Revista Criminalistica nr. 22007

8/8/2019 Revista Criminalistica nr. 22007

http://slidepdf.com/reader/full/revista-criminalistica-nr-22007 1/46

| | n ziua de 21 februarie 2006, la Centrul Cultural alM.I.R.A. a avut loc Adunarea general= a Asocia]ieiCriminali[tilor din România.

Din darea de seam=, prezentat= de col. (r) prof. Vasile L=p=du[i , secretar general, [i din celelalte documenteprezentate, precum [i din interven]iile f=cute s-au desprinsurm=toarele:

Consiliul Director al Asocia]iei Criminali[tilor din Româniaa urm=rit [i realizat transpunerea \n practic= a prevederilorOrdonan]ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia]ii [ifunda]ii, modificat= prin Legea nr. 246/2005, a celorlalte acte

normative care reglementeaz= acest domeniu, precum [i aleStatutului [i Programului de activit=]i ale Asocia]iei, aprobatede Adunarea general= din 17 februarie 2006.

Ca urmare a m=surilor \ntreprinse, \n anul 2006, num=rulmembrilor Asocia]iei a crescut cu 286, astfel c=, \n prezent,avem peste 1.500 membri activi care particip= la activit=]ileAsocia]iei. Majoritatea membrilor Asocia]iei provine din rândulpoli]i[tilor, magistra]ilor, procurorilor, cadrelor didactice din

\nv=]=mântul universitar [i studen]ilor facult=]ilor de drept.Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= din Inspectoratul

General al Poli]iei Române s-a reu[it realizarea unor activit=]ipentru continuarea constituirii filialelor teritoriale ale Asocia]iei.

Dup= finalizarea acestei ac]iuni va urma \nscrierea fiec=reifiliale \n Registrul asocia]iilor [i funda]iilor, la grefa judec=toriei

\n a c=rei circumscrip]ie teritorial= \[i are sediul. |n anul 2006, prin activit=]ile organizate, Asocia]ia

Criminali[tilor din România a reu[it s= promoveze opinii,metode [i procedee specifice, precum [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, prin care a contribuit la prevenirea [i combatereaeficient= a criminalit= ]ii, r=spunzând astfel cerin]elorperfec]ion=rii actului de justi]ie.

Prin activit=]ile desf=[urate, Asocia]ia Criminali[tilor dinRomânia a devenit tot mai cunoscut= \n rândul institu]i ilorstatului de drept [i de \nv=]=mânt din ]ara noastr=, precum [i

\n departamentele de criminalistic= din str=in=tate.Conform programului stabilit de Adunarea general=, \n

parteneriat cu Institutul de Criminalistic= [i serviciile saleteritoriale, institu]iile statului de drept, precum [i cu Catedra decriminalistic= de la Academia de Poli]ie “Alexandru loan Cuza”,au fost elaborate peste 80 de studii [i lucr=ri de cercetare[tiin]ific= privind investigarea infrac]iunilor [i identificareaf=ptuitorilor. O bun= parte dintre aceste lucr=ri au fost publicate

\n Revista Român= de Criminalistic= [i \n volumul “Contribu]iacriminalistic= la investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave” .

Din sondajele efectuate s-a desprins concluzia c=

lucr=rile respective au fost apreciate pentruproblematica tratat=, \ndeosebi pentru aspectele denoutate prezentate de autori.

O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]eicriminalistice române[ti au avut-o [i lucr=rile editate, \nanul 2006, pe linie de criminalistic=, apar]inândcriminali[tilor: prof. univ. dr. Emilian Stancu, prof. univ.dr. Vasile Berche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan, prof.univ. dr. Tudorel Butoi, conf. univ. dr. Gheorghe Popa,lector univ. dr. Constantin Dr=ghici, expert judiciar ing.Mircea Fierbin]eanu [.a. Lucr=rile de criminalistic= [iRevista Român= de Criminalistic= au fost apreciate la“Salonul de carte civic=, poli]ist= [i administrativ=”,

organizat de Direc]ia General= de Informare [i Rela]iiPublice din cadrul Ministerului Internelor [i ReformeiAdministrative, la care Asocia] ia Criminali[ti lor aparticipat cu un stand propriu. |n cadrul Salonului de

CRIMINALISTICA 1

Prof. VASILE L+P+DU{IDrd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANU

Chaque année, l’Association des Criminalistes de Roumanie fait son bilan, présentant les difficultés, les résultats obtenus

et les progrés, les nouvelles directions du développement, ainsi que les personnalités qui, par leur scientifique activité,

font que la science criminalistique roumaine occupe un lieu important en Europe et au monde.



carte au fost lansate lucr=rile :1. Criminalistica [i [tiin]e de contact – bibliografie

selectiv=, edi]ia a Il-a revizuit= [i completat=, autor prof.univ. dr. Laz=r Cârjan;

2. Cercetarea la fa]a locului - principal mijloc de prob= \n procesul penal, autor prof. univ. dr. VasileBerche[an;

3. Expertiza tehnic= auto judiciar= , autor ing.Mircea Fierbin]eanu;

4. Manualul poli]istului de pa[apoarte , autori fiindun colectiv de speciali[ti din cadrul Direc]iei Generalede Pa[apoarte, sub conducerea chestorului principalde poli]ie prof. univ. dr. Laz=r Cârjan.

|n cadrul activit=]ilor care s-au desf=[urat peparcursul Salonului, organizatorii au acordat diplome [iplachete unor institu]ii [i persoane care au contribuit ladezvoltarea culturii [tiin]ifice [i profesionale. Printre ceicare au primit asemenea distinc]ii a fost [i Asocia]iaCriminali[tilor din România, precum [i domnii: chestor depoli]ie dr. Gheorghe Popa, prof. univ. dr. VasileBerche[an, prof. univ. dr. Laz=r Cârjan [i col.(r) prof.

Vasile L=p=du[i. |n prima parte a trimestrului 1/2006, a fost editat= dec=tre Asocia]ia Criminali[tilor din România, \n 1000 exemplare,lucrarea “Metode [i tehnici de identificare criminalistic=”, care afost difuzat= gratuit la toate structurile de criminalistic= dinMinisterul Internelor [i Reformei Administrative, MinisterulJusti]iei, bibliotecile facult=]ilor de drept, speciali[tilor care auprezentat comunic=ri la simpozion, precum [i unor membri aiAsocia]iei Criminali[tilor din România.

|n cursul anului 2006, s-a continuat editarea, \n condi]iigrafice superioare, a Revistei Române de Criminalistic=,fiecare num=r având un tiraj de aproximativ 2500 exemplare.Apreciem c= toate articolele publicate \n revist= au avut un

caracter [tiin]ific [i au scos \n eviden]= nout=]ile din domeniulcriminalisticii, medicinii legale [i dreptului. Din fiecare num=r alrevistei, aproape 700 exemplare au fost difuzate gratuit unormembri ai Asocia]iei Criminali[t ilor, autorilor art icolelor,bibliotecilor din unit=]ile M.A.I., parchetelor, facult=]ilor dedrept, departamentelor de criminalistic= din str=in=tate cucare Asocia]ia colaboreaz=, precum [i unor studen]i [imasteranzi. |n luna martie a.c., s-au \mplinit opt ani de când s-a fondat aceast= revist=, din care au fost editate 42 numere,

\ntr-un tiraj total de peste 50.000 exemplare.Ne propunem, având \n vedere c= un num=r de

exemplare al revistei este difuzat \n str=in=tate, ca fiec=rui

articol publicat, \n func]ie de posibilit=]i, s= i se fac= oprezentare \n limba francez= [i eventual englez=.Conform prevederilor Programului adoptat la Adunarea

general= din februarie 2006, Revista Român= de Criminalistic=este editat=, \ncepând cu nr. 3/2006, de Asocia]iaCriminali[tilor din România, dar trebuie s= men]ion=m c= [iInstitutul de Criminalistic= ne-a sprijinit foarte mult \n acestsens. O contribu]ie important= la realizarea activit=]ilor detehnoredactare, culegere, corectur= [i difuzare [i-au adus-odomnul profesor Constantin Gâdea, doamna Georgeta Axinte,domnul Sorinel C=r=u[u [i domnul Florin Grejdinoiu.

Printre cele mai importante activit=]i organizate de

Asocia]ia Criminali[tilor din România, \n anul 2006, se \nscriu:1. Simpozionul interna]ional cu tema “Aspecte de

noutate \n \nv=]=mântul românesc de criminalistic=”, edi]ia aIII-a, organizat \n ziua de 28 aprilie 2006, \mpreun= cu

Academia de Poli]ie “Alexandru loan Cuza” [i cu contribu]iadeosebit= a domnului prof. univ. dr. Vasile Berche[an, la careau participat peste 200 de speciali[ti, cadre didacticeuniversitare [i studen]i ai facult=]ilor de drept.

2. Simpozionul interna]ional cu tema “Contribu]iacriminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e, grave” , organizat \n zilele de 23 [i24 octombrie 2006, de Asocia]ia Criminali[tilor din România,

\mpreun= cu Inspectoratul General al Poli]iei Române, la careau participat peste 400 de speciali[ti din ]ar= [i str=in=tate.

Aceste dou= manifest=ri interna]ionale au confirmat, \nc= o dat=, \naltul profesionalism [i cota deosebit= deapreciere de care se bucur= criminalistica româneasc=.A[tept=rile organizatorilor au fost atinse, atât prin num=rulimpresionant al participan]ilor din ]ar=, dar [i din alte ]=ri cutradi]ie \n domeniu, precum [i prin calitatea celor 70

comunic=ri cuprinse \n program. Circumscrise unei tematicicare constituie una dintre marile provoc=ri ale lumiicontemporane, inclusiv \n ceea ce prive[te criminalistica -terorismul - comunic=rile prezentate la ultimul simpozion auabordat modalit=]i dintre cele mai diverse care converg, \ncomplementaritatea lor, nu doar la descoperirea, punerea \neviden]= [i probarea adev=rului judiciar \n materie de acteteroriste, ci [i la identificarea m=suri lor necesare pentruprevenirea [i combaterea fenomenului. Mesajul adresatparticipan]ilor la simpozion de c=tre fostul ministru aladministra]iei [i internelor, domnul Vasile Blaga, a definitcât se poate de limpede statutul lucr=rilor [i, implicit,a[tept=rile legate de aceast= manifestare [tiin]ific=, fiind \n

m=sur= s= contribuie la consolidarea [i cre[terea for]eicriminalisticii române[ti, un domeniu \n care, prin tradi]ia [inivelul performan]elor sale, România se poate compara cureu[itele ]=rilor cele mai avansate din Europa [i din lume.

De un deosebit interes pentru participan]ii la simpozion afost dialogul cu oaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]ii aupermis o informare competent= cu privire la preocup=rileactuale ale criminali[tilor din alte ]=ri \n materie de terorism. Unloc aparte \n cadrul activit=]ilor a revenit, ca de obicei, atâtexpozi]ii lor de tehnic= criminalistic=, organizate cu prilejulsimpozionului, cât [i standurilor de carte \n care au fost expuselucr=ri care au stârnit un interes legitim pentru participan]i.

Organizarea expozi]iilor de tehnic=, folosit= \n cercetareacriminalistic=, la care au participat firme specializate atât dinRomânia, cât [i din str=in=tate, demonstra]iile, f=cute cu acestprilej, [i-au adus o contribu]ie important= la cunoa[terea de

2 CRIMINALISTICA



c=tre speciali[ti a unor moderne [i performante mijloace tehnice[i aparatur= de investigare, folosite \n multe ]=ri ale lumii.

Pentru contribu]ia adus= \n organizarea [i desf=[urarealucr=rilor celor dou= simpozioane din lunile aprilie [i octombrie2006 \i scoatem \n eviden]=, \ndeosebi, [i le aducemrespectuoase mul]umiri domnilor: chestor dr. GheorghePopa, chestor principal dr. Laz=r Cârjan, general maiormagistrat dr. Dan Voinea, prof. univ.dr. Vasile Berche[an,general de brigad= (r.) dr. Ioan Hurdubaie, generallocotenent (r.) dr. Gavril Dorelu }=rmurean, comisar-[efGabriel }\ru, comisar drd. Cri[an Mucenic L=zureanu,comisar drd. Sorinel C=r=u[u, Florin Grejdinoiu, ing. AncaB=lan, Cezar Cioac= [.a.

O alt= activitate important= a Asocia]iei Criminali[tilor dinRomânia a fost \ndreptat= c=tre real izarea prevederi lor

Protocolului \ncheiat cu Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte“Gheorghe Cristea” din Bucure[ti [i Inspectoratul General alPol i]iei Române, privind “Masteratul \n specialitateacriminalistic=” . Prin acest masterat li s-a creat speciali[tilor \ncriminalistic= posibilitatea de a-[i des=vâr[i preg=tirea, \ncondi]ii comparabile cu cele practicate pe plan interna]ional.Prima serie de absolven]i a fost \n luna iunie 2006, cândmasteranzii [i-au prezentat lucr=rile de dizerta]ie (din cei 70 departicipan]i \nscri[i nu au absolvit decât 48). O contribu]ieimportant= la realizarea activit=]i lor planificate \n cadrulmasteratului a avut-o, pân= \n prezent, [i sper=m [i \n viitor,special i[ti i Insti tutului de Criminalistic=, care au dovedit

competen]a [i calit=]ile necesare pentru transmiterea c=trecursan]i a tehnicilor [i metodelor criminalistice folosite atât \n]ar=, cât [i \n str=in=tate. Ca urmare a activit=]ilor didactice,realizate cu Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte “GheorgheCristea”, Asocia]ia a \ncasat 9.700 lei pentru anul 2005.

Asocia]ia Criminali[tilor din România a continuatcolaborarea cu Facultatea de biocriminaiistic= din cadrulUniversit=]ii Huddennsfield din Marea Britanie. Conform

\n]elegerilor anterioare, la invita]ia Institutului Na]ional deMedicin= Legal= “Dr. Mina Minovici” [i a Asocia]ieiCriminali[tilor din România, \n vara anului 2006, o grup=de 30 studen]i, \nso]i]i de patru cadre didactice; au

efectuat, timp de o s=pt=mân=, o vizit= de documentarepe linie de medicin= legal= [i criminalistic=.

Printre activit=]ile desf=[urate de c=tre Asocia]iaCriminali[tilor din România se mai \nscriu [i urm=toarele:

1. Derularea demersurilor privind acreditareaRevistei Române de Criminalistic= de c=tre Consiliul Na]ional al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior,activitate definitivat= \n luna iulie 2006, revista fiind acreditat= cu avizul nr. 587/2006, \nscriindu-se lacategoria “C”. Prin activit=]ile care au fost \ntreprinse,sper=m, ca, \n anul 2007, Revista Român= de Criminalistic= s= poat= ob]ine categoria “B”.

La solicitarea Asocia]iei Crimmali[tilor din România, domnul academician dr. Marius Sala, care,cu mai mul]i ani \n urm=, a sprijinit Institutul de Criminalistic=, personal pe generalul post-mortem dr,loan Anghelescu, \n realizarea studiilor [i cercet=rilor \ntreprinse pe linia expertizei vocii [i vorbirii \n limbaromân=, a acceptat s= fie pre[edinte de onoare al Consiliului {tiin]ific al Revistei Române de Criminalistic= [i sper=m s= ne ajute \n acest domeniu al criminalisticii.

De asemenea, \n Consiliul Stiin]ific al Revistei au fost cooptate [i alte dou= cadre universitare din str=in=tate:

2. Sprijinirea a doi speciali[ti, cu suma de 5.000 RONI,

\n realizarea unei preg=tiri pe linie de criminalistic= \n MareaBritanie; 3. Sprijinirea masteranzilor \n realizarea lucr=rilor de

dizerta]ie; 4. Realizarea demersurilor pentru ob]inerea unui

sediu pentru Asocia]ia Criminali[tilor din România. Caurmare a m=surilor \ntreprinse de domnii general maior magistrat dr. Dan Voinea [i chestor principal dr. Laz=r Cârjan,prin Hot=rârea Guvernului nr. 1544 din 1 noiembrie 2006, s-aaprobat darea \n folosin]= gratuit=, pe o perioad= de 5 ani,c=tre Asocia]ia Criminali[tilor din România, persoan= juridic= român= de drept privat, a imobilului din Bulevardul Dacia nr.

55, apartament 1, sector 1. |n exerci]iul financiar al anului 2006, Asocia]iaCriminali[tilor din România a realizat venituri \n sum= de12.508,6 Iei, din care 8.050 lei din cotiza]iile membrilor,57.120,16 lei din sponsoriz=ri efectuate de diverse persoane

juridice, 29.726,25 lei din sumele de 2% provenite dinveniturile unor membri ai Asocia]iei [i 159 lei din dobânzibancare.

O contribu]ie important= la cre[terea fondurilorAsocia]iei Criminali[ti lor din România [i-au adus-o, prinsponsoriz=ri, domnii: general maior magistrat dr. DanVoinea, chestor dr. Gheorghe Popa, col. (r) prof. Vasile

Lâp=du[i, chestor principal dr. Laz=r Cârjan, chestorprincipal drd. lancu {tefan, general locotenent (r.) dr.Gavri l Dorelu }=rmurean, comisar-[ef Gabriel }\ru,comisar drd. Cri[an-Mucenic L=zureanu, ing. Anca B=lan.

|n programul activit=]ilor Asocia]iei pentru anul 2007, s-a

precizat o serie de manifest=ri, printre care nominaliz=m

Simpozionul cu tema “Investigarea criminalistic= a

accidentelor de circula]ie”, care va avea loc \n luna octombrie

2007. Pentru acest simpozion s-a stabilit ca cei interesa]i s=

trimit= comunic=rile pân= la sfâr[itul lunii august 2007.

S-a apreciat c= activitatea Asocia]iei ar fi fost mai

rodnic= dac= membrii s=i, precum [i cele cinci sec]iiconstituite, [i-ar fi adus o contribu]ie mai substan]ial= la

realizarea prevederilor din Programul de activit=]i pe anul

2006 [i din Statutul Asocia]iei.

CRIMINALISTICA 3



De temps à temps il y a des spécialistes et desexperts étrangers qui visitent notre Association.Cette fois – ci se sont deux spécialistes d’IVAResearch and Consultancy d’Hollande.

Luni, 5 martie 2007, Consiliul Director al Asocia]ieiCriminali[tilor din România a avut o \ntâlnire de lucru cudoamna expert RENEE ROMKENJ IhD [i cu domnul expertHANS MOOAS din cadrul “IVA Policy Research and

Consultancy” – institut de cercetare afiliat Universit=]iiTIEBURG din OLANDA.

Vizita celor doi speciali[ti str=ini a avut drept scoprealizarea unei inform=ri privind consolidarea Sistemului deexpertize din România – Uniunea European= - Proiect Matra -Flex.

|n cadrul programului Matra – Flex, Ministerul Justi]ieidin România a elaborat Proiectul “Consolidarea sistemuluide expertize din România ”.

Obiectivul principal al programului a constat \n oferireade asisten]= pentru implementarea acquis-ului comunitar [iarmonizarea legisla]iei na]ionale cu normele europene.

Prin acest proiect se urm=re[te identificareadeficien]elor actuale din sistem, pe deoparte, [i a celor maibune solu]ii pentru remedierea acestora, pe de alt= parte.Având \n vedere importan]a deosebit= a colabor=rii dintreMinisterul Justi]iei din România [i cel din Olanda, acesta dinurm= a pus la dispozi]ia speciali[tilor români o echip= deexper]i \n domeniul organiz=rii activit=]ii de expertiz=.

Cei doi exper]i, REENE ROMKENS IhD [i HANSMOOAS, au venit \n România s= identifice deficien]ele dinorganizarea sistemului de expertiz= din ]ara noastr=, urmare aunei consult=ri cu institu]iile [i persoanele cu atribu]ii \ndomeniu, precum [i modalit=]ile de eliminare a deficien]elor,având \n vedere standardele de calitate impuse de UniuneaEuropean=.

La \ntâlnirea de lucru, prof. VASILE L+P+DU{I,secretarul general al Asocia]iei Criminali[tilor din România, aprezentat activitatea desf=[urat= de Asocia]ia Criminali[tilordin România, precum [i preocup=rile acesteia \nperfec]ionarea activit=]ii de expertiz= criminalistic=. Problemereferitoare la aceast= tem= au prezentat [i domnii: chestorprincipal, prof. univ. dr. LAZ+R C|RJAN, chestor, conf.univ. dr. GHEORGHE POPA, prof. univ. dr. VASILEBERCHE{AN, general maior dr. DAN VOINEA, conf. univ.

dr. VALENTIN IFTENIE, comisar-[ef GABRIEL }|RU [icomisar drd. CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU. Deasemenea, cei men]iona]i au r=spuns la \ntreb=rile celor doiexper]i, fiind clarificat= o serie de probleme de interes \ndomeniul criminalisticii. Una dintre acestea s-a referit la faptulca activitatea de expertiz= judiciar=, care \n prezent estemonopol de stat, s= fie desf=[urat= [i de laboratoare private(exper]i priva]i). Domnul chestor conf. univ. dr. GHEORGHE

POPA, \n calitate de director de program alMasterului \n Criminalistic=, le-a prezentatoaspe]ilor, la solicitarea acestora, modul deorganizare [i desf=[urare a acestei activit=]i

superioare de preg=tire.Pe timpul acestei vizite de documentare,

exper]ii olandezi au avut \ntrevederi [i cufactori de r=spundere de la Institutul deCriminalistic= al I.G.P.R., Institutul Na]ional deMedicin= Legal= [i Institutul Na]ional deExpertize Criminalistice din cadrul MinisteruluiJusti]iei.

|n concluzie, Consiliul Director alAsocia]iei Criminali[tilor din România aapreciat c= \nt\lnirea de lucru cu speciali[tiiolandezi a fost benefic= pentru ambele p=r]i.

Drd. SORINEL C+R+U{U

4 CRIMINALISTICA



M M oartea violent= este consecin]a ac]iunii

factorilor traumatici din mediul externasupra organismului.

Printre mor]ile violente, se num=r= [i accidentele

casnice, ca [i consecin]e ale nerespect=rii unor reguli.Indiferent de \mprejur=rile \n care s-a curmat via]a

unei persoane, investiga]ia tehnico-[tiin]ific=

criminalistic= are drept scop l=murirea aspectelor care s=confirme [i s= conduc= la formularea unor concluziipertinente cu privire la natura mor]ii, indiferent c= aceasta

este patologic=, sinucidere sau accident.Clarificarea acestei probleme, \nc= de la \nceputul

cercet=rii locului faptei, va r=spunde [i orienta

investiga]iile urm=toare.Astfel, nu orice cadavru va presupune declan[area

unei investiga]ii sub aspectul unei infrac]iuni mai grave,care denot= cu totul alt= complexitate \n cercetare.

Cauzele [i mecanismele de producere a mor]ii voraduce lumin= \n leg=tur= cu decesul acestuia.

Astfel, la data de 21.06.2006, agen]ii Postului de poli]ieO[orhei, jud. Bihor, au adus la cuno[tin]a ofi]erului de serviciude la I.P.J. Bihor cu privire la faptul c= au fost sesiza]i personalde c=tre Bakro Iolanda, de 53 ani, din satul Fughiu nr. 200 c=,

\n jurul orelor 18, l-a g=sit pe so]ul s=u, Bakro Alexandru,decedat.

Acesta se afla \ntr-un atelier din spatele locuin]ei,

prezentând o plag= la nivelul gâtului, iar \n jurul s=u seeviden]ia o balt= de sânge.Având \n vedere cele sesizate [i cunoscându-se doar

aceste date, la nivelul inspectoratului, s-a constituit o echip=complex= sub comanda [i \ndrumarea adjunctului [efuluiI.P.J. Bihor, comisar-[ef Cantemir Ursu]a, \mpreun= cuprocurorul criminalist Florian Demian din cadrul Parchetului depe lâng= Tribunalul Jude]ean.

Din echipa de speciali[ti ai Serviciului criminalistic, auparticipat subcomisar Adrian Baba, inspectorul Virgil CiprianBodea [i tehnicianul criminalist agent-[ef Aurel Ioan Cornea,to]i sub \ndrumarea [efului de serviciu, comisar Nicolae

{erfezeu.Ca investigatori pe linie de omoruri, au fost prezen]i [i

valoro[ii speciali[ti ai domeniului care privesc via]a persoanei:comisar Iosif Mante - [ef serviciu [i comisar Gheorghe Laza,

din cadrul Serviciului investiga]ii criminale.O dat= ajuns= echipa la fa]a locului, s-a constatat c=

locuin]a, unde se afla cadavrul, avea \ntrerupt= furnizareaenergiei electrice, din motive necunoscute pentru \nceput, iar

pentru a putea continua, s-a folosit generatorul de curent dindotarea autolaboratorului criminalistic.Pân= la sosirea echipei, scena faptei a fost asigurat= de

c=tre lucr=torii postului, iar apoi, s-a trecut la \mprejmuireaperimetrului cu band= inscrip]ionat= "Poli]ia. Nu trece]i".

Membri echipei au intrat \n posesia primelor informa]ii [ia m=surilor luate de c=tre poli]i[tii din localitate, iar procurorula dispus organizarea [i demararea activit=]ilor specifice.

|n partea din spatele locuin]ei, se afl= construite câtevaanexe, \ntr-una din acestea s-a p=truns, constatându-se c=era folosit= cu destina]ia unui atelier.

|n mijlocul \nc=perii, lâng= un banc de l=c=tu[=rie, se

afla un cadavru de sex b=rb=tesc, \n pozi]ia decubit lateraldreapta, orientat cu capul \n pozi]ia opus= mesei. |n zona capului-gâtului, sub acesta [i \n jur, pe sol, se

eviden]ia o urm= biologic=, de culoare brun-ro[cat=, cu aspectde sânge. Pe fa]a [i gâtul acestuia, sub forma unor stropi, iarpe sol, sub forma unei acumul=ri.

|n câmpul locului faptei, s-a g=sit, la cap=tul bancului delucru, un fragment ceramic dintr-o ]igl=. Fragmentul ceramicavea marginile curate, motiv pentru care s-a b=nuit c= acestfragment ceramic provenea, probabil, de la acoperi[ulatelierului, \ntrucât se eviden]ia un orificiu, o ]igl= fiind cr=pat=.

Continuând investigarea, \n partea opus= cadavrului,

lâng= un perete, s-au eviden]iat mai multe fragmente dintr-opiatr= abraziv=, care con]ineau urme de natur= biologic= cuaspect de sânge.

|n aceste condi]ii, s-a formulat ipoteza preliminar= c=decedatul putea fi victima unui accident casnic, ca urmare afolosirii unei ma[ini electrice.

Examinând bancul de lucru, pe acesta se afla montat unmotor electric folosit la ma[inile de sp=lat (600-800 rot./minut),care avea confec]ionat artizanal, la unul din capete, un ax lacap=tul c=ruia se afla o piuli]=, care asigura dou= talere, careprobabil au fixat o piatr= abraziv=.

Alimentarea dispozitivului era realizat= cu ajutorul a doi

conductori, f=r= [techer.S-au executat fotografiile, fixându-se pozi]ia cadavrului,

obiectele identificate \n jurul acestuia, respectiv fragmentelede piatr= abraziv=, fragmentul de ]igl= [i orificiul din acoperi[.

CRIMINALISTICA 5

Comisar de poli]ie NICOLAE {ERFEZEU- expert criminalist, [eful Serviciului criminalistic I.P.J. Bihor

Quand il y a un cadavre, l’investigation criminalistique doit établir la cause de la mort, en l’analysant de tous les

points de vue pour savoir si c’étaient une mort patologique, suicid ou accident. Dans le cas présenté dans cet ouvrage

c’était un accident.



De asemenea, s-a efectuat [i videofilmarea. |n faza dinamic= a cercet=rii, s-a procedat la verificarea

urmelor de natur= biologic= de pe fragmentele de piatr=abraziv=, folosind testele rapide "Hemophan" care aueviden]iat c= urmele erau de natur= sanguin=.

Procedând la examinarea exterioar= a decedatului, amconstatat c= acesta prezenta la nivelul gâtului, \n parteastâng=, o plag= de form= oval= cu dimensiunile de 3,5x6 cm,

nefiind identificate alte leziuni.De men]ionat c=, \n interiorul pl=gii, se eviden]ia unfragment de material abraziv, care prezenta aspecte deasem=nare cu celelalte fragmente.

Având \n vedere c= la nivelul gâtului erau importanteforma]iuni anatomice, s-a concluzionat c= leziunile traumaticede o asemenea gravitate, create de un obiect care dezvolt= oenergie cinetic= asem=n=toare unui proiectil, au provocatvictimei r=ni incompatibile cu via]a.

|n urma efectu=rii necropsiei, raportul de constataremedicalo-legal=, \ntocmit \n cauz=, a concluzionat c= moarteanumitului Bakro Alexandru a fost violent= [i s-a datorathemoragiei masive externe consecin]= a unei pl=gi contuze

cervicale, cu ruptura carotidei stângi, leziunile la nivelulcervical s-au produs prin lovire cu un corp dur cu muchii [icol]uri (fragment de piatr= de polizor).

Ca urmare a cercet=rilor efectuate, precum [i \n bazaraportului de constatare medico-legal=, s-a stabilit c= decesulnumitului Bakro Alexandru s-a produs accidental, dispunându-se ne\nceperea urm=rii penale, \n conformitate cu prevederileart. 228, alin. 4 [i art. 10, litera "b" din C.p.p.

Incon[tien]a [i impruden]a folosirii unor dispozitive,confec]ionate artizanal, pot deveni arme redutabile,capabile s= curme via]a unui om.

Fotografie schi]= metric= reprezentând pozi]ia \n care s-a g=sitcadavrul.

Reprezint= plaga care s-a eviden]iat la nivelul gâtului.

Fotografie schi]= din interiorul atelierului, marcajul indic= fragmentulde ceramic= [i orificiul care s-a eviden]iat \n acoperi[.

Reprezint= polizorul artizanal cu zona de unde s-a desprins piatra

abraziv=.Reprezint= fragmentele de

piatr= abraziv= g=site \mpr=[tiate \n atelier.

Reprezint= detaliulfragmentelor din piatr= abraziv=

g=site \n atelier, pozi]ionatepentru a reconstitui \ntregul.

Bibliografie

6 CRIMINALISTICA



|ncepând cu anul 1990, corup]ia \n România acunoscut o evolu]ie accelerat=. Practic, \n aproape toatedomeniile de activitate, câ[tigul personal a fost ridicat larang de scop general al existen]ei, nerespectareaatribu]iilor de serviciu de c=tre func]ionarii publici,

devenind o stare de normalitate. Câ[tigul personal nu afost realizat [i fundamentat de o cre[tere economic= asociet=]ii, ci, dimpotriv=, pe o s=r=cire a acesteia.

Cazuistica instrumentat= de organele de urm=rirepenal= a demonstrat c= actele de corup]ie, \n specialdarea [i luarea de mit=, se reg=sesc \n foarte multe cauzepenale complexe, cu pagube mari \n domeniul public [iprivat, fiind comise, de cele mai multe ori, de \ns=[Ipersoanele care, conform atribu]iunilor de serviciu, suntobligate s= asigure respectarea legii.

Un asemenea caz a fost solu]ionat de Sec]ia deCombatere a Infrac]iunilor de Corup]ie S=vâr[ite deMilitarii din cadrul Departamentului Na]ional Anticorup]ie.Este borba de dosarul penal privind grupul de infractoricondus de: col. P=ltânea Corneliu – fost [ef al Sec]iei deinforma]ii Prahova, col. Bucur Daniel – fost prim-loc]iitor

\n cadrul Sec]iei de informa]ii Prahova, Nan Octavian –fost director general al Rafin=riei S.C. “Astra Român=”S.A. – Ploie[ti [i Iord=nescu Toma Lucian – consilier laS.C. “Astra Român=” S.A. – Ploie[ti.

Grupare infrac]ional= organizat=de col. P=ltânea Corneliu

|n anul 1993, col. P=ltânea Corneliu \ndeplinea func]ia de[ef al Sec]iei de informa]ii Prahova, având ca prim-loc]iitor pe

col. Bucur Daniel. |n toamna aceluia[i an, P=ltânea Corneliu a \nceput s= aduc= \n curtea institu]iei pe care o p=storea maimulte autoturisme de fabrica]ie str=in=, primite de acesta, \nmod ilegal, de la o grupare de oameni de afaceri de cet=]enieitalian=, având ca preocup=ri dezvoltarea de afaceri peteritoriul României, afaceri \n care era implicat [i ofi]erul.

Autoturismele respective urmau s= fie folosite deP=ltânea Corneliu, \n principal, \n interes personal, ele nefiindalocate la cota de combustibil a unit=]ii. Ca urmare, acesteatrebuia alimentate cu benzin= sau motorin= din alte surse. Lavremea respectiv=, P=ltânea Corneliu s-a orientat c=treRafin=ria “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, unde director general

era Nan Octavian, pentru ob]inerea de combustibil. De acestobiectiv r=spundea pe “linie de munc= operativ=” ofi]erulEnache Vasile.

Conform probelor administrate \n dosarul cauzei, rezult=

c=, \nc= din toamna anului 1993, ofi]erul Enache Vasile aprezentat, repetat, conducerii Sec]iei de informa]ii Prahova,inclusiv col. P=ltânea Corneliu [i prim-loc]iitorului acestuia,Bucur Daniel, informa]ii culese din aceast= rafin=rie, din carerezulta c= exist= tendin]a de coagulare a unor grupuri de

interese din care f=ceau parte factorii de conducere airafin=riei [i administratorii unor firme particulare, implica]I \nactivit=]I comerciale cu produse petroliere, activit=]I de tipinfrac]ional.

|n mod nejustificat, ofi]erului Enache Vasile i s-a refuzatsistematic implementarea informa]iilor respective,implementare care, dac= ar fi fost f=cut=, ar fi trebuit s=conduc=, \n final, la sesizarea organelor de cercetare penal=(poli]ie, parchet), dup= ce, \n prealabil, trebuia deschis un cazinformativ pentru a surprinde [i delimita amploareafenomenului infrac]ional.

Aceste refuzuri nejustificate au fost repetate, situa]ie cea fost de natur= s=i reduc= artificial volumul de munc= alofi]erului, dar [i calitatea activit=]ii sale.

Din acest motiv, \ntre ofi]erul Enache Vasile [i cei doi[efi ai s=-i din conducerea institu]iei, s-a instaurat o stare deconflict de care au luat la cuno[tin]= [i al]I ofi]eri.

Deoarece Enache Vasile a protestat public la sediulunit=]ii fa]= de refuzurile celor doi [efi, devenind astfel“incomod”, ace[tia din urm= i-au interzis efectiv s= se maiocupe de Rafin=ria “Astra Român=” S.A. |n continuare, deaceast= rafin=ria s-a ocupat direct col. Bucur Daniel, cu toatec= nu avea voie s= fac= acest lucru, având \n vedere func]iape care o de]inea.

Din declara]iile lui Nan Octavian, a rezultat c= l-a chemat

pe ofi]erul Enache Vasile \n municipiul Ploie[ti, prilej cu care“i-a fluturat” ni[te hârti i \n fa]=, explicându-i c=, din ordinul[efului s=u P=ltânea Corneliu, \i aduce la cuno[tin]= c= laSec]ia de informa]ii Prahova exist= documente [i informa]iidespre activit=]I compromi]=toare ale sale, unele putând aveacaracter ilegal, transmi]ându-i, \n acela[I timp, “sugestia”[efului s=u, col. P=ltânea Corneliu, s= mearg= pentru odiscu]ie \n biroul acestuia.

La scurt timp, dup= aceast= \ntâlnire, Nan Octavian s-adeplasat la biroul col. P=ltânea Corneliu, prilej cu care, acestadin urm=, i-a prezentat directorului rafin=riei un set defotografii cu cisterne [i cu persoane, fotografii realizate \n fa]a

Rafin=riei “Astra Român=” S.A. [i o serie de documentedespre care P=ltânea a sus]inut c= sunt fi[e cu informa]iicompromi]=toare despre to]I factorii de conducere din jude]ulPrahova. De asemenea, cu acest prilej, col. P=ltânea Corneliu

CRIMINALISTICA 7

Procuror VASILE DOAN+Prof. VASILE L+P+DU{I

Corruption est un crime du functionnaire ou de l’employé qui trafique de son autorité ou de ceux qui cherchent à le

corrompre. Cette fois-ci, dans le cas présenté dans cet ouvrage, les corrompus sont aussi des chefs d’un Service

d’information, particulièrement et parmi d’autres.



i-a m=rturisit lui Nan Octavian c= de]ine dovezi despre posibilaimplicare a acestuia \n afaceri ilegale cu produse petroliere,precum [i despre rela]ii ale acestuia cu persoane de sexfeminin din rafin=rie. Totodat=, col. P=ltânea Corneliu i-asugerat lui N.O. c= ar fi dispus s= nu implementeze informa]iilerespective \n baza oficial= de date, a[a cum are obliga]ia deserviciu s= o fac=. Aceast= atitudine a col. P=ltânea Corneliuera \n realitate o \nc=lcare flagrant= a atribu]iilor de serviciu,

urm=rind ca, prin atitudinea sa, s= realizeze “punerea \ndependen]=” a lui Nan Octavian. Acesta din urm= nu a ignoratnicidecum amenin]=rile respective.

La scurt timp dup= aceast= discu]ie, Nan Octavian aparticipat la o reuniune cu factori de r=spundere din domeniulpetrolului, care a avut loc \ntr-un local public din jud. Prahova,unde a purtat anumite discu]ii profesionale.

Dup= câteva zile, Nan Octavian a fost chemat urgent decol. P=ltânea Corneliu, la birou lui, prilej cu care acesta din urm=i-a relatat atât con]inutul discu]iilor cât [i anumite gesturispontane pe care N.O. le f=cuse la reuniune, aducându-i [i unelerepro[uri. |n urma acestei discu]ii, Nan Octavian a \n]eles faptulc= era permanent “monitorizat” de col. P=ltânea Corneliu.

|n continuarea acestei discu]ii, col. P=ltânea Corneliu i-aexplicat lui N.O. c= el [i subordona]ii s=i r=spund la nivelna]ional de supravegherea traficului ilegal cu produsepetroliere \n fosta Iugoslavie (\n acea perioad= era impusembargoul O.N.U.) [i c=, aceste responsabilit=]I presupunmulte sarcini ce se realizeaz= prin deplas=ri repetate \n ]ar=,pentru care S.R.I.-ul nu de]ine suficient carburant auto. Dup=aceste explica]ii, P=ltânea Corneliu i-a cerul lui N.O. s=-i deadin rafin=rie benzin= [i motorin=, atunci când o s= aib= nevoie,f=r= bani [i f=r= forme legale.

Directorul general al rafin=riei a acceptat propunerea col.P=ltânea Corneliu, chiar dac= [tia c= el va trebui s= sustrag=

din gestiunea rafin=riei combustibilul respectiv.Cei doi s-au \n]eles ca Nan Octavian s=-i permit=subofi]erului Gheorghe Gheorghe ([oferul col. P=ltâneaCorneliu) s= intre \n rafin=rie cu autofurgonul Serviciului deInforma]ii [i s= \ncarce butoaiele cu combustibil, precum [iie[irea nestingherit= pe poart= f=r= documente legale. |n bazaacestei rezolu]ii infrac]ionale, s-a \nceput derularea ac]iunilor.

Primul transport s-a f=cut cu mijloace auto puse ladispozi]ie de Nan Octavian (butoaie metalice [i alte recipientedin plastic – cu benzin= [i motorin=).

|ntrucât [eful depozitului de combustibil al Sec]iei deinforma]ii Prahova (Gheorghi]= Aurelian Jan) a refuzat s=primeasc= \n depozit carburan]I pentru faptul c= nu avea actelegale, col. P=ltânea Corneliu i-a ordonat s= primeasc= marfa.Dar [eful de depozit a propus s= se \ntocmeasc= un proces-verbal de custodie, propunere care a fost acceptat=. |n acestproces-verbal s- a trecut data de 17.11.1993, din care rezult=c= P=ltânea Corneliu i-a predat, f=r= documente legale, 200litri benzin= premium CO98 [i 1784 litri motorin=. Din acestcombustibil au fost alimentate ma[inile str=ine aduse de col.P=ltânea Corneliu \n curtea unit=]ii (Toyota, Alfa Romeo [.a.).

Dup= terminarea cantit=]ii de combustibil men]ionat=,subofi]erul Gheorghi]= Aurelian Jan a refuzat s= maiprimeasc= alt combustibil adus de [oferul lui P=ltâneaCorneliu. Din aceast= cauz=, [eful unit=]ii a stabilit cu [oferul

s=u s= depoziteze combustibilul adus de la rafin=rie \ntr-omagazie. Pân= \n aprilie 2001, când col. P=ltânea Corneliu afost trecut \n rezerv=, \n magazia respectiv= s-au depozitatmari cantit=]I de benzin= [i motorin=. De fiecare dat=,

subofi]erul Gheorghe Gheorghe, din ordinul lui Nan Octavian,lua f=r= documente câte [apte butoaie metalice a câte 220 litrifiecare, cu benzin= [i motorin=, f=r= documente legale. Deobicei, transportul se realiza cu o camionet= a S.R.I. Prahova.Cu acest combustibil erau alimentate autoturismele str=inecare se aflau \n interesul col. P=ltânea Corneliu. La ordinulacestuia din urm=, eviden]ele cantit=]ilor de combustibil intrateau fost distruse de [oferul lui P=ltânea Corneliu.

Cantit=]I \nsemnate de combustibil au mai fost luate dinordinul col. P=ltânea Corneliu, f=r= forme legale, [i de la:“Petrotel Lukoil” Ploie[ti, Benzin=ria OGIP din Câmpina

Noi solu]ii dup= privatizareLa \nceputul anului 1998, Rafin=ria “Astra Român=” S.A.

Ploie[ti a fost supus= procesului de privatizare, pachetulmajoritar de ac]iuni fiind achizi]ionat de S.C. “INTERAGRO”S.A. Bucure[ti, administrat= de omul de afaceri Ioan Niculae.Acesta, dup= privatizare, a continuat s=-l men]in= \n func]ia dedirector general pe Nan Octavian, func]ie ce a de]inut-o pân=

\n luna mai 2000. |n func]ia de consilier personal, Ioan Nicolael-a numit pe Iord=nescu Toma Lucian. {i dup= privatizare, col.

P=ltânea Corneliu a continuat s= fac=, \n acela[i ritm [i \nacela[i mod, aprovizion=ri de benzin= [i motorin= de laRafin=ria “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, \n condi]iile \n care,

\ncet-\ncet a intrat \n aceast= rela]ie infrac]ional= [i cuconsilierul Iord=nescu Toma Lucian. Acesta din urm= a fostinvestit, conform fi[ei postului, cu puteri decizionale privind

\ntreaga activitate de comer], investi]ii, paza [i administrareapatrimoniului.

|n perioada 1999 – 2000, Rafin=ria “Astra Român=” S.A.nu mai de]inea, pe stoc, benzin= premium de care col.P=ltânea Corneliu avea nevoie. Dar, prin \n]elegere cuIord=nescu Toma Lucian s-a hot=rât, \n aceste condi]ii [i

pentru a asigura “\n flux continuu” lui P=ltânea Corneliubenzina necesar=, ca Rafin=ria “Astra Român=” S.A. s=comande \n numele [i pe banii s=i la Sucursala “Petrobrazi”din cadrul S.N.P., cantit=]ile de benzin= necesare lui P=ltâneaCorneliu pe care [oferii s=i, respectiv subofi]erii GheorgheGheorghe [i Oancea Dumitru, s= mearg= cu autofurgonetaS.R.I. s= o \ncarce direct din “Petrobrazi”, urmând ca plata s=fie f=cut= de Rafin=ria “Astra Român=” S.A. Pentru aceasta,era nevoie de acceptul directorului general al Sucursalei“Petrobrazi” Nan Petre pentru ca s= se \ncarce benzina \nbutoaie metalice, \ntrucât de la rampa “Petrobrazi” se \nc=rcaunumai cisternele auto. Pentru a primi acceptul, col. P=ltâneaCorneliu l-a trimis pe adjunctul s=u, col. Bucur Daniel, ca s=vorbeasc= cu directorul Nan Petre, ceea ce a [i f=cut.

Din verific=rile efectuate a rezultat c= \n gestiuneaRafin=riei “Astra Român=” S.A. “sc=derea” cantit=]ilor debenzin= s-a f=cut prin emiterea unui num=r de [apte bonuri deconsum intern, toate false, \n care s-a consemnat c= benzina,care, \n realitate a ajuns la Sec]ia de Informa]ii Prahova, ar fifost consumat= \n cadul Rafin=riei “Astra Român=” S.A.

Abuzuri [i ilegalit=]I incredibilecomise de cei doi [efi

Ancheta efectuat= a scos la iveal= c=, \n perioada anilor1993 – 2001, col. P=ltânea Corneliu [i col. Bucur Daniel au

adus \n curtea Sec]iei de informa]ii Prahova [i folosit \n interespersonal, urm=toarele tipuri de autoturisme: 2 Alfa Romeo; 2BMW, o rulot= Fiat Ducato; 1 Jeep, Mitsubishi Pajero; 1 JeepToyota Land Cruiser; 1 Jeep Mitsubishi Sport, 2 autoturisme

8 CRIMINALISTICA



Mercedes; 1 Jeep Toyota culoare alb=; 1 autoturism ToyotaCorola; 1 autoturism Toyota Carina; 1 autoturism MitsubishiEclipse. Aceste autoturisme au fost folosite \ndeosebi de col.P=ltânea Corneliu \n interes personal. Este relevant=, \n acestsens, declara]ia subofi]erului Gheorghe Gheorghe, careprecizeaz=: “declar faptul c= am pus \n mod repetat carburant unui profesor care venea de la Bucure[ti s=-l mediteze \n Ploie[ti pe fiul col. P=ltânea Corneliu…Tot din ordinul lui

P=ltânea Corneliu mai f=ceam plinul ma[inilor numi]ilor Nelu Ardelean, George Alexandru, Grigore Ion, precum [i pentru fratele lui P=ltânea Corneliu … Mai precizez faptul c= fiul lui P=ltânea Corneliu folosea un Mitsubishi Pajero, pe care \l alimenta de trei ori pe s=pt=mân= cu benzina luat= de laRafin=ria “Astra Român=”… Ca [ofer al comandantului eram folosit zilnic de P=ltânea, cu precizarea c=, cel pu]in 80% din timpul de lucru \i rezolvam probleme de familie [i personale, \n sensul c= m= trimitea s=-i fac pia]a… la cules de porumb,s=-I plimb câinele”…

Cu prilejul audierilor, col. P=ltânea Corneliu arecunoscut, \n parte, faptul c=, pe perioada anilor 1993-2001,ar fi pretins [i primit, \n mod periodic, de la Nan Octavian [i

Iord=nescu Toma Lucian, diverse cantit=]i de benzin= [imotorin= ridicate de [oferii s=i din Rafin=ria “Astra Român=”S.A. [i sucursala “Petrobrazi” a S.N.P., f=r= ca acesteautorit=]I s= fie pl=tite [i f=r= s= se \ntocmeasc= forme legale.Rela]ia infrac]ional= a col. P=ltânea Corneliu cu factorii dedecizie din Rafin=ria “Astra Român=”, care a avut drept scopprocurarea de c=tre P=ltânea Corneliu a unor cantit=]I

\nsemnate de benzin= [i motorin= a fost cunoscut=, \ng=duit=[i chiar \ntre]inut=, de prim-loc]iitorul s=u col. Bucur Daniel,care r=spundea de rafin=rie. De multe ori, acesta \i \nso]ea pe[oferii lui P=ltânea Corneliu pentru a putea lua cantit=]ile decarburant.

|n modul \n care a procedat col. Bucur Daniel [i-a \nc=lcat flagrant atribu]iunile de serviciu, deoarece, pe de oparte nu a f=cut demersurile legale pentru intrarea \nlegalitate, iar pe de alt= parte, \n toat= aceast= perioad=, s-aimplicat direct \n alte acte materiale ale aceleia[i infrac]iuni,acordând \n schimb, pe perioada \n cauz=, “protec]ie” lui NanOctavian [i lui Iord=nescu Toma Lucian, prin nepromovareape circuit oficial a unor informa]ii care relevau existen]a unorfenomene infrac]ionale grave \n Rafin=ria “Astra Român=”S.A. Ploie[ti [i \n care erau implica]I cei doi [efi men]iona]I.

Din activit=]ile infrac]ionale• |n luna noiembrie 1994, col. P=ltânea Corneliu i-a dat

dispozi]ie col. Bucur Daniel s= se deplaseze \n poartaRafin=riei “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, de unde s= preia ovidanj= \nc=rcat= cu combustibil de \nc=lzire, pe care s= oconduc=, urcând \n cabina acesteia, la vila “C=prioara” dinSta]iunea Cheia, unde administrator era numitul BreajanMarin. Din anchet= a rezultat c= Breajan Marin i-a dat col.Bucur Daniel un plic cu bani, spunându-i c= trebuie s=-I deacol. P=ltânea Corneliu. Dar, col. B.D. nu [i-a mai amintit deaceast= situa]ie.

• Dup= un an de zile, \n luna noiembrie 1995, col. P.C.i-a mai trimis lui Breajan Marian, la Cheia, alte dou= vidanje cu

capacitate de 7 tone fiecare, \nc=rcate cu combustibil de \nc=lzire, preluate de acela[i col. Bucur Daniel, din fa]aRafin=riei “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, [i conduse pân= laCheia, deoarece combustibilul era sustras din rafin=rie, [i nu

avea documente legale. Marfa a fost predat= f=r= documentelegale.

• |n anul 1997. col. P=ltânea Corneliu a demarat \mpreun= cu Sterian Marian construc]ia unei vile, proprietatepersonal=. Construc]ia a fost realizat= cu materiale [i for]= demunc= din cadrul S.C. “Apasco” S.A. Mâneciu, jud. Prahova(profil construc]ii hidrotehnice) f=r= ca P.C. s= achite acesteisociet=]I contravaloarea materialelor [i a for]ei de munc=.

Pân= \n martie 1998, Sterian Marian demaraseconstruc]ia la vila lui P.C., dar acesta din urm= i-a propus s=-idea \n loc de bani motorin= de la Rafin=ria “Astra Român=”S.A., f=r= documente. Propunerea a fost acceptat= astfel c= adoua zi i-a trimis 20 tone. Ulterior, planul a fost pus \n aplicare,cisternele erau \nso]ite pân= la depozitul din com. Homorâciu,

jud. Prahova (apar]inând lui Sterian Marian) de c=tre [oferullui P.C. Pentru motorina ridicat= de la rafin=rie nu s-a \ntocmitnici un document legal.

Pentru construirea vilei, col P.C. a pl=tit o parte cu bani[i o parte prin compensare cu motorin= [i combustibil de

\nc=lzire luat ilegal de la rafin=rie.Din probele administrate s-a constatat c=, \n eviden]ele

contabile ale S.C. “Apasco” S.A. Mâneciu, se afl= o serie dedocumente fiscale, de aprovizionare cu produse petrolierecare provin de la societ=]I comerciale ce nu exist= \n realitate,fapt care a condus la concluzia c= actele respective sunt false,ele putând servi la “acoperirea” cantit=]ilor de motorin= [icombustibil lichid, aduse de la Rafin=ria “Astra Român=” S.A.,f=r= documente legale.

Tot pe timpul anchetei a rezultat c=, din dispozi]ia celordoi factori de conducere (Nan Octavian [i Iord=nescu Toma-Lucian), cantit=]ile de benzin=, motorin= [i combustibil livrate(de ordinul sutelor [i miilor de tone anual) colonelului P=ltâneaCorneliu au fost trecute la capitolul “pierderi tehnologice.”

Din probele administrate \n cauz= a mai reie[it c=, \nperioada 1998 – martie 2001, numi]ii Gheorghe Gheorghe [iGheorghi]= Jan, au fost trimi[i, lunar, (timp de 29 luni), pentrua ridica din biroul lui Iord=nescu Toma-Lucian [i din alte locuridin cadrul Rafin=riei “Astra Român=” S.A. diferite sume debani pe care Iord=nescu i le d=dea mit= col. P=ltâneaCorneliu.

Dependen]= [i protec]ie a conducerii Rafin=rieiDin cercet=rile efectuate \n aceast= cauz= penal= a

rezultat c= ceea ce i-a determinat pe Nan Octavian [iIord=nescu Toma Lucian s= sustrag= din gestiunea rafin=riei,

\n mod repetat, mari cantit=]I de produse petroliere pentru col.P=ltânea Corneliu, a fost rezultatul unei ac]iuni constante aacestuia de punere \n dependen]= a celor doi, de protec]ia pe

care le-o acorda prin neimplementarea informa]iilor desprefaptele ilegale ale lui Nan Octavian [i Iord=nescu Toma

Lucian aduse din teren de ofi]erii operativi [i chiar prin oferireaunor documente [i tehnologii ob]inute “prin metode specifice”

de col. P.C. Astfel, atât col. P.C., cât [i col. Bucur Daniel aude]inut informa]ii despre Iord=nescu Toma Lucian c= era

implicat \n activit=]I de sustragere de produse petroliere dinrafin=rie, de \n[el=ciune \n dauna Rafin=riei “Astra Român=”

S.A., de implicare \n grup=ri infrac]ionale ce desf=[urauactivit=]I ilegale de tip evazionist, cei doi ofi]eri [i-au \nc=lcat

atribu]iunile de serviciu neimplementând aceste informa]ii [iblocându-le astfel calea spre destinatarul legal care trebuia s=

CRIMINALISTICA 9



fie organul judiciar. |n anul 1997, col. P.C. i-a oferit lui Nan Octavian, prin

\nc=lcarea sarcinilor de serviciu, f=r= s= raporteze e[aloanelorsuperioare, a[a cum avea obliga]ia, o tehnologie ce con]ineaun proiect al unei instala]ii de hidrocarcare, autorul proiectuluifiind o firm= italian= de prestigiu “SAN PROGETI”, proiectulfiind \n desf=[urare la o rafin=rie din Polonia.

Din declara]iile fostului ofi]er Radu Adrian Ovidiu, din

cadrul Sec]iei de informa]ii Prahova, a rezultat c= acesta aob]inut, \n mod repetat, \n perioada 1998-2000, informa]iivaloroase [i documente despre activit=]I de sustragere, \nmod organizat, a unor mari cantit=]i de produse petroliere dinRafin=ria “Astra Român=” S.A. Din informa]ii le ofi]eruluirezult= c=, \n gruparea infrac]ional=, sunt implica]I NanOctavian [i Iord=nescu Toma-Lucian, precum [i numitulEschiur=u Gheorghe din Oradea, patronul unui lan] debenzin=rii de la frontiera de vest. Aceste informa]ii nu au fostpromovate de cei doi [efi ai s=i, respectiv col. P.C. [i col. B.D.

Dup= demiterea, \n anul 2001, a celor doi ofi]eri dinconducerea Sec]iei de informa]ii Prahova, a crescutsubstan]ial volumul de informa]ii promovate de aceast=

unitate, \n leg=tur= cu fapte ilegale comise la Rafin=ria “AstraRomân=” S.A.

Tax= de protec]ie asigurat= de un ofi]er S.R.I. |n afara celor prezentate, col. Bucur Daniel, dup=

privatizarea Rafin=riei “Astra Român=” S.A. l-a introdus \ncercul de afaceri petroliere pe numitul Mihai Florin. |n acestsens, i-a f=cut cuno[tin]= cu persoane din cadrul rafin=riei, \nspe]= cu patronul Ion Niculae, cu directoarea comercial=Botezatu Marylenne [i cu alte cadre cu func]ii de r=spundere.

|n schimbul acestui “efort”, col. Bucur Daniel i-a cerut lui MihaiFlorin tax= de protec]ie, primind periodic sume de bani \n lei

sau valut=. Pe parcurs, preten]iile col. B.D. au \nceput s=creasc=, cerându-i lui Mihai Florin un procent de 3% dinvolumul afacerilor sale, sume de bani care au fost utilizatepentru achizi]ionarea unor bunuri de mare valoare, respectiv:trei autoturisme, dou= apartamente [i o vil= mobilat= \ncomuna M=gurele, jud. Prahova. Plata acestei vile a fost f=cut=firmei de construc]ii prin firma sa S.C. “Euroflot” S.R.L. Ploie[ti.

Din denun]urile formulate de Mihai Florin rezult= c= i-aoferit col. Bucur Daniel, cu titlu de mit=, dou= autoturismemarca Opel Vectra [i un autoturism marca Ford.

Pretinderea [i primirea acestor sume de bani [i foloasemateriale s-au s=vâr[it de col. Bucur Daniel \n strict= leg=tur=cu atribu]iile sale de serviciu. |n mod repetat, col. B.D. l-aamenin]at pe Mihai Florin c=, \n cazul c= nu se va comporta“corespunz=tor” (din punct de vedere financiar) fa]= de el,de]ine destule informa]ii [i are oameni \n subordine, care, laun simplu semnal al s=u, vor putea declan[a cercet=rileprivind activit=]ile cu produse petroliere.

* **

|ncadrarea judiciar= a faptelor comise se [efiigrup=rii infrac]ionale:

1. Col. (r) P=ltânea Corneliu de a pretinde [i primi, \nmod repetat, \n perioada 1993-2001, \n baza unei singure

rezolu]i i informa]ionale 55,780 tone benzin=; 88,9 tonemotorin=; 111 tone combustibil l ichid de \nc=lzire de la NanOctavian [i Iord=nescu Toma Lucian din Rafin=ria “AstraRomân=” S.A. Ploie[ti, determinându-i pe ace[tia s= sustrag=

din gestiunea rafin=riei aceste produse \n schimbul c=rora le-

a acordat protec]ie, prin nepromovarea unor informa]ii despre

pretinsele activit=]I ilegale ale acestora, \n condi]iile \n care s-

a erijat \n pozi]ia de lider al unei grup=ri infrac]ionale

constituit= o mare perioad= de timp [i \n care fiecare

participant \[i avea rolul s=u bine determinat. De asemenea, \n

mod repetat, a pretins [i primit, \n perioada 1998-2001, de la

numitul Iord=nescu Toma-Lucian, \n scopul men]ionat, suma

total= de 650 milioane lei, \ndeplinesc elementele constitutiveale infrac]iunilor de luare de mit= (2 fapte), instigare la

infrac]iunea de delapidare [i asociere pentru s=vâr[irea

infrac]iunii, prev=zut= [i pedepsit= de art. 25, raportat la art.

2151 alin. 1 [i 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod

penal; art. 254 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.

referitor la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 323 alin. 1 [i 2

C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., pentru toate faptele,

precum [i art. 18 din Ordonan]a nr. 43/2002 (republicat=).

2. Inculpatul col. (r.) Bucur Daniel, care a f=cut parte din

aceea[i grupare infrac]ional=, ajutându-l pe col. (r.) P=ltânea

Corneliu s= sustrag= benzin=, motorin= [i combustibil lichid de \nc=lzire din Rafin=ria “Astra Român=” S.A. Ploie[ti, produse

delapidate de Nan Octavian [i Iord=nescu Toma-Lucian, [i de

a pretinde [i primi, \n mod repetat, sume de bani [i bunuri de

valoare, \n perioada 1998-2001, de la Mihai Florin pentru a-i

asigura protec]ie \n raport cu activit=]ile ilegale ale acestuia,

\ntrunesc elementele constitutive ale infrac]iunilor: luare de

mit=, complicitate la infrac]iunea de luate de mit= [i asociere

pentru s=vâr[irea de infrac]iuni, prev=zute de art. 254 alin. 1

C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. referitor la art. 6 din

Legea nr. 78/2000; art. 26 raportat la art. 2151 alin. 1 [i 2 C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. referitor la art. 6 din

Legea nr. 78/2000; art. 323 alin 1 [i 2 C.pen., cu aplicarea art.

19 din Ordonan]a nr. 43/2002 (republicat=) [i art. 33 lit. a

C.pen. pentru toate faptele;

3. Inculpatul Nan Octavian care \n perioada noiembrie

1993-mai 2001, \n calitate de director general al Rafin=riei

“Astra Român=” S.A. Ploie[ti a fost determinat de inculpatul

col. (r.) P=ltânea Corneliu s= sustrag= din gestiune

urm=toarele cantit=]I petroliere: 46,160 tone benzin=, 82,756

tone motorin= [i 111 tone combustibil lichid de \nc=lzire,

produse petroliere, ce au fost date inculpatului col. (r.)

P=ltânea Corneliu, f=când parte dintr-o grupare infrac]ional=

\npreun= [i cu inculpatul. (r.) Bucur Daniel [i numitulIord=nescu Toma-Lucian, \ntrunesc elementele constitutive

ale infrac]iunii de delapidare [i asociare pentru s=vâr[irea

infrac]iunii, prev=zute [i pedepsite de art. 2151 alin. 1 [i 2 C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. [i art. 75 lit. a C.pen.;

art. 323 alin. 1 [i 2 C.pen. cu aplicare art. 33 lit. a C.pen. [i art.

74 lit a [i c C.pen. pentru ambele fapte; \mpotriva acestuia s-

au mai efectuat acte premerg=toare sub aspectul infrac]iunii

de dare de mit=, prev=zut= [i pedepsit= de art. 255 C.pen cu

aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

4. Ne\nceperea urm=riri i penale fa]= de Iord=nescu

Toma Lucian, deoarece pe parcursul anchetei a intervenitdecesul acestuia.

Dosarul a fost \naintat pentru judecare la Tribunalul

Militar Teritorial Bucure[ti.

10 CRIMINALISTICA



D D escoperirea materialului cadaveric a fost astfeldescris= de unul dintre martorii oculari: “...Dup= circa 30 minute, numitul P. I. ne-a chemat

s= venim la circa 30 m de locul unde ne~am sc=ldat, s= ne arate un schelet de om.Din curiozitate am alergat, \mpreun= cu ceilal]i, spre acel loc [i am v=zut c=, lâng= o salcie, unde erau adunate mai multe gunoaie, respectiv hârtii, resturi textile

[i coceni, se afla un schelet uman (p=r]i) respectiv craniul, o parte din bazin [i coloana vertebral= ...”.

Examinarea medico-biocriminal ist ic= complex= aeviden]iat, printre altele, [i modific=ri ale ]esutului ososcranian, la nivel suprasprâncenos stânga, cu vechimecuprins=, probabil, \ntre 5-8 ani: stare sechelar= post-agresiune cu agent vulnerant de natur= despic=tor-t=ietoare.Investiga]iile anatomo-radiologice medico-biocriminalistice auindicat nivel maxim de profunzime, pe tomografie plan=, de17,5 cm (Foto nr. 1).

Acest criteriu de selec]ie a determinat includerea \n

cercul de disp=ru]i a unei singure persoane, numitul D. I.Procesul-verbal , \ntocmit de organul de cercetare

penal= , cuprinde [i aceste men]iuni despre activitatea

specific= desf=[urat= \mpreun=: “.. . Am solicitat so]iei disp=rutului s= ne remit= o fotografie mai recent= a acestuia; ea ne-a pus la dispozi]ie una imagine fotografic= pozitiv= (Foto nr. 2) \mpreun= cu pa[aportul seria ... nr. .... emis la datade ...”. Caracteristicile cicatricei, având sediu corespondent cumodific=rile tisulare, descoperite la materialul cadaveric, eraucu mult mai bine evidente \n imaginea fotografic= pozitiv=ata[at= de fila aferent= din pa[aport.

De la unitatea spitaliceasc=, indicat= de apar]in=tori cafiind cea \n care s-a internat de urgen]=, dup= agresiuneasuferit=, \mpreun= cu organul de resort am ridicat foaia deobserva]ie clinic= [i cli[eele radiografice, ce i-au fostexecutate imediat dup= prezentare la camera de gard=.

Rezultatul examin=rilor radiologice, incluzând [i

efectuarea, dup= internare, de tomografii plane \n serviciul de

profil al spitalului jude]ean, devenite, \n context, material de

compara]ie, au servit la examin=ri medico-biocriminalistice

complexe, \n cadrul unui capitol anume destinat \n raportul de

expertiz=.Concluzia de final de raport de expertiz= medico-

biocriminalistic= complex= a fost cert pozitiv=.

CRIMINALISTICA 11

Dr. GHEORGHE ASANACHE

D a n s c e rta in s c a s , l’in v e s tig a tio n ra d io lo g iq u e ju d ic ia re c o m p a ra tiv e c o n trib u e p la in e m e n t

à l’é ta b lis s e m e n t d e l’id e n tité d ’u n c a d a v re c o m m e c ’e s t l’e x e m p le q u i s u it.

Foto 1

Foto 2



AAvând \n vedere recenta integrare a României \nUniunea European=, apreciem c= se impun cunecesitate m=suri pentru alinierea practicii

judiciare, cu accent pe expertizele medico-legale, la cerin]eleimpuse de comunitatea la care am aderat.

|ncerc=m deci, prin aceast= modalitate, a atrage aten]ia, \n speran]a cre=rii unui curent de opinie, \n domeniul atât desensibil [i totu[i atât de agitat al realiz=rii actului de justi]ie.

Evolu]ia legisla]iei din domeniul protec]iei drepturiloromului acord= o protec]ie sporit= p=r]ilor implicate \ntr-unproces, \n ceea ce prive[te dreptul la ap=rare [i accesul la unexpert medical independent, care s= poat= contraziceconcluziile expertului propus de anchetator.

|n sistemul de expertiz= medico-legal= din Româniaexist= numai exper]i medico-legali oficiali, iar procedura deefectuare a constat=rilor [i expertizelor medico-legale permiteimplicarea direct= a unui expert al p=r]ii doar \n câtevacategorii de expertize medico-legale.

Discriminarea valoric= dintre raportul medico-legal oficial[i opinia expertului parte este consecin]a direct= a prevederilorart. 119 [i art. 122 C.p.p., care impun ca expertizele s= fief=cute numai de exper]i medico-legali oficiali, deci subordona]iierarhic autorit=]ilor statului [i prev=d ca numai actul medico-legal \ntocmit de expertul oficial s= constituie un “Raport deExpertiz=” [i deci un mijloc de prob=, iar “opinia” expertului

parte s= reprezinte doar un punct de vedere consemnat \ncuprinsul Raportului medico-legal oficial sau \ntr-o anex= aacestuia, aceast= “opinie” nereprezentând deci o expertiz=medico-legal= independent=, egal= ca valoare probant= cuexpertiza oficial=.

|n cazul constat=rilor medico-legale, partea nu aredreptul de a desemna un expert care s= participe la efectuareaconstat=rii, de[i dificult=]ile tehnice impuse de metodologia deefectuare a constat=rilor [i expertizelor medico-legale suntacelea[i, atât pentru expertul oficial cât [i pentru celindependent, iar examin=rile de specialitate pot fi efectuate \nunit=]i sanitare clinice, care nu au profil medico-legal [i sunt la

fel de accesibile pentru ambele categorii de exper]i.Nu \n ultimul rând, trebuie prezecizat c=, sub multe

aspecte, dotarea laboratoarelor medico-legale este cu multsub cea a unor clinici sau chiar spitale la nivel jude]ean.

|ntre prevederile Codului de procedur= penal= \n materie

de expertize medico-legale [i Conven]ia European= aDrepturilor Omului, exist= diferen]e pe teritoriul art. 2 al CEDOprivind “Dreptul la via]=” [i al art. 3 privind “Interzicerea torturii,tratamentelor inumane sau degradante”; art. 6 al CEDOprivind “Dreptul la un proces echitabil”, art. 13 al CEDO privind“Dreptul la un recurs efectiv” [i art. 14 al CEDO privind“Interzicerea discrimin=rii”.

Aceste incompatibilit=]i cu legisla]ia CEDO reprezint= defapt diferen]a dintre sistemul expertizei \n colegiu , \n caresingurul act care se poate intitula Raport de expertiz= medico-legal= este cel \ntocmit de expertul oficial, to]i exper]ii medico-legali fiind oficiali [i subordona]i autorit=]i lor [i sistemului

expertizei plurale , care func]ioneaz= \n ]=rile UE, SUA,Canada, Australia [.a. [i \n care fiecare dintre exper]iidesemna]i pentru efectuarea unei expertize \[i \ntocme[te unraport de expertiz= propriu, urmând ca instan]a sau organul

judiciar s= le analizeze pe toate [i s= dispun=, \n consecin]=,solu]ia corespunz=toare.

|n domeniul art. 2-privind “Dreptul la via]=” [i al art. 3-privind “Interzicerea torturi i, tratamentelor inumane saudegradante”, pentru a se dovedi existen]a unei \nc=lc=ri aacestor articole sarcina probei revine persoanei lezate,

jurispruden]a CEDO aflându-se, \n acest moment, \ntr-oevolu]ie continu= spre a preveni, combate [i pedepsiinfrac]iunile contra vie]ii sau integrit=]ii fizice.

Neacordarea dreptului de a efectua o constatare sau oexpertiz= medico-legal= extrajudiciar= cu valoare probant=unei persoane lezate fizic [i limitarea acestui drept doar pentrucazurile \n care exist= o ordonan]= de efectuare a expertizei,emis= de organele judiciare, are ca efect limitarea accesului laun mij loc de proba] iune, practic \nc=lcându-se f lagrantdrepturile omului.

Când se constat= o violare a art. 2 sau a art. 3 dinCEDO, este obligatorie efectuarea unei anchete oficialeefective pentru stabilirea [i pedepsirea vinova]ilor, \n aceast=anchet= fiind obligatoriu coopta]i [i exper]i medico-legali, caretrebuie s= fie nesubordona]i ierarhic autorit=]ilor implicate \n

evenimente.CEDO consider= c= deten]ia, \n sine, antreneaz=

inevitabil efecte asupra de]inu]ilor suferind de afec]iuni grave,precizând c= nu poate s= exclud= c= pot surveni situa]ii \n care

12 CRIMINALISTICA

Dr. CRISTIAN STAN, medic primar legist,

I.N.M.L. “Mina Minovici” Bucure[tiAvocat ARTHUR DUMITRESCU – Baroul Bucure[ti

Les auteurs de cet ouvrage apprécient la nécessité des mesures pour aligner la practique judiciare roumaine, surtoutles expertises médico-legales, à ce qui arrive dans la Communauté Européenne dont la Roumanie fait partie. On analyseainsi, la maniére dont s’effectue l’expertise médico-legale dans la jurisprudence de la Cour Européenne des Droits deL’homme par comparaison à celle de Roumanie. On souligne, ainsi, que dans le système d’expertise médico-légale deRoumanie il y a seulement des experts médico-legals officiaux et la procédure d’effectuer des constatations et desexpertises médico-légales permit l’implication directe d’un expert de la partie seulement dans quelques catégoriesd’espertises médico-légales.



buna administrare a justi]iei penale cere s= se ia m=suri denatur= umanitar=, \n cazul unei gravit=]i speciale a st=rii des=n=tate a de]inutului [i concluzionând c= va fi sensibil= laorice m=sur= pe care autorit=]ile na]ionale ar putea-o lua fa]=de reclamant, \n scopul atenu=rii efectelor deten]iei [i chiarpentru a-i pune cap=t, atunci când \mprejur=rile o cer.

Curtea European= a amintit recent c= men]inerea \ndeten]ie, pentru o perioad= \ndelungat=, a unei persoane

foarte \n vârst= [i \n plus bolnav=, poate intra \n câmpul deprotec]ie al art. 3, chiar dac=, \n cauz=, a concluzionat c=plângerea vizând aceast= dispozi]ie era nefondat=.

Starea de s=n=tate, vârsta [i un handicap fizic importantconstituie ast=zi situa]ii pentru care se pune problemacapacit=]ii de a suporta deten]ia, fa]= de art. 3, \n cadrulstatelor membre ale Consiliului Europei.

Astfel, procedând la examinarea st=rii de s=n=tate aunui de]inut [i la efectele deten]iei asupra evolu]iei sale,Curtea European= a considerat c= anumite “tratamente”

\ncalc= art. 3 prin faptul c= ele sunt aplicate unei persoanesuferind de tulbur=ri psihice.

De asemenea, men]inerea \n deten]ie a unui reclamant

handicapat la cele patru membre, \n condi]ii neadaptate st=riisale de s=n=tate, constituie un “tratament degradant”.

Dac= nu se poate deduce o obliga]ie general= de aelibera un de]inut pentru motive de s=n=tate, art. 3 impune, \norice caz, statelor s= protejeze integritatea fizic= a persoanelorprivate de libertate, \n special prin administrarea tratamentelormedicale necesare.

Curtea European= a insistat constant asupra dreptuluioric=rui de]inut la condi]ii de deten]ie conforme demnit=]iiumane, pentru a asigura modalit=]i de executare care s= nu \lsupun=, pe cel \n cauz=, unor pericole sau \ncerc=ri de ointensitate care s= dep=[easc= nivelul inevitabil de suferin]=

inerent priv=rii de libertate, ad=ugând c=, pe lâng= starea des=n=tate a de]inutului, trebuie asigurat= bun=starea lui \ntr-unmod adecvat fa]= de exigen]ele practice ale priv=rii delibertate, considerându-se c= proceduri le judiciare suntsusceptibile de a constitui garan]ii pentru a asigura s=n=tatea[i bun=starea de]inu]ilor [i c= statul trebuie s= le concilieze cuexigen]ele legitime ale pedepselor privative de libertate.

Curtea aminte[te c= portul c=tu[elor nu pune \n modnormal probleme fa]= de art. 3, dac= este legat de o deten]ielegal= [i nu antreneaz= utilizarea for]ei [i nici expunereapublic=, dincolo de ceea ce poate fi \n mod rezonabilconsiderat ca fiind necesar.

Sub acest aspect, trebuie avut \n vedere, \n special,riscul de fug= sau de r=nire ori v=t=mare.

|ntr-o cauz=, Curtea European= a re]inut starea des=n=tate a reclamantului, faptul c= era vorba de spitalizare,disconfortul [edin]elor de chimioterapie [i sl=biciunea fizic=,pentru a considera c= portul c=tu[elor \n cauz= eradispropor]ionat fa]= de nevoile de securitate. Cât prive[tepericulozitatea acestuia, \n ciuda trecutului s=u judiciar, eanoteaz= absen]a antecedentelor [i indiciilor care s= permit= s=se cread= c= subzista un risc important de fug= sau de ie[iriviolente. Curtea a fost de p=rere c= autorit=]ile medicale nuau asigurat o \ngrijire a s=n=t=]ii reclamantului care s= permit=evitarea tratamentelor, contrar art. 3.

Men]inerea sa \n deten]ie a adus atingere demnit=]iisale. Ea a constituit o \ncercare realmente penibil= [i a cauzato suferin]= mergând dincolo de ceea ce prespune inevitabil opedeaps= privativ= de libertate [i un tratament anti-cancer.

Curtea concluzioneaz= c= \n cauz= s-a aplicat un tratamentinuman [i degradant, pe considerentul men]inerii \n deten]ie \ncondi]iile examinate, dispozi]iile art. 3 fiind \nc=lcate.

Conform principiului “egalit=]ii armelor”, derivat din art. 6al CEDO privind “dreptul la un proces echitabil”, fiecare partetrebuie s= beneficieze de o posibilitate rezonabil= de a-[iexpune cauza \n fa]a instan]ei, \n condi]ii care s= nu odezavantajeze \n mod semnificativ, \n raport cu partea

advers= (acest principiu presupunând [i egalitatea cuMinisterul Public sau cu partea civil=)1, \nc=lcarea acestuiprincipiu ap=rând atunci când nu se acord= posibilitatea de acontesta un raport medical, decisiv \n solu]ionarea cauzei2.

Tot dispozi]iile art. 6 al CEDO determin= [i principiulcontradictorialit=]ii, care impune existen]a posibilit=]ii pentrup=r]ile unui proces penal, civil sau disciplinar, de a luacuno[tin]= de toate piesele [i observa]iile prezentate

judec=torului, posibilitatea indirect= [i pur ipotetic= pentru \nvinuit (inculpat) de a discuta argumentele acuzatorii inserate \n textul unei decizii judiciare, neputând fi admis= caechivalent valabil al dreptului acestuia de a le combate \n moddirect.3

Acest lucru este valabil [i \n cazul propuneri i exper]ilor, \ncauza Bönisch, considerându-se c= “\ntrucât reclamantul nu aavut posibilitatea de a propune un expert care s= contrazic=concluziile prezentate de expertul desemnat de procuror,dispozi]iile art. 6 al CEDO au fost \nc=lcate”4, la fel ca [i “\ncazul persoanei c=reia nu i se permite s= conteste raportulmedical, pe care se \ntemeiaz= solu]ia judec=torului”5.CEDO a stabilit leg=tura dintre “principiul egalit=]ii armelor” [i“legalitatea dreptului procesual penal” care este, la rândul s=u,un “principiu general de drept” ce corespunde, principiuluilegalit=]ii din dreptul penal-nullum crimen sine lege -[i esteconsacrat de adagiul nullum judicium sine lege .

“Reglement=rile procedurale urm=resc, \n primul rând, s=protejeze persoana acuzat= de s=vâr[irea unei fapte penalede riscurile abuzului de putere din partea organelor deurm=rire penal=, astfel c= ap=rarea apare ca cea maisusceptibil= s= sufere de lacunele [i impreciziile acestorreglement=ri, principiul egalit=]ii armelor aplicându-se oric=reiproceduri”6.Tot conform princip iu lu i “contradictorial it=]i i”, expertuldesemnat de parte ar trebui s= aib= acces la toate elementelecare pot contribui la solu]ionarea pe fond a cauzei, pentru a leputea combate \n mod direct, \n m=sura \n care exist=argumente [tiin]ifice sau de fapt.

|n domeniul art. 14 al CEDO privind “Interzicerea discrimin=rii”, \n situa]ii identice, procedura aplicat= nu mai este identic=,când este cazul unor categorii diferite de expertize, deoareceexpertiza medico-legal= are un alt regim \n cadrul procesuluipenal decât expertiza tehnic= sau cea financiar-contabil= (deunde [i reglementarea de sine st=t=toare).

|n domeniul expertizei tehnice funciare, persoana fizic=are dreptul s= fac= o expertiz= extrajudiciar=, ce are aceea[ivaloare probant= ca [i expertizele judiciare, pe când \ndomeniul medico-legal Codul de procedur= penal= nu permites= se efectueze constat=ri sau expertize medico-legaleextrajudiciare, ceea ce constituie o m=sur= v=ditdiscriminatorie.

Prin neacordarea dreptului unei p=r]i – de a efectua oexpertiz= medico-legal= independent=, de c=tre un expertmedico-legal autorizat, din afara unui “serviciu medico-legal”,

\n timp ce pentru alte categorii de expertize (contabil=, tehnic=

CRIMINALISTICA 13



etc.) exist= acest drept [i este func]ional – are loc odiscriminare \ntre diferitele categorii de expertize [i a graduluide acces al unei persoane la o expertiz= privind integritatea sacorporal=.

Dreptul p=r]ilor dintr-un proces penal sau civil de a aveaacces la un expert medico-legal independent, care s= nu fiesubordonat ierarhic autorit=]ilor statului, este \n concordan]=cu dispozi]iile art. 14 al CEDO privind “interzicerea

discrimin=rii”, deoarece chiar \n situa]ia alegerii unui expertparte medico-legal, dac= acesta nu are drepturi egale cuexpertul oficial [i nu poate face o expertiz= medico-legal=independent=, se \ncalc= principiul “egalit=]ii armelor” caretrebuie s= se aplice oric=rei proceduri.

Deoarece constatarea medico-legal= este singurulmijloc de proba]iune a \nc=lcarilor dreptului la via]= [i laintegritate fizic=, nu este firesc s= existe o limitare a accesuluipersoanelor v=t=mate fizic la acest mijloc de prob=, un accesliber fiind esen]ial pentru prevenirea [i pedepsirea \nc=lc=rilordreptului primordial al omului la via]=.

|n acest sens, art. 9 [i art. 10 din Modificarea [iCompletarea Legii nr. 304/2004 sunt \n acord cu legisla]ia din

majoritatea ]=rilor membre UE, unde se folose[te sistemulexpertizei plurale, reprezentând o variant= legislativ=compatibil= cu legisla]ia european= [i care permite atestareaexper]ilor independen]i din ]=rile UE \n România, statutulprofesional [i competen]a acestora neputând fi recunoscute,conform legisla]iei actuale.

1 CEDO, cauza Dombo BeheerB. V. c. Olandei, Hot=rârea din 27

octombrie 1993, seria A nr. 274, p. 19; Comisia EDO, cauza nr.

2804/66, Decizia din 16 iulie 1968, Annuaire de la Convention, vol.

XI, p. 381; CEDO, cauza Georgiadis c. Greciei, Hot=rârea din 29 mai

1997. (cit. D. Bogdan, M. Selegean - “Drepturi [i libert=]i

fundamentale \n jurispruden]a CEDO”, Ed. All Beck, pag. 240).2 CEDO, cauza Feldbrugge c. Olandei, Hot=rârea din 29 mai 1986,

seria A nr. 99, p. 17-18; CEDO, cauza Riuz-Mateos c. Spaniei,

Hot=rârea din 23 iunie 1993, seria A nr. 262, p. 25-26; CEDO, cauzaVan de Hurk c. Olandei, Hot=rârea din 19 aprilie 1994, seria A nr.

288, p. 18-19 (cit. D. Bogdan, M. Selegean - “Drepturi [i libert=]i

fundamentale \n jurispruden]a CEDO”, Ed. All Beck, pag. 241).3 CEDO, 28 august 1991, §68 (cit. C. B\rsan - “CEDO – comentariu

pe articole, vol. I – Drepturi [i libert=]i” , Ed. All Beck 2005, pag.

513).4 CEDO, cauza Bönisch c. Austriei, Hot=rârea din 6 mai 1985, seria

A, nr. 92, p. 14-16. A se vedea, de asemenea, CEDO, cauza

Mantovanelli c. Fran]ei, Hot=rârea din 18 martie 1997 (cit. D.

Bogdan, M. Selegean - “Drepturi [i libert=]i fundamentale \n

jurispruden]a CEDO”, Ed. All Beck, pag. 242).5 CEDO, cauza Feldbrugge c. Olandei, Hot=rârea din 29 mai 1986,

seria A, nr. 99, p. 17, parag. 44 (cit. D. Bogdan, M. Selegean -

“Drepturi [i libert=]i fundamentale \n jurispruden]a CEDO”, Ed. All

Beck, pag. 243).6 CEDO, 26 iunie 2000, §102 (cit. C. B\rsan - “CEDO – comentariu

pe articole, vol. I – Drepturi [i libert=]i” , Ed. All Beck 2005, pag.

510-511).

14 CRIMINALISTICA

SIMPOZION INTERNA}IONAL DE CRIMINALISTIC+ – 2007SIMPOZION INTERNA}IONAL DE CRIMINALISTIC+ – 2007Asocia]ia Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei Române

vor organiza, \n zilele de 24 [i 25 octombrie 2007, la Centrul Cultural al Ministerului

Internelor [i Reformei Administrative, Simpozionul Interna]ional cu tema:

“I“INVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A ACCIDENTELOR RUTIERE.NVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A ACCIDENTELOR RUTIERE.

CONTRIBU}IA MASS-MEDIEI |N PREVENIREA ACESTORA.”CONTRIBU}IA MASS-MEDIEI |N PREVENIREA ACESTORA.”

Pre[edinte al comitetului de organizare a manifest=rii a fost desemnat

dl. chestor conf. univ. dr. GHEORGHE POPA.

Cei interesa]i de sus]inerea unor comunic=ri la aceast= manifestare sunt ruga]i s=

ne trimit=, pân= la 15 august 2007, manuscrisul [i CD cu con]inutul comunic=rii (nutrebuie s= dep=[easc= 7 pagini) la Institutul de Criminalistic= sau la sediul

Asocia]iei Criminali[tilor din România, din b-dul Dacia nr. 55.

Informa]ii de detaliu se pot ob]ine la

telefoanele : 0722 748 824;

0740 060 696;

0740 026 233;

0745 127 600.

Secretar general VASILE L+P+DU{I



LL

a \nceputul mileniului III, dup= mai multedecenii de acumul=ri [i transform=ri, marileregiuni dezvoltate ale lumii construiesc

cadrul social, economic, cultural [i politic al unei noiciviliza]ii. |n acela[i timp, mai mult ca oricând, lumea deast=zi este confruntat= cu un inamic nou, “crima strategic=”, care este o combina]ie profund ilegal= decrim= organizat=, trafic de droguri [i terorism, cu o

\ntindere [i un con]inut larg ce amenin]= grav puterealegitim= a statelor.

Exponen]ii acestor activit=]i criminale [i-au creatpropriul lor imperiu f=r= grani]e, speculând cu tenacitate[i imagina]ie diabolic= orice disfunc]ie din interiorulstatelor, fie ele bogate sau s=race.

Conjunctura interna]ional= \n care se manifest= dinplin aceste grave fenomene a surprins nepreg=tite noiledemocra]ii din Europa Central= [i de Est. Tranzi]ia laeconomia de pia]= a demarat \n majoritatea statelor de lazero, vidul legislativ ori insuficien]a cadrului juridic,precum [i criza de autoritate a institu]iilor statului dedrept au constituit cauze care au favorizat apari]ia [iproliferarea crimei organizate, au condus la crearea [idezvoltarea unor economii subterane, la exacerbareamarii violen]e, subminând puterea statului [i \ncredereaunor cet=]eni \n capacitatea acestuia de a-i proteja.

Fa]= de aceste realit=]i, comunitatea interna]ional=caut= cu febrilitate remediile necesare. Din acordurile [iconven]iile interna]ionale, respectiv Conven]ia Na]iunilor

Unite de la Viena (1988) \mpotriva traficului ilicit destupefiante [i substan]e psihotrope, Conven]ia cu privirela sp=larea banilor, cercetarea, sechestrarea[iconfiscarea profiturilor rezultate din infrac]iuni(Strasbourg-1990), Acordul [i Conven]ia de la Schenghen(1985; 1990), precum [i din Directiva Comunit=]iiEuropene (Luxembourg 1991) rezult= c= problematicaridicat= de crima organizat= trebuie solu]ionat= \n for]=, \nspecial prin mijloacele legii penale.

Sistemul juridic -chiar l=sând deoparte reforma acestuia– va fi \ntotdeauna un subiect dificil de abordat. Justi]ia estestrâns legat= de oameni. Este f=cut= de oameni, [i, \nconsecin]=, este prin defini]ie imperfect=!

Reforma justi]iei \n etapa actual= a ader=rii este [i a fostun subiect de o deosebit= importan]= pentru to]i membriiactuali [i viitori ai Uniunii Europene, iar importan]a acestuisubiect va continua cu siguran]= s= creasc= \n viitor.

Complexitatea societ=]ilor, care se reflect= \n chiarevolu]ia dreptului, duce la apari]ia unor probleme noi cu carese confrunt= organele abili tate pentru aplicarea legii. Deexemplu, la problematica complex= din punct de vedere

juridic, generat= de utilizarea tot mai r=spândit= a internetului,la consecin]ele extrem de complexe ale unor inven]ii dindomeniul biotehnologiei.

|n consecin]=, justi]ia se confrunt= pe de o parte cu ocre[tere rapid= a num=rului de cazuri, atât civile cât [i penale,[i pe de alt= parte cu noi \ntreb=ri pentru care trebuie s=g=seasc= un r=spuns.

Solicit=rile din ce \n ce mai numeroase \n ceea ceprive[te justi]ia, \n toate societ=]ile moderne, au condus [i lacre[terea a[tept=rilor cu privire la calitatea actului de justi]ie.

Peste tot \n Europa \ntâlnim acelea[i dileme: o nevoie totmai mare de justi]ie, un sistem juridic care trebuie s= fac= fa]=

unui volum de munc= \n cre[tere [i cerin]a cet=]enilor de a fiasculta]i [i de a beneficia de o justi]ie de calitate, \n contextul

\n care resursele bugetare sunt adesea limitate…Globalizarea adaug= o nou= dimensiune acestor

fenomene. Deschiderea grani]elor pentru categorii diverse decomer] [i c=l=torii este acum o realitate.

Sistemele juridice, care sunt expresia suveranit=] iistatale, trebuie s= se adapteze acestei noi dimensiuni.Grani]ele care au fost deschise pentru cet=]eni trebuie s= fiedeschise [i pentru justi]ie. Eforturile de adaptare la acestfenomen sunt deja foarte avansate \n UE.

|n România sistemul juridic a trebuit s= evolueze de lastatutul de instrument de oprimare al statului, la o puterecomplet independent= \ntr-o societate democratic=. Justi]ia afost obligat= s= \[i asume responsabilitatea pentru aplicarealegii [i respectarea pe deplin a drepturilor fundamentale.

Con[tiente de pericolul cre[terii criminalit=]iitransfrontaliere, statele din comunitatea interna]ional= au

\ncheiat o serie de conven]ii care prev=d reprimarea acesteicategorii de infrac]iuni.

Amploarea pe care o cunoa[te criminalitateainterna]ional= [i faptul c= aceasta afecteaz= toate statele lumiile-a determinat pe acestea s= dezvolte cooperareapoli]ieneasc= interna]ional=, \n vederea prevenirii [i combateriiacestui fenomen care, \n prezent, constituie un flagel ce se

manifest= \n forme foarte variate de la terorism, trafic dedroguri, trafic de persoane, crim= organizat=, sp=larea banilormurdari [i pân= la regl=ri de conturi \ntre structurile criminalesau execu]iile de tip mafiot, flagel ce creeaz= o psihoz=

CRIMINALISTICA 15

Conf. univ. dr. GEORGE-MARIUS }ICALLector univ. drd. FLORIN-STELIAN BOBIN

L’ampleur du développement de la criminalité à travers les frontières, sa globalisation ont déterminé les états dumonde de perfectionner leur coopération policière régionale et internationale pour prévenir et combattre ce phénomène quise manifeste d’une manière diverse (terrorisme, trafic illégal d’êtres humaines, de drogues, criminalité organisée etd’autres).

De nos jours, comme le montre cet ouvrage, il y a beaucoup et diverses formes de cooperations policières entre lesorganisations repressives des états, mais pas suffisantes vu qu’il y a le même perfectionnement de la part des organisationscriminelles. Qui gagne? Plusieur fois les états. Mais ça dépend de leur collaboration.



general= de insecuritate civic= [i de teroare.Succesul luptei \mpotriva criminalit=]ii interna]ionale nu

poate fi conceput f=r= o cooperare \ntre autorit=]ile judiciareale statelor interesate [i f=r= s= se bazeze pe o \ntreag= gam=de informa]ii operative, precise [i mereu actualizate.

Istoria luptei \mpotriva criminalit=]ii demonstreaz= c=oricât de moderne ar fi mijloacele tehnice folosite de poli]iiledin diferite ]=ri, ele ar r=mâne total ineficace, f=r= o bun=coordonare a activit=]ii serviciilor poli]iene[ti na]ionale [i f=r= ostrâns= colaborare a acestora la scar= interna]ional=.

Dezvoltarea mijloacelor de transport [i a c=ilor decomunica]ie la scar= mondial=, cre[terea vitezei acestormijloace au permis [i deplasarea tot mai rapid= a infractorilor

\n diferite ]=ri pentru s=vâr[irea de fapte penale, pentru asc=pa de r=spunderea juridic=, ori pentru a ascunde orivalorifica produsul infrac]iunii.

|nc= de la \nceputul secolului XX, organele judiciarena]ionale s-au g=sit \n imposibilitatea de a instrumenta acestetipuri de infrac]iuni, confirmate ulterior ca infrac]iuniinterna]ionale, comise de persoane particulare [i mai alesneputin]a de a-i descoperi [i condamna pe infractorii care

p=r=seau ]ara ascunzându-se pe teritoriul altei ]=ri. Aceasta aimpus ca o mare necesitate problema cooper=rii \ntre poli]iilestatelor \n vederea inform=rii, descoperirii, prinderii [i trageriila r=spundere juridic= a acestor categorii de infractori, \nconformitate cu legisla]ia penal= a fiec=rui stat.

Nevoia unei cooper=ri poli]iene[ti interna]ionale s-amanifestat \nc= de la \nceputul secolului al XX-lea \n spa]iuleuropean, datorit= complexit=]ii mecanismelor societ=]ilormoderne, dezvolt=rii schimburilor comerciale [i turistice, ceeace a furnizat condi]ii propice pentru existen]a criminalit=]iiinterna]ionale care, la ora actual=, a luat propor]ii considerabile.

Cooperarea poli]ieneasc= este impus= obiectiv de \ns=[iscopul acestei activit=]i. Activit=]ile poli]iene[ti, prin \ns=[inatura lor, sunt ni[te opera]iuni care, de[i pot fi desf=[urate deun singur stat, \n multe situa]ii, presupun cooperarea cu altestate ori cu alte organiza]ii interna]ionale de profil.

Nevoia unei cooper=ri poli]iene[ti \ntre state s-amanifestat \nc= de la \nceputul secolului XX \n spa]iuleuropean. {efii poli]iilor din ]=rile europene au fost cei care ausim]it nevoia unei cooper=ri \ntre state \n vederea combateriifenomenului infrac]ional.

Dac= nevoia de cooperare poli]ieneasc= s-a impus \nc=de la \nceputul secolului XX, cu atât mai imperioas= estereclamat= ast=zi, \n condi]iile unei permeabilit=]i f=r=precedent a frontierelor, ale extraordinarelor posibilit=]i de

deplasare a persoanelor, ceea ce facili teaz= mobil itateafenomenului criminalit=]ii.

Dezvoltarea progresiv= a primelor forme de cooperarepoli]ieneasc= a determinat, \ntr-o anumit= faz=, principiile [imecanismele acestei cooper=ri \ntre organele judiciare, \nvederea inform=rii , descoperiri i [i trageri i la r=spundere

juridic= a infractorilor interna]ionali. |n anul 1901, cu ocazia unui congres desf=[urat la

Montevideo, capitala Uruguaiului, argentinianul JuanVucetich, directorul Serviciului de identitate judiciar= dinBuenos Aires, a propus crearea unui organism interna]ionalcare s= asigure o colaborare mai strâns= \ntre autorit=]ilepoli]iene[ti din \ntreaga lume.

Peste câ]iva ani, ideea a fost avansat= [i \n Europa dec=tre belgianul Hans Gross, judec=tor de instruc]ie, autorulcelebrului “Manual pentru uzul judec=torilor de instruc]ie”subintitulat “Criminalitatea sistematic=”.

Astfel, \n anul 1914, se desf=[oar= prima conferin]=interna]ional=, care a avut ca subiect cooperarea \ntre poli]iilecriminale ale statelor participante. Argumentând necesitateaajutorulu i pol i]ienesc reciproc \n lupta contra bandelorinterna]ionale de infractori, unul dintre participan]ii lacongresul de \nfiin]are a OIPC1-INTERPOL, ar=ta c=: “Poli]iile na]ionale nu pot face uz decât \n mod restrâns de mijloacele moderne de comunica]ie, aflate la \ndemâna tuturor particularilor. Dac= un infractor poate lua \n deplin= securitate expresul care-l va duce \ntr-o ]ar= unde s=-[i poat= pierde urma, poli]istul se love[te de barierele vamale. Poli]ia care respect= reglement=rile legale interna]ionale trebuie s= foloseasc= calea diplomatic=, mult mai \nceat= [i mai greoaie,astfel c=, \n marea majoritate a cazurilor, infractorul va [ti s= profite de r=gazul ce i se acord= cu atâta generozitate ”.

De[i problemele abordate la acest congres au fostmultiple, singurul acord la care s-a ajuns a fost instituirea unuisistem unic de clasificare a infractorilor, metoda dactiloscopic=ob]inând câ[tig de cauz= \n dauna metodei antropometrice.

|n general, obiectul unei asemenea cooper=ri \ntre poli]iilestatelor \l constituie combaterea criminalit=]ii na]ionale [i

interna]ionale \n ansamblu, urm=rirea [i arestarea infractorilorda]i \n urm=rire interna]ional=, schimbul [i centralizareainforma]iilor cu caracter poli]ienesc [i alte activit=]i.

Termenul de “criminalitate interna]ional=” nu se refer= \nmod expres la o anume categorie de infrac]iuni determinate, cicuprinde o gam= larg= a acestor fapte antisociale.

Situa]iile de cooperare interna]ional= au la baz= tratate,acorduri, conven]ii bilaterale [i multilaterale \ncheiate \ntrestate ori ministerele competente \n prevenirea [i combatereainfrac]ionalit=]ii.

Infrac]iunile interna]ionale sunt fapte ce aduc atingeredreptului interna]ional [i constau din ac]iuni sau inac]iuni iliciteale unui stat sau ale unei persoane \n rela]iile sale cu alt stat

sau alt= persoan=.Elementul esen]ial al infrac]iunii interna]ionale \l

constituie pericolul pe care \l prezint= pentru pacea [isecuritatea interna]ional= ceea ce, \n mod obligatoriu, atragesanc]iuni penale.

Potrivit reglement=rilor de drept interna]ional,infrac]iunile interna]ionale se \mpart \n dou= categorii:

infrac]iuni s=vâr[ite de persoane fizice, \n numele unuiorgan al statului. Din aceast= categorie fac parte crimelecontra p=cii [i securit=]ii interna]ionale, crimele de r=zboi [icrimele contra umanit=]ii;

infrac]iuni comise de persoane particulare \n nume

propriu, din care fac parte terorismul, pirateria, sclavajul [itraficul cu opere de art=, de ma[ini, traficul cu sclavi,falsificarea de moned= etc. Persoanele particulare devinsubiecte ale infrac]iunii dac= ac]iunile lor il icite contravinnormelor de drept interna]ional.

Persoanele particulare devin subiecte ale infrac]iunii dincea de a doua categorie dac= ac]iunile lor ilicite contravinnormelor de drept interna]ional.

|n ultimii ani, configura]ia criminalit=]ii interna]ionale acunoscut muta]ii importante, material izate mai ales prinrecrudescen]a unor infrac]iuni, cum sunt: terorismul, traficul dedroguri, traficul de persoane, traficul de opere de art=, demoned= fals= etc.

Unele dintre aceste infrac]iuni sunt definite prin diverseconven]ii interna]ionale, cum sunt de exemplu: falsul demoned= (Conven]ia din 1929) sau reprimarea exploat=rii fiin]eiumane [i proxenetismul (Conven]ia din 1949), Conven]ia

16 CRIMINALISTICA



unic= privind stupefiantele din 1961, Conven]ia interna]ional=privind combaterea criminalit=]ii transfrontaliere din 2000 etc.

Alte infrac]iuni prezint= un caracter interna]ional \ncircumstan]e determinate de comportamentul autorului, ca deexemplu:

actele preparatorii ale unei infrac]iuni, efectuate \ntr-o]ar=, [i consumarea infrac]iunii \n alt= ]ar= sau \n mai multe ]=ri;

infrac]iuni de acela[i gen, comise succesiv \n maimulte ]=ri; autorul unei infrac]iuni comis= \ntr-o ]ar= serefugiaz= \n alt= ]ar=, pentru a nu fi tras la r=spundere juridic=;

transferarea produsului unei infrac]iuni, a obiectelorsau documentelor care au servit la comiterea ei, din ]ararespectiv= unde s-a comis, pe teritoriul altei ]=ri.

Acestea ar fi numai unele din situa]iile care ar puteaconstitui obiectul unei conlucr=ri interna]ionale \n materiepoli]ieneasc=, deoarece c=utarea [i descoperirea autoriloracestor infrac]iuni, ori arestarea lor \n vederea extr=d=rii,presupun un amplu schimb de informa]ii, de investiga]ii [icercet=ri la scar= interna]ional=.

Cooperarea nu se limiteaz= numai la urm=rirea,prinderea [i extr=darea infractorilor da]i \n urm=rire

interna]ional=, ci vizeaz= [i alte aspecte. Lupta interna]ional= \mpotriva crimei \nseamn=, de fapt, adi]ionarea ac]iunilordesf=[urate de c=tre poli]iile na]ionale ale tuturor ]=rilor ce ausemnat conven]ii, tratate ori fac parte din organiza]iiinterna]ionale specializate \n lupta \mpotriva criminalit=]ii.2

|n limitele competen]elor lor na]ionale, stabilite prin legi,regulamente [i alte norme de drept, autorit=]ile poli]iene[tidintr-o ]ar= pot coopera [i ac]iona \n beneficiul unei poli]ii dinalt= ]ar=, la solicitarea acesteia. De re]inut, din cele expuse, c=lupta \mpotriva crimei pe plan mondial nu este opera [iatributul unor “superbrig=zi” interna]ionale de poli]ie, compusedin “superdetectivi”, care se deplaseaz= dintr-o ]ar= \n alta \nurm=rirea [i arestarea infractorilor.

Deci cooperarea poli]ieneasc= este o activitate care sedesf=[oar= \ntr-un cadru bine stabilit, cu respectarea unornorme de drept intern [i interna]ional.

Din cele expuse pân= acum rezult= c= lupta \mpotrivafenomenului infrac]ional, pe plan interna]ional, nu este opera [iatr ibutul unor “superbrig=zi” interna]ionale compuse din“superdetectivi”. |n limita competen]elor lor na]ionale, stabiliteprin legi, regulamente [i alte norme de drept, autorit=]ilepoli]iene[ti dintr-o ]ar= pot coopera [i ac]iona \n sprijinul uneipoli]ii dintr-o ]ar= afiliat= la aceaste organiza]ii, \ntr-o serie deprobleme, ca de exemplu:

schimbul de informa]ii cu caracter poli]ienesc, privind

infractorii interna]ionali (identitate, antecedente penale,moduri de operare specifice anumitor grupuri de infrac]iuni,mijloace de transport utilizate de infractori, documente deidentitate false aflate asupra lor etc.);

transmiterea unor documente; audierea unor martori sau persoane suspecte; supravegherea activit=]i i unor persoane care se

deplaseaz= \n str=in=tate; efectuarea de investiga]ii pentru identificarea unui

infractor urm=rit sau a unor obiecte furate; efectuarea de arest=ri [i extr=d=ri ale infractorilor da]i

\n urm=rire interna]ional=; prevenirea [i reprimarea infrac]iunilor interna]ionale

(terorismul crima organizat=, pirateria, sclavajul, falsurile demoned=, traficul de persoane etc.).

Volumul [i varietatea motivelor de cooperarepoli]ieneasc= sunt considerabile [i diversificate. Spre edificare

trebuie men]ionat obiectul |n]elegerilor, Protocoalelor,Conven]iilor [i Programelor \ncheiate de Ministerul Internelor[i Reformei Administrative din România [i ministerele similaredin alte ]=ri, conform c=rora p=r]ile se oblig= s= coopereze [is=-[i acorde asisten]= \n domenii variate, cum sunt:combaterea terorismului, a traficului de droguri, a activit=]iloreconomice ilegale, a traficului cu ma[ini furate, a treceriiilegale a frontierei, preluarea cet=]enilor, asigur=ri logistice(schimb de experien]=, specializ=ri, dot=ri cu tehnic= etc.).3

Con]inutul documentelor de cooperare cuprinde tot maides prevederi care \ncurajeaz= schimbul de speciali[ti \nmaterie, schimbul de tehnologie, preg=tirea cadrelor \n [coliproprii (de exemplu: conform Declara]iei de colaborare \ntreMinisterul Internelor [i Reformei Administrative al României [iMinisterul de Interne al Republicii Franceze [i al Programuluide cooperare \n domeniul siguran]ei interne pe anul 1991, seprevede o serie de probleme privind schimbul de speciali[ti pedomenii de activitate, inclusiv [colarizarea unor poli]i[ti români

\n Fran]a pe termene diferite).Desigur, preveder ile documentelor de colaborare

converg de fiecare dat= spre scopul principal al colabor=rii, [i

anume prevenirea [i combaterea a ceea ce practicainterna]ional= denume[te “criminalitatea interna]ional=”.Domeniile cooper=rii \ntre poli]iile na]ionale ale statelor

sunt date de principalele forme ale criminalit=]ii interna]ionale,de evolu]ia acesteia \n timp [i de eforturile \ntreprinse pentrucontracararea ei.

|n acest context cooperarea interna]ional= \ntre state serealizeaz= \n principal \n urm=toarele domenii:

infrac]iunile interna]ionale; terorismul interna]ional; pirateria sau brigandajul maritim [i aerian; sclavajul [i traficul cu sclavi; traficul ilicit de stupefiante; crima organizat=; falsificarea de moned= [i traficul interna]ional de

moned= fals=; extr=darea infractorilor interna]ionali.Con[tientizând faptul c=, fa]= de un fenomen negativ

care transcede frontierele na]ionale, m=surile de limitare nupot fi luate decât la aceea[i scar=, statele au hot=rât ca, \ncadrul cooper=rii interna]ionale, s= fie create ORGANISMEDE COOPERARE POLI}IENEASC+ INTERNA}IONAL+.Aceste organisme sunt reprezentate de:

Organiza]ia Interna]ional= de Poli]ie Criminal= O.I.P.C.-INTERPOL;

Institu]ia ofi]erilor de leg=tur= (ata[at de afaceri interne);EUROPOLUL;SECI (Ini]iativa de cooperare \n sud-estul Europei pentru

combaterea infrac]iunii transfrontaliere).Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc= se realizeaz= \n

principal prin: asisten]= juridic= interna]ional= \n materie penal=; schimb de date [i informa]ii operative cu caracter

poli]ienesc.

|nfiin]at \n anul 2005, Centrul de CooperarePoli]ieneasc= Interna]ional= (C.C.P.I.), are \n structura saPunctul Na]ional Focal [i Biroul Na]ional Interpol. Crearea

acestui important organism “de convergen]=”, dar [i dediseminare a informa]iilor a reprezentat un progres remarcabil,demonstrând eforturile deosebite ale României de a se aliniala standardele institu]ionale [i opera]ionale interna]ionale.

CRIMINALISTICA 17



Toate demersurile autorit=]ilor române s-au concentrat asupraunui obiectiv priori tar: integrarea României \n UniuneaEuroperan=. Crearea C.C.P.I. a fost impus= de evolu]iile fire[tiale agen]iilor române[ti de aplicare a legii, atât la nivelregional,- SECI, Europol, cât [i la nivel global - Interpol. |ncadrul Centrului, au fost unificate toate canalele de cooperarepoli]ieneasc= interna]ional= cu un singur centru demonitorizare a solicit=rilor [i datelor operative primite [itransmise, respectându-se principiul “o singur= cale de intrare,o singura cale de ie[ire”. S-a redus, astfel, timpul de r=spuns,schimbul de informa]ii [i mesaje vizând combatereainfrac]ionalit=]ii transfrontaliere fiind mai eficient gestionat. |nprimul trimestru al anului 2006, Centrul de CooperarePoli]ieneasc= Interna]ional= a acordat o aten]ie deosebit=sarcinilor ce i-au revenit din Planul de m=suri prioritare pentruintegrarea \n Uniunea European=, 2006-2007. Referitor laprogresele \nregistrate \n domeniul afacerilor interne, domnulOlli Rehn - comisarul european pentru extindere a remarcateficien]a schimbului de informa]ii [i a cooperarii poli]iene[tiinterna]ionale desf=[urate de autorit=]ile române. Centrul deCooperare Pol i]ieneasc= Interna] ional= s-a impl icat \n

crerarea Unit=]ii Na]ionale Europol, realizându-se, astfel,insti tu]ionalizarea canalului de cooperare poli] ieneasc=Europol, la nivelul României. Proiectul de extindere Europol vaasigura cooperarea activ= a României cu Oficiul European dePoli]ie, \nainte de aderare [i participarea intens= la activitateaacestui organism European de Poli]ie, dup= 1 ianuarie 2007.

Totodat=, ]inând seama de acest context, s-au creat noiinstrumente [i mijloace necesare [i cu randament crescut,cum ar fi, institu]ia ofi]erului de leg=tur= (ata[at de afaceri interne). }=rile implicate \n cooperarea interna] ional=utilizeaz= ofi]eri de leg=tur= pe probleme de poli]ie, cu scopulde a promova, accelera [i intensifica cooperarea. |n acest,sens aceast= cooperare se realizeaz= prin intermediul

ofi]erilor de leg=tur= care, \n baza \n]elegerilor \ncheiate \ntrestate, sunt trimi[i \n statele membre [i \[i desf=[oar=activitatea \n cadrul reprezentan]elor din str=in=tate alestatelor respective.

Atât timp cât ofi]erii de leg=tur= au fost trimi[i la post, \nbaza protocolului de resort, ei sunt parte a reprezent=riiintereselor generale ale ambasadei. |n aceast= direc]ie eitrebuie s= ]in= seama de acest lucru la primirea sarcinilor.

|n baza atribu]iilor repartizate prin lege, ofi]erii deleg=tur= au sarcina de a acorda sprijin [i de a efectua schimbde informa]ii cu autorit=]ile competente pentru aceste sarcinidin statul acreditar, precum [i cu alte servicii specializate

suprastatale [i interstatale.Atribu]iile ofi]erilor de leg=tur= sunt urm=toarele : s= documenteze [i s= evalueze, sub raport strategic

[i tactic, situa]ia evolu]iilor \nregistrate \n domeniulinfrac]ionalit=]ii transfrontaliere;

s= culeag= informa]ii [i s= procedeze la schimb deinforma]ii, \n scopul sprijinirii [i \ndeplinirii sarcinilor;

s= men]in= contacte cu:1. autorit=]ile competente din statul acreditar [i din

statele ter]e care i-au fost date \n domeniul deresponsabilitate;

2. al]i ofi]eri de leg=tur= reziden]i \n statul acreditar saustatele ter]e, care i-au fost date \n domeniul s=u de

responsabilitate;3. alte persoane, institu]ii [i autorit=]i.Acord= asisten]= de specialitate pentru stabilirea [i

clarificarea problemelor ce pot fi rezolvate, \n cauze penale

concrete, prin apelarea la instrumentele de cooperare instituitede OIPC.

|n plus, ofi]erul de leg=tur= mai are sarcina de amonitor iza problemele importante ale poli ]iei d in statulacreditar, inclusiv m=surile pentru combaterea criminalit=]ii, \nspecial a criminalit=]ii organizate interna]ionale.

Ofi]erii de leg=tur= nu desf=[oar= activit=]i ce implic=exercitarea autorit=]ii statului trimi]=tor \n statul acreditar [itrebuie s= respecte prevederile dreptului interna] ional,legisla]ia statului acreditar, precum [i prevederile acordurilor

\ncheiate cu statul acreditar. |n concluzie, institu]ia ofi]erului de leg=tur= constituie

una dintre modalit=]ile de apropiere a cooper=rii poli]iene[tiinterna]ionale de unit=]ile operative ale poli]iei, astfel \ncât s=permit= rezolvarea \n cel mai scurt timp [i cu eficien]= sporit=a solicit=rilor de colaborare primite din str=in=tate sau trimisede autorit=]ile statului \n alte ]=ri.

Volumul [i varietatea motivelor de cooperarepoli]ieneasc= \ntre state sunt considerabile. |n anumitecircumstan]e, aceast= cooperare depinde de factori politiciexteriori, \ndeosebi atunci când poli]ia ac]ioneaz= la ordinele

magistraturii. Dar [i \n aceast= ipostaz= cooperareapoli ]ieneasc= aduce mari servici i autorit=]ilor de poli]ie judiciar=, deoarece poli]ia solicit= magistra]ilor [i transmitecererile lor la nivel interna]ional. A[a se explic= faptul c=, gra]iecooper=rii poli]iene[ti interna]ionale, tratatele de extr=daredevin mult mai eficace, \ntrucât, mai \nainte de a se solicitaextr=darea unui infractor urm=rit, trebuie cunoscut= ]ara \n carese afl=, sarcin= ce intr= \n sfera de activitate a poli]iei.

Cooperarea poli]ieneasc= interna]ional= faciliteaz=, deasemenea, contactele directe \ntre poli]i[ti. Astfel, \n cazuriledeosebit de grave [i complexe, se poate ivi necesitatea ca unpoli]ist dintr-o ]ar= s= se deplaseze \n alt= ]ar= pentru a-isprijini pe colegii s=i locali, având avantajul cunoa[terii unor

detalii rezultate din ancheta efectuat= \n propria sa ]ar=.

BibliografieConven]ia din 1904 privind traficul cu fiin]e umaneConven]ia din 1929 privind falsificarea de moned=Conven]ia din 1961 privind traficul de stupefiantePele Gh., Hurdubaie I., Interpolul [i criminali tatea interna]ional=, Ed.Ministerului de Interne, Biroul Na]ional Interpol, Bucure[ti, 1983, pag.5-7Wolfgang Wehner – Echec au crime. Histoire de la criminologie, Casternuan,1966Lucr=rile “Primului Congres de poli]ie judiciar=”, 14-18 aprilie 1914, PrincipatulMonacoGeam=nu G, Drept interna]ional penal, Ed. Academiei, Bucure[ti, 1977Suceav= I, Coman F, Criminali tatea [i organiza] ii le interna]ionale, Ed.Romcartexim, Bucure[ti, 1997

}ical G., Iamandi L., Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc=, Ed. Dun=rea deJos, Gala]i, 2006.

NOTE:1 Conven]ia din 1904 privind traficul cu fiin]e umane. Conven]ia din 1929privind falsi ficarea de moned=. Conven]ia din 1961 privind traf icul destupefiante. Conven]ia din 1988 privind traficul de stupefiante.2 Gh.Pele, Ioan Hurdubaie – Interpolul [i criminalitatea interna]ional=, Ed.Ministerului de Interne, Biroul Na]ional Interpol, Bucure[ti, 1983, pag.5-7.3 Ibidem4 WolfgangWehner – Echec au crime. Histoire de la criminologie, Casternuan,1966, pag. 171.5 O.I.P.C. – Organiza]ia Interna]ional= a Poli]iei Criminale6 Lucr=r ile “Primului Congres de pol i] ie judiciar=”, 14-18 april ie 1914,Principatul Monaco7 Grigore Geam=nu – Drept interna]ional penal, Ed. Academiei, Bucure[ti,

1977, pag. 127.8 }ical G., Iamandi L., Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc=, Ed. Dun=reade Jos, Gala]i, 2006, pag. 99 }ical G., Iamandi L., Cooperarea interna]ional= poli]ieneasc=, Ed. Dun=reade Jos, Gala]i, 2006, pag. 18.

18 CRIMINALISTICA



Dispozi]iile art. 22 din Legea 678/2001 privindefectuarea actelor premerg=toare se refer= la folosireainvestigatorilor sub acoperire, institu]ie care a fost men]ionat=pentru prima dat= \n România \n Legea 143/2000 privindcombaterea consumului [i traficului de stupefiante.

La data apari]iei Legii 678/2001 nu existau prevederi

generale relative la activitatea investigatorului sub acoperire, \ns=, prin Legea 281/2003 prin care a fost modificat Codul deprocedur= penal=, au fost introduse art. 224 indice 1 [iurm=toarele [i s-a prev=zut c=, \n aceast= materie, dispozi]iileCodului de procedur= penal= se completeaz= cu cele dinlegile speciale.

Este cazul prevederilor Legii 39/2003 privindcombaterea [i prevenirea criminalit=]ii organizate care, \n art.17, fac referire la poli]i[ti sub acoperire din cadrul structurilorspecializate ale Ministerului Internelor [i ReformeiAdministrative, care pot fi folosi]i \n vederea strângerii datelorprivind s=vâr[irea infrac]iunilor [i identificarea f=ptuitorilor.

Legea nr. 508/2004, \n dispozi]iile art. 17, define[teno]iunea de “investigatori sub acoperire” ca fiind ofi]eri sauagen]i ai poli]iei judiciare special desemna]i \n acest scop [icare pot efectua investiga]ii numai cu autorizarea motivat= aprocurorului anume desemnat.

|n prevederile art. 224 indice 1 C.p.p. se sugereaz= c=investigatorul \[i desf=[oar= activitatea numai \n faza actelorpremerg=toare, \n vederea strângerii datelor privind existen]aunor infrac]iuni [i identific=rii presupu[ilor autori. Conform art.17 din Legea 508/2004 se pot folosi investigatori subacoperire doar \n condi]iile existen]ei autoriz=rii motivate a

procurorului desemnat de procurorul-[ef.Condi]iile premis= pentru ob]inerea autoriz=riiprocurorului sunt urm=toarele:

existen]a indicii lor temeinice [i concrete despres=vâr[irea ori preg=tirea unei infrac]iuni privind traficul depersoane;

infrac]iunea respectiv= s= nu poat= fi descoperit= orif=ptuitorii s= nu poat= fi identifica]i prin alte mijloace;

scopul urm=rit s= fie acela de descoperire a faptelor,de identificare a autorilor [i de ob]inere a mijloacelor de prob=.

Cererea scris= \mbrac= forma scris=, se adreseaz=procurorului [i, potrivit art. 224 indice 2, alin. 3 C. p. p., va

cuprinde datele [i informa]iile privitoare la faptele [ipersoanele fa]= de care exist= presupunerea c= au s=vâr[it oinfrac]iune o perioad= pentru care se cere autorizarea.

Ordonan]a procurorului, prin care se autorizeaz=

folosirea investigatorilor sub acoperire, trebuie s= cuprind=, pelâng= men]iunile prev=zute de art. 203 C. p. p., [iurm=toarele date:

indicii temeinice [i concrete care justific= m=sura [imotivele pentru care m=sur= este necesar=;

activit=]ile pe care le poate desf=[ura investigatorul

sub acoperire; persoanele fa]= de care exist= presupunerea c= au

s=vâr[it o infrac]iune; identitatea sub care investigatorul sub acoperire

urmeaz= s= desf=[oare activit=]ile autorizate; perioada pentru care se d= autorizarea.

|n conformitate cu prevederile art. 224 indice 2, alin 2 dinC.p.p., perioada pentru care se poate autoriza folosireainvestigatorilor sub acoperire este de cel mult 60 de zile.Aceast= perioad= poate fi prelungit= pentru motive temeinic

justificate, fiecare prelungire neputând dep=[i 30 de zile, iardurata total= a autoriz=rii \n aceea[i cauz= [i cu privire la

aceea[i persoan= nu poate dep=[i un an.Pentru ca actele \ntocmite de investigatorul sub

acoperire s= aib= valoare de mijloc de prob=, instan]a de judecat= va verifica respectarea condi]iilor de form= [i de fondale autoriza]iei, astfel cum sunt prev=zute de art. 224, indice 2C.p.p. dar p=strarea secretului identit=]ii investigatorului subacoperire este esen]ial= atât fa]= de instan]a de judecat= cât[i de p=r]ile din dosar sau ap=r=torii acestora.

Se impune astfel s= nu fie men]ionate, \n actele deprocedur= care se efectueaz=, numele [i prenumele,domiciliul, locul de munc=, profesia [i nici alte informa]ii

pentru identificarea investigatorului sub acoperire, putând fiutilizate pentru aceasta alt nume, num=r sau parol=.Pentru reu[ita opera]iunii, p=strarea confiden]ialit=]ii

identit=]ii agentului sub acoperire este esen]ial=, \n sensul c=despre autorizarea introducerii investigatorului trebuie s= aib=cunostin]= cât mai pu]ine persoane, de preferin]= doarprocurorul, [eful serviciului din care face parte investigatoruldesemnat ca persoan= de leg=tur= a agentului sub acoperire.

|n Legea 678/2001 nu sunt prev=zute reguli proceduraleprivind audierea investigatorului sub acoperire: nici pentrufaza urm=ririi penale [i nici pentru faza cercet=rii judec=tore[tiori asupra modului \n care trebuie p=strate datele esen]iale ale

opera]iunii.Astfel exist= o singur= prevedere cu aplicabilitate

general=, respectiv art. 33, alin. 2 din Legea 218/2002 privindorganizarea [i func]ionarea Poli]iei Române, care prevede c=

CRIMINALISTICA 19

Comisar-[ef de poli]ie drd. CRISTIAN NISTORESCU

L’investigation criminalistique du trafic des êtres humaines, en utilisant les investigateurs secrets, se

déroule conformément à la loi. Ce sont des offciers et des agents de la police judiciare spécialement désignés

pour ce travail et avec l’ autorisation motivée du procureur.



“sursele de informare, metodele [i mijloacele activit=]ii deculegere a informa]iilor au caracter confiden]ial [i nu pot fidezv=luite de nimeni \n nici o \mprejurare”.

Pentru evitarea riscului deconspir=rii investigatorului subacoperire, conform art. 86 indice 1 din C.p.p., se poate efectuaascultarea martorului \n procesul penal, dar sub o alt=identitate decât cea real=.

Procedura special= instituit= de art. 86 indice 2 din

C.p.p. prevede dou= modalit=]i de ascultare: prima fiind cea \n care p=r]ile nu sunt prezente, caz \n

care declara]ia investigatorului se \nregistreaz= cu mijloacevideo [i audio [i se red= \n forma scris=;

cea de-a doua modalitate presupune existen]a unei

re]ele de televiziuni care s= realizeze distorsionarea vocii, aimaginii, caz \n care p=r]ile [i ap=r=torii acestora particip= laaudiere, fiind respectat astfel principiul contradictorialit=]ii.

|n dispozi]iile art. 17, pct. 3 din Legea nr. 508/2004 seprevede c= art. 22 din Legea nr. 39/2003 privind combaterea[i prevenirea criminalit=]ii organizate se aplic= \n modcorespunz=tor, \n sensul c= investigatorul sub acoperire poatebeneficia de recompense financiare, \n condi]iile stabilite de

procurorul desemnat de procurorul-[ef al Direc]iei. M=surispeciale de protec]ie \n condi]iile prev=zute de Legea nr.682/2003 privind protec]ia martorilor pot fi instituite pentruinvestigatorul sub acoperire, precum [i pentru membrii familieiacestuia.

20 CRIMINALISTICA

Editura Europolis din Constan]a a realizat dou= lucr=ri,apar]inând domnului conf. univ. dr. Gheorghe Alecu, membru alAsocia]iei Criminali[tilor din România, prodecan al Facult=]ii dedrept Constan]a din cadrul Universit=]ii “Spiru Haret”: Dreptpenal; • Criminalistic=. No]iuni teoretice [i practice. Ambelelucr=ri sunt edi]ia a II-a revizuit= [i ad=ugit=.

Prima lucrare trateaz=, \n principal, urm=toarele: Considera]ii privind partea general= [i partea special=

a dreptului penal; Dreptul penal ca ramur= de drept [i [tiin]= a

dreptului penal; Izvoarele dreptului penal;

Aplicarea legii penale \n timp [i \n spa]iu; Raportul juridic penal; Infrac]iunea; Con]inutul infrac]iunii; Formele infrac]iunii interna]ionale, dup= fazele ei

de desf=[urare; Infractorul; Unitatea de infrac]iune; Cauzele care \nl=tur= caracterul penal al faptei; R=spunderea penal=; Sanc]iunile de drept penal; Aplicarea [i executarea pedepsei; Cauzele care \nl=tur= sau modific= executarea pedepsei [i

consecin]ele condamn=rii.Cea de-a doua lucrare este pentru uzul studen]ilor facult=]ilor

de drept, reprezentând un adev=rat “caiet de seminar”, pentrudisciplina “Criminalistic=”, menit s= asigure aprofundarea cuno[tin]elor teoretice, dar [io real= preg=tire practic= a studen]ilor, precum [i a practicienilor ce lupt= nemijlocit cucriminalitatea.

|n con]inutul lucr=rii sunt redate \n mod [tiin]ific, \n principal, urm=toarele probleme:• identificarea criminalistic=; • tehnici de identificare a persoanei dup= semnalmente,voce [i prin alte metode criminalistice; • procedura de efectuare a constat=rilor tehnico-[tiin]ifice [i a expertizei criminalistice; tehnicile de laborator destinate investiga]iilorcriminalistice; • fotografia judiciar=; • traseologia; • balistica judiciar=; • cercetareacriminalistic= a falsului; • elemente de tactic= criminalistic=; • tactica efectu=rii

perchezi]iei; • metodologia investig=rii omorului.Prof. VASILE L+P+DU{I

La revue de l’Association des Criminalistes de Roumanie appuie le développement

de la science criminalistique roumaine par différentes activités y compris par la

présentation dans ces pages des plus importantes ouvrages nouvellement parus.



IntroducereMai mult se vorbe[te despre generalii care au purtat

r=zboaie decât despre cei care se preg=tesc s= fac= fa]=noilor confrunt=ri. O observa]ie similar= poate fi f=cut= cuprivire la anumite persoane importante din agen]iile desecuritate occidentale.

Mul]i au fost len]i \n a r=spunde cre[terii rapide aamenin]=rii terorismului islamist. Ace[tia au preferat s= seconcentreze asupra pericolelor cunoscute, dar \n rapidasc=dere prezentat= de grupurile na]ionaliste [i revolu]ionare.De exemplu, separati[tii basci, corsicani [i irlandezi din Spania,Fran]a [i respectiv Regatul Unit.

Grupurilor islamiste radicaliste li s-au permis s= operezecu supraveghere minim= \n Londra, Paris [i \n alte ora[eeuropene. Protestele ambasadorilor din ]=ri ca Arabia Saudit=au fost ignorate.

Când adevarata natur= [i dimensiune a amenin]=riiislamiste radicaliste a devenit evident= (mai ales dup=distrugerea World Trade Center din New York, \n 2001)majoritatea agen]iilor de securitate era nepreg=tit= [i echipat=necorespunz=tor, pentru a face fa]= noii situa]ii.

Islami[tii radicali[ti [i Regatul UnitLucrarea se va concentra asupra situa]iei din Regatul

Unit, asigurând un studiu de caz folositor. Poli]ia britanic= [iserviciile secrete sunt printre cele mai experimentate din lume.

Ele au trebuit s= lupte cu amenin]=rile teroriste de cel pu]indou= secole.Regatul Unit este probabil ]inta primar= a re]elei Al-

Qaeda [i a organiza]iilor similare. Un factor major este num=rulmare [i \n cre[tere al popula]iei musulmane \n ]ar=. De[imajoritatea respect= legea [i cet=]enii ei, mul]i tinerimusulmani par s= fie din ce \n ce mai \nstr=ina]i [i nemul]umi]i.De asemenea, ace[tia au tendin]a de a petrece \n fiecare anmari perioade de timp \n Pakistan sau \n alte ]=ri musulmane.Nu este dificil pentru islami[tii radicali[ti s= manipuleze [i s=recruteze astfel de indivizi.

Al]i factori includ rela]ia apropiat= a Marii Britanii cu

Statele Unite, sprijinul acordat statului Israel, activit=]ileanterioare ca putere colonial= (mai ales \n Orientul Mijlociu).Dup= primul r=zboi mondial, Liga Na]iunilor a dat Marii Britaniiresponsabilitatea fostului teritoriu otoman, cunoscut sub

numele de Palestina. |n consecin]=, na]ionali[tii arabi facr=spunz=toare Marea Britanie de \nfiin]area statului Israel.

R=zboiul din 2003 cu Irak este o alt= problem= major=.Dimensiunea amenin]=riiDe[i este imposibil s= se calculeze dimensiunea

amenin]=rii, cu siguran]= se poate afirma c= aceasta esteserioas= [i \n cre[tere. Acest lucru rezult= clar din activitateaServiciului Britanic de Securitate Intern= (MI5). |n 2001, MI5 aidentificat, pe teritoriul Regatului Unit, 250 de persoanesuspectate de terorism, a[a-numitele “]inte primare deinvestigat”. Pân= \n anul 2006, 1.600 erau sub supraveghere.Majoritatea constituind-o membrii ai aproximativ 200 degrupuri sau re]ele teroriste.

De[i activit=]ile MI5 primesc o publicitate limitat=, ElizaManningham-Buller, director general, a dezv=luit, \n noiembrie2006, c= agen]ia investiga 30 de conspira]ii “prioritate nr. 1”;de exemplu, comploturi vizând ucideri [i distrugeri depropriet=]i1. Aceasta a afirmat:

“Sinuciderea [i uciderea altora este… o op]iune atractiv=pentru unii cet=]eni ai acestei ]=ri… Amenin]area esteserioas=, este \n cre[tere, [i cred c= va fi cu noi timp de ogenera]ie. Este o campanie sus]inut=, nu o serie de incidenteizolate. Urm=re[te epuizarea voin]ei noastre de a rezista…Ast=zi vedem folosirea dispozitivelor improvizate.Amenin]area de mâine poate include, [i sugerez c= va include,

folosirea agen]ilor chimici, bacteriologici, a materialelorradioactive [i chiar a tehnologiei nucleare.”Declara]ia a fost f=cut= la scurt timp dup= ce Dhiren

Barot, un membru Al-Qaeda, a fost condamnat pentrupl=nuirea atacurilor cu ma[ini capcan= \n Londra. A fostcondamnat la 40 de ani de \nchisoare. Câteva zile mai târziu,Ministerul Britanic al Afacerilor Externe a organizat uninstructaj asupra contraterorismului pentru mass-media. Cânda fost \ntrebat dac= exist= vreo \ndoial= cu privire la faptul c=Al-Qaeda pl=nuie[te s= atace ]=rile occidentale – inclusivRegatul Unit – cu arme nucleare, un oficial superior a r=spuns:“Nu exist= nici o \ndoial=… {tim c= la aceasta aspir=, [tim c=

\ncearc= s= ob]in= material, [tim c= \ncearc= s= ob]in=tehnologie.”2

De[i declara]iile de acest fel sunt greu de verificat, sunttot mai multe dovezi c= tribunalele penale din Marea Britanie

CRIMINALISTICA 21

DR. MICHAEL WATSON, Senior Lecturer \n LawUniversity of Huddersfield United Kingdom

La Grande Bretagne a été forcée de s’occupper avec les menaces terroristes depuis plus de deux siécleset est maintenant un but majeur pour les radicaux islamistes. Cet ouvrage examine la nature de l’actuellemenace et des problèmes contre lesquels la Police de la Grande Bretagne et les forces de sécurité doiventlutter.

T h e Un ite d K in g d o m h a s b e e n fo rc e d t o d e a l w ith t e rr o r is t th r e a ts fo r a t le a s t tw oc e n tu r ie s a n d is n o w a m a jo r ta r g e t fo r ra d ic a l Is lam is ts . T h is p a p e r e x am in e s th en a tu r e o f th e c u rre n t th r e a t a n d th e p r o b lem s fa c e d b y th e B r itis h p o lic e a n d s e c u r ity



se str=duiesc s= fac= fa]= num=rului \n continu= cre[tere decazuri de terorism. |n octombrie 2006 erau 34 de procese, \ncare erau implica]i 99 de acuza]i, situa]ie pe care tribunalelenu au mai experimentat-o \nainte.3 Acestea au un impactserios [i negativ asupra proceselor penale conven]ionale.

Opera]iunile de supraveghereImaginea popular= a opera]iunilor de supraveghere este

de obicei diferit= de realitate. |n c=r]i [i \n filme o echip= de

investigatori captureaz= un individ sau o serie de indivizi \ntr-o anumit= ordine.

|n Regatul Unit, aproximativ 2.800 de angaja]i ai MI5investigheaz=, \n mod curent, aproximativ 1.600 suspec]i. Uniidintre ace[tia sunt mult mai periculo[i decât al]ii, dar esteextrem de dificil s=-i identifici pe cei care reprezint= cel maimare risc; de exemplu, cei antrena]i de c=tre profesioni[tii Al-Qaeda (precum domnul Barot).

De obicei, poten]ialii terori[ti nu au profiluri clare.Conspira]iile lor pot fi comploturi serioase, fantezii deadolescent, sau ceva \ntre aceste dou= categorii. Sepresupune c= multe comploturi nu au fost detectate.

Probleme majore pot ap=rea atunci când conspira]iadevine activ=; de exemplu, atunci când se \ntrevede oamenin]area real= [i iminent=. A existat o astfel de amenin]arela aeroportul Heathrow din Londra [i zborurile transatlanticedin vara anului 2006. Un asemenea pericol poate consuma opropor]ie mare din resursele umane [i materiale ale MI5,resurse care inevitabil sunt redirec]ionate de la alteinvestiga]ii. Dac= mai multe conspira]ii ar deveni active \nacela[i timp, MI5 s-ar confrunta cu serioase dificult=]i. 4

De asemenea, ar trebui observat faptul c= opera]iunilede supraveghere [i alte m=suri de securitate pot \ncurajaterori[tii s=-[i schimbe tacticile. Fabricarea [i detonarea

explozivilor \n locuri publice este o munc= complex=. Mul]ioameni vor fi adesea implica]i [i secretul este greu de p=strat

\n aceste circumstan]e.R=pirile [i crimele rituale sunt mai u[or [i mai sigur de

organizat. Efectiv \nregistrate, acestea pot avea o marevaloare propagandistic=.5

Resursele [i personalulResursele disponibile pentru MI5 [i alte agen]ii de

securitate din Marea Britanie au crescut rapid [i considerabil \nultimii ani. Este de \n]eles. Fiecare persoan= suspectat= deterorism, identificat= de obicei, conduce la mai multe. Suntdovezi c= num=rul agen]iilor de securitate cresc poate prea

repede. Este nevoie de timp pentru formarea ofi]erilor.Relativ pu]ini ofi]eri britanici au o experien]= personal=

direct= cu islamul. De[i majoritatea musulmanilor britanici,95%, sunt de etnie asiatic=, numai 6% din personalul MI5provin din minorit=]i etnice.6 P=trunderea \n ArmataRepublican= Irlandez= (IRA) [i a altor grupuri republicane afost relativ u[oar= ([i relativ sigur=) \n compara]ie cupenetrarea grupurilor islamiste radicaliste.

Pe parcursul anilor 1970 [i 1980 un num=r mic de celuleIRA a operat pe teritoriul Regatului Unit (dou= sau trei la unmoment dat). De[i au avut o autonomie considerabil=, acesteaau func]ionat \n cadrul unor structuri semi-militare.

Comandan]ii celulelor r=spundeau \n fa]a “Consiliului Armatei”al Armatei Republicane Irlandeze. Amenin]area islamist=radicalist= este mult mai difuz=.

Exista, de asemenea, [i problema riscului. Opera]iunile

secrete \n Irlanda au fost adesea periculoase. Cele \nPakistan [i Afghanistan sunt mult mai periculoase.

Investiga]iile \n Regatul Unit implic=, \n mod normal,suspec]i [i asocia]i, care sunt dispu[i s= moar= [i s= ucid=pentru convingerile lor.

Arest=ri [i acuz=ri |n Evul Mediu, anumite biserici aveau dreptul s= acorde

refugiu persoanelor acuzate de activit=]i criminale. |n Anglia

acest privilegiu – de care s-a f=cut abuz- a fost abolit \n 1623.De[i locurile cre[tine de rug=ciune nu se mai bucur= de acestprivilegiu, sunt dovezi c= ofi]erii de poli]ie sunt extrem dereticen]i s= intre \n moscheele musulmane f=r= permisiune. |nianuarie 2007, un suspect de terorism din Manchester a c=utatad=post [i protec]ie la o moschee. Se pare c= a sc=patfolosind o ie[ire din spatele cl=dirii, \n timp ce ofi]erii de poli]ienegociau cu oficialii ata[a]i ai moscheei. Se crede c= mai târziua plecat \n Pakistan, folosind un pa[aport fals. 7

Hainele purtate de c=tre mul]i musulmani pot cauza, deasemenea, probleme serioase. Pe data de 21 iulie 2005 patrutineri au \ncercat s= detoneze bombe \n Londra. Nici unul nu

a avut succes. Unul dintre ei, Yassin Omar, se pare c= a fugitdin capital= cu un autobuz spre Birmingham purtând o burka(un costum care acoper= corpul [i fa]a). |n decembrie 2006,Mustaf Jamma, care se presupune c= a ucis un ofi]er de poli]iebritanic, a ob]inut permisiunea de a se \mbarca \ntr-un avionpe aeroportul Heathrow, purtând un costum similar [i folosindpa[aportul surorii sale. Exist= dovezi c= mai târziu a ajuns \nSomalia.8

O problem= asem=n=toare este utilizarea multipleloridentit=]i [i adrese.9 Unul dintre b=rba]ii care sunt \n prezent

judeca]i, \n urma opera]iunilor sinucigase nereu[ite din data de21 iulie 2005, a stat la trei “case sigure” \n Londra, \nainte de

a lua avionul spre Italia. Acesta a folosit cinci nume diferite [ia pretins c= este somalez [i eritreean.

Când terori[tii islami[ti suspecta]i sunt aresta]i,strângerea dovezilor poate fi extrem de dificil=. Cei mai mul]ilocuiesc \n comunit=]i predominant musulmane. Rudele,prietenii [i vecinii pot fi reticen]i s= depun= m=rturie \mpotrivalor. Poate c= nu este surprinz=tor faptul c= majoritateaarest=rilor nu duc la condamn=ri – [i arest=rile pot aduce unorpersoane un statut de erou \n anumite sec]iuni alecomunit=]ilor lor.

Dup= cum s-a ar=tat mai sus, acuza]iile pentru ac]iuniteroriste creaz= mari tensiuni \n sistemul juridic. Num=rul

cazurilor se pare c= reprezint= o problem= mai mic= decâtcomplexitatea lor [i pericolele care rezult= din aceste procese.Nevoia de a proteja martorii este un exemplu evident.Majoritatea tribunalelor nu este echipat= corespunz=tor,pentru a face fa]= aranjamentelor de securitate necesare.

Avoca]ii ap=r=rii pot utiliza strategii variate [i dubioase,pentru a proteja clien]ii acuza]i de activit=]i teroriste. Din cauzanaturii lor, multe dintre dovezile citate de c=tre procurori suntacoperite de imunitatea interesului public. De exemplu, nu potfi citate la tribunal, din motive de securitate, identit=]ileofi]erilor MI5 [i ale informatorilor poli]iei. O provocare efectiv=,pentru folosirea acestor dovezi, poate opri procesul.10

Arestarea [i interogarea celor suspecta]i de activit=]i teroristepot \nstr=ina mai mult membrii comunit=]ilor lor. |n prezent,astfel de persoane pot fi ]inute \n custodie pân= la 28 de zilef=r= a fi acuza]i. Acest lucru este controversat \n prezent.

22 CRIMINALISTICA



Dovezile disponibile sugereaz= faptul c= for]ele de poli]ie arvrea ca aceast= perioad= s= se extind= pân= la 90 de zile. MI5consider= c= orice cre[tere ar fi contraproductiv=, c=avantajele ar putea fi dep=[ite de dezavantaje. |nse[i acuza]iilecare au succes sunt problematice. |nchisorilesupraaglomerate ale Marii Britanii con]in o popula]iemusulman= din ce \n ce mai numeroas= [i mai radicalizat=.Aceast= tendin]= probabil va continua.

ConcluziiIslamul radicalist reprezint= o amenin]are serioas= [i

\n cre[tere \n societ=]ile occidentale. Nu exist= solu]ii u[oare. Metodele contrateroriste, care s-au dovedit eficiente \mpotriva republicanilor irlandezi [i grupurilor similare, sunt neadecvate \n lupta cu islami[tii radicali[ti.Totu[i, o \ntelegere a problemelor majore, cu care se confrunt= for]ele de securitate \n Regatul Unit [i oriunde altundeva, poate ajuta la informare, \n procesul lu=rii de decizii \n România [i la prevenirea gre[elilor.

NOTE1 M. Evans, ‘More Britons are Turning to Terror, says MI5 Director’ (Mai mul]ibritanici apeleaz= la teroare, spune directorul MI5), The Times, 10 noiembrie 2006.2 V. Dodd, ‘ Al-Qaeda Plotting Nuclear Attack on UK, Officials Warn’ (Al-Qaedapl=nuind atacul nuclear asupra Regatului Unit, oficialii avertizeaz=), Guardian ,14 noiembrie 2006.3 S. O’Neill si F. Gibb, ‘Terror Cases Run Out Of Courtrooms and Judges’ (Cazurile de terrorism r=mân f=r= tribunale [i judec=tori), The Times , 26octombrie 2006.4 F. Nelson, ‘Fiasco Royale: How the Ineptitude of Labour Betrayed the Real

Bond’ ( E[ec la Cazinoul regal; cum inep]ia laburi[tilor a tr=dat realul JamesBond), Spectator, 18 noiembrie 2006.5 O conspira]ie pentru r=pirea [i uciderea membrilor musulmani ai for]elorarmate britanice \n afara serviciului a fost descoperit= \n Birmingham; D.McGrory, S. Tendler [i D. Kennedy, ‘ Muslim Soldiers Faced Kidnap and Beheading’ (Solda]ii musulmani au \nfruntat r=pirea [i decapitarea), The Times ,1 februarie 2007.6 Nota 1 de mai sus.7 D. McGrory [i R. Ford, ‘Terrorist Suspect Flees Police in Mosque’ (Suspectulfuge de poli]ie \n moschee), The Times , 17 ianuarie 2007.8 A. Gillan [i S. Jones, ‘Beshenivsky Suspect Fled Britain Wearing Veil’ ( Suspectul Beshenivsky a fugit din Marea Britanie purtând un voal), Guardian ,20 decembrie 2006.9 ‘Bomb Suspects Used Many Aliases, Bank Reveals’ ( Suspec]ii atacurilor cubombe au folosit multe identit=]i false, relev= banca), The Times , 5 august 2005.10

Nota 3 de mai sus.

CRIMINALISTICA 23

Editura Funda]iei Universitatere “Dun=rea deJos” a realizat lucrarea “CRIMA ORGANIZAT+ {ITERORISMUL”, autor George Marius }ical, cadrudidactic \n Academia de Poli]ie “Alexandru IoanCuza”. Autorul a reu[it s= conceap= o lucrarede mare valoare teoretic= [i practic=,prezentând, \n mod [tiin]ific, leg=turaindisolubil= dintre terrorism, traficul dedroguri [i crima organizat=. Existen]aacestei triade deosebit de nocive pentrulumea civilizat=, [i nu numai, a fost

eviden]iat= de o serie de speciali[ti \n domeniu,ace[tia cu scos \n eviden]= faptul c= grupurile

organizate [i re]elele de crim= organizat= colaborareaz= din ce

\n ce mai mult, amplificându-[i capacit=]ile de a provoca daunesociet=]ilor democratice. Lucrarea cuprinde urm=toarele capitole: •delimit=ri conceptuale; • crima organizat=; • terorismul; • terorism,trafic de droguri [i crim= organizat=; • formarea narco-statelor; •cum prohibi]ia drogurilor finan]eaz= [i permite terorismul; •radiografia crimei organizate \n unele regiuni.

|n \ncheierea lucr=rii, autorul prezint= unele concluzii caretrebuie luate \n seam= pentru prevenirea [i combaterea acestorfenomene.

Prof. VASILE L+P+DU{I



P o u r f a i r e u n e p h o t o g r a p h i e d e

q ua lité , il fau t res pe cter c ertaine s règ les .

L a lum ièr e e t l’u n e d e s p lu s im po r tan te s .

DDac= dorim s= ob]inem o imagine cu cameradigital= trebuie s= [tim r=spunsul la \ntrebarea:ce trebuie fotografiat [i cum? Cei talenta]i

descoper= r=spunsul “dup= ureche”, a[a cum \nva]= l=utarii,dar pentru rezultate mai bune, chiar [i ace[tia studiaz= \n plus.

Când cineva \[i procur= un automobil, acesta nu vaputea fi condus, chiar dac= \i sunt cunoscute performan]ele [ieste prezentat, \n cartea tehnic=, modul de pornire amotorului. Conducerea automobilului se \nva]= vreme destulde \ndelungat= [i se spune c= un automobilist este cu adev=ratst=pân pe conducere, abia dup= ce a parcurs 100 de mii dekm. De aceea, exist= stadiul de \ncep=tor, chiar dup=absolvirea [colii de [ofer [i promovarea examenului deconducere.

Cu camera digital= este mult mai simplu; am cump=rat-o din magazin sau am primit-o \n dotare [i \ncepem s=declan[=m \n stânga [i-n dreapta. Rezultatele spun totul.

Este clar, deci, de ce trebuie s= cunoa[tem atât modul defunc]ionare a camerei digitale cât [i ce s= facem cu ea.

Pentru vizare [i declan[are, modul \n care ]inem cameradigital= sau aparatul de fotografiat \n mân= ori, altfel spus,priza acestora, este de mare importan]=. Dac= nu putemspune despre un fotograf c= este bun, doar pentru faptul c=are o priz= corect= a camerei digitale, putem spune aproapesigur c= nu este un fotograf bun cel care nu [tie s= ]in= ocamer= digital= \n mân= când vizualizeaz= [i execut=declan[area.

Camera digital= sau aparatul de fotografiat trebuie ]inute

astfel \ncât s= permit= o vizualizare [i o \ncadrare u[oar= asubiectului de fotografiat. Degetele trebuie s= se afle \nvecin=tatea comenzilor, astfel \ncât s= nu acoperim \n vreunfel ecranul de vizualizare, cu atât mai pu]in lentila frontal= aobiectivului.

Priza corect= se stabile[te dup= modelul camerei digitalesau aparatului de fotografiat. O mân= (stânga) trebuie a[ezat=sub aparat pentru sprijin, iar cealalt= (dreapta), cu care seexecut= declan[area, trebuie ]inut= lateral [i deasupra, \npartea declan[atorului.

Camerele digitale sau aparatele de fotografiat trebuie]inute ferm \n mâini, dar nu crispat sau foarte strâns. Cu cât

suntem mai crispa]i [i le strângem mai tare \n mâini, cu atâtmai mare este riscul apari]iei a[a-numitelor “contrac]iimiografice”. Acestea sunt o serie de tremur=turi foarte fine pecare nu le putem controla, dar care vor face o imagine neclar=.

Toate aceste preg=tiri au fost f=cute \n vederea unuimoment, de cele mai multe ori, mult mai scurt ca durata uneisecunde – [i anume declan[area sau “momentul decisiv”.Alegerea momentului declan[=rii ]ine foarte mult de sim]urileindividului, dar de mare importan]= este [i temeinicacunoa[tere a ceea ce dorim s= fotografiem.

Pentru ca declan[area s= fie f=cut= corect, suntnecesare câteva reguli de la care nu trebuie s= ne abatem:

dac= aparatul de fotografiat sau camera digital=trebuie ]inute ferm \n mân=, degetul care execut= declan[areatrebuie s= se mi[te u[or, f=r= a fi ac]ionat violent sau crispat;

oricât de mult ne-am gr=bi, ap=sarea butonuluideclan[ator nu trebuie f=cut= brusc, ci cât se poate de lin;

mi[carea degetului trebuie f=cut= continuu, f=r=sacad=ri;

\n timpul declan[=rii respira]ia trebuie re]inut=.

|ncadrarea subiectului de fotografiat. Este prima [ipoate cea mai vulnerabil= la erori dintre toate. Chiar [i cei maiversa]i fotografi descoper= ori li se arat=, dup= ce au f=cut ofotografie, c= subiectul trebuia \ncadrat pe \nalt, c= era maibine dac= \n dreapta mai era pu]in spa]iu, sau c= \n cadru apar[i lucruri nedorite.

Chiar \nainte de a vizualiza pe ecranul camerei digitale

este de dorit ca cel care execut= fotografia s= se gândeasc=dac= subiectul ales nu s-ar fi “potrivi” mai bine pe formatul

\nalt, decât pe cel lat. A[ insista asupra acestui aspect,deoarece foarte mul]i “fotografi”, din comoditate, nu mair=stoarn= camera digital= pentru a \ncerca s= fac= \ncadrarea[i pe \nalt. Aceast= omisiune apare frecvent [i din cauz= c=aparele de fotografiat sunt concepute pentru a fi ]inute peorizontal=.

Distan]a fa]= de subiect. Una dintre cele mai comuneerori ale fotografilor \ncep=tori este de a fotografia de la preamare distan]=. Este foarte important ca subiectul s= fie

\ncadrat “aerisit”, adic= marginile cadrului s= nu fie tangente lasubiect. La fel de important este \ns= [i faptul ca spa]iul din jurs= nu fac= de neglijat subiectul. Un alt aspect nepl=cut aparecând, din lips= de pricepere sau neglijen]=, o parte important=a subiectului este l=sat= \n afara cadrului.

Punctul de sta]ionare [i perspectiva. Modul de \ncadrare [i distan]a fa]= de subiect depind, de fapt, de loculde unde fotografiem sau de punctul de sta]ionare. Un astfel depunct bine ales, \n combinare cu o priz= corect= a camereidigitale, duce, de cele mai multe ori, la o imaginecorespunz=toare. La stabilirea punctului de sta]ionare se va]ine seama de obiectele de care este \nconjurat subiectul de

fotografiat, \n a[a fel \ncât ceea ce nu se “potrive[te” s= fie, pecât posibil, evitat.

Cel mai important element, care depinde numai depunctul de sta]ionare este “perspectiva” sau profunzimea. |n

24 CRIMINALISTICA

Subinspector de poli]ie asist. univ. drd. ALEXANDRU MOCANU



linii mari spus, perspectiva sau profunzimea se ocup= deraportul aparent dintre obiectele situate la diferite distan]e deprivitor, pentru ob]inerea senza]iei de volum \ntr-o imagine plan=.

Lumina \n luarea imaginii. De cea mai mare importan]= \ns=, idiferent de optic=, de tipul aparatului de fotografiat saude toate celelalte, este lumina.

Lumina [i modul ei de distribu]ie fac posibil= observareamediului \nconjur=tor prin cel mai important dintre sim]urile

noastre – vederea. Trebuie f=cut= o precizare: noi nu vedemlumina. Ceea ce vedem sunt efectele luminii, manifestat= caumbre, str=luciri (reflexe) [i culori.

Pentru o fotografie, cea mai important= este direc]ia deunde vine lumina spre subiect. La iluminarea subiectuluideosebim trei direc]ii principale: iluminarea frontal= (din fa]=),lateral= [i din spate.

Lumina frontal= produce o iluminare corect= dar plat=,datorit= faptului c= nu las= umbre vizibile dinspre aparatul defotografiat. Calitatea principal= a luminii frontale este c=scoate \n eviden]=, cel mai bine, detaliile.

Lumina lateral= are calitatea c= d= umbrele cele mai

evidente, producând o puternic= senza]ie de relief. O astfel delumin= este indicat= pentru scoaterea \n eviden]= a texturii

diferitelor materiale.Lumina dac= vine din spatele subiectului sau

contralumina are calitatea de a “ascunde” complet detaliile,r=mânând iluminat numai conturul obiectelor.

Exist= [i o lumin= vertical=, situat= deasupra subiectului,care este foarte rar utilizat=. Lumina natural= vertical= exist=la amiaz= [i numai la Ecuator.

|n opozi]ie cu lumina vertical= este “lumina de jos” sau

lumina de ramp=. Acest fel de iluminare este \n general ob]inutpe cale artificial= [i este folosit \n special \n teatre [i cinema.

Considerat= cea mai convenabil= pentru lumina

principal= este lumina dat= de sursa de lumin= de “450”.Pentru a ob]ine acest gen de lumin= s= ne imagin=m c=distan]a dintre aparatul de fotografiat sau camera digital= [isubiectul de fotografiat este o latur= a bazei unui cub. Dac=punem sursa de lumin= \n col]ul opus, pe diagoinala cubului

ob]inem aceast= lumin= de 450, care are multe avantaje: nueste o lumin= frontal=, nu las= umbre prea adânci pe figur=,“vine” \n mod firesc, a[a cum privim de obicei lumina de lasoare, este situat= \n planul aparatului de fotografiat, deci nud= reflexe nedorite [i este suportat= bine de subiectul defotografiat.

CRIMINALISTICA 25

Practica judiciar= a demonstrat c= \n stabilirea adev=rului, \n cauzele penale un rol impotrtant \l au investiga]iile [tiin]ifice

criminalistice [i medico-legale. O parte dintre acestea din urm=ne sunt prezentate de doamna dr. Mihaela Ada Coroam=,medic legist, \n lucrarea “Leziuni Marker – cunoa[tereepistemologic= [I interpretare hermeneutic=”.

Lucrarea abordeaz= cerin]ele legale aleinvesting=rii mor]ii violente [i metodologia investing=riileziunilor cu valoare marker (de amprent=) cecondi]ioneaz= diagnosticul pozitiv de moarte violent=.“Lucrarea scoate \n eviden]= – cum arat= prof. univ.dr. Gheorghe Scripcaru \n prefa]a c=r]ii – aportul leziunilor cu valoare marker \n stabilirea adev=rului judiciar [i \ndeosebi \n identificarea unei fapte ca

având o exprimare penal= [i consecutivi \n identificarea autorului prin posesiunea obiectului utilizat ca [i \n evaluarea de c=tre organele de urm=rire penal= a vinov=]iei sale, ceea ce

constituie trepiedul de competen]= al proba]iunii judiciare”. |n cele [apte capitole ale lucr=rii sunt prezentate urm=toarele: •

epistemologia cunoa[terii descriptive a leziunilor de violen]=; • hermeneutic=expertal=; • metodologia investiga]iei leziunilor de violen]=; • concluden]a probelor; • markerilezionali [I agen]I vulneran]I; • criteriologia medico-legal= privind complementarietatea leziune– obiect produc=tor; • valoarea [i limitele investiga]iei medico-legale a adev=rului judiciar prinleziuni marker.

|n concluzie, trebuie s= men]ion=m c=, prin cele prezentate \n lucrare, sunt scoase \neviden]= rolul [i contribu]ia expertizei medico-legale \n stabilirea cu certitudine a adev=ruluijudiciar [i a \nl=tur=rii riscului de eroare judiciar=.

Lucrarea se adreseaz= tuturor speciali[tilor (medici legi[ti, procurori, poli]i[ti,magistra]i, avoca]i, masteranzi etc.) care concur= la stabilirea adev=rului probelor [i reprezint=un merit deosebit al doamnei dr. Mihaela Ada Coroam= \n \mbog=]irea literaturii despecialitate.

|n numele Asocia]iei Criminali[tilor din România o felicit [i \i doresc success \nactivitatea de cercetare [i \n realizarea de noi lucr=ri.




U U rm=rirea [i prinderea persoanelor care se

sustrag urm=ririi penale, judec=]ii sau punerii \n executare a hot=rârilor judec=tore[ti

creeaz= premisele necesare rezolv=rii, \n timp scurt, adosarelor penale \n care sunt implicate. Prinderea acestora, \ntimp cât mai scurt, duce la prevenirea s=vâr[irii de noiinfrac]iuni, unele dintre acestea putând fi deosebit de grave.

|n multe situa]ii, de[i \n prim= faz= a cercet=rilor, seimpune arestarea preventiv= a \nvinui]ilor sau inculpa]ilor,instan]ele de judecat= nu dispun aceast= m=sur=, pentrudiferite considerente (pericolul social al faptei, al f=ptuitorului,prejudiciul, num=rul infrac]iunilor s=vâr[ite etc.).

Pe m=sur= ce organele de urm=rire penal= extindcercet=rile [i cu privire la alte fapte sau administreaz= noiprobe \n leg=tur= cu activitatea infrac]ional= a \nvinui]ilor sauinculpa]ilor, judec=torii emit mandate de arestare pe numele

lor, \ns= ace[tia nu mai sunt de g=sit, sustr=gându-se urm=ririipenale sau judec=]ii.

Pân= la modificarea [i completarea Codului deprocedur= penal= prin Ordonan]a de Urgen]= a Guvernului nr.60 din 06.09.2006, cu privire la activitatea [i procedura deurm=rire a unor persoane, \n scopul aducerii acestora \n fa]aorganelor judiciare ori punerii \n executare a anumitor hot=râri

judec=tore[ti, \n legisla]ia procesual – penal= din Româniaexistau referiri minime [i tangen]iale, respectiv numai la art.154 [i 422 C.p.p.

Astfel, pentru punerea \n executare a mandatului dearestare preventiv=, \n art. 154 C.p.p., referitor la neg=sireapersoanei prev=zute \n mandat, erau prev=zute urm=toarele:

“Când persoana prev=zut= \n mandat nu a fost g=sit=, organul \ns=rcinat cu executarea \ncheie un proces-verbal, prin care constat= aceasta [i \n[tiin]eaz= organul judiciar care a emis mandatul, precum [i organele competente pentru darea \n urm=rire”.

Asem=n=tor acestei prevederi la art. 422 Cp.p., alin (1)[i (3), referitor la executarea mandatului se precizeaz=:

(1)“Pe baza mandatului de executare organul de poli]ie procedeaz= la arestarea condamnatului. Celui arestat i se \nmâneaz= un exemplar al mandatului [i este dus la locul de de]inere cel mai apropiat, unde organul de poli]ie pred= cel=lalt exemplar al mandatului”.

(3) “Dac= persoana \mpotriva c=reia s-a emis mandatul

nu a fost g=sit=, organul de poli]ie constat= aceasta printr-un proces-verbal [i ia m=suri pentru darea \n urm=rire. Un exemplar de pe procesul-verbal \mpreun= cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instan]ei care a emis

mandatul ”.A[adar, acestea erau singurele men]iuni referitoare la

procedura d=rii \n urm=rire a persoanelor care se sustr=geaupunerii \n aplicare a unor hot=râri judec=tore[ti.

Problemele ap=rute \n practica judiciar= recent=referitoare la c=utarea, localizarea [i prinderea unei persoane,

\n scopul aducerii acesteia \n fa]a organelor judiciare oripunerii \n executare a anumitor hot=râri judec=tore[ti [i lipsaunor reglement=ri riguroase \n aceast= materie, au fost denatur= s= influen]eze negativ, direct [i imediat, unele cauze(dosare) aflate \n curs de urm=rire penal= sau judecat=.

De aceea a fost necesar ca activitatea de urm=rire aunor categorii de persoane, respectiv procedura d=rii \nurm=rire s= fie reglementat= \n Codul de procedur= penal=,cum este [i \n alte state europene.

|n ]=rile occidentale (Belgia, Fran]a, Germania, Austria,Spania, Italia etc.) activitatea de c=utare [i urm=rire a unorpersoane care se sustrag cercet=rilor sau punerii \n executare aunor hot=râri judec=tore[ti (mandate, sentin]e penale etc.) estereglementat= de Codul de procedur= penal= al fiec=rei ]=ri.

Din studiul [i analiza legisla]iei \n vigoare, se constat= c=nici un act normativ nu define[te activitatea de urm=rire saudarea \n urm=rire a persoanei.

Dic]ionarul explicativ al limbii române define[te“urm=rirea” ca fiind ac]iunea de a merge, a se deplasa, a fugidup= cineva, pe urmele cuiva pentru a supraveghea, a ajungesau a prinde respectiva persoan=.

Cu privire la activitatea de urm=rire, OUG nr. 60/2006reglementeaz= urm=toarele aspecte:

cazurile \n care se dispune urm=rirea; categoriile de persoane care fac obiectul urm=ririi; cine solicit= urm=rirea; prin ce se dispune aceasta; cui se comunic= ordinul de urm=rire [i cine face

comunicarea.Potrivit art.4931 C.p.p., “darea \n urm=rire se solicit= [i

se dispune pentru identificarea, c=utarea, localizarea [i prinderea unei persoane \n scopul aducerii acesteia \n fa]aorganelor judiciare ori punerii \n executare a anumitor hot=râri

judec=tore[ti.”Darea \n urm=rire se solicit= [i se dispune \n

urm=toarele cazuri :

a) când nu s-a putut executa un mandat de arestare preventiv=, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, m=sura educativ= a intern=rii \ntr-un centru de reeducare, m=sura intern=rii medicale sau

26 CRIMINALISTICA

Lector univ. dr. CONSTANTIN DR+GHICIPrep.univ. CRISTIAN EDUARD {TEFAN

Academia de Poli]ie “AL. I. CUZA”

Il y a des cas quand des personnes qui ont violé la loi essayient de s’échapper en se cachant dans le pays ou en

passant ses frontières. Pour les trouver et les juger pour leur infractions, il y a toute une procédure légale qu’il faut bien

conna\tre par les autorités de l’etat, comme le dit l’auteur. Autrement ils restent perdus pour certain temps. Plusieurs

fois pas pour toujours.



m=sura expulz=rii, \ntrucât persoana fa]= de care s-a luat una dintre aceste m=suri nu a fost g=sit=, la solicitarea organului de poli]ie care a constatat imposibilitatea execut=rii acestor m=suri.

Pentru a se putea solicita darea \n urm=rire a persoanei, \n aceste cazuri, trebuie \ntrunite cumulativ urm=toarelecondi]ii :

\mpotriva persoanei s= fie emis un mandat dearestare preventiv=, mandat de executare a pedepsei

\nchisorii, o hot=râre judec=toreasc= de internare \ntr-uncentru de reeducare, internare medical= sau s= fi fost dispus=m=sura expulz=rii;

organul de poli]ie desemnat cu punerea \n executarea hot=rârilor judec=tore[ti s= constate sustragerea persoaneide la executarea acestor m=suri.

b) când persoana a evadat din starea legal= de re]inere sau de]inere, la solicitarea administra]iei locului de de]inere ori a fugit dintr-un centru de reeducare sau din unitatea \n care executa m=sura intern=rii medicale, la solicitarea centrului de reeducare sau unit=]ii medicale.

Pentru a se putea solicita darea \n urm=rire a persoanei,

\n aceste cazuri, trebuie \ntrunite cumulativ urm=toarelecondi]ii : persoana s= se afle \n stare legal= de re]inere sau

de]inere (s= execute o m=sur= privativ= de libertate \ntr-unpenitenciar sau centru de re]inere al Ministerului Internelor [iReformei Administrative), internat= \ntr-un centru dereeducare sau alt= unitate medical=;

persoanele s= fi evadat din locul de de]inere sau s= fifugit din centrul de reeducare sau din unitatea medical=, undeexecutau pedepsele sau hot=rârile judec=tore[ti luate

\mpotriva lor.c) \n vederea depist=rii unei persoane urm=rite

interna]ional, despre care exist= date c= se afl= \n România,

la solicitarea procurorului competent potrivit legii.Pentru a se putea solicita darea \n urm=rire a persoanei, \n aceste cazuri, trebuie \ntrunite cumulativ urm=toarelecondi]ii :

persoana, str=in sau apatrid, s= fie dat= \n urm=rireinterna]ional= de alt stat pentru comiterea unei (unor)infrac]iuni;

s= existe date [i informa]ii potrivit c=rora persoanaurm=rit= interna]ional se ascunde pe teritoriul ]=rii noastre.

Darea \n urm=rire se dispune, prin ordin, de c=treInspectoratul General al Poli]iei Române. Ordinul de dare \nurm=rire se comunic= de organele de poli]ie, \n cel mai scurttimp, organelor competente s= elibereze pa[aportul, care au

obliga]ia s= refuze eliberarea pa[aportului sau, dup= caz, s=ridice provizoriu pa[aportul pe durata m=surii, precum [iorganelor de frontier= pentru darea \n consemn.

Comunicarea ordinului de dare \n urm=rire cât maiurgent posibil organelor competente s= elibereze pa[aportul [iorganelor de frontier= este foarte important= \n activitateaorganelor de urm=rire penal=, \ntrucât poate preveni dispari]iapersoanelor urm=rite de pe teritoriul ]=rii.

De asemenea, ordinul de dare \n urm=rire se comunic=, \n copie, organului sau institu]iei \n fa]a c=reia urmeaz= s= fieadus= persoana urm=rit=, \n momentul prinderii sale, [iprocurorului competent care supravegheaz= activitatea deurm=rire a persoanei date \n urm=rire.

Ordinul de dare \n urm=rire se pune \n executare, de \ndat=, de c=tre structurile competente ale MinisteruluiInternelor [i Reformei Administrative, care vor desf=[ura, la nivel na]ional , activit=]i de identificare, c=utare, localizare [i

prindere a persoanei urm=rite.Institu]iile publice sunt obligate s= sprijine, \n condi]iile

legii [i conform competen]elor legale, organele de poli]ie careefectueaz= urm=rirea unei persoane date \n urm=rire.

Activitatea de urm=rire a unei persoane arestatepreventiv, desf=[urat= de organele de poli]ie, estesupravegheat= de procurori anume desemna]i din cadrulParchetului de pe lâng= Curtea de Apel \n a c=reicircumscrip]ie se afl= sediul instan]ei competente care a

solu]ionat \n fond propunerea de arestare preventiv=. Cândmandatul de arestare preventiv= a fost emis \ntr-o cauz= decompeten]a Parchetului de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie, supravegherea activit=]ii de urm=rire este efectuat=de procurori, anume desemna]i din cadrul structuriicompetente, care efectueaz= sau au efectuat urm=rireapenal= \n cauz=.

|n celelalte cazuri, activitatea de urm=rire a persoanelordate \n urm=rire este supravegheat= de procurori anumedesemna]i din cadrul Parchetului de pe lâng= Curtea de Apel,,

\n a c=rei circumscrip]ie se afl= sediul instan]ei de executareori al altei instan]e competente, potrivit legii speciale.

|n vederea identific=rii, c=ut=rii, localiz=rii [i prinderiipersoanelor date \n urm=rire pot fi efectuate, \n condi]iileprev=zute de lege, urm=toarele activit=]i:

a) interceptarea [i \nregistrarea convorbirilor saucomunic=rilor efectuate prin telefon sau prin orice mijlocelectronic de comunicare, precum [i alte \nregistr=ri, cuautorizarea instan]ei de executare;

b) re]inerea [i predarea coresponden]ei [i a obiectelor,cu autorizarea instan]ei de executare;

c) perchezi]ia, cu autorizarea unui judec=tor al instan]eicompetente potrivit legii speciale;

d) ridicarea de obiecte [i \nscrisuri;e) punerea sub supraveghere a conturilor bancare [i a

conturilor asimilate acestora.Activit=]ile prev=zute la lit. d) [i e) pot fi efectuate numaicu autorizarea procurorului care supravegheaz= activitateaorganelor de poli]ie ce efectueaz= urm=rirea persoanei date \nurm=rire. De asemenea, procurorul poate dispune s= i setransmit= \nscrisuri, documente bancare, financiare saucontabile.

Potrivit art. 4937 C.p.p., modificat prin OUG nr. 60/2006,“urm=rirea se revoc= \n momentul prinderii persoanei urm=rite sau atunci când au disp=rut temeiurile care au justificat darea\n urm=rire”.

Revocarea se dispune, prin ordin, de c=tre InspectoratulGeneral al Poli]iei Române, care se transmite, \n copie, de

\ndat= procurorului competent care supravegheaz= activitateade urm=rire a persoanei date \n urm=rire, organelorcompetente s= elibereze pa[aportul [i organelor de frontier=.

Procurorul care supravegheaz= activitatea de urm=rire apersoanei date \n urm=rire trebuie s= dispun=, de \ndat=,

\ncetarea imediat= a activit=]ilor de supraveghere luateconform legii.

Putem afirma c=, \n prezent, \n ]ara noastr=, cadrul legalce reglementeaz= activitatea de urm=rire este conform cunormele juridice europene [i corespunde standardelor impusede Uniunea European=.

Competen]ele oferite de legisla]ie sunt \n m=sur= s=satisfac= exigen]ele \n domeniu [i, totodat=, s= sus]in=

eforturile organelor de urm=rire penal= \n activitatea deurm=rire [i depistare a persoanelor care se sustrag execut=riiunor hot=râri judec=tore[ti - al c=ror scop final este tocmai

\nf=ptuirea justi]iei.

CRIMINALISTICA 27



“Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale”, a lui

Samuel Huntington, a fost una dintre cele mai influente c=r]ipublicate \n anii ´ 90. A pus sub semnul \ntreb=rii teza“sfâr[itului de istorie” a unor scriitori, cum ar fi FrancisFukuyama; \n esen]=, ideea conform c=reia pr=bu[irearegimului comunist ar preveni conflicte globale majore [i arconduce, \n cele din urm=, la triumful aproape universal al

democra]iei liberale.1

Huntington a sus]inut cu convingere c= umanitatea este \nc= divizat= de civiliza]ii diferite. Mai exact, el a afirmat c=lumea islamic= traverseaz= o perioad= de re\nnoire. Dup=secole de declin, aceasta devine din ce \n ce mai hot=rât=.

Conform teoriei lui Huntington, “Rena[terea Islamic=” curent=este cel pu]in la fel de semnificativ= ca [i Revolu]iaAmerican=, Revolu]ia Francez= sau Revolu]ia Rus=.2 Dac=acest lucru este adev=rat, \nseamn= c= va avea implica]iimajore pentru politica global= – [i pentru lupta \mpotrivaterorismului.

|n ciuda faptului c= islamul radicalist din secolul XXI este \n esen]= un fenomen modern, acesta are r=d=cini adânci \nistorie.

Religia [i civiliza]ia islamic= s-au extins pe durata apeste o mie de ani. Conceptul de cucerire a lumii a existat \nc=de la \nceput [i, odat=, p=rea c= este un scop care poate fiatins. Limbajul utilizat este semnificativ. “Islam” \nseamn=“supunere”. Ideea c= o parte a lumii se poate supune voin]eilui Dumnezeu [i o parte poate s= aleag= s= nu se supun=acestei voin]e este complet de ne\n]eles pentru o astfel degândire.

|nc= din timpuri \ndepartate, musulmanii au fost \nv=]a]ic= este de datoria lor s= lupte pentru credin]=. Coranulmen]ioneaz=:3 “Dumnezeu a promis recompens= tuturor celorcare cred, dar El \i r=splate[te pe cei care lupt=, fa]= de ceicare stau acas=, cu o recompens= mare”.

Musulmanii radicali[ti folosesc des termenul jihad . Ca

majoritatea termenilor religio[i [i acesta este supus diverselorinterpret=ri. De[i este uneori utilizat \n sensul de “lupt=spiritual=”, sensul s=u principal este cel de “r=zboi sfânt”. Fa]=de r=zboaiele conven]ionale, jihad -ul adeseori nu are obiective

clare. Acest lucru este subliniat de profesorul Olivier Roy:4

“Radicali[tii insist= asupra ideii c= ac]iunea este maiimportant= decât rezultatele.

Participarea la jihad este mai important= decât victoria,care este prezentat= ca un plus [i care nu ar trebui s= fiemotiva]ia unui r=zboinic; de aici tendin]a printre radicali[tic=tre misiuni de sacrificiu sau chiar de sinucidere...Scopuleste s=-l mul]ume[ti pe Dumnezeu, nu s= \ndepline[ti unanumit program”.

Conform lui Bernard Lewis, unul dintre cei mai importan]iistorici specializa]i \n islam: 5

“Pe parcursul a patrusprezece secole de istorie

musulman= \nregistrat=, jihad- ul a fost interpretat \n modobi[nuit ca lupta armat= pentru ap=rarea sau cre[terea puteriimusulmane... Se presupune c= datoria jihad- ului va continua...pân= când toat= lumea fie accept= credin]a musulman=, fie sesupune conducerii musulmane”.

Primul r=zboi sfânt sau jihad s-a \ncheiat \n anul 630,când ora[ul arab Mecca a fost cucerit de Mohammed. Sabiape care acesta a folosit-o \mpotriva inamicilor islamului poatefi v=zut= la Muzeul Topkapi din Istambul.6 |ntr-un secolmusulmanii au avansat pân= \n sudul Fran]ei. ImperiulBizantin a fost cucerit \n anul 1453. |n 1683, armatele turce[tiau asediat Viena.7 Pân= la acel moment, expansiuneaislamic= suferise câteva lovituri. Pierderea sudului Spaniei, \n1492, a fost mai mult decât compensat= prin cuceririspectaculoase \n Africa, India [i Asia de Est.

Dup= e[ecul asediului Vienei, lumea islamic= a intrat \ntr-o perioad= de declin rapid. “Biciul cre[tin=t=]ii” a devenit“bolnavul Europei”8. Ca [i declinul Imperiului Roman, acestlucru nu a fost probabil observat de contemporani. AparentImperiul Otoman a r=mas o principal= putere mondial=.

Totul s-a schimbat \n anul 1798, când o mic= armat=francez=, condus= de tân=rul general Bonaparte, a cucerit [i aocupat Egiptul. Armata egiptean= a fost \nfrânt= cu pierderi

minime ale armatei franceze. La scurt timp, o flot= din MareaBritanie, condus= de amiralul Nelson, i-a for]at pe francezi s=se retrag=. Popula]ia nativ= a urm=rit lupta f=r= a puteainterveni.

28 CRIMINALISTICA

Jurist RENATA-MINODORA WATSON Marea Britanie

Quoi que les menaces des radicaux islamistes agrandissent toujours de nos jours, elles ont des racinestrés profondes.Cet article veut situer ce danger dans son contexte historique. Il veut documenter que l’islame radical

est principalement une réponse à la désintégration effective du monde islamique en tant que puissance majeureaux 19 iéme et 20 iéme siécles. Il examine, aussi, la force attractive présente de l’ islamisme parmis lescitoyens de cet origine.

Although the threat posed by radical Islamists is new and growing, it has deep roots. This paperattempts to put the current danger \n its historical context. It argues that radical Islam is essentially aresponse to the effective disintegration of the Islamic world as a major power \n the 19th and 20th centuries.It also examines the personal characteristics of these currently attracted to radical Islam.



|n secolul urm=tor, majoritatea lumii musulmane a intratsub controlul politic, militar [i economic al puterilor cre[tine dinvest. Ceea ce odat= fusese puternicul Imperiu Otoman,condus de Sultanul turcilor [i Calif (lider spiritual) al tuturormusulmanilor, a \nceput s= se dezintegreze. Imperiul rus s-aextins c=tre Marea Neagr= [i a anexat zone imense din AsiaCentral=. |n Africa de Nord, Fran]a a preluat controlul Algeriei,Tunisiei [i Marocului, \n 1830, 1881, 1911. Marea Britanie a

ocupat Egiptul \n 1882 [i Sudanul \n 1898. De asemenea,Marea Britanie l-a detronat pe ultimul \mp=rat musulman dinIndia, \n 1857. Regina Victoria [i-a luat titlul imperial \n 1876.

Cam \n acela[i timp, na]iunile balcanice, care fuseser=sub controlul Imperiului Otoman din Evul Mediu, [i-au afirmatautonomia. Procesul a \nceput cu Grecia. România [i Serbia[i-au câ[tigat deplina independen]= \n 1878. Aceasta acondus la recunoa[terea diplomatic= a faptului c= ambele ]=riau devenit na]iuni libere. A urmat Bulgaria \n 1908. Bosnia afost anexat= Imperiului Habsburgic \n acela[i an. Patru ani maitârziu, turcii au pierdut majoritatea teritoriilor europene care lemai r=mâseser=. Albania [i-a câ[tigat independen]a, iarMacedonia a fost divizat=.

Dup= \nfrângerea din Primul R=zboi Mondial, ImperiulOtoman s-a dezmembrat. Palestina, Siria [i Irak au devenitprotectorate vestice. Ultimul Sultan a fost obligat s= abdice \n1922. Poate cel mai important lucru, Califatul a fost abolit \n1924. Islamul [i-a pierdut liderul spiritual. Nimeni nu arevendicat titlul. Pentru prima dat= din secolul al [aptelea,lumea islamic= nu avea un stat nucleu. Lumea antic= [i sigur=cu care se obi[nuiser= milioane de musulmani secole de-arândul s-a destr=mat.9 |ntemeierea statului Israel, \nfrângerilemilitare [i pierderea Ierusalimului au reprezentat alte lovituri.

Motivele acestui declin sunt controversate, dar p=rereageneral= este c= izolarea tehnologic= [i cultural= aureprezentat factori majori. Tip=rirea c=r]ilor a ap=rut \n ImperiulOtoman la \nceputul secolului al XVIII-lea – cu aproape treisecole mai târziu decât \n Europa Central=. Profesorul Lewisciteaz=, ca exemplu de izolare cultural=, aproape total=,ignoran]a; apari]ia Statelor Unite [i ridicarea acestora caputere mondial= pân= \n prima jum=tate a secolului al XX-lea.

|ntr-o perioad= scurt=, o ]ar= relativ necunoscut= a devenit“Marele Satan”.

|n a doua jum=tate a secolului al XX-lea, diversemi[c=ri [i grupuri au pus la \ndoial= conducerea guvernelorautoritariste. }=rile istoric cre[tine, \n general liberale [idemocratice, [i-au \ndeplinit obiectivele. Revolu]iile care aum=turat Europa Central= [i de Est, \n 1989, constituie cel maibun exemplu. Merit= men]ionate [i luptele anticolonialiste dinAsia [i Africa. Marea Britanie a renun]at la controlul asupraIndiei \n 1947. India se afirma tot mai mult ca o superputere,ca o democra]ie.

Situa]ia \n lumea musulman= era foarte diferit=. De[iexista o opozi]ie puternic= care trebuia controlat= de puterilecoloniale, liberalii [i democra]ii au jucat un rol minor.Na]ionali[tii [i sociali[tii erau considerabil mai importan]i.

Când puterile coloniale au plecat, regimurile autoritariste le-auluat locul.10 Acestea erau \n general seculare [i, de obicei,aveau sprijin popular foarte limitat. Principala opozi]ie laaceste regimuri este acum, \n esen]=, islamic=. Câteva s-au

pr=bu[it. |n 1979, Imperiul Iranian a devenit RepublicaIslamic=. Majoritatea guvernelor au \ncercat s= fac= concesiiislami[tilor pentru a reduce opozi]ia.

Potrivit lui Samuel Huntington:11 “|n 1995, fiecare ]ar=cu o popula]ie predominant musulman=, cu excep]ia Iranului,era mai islamic= [i mai islamist= din punct de vedere cultural,social [i politic decât \n urm= cu cincisprezece ani”. Mar[ulprogresiv al islamului a continuat din momentul \n care s-a

publicat “Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale” , \n anul 1996.

Iranul este chiar mai radical decât era acum un deceniu.Pre[edintele Mahmoud Ahmadinejad caut= puterea nuclear=[i vorbe[te deschis despre distrugerea Israelului. Regimul, \nesen]= secular al Irakului, condus de Saddam Hussein, a fost

\nl=turat \n anul 2003. Ceea ce va urma este neclar, dar odemocra]ie liberal= unificat= pare s= fie pu]in probabil=. |nianuarie 2006 s-au desf=[urat alegeri \n TeritoriilePalestiniene (acele p=r]i din Palestina care nu erau directcontrolate de Israel). Hamas (un partid islamist) [i alia]ii s=i aucâ[tigat majoritatea locurilor \n Adunarea Legislativ=. |n iunie2006, islami[tii au câ[tigat puterea efectiv= \n Somalia, dup=un lung [i anarhic r=zboi civil. Guvernul prezent seculardepinde de sprijinul militar al Etiopiei pentru a exista. ViitorulAfganistanului este \n prezent neclar, dar restaurarea unuiguvern islamic puternic pare foarte posibil=. Regiunile careodat= erau cunoscute pentru toleran]a lor religioas= (Africa deEst [i Indonezia, de exemplu) devin din ce \n ce maicombative.12

Majoritatea statelor cu o popula]ie predominantmusulman= au guverne autoritariste. |n lumea modern= estedificil s= \nl=turi astfel de regimuri. Majoritatea este foarte bine

militarizat= [i angajeaz= importante efective de securitate.Dar, dup= cum a descoperit {ahul Iranului, \n 1979, doarcâteva sunt sigure. Chiar mai pu]ine ar supravie]ui unoralegeri democratice adevarate.13 |n majoritatea cazurilor, celmai probabil regim care va urma ar fi unul islamist. Gânditoriimusulmani cei mai progresivi tind s= resping= valorilevestice.14

Importan]a factorilor economici [i demografici nu poate fiexagerat=. }=rile din Asia de Est [i din alte zone au beneficiatde o cre[tere economic= rapid=. China este cel mai clarexemplu. India este un altul. De[i câteva state musulmane aurate de cre[tere economic= impresionante, altele nu au deloc.

Venitul din petrol este o surs= de venit instabil= [inesigur=. Câteva economii na]ionale de succes s-au bazat peexportul unui singur mineral (iar dependen]a de acest felcreaz= de obicei inegalit=]i sociale profunde). Un declin brusc

\n ceea ce prive[te pre]ul petrolului ar avea implica]ii serioasepentru multe guverne.

Cre[terea popula]iei este o alt= problem= major= pentrumajoritatea statelor musulmane. |n esen]=, acestea seconfrunt= cu problema cre[terii num=rului de tineri educa]icare nu-[i pot g=si un loc de munc= satisf=c=tor. Mul]i suntatra[i de islamul radicalist.

Poli]ia vestic= [i for]ele de securitate se angajeaz=, deobicei, \n ceea ce numim schi]area profilului social. Ele

\ncearc= s= identifice profilele sau caracteristicile poten]ialilorterori[ti. Dovezile disponibile sugereaz= c= islami[tii radicali[ti

CRIMINALISTICA 29



din ]=rile vestice au multe \n comun cu fra]ii lor din statelepredominant musulmane.

De[i s=r=cia ar putea fi un motiv pentru ca oamenii s=sprijine o revolu]ie, majoritatea revolu]ionarilor nu estemembr= a proletariatului. Acestia sunt, de obicei, membrifrustra]i ai clasei de mijloc \n ascensiune. |n ]=rile musulmane,locuitorii s=raci ai zonelor rurale interpreteaz=, \n general,islamul \ntr-o manier= tradi]ional= [i ritual=. Concep]ia lor s-a

schimbat pu]in pe durata ultimilor o mie de ani.Cercet=rile recente din Egipt sugereaz= c= radicali[tii

islami[ti moderni tind s= aib= patru caracteristici majore:15

Sunt tineri (mai ales \n jurul vârstei de douazeci-treizeci de ani);

Majoritatea are o diplom= universitar= sau o constituiestuden]ii (\n special, la disciplinele tehnice, cum ar fi medicina[i ingineria);

Majoritatea provine din clasa de mijloc inferioar=. De[ifamiliile lor nu sunt s=race, este pu]in probabil ca p=rin]iiacestora s= fie absolven]i ai unor universit=]i;

Majoritatea s-a n=scut \n zone rurale [i acum

locuie[te \n zone urbane care se dezvolt= rapid.Aceste profile sunt asem=n=toare cu cele ale terori[tilorcare au comis atrocit=]i \n New York, Madrid [i Londra \n2001, 2004, 2005.

Trebuie, de asemenea, luat \n considerare faptul c=radicali[tii islami[ti, indiferent dac= sunt din Europa, OrientulMijlociu sau Asia de Est, tind s= tr=iasc= \n comunit=]i care \isprijin=. Se poate ca prietenii [i vecinii s= le dezaprobe opiniile[i activit=]ile, dar sunt tolera]i. Investiga]iile poli]iei sunt foartedificile \n astfel de circumstan]e.

Conform opiniei lui Huntington:16 “Problema de baz=pentru Vest nu este fundamentalismul islamic. Este islamul, o

civiliza]ie diferit= ale c=rei popoare sunt convinse desuperioritatea culturii lor [i sunt obsedate de inferioritateaputerii lor”. Islami[tii radicali[ti nu se consider= extremi[ti. Eise descriu ca Salafis (literal, urma[i ai celor mai loiali [idevota]i sus]in=tori ai lui Mohammed). Ei se consider=adevara]i musulmani [i cred c= lumea credin]ei lor esteamenin]at=.

Nu se poate nega faptul c= frontierele musulmanilor aufost martorele multor conflicte armate pe durata secoluluitrecut: Bosnia, Kosovo, Palestina, Ka[mir, Cecenia, Cipru,Liban, Somalia, Sudan [i Sri Lanka. Irak [i Afganistan suntdou= state musulmane ale c=ror guverne au fost \nl=turateprin interven]ia armat= a puterilor vestice.

Majoritatea musulmanilor nu dore[te s= participe laactivit=]i teroriste. Dore[te s=-[i tr=iasc= via]a \n pace. Darmul]i dintre cei care sunt nemul]umi]ti sau \nstr=ina]i suntatra[i de islamul radicalist. Num=rul acestora va cre[te, cumva cre[te [i amenin]area lor. Natura acestei amenin]=ri

\mpotriva societ=]ilor ve[tice este unic=, ca [i dimensiunea sa.Câteva cauze, cum ar fi [omajul \n rândul tinerilor, se potrezolva. Dar exist= pu]ine posibilit=]i pentru a se ajunge la uncompromis cu islamul radicalist. Nu se poate negocia cu ceicare privesc jihad -ul ca o datorie religioas=. Rena[terea

islamic= trebuie s= fie recunoscut= pentru ceea ce este – oamenin]are pentru civiliza]ia vestic=.

De[i amenin]area pe care o prezint= islami[tii radicali[tieste nou= [i \n continu= cre[tere, ea are r=d=cini adânci.

Aceast= lucrare \ncearc= s= plaseze pericolul prezent \n

contextul s=u istoric. Men]ioneaz= c= islamul radicalist este \n

esen]= un r=spuns la dezintegrarea efectiv= a lumii islamice

ca mare putere \n secolele XIX [i XX. Examineaz= de

asemenea caracteristicile personale ale celor atra[i de islamul

radicalist.

NOTE:1 The End of History (Free Press, 1992)2 The Clash of Civilisations and the Remaking of the

World Order (Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii

mondiale) (1996). Profesorul Fukuyama [i-a exprimat de

atunci \ndoieli serioase cu privire la aceast= viziune optimist=

a istoriei.3 Sura IV, 95, Alte exemple similare ar putea fi date.

“Coran” \nseamn= “povestire”. |n sens literal, acesta este

cuvântul lui Dumnezeu.4 Globalised Islam (Londra, 2004; prima edi]ie publicat=

la Paris, 2004), 246-247.5 The Crisis of Islam: Holy War and Unholy Terror

(Criza islamului – r=zboiul sfânt [i teroarea nesfânt=) (Londra,

2003), 27. Belgrad, capitala Serbiei, a fost numit= Dar-al-

Jihad (Casa R=zboiului) când a fost cucerit= de turci. A fost

baz= militar= \n r=zboiul \mpotriva puterilor cre[tine din

Europa Central=. “Conflictul din secolul dou=zeci \ntre

democra]ia liberal= [i marxism-leninism este doar un

fenomen efemer [i superficial, \n compara]ie cu rela]ia

conflictual= serioas= [i continu= dintre islam [i cre[tinism”,

Huntington, nota 2 de mai sus, 209.6 Sabia r=mâne simbolul islamului. Este desenat=, de

exemplu, pe steagul Arabiei Saudite.7 Turcii au mai asediat Viena \n 1529.8 J.L. Exposito, Islamic Threat: Myth or Reality

(Amenin]area islamic= – mit sau realitate) (New York,

1992), 449 Pân= \n anul 1920 doar patru ]=ri musulmane puteau

fi considerate state independente: Arabia Saudit=, Iranul,

Turcia [i Afganistanul.10 Foarte pu]ine state musulmane – [i nici unul arab –

pot fi numite democra]ii liberale. Pu]inele excep]ii au, \n

general, importante minorit=]i care nu sunt musulmane.

Malaiezia este un exemplu bun.11 Nota 2 de mai sus, 11112 J. Clayton, ‘How a Relaxed Region was converted to

Radicalism’ (Cum a fost convertit= o regiune relaxat= la

radicalism), The Times, 18 decembrie 2006.13 Succesul Hamas \n alegerile electorale din 2006 \n

Teritoriile Palestiniene sus]ine aceast= opinie. Alegerile din

Algeria din 1992 au fost anulate, pentru a preveni o posibil=

victorie a partidelor islamiste.14 Fatima Mernissi, Islam and Democracy: Fear of the

Modern World (Islam [i democra]ie – teama de lumea

modern=) (1992)15 Huntington, nota 2 de mai sus, 113. Vede]i, de

asemenea, Roy, nota 5 de mai sus, 269-270.16 Nota 2 de mai sus, 217.

30 CRIMINALISTICA



1.1. Necesitatea instituirii r=spunderii penale apersoanei juridice

Prin Legea nr. 278/2006 [i Legea nr.356/2006, \n

dreptul penal românesc s-a instituit r=spunderea penal= a

persoanei juridice de drept privat precum [i o nou= procedur=

special= \n cazul acesteia. Modul de reglementare a acestei

noi institu]ii ne ofer= ocazia s= facem câteva considera]ii cu

privire la unele probleme ce pot ap=rea \n cercetarea [i

tragerea la r=spundere penal= a persoanei juridice.

O prim= chestiune ar fi dac= aceast= reglementare era

sau nu necesar=? |n doctrin=, argumentându-se necesitateainstituirii r=spunderii penale a persoanei juridice se arat=:

“r=spunderea administratorilor nu mai este \n m=sur= s= fac=

fa]= cre[terii criminalit=]ii persoanelor juridice. Proba vinov=]iei

lor este dificil de g=sit \n masa de decizii [i omisiuni de a

decide, de ac]iuni exaltate sau somnolen]e de rutin=, de

inova]ii imprudente sau conformism neglijent, iar \n final

aceast= dificil= prob= se dovede[te inutil=, \n fa]a

insolvabilit=]ii acestor persoane fizice.”1

De asemenea, se poate sus]ine c= instituirea

r=spunderii penale a persoanei juridice era necesar= având

printre altele [i urm=toarele consecin]e:

prin sanc]ionarea penal= a persoanei juridice se

reduc posibilit=]ile ac]ionarilor sau proprietarilor de p=r]i sociale

de a mai folosi ilegal, direct sau indirect, \n scop infrac]ional,

avantajele unei societ=]ii comerciale, cum ar fi de pild=:

disiparea deciziei infrac]ionale, a activit=]ii \n cadrul laturii

obiective a infrac]iunilor, distan]area \n timp [i spa]iu a

actului \nsu[irii, beneficierii de produsul infrac]iunii, de data

[i locul s=vâr[irii faptei penale, sp=larea produsului

infrac]iunii printr-o societate “curat=”, folosirea principiului

subordon=rii \n munc= etc.;

de multe ori persoanele juridice, prin amploarea

mijloacelor de care dispun, sunt la originea unor graveprejudicii aduse s=n=t=]ii publice2, mediului \nconjur=tor3,

ordinii economice sau sociale, prin fapte de natur= penal=;

echitatea reclam= ca reprezentan]ii legali s= nu fie

obliga]i sistematic s= suporte responsabilitatea persoanelor

juridice pe care le conduc \n virtutea unei prezum]ii de

responsabilitate penal= a acestora, cu atât mai mult când al]ii

sunt beneficiarii faptei persoanei juridice; de pild= \n ipoteza

execut=rii unei hot=râri ilegale a adun=rii generale r=spunde

penal numai administratorul de “paie” executant iar persoana

juridic= continu= s= func]ioneze \n avantajul altora, ceea ce nueste echitabil;

pierderea sau reducerea fondului de comer], a

dreptului de a nu mai utiliza marca serviciului sau produsului

folosit la s=vâr[irea infrac]iunii, afectarea imaginii

organiza]ionale, inclusiv a persoanei juridice, au un efect

preventiv pentru societate [i p=gubitor pentru cei care au

s=vâr[it [i vor s= mai s=vâr[easc= infrac]iuni;

cur=]irea mediului de afaceri de astfel de societ=]i

periculoase (societ=]i care au s=vâr[it infrac]iuni) prin

declan[area procedurii suspend=rii sau lichid=rii,

premerg=toare dizolv=rii ca pedeaps= penal= [i radierii

acestora;4 de pild= reducerea num=rului de societ=]i fictive

folosite la crearea unor “circuite fictive de bani,”5 circuite

folosite la ob]inerea de a[a-zise “documente \n curs de

decontare” (ordine de plat=, bilete la ordin, cecuri f=r=

acoperire etc.), “documente de pl=]i fictive”, acceptate \n mod

gre[it ca garan]ii la creditare (\mprumut, cump=rare pe datorie,

cump=rare cu plata dup= revânzare etc.), sau la ramburs=ri de

T.V.A., ori la \n[elarea partenerilor de afaceri; de asemenea

se contribuie la reducerea num=rului de “societ=]i c=pu[=,”

folosite la opera]iuni fictive, cum ar fi cele de ridicare a pre]ului

sau diminuare a pre]ului \n detrimentul statului, al

CRIMINALISTICA 31

Conf. univ. dr. VALERIC+ DABUProcuror-[ef MARIUS IACOB,

Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie

Parfois c’est trés difficile à constater et punir les infractions économiques, parce que la loi ne prevoit

tous les aspects qui arrivent dans ce domaine. Quelques contradictions des prévisions de la loi sont présentées

dans cet ouvrage.



consumatorului [i, nu \n ultimul rând, al produc=torului sau

chiar comerciantului;

\nl=turarea unor persoane juridice paravan6,

mijloc al criminalit=]ii organizate sau al posibilit=]ii de disipare

a responsabilit=]ii ori sustragerii de la r=spundere a persoanei

fizice;

\nl=turarea posibilit=]ii de “legalizare aparent=” a

unei structuri infrac]ionale sau de suprapunere a unei

organiza]ii infrac]ionale pe o structur= care func]ioneaz= legal,

cum ar fi cea a unei societ=]i comerciale, grup de interese etc.;

de asemenea, \nl=turarea st=rii de \nt=rire psihic=

reciproc=,7 \n rezolu]iile infrac]ionale ale persoanelor fizice

care s=vâr[esc faptele penale \n structuri organizate;

apropierea legisla]iei române de alte legisla]ii din

Uniunea European=, cum ar fi cea francez=, englez=,

german= etc.

Astfel, socotim c= instituirea r=spunderii penale a

persoanei juridice, al=turi de incriminarea sp=l=rii produsului

infrac]iunii, acoper= o alt= ni[= \n lupta \mpotriva criminalit=]ii

economico-financiare [i \n mod deosebit a criminalit=]ii

organizate.8

Instituirea r=spunderii penale a persoanei juridice este

posibil=, deoarece:

teoria fic]iunii potrivit c=reia persoana juridic=, “fiind

fictiv=, nedispunând prin ea \ns=[i nici de voin]= [i nici de

libertate, nu poate comite nici o fapt= ilicit= [i nici nu poate

cunoa[te \nchisoarea.”9, [i-a dovedit ineficien]a, fiind izolat= [iabandonat=;10

persoana juridic= este un subiect de drepturi,

libert=]i [i obliga]ii, care apar prin \nfiin]are11, func]ioneaz= [i

\[i \nceteaz= existen]a dup= proceduri prev=zute de lege;

evident, ea nu este n=scut= prin lege ci se na[te prin propriile

activit=]i ale persoanelor fizice care voiesc acest lucru cu

recunoa[terea, autorizarea [i garan]ia legii \n exercitarea

anumitor drepturi, libert=]i [i obliga]ii12; patrimoniul persoanei

juridice este distinct de patrimoniul administratorilor sau

asocia]ilor acesteia, iar persoanele fizice care exercit=func]iile de administrare a acesteia se pot schimba, f=r= a

afecta existen]a [i func]ionalitatea persoanei juridice;

limitele voin]ei persoanei juridice sunt cele

prev=zute de lege, de actul de \nfiin]are sau statutul acesteia

cât [i de obiectul de activitate autorizat potrivit legii;

persoanele fizice care exercit= func]iile de administrare nu

ac]ioneaz= conform voin]ei lor nelimitate ci potrivit voin]ei

persoanei juridice, exprimat= \n condi]iile legii de adunarea

general= a ac]ionarilor, de consiliul de administra]ie conform

legii13, precum [i conform statutului [i obiectului persoanei

juridice; voin]a persoanei juridice se exprim= prin vot,14 \n

cazul Adun=rii generale [i al Consiliului de administra]ie15

(organe colective, colegiale) iar \n cazul persoanei juridice cu

ac]ionar unic voin]a persoanei juridice se suprapune pe o

anumit= parte a voin]ei exprimat= ca persoan= fizic=, asociat

unic [i administrator. |n primul rând, conduc=torii sunt cei care

fac s= func]ioneze societatea [i apoi ceilal]i salaria]i care pun

deciziile \n executare;

persoana juridic= \[i exteriorizeaz= voin]a prin

organele sale,16 constituite din persoane numite prin actul

constitutiv sau numite ori alese potrivit legii. Socotim c=

trebuie f=cut= distinc]ie \ntre organele persoanei juridice, care

sunt reprezentan]ii legali ai persoanei juridice, organele

executive ale acesteia [i al]i reprezentan]i ai persoanei

juridice, cum ar fi reprezentan]ii conven]ionali. Credem c=

aceast= distinc]ie este necesar=, deoarece, potrivit actualei

reglement=ri, pot angaja r=spunderea penal= a persoanei

juridice numai organele sale, care au calitatea de

reprezentan]i legali. De[i legea nu define[te explicit conceptul

de organ al persoanei juridice, socotim c= prin acesta se

\n]elege orice persoan= sau grup de persoane pe care legea

o nume[te astfel (organ) stabilindu-i statutul juridic \n cadrul

persoanei juridice, inclusiv \n rela]iile cu ter]ii. Administratorul,

Consiliul de administra]ie, Adunarea general= etc., sunt

organe ale persoanei juridice având un statut stabilit de lege [i

misiunea de a personifica societatea comercial=. Credem c=,

\n lipsa unor prevederi speciale, aceasta rezult= din art. 35 din

Dct. 31/1954 cât [i art.45, art.55 din Legea nr. 31/1990

republicat=.17 Ori organele persoanei juridice exprim= voin]aacesteia, \n limitele prev=zute de lege, de actul de \nfiin]are

sau statutul acesteia cât [i de obiectul de activitate autorizat

potrivit legii. Actele organelor reprezentative sunt actele

persoanei juridice \ns=[i, pentru c= organul nu este ceva

distinct de persoana juridic= ci o parte a acesteia.18 De pild=,

“\n raporturile cu ter]ii, societatea pe ac]iuni, \n comandit= pe

ac]iuni sau cu r=spundere limitat= este angajat= prin actele

organelor sale, chiar dac= aceste acte dep=[esc obiectul de

activitate19, \n afar= de cazul \n care ea dovede[te c= ter]ii

cuno[teau sau, \n \mprejur=rile date, trebuia s= cunoasc=dep=[irea acestuia….”20;

\n doctrin= cât [i \n legisla]ie este admis=

r=spunderea civil= delictual= a persoanei juridice pentru fapta

ilicit=21; astfel \n art. 35 din Dct.31/1954 se dispune: “Faptele

ilicite s=vâr[ite de organele sale oblig= \ns=[i persoana

juridic=, dac= au fost \ndeplinite cu prilejul exercit=rii func]iei.

Faptele ilicite atrag [i r=spunderea personal= a celui ce le-a

s=vâr[it, atât fa]= de persoana juridic=, cât [i fa]= de cel de-al

treilea.” Or a se limita numai la r=spunderea civil= sau

administrativ=, \n cazul faptelor ilicite cu un pericol deosebit

sau prejudicii specifice infrac]iunilor, \nseamn= a accepta o

diferen]= de tratament \ntre persoane juridice [i persoane

32 CRIMINALISTICA



fizice [i chiar \ntre persoane fizice, care ac]ioneaz= nemijlocit,

[i persoanele fizice care ac]ioneaz= prin intermediul unei

persoane juridice.

Când [i cum r=spunde penal persoana juridic=

potrivit noilor prevederi? Textul art.10 din C.pr.pen., care

reglementeaz= cazurile \n care punerea \n mi[care a ac]iunii

penale sau exercitarea ac]iunii penale este \mpiedicat=, a fost

completat la lit.g, cu “radierea persoanei juridice, atunci

când are calitatea de f=ptuitor”22, cauz= care face ca

ac]iunea penal= \ndreptat= \mpotriva unei persoane juridice s=

fie lipsit= de obiectiv. Aceast= completare reprezint=

consecin]a introducerii, \n premier= pentru sistemul nostru

juridic, \n Codul penal, a r=spunderii penale a persoanei

juridice, mai \ntâi, prin noul Cod penal aprobat prin Legea

nr.301/200423, apoi prin unele legi speciale24 [i \n fine, prin

Legea nr.278 din 4 iulie 200625, care stabile[te, \n art.19 indice

1, c= “persoanele juridice, cu excep]ia statului, a autorit=]ilor

publice [i a institu]iilor publice care desf=[oar= o activitate ce

nu poate face obiectul domeniului privat, r=spund penal

pentru infrac]iunile s=vâr[ite \n realizarea obiectului de

activitate sau \n interesul ori \n numele persoanei juridice,

dac= fapta a fost s=vâr[it= cu forma de vinov=]ie prev=zut= de

legea penal=”. Or este evident c=, dac= persoana juridic= a fost

radiat=, nu se mai pune problema r=spunderii penale a

acesteia, deoarece dup= radiere nu mai exist=. Socotim c=, de

la data aplic=rii pedepsei complementare a dizolv=rii

persoanei juridice [i pân= la r=mânerea definitiv=, dac= nua intervenit radierea, din alte motive, nu se poate vorbi de

cauza de \mpiedicare a punerii \n mi[care sau exercitarea

ac]iunii penale prev=zut= de art.10 lit.g) teza a II-a mai sus

citat=. Conform art. 712 alin. ultim din C.pr.pen. pedeapsa

complementar= a dizolv=rii persoanei juridice se aplic= \n trei

ipoteze strict prev=zute lege:

atunci când persoana juridic= a fost constituit= \n

scopul s=vâr[irii de infrac]iuni;

când obiectul s=u de activitate a fost deturnat \n

scopul s=vâr[irii de infrac]iuni; \n caz de neexecutare, cu rea-credin]=, a uneia

dintre pedepsele prev=zute de art. 531 alin.3 lit.b)-d) din

C.pr.pen.

Per a contrario \n alte cazuri aceast= pedeaps= nu

poate fi aplicat=.

Pedeapsa complementar= a dizolv=rii persoanei

juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, iar o

copie dup= dispozitivul hot=rârii definitive de condamnare,

prin care s-a aplicat aceast= pedeaps= va fi comunicat=, de

\ndat=, instan]ei civile competente, care va proceda la

desemnarea lichidatorului. Evident c= lichidarea se va efectua

potrivit hot=rârii judec=tore[ti definitive de condamnare, \n

condi]iile Legii nr.85/2006. De asemenea, dup= r=mânerea

definitiv= a hot=rârii de condamnare [i pân= la executarea

pedepselor aplicate persoanei juridice, nu se poate ini]ia

fuziunea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea acesteia.

Din art.19 indice 1 C.p. credem c= se desprind câteva

idei:

se instituie r=spunderea juridic= numai a

persoanelor juridice de drept privat,26 f=r= a distinge \ntre

comercian]i, persoane juridice de drept civil, sau organiza]iile

nonguvernamentale; socotim c= nu pot r=spunde penal

societ=]ile de fapt, societ=]ile \n participa]iune [i grupurile care

nu sunt persoane juridice27, persoanele fizice autorizate s=

desf=[oare activit=]i economice precum [i asocia]iile familiale;

\n art. 53 indice 1 din C.p. legiuitorul a prev=zut c=

persoanelor juridice de drept privat li se aplic= \n cadrul

r=spunderii penale numai unele pedepse, respectiv: amenda

de la 2.500 lei la 2.000.000 lei vechi ca pedeaps= principal=;

iar ca pedepse complementare au fost prev=zute: a)

dizolvarea persoanei juridice; b) suspendarea activit=]ii

persoanei juridice pe o durat= de 3 luni la 1 an sau

suspendarea uneia dintre activit=]ile persoanei juridice \n

leg=tur= cu care s-a s=vâr[it pe o durat= de la 3 luni la 3 ani;

c) \nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o

durat= de la 3 luni la 3 ani; d) interzicerea de a participa la

procedurile de achizi]ii publice pe o durat= de 1 la 3 ani; e)

afi[area sau difuzarea hot=rârii de condamnare;

dintre pedepsele principale [i complementare,prev=zute de lege a fi aplicabile persoanelor juridice de drept

privat, legiuitorul a exclus pedepsele dizolv=rii [i

suspend=rii pentru partide politice, sindicate, patronate [i

organiza]ii religioase ori apar]inând minorit=]ilor, constituite

potrivit legii, inclusiv pentru persoanele juridice care \[i

desf=[oar= activitatea \n domeniul presei. Socotim c=, dat fiind

principiul pluralismului politic [i al rolului pe care trebuie s= \l

aib= aceste structuri \ntr-o societate democratic=, legiuitorul a

exclus cele dou= pedepse complementare, deoarece afectau

substan]ial existen]a persoanelor juridice la care se refer=excep]ia. |n acest sens, \n art. 71 indice 4 alin.1 din C. p., s-a

dispus: “pedepsele complementare prev=zute \n art. 53 indice

unu, alin. 3 lit.a) [i b), (dizolvarea [i suspendarea) nu pot fi

aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor [i

organiza]iilor religioase ori apar]inând minorit=]ilor,

constituite potrivit legii. Dispozi]iile prev=zute \n alin.1 se

aplic= [i persoanelor juridice care \[i desf=[oar= activitatea \n

domeniul presei.” Astfel, pedepsele complementare, care nu

se aplic= acestor persoane juridice de drept privat sunt:

dizolvarea persoanei juridice; suspendarea activit=]ii

persoanei juridice pe o durat= de la 3 luni la 1 an sau

suspendarea uneia dintre activit=]ile persoanei juridice \n

CRIMINALISTICA 33



leg=tur= cu care s-a s=vâr[it pe o durat= de la 3 luni la 3 ani;

statul, autorit=]ile publice [i institu]iile publice

care desf=[oar= o activitate, ce nu poate face obiectul

domeniului privat, nu fac obiectul r=spunderii penale,

deoarece sunt servicii publice, respectiv servicii care slujesc

interesul public, \n regim de drept public, iar publicul nu poate

fi sanc]ionat penal direct sau indirect; pe de alt= parte, aceste

entit=]i publice, fiind servicii publice, func]ioneaz= pe

principiul continuit=]ii [i principiul satisfacerii

necesit=]ilor publice, principii incompatibile cu

discontinuitatea sau \ncetarea satisfacerii trebuin]elor

publice.28 Credem c= statul, autoritatea public= sau institu]ia

public= nu r=spund penal nici atunci când fapta s=vâr[it= este

\n administrarea [i gestionarea propriet=]ii private a statului

sau a autorit=]ii publice, deoarece aceste persoane juridice de

drept public desf=[oar= alte activit=]ii care sunt principale,

continui [i necesare \n domeniul public, ori pedepsindu-lepenal s-ar face deservicii dispropor]ionate poporului, publicului

[i colectivit=]ilor administrative;

socotim c= pot r=spunde penal persoanele

juridice de drept privat la care statul sau autorit=]ile

publice sunt ac]ionari, deoarece acestea sunt distincte de

stat sau autorit=]ile publice iar sanc]ionarea penal= a lor nu

afecteaz= activitatea principal=, respectiv serviciul public al

statului sau al autorit=]ilor publice.

Cu privire la art. 71 indice 4 alin.2 din C. p. [i art. 71

indice 5 alin.2 din C. p. prin care sunt exceptate persoanele juridice, care \[i desf=[oar= activitatea \n domeniul presei,

de la aplicarea pedepselor dizolv=rii, suspend=rii persoanei

juridice [i respectiv \nchiderea unor puncte de lucru ale

acesteia, vom face câteva observa]ii:

aceast= reglementare \n domeniul presei este

discutabil=, deoarece persoanele juridice pot avea \n obiectul

lor de activitate [i activit=]ii lucrative [i astfel apare o

discriminare de tratament juridic \ntre societ=]ile cu scop

lucrativ din afara presei [i cele din domeniul presei, ceea ce

face s= nu fie la ad=post de eventuale critici de

neconstitu]ionalitate;

sintagma “domeniul presei” nu este prea fericit

aleas=, putând da na[tere la interpret=ri, respectiv c= s-ar

limita numai la “pres=” [i ar exclude radioul, televiziunea,

internetul etc.; Socotim c=, pe bun= dreptate, \n doctrin=, \n

Constitu]ie, se consider= insuficient= expresia “libertatea

presei”29, fiind \nlocuit= cu “libertatea mijloacelor de informare

\n mas=”, care este mai complet= [i precis= incluzând toate

mijloacele de informare \n mas= scrise, electronice, verbale

etc. |n doctrin= [i \n legisla]ie se face deosebirea \ntre

comunicarea scris= [i comunicarea audiovizual=, \ntre

mijloace scrise de informare30 [i mijloace audio-vizuale de

informare31. Sintagma “domeniul presei” nu este \n

concordan]= cu art. 30 pct.1, 5 [i art. 31 pct.4 din Constitu]ie,

\n care se folosesc expresiile: “mijloace de comunicare \n

public”, “mijloacele de comunicare \n mas=” [i “mijloacele de

informare \n mas= publice [i private”, care includ toate

mijloacele de comunicare nu numai cele scrise ci [i mijloacele

audiovizuale. Credem c=, pe bun= dreptate, constituantul prin

libertatea presei a \n]eles numai libertatea mijloacelor de

informare prin scris, atunci când \n art. 30 pct.3 a dispus

“Libertatea presei implic= [i libertatea de a \nfiin]a publica]ii”,

publica]iile presupunând, cel pu]in pân= \n prezent, forma

scris=, tip=rit=. Ca urmare, dispozi]iile art. 71 indice 4 alin.2 din

C. p. [i art. 71 indice 5 alin.2 din C. p. sunt susceptibile de

neconstitu]ionalitate [i pentru c= trateaz= diferit persoanele

juridice din domeniul presei de cele din domeniul

audiovizualului; nu aceea[i situa]ie este \n art. 83 pct.2 [i 3 din

noul Cod penal aprobat prin Legea nr.301/2004, \n care se

vorbe[te atât de domeniul presei cât [i de cel al

audiovizualului astfel: “2)

dizolvarea nu poate fi aplicat= persoanelor juridice

care \[i exercit= activitatea \n domeniul presei sau al

audiovizualului. 3) Activitatea \n domeniul presei sau al

audiovizualului nu poate fi suspendat=.” De aceea credem c=,

sub acest aspect, solu]ia dat= de noul Cod penal este mai

bun= decât cea folosit= de Legea nr.278/2006, care este

susceptibil= de neconstitu]ionalitate;

coroborând dispozi]iile art. 71 indice 2 din C.pen.care limiteaz= strict cazurile când se poate aplica pedeapsa

complementar= a dizolv=rii persoanei juridice, cu restric]iile

prev=zute de art. 71 indice 4 [i art.71 indice 5 din C.pen., \n

cazul persoanelor juridice, care \[i desf=[oara activitatea \n

domeniul presei se poate ajunge la concluzia c= persoanelor

juridice din domeniul presei,32 care au s=vâr[it infrac]iuni nu li

se pot aplica pedeapsa dizolv=rii când: a) persoana juridic= a

fost constituit= \n scopul s=vâr[irii de infrac]iuni; b) obiectul

s=u de activitate a fost deturnat \n scopul s=vâr[irii de

infrac]iuni; c) nu s-a executat, cu rea-credin]=, una dintrepedepsele prev=zute de art. 531 alin.3 lit.b)-d) din C.pr.pen.

ceea ce, \n opinia noastr=, este inadmisibil. De aceea [i sub

acest aspect credem c= dispozi]iile art. 71 indice 4 alin.2 [i

art.71 indice 5 alin.2 din C.pen. sunt susceptibile de

neconstitu]ionalitate, ca urmare a trat=rii discriminatorii a

persoanelor juridice din domeniul presei precum [i \nc=lc=rii

art. 8 pct.2, art.40 pct.2 [i art.53 din Constitu]ia României.

Conform art.131-139 din C.pen. francez persoanele

juridice din domeniul presei nu sunt excluse de la pedepsele

prev=zute pentru persoanele juridice \n general, inclusivdizolvarea [i astfel \n cadrul Uniunii Europene \ntre legisla]ia

francez= [i cea român= apare o tratare discriminatorie a

cet=]enilor europeni.

34 CRIMINALISTICA



NOTE: 1 P. Pignarre, La répréssion pénale des atteintes à l’environnment

causées par les entreprises, tez=, Nice, 1996, p.84. citat de FlorinStreteanu, Radu Chiri]=, R=spunderea penal= a persoanei juridice, EdituraRosetti, Bucure[ti 2002, p 68.

2 De pild=, falsurile de b=uturi alcoolice, falsuri de produsealimentare etc.

3 De exemplu, poluarea infrac]ional=, t=ieri ilegale de p=duri etc.4 |n Codul comercial român era incriminat= o serie de fapte penale ca

infrac]iuni de bancrut= simpl=, ce se s=vâr[eau [i de persoana juridic=

pentru a se “salva” de la faliment: art. 876 pct. 3, 5,6; art.877 pct.1; art.879;art.880.5 De pild=, \ntr-o cauz=, o grupare infrac]ional= a falsificat contracte

autentificate de notar, prin care o firm= fictiv= era \mprumutat= cu18.000.000.000.lei, sum= pe care o “depune“ fictiv la o banc= (falsificând foide v=rs=mânt cu complicitatea func]ionarilor bancari, apoi a actelor fictive decircula]ie a sumei prin conturile b=ncii ca o plat= \n favoarea unei altesociet=]ii fictive) [i, \n final, “scoaterea” \ntregii sume din banc= cu acte fictive,ca numerar (pl=]i produc=tori agricoli, pl=]i, salarii etc.); Pe baza actelorfalsificate, \n cadrul acestui circuit bancar fictiv, s-au solicitat [i ob]inut ilegalsume de ordinul miliardelor de lei cu titlu de rambursare TVA c=tre acestesociet=]i fictive.

6 Tolerarea folosirii unor persoane juridice, paravan, situate \nparadisuri fiscale, favorizeaz= sustragerea de la r=spunderea penal= apersoanei juridice ca urmare a: principiului dublei \ncrimin=ri, a inexisten]eiconven]iilor de cooperare judiciar= precum [i a unor obliga]ii legale deorganizare [i p=strare a eviden]elor contabile, fiscale, ce puteau constituiprobe ale faptelor infrac]ionale. Credem c= pentru cei care produc \ntr-o]ar=, f=r= a pl=tii impozitele, ar trebui interzise transferurile profiturilorneimpozitate \n paradisuri fiscale [i astfel s= se pun= cap=t acestei formea evaziuni fiscale tolerate. Se cunoa[te c=, \n ]ara unde produce marfa,seviciile [i le vinde, benficiaz= de toate condi]iile de mediu, infrastructur=,ordine public=, s=n=tate public=, ap=rare etc., finan]ate de la bugetul ]=riirespective la care evazionistul tolerat nu contribuie la fel ca orice cet=]ean.

7 Uneori, apartenen]a la o organiza]ie are ca efect o sc=dere a temeriifa]= de sanc]iunea penal=, efectul inhibitor al constrângerii penale ce semanifest= la nivel individual scade atunci când autorul se consider=protejat de calitatea de membru al unei persoane juridice. Este vorba dea[a-zisa psihologie a ascunderii \n mul]ime.

8 |n Fran]a, de la 1 martie 1994, o dat= cu intrarea \n vigoare a nouluiCod penal, persoanele juridice [i \n primul rând societ=]ile comercialer=spund penal (art.121 alin.1 din C.p.).

9 B. Dejemeppe, Responsabilité pénale des personnes morales, \n“Anale de droit de Louvain”, 1983, p.70.

10 Domnul prof. I. Deleanu, referindu-se la teoria fic]iunii, arat=: “Pe scurt, teoria fic]iunii nu explic= [i nu justific= nimic”. A se vedea I. Deleanu, Fic]iunile

juridice, Editura All Beck, Bucure[ti, 2005, p.438-439.11 |n art. 28 din Dct. 31/1954, legiuitorul vorbe[te de fiin]a persoanei

juridice când folose[te expresia: “Persoana juridic= ia fiin]=, dup= caz….”.Conform art.41 pct.1 din Legea nr.31/1990 republicat= “Societateacomercial= este persoan= juridic= de la data \nmatricul=rii \n registrulcomer]ului.” |n art. 33 din Dct. 31/1954 se dispune: “Persoanele juridice,care sunt supuse \nregistr=rii, au capacitatea de a avea drepturi [iobliga]ii de la data \nregistr=rii lor.”

12 A se vedea Maurice Cozian, Alain Viandier, Droit de sociétés,Editions Litec, Paris, 1992, p.76.

13 Legiuitorul recunoa[te actele de voin]= ale persoanei juridice. Depild=, \n art.55 pct.2 din Legea nr.31/1990, se folosesc conceptele dehot=râre [i putere care au la baz= voin]a [i astfel dispune: “Clauzele actuluiconstitutiv ori hot=rârile organelor statutare ale societ=]ilor prev=zute \naliniatul precedent, care limiteaz= puterile conferite de lege acestororgane, sunt inopozabile ter]ilor, chiar dac= au fost publicate.”

14 |n art.21 pct.3 din Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului searat= c= voin]a poporului se exprim= prin alegeri oneste, care trebuie s=aib= loc periodic, prin sufragiu universal egal [i prin vot secret sau dup= oprocedur= echivalent= care s= asigure libertatea votului. Ca urmare,acestea sunt modalit=]ii recunoscute prin care o colectivitate \[i poateexprim= voin]a.

15 De pild=, Adunarea general= sau Consiliul de administra]ie pothot=r\ sp=larea produsului unei infrac]iunii, \nc=lcând art.23 din Legeanr.656/2002, sau emiterea unui cec f=r= acoperire [i ob]inerea unei m=rfi

pl=tite cu acest= fapt= pedepsit= penal, conform art.215 din C.p.16 De exemplu, \n Codul penal francez art. 121-2, când se vorbe[te de

r=spunderea penal= a persoanei juridice, se folose[te expresia “prinorganele lor sau reprezentan]i”, ceea ce este cu totul altceva fa]= delegisla]ia din România.

17 A se vedea art. 45, 55 din Legea nr.31/1990 republicat=. Deasemenea \n art. 35 din Dct.31/1954, se dispune: “Persoana juridic= \[iexercit= drepturile [i \[i \ndepline[te obliga]iile prin organele sale. Actele

juridice f=cute de organele persoanei juridice, \n limitele puterilor ce le-aufost conferite, sunt actele persoanei juridice \ns=[i.”

18 |n Anglia, Camera Lorzilor, prin decizia \n cazul TescoSupermarkets Ltd.v. Nattrass din 1972, a re]inut: “...o companie poate fifoarte bine comparat= cu un corp uman. Ea are un creier [i un centrunervos care controleaz= ceea ce face. Are de asemenea bra]e care dispunde unelte [i ac]ioneaz= \n conformitate cu instruc]iunile primite de la centrii

nervo[i. O parte a acestor bra]e ale companiei sunt simpli prepu[i [i agen]i,care nu sunt altceva decât for]a de munc= [i nu se poate spune c= arreprezenta inteligen]a sau voin]a companiei. O alt= parte sunt directorii [imanagerii, care reprezint= inteligen]a directoare [i voin]a companiei, carecontroleaz= ceea ce face aceasta. Starea de spirit a acestor managerieste, a[adar, starea de spirit a companiei [i ea trebuie tratat= ca atare dec=tre juri[ti.” Florin Streteanu, Radu Chiri]=, R=spunderea penal= apersoanei juridice, Editura Rosetti, Bucure[ti 2002, p. 38.

19 A se vedea art. 34 din Dct. 31/1954, care sanc]ioneaz= cu nulitateaactele juridice ale persoanei juridice, care nu sunt f=cute \n realizareascopului acesteia stabilit prin lege, prin actul de \nfiin]are sau statut.

20 A se vedea art.55 pct. 1 din Legea nr.31/1990 republicat=.21 Art.35 alin.3 [i 4 din Dct.31/1954.22 Potrivit art. 131 din Legea nr.85/2006, judec=torul-sindic, prin

sentin]a de \nchidere a procedurii falimentului dispune [i radiereadebitorului din registrul \n care este \nmatriculat.

23 Publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.303 din12 aprilie 2004.

24 Este vorba de Legea nr.299/2004 privind r=spunderea penal= apersoanei juridice pentru infrac]iunile de falsificare de monede sau de altevalori, publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.593 din 1iulie 2004, \n prezent abrogat= prin Legea nr.278/2006, precum [i de O.U.G.nr.113 din 14 iulie 2005, publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, ParteaI, nr.658 din 25 iulie 2005, care introduce art.1302 \n O.U.G. nr.194 din 12decembrie 2002 privind regimul str=inilor.

25 Publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.601 din12 iulie 2006.

26 Dup= cum se [tie, conform art.1 Legea nr. 85/2006, procedurainsolven]ei se aplic= numai: societ=]ilor comerciale; societ=]ilor cooperative;organiza]iilor cooperatiste; societ=]ilor agricole; grupurilor de interes economic;oric=rei alte persoane juridice de drept privat care desf=[oar= [i activit=]ieconomice; comercian]ii persoane fizice, ac]ionând individual; asocia]iifamiliale. Ca urmare, acestor persoane juridice li se poate aplica m=suraradierii la \ncheierea procedurii falimentului. |ns= sunt [i alte persoane juridicecare pot fi radiate potrivit legii.

27 A se vedea art.28 din Codul fiscal privind “Asocieri f=r=personalitate juridic=”.

28 |mpotriva acestei opinii se sus]ine c= principiul egalit=]iipersoanelor \n fa]a legii ar impune r=spunderea penal= a statului,autorit=]ilor publice [i institu]iilor publice care desf=[oar= o activitate ce nuface obiectul dreptului privat. Suntem de acord cu r=spunderea civil= aacestor entit=]i pentru prejudiciile cauzate, inclusiv cu r=spunderea penal=a func]ionarilor [i demnitarilor publici f=r= discrimin=ri, dar nu cur=spunderea penal= a acestor entit=]i a c=ror menire principal= estesatisfacerea trebuin]elor publice. Or aplicarea pedepsei dizolv=rii uneiastfel de entit=]i ar contraveni unor tr=s=turi ale pedepsei penale,

respectiv: caracterul educativ, preventiv, [i \n mod deosebit alpropor]ionalit=]ii, consecin]ele unei astfel de pedepse ar fi dispropor]ionatmai mari decât cele ale faptei generatoare (multitudinea de persoaneafectate, prejudicii mult mai mari etc.).

29 |n Actul final de la Helsinki al Conferin]ei pentru Securitate [iCooperare \n Europa din 1 august 1975, \n capitolul privind “\mbun=t=]ireadifuz=rii informa]iei, a accesului la informa]ie [i a schimbului de informa]ii”,se trateaz= diferit informa]ia oral= de informa]ia scris= precum [i fa]= deinforma]ia filmat=, radiodifuzat= [i televizat= precum [i organe de informare

\n mas=, agen]iile de pres=, organiza]iile de editori [i edituri precum [iorganiza]ii de radio [i televiziune. Iar la capitolul 2 lit.b aliniatul ultimfolose[te exprimarea “exper]i din domeniul presei, radioului [i televiziunii”.Este evident c= astfel conceptul de “pres=” se refer= numai la mijloacelede informare scris= \n mas=.

30 A se vedea Legea presei nr. 3/1974, act normativ dep=[it [i

abrogat par]ial prin O.U.G. nr. 53/2000.31 A se vedea Legea nr.504/2002 privind comunicarea audio-vizual=;32 |n mod corespunz=tor se poate ra]iona [i \n cazul partidelor politice,

sindicatelor, patronatelor [i organiza]ilor religioase ori apar]inândminorit=]ilor.

CRIMINALISTICA 35



TERORISMULDefini]ie – este o tactic= de lupt= neconven]ional= folosit=

pentru atingerea unor scopuri strict politice care se bazeaz= peacte de violen]=, sabotaj sau amenin]are, exercitate \mpotrivaunui stat, organiza]ii, categorii sociale sau \mpotriva unui grup depersoane civile, având ca scop precis producerea unui efect defric= [i intimidare.

Terorismul \mbrac= mai multe forme:

ATAC CHIMIC TERORIST

Defini]ie – eliberarea \n atmosfer=, \n mod inten]ionat, agazelor toxice, lichide toxice sau a substan]elor solide care potintoxica popula]ia [i mediul \nconjur=tor.

Agen]i chimici – reprezint= substan]e otr=vitoare, care potucide sau afecta grav s=n=tatea, fiind materiale create de om.C=i de p=trundere:

inhalare; absorb]ie prin piele, ochi; prin \n]epare; prin hran= [i ap=.O metod= deosebit= de \mpr=[tiere a armelor chimice o

constituie gazele sau spray-ul cu aerosoli.Clasificare: - agen]i care afecteaz= sistemul nervos;

agen]i care afecteaz= sângele;

agen]i care afecteaz= epiderma; agen]i care afecteaz= sistemul respirator.M=suri:

\nt=rirea capacit=]ii epidemiologice de dotare [i r=spunsfa]= de atacurile chimice;

\nt=rirea instruirii \n acest domeniu pentru lucr=torii dinserviciile medicale de urgen]=, pentru ofi]erii de poli]ie, pompieri,doctori [i asistente medicale;

asigurarea antidoturilor necesare; preg=tirea unor materiale informa]ionale destinate

publicului \n timpul [i dup= atacul chimic.Adesea atacurile chimice sunt urmate de explozii, incendii

sau chiar pr=bu[irea cl=dirilor. Modalitatea de ac]iune, \nasemenea situa]ii, trebuie s= fie rapid=, iar persoana afectat=

s=-[i p=streze calmul [i st=pânirea de sine. |n caz de explozie:

se monteaz= pe figur= masca contra gazelor; se ia trusa de prim ajutor. |n cazul pr=bu[irii cl=dirilor se evit= mi[c=rile inutile, astfel \ncât s= nu se provoace

mi[carea imprevizibil= a resturilor de cl=dire, instabile [i s= sestârneasc= praf – fapt periculos pentru respira]ie, r=ni [i pentru anu fi acoperit [i greu de g=sit de c=tre salvatori;

se acoper= nasul [i gura cu orice se g=se[te la \ndeman=(materiale din bumbac gros, cele mai bune filtre contra prafului).Se \ncearc= s= se respire prin astfel de materiale filtrante [i dac=exist= posibilitatea s= se umezeasc= cu ap=; ideal, se utilizeaz=masca contra gazelor;

se strig= [i se cere ajutor numai când salvatorii suntaproape sau \n ultima clip=, \nainte de a fi salvat. A striga f=r= a fiauzit este inutil [i \nseamn= a se pierde energie, a inhala pulberi[i prafuri nocive [i a cre[te posibilitatea de a intra \n panic=, de a

gre[i cu u[urin]= [i de a \ngreuna misiunea de salvare.

ATACUL NUCLEARDefini]ie – exolozie ce produce radia]ie luminoas= foarte

intens= [i provoac= o und= de [oc foarte devastatoare,r=spândind pe o suprafa]= mare materiale radioactive ce potcontamina aerul, apa [i suprafa]a p=mântului pe zeci de km.

M=suri: o apreciere cât mai bun= a situa]iei, folosind toate

informa]iile posibile; autorit=]ile medicale de salvare vor aprecia (\n cazul unei

amenin]=ri semnificative) dac= este sau nu cazul s= avizezeadministrarea de iodur= de potasiu;

dozajul corect pentru iodura de potasiu precum [i altedate medicale specifice fiec=rui membru de familie pot fi aflate dintimp, preventiv, de la medicul de familie sau de la cei desemna]is= asigure asisten]a medical= \n zon=.

IRADIEREA TERORIST+Defini]ie – amenin]are terorist= cu iradierea (“bomba

murdar=”) \nseamn= folosirea explozivilor comuni, pentru ar=spândi materiale radioactive asupra unei zone ]int=.

M=suri – \n cazul \n care mijloacele de informare au

c=zut/defectat, vor fi urmate sfaturile autorit=]ilor publice [i alepersonalului medical destinat salv=rii, care vor avea oblga]ia s=anun]e prin sta]ii portabile/mobile sau puncte de informare ad - hoc.

BIOTERORISMULDefini]ie: un atac biologic reprezint= eliberarea cu bun=

[tiin]= a unor agen]i patogeni sau a altor substan]e biologice, carepot s= provoace \mboln=virea oamenilor, animalelor sau plantelor.O mare parte dintre ace[ti agen]i trebuie s= fie inhala]i, s= intreprintr-o poart= de intrare (ran=, arsur= etc.) la nivelul pielii sau s=fie ingera]i, astfel \ncât s= produc= boala.

Agen]ii biologici sunt organisme sau toxine derivate dinorganisme vii, care pot fi utilizate \mpotriva oamenilor, animalelorsau culturilor agricole.

Agen]ii utiliza]i pentru r=zboiul biologic sunt produ[i dinagen]i patogeni [i toxine care exist= \n natur=. Printre ace[ti agen]ipatogeni utiliza]i \n r=zboi se num=r= cei care produc variola,antraxul, ciuma, bruceloza [i febra Q.

Clasificarea agen]ilor biologici folosi]i ca poten]ialearme \n functie de gradul de amenin]are.

Categoria ACategoria AAgen]ii de prim= prioritate:Includ organisme cu risc pentru securitatea na]ional=,

putând fi disemina]i u[or sau transmi[i de la persoan= la persoan=,având impact puternic asupra publicului cauzând nivel \nalt demortalitate [i, prin urmare, panic=.

Categoria BCategoria BAgen]ii celei de-a doua priorit=]i:sunt u[or de diseminat din punct de vedere al mediului;

cauzeaz= morbiditate moderat= (\mboln=viri moderate) [imortalitate sc=zut=, necesitând capacitate specific= dediagnosticare [i supraveghere a maladiilor.

36 CRIMINALISTICA

Chestor principal dr. MIHAI MARIUS DAN – medic primarChestor-[ef dr. FLORIAN D+BOVEANU – medic primar

De nos jours, les terroristes diversifient de plus en plus leur activités. Au futur, il peuvent utiliser des agents chimiques,bactériologiques, des matières radioactives et même nuclaires. C’est pourquoi, les autorités et la population doivent savoir commentse protéger. Dans cet ouvrage on apprend comment préter le premier secours.



Categoria CCategoria C |n aceast= categorie sunt inclu[i agen]ii patogeni ai celei

de-a treia mari priorit=]i, precum [i agen]ii patogeni care pot fifolosi]i \n viitor, deoarece:

sunt u[or de ob]inut; se produc [i se disemineaz= u[or; au mare poten]ial de morbiditate [i chiar mortalitate, cu

impact major asupra s=n=t=]ii.

|n general, caracteristicile care fac dintr-un agent biologicarma ideal= pentru un atac terorist sunt urm=toarele:

d= \mboln=viri constante, cu evolu]ie previzibil=; are infec]iozitate mare \n doze reduse; are o perioad= de incuba]ie scurt=, cu evolu]ie previzibil=; presupune existen]a unei imunit=]i limitate \n popula]ia

]int=; presupune existen]a mijloacelor terapeutice limitate; presupune capacitatea atacatorilor de a se proteja; presupune existen]a unui poten]ial de producere \n

cantit=]i apreciabile; este u[or de depozitat [i transportat; este u[or de r=spândit; nu persist= \n mediu.C=ile posibile de diseminare a armelor biologice: Aer; Apa; Alimente; Sol;Semnalarea unui atac biologic produce, de obicei, nelini[te

\n rândul popula]iei, team= sau chiar panic=. De cele mai multe orioamenii au tendin]a s= pun= la \ndoial= capacitatea de interven]iea autorit=]ii competente, ceea ce, pe lâng= starea de anxietate indus= de situa]ia de criz= creat=, poate genera instabilitate social= \ntr-un grup popula]ional, localitate, regiune sau chiar lanivel de ]ar=.

Atitudinea \n caz de atac bioteroristCe trebuie [tiut

Spre deosebire de o explozie pe câmpul de lupt=, ataculbiologic poate s= fie sesizat imediat sau tardiv. Este posibil s= fiesesizate semnele unui atac biologic imediat (a[a cum este cazultrimiterilor po[tale cu antrax), dar uneori este dificil ca personalulmedical specializat s= raporteze carcateristicile unei \mboln=virineobi[nuite. Cea mai probabil= este apara]ia, \n mod brusc, a unuival de \mboln=viri ce necesit= asisten]= medical= de urgen]=.Este, la fel de posibil, s= auzi]i despre pericol-atac-criz= prinintermediul mass-mediei, prieteni (cuno[tin]e) sau prin altemijloace stabilite \n cadrul comunit=]ii locale.

La ce s= ne a[tept=m |n cazul unui atac biologic se poate ca autorit=]ile de

s=n=tate public= s= nu poat= informa popula]ia imediat cum=surile ce trebuie urmate. {i aceasta pentru c= este necesar= o

perioad= de timp pentru a se stabili ce fel de afec]iune esteprezent=, (identificarea agentului cauzal), cum trebuie s= fietratat= [i cine este \n pericol. Oricum, trebuie s= fie urm=riteposturile de TV [i radio [i trebuie verificat pe Internet (dac= esteposibil) pentru a se afla [tirile [i comunicatele oficiale cu privire la:

dac= te afli \ntr-o zon= sau grup pe care autoritateacompetent= le consider= zon= de risc sau \n pericol;

care sunt semnele [i simptomele bolii; dac= se distribuie medicamente [i vaccinuri; unde se distribuie acestea; cine le distribuie [i la ce persoane este necesar s= fie

administrate; care sunt punctele de prim-ajutor \n cazul \mboln=virii.Cum s= te protejezi singur

dac= ]i-ai dat seama sau ai aflat cu certitudine c= teg=se[ti \ntr-o zon= \n care este eliberat= o substan]= sau agentbiologic suspect sau necunoscut, nu trebuie s=-]i pierzi calmul [itrebuie s= ai o atitudine de \ncurajare fa]= de cei din jurul t=u(familie, colegi, prieteni sau chiar oameni necunoscu]i);

p=r=se[te zona de urgen]=; acoper= gura [i nasul cu straturi de pânz= deas=

(material textil), care s= poat= filtra aerul, dar, \n acela[i timp,s=-]i permit= o respira]ie bun=. Astfel de materiale textile trebuies= aib= 2-3 starturi de bumbac [i pot fi: prosop, batist=, fular,basma, tricou, c=ma[= etc. [i este recomandabil s= fie udate cuap=. |n lipsa lor, pot fi utile chiar [i câteva straturi de pânz= mairar= sau de prosoape/[erve]ele de hârtie;

panseaz=-]i toate r=nile, chiar [i cele superficiale, cupansamente sterile;

p=streaz= igiena personal= (sp=lare cu ap= [i s=pun).

CUM SA FIM PREG+TI}I |N CAZUL UNUI ATAC TERORISTTrusa de supravie]uireMajoritatea locuin]elor trebuie s= aib= o trus= (kit) de

supravie]uire pentru urgen]e comune, cum ar fi c=derile de curent,inunda]iile sau z=pada abundent=, dar care pot fi utile [i \nsitua]iile de atacuri cu arme bacteriologice, chimice sau nucleare-denumite \n prezent arme NBC.

Din cauza tensiunilor cauzate de atacurile teroriste,petrecute, \n ultimii ani la nivel mondial, tot mai multe persoane segândesc la crearea unei astfel de truse (kit) de supravie]uire. Estebine s= preg=ti]i un astfel de kit chiar dac= nu exist= un pericolreal, pentru c= aceasta v= ofer= un plus de siguran]= [i este bine

s= fi]i dota]i pentru orice eventualitate.Dac= vrei s=-]i faci singur un astfel de kit (trus= de

supravie]uire) ai nevoie de urm=toarele lucruri de baz= : un radio AM-FM cu baterii [i cel pu]in o lantern= la 2

membri ai familiei [i cu baterii de rezerv=; lumân=ri, chibrituri, lemne de foc; ap= potabil= cel pu]in 4 litri/zi de persoan= pentru o

perioad= de 3-7 zile; mâncare \mpachetat=, sigilat= sau conservat=, care nu

necesit= refrigerare sau preparare [i un deschiz=tor de conserve; o p=tur= sau un sac de dormit pentru fiecare membru al

familiei. P=stra]i p=turi \n plus pentru situa]ii de vreme rece; rezerv= de hârtie igienic= [i prosoape de hârtie; obiecte speciale (scutece pentru copii, haine pentru

b=trâni, invalizi), ochelari, lentile de contact, provizii; telefon mobil (cu acumulatori \nc=rca]i de rezerv=); o lad= frigorific= cu ghea]=.

Trusa de prim-ajutor s= includ= toate recomand=rile medicamentoase speciale

(insulin= pentru diabetici, pentru tratamentul afec]iunilor cardiaceetc.), \n func]ie de afec]iunile medicale pe care le au membriifamiliei;

pansamente [i comprese sterile; solu]ii pentru dezinfectarea pl=gilor [i arsurilor; ap= oxigenat=, alcool sanitar; leucoplast, fa[=, garou, vat=, foarfec=;

medicamente pentru calmarea durerilor, \mpotriva febrei,antitusive, antivomitive, antidiareice, antialergice, cloramin= [idezinfectante;

antibioticele vor fi incluse \n trus= dac= unul din membriifamiliei este obligat s= fac= un tratament periodic;

iodur= de potasiu; vitamine [i energizante |n azul unor atacuri \n urma carora rezulta pierderi masive

de vie]i omene[ti, o condi]ie esen]ial= este acordarea primului-ajutor.

|n acest sens, \n zonele afectate, cl=dirile [colilor,internatelor, s=lile de spectacole, cinematografele etc., pot fidezafectate \n vederea organiz=rii punctelor de triaj medical.

Salvatorii vor fi instruiti astfel \ncât s= preleveze eventualele

probe care pot conduce la conturarea unor rezultate utile dinpunct de vedere criminalistic.

NOT+: Articolul este o sintez= a comunic=rii prezentate de autori la Simpozionul din luna octombrie 2006.

CRIMINALISTICA 37



Legile tuturor timpurilor au ocrotit persoana uman=,sanc]ionându-i pe cei care atentau la via]a [i integritateacorporal=, la libertatea [i demnitatea omului. Legeapenal= ocrote[te via]a persoanei chiar \nainte de a ie[i dinpântecele mamei, pedepsind pe cei care ucid prunculpân= \n momentul când urmeaz= s= se nasc=, sau pe ceicare lovesc o femeie \ns=rcinat=, provocându-i un avort

spontan. Ocrotirea vie]ii se extinde pân= la moarte.Suprimarea vie]ii unei persoane constituie o fapt=antisocial= grav=, care trebuie sanc]ionat= cu toat=asprimea. “Nu-i nici o mil=, ci crim= s=-l ier]i pe uciga[”,spunea W.Shakespeare.

Legea penal= \l sanc]ioneaz= mai aspru pe criminal,mergând pân= la pedeapsa deten]iunii pe via]= cândomorul se comite \n \mprejur=ri care \i imprim= un pericoldeosebit. A[a, de exemplu, omorul comis cu premeditare,ceea ce presupune o preg=tire anterioar= [i o cugetare

\ndelungat=, a infrac]iunilor asupra modului de s=vâr[irea faptei. Un asemenea caz a fost al inculpatului SguegliaJean Pierre François, \n vârst= de 37 ani, cet=]ean italian,cu re[edin]a \n Elve]ia (Geneva), care a comis un tripluasasinat \n Bucure[ti, victime fiind: Pantazi Alina Marinela, Pantazi Valentin [i Vache Maria (fost= Pascali),to]i trei domicilia]i \n strada Fagului nr. 2A, sector 1,Bucure[ti.

Dosarul penal a fost instrumentat de Parchetul de pelâng= Tribunalul Bucure[ti [i \naintat instan]iei, \n a douaparte a lunii decembrie 2006.

Filmul triplului asasinat!Filmul triplului asasinat!

Duminic=, 4 decembrie 2005 , \n jurul orelor 15.00,

Dispeceratul Poli]iei Capitalei a fost sesizat c=, \n stradaFagului nr. 2A, sector 1, a avut loc un triplu asasinat. Primiicare au intrat \n alert= au fost ofi]erii Serviciului omoruri. Fiindun caz deosebit, la fa]a locului, s-au deplasat cadre dinconducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, \n frunte cu chestorul principal Marian Tutilescu,cadre din Direc]ia Investiga]ii Criminale a I.G.P.R., [efulServiciului criminalistic comisarul [ef-Grigore P=tru], precum[i al]i speciali[ti \n domeniul investig=rii unor asemenea cazurigrave.

La sosirea procurorului criminalist, Alexandru BogdanGeorgescu, \n raport de primele constat=ri f=cute de poli]i[ti,

s-a format echipa complex= de cercetare a locului faptelorcomise.

Dat= fiind natura infrac]iulor s=vâr[ite [i sentimentul deteam=/oroare provocat de acestea, nu s-a oferit nici o

persoan= care s= participe \n calitate de martor asistent lacercetarea la fa]a locului.

Despre victime [i eveniment s-au ob]inut urm=toarele date:

1. Pantazi Alina Marinela era c=s=torit= cu victimaPantazi Valentin, având cu acesta un copil minor, respectivPantazi Alexandra, to]i având domiciliul \n casa \n care a avut

loc triplul asasinat. |n perioada 2003-2004, victima Pantazi Alina Marinela afost plecat= \n Elve]ia la munc=, prilej cu care l-a cunoscut peSgueglia Jean Pierre François, \ncepând cu acesta o rela]iede concubinaj.

Pe fondul acestei rela]ii, \ntorcându-se \n România,victima a \naintat un proces de divor], care s-a \ncheiat \n varaanului 2005. Ca urmare a rela]iei de concubinaj, SguegliaJean Pierre François a venit de mai multe ori \n România. |nvara acelui an când s-a \ncheiat divor]ul, cet=]eanul str=in apetrecut vacan]a pe litoralul românesc, \mpreun= cu PantaziAlina Marinela, cu feti]a ei [i cu Vache Maria (mama sa).

|n toamna anului 2005, rela]ia dintre Sgueglia JeanPierre François [i Pantazi Alina Marinela s-a degradat. Caurmare, \n luna septembrie 2005, Pantazi Alina Marinela s-a

\mp=cat cu fostul ei so], Pantazi Valentin, hot=rându-se s=locuiasc= \mpreun= cu copilul lor minor \n strada Fagului nr.2A. Aflând de situa]ia ap=rut=, Sgueglia Jean Pierre Françoisa venit \n România, \n perioada 27-28 noiembrie 2005.Convingându-se c= rela]ia sa cu Pantazi Alina s-a terminat, s-a retras la Geneva, hot=rându-se s= se r=zbune. Astfel, acump=rat de la un prieten (Schwab Luc) un pistol Glock 19 [ia procurat o hart= a Bucure[tiului pe care a delimitat zonaunde locuia familia Pantazi, precum [i o hart= de detaliu aacestei zone, pe care a \nsemnat locul exact al adresei fostei

concubine. |n ziua de 3 decembrie 2005, Sgueglia Jean Pierre

François a venit la Bucure[ti cu un autoturism marca BMW nr.GE 562830, apar]inând lui Offreda Giovani. Dup= ce s-a cazatla Hotelul Intercontinental, a trimis de pe telefonul s=u mobilpe telefonul mobil al so]ilor Pantazi mesaje vocale [i scrise deamenin]are.

|n dup=-amiaza zilei de duminic=, 4 decembrie 2005,Sgueglia Jean Pierre François s-a deplasat la domiciliulfamiliei Pantazi, unde se aflau: Pantazi Alina, Pantazi Valentin,Pantazi Alexandra, Vache Maria, Curiman Petre [i AnghelDaniel.

Sgueglia Jean Pierre François a p=truns \n curte [i \ncas= [i a ucis prin \mpu[care trei persoane, tr=gând asupralor, \n cap [i corp, 15 focuri de arm= cu pistolul: Pantazi Alina(\mpu[cat= \n interiorul casei – \n buc=t=rie – cu 8 focuri de

38 CRIMINALISTICA

Procuror ALEXANDRU – BOGDAN GEORGESCUAvocat MIHAELA IRINA CONSTANTINESCU


Dans le Roumanie, la loi pénale réprimande sévèrement un criminel, surtout quand le crime a été commis dans des

situations qui ont produit des résultats particulièrement graves, Dans de tels cas la réclusion peut être la peine àperpétuité. Voilà un exemple.



arm=); Pantazi Valentin (\mpu[cat \n pragul u[ii principale deacces \n cas=, cu 6 focuri de arm=). Evenimentele, a[a cums-au petrecut, au fost v=zute [i memorate de feti]a celor doiso]i Pantazi [I de cele dou= persoane aflate \n vizit= (CurimanPetre [i Anghel Daniel). Mai mul]i vecini, care au fost alerta]ide zgomotele de arm= au ie[it imediat din cas= [i l-au v=zutpe Sgueglia Jean Pierre François plecând de la fa]a locului.Ulterior, to]i martorii au redat, \n declara]iile lor,

semnalmentele [i \mbr=c=mintea criminalului.Dup= ce a plecat de la locul faptei, Sgueglia Jean PierreFrançois s-a deplasat la Hotelul Intercontinental cu un taxi [i i-a telefonat prietenului s=u Schwab Luc faptul c= a ucis treipersoane [i urmeaz= s= se \ntoarc= \n Elve]ia.

De team=, Sgueglia nu a mai urcat \n camera de hotel,abandonându-[i acolo o parte din bagaje, a mers \n interiorulparcajului subteran pentru a-[i lua autoturismul BMW. |ninteriorul parcajului, cel \n cauz= ]inea \n mân= pistolul, \npozi]ie de tragere (\n aceast= pozi]ie a fost surprins decamerele video de supraveghere). Apoi, a plecat cuautoturismul \n Bulgaria prin punctul de frontier= Kalotina (\n

jurul orelor 16.00). Dup= ce a tranzitat teritoriul Bulgariei aintrat \n Serbia [i Muntenegru. La scurt timp a fost re]inut deautorit=]ile din Serbia [i Muntenegru, \n regiunea Mari MacriLung. A aruncat pistolul pe traseul de deplasare. Imediat dup=ce a fost prins, criminali[tii au pus \n eviden]= pe mâinile luiSgueglia factori suplimentari ai \mpu[c=turii.

Investigarea locului fapteiInvestigarea locului fapteiEchipa complex= de cercetare a locului faptei, \n baza

planului stabilit de procurorul criminalist, a f=cut o investigaream=nun]it= a imobilului, \n care s-au produs evenimentele.Casa de locuit era alc=tuit= din hol, dou= dormitoare,buc=t=rie [i baie. Cadavrul lui Pantazi Valentin a fostdescoperit \n pragul u[ii principale de acces \n cas=, \n pozi]ia[ezând cu um=rul drept sprijinit de u[a deschis=, coapsa

CRIMINALISTICA 39

Foto 1

Foto 2

Foto 3

Foto 4

Foto 5



dreapt= \n semiflexie, gamba dreapt= flectat= sub coaps= [igamba stâng= semiflectat=.

Cadavrul victimei Pantazi Alina – Marinela se afla \nbuc=t=rie \n pozi]ia decubit lateral stâng, cu antebra]ul stângflectat pe bra] [i antebra]ul drept \n semiflexie, cu picioareleorientate spre prag, u[a buc=t=riei fiind complet deschis=.

Cea de-a treia victim=, Vache Maria, fusese transportat=la Spitalul Universitar de Urgen]= Bucure[ti, unde a decedat lascurt timp.

Criminali[tii au descoperit la locul faptei mai multe tuburi

de cartu[, inclusiv pe \mbr=c=mintea victimelor [i sub corpulacestora. De asemenea, s-au descoperit urme specificeac]iunii proiectilelor: • un orificiu \n geamul u[ii de la intrareaprincipal= \n cas=; • un orificiu \nfundat \n partea inferioar=stâng= a u[ii de la intrarea principal= \n cas=, parteaexterioar=; • un orificiu de intrare \n peretele magaziei, situatfa]= \n fa]= cu casa [i un orificiu de ie[ire, situat \n peretelelateral dreapta al magaziei; • pe peretele zidului imobilului dela nr. 2 (care delimiteaz= curtea \n partea dreapt=) urme derico[eu; • \n vi]a de vie, situat= lâng= peretele zidului imobiluluide la nr. 2, urme de rico[eu; • dou= orificii \n pardosealabuc=t=riei, sub cadavrul numitei Pantazi Alina; • un orificiu \n

capacul aragazului din buc=t=rie; • un orificiu \nfundat \nfaian]a din buc=t=rie.

Criminali[tii au ridicat factori suplimentari ai \mpu[c=turiide pe obiectele de \mbr=c=minte.

Pe timpul examin=rii locului faptei [i cu prilejul autopsieis-au efectuat fotografii judiciare [i filmare pe band= video –magnetic=. (Foto 1 – 13).

Din locuin]= au fost ridicate mai multe fotografiiprezentând-o pe Pantazi Alina – Marinela \mpreun= cuSgueglia, precum [i scrisori reprezentând coresponden]adintre cei doi (scrise \n limba italian= sau englez=).

Rezultatele autopsierii cadavrelorRezultatele autopsierii cadavrelorDin rapoartele medico-legale de necropsie au rezultat

urm=toarele:Moartea numitei Pantazi Alina a fost violent=, datorându-se

hemoragiei [i delacer=rii meningo-cerebrale, consecutiv= unorfracturi de bolt= [i baz= cranian=. Leziunile s-au putut produceprin ac]iunea unor proiectile (\mpu[care), fiind \n leg=tur= decauzalitate direct necondi]ionat= cu decesul. La autopsie s-au

40 CRIMINALISTICA

Foto 6

Foto 7

Foto 8

Foto 9



mai constatat multiple pl=gi \mpu[cate la nivelul membrelorsuperioare bilateral [i toracelui, cu leziuni viscerale [i osoase.Asupra victimei au mai ac]ionat multiple proiectile (minim 5): la

nivelul extremit=]ii cefalice; la nivelul membrului superiordrept; la nivelul axilelor bra]; la nivelul regiunii mamaredreapta; la nivelul mâinii stângi. Au fost recuperate dou=proiectile restante \n cavitatea toracic=. Sângele recoltat de lacadavru nu con]inea alcool.

Moartea numitului Pantazi Valentin a fost violent=.Eas-a datorat hemoragiei [i delacer=rii meningo-cerebrale,consecutiv= unor fracturi de bolt= [i baz= cranian=. Leziuniles-au putut produce prin ac]iunea unor proiectile (\mpu[care),fiind \n leg=tur= de cauzalitate direct= [i necondi]ionat= cudecesul. La autopsie s-au constatat multiple pl=gi \mpu[catetoracice, [i la nivelul membrului superior drept, fiind lezate

organe interne (pl=mân bilateral), coloan= vertebral= (leziunemielic=), vasele mari de la baza gâtului, fracturi de omoplat

drept [i clavicul= stâng=.Asupra victimei au ac]ionat [ase

proiectile, toate \n sens postero-anterior. Sângele recoltat de la cadavrucon]inea 0.50 g ‰ alcool.

Moartea numitei Vache Maria afost violent=, datorându-se hemoragiei[i delacer=rii meningo-cerebrale,consecutive unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi de bolt= [i baz=

cranian=. Leziunile s-au produs prin \mpu[care, fiind \n leg=tur= decauzalitate direct= necondi]ionat= cudecesul.

CRIMINALISTICA 41

Foto 10

Foto 13

Foto 11

Foto 12



A ac]ionat un singur proiectil, de la dreapta la stânga [i

u[or anteroposterior [i cranio-cerebral, \n limita de ac]iune a

factorilor suplimetari ai \mpu[c=rii.

Alte probe administrateAlte probe administrateDin declara]iile feti]ei so]ilor Pantazi, respectiv numita

Pantazi Monica-Alexandra, care se re\ntoarcea de la un vecin,

a v=zut-o pe bunica ei, Vache Maria, c=zut= \n curte, iar pe

tat=l ei, victima Pantazi Valentin, c=zut lâng= u[a de intrare \n

cas=.

Totodat=, a auzit-o pe mama ei strigând dup= ajutor,

dup= care l-a v=zut [i recunoscut pe criminal, care avea \n

mân= un pistol [i tr=gea focuri de arm=.

Ceilal]i martori (vecini cu victimele) l-au v=zut pe

criminal, unii dintre ei chiar \n momentul când \mpu[ca

victimele, dar de team= nu au intervenit. Infractorul a fost

indicat [i recunoscut de martori [i \n plan[a fotografic=

prezentat= de anchetatori.

Din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific=

criminalistic= traseologic=, \ntocmit de Serviciul criminalistic

din cadrul Poli]iei Capitalei, rezult= c= obiectele de

\mbr=c=minte ale victimelor prezint= multiple orificii specifice

unei \mpu[c=ri, atât orificii de intrare cât [i orificii de ie[ire. De

exemplu, s-a stabilit c= tragerea asupra victimei Pantazi Alina

Marilena s-a efectuat oblic descendent din partea lateral

dreapta a victimei, iar aceasta se afla \n pozi]ie de

autoap=rare, având bra]ul drept ridicat [i corpul \nclinat spre

stânga. Tragerea asupra victimei Pantazi Valentin s-a efectuat

oblic descendent din spatele victimei. Atât autorul cât [i

victima se aflau \n mi[care. |n raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= balistic=,

\ntocmit de Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R., s-a precizat

c= cele 15 tuburi de cartu[, ridicate de la locul faptei, sunt de

calibru 9x19 mm Luger (Parabellum), marca Sellier Bellot,

pentru cartu[e cu glon] destinate armelor de foc letale militare

sau de ap=rare [i paz= gen pistol sau pistol automat.

Elementele de muni]ie puse la dispozi]ie cu fost trase cu un

pistol semiautomat sau automat, marca Glock.

Toate cele 15 cartu[e supuse examin=rilor au fost trase

cu aceea[i arm=.

Din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= fizico-chimic=, realizat tot de Institutul de Criminalistic=, rezult= c=

pe obiectele de \mbr=c=minte ale victimelor Pantazi Alina [i

Pantazi Valentin s-au pus \n eviden]= factori suplimentari ai

\mpu[c=rii, \n zonele orificiilor de intrare. Prezen]a factorilor

secundari ai \mpu[c=turilor pe obiectele de \mbr=c=minte ale

victimelor indic= faptul c= distan]a de la care s-a tras a fost de

aproximativ un metru. Pe obiectele de \mbr=c=minte

examinate nu s-au pus \n eviden]= particule de pulbere

nearse.

De asemenea, acela[i Institut de Criminalistic=, printr-un

raport de constatare tehnico-[tiin]ific= fizico-chimic=, a stabilitc= pe haina [i \nc=l]=mintea lui Sgueglia s-au pus \n eviden]=

factori suplimentari ai \mpu[c=turii.

Din raportul \ntocmit de autorit=]ile din Belgrad rezult= c=

pe mâinile infractorului, imediat dup= prinderea acestuia, au

fost puse \n eviden]= componente ale prafului de pu[c=.

Din examin=rea tehnic= a telefonului mobil al victimelor

a rezultat c=, \n cazul zilei de 3 decembrie 2005, Sgueglia a

transmis de pe telefonul s=u mobil mai multe mesaje vocale [i

scrise \ntr-un amestec de limb= italian= [i limb= englez=. Prin

aceste mesaje, infractorul le-a amenin]at cu moartea.

De la Hotelul Intercontinental s-au ridicat imaginile \nregistrate de camerele de supraveghere ale parcajului

subteran, momentele când infractorul se deplasa cu pistolul \n

pozi]ie de tragere [i se urca \n autoturism.

La re]inerea infractorului, autorit=]ile din Belgrad au

descoperit \n servieta acestuia h=r]i ale Bucure[tiului, unde

erau \nsemnate cartierul [i adresa locuin]ei victimelor, care au

fost trimise, prin Interpol, autorit=]ilor române. Tot prin Interpol

a fost predat [i infractorul, respectiv \n ziua de 20 iulie 2006.

Cu acest prilej a fost predat autoturismul acestuia [i alte

obiecte personale.

Prin comisia rogatorie dispus= \n Confedera]ia Elve]ian=s-au ob]inut declara]ii de la Schwab Luc – prieten [i fost coleg

de serviciu al inculpatului Sgueglia. Martorul a declarat c= i-a

vândut prietenului s=u un pistol marca Glock 19 nr. GAM115,

f=r= cartu[e. De asemenea, martorul a mai declarat [i \n

leg=tur= cu faptul c=, \n ziua de 4 decembrie 2005, Sgueglia l-

a apelat pe telefonul mobil [i i-a spus c= a asasinat trei

persoane.

La perchezi]ia domiciliar= efectuat= la locuin]a

infractorului, situat= \n Geneva, nu s-au g=sit arme de foc [i

muni]ie, dar s-a descoperit un cofret gol pentru pistol Glok [i o

revist= de specialitate pentru pistoalele Glock.

Recunoa[terea faptelor abominabileRecunoa[terea faptelor abominabile |n declara]iile sale, printre altele, Sgueglia a ar=tat c= a

avut o rela]ie cu victima Pantazi Alina, pe care a cunoscut-o,

\n anul 2004, la Geneva, c= aceasta a divor]at de victima

Pantazi Valentin, urmând s= se c=s=toreasc= cu el. Pantazi

Alina a revenit \n România pentru a reglementa situa]ia

copilului minor, pe care dorea s=-l ia la Geneva. Din vara

anului 2005, când [i-a petrecut vacan]a \n România cu

Pantazi Alina, a mai venit, \n 28 noiembrie 2005, când i-a dat

suma de 10.000 de Euro numitei Pantazi Alina, pentru a-[i

rezolva problemele cu fostul ei so]. V=zând c= a fost \n[elat de

Alina, \n ceea ce prive[te banii, a luat m=sura s= plece la

Geneva, pentru a se preg=ti \n vederea re\ntoarcerii \n

România [i \mpu[c=rii celor trei.

Infractorul a fost condus \n teren [i s-a efectuat

recunoa[terea, indicând am=nun]it modul cum a omorât

victimele.

* *

*

Fapta inculpatului Sgueglia Jean Pierre François \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii de omor

calificat [i deosebit de grav, prev=zute de art. 174-175 lit. a -

176 lit b. C.pen.

42 CRIMINALISTICA



SS

atisfac]ia identific=rii traseologice prinexpertiza urmelor de \nc=l]=minte [i studiullucr=rilor de specialitate \ntocmite de criminali[tii

practicieni consacra]i ai domeniului abordat ne-au determinats= redact=m acest material actualizat conform noilor cerin]e,fiind influen]a]i de noile tehnici [i metode ap=rute.

Urmele care se preteaz= cel mai bine la individualizaresunt cele produse prin contact.Datorit= faptului c= acestearedau integral sau par]ial conturul [i desenul obiectuluicreator, acestea sunt denumite urm=-form=.

Reflectarea caracteristicilor \nc=l]=mintei infractorului, \nurma g=sit= la locul faptei, poate fi identificat= [i folosit= camijloc de prob=.

Fundamentul [tiin]ific al expertizei urmelor l=sate de

\nc=l]=minte poate fi definit de obiectul receptor, care const= \n redarea cât mai fidel= a desenului urmei create de \nc=l]=minte.

Calitatea caracteristicilor generale [i individuale aleurmelor-form= de \nc=l]=minte, eviden]iate pe obiecte, estedivizat= de c=tre obiectul primitor, \n func]ie de capacitateaacesteia de reflectare [i stabilitate relativ temporar=, subac]iunea factorilor interni [i externi.

Num=rul caracteristicilor generale sau chiar caracteristiciindividuale, de \nalt= valoare probant=, create de \nc=l]=minte,poate conduce la stabilirea apartenen]ei de gen sauidentificarea obiectului creator.

Considera]ii privind urmele de \nc=l]=minteCategoriile de urm=-form= de acest gen sunt: Urmele de adâncime; urmele de stratificare [i de

destratificare, urmele latente de suprafa]= .O importan]= deosebit=, \n identificarea urmelor de

aceast= natur=, o reprezint= activitatea de fixare, ridicare aamprentei urmei, la fa]a locului, respectând cu stricte]e regulilespecifice.

Anumite caracteristici, la \nc=l]=mintea care a creaturma, pot fi eviden]iate chiar din stadiul fabrica]iei, dar celemai edificatoare sunt l=sate de suprafa]a \nc=l]=mintei uzate,care, fiind purtat= \n timp, poate recepta anumite caracteristici

de individualizare.Din experien]a proprie, am concluzionat c=, \n general,

urmele form= de \nc=l]=minte, nu au fost exploatate suficient,iar neprotejarea, \n timp real [i \n mod corespunz=tor a

acestora, a condus la imposibilitatea valorific=rii la justa lorvaloare.

Un factor generator [i distructiv al urmelor de aceast=

natur= poate fi [i neasigurarea corespunz=toare a perimetruluicâmpului infrac]ional, prin p=trunderea \n scena crimei [i aaltor persoane.

O urm= de adâncime creat= \n timpul nop]ii \n sol,identificat= \n zorii zilei, dar care nu este fixat= [i ridicat= \ntimp util, poate s= fie compromis=, alterarea acesteia fiindinfluen]at= de factorii atmosferici(uscare [i deteriorareaanumitor elemente \n relief sau dispersia \n mas= datorat=precipita]iilor).

La \nc=l]=mintea creatoare de urm=, pot surveni, \n timp,modific=ri \n configura]ia desenului, care pot induce uneorierori de interpretare.

Examinarea urmelor de \nc=l]=minte l=sate pe obiecteExaminarea urmelor de \nc=l]=minte presupune

folosirea de c=tre criminalist a unor mijloace tehnice deexaminare, care vor fi utilizate \n func]ie de natura obiectuluiprimitor:

etaloane metrice, [ublere, conforme standarduluiglobal "ISO 17025";

lupa cu mâner; dispozitivul cu folie electrostatic= pentru ridicarea

urmelor de stratificare [i destratificare, aflat \n dotarealaboratorului criminalistic;

aparatul cu surs= de lumin= "Polilight" pentru urmele

latente; microscopul din dotarea autolaboratoruluicriminalistic;

scanarea urmelor -amprentelor cu ajutorul tehnicii decalcul;

tehnica de calcul a programului "Lucia Forensic" care[i-a dovedit utilitatea [i eficien]a.

|n procesul examin=rilor comparative, se vor stabilicaracteristicile generale [i individuale care sunt urm=toarele:

Caracteristicile generale: tipul \nc=l]=mintei [i genul probabil al persoanei

purt=toare;

lungimea [i l=]imea, care sunt influen]ate dedinamicitate;

l=]imea t=lpii, \n zona glencului (median=) [i tocului; formele geometrice ale desenului \nc=l]=mintei;

CRIMINALISTICA 43

Subcomisar de poli]ie RADU TE{AN

Subcomisar de poli]ie ADRIAN BABATehnician criminalist MARIUS GU}

Les empreintes laissées sur le terrain par les chaussures d’un suspect aident bien à son identification, surtout quand

on les étudie soigneusement. Si les chaussueres sont trés usées, tant mieux pour les experts.



forma vârfului, tocului ; inscrip]ii referitoare la m=rime sau marc=.

Caracteristicile individuale: amplasamentul zonei celei mai uzate fa]= de alte

elemente; continuitatea sau discontinuitatea anumitor trasee ale

desenului \nc=l]=mintei; uzura pronun]at= a unor reliefuri din desenul

\nc=l]=mintei, amplasament, dimensiuni [i grada]ia uzurii peacel segment;

anumite repara]ii, survenite \n timp la talpa sau tocul \nc=l]=mintei, sub aspectul materialului, form= [i dimensiuni;

deta[=ri sau rupturi de material, amplasament, form=[i dimensiune;

jonc]iuni ale matri]elor cu materialul turnat al \nc=l]=mintei, form=, dimensiune;

crearea accidental= a unor desene individuale, caurmare a contactului cu obiecte incandescente sau ca urmarea contactului cu obiecte ascu]ite, perforatoare sau t=ietoare,amplasament, form= [i dimensiune;

\ncastrarea unor obiecte sau corpuri str=ine \n masasau profilul materialului \nc=l]=mintei, amplasament, form= [idimensiune;

lipsa flecului din tocul \nc=l]=mintei, amplasamentul [iforma orificiului de fixare.

Etapele examin=riiExaminarea separat=: prima etap= presupune examinarea urmei \n litigiu,

pentru a stabili caracteristici de identificare; apoi se va compara urma direct cu suprafa]a

\nc=l]=mintei; \nc=l]=mintea, presupus= a fi creatoarea urmei, va fi

cur=]at= cu un jet de ap= spre a elimina impurit=]ile care potconstitui un impediment major \n individualizare, dar f=r= aelimina diferite corpuri sau obiecte \ncastrate accidental [icare pot constitui elemente individuale de identificare;

se vor studia modelele create experimental cu \nc=l]=mintea care se presupune c= a creat urma \n litigiu.

Realizarea modelelor de compara]ie se va efectua \ncondi]ii cu [i pe materiale (supor]i) asem=n=toare, exercitândo for]= apropiat= cu a celei \n care a fost l=sat= urma aflat= \nlitigiu, deoarece pot influen]a prin dinamic= anumitecaracteristici.

Spre exemplu, o urm=, creat= \n sol umed, va prezenta \n zonele marginale forma]iuni dinamice cu l=]imi diferite fa]=

de desenul \nc=l]=mintei. |n cazul fragmentelor de urm= de \nc=l]=minte, suprafa]a

de contact a obiectului creator interac]ioneaz= doar cu unsegment din obiectul respectiv, for]a de ap=sare fiind orientat=unilateral. Men]ion=m c= se pot imprima inclusiv goluriledintre profile sau protuberan]ele (proeminen]ele) care suntcurbate ca urmare a presiunii exercitate.

Examinarea comparativ=:Identificarea unei caracteristici pre]ioase, amplasat= cu

certitudine \n aceea[i zon= a urmei \n litigiu [i modelului decompara]ie, va constitui punctul de pornire \n c=utareacelorlalte elemente de asem=nare.

|n continuare, se vor puncta formele specifice,dimensiunile [i plasamentul caracteristicilor individuale \nraport de celelalte elemente identificate.

Dac= este o urm= de \nc=l]=minte la care se eviden]iaz=

doar un element individual forte, creat accidental, ca urmarea interac]iunii cu un obiect incandescent sau \ncastrat \n masamaterialului, acesta va fi m=surat sub aspectul adâncimii,lungimii, l=]imii [i unghiului creat \n raport cu alte elemente aledesenului.

Demonstra]iaPentru demonstrarea constat=rilor, se utilizeaz=

programul "Lucia Forensic", care prezint= o varietate de

func]ii, ce sprijin= expertul pentru demonstrarea, vizualizarea[i formularea unor concluzii [tiin]ifice pertinente [i care pot s=contribuie \n probarea ac]iunii infrac]ionale.

Identific=ri prin expertiza urmei de \nc=l]=minteDintre lucr=rile efectuate, \n ultima perioad=, la nivelul

compartimentului expertize [i constat=ri tehnico-[tiin]ifice dincadrul Serviciului criminalistic - Bihor, prezent=m cele maisemnificative demonstra]ii vizuale.

|n aceste lucr=ri, la \ntreb=rile solicitate de organele deurm=rire penal=, concluziile au fost cert pozitive, adic= urmelede \nc=l]=minte ridicate de la fa]a locului au fost create de

\nc=l]=mintea ridicat= de la suspec]i.

Reprezint= o urm= de \nc=l]=minte de adâncime creat= \n sol, ridicat= cu mulaj din ghips, cu ocazia investig=riitehnico-[tiin]ifice a locului faptei din data de 13.06.2006 , \ncauza privind distrugerea prin incendiere a locuin]ei, comis= \ndauna numitului B.F. din comuna Brusturi, jud. Bihor.

Pentru o mai bun= vizualizare a elementelorcaracteristice [i pentru a putea efectua compara]iile penegativele urmei aflat= \n litigiu [i a \nc=l]=mintei ridicate de lasuspect, am procedat la ridicarea mulajelor cu ajutorul pastei"MIKROSIL" de culoare maron, de pe mulajul pus la dispozi]ie(mulajul din ghips este alb, lipsit de contrast) [i cizmapresupus= a fi creat urma.

Ligiu

44 CRIMINALISTICA



Model de compara]ie

LitigiuModel de compara]ie

Reprezint= urmele de \nc=l]=minte de adâncime [i destratificare create \n sol [i pe un material textil, ridicate prinfotografiere direct=, cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a

locului faptei, \n data de 01.03.2007, \n cauza privind omoruldeosebit de grav comis asupra lui C.I. din comuna Diosig, jud.Bihor.

Modelele de compara]ii au fost realizate prin scanare [i

cu ajutorul tu[ului tipografic.

Litigiu Model de compara]ie

Litigiu

CRIMINALISTICA 45



Model de compara]ie

Reprezint= urma de \nc=l]=minte de stratificare cu

sânge, creat= pe padimentul din gresie, ridicat= prin

fotografiere direct=, cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a

locului faptei, \n data de 01.03.2005, \n cauza privind omorul

deosebit de grav comis asupra lui B.M., vânz=toare \ntr-unmagazin din municipiul Oradea.

Modelul de compara]ie a fost

realizat cu ajutorul tu[ului tipografic.

Litigiu Model de compara]ieLitigiu Model de compara]ie

Reprezint= urma de \nc=l]=minte latent= relevat= cunegru de fum, creat= pe un semicarton lucios, ridicat= cu folieadeziv= [i suport, cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a

locului faptei din data de 18.02.2007, \ncauza privind furtul comis \n daunaS.C."BazaIndimex" S.R.L. din ora[ul {tei.Litigiu Model de compara]ie

Modelul de compara]ie a fost realizatcu ajutorul tu[ului tipografic.

|n aceast= lucrare, nu au fost tratate

aspecte \n leg=tur= cu urmele de

\nc=l]=minte l=sate pe corpul uman, [i urmele l=sate de fe]ele

\nc=l]=mintei.

Prin lucrarea prezent=, am adus \n

actualitate un segment major al

traseologiei, deoarece acest subiect nu a

fost abordat \n lucr=rile de specialitate din

ultima vreme , cu speran]a c= se va dovedi

un material documentar satisf=c=tor .

Documents

Revista Criminalistica nr. 22007