REVISTA

FUNDATIILOR REGALEANUL II. 1 IANUARIE 1935 NR.

N. IORGA Memorii de militar . . 3I. AL. BRATESCU-VOINE$TI Vise 22N. DAVIDESCU Versuri 31

GALA GALACTION Cum incep un veac si o cas-

VIRGIL GHEORGHIU .

V. VALCOVICIMIHAIL MANOILESCU .

IOAN D. GHEREAAL. BUSUIOCEANUMIRCEA ELIADE . .

H. H. STAHL

$ERBAN CIOCULESCU . .

nicie (III)Poeme . . . ....Tehnica si gospodarie .

Eminescu economist .

CelalaltIon Andreescu (I) . . .

Activitatea institutului de cul-tura comparata dela Oslo

Experienta echipelor regalestudentesti

Aspecte epice contemporane

41596484

94too

116

140153

CR ONICIPAUL ZARIFOPOL SI LUCIDITATEA CA DESTIN de Mircea Florian (169);NOTA LA UN ROMAN ENGLEZ de Mihail Sebastian (171); BALZAC deMelania Heyeck (177); LIMBA HITITA de Al. Graur (188); CONSIDERA-TIUNI ASUPRA ARHITECTURII FUNCTIONALE de G. M. Cantacuzino(192); DIVERSIUNI PLASTICE: COLOAREA IN PICTURA CONTEM-PORANA de K. H. Zambaccian (192); CONCERTE de Radu Georgescu (197);DRUMURILE UNEI COREGRAFII AUTENTIC ROMANESTI de PetruComarnescu (202); HUGH JOHNSON de Victor Godeanu (208); LIRA, FRAN-CUL $I PARALUTA de George Stroe (212); PROBLEMA SARRE de Richard

Hillard (217); DUPA INTAIUL AN de Camil Petrescu (231).

REVISTA REVISTELOR

NUMARUL 240 PAGINI 25 LEI

13 _.

. . .

. ,, .. .

.

I.

.

.

.

.

.

.

.

. .

SOCIOLBUC

EXPERIENTA ECHIPELORREGALE STUDENTE$TI

Cele douasprezece echipe studentesti care au fost trimese,din Inalta initiative a Maiestatii Sale Regelui, ca sä lucrezetimp de trei luni, in cadrul unor amine experimentale, la ridi-carea culturala a satelor noastre, s'au reintors la Bucuresti si

au organizat, in localul Fundatiei Culturale Regale Principe leCarol, o Expozitie de lucrari a carei bogatie se impune chiarsi atentiei vizitatorului grabit.

Sunt atat de multe si de grave problemele ce s'au pusacestor echipe, este atat de noua metoda intrebuintata, incateste de datoria noastra sa ne oprim in fata lor, cautand a tragetoate foloasele experientei facute si concluzii asupra chipuluiin care trebue sa se procedeze de aci inainte, pentru ca aceastaprima experienta sa poata da, in viitor, roade Inca mai bogate.Trebue sa cautam a intelege de pe acum, mai intai felulin care aceste echipe au a-si duce munca pentru ca sa ajungaa fi deplin eficace, Para irosire zadarnica de puteri ; in al doilearand, sa se generalizeze pe un numar din ce in ce mai mare desate din toate regiunile Orli si mai ales sa se permanentizeze,ajungand a fi o opera de zi la zi urmarita temeinic si pane lacapat si, in acelasi timp, controlatd de organele in drept.

In randurile care urmeaza vom cauta, in ceea ce ne priveste,sa expunem problema asa cum am inteles-o, ca o consecintalogic desfasurata din rezultatele actuale, infatisate in expozitiaamintita.

** *

SOCIOLBUC

EXPERIENTA ECHIPELOR REGALE STUDENTE$TI 141

Sa lamurim mai intai ce sunt aceste echipe regale. In prima-vara anului acesta, Maiestatea Sa Regele a pornit dela gandulca menirea studentilor nu este numai aceea de a studia in timpulanilor for de studentie. Ci, datoria pe care ei o contracteaza astfelfata de societatea romaneasca, care cu multi truda le pune la dis-pozitie mijloacele invataturii, trebue sa fie rascumparata printr'ocontra-prestatie de munca, in folosul tariff. Menirea studentilortrece deci dincolo de viata interns a universitatilor, trece chiardincolo de marginile orasului in care studiaza, trebuind säajunga a cuprinde intreg Intinsul tariff, unde mase man deoameni nu s'au putut Inca bucura de binefacerile unei organi-zatii de stat perfecte. Macar o parte din invatatura pe carestudentimea o dobandeste peste iarna la cursuri, in biblioteci, insali de spitale si in laboratorii, trebue sa fie impartasita tuturorsi sa devina bun comun.

Daca exists o problema grava de cultura, Ia noi in tarn, apoieste tocmai aceea pe care o naste primejdia permanents a uneidespartiri, uneori prea violente, intre cultura satelor si aceea aoraselor. Cu orice chip trebue gasita modalitatea ca prapastiasä fie astupata si sa se creeze mijloace de comunicatie spiritualsintre lumea satelor si aceea a oraselor. Trimeterea studentilorIa sate cu incredintarea de a face acolo o opera culturala estechipul cel mai nimerit pentru educarea noii generatii de car-turari in sentimentul acestei datorii pe care o avem fata desatele noastre.

Si alte universitati, din alte OH, au pornit candva la o activitateasemanatoare. De pilda, universitatile americane au fost de multpreocupate de problema pe care o ridica in viata statului ameri-can, prezenta unui numar mare de imigranti, improspatati perio-dic, si care nu-si gasesc o asezare definitive in patria for deadoptiune. Aci sta originea vestitei misca'ri universitare a setle-menturilor, de pilda a Hull House-ului sau al setlementuluiuniversitatii din Chicago, care au peste 6o de ani vechimesi al caror rost era ca, prin studiu si actiune directs, sa treacapatrimoniul cultural american si acestor grupe razlete.

Nu vrem sa spunem ca aceeasi este situatia si la noi in tara ;inteo privinta e mai buns, intr'alta mai rea. Mai bunk' pentru caacei carora aceasta cultura trebue sa fie impartasita nu sunt grupe

SOCIOLBUC

142 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

de imigrati straini, ci bastinasi. Dar este si mai rea, pentru canoua nu ni se pune problema ridicarii unor grupe razlete, ciproblema ridicarii vietii tuturor satelor romanesti. Problemaridicarii culturale este la not o problema de viata si de moartepentru statul intreg.

Echipele studentesti trimise pentru a incerca o asemeneaactivitate, experimentala deocamdata, au fost de aceea astfel alca-tuite, incat toate domeniile culturii sä alba putinta de actiune.La recomandarea universitatilor respective, s'au trimes studentidin toate facultatile si anume au fost 17 medicinisti, 1 o vete-rinari, 14 agronomi, z8 studenti in litere, ii in drept, 5 in stiinte,7 in teologie si 6 eleve ale scolilor de menaj, in total 98 de stu-denti repartizati in 12 grupe.

La acesti studenti s'au adaogat, pentru ca munca for sa poata fimai bine indrumata, si un corp de tehnicieni in numar de 56,dintre care 12 doctori, 9 ingineri agronomi, 7 medici veterinari,6 surori de ocrotire, 6 maestre de gospodarie, plus un grupde i6 profesori si studenti dela Oficiul National de EducatieFizica, care aveau in special menirea de a incerca (ceea cese facea pentru prima earl in tara), o educatie preregimentarasateasca.

Aceste douasprczece echipe, prin bunavointa deosebita aministerelor, au fost aprovizionate cu intreg materialul farma-ceutic necesar dispensarelor ce urmau sa infiinteze, precum qicu acela necesar muncii agricole, pus la dispozitie de Camerelede agriculture respective. Fundatia Culturala Regall Principe leCarol a dat si ea 12 biblioteci, 1.200 de icoane si alteobiecte.

Alegerea satelor in care au fost trimese aceste echipe s'afacut astfel : in fiecare regiune istorica s'a ales cel putin cateun sat, avandu-se in vedere sa fie in numar aproape egalsatele de camp, de munte si cele de ape. S'au ales astfel satele :Sadova din jud. Campulung (Bucovina), loc de veche asezarea razesilor ocolului campulungean ; satul de mazili Napadeni,(jud. Balti), din vechea regiune a codrului moldovenesc ; satulNerej, unul din principalele centre ale razesilor vranceni ; satulVacareni, asezare de pescari si agricultori, romani si lipoveni,de pe marginea Duna'rii ; satul Miron-Costin, fostii Branisteni

SOCIOLBUC

EXPERIENTA ECHIPELOR REGALE STUDENTE$T1 143

din vechea mosie a cronicarului ; satul de asezare noua Ferdi-nand I din judetul Constanta, cu populatie romans, germana sitatareasca ; grupul de sate Stanesti, Corbi si Nucsoara, din judetulMuscel, de pe acea vale a Doamnei, in care o imigratie relativrecenta de ungureni a dat nastere unui tip de muscelean deo-sebit de cel al mosnenilor vechi bastinasi ; satul Goicea-Maredin judetul Dolj, sarac si de plina campie ; satul Fibis, judetulTimis, din acel Banat in care o aparenta buns stare economicseste datorita unui fenomen de subnatalitate ; si, in sfarsit, satulgra'niceresc al Lesului, de laugh' Nasaud.

Dupa toate rapoartele, care se pot gasi la Fundatie, reieseca aceste echipe au fost intampinate de sateni cu o neincre-dere, care mergea uneori pans la dusmanie. Prezenta unuiatat de mare grup de studenti in mijlocul satului este unfapt neobisnuit. Afirmatia for ca au venit doar cu gandul dea auta sa faa din rasputeri tot binele pe care-1 vor putea, casa-si tina cuvantul dat Regelui Tarii and Acesta le spusese

Duceti in sate o parte din sufletul si din dragostea Mea »,parea de domeniul, daa nu al basmelor, cel putin al unor intentiiascunse care nu indrazneau sa se dea pe fats. Uneori nu numaisatenii, ci si intelectualii satelor au aratat aceeasi neincredere.Au fost ins/ suficiente cateva zile de lucru, a fost deajuns caechipa sa deschida dispensare, in care zi si noapte bolnavii erauingrijiti fara plata, a fost deajuns ca echipa sa se apuce desapatul santurilor si secarea baltoacelor, a fost deajuns ca mediciiveterinari, agronomii, maestrele de gospodarie sä inceapa aintra din casa in casa, pentru ca intreaga atmosfera sa se schimbe,toata lumea sa inteleaga rostul precis al echipei si sa banuiascarezultatele pe care o asemenea actiune be putea avea, daa la stu-dentime si tehnicieni se adaogau bunavointele si puterile demuna ale bastinasilor.

Pans la sfarsit, rezultatele au fost bune. De sigur, unele echipe,fie din pricina imprejurarilor prea grele cu care au avut de luptat,fie din pricina a le-a lipsit macar ceva din multele calitati pecare trebue sa le aiba acei care pornesc la asemenea lucru, au datrezultate mai modeste. Marea majoritate insa a ajuns la rezul-tate excelente si vreo cateva din ele la rezultate cu totul deo-sebite. Pentru a infatisa, intr'un singur tablou rezumativ, care

<4

SOCIOLBUC

144 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

au fost problemele atacate de echipe si rezultatele la care auajuns, am putea sa ne folosim de urmatoarele date si anume :

In domeniul sdndtcitii, s'au dat 18.012 consultatii si s'au aplicattratamente ; s'au. facut 5.381 injectii, 590 vizite medicale ladomiciliu, 155 analize si s'au injghebat 12 farmacii model.

In domeniul muncii, s'au dat 3.33o consultatii agronomice,s'au tinut 22 conferinte si lectiuni practice, s'au arat si insaman-tat sistematic 345 ha, s'au deparazitat si altoit 3.473 de pomi.Veterinarii au dat si ei 5.029 consultatii si au facut 6.522 injectiisi 2.150 vaccinari.

In ce priveste edilitatea, s'au facut 22 poduri de ciment, 397pod* de lemn, 30.600 m. de sant, 60.450 m. sosea, 1.500 mp.teren de sport, s'au vopsit si reparat 200 de case, s'au construit 16grajduri, s'au asanat 16 fantani, s'au reparat 6 scoli si 2 biserici.S'au dat apoi 160 lectii de gospodarie practica si s'au construit5 silozuri cu o capacitate de 53.00o kg.

Sub raportul educatiei preregimentare, s'au pregatit 329 de tineri.S'au mai tinut 89 de predici religioase si 36 de conferinte,

s'au impartit 1.200 de icoane, 1.500 volume de carti, s'au facut96 de sezatori, s'au premiat vreo 24o de gospodari harnicisi s'au inceput cladirile de Camine, din care unul, de pilda celdin Stanesti, a ajuns acum 'Ana la acoperis.

Trebue sa tinein seama ca in aceste cifre nu se poate infa'tisanici unul din rezultatele sufletesti obtinute de echipa. Si cutoate acestea, rezultatul cel mai important al muncii echipelornu este acela al unui sant sapat on al unei consultatii date,ci al prefacerii mentalitatii satului in sensul unei treziri a inte-resului public pentru problemele de cultura. Nici una dintreechipe nu s'ar socoti judecata obiectiv, daca am tine seamain aprecierile noastre asupra muncii ei, numai de datele maisus infatisate. Ci toate ar cere sa se is in seama buna amintirepe care au lasat-o in sat si terenul deosebit de favorabil pecare 1-au creat prin munca lor. Iar multi intelectuali din sats'au vazut sprijiniti in munca pe care o duceau ei de mult si ovor duce de acum inainte cu alte metode de lucru, cu multmai serioase deck acelea care pans acuma aveau exclusiv curs inviata carninelor noastre.

** *

SOCIOLBUC

EXPERIENTA ECHIPELOR REGALE STUDENTE$T1 145

Oricat de satisfacatoare ar fi aceste rezultate, problema ceagrava care ni se pune acum este aceea de a cauta sä intelegemchipul in care tehnica de lucru a echipelor culturale poate sadevina Inca si mai eficace. 0 prima concluzie ce se poate desprindeeste aceea ca cele mai frumoase rezultate s'au obtinut de aceleechipe care au avut la indemana tehnicieni buni in domeniulsanatatii si al muncilor in gospodarie. Lucrul nu trebue sa nemire ; mai mult decat atat, el putea sä fie mai dinainte banuit.

Daca starn si judecam problema culturii satesti si plecamdela intelegerea acestui adevar hotaritor ca satele nu repre-zinta, din punct de vedere cultural, o treapta inferioara culturiiorasenesti, ci deseori numai un alt fel de czilturd, o cultura ne-scrisa, de zestre traditionala, mostenita prin viu graiu, din gene-ratie in generatie, vom ajunge la concluzia ca rostul unei activitaticulturale la sate este in primul rand acela de a da sateanuluiceea ce inteadevar ii lipseste, adica igiena si buna stare econo-mica. Civilizatia de plin folklor a satului este o zestre a tariipe care trebue sa cautam nu a o preface, ci, pe cat ne sta inputinta, a o pastra. Drept este ca o buna parte din infa'tisareabatrana a satelor piere, in mod fatal, sub presiunea influentelororasenesti si ca va trebui sa se nasca de undeva o noua culturasateasca pe potriva nevoilor satelor romanesti moderne. Insarcina cui cade crearea acestei not culturi satesti ? In bungparte in sarcina satului insusi. Daca este adevarat, de pilda,ca vechiul strat de cantece populare este astazi disparut, prearare si In prea putine regiuni ale tarii fiind acelea care maipot improviza melodie si vers dinteodata, Intr'un stil regionalcaracteristic, nu e mai putin adevarat ca astazi pe tot Intinsultarii se naste un nou folklor popular, foarte frumos. Putemnadajdui ca asemenea manifestari sa apara.' si in alte domeniidecat acelea ale muzicii. In al doilea rand, crearea unei culturipopulare cade si in sarcina carturarilor cu talent. Ceea ce pevremuri a stiut sä faca un Dosoftei Mitropolitul sau un AntonPann, ale caror versuri au fost primite de sateni si integrate fol-klorului lor, de ce sa nu nadajduim ca se vor mai gasi si astazicarturari care sa faca acest lucru ?

Nadejdea aceasta insa nu trebue sä ne faca sa uitam ca, deo-camdata, o asemenea cultura sateasca nu avem si ca atare munca

10SOCIOLBUC

146 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

echipelor studentesti este foarte ingreuiata. Daca am avea ocultura sateasca pe care sa o putem duce de-a gata dela sat laoras, atunci menirea echipelor studentesti ar fi foarte limpede :studentii n'ar fi cleat propagandistii acestei culturi. In lipsa ei,nu putem cere studentilor sä creeze ei aceasta cultura. Deaceea, activitatea cea mai rodnica a fost, si va fi Inca multavreme, cea tehnica. Dna incercarile de a schimba ceva din cul-tura folklorica a tarii nu au dus pang acum la alt rezultat decatla stricarea a ceea ce era frumos, lara putinta inlocuirii prinaltceva macar tot atat de frumos, in schimb straduinta de aaduce mai multa igiena in sat, de a imbunatati tehnica de lucruin gospodaria sateanului, de a organiza sistematic intovarasireatuturor gospodarilor laolalta, pentru ca impreuna sa poata facefats mai usor imprejurarilor momentului economic, aceasta nupoate fi niciodata lipsit de folos. Aci nu poate fi actiune pornitagresit, nici straduinta ramasa zadarnica.

Concluzia care mi se pare ca se impune din aceste experiencede pang acum, este aceea ca, clack' e vorba de o educare inmunca aceasta a echipelor studentesti, aceasta educare nu poatefi cleat indoita : a satului de catre echipa, dar mai ales a echi-pei de Care sat. In domeniul sanatatii si al muncii, in dome-niul organizarii sociale, echipa studenteasca are calea deschisa.Datoria ei este clara si putinta de infaptuire usoara. Insa in dome-niul vietii sufletesti, pentru ca straduintele echipei sa duel la bunrezultat, este bine ca o campanie de lucru sa serveasca mai alespentru observarea umila si pentru legarea prin iubire si cunoa-stere stiintifica, de realitatile vietii de obste a taranilor romani,viata pe care studentii, chiar clack' au cunoscut-o candva in copi-laria lor, n'au mai avut apoi prilej sa o intalneasca in nici unuldin anii inva'taturii for prin scoli si in nici una din imprejura'rilevietii orasenesti, atat de straine de ceea ce este viata sateasca.

Asemenea formula de munca, imperechiata teoretic si practic,s'a mai incercat la not in tara si poate ca este bine sä seremarce aceasta asemanare de Seminarul de Sociologic ald-lui profesor D. Gusti, in cursul campaniilor de monografiesociologica. Si acolo grupul restrans al monografistilor porneape aceasta dubla cale : a cercetarii vietii satesti, in scopul de aajunge la intelegerea limpede a ei, in dorinta de a gasi astfel un

SOCIOLBUC

EXPERIENTA ECHIPELOR REGALE STUDENTE.5TI 147

temei pentru o actiune practica ulterioara. DacA de data aceastaechipele studentesti sunt menite sa puns in primul rand accentulpe actiunea practica, nu trebue sa se piarda din vedere ca numaiactiunea condusa in deplina cunostinta de cauza poate sa ajungala bun capat. Si in tot cazul nasterea culturii satesti prin cartu-rani nu poate fi decat ajutata prin educarea unei generatii noide studenti la o permanents preocupare a problemelor satestisi la o incercare de asimilare sufleteasca a vietii populare. Dinsanul acestor tineri, care astazi se straduesc sa faca muncapractica ce li se cere si sa se infrateasca sufleteste cu satulpans acum uitat, se vor putea naste oamenii de talent care säcreeze literatura si sufletul cel nou al culturii satesti viitoare.

* *

Pentru ca munca echipelor regale sa iasa din faza de simpluexperiment in care se afla pans acum, trebuesc gasite mijloa-cele pentru ca actiunea for sa fie generalizata. Atata vreme catse vor putea trimete in tarn numai dou5sprezece echipe pe an,in timp ce avem 15.201 sate in toata tam, rezultatele, faraindoiala, nu vor putea fi decat locale. Trebue sa tinem seama,de sigur, de faptul ca pilda data intr'un anumit sat este conta-gioasa uneori pentru intreaga regiune si sunt unele echipe,cum e de pilda cea din Goicea, care au reusit sa creeze pans laopt amine, in opt sate invecinate ; totusi limitarea si mai departela un numar atat de mic de echipe inseamnA condamnarea delainceput a acestei noi miscari culturale dela noi. Poate ca nuar fi lipsita de sens masura de organizare interns a universita-tilor noastre care sa ceafa, in mod obligator, trecerea unei probepractice de munca culturala, o dovedire a cunostintelor culese,printr'o munca in sanul unei asemenea echipe trimese la sate.In lipsa acesteia, o intinsa propaganda, prin toate mijloacelecu putinta, trebue inceputa, pentru ca de buna for vole studentiisa se apuce de aceasta munca si, la nevoie, din initiativa for sase organizeze in vederea ei. SI nu se creada ca numai entuziasmulpoate fi deajuns; o buna pregatire este absolut necesarl. Vad cao necesitate absoluta infiintarea unor cursuri de indrumarisociale pe langa toate universitatile, care sa nu aib5 alt scopdecat acela de a gasi putinta unei aplicari a teoriei invatate la

10*SOCIOLBUC

148 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

realitatile sociale ale populatiei noastre. Pentru ca munca echi-pelor regale sa poata fi dusa la bun capat, trebue ca universi-facile toate sa-si adaoge un seminar practic, al carui vast campde aplicare sa fie tara intreaga, si mai ales trebue ca intreagastudentime, in tot timpul scolaritatii sale, sa se transformeintr'o echipa de lucru, care sä aiba in vedere, nu numai inva-tatura carturareasca pentru ei, dar si rascumpararea acesteiinvataturi prin difuzarea metodica a celor folositoare in mijloculpoporului, intr'o permanents cazna de adaptare a for la ce estebun in mediul social romanesc si de ridicare a acestui mediula nivelul la care s'au ridicat ei, prin carte.

** *

Din cate s'au vazut pana acum, not toti carturarii oraselor,luati in masa si cu atat mai mult studentimea, nu avem de datsatului, astazi, in mod cert, decat binefacerile pe care le poateaduce dupa sine igiena si buna rostuire a trebilor gospodaresti.Toata, viata sufleteasca, tot ceea ce formeaza inteadevar culturasuperioara trebue sä nasca spontan dela sat chiar. Sunt lucruricare pot fi obiect de propaganda si altele care trebue sä fie doarun simplu prilej de creatie. Faptul nou pe care it implica echi-pele studentesti este ca acest prilej de creatie culturall sufle-teasca la sate se iveste prin punerea laolalta a carturarului dela oral cu viata vie a satului.

Oricat de refacuti sufleteste ar fi studentii care se intorcdupa o campanie culturall la sate, chiar daca s'ar intoarce andupa an in aceleasi locuri, satul tot ramane multa vreme singursi studentii tot se intorc din nou in bibliotecile, clinicile si Wilefor de cursuri, pentru ca apoi, la un moment dat, sa fie smulside profesiile pe care be vor avea. Trebue de aceea sa existe lasat o injghebare permanents de lucru. Sfortari oricat de rodnice,daca sunt numai intamplatoare, ajung sä se iroseasca si loculcandva destelenit recade in paragina. Aci incepe problema ceamare a cautarii mijloacelor prin care sa se poata permanentizaactiunea inceputa.

Singura solutie cu putinta este aceea a folosirii tuturor ele-mentelor carturaresti care exists la sate. Studentii din echipenu sunt din fericire cei dintai si nici singurii care au incercat

SOCIOLBUC

EXPERIENTA ECHIPELOR REGALE STUDEN'I'ESTI 149

o ridicare culturall a poporului ; ci la sate se gasesc acei indru-matori firesti ai poporului care sunt invatatorii si preotii. Oricemunca facuta la sat fara sä se Tina seams de acestia, lark' sa reu-seasca a si-i alatura si a-i face ca si dupa plecarea echipelor sä con-tinue singuri munca inceputa, este zadarnica. Nu se poate spuneCa pans acum intelectualii satelor n'au facut nimic pentru sat.Dimpotriva, daca exists o imbunatatire oarecare in felul de viata.'al sateanului, for le-o datoram. De aceea rolul echipelor regalenu poate si nu trebue sa fie altul decat de a se pune in slujbacarturarilor care traesc in sat, in dorinta de a-i ajuta, material-mente si sufleteste, in lupta pe care ei o incepusera dinainteavenirii echipelor si pe care o vor continua dupa plecarea lor.Singura problems este numai aceea de a gasi chipul in care acestajutor poate fi dat, metoda de munca ce trebue intrebuintatapentru transformarea tuturor intelectualilor, fie dela sat, fie delaoral, Iaolalta, intr'o echipa de permanents lupta.

La acest rezultat nu se poate ajunge cleat prin formula Cami-nului Cultural. Ceea ce zadarniceste uneori cele mai bune intentiieste faptul ca intelectualii satelor traiesc razletiti unii de altii,daca nu chiar in dusmanie. Caminul Cultural ii chiarna insaintr'un loc unde certurile politice si personale trebuesc sä dis-para. Caminul Cultural inseamna unirea laolalta a tuturor oame-nilor de bine dintr'un sat, pentru ca acolo sa se poata injghebainceputurile unei ridicari continue a satului intreg.

De aceea echipele studentesti au fost dela inceput puse inslujba acestor amine culturale. Ele nu au fost deci trimiseca sa lucreze de capul for si singuratice in sat, ci dimpotriva,sa se integreze Caminului Cultural si sa lucreze ca membriai lui. De aceea caminele in care s'au trimes echipele studentestitrebuesc sa fie socotite ca niste amine experimentale, in cares'a incercat, si in bung parte s'a reusit, sä se creeze un programde munca si o tehnica de aplicare a acestui program, caresa poata fi dupa aceea primit de toate caminele din taxi.Sunt atat de multe bune vointe, atat dor de a face bine in toataCara, incat ar fi pacat ca ele sa nu poata fi folosite. Si, deocamdata,cam aceasta este situatia, caci oamenii de bunavointa nu stiuce anume trebue sa faca, n'au in fata for o pilda pe care s'o urmeze.Se marginesc, de aceea, sa creeze o biblioteca cu putine carti,

SOCIOLBUC

150 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

dintre care inca mai putine sunt cu adevarat folositoare popo-rului sau dau serbari si sezatori artistice, al caror folos este ilu-zoriu si repede se transforms inteun prilej de petrecere a inte-lectualilor din sate, in loc sä fie un mijloc de ridicare efectivaa satului. Mai ales de aceea, pilda echipelor studentesti regaleeste folositoare, pentru el accentul a fost pus in munca for nupe discursuri tinute la prilejuri festive sau la sezatori, ci pe omunca practica si directs in jurul dispensarului si a gospodarieitaranesti. Toate caminele culturale trebue sa inteleaga ca a sositmomentul cand e nevoie sa se paraseasca propaganda oralspentru o indreptare spre actiunea directs. Pi lda omului careel singur munceste, deli intelectual, cu casmaua, la asanareabaltoacelor din sat, care singur altoeste pomii din modeste pe-piniere, care trece din cask' in cask' pentru a deschide ferestrelesi a arata cum trebuesc ingrijiti copiii si oamenii maturi pentruca sanatatea sa be fie buns, este singura care poate fi urmata desat, pentru ea numai ea vine de indata cu un folos practic ce nuse poate tagadui.

Aceasta transformare a metodelor de lucru ale CaminelorCulturale este tinta cea mare pe care trebue s'o urmareascaechipele regale. SA presupunem ca o echipa studenteasca in celetrei luni de zile cat a stat in sat a ingrijit toti bolnaviidin comuna. Dupa plecarea ei insa, nemai fiind un doctorcare sä dea ingrijirile, oamenii vor ramane tot neingrijiti. Deaceea s'ar putea socoti o asemenea munca, atata vreme cat nupoate fi facuta permanent si in toate satele, drept un simplugest de filantropie, foarte frumos, dar foarte putin eficace. Insaechipele studentesti au cautat sa faca si altceva : anume sa &easelmetodele prin care se poate duce o campanie de igiena publicain tot satul, ceea ce nu presupune neaparat prezenta unui doctor.Ingrijirea sanatatii prin igiena elementara, supravegherea prinvizite domiciliare a tuturor lehuzelor si sugacilor, iata de pildaactiuni care sunt numai aparent modeste; in realitate ele suntde mare valoare : mai intai, pentru ca ataca adevarata pro-blems grava, aceea a sanatatii populare si in al doilea rand simai ales, pentru ca aoeasta actiune poate fi dusk' mai departesi in timpul iernii de membrii permanenti ai caminelor.De asemeni, clack' echipele regale n'ar fi reusit sa faca decat

SOCIOLBUC

EXPERIENTA ECHIPELOR REGALE STUDENTE$TI 15

munca bruta a saparii santurilor, i-am putea usor confunda cuserviciile tehnice ale Ministerului de Comunicatii. Insa rostulurmarit a fost altul : acela de a schimba mentalitatea satului cuprivire la problemele edilitare si mai ales a da in sarcina cami-nului local grija indeplinirii si pe mai departe a acestui programde lucru, care nu cere o pregatire deosebita,. ci numai o sinceri-tate in nevoile noastre de trai civilizat si un spirit de jertfapentru binele obstesc.

Activitatea echipelor regale trebue deci sa final la creareape tot Intinsul tarii a unor Camine Culturale carora sa se laseo pilda de urmat si un program practic de aplicat.

Munca echipelor in sanul Caminelor Culturale mai are Incaun folos si anume acela al controlului ce se poate astfel facede organele in drept. Trebue sa recunoastem ca, in lipsaunui control, o asemenea miscare, mai ales daca, dupa cumnadajduim, va lua proportii din ce in ce mai mari, ar putea safie si primejdioasa, prin faptul el s'ar putea abate dela scopulprecis pe care trebue sa-1 urmareasca si care este exclusiv acelaal ridicarii satului spre trepte de mai inalta omenie. Organi-zarea ei in sanul Caminelor Culturale permanente, a caror intreagaactivitate este controlata si indrumata de organul central atFundatiei Culturale Regale Principele Carol, poate duce la crea-rea unui cadru deplin inchegat, care sa garanteze seriozitatealucrarilor si neabaterea for dela scopul ce trebue sA-1 aibA.

Tinta generala pe care trebue s'o urmarim nu poate fi decialta cleat crearea, pe intreg intinsul tarii, a unui mare numarde Camine Culturale. SA nu mai fie sat in care sa nu existe unCamin Cultural si sä nu fie Camin Cultural care sa nu fireusit sa mobilizeze pe loc, la o munca culturala, pe absoluttoti oamenii care pot fi de folos satenilor. In cadrele astfel for-mate, prin organizarea Caminelor, sa se integreze echipele stu-dentesti, nu numai pe timp de un an, ci, daca s'ar putea, an dupaan, chiar dupa parasirea universitatii, astfel ca sa apara tuturorintelectualilor tarii o datorie foarte fireasca, obligatia for de amunci nu numai in ramurile profesiei for orasenesti, ci si inrandurile unui Gamin Cultural satesc.

Infaptuirea unui asemenea plan de lucru ar aduce dupa sineo schimbare totall in atmosfera vietii noastre intelectuale.

SOCIOLBUC

152 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Cercetarea atenta §i §tiintifica a vietii populare ar face vie intot-deauna, viata sufleteasca a satenilor, ca o problems de existentsnationals, in mintea tuturor carturarilor Orli. Iar grija gasiriimijloacelor prin care aceasta intelectualitate poate fi de foldsmarilor mase populare ne-ar impiedica dela prea desele abaterice se fac de atata vreme in cultura noastra, dela un ideal culturalpropriu noua. In aceste imprejurari putem nadajdui la colaborareaunei serii de carturari, care sa 4i aduca intreg prinosul for detalent si suflet pentru crearea valorilor culturale de folds popu-lar si astfel sa ajungem la astuparea prapastiei primejdioasedeschise intre sat si ora§ i la legarea din nou a firului traditional,o buns bucata de vreme intrerupt, care unea duhul si nevoilereale ale satelor cu creatiile cele mai inalte ale culturii or4enqti.

H. H. STAHL

SOCIOLBUC