[tilor din cadrul Laboratorului de balistic=.

Profesionalism [i inteligen]= \n lupta cu infractoriiDatele [i informa]iile ob]inute pe timpul cercet=rii

locului faptei [i al activit=]ilor investigative desf=[urate depoli]i[ti \n cartier au fost analizate de procurorul criminalist [imembrii echipei complexe de cercetare, concluzionându-sec= omorul a avut ca mobil jaful. S-au stabilit dou= ipoteze:

• crima a fost comis= \n scop de jaf, iar f=ptuitoriiputeau fi din rândul rromilor dobrogeni care cuno[teau c=familia M=rgean de]ine la domiciliu aur [i valut=;

• crima a fost s=vâr[it= de persoane ce puteau fi dinrândul infractorilor cunoscu]i cu asemenea mod de operare [icare au ac]ionat la “pont”;

|n baza acestor ipoteze, la nivelul conducerii I.P.J.Gala]i s-a \ntocmit un plan cu activit=]ile care urmau s= sedesf=[oare [i poli]i[tii angrena]i \n executarea acestora. Suntsemnificative urm=toarele activit=]i:

• prelucrarea evenimentului cu \ntregul efectiv alPoli]iei Jude]ene;

• transmiterea unor date despre eveniment la toateinspectoratele de poli]ie;

• constituirea unor echipe de investigatori din cadrulServiciului Operativ de Investiga]ii [i Serviciului Investiga]iiCriminale pentru a continua activit=]ile investigative \ncartierul g=l=]ean unde s-a produs crima;

• desf=[urarea de activit=]i informative \n rândulrromilor b=nui]i de comiterea unor infrac]iuni;

• audierea membrilor familiei M=rgean pentru aflareasemnalmentelor f=ptuitorilor, ]inuta vestimentar=, modul deac]iune;

• culegerea de date [i informa]ii \n leg=tur= cu familiaM=rgean (mod de via]=, averea pe care o de]ine [iprovenien]a acesteia);

• studierea rapoartelor \ntocmite de agen]ii de siguran]=public= [i ai poli]iei rutiere cu privire la persoanele [iautoturismele depistate \n noaptea de 3/4 septembrie 2004;

• verificarea punctelor de trecere – bac caretraverseaz= fluviul Dun=rea dinspre [i spre jude]ul Tulcea dinGala]i [i Br=ila pentru a se stabili dac= s-au efectuat curse lacomand= \n noaptea respectiv=;

• efectuarea de verific=ri [i investiga]ii \n rândul rudelorvictimei, domiciliate \n municipiile Tulcea [i Br=ila pentru a sestabili eventualele st=ri conflictuale existente \ntre acestea;

• identificarea [i cercetarea persoanelor care au lucratla construirea vilei familiei M=rgean;

• stabilirea numerelor celor dou= telefoane mobilesustrase de f=ptuitori;

• trimiterea spre analiz= la Institutul de Criminalistic=al I.G.P.R. a fragmentului de m=nu[= chirurgical= [i aglon]ului extras din victim= pentru stabilirea amprenteigenetice [i efectuarea expertizei balistice;

• zilnic, la nivelul conducerii Inspectoratului de poli]ie,\n prezen]a procurorului criminalist, analiza rezultatelorob]inute [i stabilirea de noi activit=]i investigative.

|ncepând cu data de 11 septembrie 2004, cadre alePoli]iei g=l=]ene au ]inut o leg=tur= permanent= cu I.P.J.Arad, care a cominicat c=, \n noaptea de 10 septembrie, peraza localit=]ii Pecica, a avut loc o crim= cu mod de operareasem=n=tor, unde s-a folosit o arm= cu acela[i calibru de 5,6mm, victima fiind Singerean Anca, 49 ani. Din cercet=rileefectuate la locul faptei s-a stabilit c= femeia a fost \mpu[cat=\n zona abdominal=, iar \n câmpul infrac]ional s-a descoperittubul cartu[ului.

|n urma activit=]ilor prev=zute \n planul men]ionat, s-areu[it stabilirea, \n principal a urm=toarelor aspecte:

• persoana care a folosit pistolul era \n vârst= [i aveape um=r o geant= din pânz= de culoare neagr= cu fermoar,tip diplomat;

• familia M=rgean era cunoscut= c= de]ine \n locuin]=bunuri de valoare (aparatur= electronic=, bijuterii din aur etc.)[i o important= sum= de bani. Aceste valori au fost acumulatedin practicarea cer[etoriei \n Fran]a de c=tre unii dintremembri familiei;

• \n luna iulie 2004, autori necunoscu]i au \ncercat s=taie gratiile la camera unde familia M=rgean ]inea depozitatebunuri de valoare, prilej cu care firul telefonic a fost t=iat \nacela[i loc. La acea dat=, M=rgean Ileana nu a reclamattentativa de furt, având team= c= organele poli]iei i-au lacuno[tiin]= despre bunurile ob]inute din cer[etorie sau alteinfrac]iuni.

Despre acest aspect, un ofi]er de poli]ie a aflat c=, lasfâr[itul lunii iulie 2004, paznicul de noapte de la {coalageneral= nr. 19, situat= \n vecin=tatea familiei Mergean, aobservat un autoturism “Dacia 1300”, nr. GL-02-KSV, carecircula cu luminile stinse, a oprit \n apropierea [colii. La scurttimp, din acesta au coborât patru persoane, iar dup= ce auluat mai mul]i saci din portbagaj s-au deplasat spre stradaR=zboieni. Când s-au re\ntors, persoanele respective nuaveau obiecte asupra lor. Apoi au plecat cu aceia[i ma[in=tot cu luminile stinse. Ulterior, s-a stabilit c= ma[ina apar]inealui {erban Maricel, 33 ani, din comuna Gohan, jude]ul Gala]i.

• Trecându-se la verificarea informa]iei men]ionate,

CRIMINALISTICA 47

Foto 12

poli]i[tii au aflat c= {erban Maricel se ocup= cu transportul,contracost oric=rei persoane când era solicitat. Din discu]iilepurtate cu acesta a rezultat c=, la sfâr[itul lunii iulie 2004, lasolicitarea lui Racovi]= Adrian, zis “Racovel”, 26 ani, dinmunicipiul Tecuci, \mpreun= cu trei indivizi s-au deplasat \nmunicipiul Gala]i, unde el i-a a[teptat \n zona comiteriitentativei de furt din locuin]a familiei M=rgean.

Cei trei indivizi au fost identifica]i \n persoananumi]ilor: Cobzaru Ciprian (34 ani), Laz=r {tafan (41 ani) [iGean= Petric= (27 ani), to]i cunoscu]i cu antecedente penale,care au recunoscut \n fa]a anchetatorilor c= au \ncercat s=taie gratiile la fereastra camerei unde erau depozitate coletecu obiecte de valoare [i bijuterii din aur, dar au renun]at.

Informa]ia a fost dat= de Gean= Petric= care \icuno[tea pe cei din familia M=rgean.

Despre faptele petrecute \n noaptea de 3/4 septembrie2004 cei \n cauz= au sus]inut c= nu sunt ei autorii, fiecaredeclarând locul unde se afla \n acel moment. Fa]= de afirma]iilepe care le-au f=cut, anchetatorii le-au adus la cuno[tin]= c= adoua zi urmeaz= s= fie testa]i cu tehnica poligraf.

De asemenea, cu aprob=rile necesare s-a luat m=suraascult=rii telefoanelor mobile, ale celor patru suspec]i.

La data stabilit=, Gean= Petric= nu s-a prezentat latestarea poligraf, disp=rând din localitate. Pentru acest motiva fost dat \n urm=rire general=.

|nainte de a fi supus test=rii poligraf, Laz=r {tefan arelatat c=, \n diminea]a zilei de 4 septembrie 2004, s-aprezentat la domiciliul s=u Gean= Petric=, \nso]it de patruindivizi care p=reau a fi din municipiul Ploie[ti sau dinCapital=. Unul dintre ace[tia i-a dat o br=]ar= [i un inel,ambele din aur, pentru a le vinde, lucru pe care l-a [i f=cut,ob]inând pe ele 4 milioane lei.

|n aceea[i zi, trei dintre ei au mers la autogara Tecucide unde au plecat cu un autobuz \ntr-o direc]ie necunoscut=.De asemenea, Laz=r {tefan a re]inut semnalmentele [i ]inutavestimentar= a indivizilor, unul dintre ei având vârsta deaproximativ 60 de ani, c=ruia i se spunea “Nicu”, [i purta peum=r o geant= din pânz= de culoare neagr=.

• |n baza datelor men]ionate, poli]i[tii din Serviciul deInvestiga]ii Criminale au reu[it recuperarea br=]=rii [i ineluluidin aur de la persoanele la care au fost vândute. Totodat=,echipe de poli]i[ti au intensificat activit=]ile de c=utare a luiGean= Petric=.

|n coperare cu I.P.J. Vrancea, acesta a fost depistat \nmunicipiul Foc[ani unde locuia temporar mama sa. Cu prilejulre]inerii, cel \n cauz= avea asupra sa o geant= de vioaj cu maimulte bunuri provenite din furturi [i un instrumentar pentru

for]area sistemelor de \nchidere.S-a luat m=sura ca Gean= Petric= s= fie adus la I.P.J.

Gala]i [i confruntat cu probele administrate. Acesta arecunoscut c= la ini]iativa sa, \ntrucât nu-i reu[ise prima\ncercare de spargere a locuin]ei familiei M=rgean, l-acontactat pe “Nicu” (Dimofte Nicolae Toma) care locuia f=r=forme legale \n Bucure[ti, pe care \l cunoscuse \nPenitenciarul Aiud, c=ruia i-a prezentat valoarea “pontului”din Gala]i, amplasamentul locuin]ei, posibilit=]ile dep=trundere, num=rul membrilor familiei [i alte date.

De asemenea, Gean= Petric= a mai relatat c= cei treiprieteni ai lui “Nicu”, participan]i la comiterea faptelor aveauporecle de “Dorel”, “Ic=” [i “Chelie”.

Cu sprijinul Direc]iei de Investiga]ii Criminale dinI.G.P.R, o echip= operativ= a Poli]iei g=l=]ene a organizatsupravegherea locuin]ei lui “Nicu” din Bucure[ti, reu[indu-seprinderea acestuia [i a lui “Dorel” (Dume Dorel, cu domiciliul\n comuna F=c=ieni, jude]ul Ialomi]a), participant la fapteledin municipiul Gala]i. De[i au negat comiterea acestor fapte,\n fa]a probelor administrate cei doi le-au recunoscut, iardespre “Ic=” [i “Chelie” au declarat c= \i cunosc doar dup=porecle. |n urma investiga]iilor \ntreprinse, [i ace[tia au fostidentifica]i: “Chelie” s-a stabilit c= se nume[te Simo[ Adrian,iar “c=” se nume[te P=l=ngeanu Adrian Ioan. La locuin]aprimului, situat= \n Bucure[ti, a fost g=sit un aparat pentruelectro[oc cu caracteristici asem=n=toare celui folosit cuprilejul comiterii faptelor din municipiul Gala]i. O perioad= detimp P=l=ngeanu s-a sustras cercet=rilor, fapt pentru care afost dat \n urm=rire general=. Ulterior, a fost prins la P.P.T.Bor[ \n timp ce \ncerca s= p=r=seasc= ]ara.

Cei doi au recunoscut [i ei faptele s=vâr[ite, \ncomplicitate cu ceilal]i, la propunerea lui Gean= Petric=.Probele administrate fiind indubitabile.

Cu ocazia cercet=rilor, Dume Dorel a recunoscut c=,\n noaptea de 9/10 septembrie 2004, \mpreun= cu DimofteNicolae Toma, au comis crima din ora[ul Pecica, jude]ulArad, asupra victimei Singerean Ana, folosind \n ambelecazuri aceia[i arm=.

Apoi, au aruncat obiectul crimei \n râul Mure[. Arma afost g=sit= la locul indicat de Dume Dorel, fiind trimis= laInstitutul de Criminalistic= pentru efectuarea expertizei balistice.

Cei cinci autori ai infrac]iunilor de tâlh=rie [i omordeosebit de grav au fost deferi]i Justi]iei (Dimofte NicolaeToma, Dume Dorel, Simo[ Adrian, P=l=geanu Adrian Ioan [iGean= Petric=). La probarea vin=v=]iei celor \n cauz=, un rolimportant l-au avut [i expertizele criminalistice [i rapoartelede constatare tehnico-[tiin]ifice.

48 CRIMINALISTICA

S I M P O Z I O N I N T E R N A } I O N A LS I M P O Z I O N I N T E R N A } I O N A LAsocia]ia Criminali[tilor din România [i Institutul de Criminalistic= din Inspectoratul

General al Poli]iei Române vor organiza \n zilele de 26 [i 27 octombrie 2005,Simpozionul cu tema: “Evolu]ia Tehnicilor de identificare criminalistic=”. Lucr=rile

manifest=rii se vor desf=[ura \n Bucure[ti la Centrul Cultural al MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor.

|n cazul c= cei interesa]i doresc s= prezinte comunic=ri pe tema men]ionat=, \i rug=ms= ne comunice, pân= la data de 15 august a.c., titlul materialului [i o sintez= a

con]inutului acestuia. Comunicarea nu trebuie s= dep=[easc= 7-8 pagini.Aspecte de detaliu pot fi date la telefoanele: 208 25 25/20636

(comisar [ef Gabriel }\ru [i subcomisar Cri[an Mucenic L=zureanu) [i mobil: 0740 060 096 (Vasile L=p=du[i)