Upload
uesel
View
30
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Revista Uesel - Nr.2 Martie 2014Universitatea Europei de Sud-Est Lumina
Citation preview
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Revista Studentului
UESEL
Nr. 2 m artie 2014
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Bun venit primăvară!
Dragi studenți și iubitori de frumos,
cu ocazia sosirii primăverii, lansăm cel de al doilea număr al Revistei Studentului
UESEL. Luna martie este luna în care trebuie să radiem de frumusețe și să
împărtășim acest sentiment de bine cu cei din jur! Ne trezim în ciripit de păsări, iar
zilele au miros de primăvară.
Primăvara înseamnă culori, viață, visare, o simfonie între cele trei. În paginile
revistei veți găsi poezie, inspirație, entuziasm și multă culoare. Revista se dorește a
fi o publicație trimestrială, atât imprimată cât și virtuală.
Alături de redacția revistei, un colectiv tânăr și ambițios formată din studenții
Universității Europei de Sud – Est Lumina, vă doresc o primăvară veșnică,
scăldată în lumină, muguri de viață, speranță, flori și soare!
Elena Matache / Coordonator
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Cuprins
EDITORIAL Elena Matache / Coordonator
ESEURI Emanuel-Mihai Deaconu / RISE I
Mădălina-Patricia Ciobanu / RISE I
BUSINESS Chiorpec Tatiana-Nicoleta / ADA I
TECH Salih Gökçel / TI I
SHORT STORIES Petra Pintilei / RISE I
POEZIE Maria Băcău / ADA III
Răzvan Stoian / RISE I
FASHION Alexandra Lavrente / TI I
SPORT Răzvan Stoian / RISE I
DIVERSE Alexandru Lenț a / RISE I
DELICIOS Andrei Cebanu / TI II
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
EDITORIAL
SARBĂTORILE CULTURALE ALE PRIMĂVERII UESEL
Ediția I
8 aprilie 2014
Motto:
,, Adevarata universitate a zilelor noastre este o
colecț ie de carti”.
Thomas Carlyle
Universitatea Europei de Sud – Est Lumina, lansează ,,Sărbătorile Culturale
ale Primăverii UESEL”, în data de 8 APRILIE 2014, care iși propune să le ofere
studenților și profesorilor UESEL prilejul de a celebra anotimpul renașterii culturale în
mediul universitar. Cu aceasată ocazie, Biblioteca UESEL organizează următoarele
activități:
Simpozionul ,,Femeia între carieră și viață personală” (invitat special: Andreea
MARIN);
Lansarea de carte: ,,Etica în afaceri” - autor: Lector univ. dr. Valentin – Stelian
BĂDESCU;
Apariția celui de al doilea număr al Revistei Studentului UESEL” ;
Dans sportiv ( Un grup de copii cu vârstele intre 7 – 11 ani al Clubului de dans
sportiv ,,Generaț ia 9” - București, va evolua pe scena aulei Universității UESEL, sub
îndrumarea instructorilor: Corina NEGRU ș i Razvan DINU).
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Întâlnirea va avea loc în amfiteatrul universității, în data de 8 APRILIE 2014,
orele 14:00 și sunt așteptați: studenț i, cadrele didactice ș i personalul UESEL, precum și
elevi de la liceele din Bucureș ti. Va fi o dezbatere interactivă pe tema aleasă a
simpozionului, mai ales că în mijlocul nostru va fi prezentă și Andreea Marin.
Simpozionul ,,Femeia intre carieră și viață personală” din cadrul proiectului
,,Sărbătorile Primăverii UESEL” prin tema aleasă, va răspunde următoarelor întrebări:
cum reușește o femeie care are o carieră de succes să fie și mamă, soție și gospodină;
cu ce probleme se confruntă femeia în ziua de astăzi;
care este locul femeii în societatea de astăzi;
care este viziunea societății moderne asupra femeii din prezent;
ce soluții, sfaturi, ar fi pentru tinerele care își doresc o carieră de succes, dar și o
familie împlinită;
ce sfaturi pentru ca o relație de cuplu să reușească;
cum transformăm pasiunea în carieră;
în societatea de astăzi femeia ce pune pe primul loc viața personală sau profesională;
cum investim în dezvoltarea personală, dar și profesională.
Scopul acestui simpozion este de a răspunde la problemele cu care se confruntă
tinerele din ziua de astăzi în alegerea viitoarei cariere, dar și în împlinirea vieții personale.
Proiectul se adreseaza în principal următoarele grupuri țintă: liceeni și studenți.
Elena Matache / Coordonator
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
ESEURI
Oamenii de lângă noi – Sosirea primăverii în Bulgaria – Martenitsa
Am avut șansa de a petrece primăvara anului 2012 în Sofia, Bulgaria. Era
februarie când am plecat din România, iar la acel moment nu știam nimic despre vecinii
noștri. Nu a durat mult până mi-am dat seama că ei, la fel ca noi, sunt cunoscuți ca fiind
oameni calzi și foarte primitori de la care am avut foarte multe de învăţat.
A fost o iarnă grea în acel an. Nămeții au continuat să acopere trotuarele până
la jumătatea lunii martie. La sfârșitul lunii, deşi trebuia ca primăvara să-şi intre în drepturi,
eu și cu colegii mei încă ne îmbrăcam foarte gros și ne suflam în mâini pentru a ne încălzi.
Acest lucru nu m-a împiedicat să cunosc din obiceiurile de început de primăvară ale
bulgarilor. Îmi aduc aminte că toată lumea vorbea de „martenitsa” (мартеница) și nu am
înțeles despre ce este vorba până când nu am ajuns în cel mai aglomerat târg de primăvară
situat lângă Hotel Pliska (Хотел Плиска) și am văzut că de fapt era vorba de mărțișorul
nostru.
În Bulgaria, spre deosebire de România, mărțișorul se oferă tuturor, nu numai
fetelor. Acesta este reprezentat în general printr-un un șnur care se leagă de încheietura
mâinii dar îl găsim şi sub formă tradiţională în forma unor păpuşi miniaturale denumite
Pizho şi Penda (Пижо и Пенда). Acestea sunt purtate de către bulgari până când văd
prima barză sau rândunică sau până când înfloresc primii pomi.
De 1 martie al acelui an am primit foarte multe şnururi alb-roşii pe care le-am
păstrat până în ziua de astăzi. Nu am vrut să urmez tradiţia şi să le leg sau atârn de copacii
înfloriţi şi le-am păstrat ca suvenir.
Ce este martenitsa?
În continuare vă voi spune povestea şi utilitatea acestui obiect, straniu am putea
spune, pe care-l regăsim la noi, dar şi la macedoneni şi greci. În cultura populară
bulgărească 1 martie marchează, la fel ca la noi, începutul primăverii, iar în primele zile ale
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
lunii martie bulgarii fac schimb de martinitsa pentru a-și arăta respectul și a cere
bunăvoinţa Babei Marta (баба Марта)- un fel de Baba Dochia în cultura românească.
Baba Marta este o înfățișare a unei femei bătrâne și nemiloase, deseori asemuită iernii,
care este foarte capricioasă. De aceea, bulgarii poartă martenitsa până când o barză sau
rândunică își face apariția sau până când primul copac înflorește. Aceste semne anunță
faptul că primăvara a sosit, iar Baba Marta este mulțumită și se retrage în somnul ei
primăvăratec.
Martinitsa reprezintă de asemenea însemnul unui nou început, al fertilității și al
primăverii și este foarte respectat în Bulgaria. Atunci când cineva îți oferă o martinitsa sau
îți leagă un șnur de mână îți urează viață lungă și sănătate.
Cine sunt Pizho şi Penda?
Pizho şi Penda sunt numele a două păpuşi făcute din lână care reprezintă
martenitsa tradiţională bulgărească. Pizho este numele păpuşii a cărei culoare dominantă
este albul şi reprezintă un bărbat. Penda este reprezentarea feminină a martinitsei şi de
obicei este colorată toată-n roşu. Firele roşii şi albe împletite simbolizează o urare de viaţă
bună, sănătate şi prosperitate. De asemenea ele reprezintă şi vestirea primăverii sau a unei
noi vieţi. În timp ce albul are semnificaţia purităţii, roşul este un simbol al pasiunii şi vieţii
reprezentând astfel dualitatea dintre iarnă şi primăvară, viaţă şi moarte, bărbat şi femeie.
Indiferent de locul în care ne aflăm avem şansa de a găsi puţin din elementele
comune ale popoarelor apropriate prin obiceiuri şi tradiţii dar şi printr-o istorie comună.
Pentru a putea cunoaşte mai bine pe cei de lângă noi avem nevoie de a afla de aceste
asemănări dar şi diferenţele dintre cei ce ne sunt vecini. Martinitsa sau mărţişorul
reprezintă o legătură între cele două popoare, cel român şi cel bulgar, şi sper că şi o
legătură între cititor şi dorinţa de a cunoaşte mai mult despre oamenii de lângă noi.
Deaconu Emanuel-Mihai / RISE I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Femeia de lângă noi
Banuiesc ca e tare complicat sa facem diferența între o singură femeie si restul,
nu? Daca atribui anumite calitati femeii pe care o iubesti asta ar insemna ca toate sunt ca
ea? Sau ar trebui sa inteleg că multi dintre noi nu suntem in stare sa facem diferența între
o femeie care este determinată de sexul ei biologic, de una care are și ceva atitudine pe
langa asta? Cuvântul femeie pentru mulți este un adjectiv, este o calitate care lipsește
multora, un lucru care poate sa iți dea sens vieții si unul pe care tu nu prea îl intelegi,
medicamentul care te calmează, locul unde te simti acasă, weekendul mult așteptat dupa o
săptămână grea, prima zi de vară, un pahar de tărie atunci când ai nevoie de el sau mai
simplu…ea.
Ea e femeie. E femeia care se ascunde după toate rândurile tale, după toate
vorbele si gesturile de zi cu zi, cu ea adormi pe buze si cu vocea ei te trezesti in cap. Ea e
dragoste, e definitia cuvântului in sine, e urlet, de placere, de durere, de ce vrea ea. Pentru
tine poate fi ce vrei. O mașină, o tigară uitată in scrumieră, mama, sora, pisica, locul de
muncă, doamna de la benzinarie, o carte bună, orice vrei tu. Si stii de ce? Pentru că,
femeia de langa tine spune multe despre cine ești dar… ești prea ocupat analizand si
judecand tot ce nu e al tau, ce nu iti apartine si lucruri de care tu nu o sa ai niciodată
parte. De când? De când ai incetat sa te mai bucuri..
Mădălina-Patricia CIOBANU / RISE I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
BUSINESS
START UP ONG ŞI STRATEGIA DE MARKETING
Sesiunea Științifică Anuală a Studenților 2012
(text structurat)
„To find in ourselves what makes life worth living is risky business,
for it means that once we know, we must seek it. It also means that without
it, life will be valueless.”
MARSHA Sinetar
Suntem uneori impresionați să descoperim persoane care, atunci când au
trecut prin momente dificile în viaţă, au avut şansa de a fi susţinute de un ONG.
Au primit a doua șansă în viață, reușind astfel să meargă mai departe, să evolueze,
să reușească.
Am abordat această tematică a înfiinţării şi promovării unei organizaţii
neguvernamentale având ca motivaţie nevoia personală de a înţelege mecanismele
necesare demarării unei astfel de „afaceri”, îmbunătăţirea şi dezvoltarea pe piaţa
actuală, cât şi de a înfiinţa şi conduce un ONG care să contribuie la îmbunătăţirea
calităţii vieţii comunităţii.
Trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide, cu provocări care ne
îndeamnă să ne adaptăm permanent situaţiei social-economice, iar misiunea nostră
este de a ne perfecţiona şi de a învăţa abilităţile necesare pentru a ne integra în
lumea contemporană.
Analiza situaţiei pieţei actuale în sectorul ONG
Piaţa reprezintă terenul valorificării activităţii fiecărei întreprinderi sau
organizaţii. Prin activitatea desfăşurată, fiecare în parte urmăreşte ocuparea unei
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
anumite poziţii prin care să îşi valorifice produsele sau serviciile oferite, şi apoi să
îşi menţină sau să îşi îmbunătăţească poziţia deţinută.
În funcţie de obiectul tranzaţiei, piaţa se subdivide în două mari
compartimente: piaţa bunurilor materiale şi piaţa serviciilor, iar acestea se
împart în două mari subdiviziuni: piaţa mijloacelor de producţie şi a bunurilor de
consum, respectiv piaţa serviciilor de producţie şi piaţa serviciilor de consum.
Antreprenoriatul social este un mod de a iniţia afaceri care au şi alte
obiective decât realizarea profitului, fiind orientate mai mult către cei pe care îi
deserveşte (angajaţi, copii, familii, bătrâni, comunitate etc.).
În prezent, cel mai important jucător din antreprenoriatul social autohton
este reprezentat de ONG-uri. Formele de antreprenoriat social din Romania
sunt firmele ONG-urilor (asociaţiile, fundaţiile, federaţiile, etc), C.A.R., asociaţia
profesională.
În România, antreprenoriatul social este incă în faza incipientă nefiind
foarte multe iniț iative, deşi, in ultimii ani, se vorbeşte tot mai mult despre acest
concept. Sectorul ONG din România începe să se maturizeze, atrage fonduri
internaţionale, contribuie la dezvoltarea economică, oferă expertiză şi bune
practici sectorului public şi oferă locuri de muncă atrăgând specialişti din toate
domeniile.
Una dintre cele mai importante tendinţe în antreprenoriatul social
din România este că tot mai multe companii şi finanţatori au început să acorde
bani şi sprijin întreprinderilor sociale.
Strategia de marketing
Marketingul este o activitate socială
universală, deoarece capacitatea productivă a
omului s-a dezvoltat astfel încât el este capabil
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
să-şi dedice o mai mare parte a energiei sale activităţilor sociale şi că pentru a reuşi
acest lucru, el trebuie să creeze şi alte organizaţii decât cele cu caracter economic,
pentru educaţie, cultură, sănătate sau bunăstare socială.
Anii 1970 au marcat extinderea explozivă a marketingului şi în domenii
noneconomice sau, după formulările altor autori, nelucrative, necomerciale.
Esenţa marketingului, atât în cazul societăţilor comerciale, cât şi în cazul
organizaţiilor non-profit, constă în atitudinea, dorinţa factorului interesat
(societatea, membrii săi, o organizaţie) de a cunoaşte cerinţele de o anumită natură
a mediului social, pentru a le satisface cât mai bine.
Keith Bloise consideră că termenul de organizaţie non-profit poate fi
aplicat în cazul acelor “organizaţii al căror scop principal nu este crearea de profit,
dar care pot apela la activităţi generatoare de profit, deşi doar pentru susţinerea
obiectivului lor principal”. Profitul poate fi necesar şi în cazul acestor organizaţii,
doar ca un mijloc, nu ca un scop final, însă obiectivul lor principal nu este evaluat
prin prisma unor criterii economice.
În orice demers de elaborare a strategiei se pleacă de la analiza contextului
în care organizaţia are de acţionat pentru atingerea misiunii sale.
STP – segmentare, targetare, poziţionare, reprezintă după Kotler esenţa
marketingului strategic: “segment the market, select the appropriate target market,
and develop the offer‟s value positioning. This formula – segmentation, targeting,
positioning – is the essence of strategic marketing”.
SEGMENTARE Datorită faptului că în determinarea segmentelor nu
există reţete de aplicat, procesul segmentării poate deveni extrem de creativ şi
poate răspunde unor nevoi dintre cele mai variate.
TARGETARE Un instrument foarte util pentru un management de
succes îl reprezintă Principiul lui Pareto sau Regula 80/20 care recomandă“să
identifici puţinul care îţi aduce mult”. Conform Legii lui Pareto, zilnic ar trebui să
ne concentrăm 20% din timpul și energia noastră asupra celor 80% din realizările
noastre.
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
POZIŢIONARE Tehnica prin care se încearcă crearea unei imagini sau a
unei identităţi în minţile pieţei sau grupului ţintă căruia îi este adresat produsul,
serviciul sau marca. Fiecare organizație trebuie să își realizeze o strategie precisă
de poziționare, simplă, dar originală care să corespundă așteptărilor
consumatorilor.
Planul de implementare al unui ONG
Din punct de vedere juridic, asociaţiile şi fundaţiile se pot constitui în
conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii și
fundaţii, realizând următorii paşi: obţinerea dovezii privind disponibilitatea
denumirii de la Ministerul Justiţiei ; redactarea statutului şi a actului
constitutiv;obţinerea Cazierului fiscal pentru membrii fondatori; înscrierea
asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor; obţinerea Codului Fiscal.
Structură organizatorică şi resurse umane
Sub aspect organizatoric, o organizaţie neguvernamentală (ONG) poate
avea următoarele niveluri ierarhice:
I. Aparatul de conducere - Adunarea generală
II. Aparatul de execuţie:
1. Consiliul Director;
2. Directorul executiv:
a) Compartiment Educaţie,
b) Birou de Asistenţă Psiho-Socială,
c) Compartiment Administrativ.
În ceea ce priveşte resursele umane, pot fi salariaţi angajaţi pe durată
determinată / nedeterminată, voluntari cu contract de voluntariat; de asemenea,
în funcţie de necesităţi, pentru îndeplinirea scopului organizaţiei, pot fi încheiate
contracte de prestări servicii cu diferite firme (contabilitate, avocatură etc).
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Bugetul unui ONG poate proveni din aporturile, în numerar sau în
natură, ale membrilor; cotizaţiile membrilor; dobânzi şi dividende rezultate din
plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale; dividendele societăţilor
comerciale ce pot fi înfiinţate de asociaţie; donaţii, sponsorizări sau legate;
resurse ce pot fi obţinute de asociaţie de la bugetul de stat şi / sau de la bugetele
locale, etc.
Referitor la strategiile utilizate pentru promovarea unui ONG, pot fi
folosite: Reclama - are rolul de a informa membrii comunității despre
produs/serviciu, îi prezintă caracteristicile și îl convinge să susțină organizația
respectivă, devenind beneficiar, sponsor, partener.
Relațiile publice reprezintă relațiile cu media, comunicate de presă,
evenimente realizate în scopul promovării acțiunilor (servicii, activități de
voluntariat pentru comunitate în campanii proprii sau naționale, etc.) și informării
societății cu privire la acestea.
O organizație neguvernamentală își consacră o marcă, derivată direct din
proiectele, strategia, stilul și aspirațiile membrilor din conducere și a întregii
echipe.
Poziția pe piață a oricărei firme este condiționată de imaginea sa, în funcție
de imaginea de marcă și în concordanță cu preferințele sale, beneficiarul se
îndreaptă spre un ONG sau altul.
Sectorul organizațiilor neguvernamentale din România începe să se
maturizeze, să atragă fonduri internaționale, să contribuie la dezvoltarea
economică, oferind expertiză și bune practici sectorului public, cât și locuri de
muncă, implicând astfel specialiști din toate domeniile.
CHIORPEC (STANCIU) TATIANA NICOLETA / ADA I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
TECH
3D Printers, Digital Harps and more
The robotics laboratory has been working hard to accomplish new visions lately.
The most recent wonders joining the crew are a 3D Printer, a Digital Harp, a re-designed
6X6 remotely operated fire extinguisher and two mini drones.
When talking about 3D printers we are not talking about history but more about the
future. These micro-controlled printers work by injecting molten plastic, layer by layer,
forming solid shapes. The shapes can be designed in any CAD software and by the help
of a converter these drawings are transformed into a list of commands the printer can
understand. Then each command is executed one by one on a 3 axis plane. A short time
ago, Lumina University bought its first 3D printer and anything from robot parts to key-
chains to 3D logos can now be printed. Moreover some students designed and printed
the logo of the university.
The other marvel is the digital harp which is simply an array of lasers. When the
beam of light that is constantly hitting a sensor is cut off, a signal is sent to a
microprocessor which in return outputs certain sounds, in this case musical notes.
Students used the mini drones to play the harp which turned out to be a great visual
show.
Finally the 6X6 remotely operated fire extinguisher which was presented in the
opening ceremony of the University has had a facelift. The body of the robot was re-
designed and the fire extinguisher function was added.
All these devices were presented in the Lumina University stand in Gala Culturala
Romano-Turco 2014 and RIUF on March 2014. They turned out to be a great success in
promoting the popularity of the stand.
Salih Gökçel / TI I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
SHORT STORIES
Play ice-Skate for life
The question is : '' What starts as a game, ends as a game and has a game in it?''
The answer: ''Life!''
And this is the way his thoughts come back an forth as he slides down through
past and future, spinning and swirling in the misty ray. There is light and a
reflection, a shadow cast upon the ice as he flows like a warm river of blood on the
mirror surface of the area. He respects all orders and jumps, turns and falls. We all
have to fall don't we? Falling, losing everything, losing track of time for a
moment, throwing one's life in the other reality, one step closer to the afterlife.
The game is still on and none notices the loss of the skater, he has to rise and the
enemy behind reflects a ghostly shadow on the ice. All fall down. The skates have
no control, the ice is broken, the dream ends in the tunes of a song. The bad
iceskater laughing at the good one keeps on following and the notion of honesty
has to run away and be safe from the incrimination. He stands up again, fighting
his own madness as a song goes on and on, as the sun sets bringing the stars to
join the cold night of Siberia. Lights are gone, strings are broken in the dark and
the chase continues for life and death. The good ice skater is so tired he wants to
break the ice, break it all disappear from the gaze of the bad one and the duel is
now an artist's handling of swirls and turns. The porcelan doll spectators laughing
at the trails of blood that now bring colour to what once used to be white open
their wide eyes wider and tiny fat hands grab the theater transfering it from one to
another dimension as the artists jump and lose balance every minute. It might
end up when eyes open but when all is closed there's nothing left to do. In a quest
for survival I once had the chance to win against the bad skater but I lost life as he
cut a strand of my hair with the sound of a broken heart. He skated over it cutting
it all to bits and by the time I gave in we both ended up scribbling our stories
from different angles of Heaven and Hell. He shall always follow but who would
refuse doing their jobs when everything is a game?
Petra Pintilei / RISE I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
POEZIE
Când apusul vorbește
am ajuns întâmplat-dat să fie,
unde licuricii se pregăteau de-o sindrofie
alergau, uitându-se după tine duios,
pregătind scena cât mai frumos...
deodat‟, când pregătit părea tot
apare un greier voios cu un fagot
orchestra nefiind completă,
le mai trebuia un clarinet și o trompetă
ocupând locuri migălos creionate
oaspeții au rămas uimiți de atâta
ingeniozitate
când ceata de nori zgomotoși,
înlăturați au fost de lumina licuricilor
norocoși
ce-au trimis către locul iubirii noastre,
parfumul multelor flori de nopți albastre
cununa de maci roșii mi-au inmânat
rușinoși
iar ție, ghirlande de margarete,dorindu-
ne să ne fim credincioși
rochia de voal frumos colorată
se asorta cu ținuta ta fără cravată
ploaia caldă de vară tălpile ni le-a
mângâiat
iar vântul a-ndrăznit să adie micșorând
focul inimilor prea învăpăiat
am dansat și am râs și apusul de soare,
a știut să oprească cu noi eternitatea
clipelor trecătoare.
Condamnă-mă !!
în iubirea cu punct și mirare
în ghidul ce îl iei cu tine ca o-ntrebare
în harta ce o vrei la piept
și …toate să-ți arate că pot să te aștept
condamnă-mă...
„n pasiunea netrecătoare
în croaziera din inima-ți călătoare
în drumul ce te duce spre Soare
și….toate să-ți fie călăuză pe mare
condamnă-mă…
'n chipul reânnoit dimineața
în Tu-nerefuzul ce-ți mângâie fața
în geana atinsă cu fir de sărut
și toate…..mă condamnă,
pentru că te am cu mine, nu uit!!
Maria Băcău / ADA III
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Odată am ucis o floare
Odată am ucis o floare
Era frumoasă, strălucea
Şi am privit-o cum răsare
Era a mea, numai a mea.
Dar ce rebel, ce crud am fost
Eram prea tânăr, nu ştiam
Acum o caut - fără rost
Cât am iubit-o, n-o mai am.
Regretele ce sens mai au?
Cât am iubit-o, cum s-a dus,
Ce sens mai pot vieţii să-i dau?
Deşi ami iubit-o, a apus.
Eu am ucis-o, acum plâng
Şi îmi doresc să îmi mai apară,
O dată, seara, în amurg,
S-o văd pentru ultima oară.
Cum strălucea în întuneric,
Iar eu pierdut priveam la ea,
O floare cu un chip angelic,
Cât o iubeam, cât mă iubea...
Din mii de flor ce sunt pe lume,
Nu-i una care să-mi aline
Dorul de floarea fără nume,
Ce mă îneacă în suspine.
Preivierea ei mângâietoare
Nu am s-o uit, nu vreau, nu pot!
Căci a ucis-o-a mea purtare,
Şi când s-a stins am pierdut tot.
Aş colinda oriunde-n lume
Aş lua pădurile la rând,
Să dau de floarea fără nume
Dar nu mai e - e doar în gând.
S-a dus, s-a stins precum un fulger
Şi eu nici când n-am să trec peste,
Floarea mea cu chip de înger....
Am iubit-o, nu mai este.
Răzvan Stoian / RISE I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
FASHION
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Alexandra Lavrente / TI I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
SPORT
Interviu cu un campion
Următorul articol tratează cariera sportivă fenomenală domnului Laurenţiu Roşu, şi
cupride o serie de patru interviuri pe care dânsul le-a acordat Clubului de jurnalism
UESEL , şi care vor fi puplicate pe rând, în numerele viitoare ale Revistei UESEL.
Interviu I : Începuturile
- Domnule profesor, în primul rând v-aş ruga să vă prentaţi, să ne oferiţi câteva
informaţii despre dumneavoastră.
-Numele meu este Laurenţiu Roşu, şi sunt născut în anul 1950, pe 1 mai. M-am născut în
Călăraşi, dar eu mă consider un ardelean get-beget, pentru că toate şcolile şi începuturile
mele în sport le-am desfăşurat la Braşov.
- Referitor la începuturi, îmi puteţi spune unde şi la ce vârstă ati inceput să faceţi
sport?
- Pot spune că am iubit mişcarea de mic, mi-a plăcut să alerg, să mă joc. Apoi, în Şcoala
generală NR. 12 din Braşov, am avut o profesoară de educaţie fizică şi sport care a
întrezărit în mine un viitor sportiv de perfornmanţă. Doamna făcuse handbal de
performanţă şi cunoştea foarte bine acest sport. Astfel am început şi eu să joc handbal
încă din clasa a cincea. Până în clasa a opta am jucat în echipa şcolii, iar apoi am absolvit
cu brio liceul nr. 2 cu program de educaţie fizică şi sport din Braşov. Făcând fandbal de
performanţă, l-am avut ca profesor pe Loti Kovaci, care este un om deosebit. Astăzi are
vreo 88 de ani. De la el am învăţat tainele acestui sport, pot spune că am pus bazele cu
dânsul. Ne-a învăţat totul, de la cum să ne spălăm echipamentul după fiecare
antrenament, până la cum să facem duş, cum să ne ştergem după duş... Am avut un
profesor care ne-a învăţat de toate.
- Ce s-a întâmplat după ce aţi absolvit liceul?
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
- am terminat liceul în anul 1969, am fost o promoţie care am rămas foarte uniţi, ne-am
întâlnit la 10 ani după absolvire, apoi la 5 ani, iar acum ne vedem în fiecare an. După ce
am terminat liceul am venit în Bucureşti, unde am intrat la facultate la ANEFS. Am jucat
handbal de performanţă la Universtatea Bucureşti, alături de nume mari ale handbalului
românesc, precum Kicsit, Radu Voinea, Nicu Munteanu, Orban Ştevan, sportivi cu care
mai apoi m-am regăsit în echipa Steaua.
- Primul mare succes al dumneavoastră, în calitate de sportiv de performanţă a
venit în anul 1972, când aţi triumfat la Campionatul Mondial Universitar. Îmi
puteţi oferi câteva detalii?
Da, finala a avut loc în Suedia, la Malmö. Am disputat meciul final împortriva echipei
URSS-ului, pe atunci acea echipă era cea mai puternică echipă a lumii.
- Şi totuşi, în pofida acestui fapt aţi învins, puteţi descrie ceea ce aţi simţit atunci
când aţi auzit acel ultim fluier, când aţi realizat că aţi devenit campion mondial
universitar?
- E foarte greu să explic... Cu siguranţă este un sentiment de bucurie imensă, îţi trec prin
faţă toate etapele premergătoare succesului, de la antenamentele grele, efortul depus,
meciurile dificile, realizezi că toate au contribuit la realizarea acestui succes.
Trecând în domeniul prezentului, Unniversitatea Lumina a găzduit recent
campionatul liceelor la volei. Ce credeţi despre aceşti tineri, există un viitor în
lumea sportului pentru ei?
- În primul rând mă bucur că am reuşit să găzduim un asemenea eveniment aici, în
universitate, am discutat cu partea turcă despre acest lucru, m-am bucurat de sprijinul lor,
şi de asemenea am putut conta pe Inspectoratul General al Municipiului Bucureşti. Da,
cred că aceşti tineri au un viitor, unii dintre ei sunt deja legitimaţi la cluburi precum Steaua
sau Dinamo. Însă din păcate nu se investeşte în sport aici în România, nu se mai fac
campanii de descoperire a sprotivilor, de aceea sportul românesc este la pământ. Chiar
dacă un copil are talent, părinţii nu-şi permit să îl susţină financiar, şi astfel ajunge să se
piardă. Sper că acum, cu noul ministru al sportului, Gabi Sabo, care provine din lumea
noastră, a sportivilor de performanţă, sper că aceste lucruri se vor schimba.
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Vor mai fi asemenea evenimente sportive organizate de UESEL?
Da, chiar acum, în Săptămâna Altfel, vom găzdui campionatul liceelor la baschet.
- Dacă aceşti tineri sportivi ar ajunge să studieze pla Universitatea Lumina,
credeţi că ar putea evolua şi aici?
- Cu siguranţă avem condiţiile necesare pentru asta. Avem o sală de sport unde se pot
practica diverse sporturi, orecum volei, baschet, handbal, sau tenis de câmp. Dacă ei ar
alege să studieze aici, cu siguranţă că universitatea ar sprijini activitatea lor în sportul
universitar.
- Vă mulţumesc pentru colaborare domnnule profesor, ne vom opri aici pentru un
moment, vom continua interviul pentru numărul următor al revistei UESEL.
- Vă mulţumesc şi eu, şi vă aştept cu plăcere.
Răzvan Stoian / RISE I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
DIVERSE
CE ÎNSEAMNĂ VOLUNTARIATUL?
Pe Beatrice o cunosc de ceva vreme. Beatrice e genul de om, care atunci când ai o
problemă, ea e prima persoană la care să apelezi, indiferent de natura problemei.
Cum e mai mereu prinsă cu proiectele ei, am reuşit să fac în aşa fel încât să ne
vedem vreo 15 minute, ce-i drept în metrou. Şi dacă tot ne-am întalnit, am zis ca
ea e cea mai in masură să îmi răspundă la întrebarile despre voluntariat pe care mi
le-am pus tot timpul.
Întrucât tu ai o vastă experienţă în ceea ce înseamnă să fii voluntar, consider că
eşti cea mai în măsură să îmi răspunzi în primul rând la intrebarea: Ce înseamnă
să fii voluntar?
Să fii voluntar înseamnă să împarţi cu ceilalţi tot ce ai: bună-dispoziţie, amabilitate,
prietenie, timp, bucurie, fără a aştepta ceva material în schimb. Cele mai potrivite cuvinte
care se pot atribui voluntariatului sunt cele ale lui Gandhi: „Be the change you want to
see in the world”. Totodată, a fi voluntar însamnă a-ţi folosi imaginaţia pentru a crea ceva
frumos care să schimbe ceea ce tu iţi doreşti să se schimbe.
Şi ce iţi aduce voluntariatul?
O bucurie personală pe care nu o regaseşti nicăeri în altă parte. Bucuria aceea că ai ajutat
pe cineva, că ai contruibuit la susţinerea unei cauze, că ai fost implicat. Voluntariatul iţi
aduce şi foarte mulţi prieteni, momente deosebite şi oportunităţi foarte bune de
dezvoltare personală.
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Ce iţi trebuie ca să devii voluntar?
Voinţă, clar. Atunci când vrei, totul se poate: resurse precum timp şi energie se găsesc, iar
voia-buna e de la sine inţeleasă pentru că sentimentul de implicare vine din interior şi
aduce cu el plăcerea de a lucra pentru o anumită cauză.
De ce ai face voluntariat ca tânăr când ai putea încerca să te angajezi şi să câştigi
bani?
Pentru că voluntariatul te invaţă lucruri pe care nu le poţi învăţa la un loc de muncă. Te
învaţă înainte de toate să fii om, să îi ajuţi pe cei din jur, să fii un pic mai bun cu toate şi în
toate. Experienţa pe care o caştigi din voluntariat este unică şi foarte importantă în viaţa
unui om. Unde mai pui că nu gaseşti nicăieri acea atmosferă de prietenie care există in
ONG-uri. Voluntariatul se face din pasiune, deci îţi aduce satisfacţie înzecit faţă de un loc
de muncă. Cele două pot fi oricum şi îmbinate, activitaţile sociale de după orele petrecute
la job detaşându-te de lumea afacerilor şi de rutina zilnică.
Ce activitaţi de voluntariat part-time poate face un student sau un tânăr
absolvent?
Piaţa voluntariatului este foarte variată în zilele noastre, iar studenţii au chiar o gamă mai
variată de activităţi faţă de alte grupuri. Începand de la ONG-urile din universităţi,
continuând cu acţiunile de voluntariat în scopuri caritabile sau ecologice şi terminând cu
domeniul organizării de evenimente şi festivaluri, tinerii au de unde alege. Totul e să vrei
să imparţi un pic din timpul şi energia ta.
Care este diferenţa dintre voluntariat şi internship?
Ambele activităţi te dezvoltă ca om, uneori pe aceleaşi planuri, dar în moduri diferite. Un
internship îţi oferă mai multe cunostinţe tehnice şi experienţă în câmpul muncii, iar
voluntariatul îţi dezolvoltă competenţe care de multe ori pot fi asemenătoare celor
câştigate în timpul unui program de internship. Diferenţa vine din faptul că în voluntariat
pui mult mai mult suflet şi conlucrezi cu ceilalţi pentru o cauză comună de dezvoltare a
societăţii, nu pentru creşterea profitului unei companii. Plus că oportunităţile venite din
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
partea unui ONG sunt mult mai variate decât cele venite din partea unei firme,
oportunităţi la care se adaugă flexbilitatea şi posibilitatea de a interacţiona cu persoane din
medii variate de la care se poate învăţa de fiecare data ceva folositor. În opinia mea, un
tânăr ar trebui să înceapă cu acţiuni de voluntariat şi după acumularea experienţei într-un
anumit domeniu sau mai multe se poate îndrepta spre un program de internship, şansele
de acceptare crescând chiar propoţional cu numărul de activităţi de voluntariat efectuate.
Nu în ultimul rând, atunci când faci voluntariat îţi asumi singur responsabilităţi şi nu doar
le execuţi pe cele primite de la un şef. De aceea, dorinţa de a ieşi totul bine este cu atât
mai mare.
Dar ce câştigă un tanar care face voluntariat?
Aşa cum am menţionat, câştigul este pe plan personal, voluntariatul contribuind la
dezvoltarea personală a tânărului, dar şi la acumularea de noi competenţe în domeniile în
care activează. Se spune că cine se asemana se adună, aşa că un tânăr care face voluntariat
întâlneşte persoane compatibile şi deseori se leagă prietenii pe viaţă în activităţile de acest
gen. Se câştigă deprinderi sănătoase şi dorinţa imperioasă de a atrage şi alte persoane în
acest vârtej al faptelor bune.
Care ar fi atributele unui voluntar pentru a avea succes?
Consider că un voluntar trebuie să fie mereu deschis şi prietenos cu cei din jur, dar şi
responsabil cu sarcinile pe care le preia. Dăruirea, gesturile frumoase şi iniţiativa nu
trebuie să lipsească nici ele.
Din păcate discuţia ne-a fost intreruptă de mesajul “ATENŢIE, SE ÎNCHID UŞILE”,
moment în care Beatrice a fugit printre uşile metroului.
Alexandru Lenţa / RISE I
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
DELICIOS
Plăcintă Bulgărească
Placinta
bulgareasca
este un desert
savuros si
pufos de
mere, putin
diferita, ca si mod de preparare, de
placinta noastra traditionala cu mere.
Desi la prima vedere pare un pic cam
sofisticata, datorita numarului mare de
ingrediente, aceasta placinta bulgareasca
este foarte usor de preparat.
Ingrediente:
1 linguriță de scorțișoară
6 mere
2 pahare de zahăr
1 linguriță de unt
1 pahar de lapte
1 lingură de zahăr pudră
1 pahar de griș
sare de lămâie
Număr de porții: 6 persoane
Timp de preparare: aproximativ o oră
și jumătate
Mod de preparare:
Laptele se amestecă cu făina si
griș, apoi se adaugă bicarbonatul și sarea
de lămâie;
Merele se curăță de coajă și
semițe, se dau pe răzătoarea mare, apoi
se amestecă cu zahărul și scorțișoara;
Pe tava unsă cu ulei se presară
1/3 din făină, apoi se așează 1/3 din
mere, încă un strat de făină și unul de
mere;
Se procedează astfel, până se
termina ambele ingrediente, important
este ca merele să formeze ultimul strat;
La sfârșit se toarnă o jumătate
de pahar de lapte fierbinte și se dă la
cuptor timp de 1 oră la temperatura de
1800C;
Plăcinta fierbinte se presară cu
zahăr pudră și se taie în romburi.
Poftă bună!
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Salată Bulgărească
Ingridiente:
500 gr. de șuncă presată
1 buc. salată verde
2 ouă
200 gr. măsline negre
2 roșii
1 castravete
300 gr. brânză de vacă
ulei de măsline
zeama de la 1 lămâie
sare și piper
Număr de porții: 2 persoane
Timp de preparare: sub 15 minute
Mod de preparare:
Prima dată se pun oule la fierb
atât cât să se întărească și gălbenușul;
Apoi se așează salata într-un
castron:
se așează frunzele de salată
verde
se adaugă șunca tăiată cuburi
se adaugă măslinele
se adaugă roșiile tăiate felii
se adaugă castravetele
se adaugă oule feliate
și se adaugă brânza (tăiată
cuburi sau dată prin răzătoare
după preferință)
Poftă bună!
Andrei Cebanu / TI II
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Colaboreaza cu
Revista studentului
UESEL
Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014
Echipa Revistei
UESEL
COORDONATOR Elena Matache / Bibliotecar UESEL
EDITORS
Răzvan Stoian / RISE I
Alexandru Lenț a / RISE I
Andrei Cebanu / TI II
CONTRIBUTORS
Maria Băcău / ADA III
Petra Pintilei / RISE I
Salih Gökçel / TI I
Emanuel-Mihai Deaconu / RISE I
Mădălina-Patricia Ciobanu / RISE I
Alexandra Lavrente / TI I
CONCEPT DESIGN Andrei Cebanu / TI II
CORRECTION
Elena Matache / Coordonator
Răzvan Stoian / RISE I