32
Revista Studentului UESEL Nr. 2 m artie 2014 Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Revista Uesel - Nr.2

  • Upload
    uesel

  • View
    30

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Revista Uesel - Nr.2 Martie 2014Universitatea Europei de Sud-Est Lumina

Citation preview

Page 1: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Revista Studentului

UESEL

Nr. 2 m artie 2014

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Page 2: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Page 3: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Bun venit primăvară!

Dragi studenți și iubitori de frumos,

cu ocazia sosirii primăverii, lansăm cel de al doilea număr al Revistei Studentului

UESEL. Luna martie este luna în care trebuie să radiem de frumusețe și să

împărtășim acest sentiment de bine cu cei din jur! Ne trezim în ciripit de păsări, iar

zilele au miros de primăvară.

Primăvara înseamnă culori, viață, visare, o simfonie între cele trei. În paginile

revistei veți găsi poezie, inspirație, entuziasm și multă culoare. Revista se dorește a

fi o publicație trimestrială, atât imprimată cât și virtuală.

Alături de redacția revistei, un colectiv tânăr și ambițios formată din studenții

Universității Europei de Sud – Est Lumina, vă doresc o primăvară veșnică,

scăldată în lumină, muguri de viață, speranță, flori și soare!

Elena Matache / Coordonator

Page 4: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Cuprins

EDITORIAL Elena Matache / Coordonator

ESEURI Emanuel-Mihai Deaconu / RISE I

Mădălina-Patricia Ciobanu / RISE I

BUSINESS Chiorpec Tatiana-Nicoleta / ADA I

TECH Salih Gökçel / TI I

SHORT STORIES Petra Pintilei / RISE I

POEZIE Maria Băcău / ADA III

Răzvan Stoian / RISE I

FASHION Alexandra Lavrente / TI I

SPORT Răzvan Stoian / RISE I

DIVERSE Alexandru Lenț a / RISE I

DELICIOS Andrei Cebanu / TI II

Page 5: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

EDITORIAL

SARBĂTORILE CULTURALE ALE PRIMĂVERII UESEL

Ediția I

8 aprilie 2014

Motto:

,, Adevarata universitate a zilelor noastre este o

colecț ie de carti”.

Thomas Carlyle

Universitatea Europei de Sud – Est Lumina, lansează ,,Sărbătorile Culturale

ale Primăverii UESEL”, în data de 8 APRILIE 2014, care iși propune să le ofere

studenților și profesorilor UESEL prilejul de a celebra anotimpul renașterii culturale în

mediul universitar. Cu aceasată ocazie, Biblioteca UESEL organizează următoarele

activități:

Simpozionul ,,Femeia între carieră și viață personală” (invitat special: Andreea

MARIN);

Lansarea de carte: ,,Etica în afaceri” - autor: Lector univ. dr. Valentin – Stelian

BĂDESCU;

Apariția celui de al doilea număr al Revistei Studentului UESEL” ;

Dans sportiv ( Un grup de copii cu vârstele intre 7 – 11 ani al Clubului de dans

sportiv ,,Generaț ia 9” - București, va evolua pe scena aulei Universității UESEL, sub

îndrumarea instructorilor: Corina NEGRU ș i Razvan DINU).

Page 6: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Întâlnirea va avea loc în amfiteatrul universității, în data de 8 APRILIE 2014,

orele 14:00 și sunt așteptați: studenț i, cadrele didactice ș i personalul UESEL, precum și

elevi de la liceele din Bucureș ti. Va fi o dezbatere interactivă pe tema aleasă a

simpozionului, mai ales că în mijlocul nostru va fi prezentă și Andreea Marin.

Simpozionul ,,Femeia intre carieră și viață personală” din cadrul proiectului

,,Sărbătorile Primăverii UESEL” prin tema aleasă, va răspunde următoarelor întrebări:

cum reușește o femeie care are o carieră de succes să fie și mamă, soție și gospodină;

cu ce probleme se confruntă femeia în ziua de astăzi;

care este locul femeii în societatea de astăzi;

care este viziunea societății moderne asupra femeii din prezent;

ce soluții, sfaturi, ar fi pentru tinerele care își doresc o carieră de succes, dar și o

familie împlinită;

ce sfaturi pentru ca o relație de cuplu să reușească;

cum transformăm pasiunea în carieră;

în societatea de astăzi femeia ce pune pe primul loc viața personală sau profesională;

cum investim în dezvoltarea personală, dar și profesională.

Scopul acestui simpozion este de a răspunde la problemele cu care se confruntă

tinerele din ziua de astăzi în alegerea viitoarei cariere, dar și în împlinirea vieții personale.

Proiectul se adreseaza în principal următoarele grupuri țintă: liceeni și studenți.

Elena Matache / Coordonator

Page 7: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

ESEURI

Oamenii de lângă noi – Sosirea primăverii în Bulgaria – Martenitsa

Am avut șansa de a petrece primăvara anului 2012 în Sofia, Bulgaria. Era

februarie când am plecat din România, iar la acel moment nu știam nimic despre vecinii

noștri. Nu a durat mult până mi-am dat seama că ei, la fel ca noi, sunt cunoscuți ca fiind

oameni calzi și foarte primitori de la care am avut foarte multe de învăţat.

A fost o iarnă grea în acel an. Nămeții au continuat să acopere trotuarele până

la jumătatea lunii martie. La sfârșitul lunii, deşi trebuia ca primăvara să-şi intre în drepturi,

eu și cu colegii mei încă ne îmbrăcam foarte gros și ne suflam în mâini pentru a ne încălzi.

Acest lucru nu m-a împiedicat să cunosc din obiceiurile de început de primăvară ale

bulgarilor. Îmi aduc aminte că toată lumea vorbea de „martenitsa” (мартеница) și nu am

înțeles despre ce este vorba până când nu am ajuns în cel mai aglomerat târg de primăvară

situat lângă Hotel Pliska (Хотел Плиска) și am văzut că de fapt era vorba de mărțișorul

nostru.

În Bulgaria, spre deosebire de România, mărțișorul se oferă tuturor, nu numai

fetelor. Acesta este reprezentat în general printr-un un șnur care se leagă de încheietura

mâinii dar îl găsim şi sub formă tradiţională în forma unor păpuşi miniaturale denumite

Pizho şi Penda (Пижо и Пенда). Acestea sunt purtate de către bulgari până când văd

prima barză sau rândunică sau până când înfloresc primii pomi.

De 1 martie al acelui an am primit foarte multe şnururi alb-roşii pe care le-am

păstrat până în ziua de astăzi. Nu am vrut să urmez tradiţia şi să le leg sau atârn de copacii

înfloriţi şi le-am păstrat ca suvenir.

Ce este martenitsa?

În continuare vă voi spune povestea şi utilitatea acestui obiect, straniu am putea

spune, pe care-l regăsim la noi, dar şi la macedoneni şi greci. În cultura populară

bulgărească 1 martie marchează, la fel ca la noi, începutul primăverii, iar în primele zile ale

Page 8: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

lunii martie bulgarii fac schimb de martinitsa pentru a-și arăta respectul și a cere

bunăvoinţa Babei Marta (баба Марта)- un fel de Baba Dochia în cultura românească.

Baba Marta este o înfățișare a unei femei bătrâne și nemiloase, deseori asemuită iernii,

care este foarte capricioasă. De aceea, bulgarii poartă martenitsa până când o barză sau

rândunică își face apariția sau până când primul copac înflorește. Aceste semne anunță

faptul că primăvara a sosit, iar Baba Marta este mulțumită și se retrage în somnul ei

primăvăratec.

Martinitsa reprezintă de asemenea însemnul unui nou început, al fertilității și al

primăverii și este foarte respectat în Bulgaria. Atunci când cineva îți oferă o martinitsa sau

îți leagă un șnur de mână îți urează viață lungă și sănătate.

Cine sunt Pizho şi Penda?

Pizho şi Penda sunt numele a două păpuşi făcute din lână care reprezintă

martenitsa tradiţională bulgărească. Pizho este numele păpuşii a cărei culoare dominantă

este albul şi reprezintă un bărbat. Penda este reprezentarea feminină a martinitsei şi de

obicei este colorată toată-n roşu. Firele roşii şi albe împletite simbolizează o urare de viaţă

bună, sănătate şi prosperitate. De asemenea ele reprezintă şi vestirea primăverii sau a unei

noi vieţi. În timp ce albul are semnificaţia purităţii, roşul este un simbol al pasiunii şi vieţii

reprezentând astfel dualitatea dintre iarnă şi primăvară, viaţă şi moarte, bărbat şi femeie.

Indiferent de locul în care ne aflăm avem şansa de a găsi puţin din elementele

comune ale popoarelor apropriate prin obiceiuri şi tradiţii dar şi printr-o istorie comună.

Pentru a putea cunoaşte mai bine pe cei de lângă noi avem nevoie de a afla de aceste

asemănări dar şi diferenţele dintre cei ce ne sunt vecini. Martinitsa sau mărţişorul

reprezintă o legătură între cele două popoare, cel român şi cel bulgar, şi sper că şi o

legătură între cititor şi dorinţa de a cunoaşte mai mult despre oamenii de lângă noi.

Deaconu Emanuel-Mihai / RISE I

Page 9: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Femeia de lângă noi

Banuiesc ca e tare complicat sa facem diferența între o singură femeie si restul,

nu? Daca atribui anumite calitati femeii pe care o iubesti asta ar insemna ca toate sunt ca

ea? Sau ar trebui sa inteleg că multi dintre noi nu suntem in stare sa facem diferența între

o femeie care este determinată de sexul ei biologic, de una care are și ceva atitudine pe

langa asta? Cuvântul femeie pentru mulți este un adjectiv, este o calitate care lipsește

multora, un lucru care poate sa iți dea sens vieții si unul pe care tu nu prea îl intelegi,

medicamentul care te calmează, locul unde te simti acasă, weekendul mult așteptat dupa o

săptămână grea, prima zi de vară, un pahar de tărie atunci când ai nevoie de el sau mai

simplu…ea.

Ea e femeie. E femeia care se ascunde după toate rândurile tale, după toate

vorbele si gesturile de zi cu zi, cu ea adormi pe buze si cu vocea ei te trezesti in cap. Ea e

dragoste, e definitia cuvântului in sine, e urlet, de placere, de durere, de ce vrea ea. Pentru

tine poate fi ce vrei. O mașină, o tigară uitată in scrumieră, mama, sora, pisica, locul de

muncă, doamna de la benzinarie, o carte bună, orice vrei tu. Si stii de ce? Pentru că,

femeia de langa tine spune multe despre cine ești dar… ești prea ocupat analizand si

judecand tot ce nu e al tau, ce nu iti apartine si lucruri de care tu nu o sa ai niciodată

parte. De când? De când ai incetat sa te mai bucuri..

Mădălina-Patricia CIOBANU / RISE I

Page 10: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

BUSINESS

START UP ONG ŞI STRATEGIA DE MARKETING

Sesiunea Științifică Anuală a Studenților 2012

(text structurat)

„To find in ourselves what makes life worth living is risky business,

for it means that once we know, we must seek it. It also means that without

it, life will be valueless.”

MARSHA Sinetar

Suntem uneori impresionați să descoperim persoane care, atunci când au

trecut prin momente dificile în viaţă, au avut şansa de a fi susţinute de un ONG.

Au primit a doua șansă în viață, reușind astfel să meargă mai departe, să evolueze,

să reușească.

Am abordat această tematică a înfiinţării şi promovării unei organizaţii

neguvernamentale având ca motivaţie nevoia personală de a înţelege mecanismele

necesare demarării unei astfel de „afaceri”, îmbunătăţirea şi dezvoltarea pe piaţa

actuală, cât şi de a înfiinţa şi conduce un ONG care să contribuie la îmbunătăţirea

calităţii vieţii comunităţii.

Trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide, cu provocări care ne

îndeamnă să ne adaptăm permanent situaţiei social-economice, iar misiunea nostră

este de a ne perfecţiona şi de a învăţa abilităţile necesare pentru a ne integra în

lumea contemporană.

Analiza situaţiei pieţei actuale în sectorul ONG

Piaţa reprezintă terenul valorificării activităţii fiecărei întreprinderi sau

organizaţii. Prin activitatea desfăşurată, fiecare în parte urmăreşte ocuparea unei

Page 11: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

anumite poziţii prin care să îşi valorifice produsele sau serviciile oferite, şi apoi să

îşi menţină sau să îşi îmbunătăţească poziţia deţinută.

În funcţie de obiectul tranzaţiei, piaţa se subdivide în două mari

compartimente: piaţa bunurilor materiale şi piaţa serviciilor, iar acestea se

împart în două mari subdiviziuni: piaţa mijloacelor de producţie şi a bunurilor de

consum, respectiv piaţa serviciilor de producţie şi piaţa serviciilor de consum.

Antreprenoriatul social este un mod de a iniţia afaceri care au şi alte

obiective decât realizarea profitului, fiind orientate mai mult către cei pe care îi

deserveşte (angajaţi, copii, familii, bătrâni, comunitate etc.).

În prezent, cel mai important jucător din antreprenoriatul social autohton

este reprezentat de ONG-uri. Formele de antreprenoriat social din Romania

sunt firmele ONG-urilor (asociaţiile, fundaţiile, federaţiile, etc), C.A.R., asociaţia

profesională.

În România, antreprenoriatul social este incă în faza incipientă nefiind

foarte multe iniț iative, deşi, in ultimii ani, se vorbeşte tot mai mult despre acest

concept. Sectorul ONG din România începe să se maturizeze, atrage fonduri

internaţionale, contribuie la dezvoltarea economică, oferă expertiză şi bune

practici sectorului public şi oferă locuri de muncă atrăgând specialişti din toate

domeniile.

Una dintre cele mai importante tendinţe în antreprenoriatul social

din România este că tot mai multe companii şi finanţatori au început să acorde

bani şi sprijin întreprinderilor sociale.

Strategia de marketing

Marketingul este o activitate socială

universală, deoarece capacitatea productivă a

omului s-a dezvoltat astfel încât el este capabil

Page 12: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

să-şi dedice o mai mare parte a energiei sale activităţilor sociale şi că pentru a reuşi

acest lucru, el trebuie să creeze şi alte organizaţii decât cele cu caracter economic,

pentru educaţie, cultură, sănătate sau bunăstare socială.

Anii 1970 au marcat extinderea explozivă a marketingului şi în domenii

noneconomice sau, după formulările altor autori, nelucrative, necomerciale.

Esenţa marketingului, atât în cazul societăţilor comerciale, cât şi în cazul

organizaţiilor non-profit, constă în atitudinea, dorinţa factorului interesat

(societatea, membrii săi, o organizaţie) de a cunoaşte cerinţele de o anumită natură

a mediului social, pentru a le satisface cât mai bine.

Keith Bloise consideră că termenul de organizaţie non-profit poate fi

aplicat în cazul acelor “organizaţii al căror scop principal nu este crearea de profit,

dar care pot apela la activităţi generatoare de profit, deşi doar pentru susţinerea

obiectivului lor principal”. Profitul poate fi necesar şi în cazul acestor organizaţii,

doar ca un mijloc, nu ca un scop final, însă obiectivul lor principal nu este evaluat

prin prisma unor criterii economice.

În orice demers de elaborare a strategiei se pleacă de la analiza contextului

în care organizaţia are de acţionat pentru atingerea misiunii sale.

STP – segmentare, targetare, poziţionare, reprezintă după Kotler esenţa

marketingului strategic: “segment the market, select the appropriate target market,

and develop the offer‟s value positioning. This formula – segmentation, targeting,

positioning – is the essence of strategic marketing”.

SEGMENTARE Datorită faptului că în determinarea segmentelor nu

există reţete de aplicat, procesul segmentării poate deveni extrem de creativ şi

poate răspunde unor nevoi dintre cele mai variate.

TARGETARE Un instrument foarte util pentru un management de

succes îl reprezintă Principiul lui Pareto sau Regula 80/20 care recomandă“să

identifici puţinul care îţi aduce mult”. Conform Legii lui Pareto, zilnic ar trebui să

ne concentrăm 20% din timpul și energia noastră asupra celor 80% din realizările

noastre.

Page 13: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

POZIŢIONARE Tehnica prin care se încearcă crearea unei imagini sau a

unei identităţi în minţile pieţei sau grupului ţintă căruia îi este adresat produsul,

serviciul sau marca. Fiecare organizație trebuie să își realizeze o strategie precisă

de poziționare, simplă, dar originală care să corespundă așteptărilor

consumatorilor.

Planul de implementare al unui ONG

Din punct de vedere juridic, asociaţiile şi fundaţiile se pot constitui în

conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii și

fundaţii, realizând următorii paşi: obţinerea dovezii privind disponibilitatea

denumirii de la Ministerul Justiţiei ; redactarea statutului şi a actului

constitutiv;obţinerea Cazierului fiscal pentru membrii fondatori; înscrierea

asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor; obţinerea Codului Fiscal.

Structură organizatorică şi resurse umane

Sub aspect organizatoric, o organizaţie neguvernamentală (ONG) poate

avea următoarele niveluri ierarhice:

I. Aparatul de conducere - Adunarea generală

II. Aparatul de execuţie:

1. Consiliul Director;

2. Directorul executiv:

a) Compartiment Educaţie,

b) Birou de Asistenţă Psiho-Socială,

c) Compartiment Administrativ.

În ceea ce priveşte resursele umane, pot fi salariaţi angajaţi pe durată

determinată / nedeterminată, voluntari cu contract de voluntariat; de asemenea,

în funcţie de necesităţi, pentru îndeplinirea scopului organizaţiei, pot fi încheiate

contracte de prestări servicii cu diferite firme (contabilitate, avocatură etc).

Page 14: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Bugetul unui ONG poate proveni din aporturile, în numerar sau în

natură, ale membrilor; cotizaţiile membrilor; dobânzi şi dividende rezultate din

plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale; dividendele societăţilor

comerciale ce pot fi înfiinţate de asociaţie; donaţii, sponsorizări sau legate;

resurse ce pot fi obţinute de asociaţie de la bugetul de stat şi / sau de la bugetele

locale, etc.

Referitor la strategiile utilizate pentru promovarea unui ONG, pot fi

folosite: Reclama - are rolul de a informa membrii comunității despre

produs/serviciu, îi prezintă caracteristicile și îl convinge să susțină organizația

respectivă, devenind beneficiar, sponsor, partener.

Relațiile publice reprezintă relațiile cu media, comunicate de presă,

evenimente realizate în scopul promovării acțiunilor (servicii, activități de

voluntariat pentru comunitate în campanii proprii sau naționale, etc.) și informării

societății cu privire la acestea.

O organizație neguvernamentală își consacră o marcă, derivată direct din

proiectele, strategia, stilul și aspirațiile membrilor din conducere și a întregii

echipe.

Poziția pe piață a oricărei firme este condiționată de imaginea sa, în funcție

de imaginea de marcă și în concordanță cu preferințele sale, beneficiarul se

îndreaptă spre un ONG sau altul.

Sectorul organizațiilor neguvernamentale din România începe să se

maturizeze, să atragă fonduri internaționale, să contribuie la dezvoltarea

economică, oferind expertiză și bune practici sectorului public, cât și locuri de

muncă, implicând astfel specialiști din toate domeniile.

CHIORPEC (STANCIU) TATIANA NICOLETA / ADA I

Page 15: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

TECH

3D Printers, Digital Harps and more

The robotics laboratory has been working hard to accomplish new visions lately.

The most recent wonders joining the crew are a 3D Printer, a Digital Harp, a re-designed

6X6 remotely operated fire extinguisher and two mini drones.

When talking about 3D printers we are not talking about history but more about the

future. These micro-controlled printers work by injecting molten plastic, layer by layer,

forming solid shapes. The shapes can be designed in any CAD software and by the help

of a converter these drawings are transformed into a list of commands the printer can

understand. Then each command is executed one by one on a 3 axis plane. A short time

ago, Lumina University bought its first 3D printer and anything from robot parts to key-

chains to 3D logos can now be printed. Moreover some students designed and printed

the logo of the university.

The other marvel is the digital harp which is simply an array of lasers. When the

beam of light that is constantly hitting a sensor is cut off, a signal is sent to a

microprocessor which in return outputs certain sounds, in this case musical notes.

Students used the mini drones to play the harp which turned out to be a great visual

show.

Finally the 6X6 remotely operated fire extinguisher which was presented in the

opening ceremony of the University has had a facelift. The body of the robot was re-

designed and the fire extinguisher function was added.

All these devices were presented in the Lumina University stand in Gala Culturala

Romano-Turco 2014 and RIUF on March 2014. They turned out to be a great success in

promoting the popularity of the stand.

Salih Gökçel / TI I

Page 16: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

SHORT STORIES

Play ice-Skate for life

The question is : '' What starts as a game, ends as a game and has a game in it?''

The answer: ''Life!''

And this is the way his thoughts come back an forth as he slides down through

past and future, spinning and swirling in the misty ray. There is light and a

reflection, a shadow cast upon the ice as he flows like a warm river of blood on the

mirror surface of the area. He respects all orders and jumps, turns and falls. We all

have to fall don't we? Falling, losing everything, losing track of time for a

moment, throwing one's life in the other reality, one step closer to the afterlife.

The game is still on and none notices the loss of the skater, he has to rise and the

enemy behind reflects a ghostly shadow on the ice. All fall down. The skates have

no control, the ice is broken, the dream ends in the tunes of a song. The bad

iceskater laughing at the good one keeps on following and the notion of honesty

has to run away and be safe from the incrimination. He stands up again, fighting

his own madness as a song goes on and on, as the sun sets bringing the stars to

join the cold night of Siberia. Lights are gone, strings are broken in the dark and

the chase continues for life and death. The good ice skater is so tired he wants to

break the ice, break it all disappear from the gaze of the bad one and the duel is

now an artist's handling of swirls and turns. The porcelan doll spectators laughing

at the trails of blood that now bring colour to what once used to be white open

their wide eyes wider and tiny fat hands grab the theater transfering it from one to

another dimension as the artists jump and lose balance every minute. It might

end up when eyes open but when all is closed there's nothing left to do. In a quest

for survival I once had the chance to win against the bad skater but I lost life as he

cut a strand of my hair with the sound of a broken heart. He skated over it cutting

it all to bits and by the time I gave in we both ended up scribbling our stories

from different angles of Heaven and Hell. He shall always follow but who would

refuse doing their jobs when everything is a game?

Petra Pintilei / RISE I

Page 17: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

POEZIE

Când apusul vorbește

am ajuns întâmplat-dat să fie,

unde licuricii se pregăteau de-o sindrofie

alergau, uitându-se după tine duios,

pregătind scena cât mai frumos...

deodat‟, când pregătit părea tot

apare un greier voios cu un fagot

orchestra nefiind completă,

le mai trebuia un clarinet și o trompetă

ocupând locuri migălos creionate

oaspeții au rămas uimiți de atâta

ingeniozitate

când ceata de nori zgomotoși,

înlăturați au fost de lumina licuricilor

norocoși

ce-au trimis către locul iubirii noastre,

parfumul multelor flori de nopți albastre

cununa de maci roșii mi-au inmânat

rușinoși

iar ție, ghirlande de margarete,dorindu-

ne să ne fim credincioși

rochia de voal frumos colorată

se asorta cu ținuta ta fără cravată

ploaia caldă de vară tălpile ni le-a

mângâiat

iar vântul a-ndrăznit să adie micșorând

focul inimilor prea învăpăiat

am dansat și am râs și apusul de soare,

a știut să oprească cu noi eternitatea

clipelor trecătoare.

Condamnă-mă !!

în iubirea cu punct și mirare

în ghidul ce îl iei cu tine ca o-ntrebare

în harta ce o vrei la piept

și …toate să-ți arate că pot să te aștept

condamnă-mă...

„n pasiunea netrecătoare

în croaziera din inima-ți călătoare

în drumul ce te duce spre Soare

și….toate să-ți fie călăuză pe mare

condamnă-mă…

'n chipul reânnoit dimineața

în Tu-nerefuzul ce-ți mângâie fața

în geana atinsă cu fir de sărut

și toate…..mă condamnă,

pentru că te am cu mine, nu uit!!

Maria Băcău / ADA III

Page 18: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Odată am ucis o floare

Odată am ucis o floare

Era frumoasă, strălucea

Şi am privit-o cum răsare

Era a mea, numai a mea.

Dar ce rebel, ce crud am fost

Eram prea tânăr, nu ştiam

Acum o caut - fără rost

Cât am iubit-o, n-o mai am.

Regretele ce sens mai au?

Cât am iubit-o, cum s-a dus,

Ce sens mai pot vieţii să-i dau?

Deşi ami iubit-o, a apus.

Eu am ucis-o, acum plâng

Şi îmi doresc să îmi mai apară,

O dată, seara, în amurg,

S-o văd pentru ultima oară.

Cum strălucea în întuneric,

Iar eu pierdut priveam la ea,

O floare cu un chip angelic,

Cât o iubeam, cât mă iubea...

Din mii de flor ce sunt pe lume,

Nu-i una care să-mi aline

Dorul de floarea fără nume,

Ce mă îneacă în suspine.

Preivierea ei mângâietoare

Nu am s-o uit, nu vreau, nu pot!

Căci a ucis-o-a mea purtare,

Şi când s-a stins am pierdut tot.

Aş colinda oriunde-n lume

Aş lua pădurile la rând,

Să dau de floarea fără nume

Dar nu mai e - e doar în gând.

S-a dus, s-a stins precum un fulger

Şi eu nici când n-am să trec peste,

Floarea mea cu chip de înger....

Am iubit-o, nu mai este.

Răzvan Stoian / RISE I

Page 19: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

FASHION

Page 20: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Page 21: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Page 22: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Alexandra Lavrente / TI I

Page 23: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

SPORT

Interviu cu un campion

Următorul articol tratează cariera sportivă fenomenală domnului Laurenţiu Roşu, şi

cupride o serie de patru interviuri pe care dânsul le-a acordat Clubului de jurnalism

UESEL , şi care vor fi puplicate pe rând, în numerele viitoare ale Revistei UESEL.

Interviu I : Începuturile

- Domnule profesor, în primul rând v-aş ruga să vă prentaţi, să ne oferiţi câteva

informaţii despre dumneavoastră.

-Numele meu este Laurenţiu Roşu, şi sunt născut în anul 1950, pe 1 mai. M-am născut în

Călăraşi, dar eu mă consider un ardelean get-beget, pentru că toate şcolile şi începuturile

mele în sport le-am desfăşurat la Braşov.

- Referitor la începuturi, îmi puteţi spune unde şi la ce vârstă ati inceput să faceţi

sport?

- Pot spune că am iubit mişcarea de mic, mi-a plăcut să alerg, să mă joc. Apoi, în Şcoala

generală NR. 12 din Braşov, am avut o profesoară de educaţie fizică şi sport care a

întrezărit în mine un viitor sportiv de perfornmanţă. Doamna făcuse handbal de

performanţă şi cunoştea foarte bine acest sport. Astfel am început şi eu să joc handbal

încă din clasa a cincea. Până în clasa a opta am jucat în echipa şcolii, iar apoi am absolvit

cu brio liceul nr. 2 cu program de educaţie fizică şi sport din Braşov. Făcând fandbal de

performanţă, l-am avut ca profesor pe Loti Kovaci, care este un om deosebit. Astăzi are

vreo 88 de ani. De la el am învăţat tainele acestui sport, pot spune că am pus bazele cu

dânsul. Ne-a învăţat totul, de la cum să ne spălăm echipamentul după fiecare

antrenament, până la cum să facem duş, cum să ne ştergem după duş... Am avut un

profesor care ne-a învăţat de toate.

- Ce s-a întâmplat după ce aţi absolvit liceul?

Page 24: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

- am terminat liceul în anul 1969, am fost o promoţie care am rămas foarte uniţi, ne-am

întâlnit la 10 ani după absolvire, apoi la 5 ani, iar acum ne vedem în fiecare an. După ce

am terminat liceul am venit în Bucureşti, unde am intrat la facultate la ANEFS. Am jucat

handbal de performanţă la Universtatea Bucureşti, alături de nume mari ale handbalului

românesc, precum Kicsit, Radu Voinea, Nicu Munteanu, Orban Ştevan, sportivi cu care

mai apoi m-am regăsit în echipa Steaua.

- Primul mare succes al dumneavoastră, în calitate de sportiv de performanţă a

venit în anul 1972, când aţi triumfat la Campionatul Mondial Universitar. Îmi

puteţi oferi câteva detalii?

Da, finala a avut loc în Suedia, la Malmö. Am disputat meciul final împortriva echipei

URSS-ului, pe atunci acea echipă era cea mai puternică echipă a lumii.

- Şi totuşi, în pofida acestui fapt aţi învins, puteţi descrie ceea ce aţi simţit atunci

când aţi auzit acel ultim fluier, când aţi realizat că aţi devenit campion mondial

universitar?

- E foarte greu să explic... Cu siguranţă este un sentiment de bucurie imensă, îţi trec prin

faţă toate etapele premergătoare succesului, de la antenamentele grele, efortul depus,

meciurile dificile, realizezi că toate au contribuit la realizarea acestui succes.

Trecând în domeniul prezentului, Unniversitatea Lumina a găzduit recent

campionatul liceelor la volei. Ce credeţi despre aceşti tineri, există un viitor în

lumea sportului pentru ei?

- În primul rând mă bucur că am reuşit să găzduim un asemenea eveniment aici, în

universitate, am discutat cu partea turcă despre acest lucru, m-am bucurat de sprijinul lor,

şi de asemenea am putut conta pe Inspectoratul General al Municipiului Bucureşti. Da,

cred că aceşti tineri au un viitor, unii dintre ei sunt deja legitimaţi la cluburi precum Steaua

sau Dinamo. Însă din păcate nu se investeşte în sport aici în România, nu se mai fac

campanii de descoperire a sprotivilor, de aceea sportul românesc este la pământ. Chiar

dacă un copil are talent, părinţii nu-şi permit să îl susţină financiar, şi astfel ajunge să se

piardă. Sper că acum, cu noul ministru al sportului, Gabi Sabo, care provine din lumea

noastră, a sportivilor de performanţă, sper că aceste lucruri se vor schimba.

Page 25: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Vor mai fi asemenea evenimente sportive organizate de UESEL?

Da, chiar acum, în Săptămâna Altfel, vom găzdui campionatul liceelor la baschet.

- Dacă aceşti tineri sportivi ar ajunge să studieze pla Universitatea Lumina,

credeţi că ar putea evolua şi aici?

- Cu siguranţă avem condiţiile necesare pentru asta. Avem o sală de sport unde se pot

practica diverse sporturi, orecum volei, baschet, handbal, sau tenis de câmp. Dacă ei ar

alege să studieze aici, cu siguranţă că universitatea ar sprijini activitatea lor în sportul

universitar.

- Vă mulţumesc pentru colaborare domnnule profesor, ne vom opri aici pentru un

moment, vom continua interviul pentru numărul următor al revistei UESEL.

- Vă mulţumesc şi eu, şi vă aştept cu plăcere.

Răzvan Stoian / RISE I

Page 26: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

DIVERSE

CE ÎNSEAMNĂ VOLUNTARIATUL?

Pe Beatrice o cunosc de ceva vreme. Beatrice e genul de om, care atunci când ai o

problemă, ea e prima persoană la care să apelezi, indiferent de natura problemei.

Cum e mai mereu prinsă cu proiectele ei, am reuşit să fac în aşa fel încât să ne

vedem vreo 15 minute, ce-i drept în metrou. Şi dacă tot ne-am întalnit, am zis ca

ea e cea mai in masură să îmi răspundă la întrebarile despre voluntariat pe care mi

le-am pus tot timpul.

Întrucât tu ai o vastă experienţă în ceea ce înseamnă să fii voluntar, consider că

eşti cea mai în măsură să îmi răspunzi în primul rând la intrebarea: Ce înseamnă

să fii voluntar?

Să fii voluntar înseamnă să împarţi cu ceilalţi tot ce ai: bună-dispoziţie, amabilitate,

prietenie, timp, bucurie, fără a aştepta ceva material în schimb. Cele mai potrivite cuvinte

care se pot atribui voluntariatului sunt cele ale lui Gandhi: „Be the change you want to

see in the world”. Totodată, a fi voluntar însamnă a-ţi folosi imaginaţia pentru a crea ceva

frumos care să schimbe ceea ce tu iţi doreşti să se schimbe.

Şi ce iţi aduce voluntariatul?

O bucurie personală pe care nu o regaseşti nicăeri în altă parte. Bucuria aceea că ai ajutat

pe cineva, că ai contruibuit la susţinerea unei cauze, că ai fost implicat. Voluntariatul iţi

aduce şi foarte mulţi prieteni, momente deosebite şi oportunităţi foarte bune de

dezvoltare personală.

Page 27: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Ce iţi trebuie ca să devii voluntar?

Voinţă, clar. Atunci când vrei, totul se poate: resurse precum timp şi energie se găsesc, iar

voia-buna e de la sine inţeleasă pentru că sentimentul de implicare vine din interior şi

aduce cu el plăcerea de a lucra pentru o anumită cauză.

De ce ai face voluntariat ca tânăr când ai putea încerca să te angajezi şi să câştigi

bani?

Pentru că voluntariatul te invaţă lucruri pe care nu le poţi învăţa la un loc de muncă. Te

învaţă înainte de toate să fii om, să îi ajuţi pe cei din jur, să fii un pic mai bun cu toate şi în

toate. Experienţa pe care o caştigi din voluntariat este unică şi foarte importantă în viaţa

unui om. Unde mai pui că nu gaseşti nicăieri acea atmosferă de prietenie care există in

ONG-uri. Voluntariatul se face din pasiune, deci îţi aduce satisfacţie înzecit faţă de un loc

de muncă. Cele două pot fi oricum şi îmbinate, activitaţile sociale de după orele petrecute

la job detaşându-te de lumea afacerilor şi de rutina zilnică.

Ce activitaţi de voluntariat part-time poate face un student sau un tânăr

absolvent?

Piaţa voluntariatului este foarte variată în zilele noastre, iar studenţii au chiar o gamă mai

variată de activităţi faţă de alte grupuri. Începand de la ONG-urile din universităţi,

continuând cu acţiunile de voluntariat în scopuri caritabile sau ecologice şi terminând cu

domeniul organizării de evenimente şi festivaluri, tinerii au de unde alege. Totul e să vrei

să imparţi un pic din timpul şi energia ta.

Care este diferenţa dintre voluntariat şi internship?

Ambele activităţi te dezvoltă ca om, uneori pe aceleaşi planuri, dar în moduri diferite. Un

internship îţi oferă mai multe cunostinţe tehnice şi experienţă în câmpul muncii, iar

voluntariatul îţi dezolvoltă competenţe care de multe ori pot fi asemenătoare celor

câştigate în timpul unui program de internship. Diferenţa vine din faptul că în voluntariat

pui mult mai mult suflet şi conlucrezi cu ceilalţi pentru o cauză comună de dezvoltare a

societăţii, nu pentru creşterea profitului unei companii. Plus că oportunităţile venite din

Page 28: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

partea unui ONG sunt mult mai variate decât cele venite din partea unei firme,

oportunităţi la care se adaugă flexbilitatea şi posibilitatea de a interacţiona cu persoane din

medii variate de la care se poate învăţa de fiecare data ceva folositor. În opinia mea, un

tânăr ar trebui să înceapă cu acţiuni de voluntariat şi după acumularea experienţei într-un

anumit domeniu sau mai multe se poate îndrepta spre un program de internship, şansele

de acceptare crescând chiar propoţional cu numărul de activităţi de voluntariat efectuate.

Nu în ultimul rând, atunci când faci voluntariat îţi asumi singur responsabilităţi şi nu doar

le execuţi pe cele primite de la un şef. De aceea, dorinţa de a ieşi totul bine este cu atât

mai mare.

Dar ce câştigă un tanar care face voluntariat?

Aşa cum am menţionat, câştigul este pe plan personal, voluntariatul contribuind la

dezvoltarea personală a tânărului, dar şi la acumularea de noi competenţe în domeniile în

care activează. Se spune că cine se asemana se adună, aşa că un tânăr care face voluntariat

întâlneşte persoane compatibile şi deseori se leagă prietenii pe viaţă în activităţile de acest

gen. Se câştigă deprinderi sănătoase şi dorinţa imperioasă de a atrage şi alte persoane în

acest vârtej al faptelor bune.

Care ar fi atributele unui voluntar pentru a avea succes?

Consider că un voluntar trebuie să fie mereu deschis şi prietenos cu cei din jur, dar şi

responsabil cu sarcinile pe care le preia. Dăruirea, gesturile frumoase şi iniţiativa nu

trebuie să lipsească nici ele.

Din păcate discuţia ne-a fost intreruptă de mesajul “ATENŢIE, SE ÎNCHID UŞILE”,

moment în care Beatrice a fugit printre uşile metroului.

Alexandru Lenţa / RISE I

Page 29: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

DELICIOS

Plăcintă Bulgărească

Placinta

bulgareasca

este un desert

savuros si

pufos de

mere, putin

diferita, ca si mod de preparare, de

placinta noastra traditionala cu mere.

Desi la prima vedere pare un pic cam

sofisticata, datorita numarului mare de

ingrediente, aceasta placinta bulgareasca

este foarte usor de preparat.

Ingrediente:

1 linguriță de scorțișoară

6 mere

2 pahare de zahăr

1 linguriță de unt

1 pahar de lapte

1 lingură de zahăr pudră

1 pahar de griș

sare de lămâie

Număr de porții: 6 persoane

Timp de preparare: aproximativ o oră

și jumătate

Mod de preparare:

Laptele se amestecă cu făina si

griș, apoi se adaugă bicarbonatul și sarea

de lămâie;

Merele se curăță de coajă și

semițe, se dau pe răzătoarea mare, apoi

se amestecă cu zahărul și scorțișoara;

Pe tava unsă cu ulei se presară

1/3 din făină, apoi se așează 1/3 din

mere, încă un strat de făină și unul de

mere;

Se procedează astfel, până se

termina ambele ingrediente, important

este ca merele să formeze ultimul strat;

La sfârșit se toarnă o jumătate

de pahar de lapte fierbinte și se dă la

cuptor timp de 1 oră la temperatura de

1800C;

Plăcinta fierbinte se presară cu

zahăr pudră și se taie în romburi.

Poftă bună!

Page 30: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Salată Bulgărească

Ingridiente:

500 gr. de șuncă presată

1 buc. salată verde

2 ouă

200 gr. măsline negre

2 roșii

1 castravete

300 gr. brânză de vacă

ulei de măsline

zeama de la 1 lămâie

sare și piper

Număr de porții: 2 persoane

Timp de preparare: sub 15 minute

Mod de preparare:

Prima dată se pun oule la fierb

atât cât să se întărească și gălbenușul;

Apoi se așează salata într-un

castron:

se așează frunzele de salată

verde

se adaugă șunca tăiată cuburi

se adaugă măslinele

se adaugă roșiile tăiate felii

se adaugă castravetele

se adaugă oule feliate

și se adaugă brânza (tăiată

cuburi sau dată prin răzătoare

după preferință)

Poftă bună!

Andrei Cebanu / TI II

Page 31: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Colaboreaza cu

Revista studentului

UESEL

Page 32: Revista Uesel - Nr.2

Revista Studentului UESEL Nr. 2 martie 2014

Echipa Revistei

UESEL

COORDONATOR Elena Matache / Bibliotecar UESEL

EDITORS

Răzvan Stoian / RISE I

Alexandru Lenț a / RISE I

Andrei Cebanu / TI II

CONTRIBUTORS

Maria Băcău / ADA III

Petra Pintilei / RISE I

Salih Gökçel / TI I

Emanuel-Mihai Deaconu / RISE I

Mădălina-Patricia Ciobanu / RISE I

Alexandra Lavrente / TI I

CONCEPT DESIGN Andrei Cebanu / TI II

CORRECTION

Elena Matache / Coordonator

Răzvan Stoian / RISE I