1

2

AGENDA JANDARMERIEI ROMÂNE � Semnarea Acordului tehnic pentru

utilizarea bazei “Camp Charlie” din Mitrovica de către jandarmii români ……………………………………... p. 3 � Stagiu de pregătire în domeniul artelor

marţiale condus de instructori din cadrul Trupelor Poli ţiei Înarmate Populare Chineze ………………… p. 4

AGENDA INSPECTORATULUI

DE JANDARMI JUDEŢEAN TULCEA � “Ziua por ţilor deschise” pentru copii

………………………………..… p. 6 - 7 � Tulcea “sub ape”……………..... p. 8 - 9 � Rezultate din misiuni:

o în prevenirea şi combaterea braconajului piscicol şi cinegetic ………………….. p. 10

o în prevenirea şi combaterea sustragerii de produse agricole ……………………….. p. 11 - 12

o Apel 112 – conducere de autovehicul fără permis de conducere ………………... p. 13

� “Secvenţe” din viaţa jandarmului tulcean ………………………. p. 14 - 15 � Ordinea publică – siguranţa

cetăţeanului ……………………… p. 16 � Pagini de istorie – întoarcere în timp

……………………………….. p. 17 - 20 � Poezie ……………………………. p. 21

J A N D A R M E R I A R O M Â N Ă INSPECTORATUL DE JANDARMI

JUDEŢEAN TULCEA Informare şi Relaţii Publice

Str. Isaccei, nr. 105. tel. 0240 534 012, fax 0240 534 919, Tulcea

e-mail: jandarmeriatulcea@yahoo.com

Preşedinte onorific:

Redactor: Tehnoredactor:

Fotoreporteri: Colaboratori:

Colonel Pavel VIZITIU Maior Liviu STOICA Plutonier Alexandru ŞIMANDAN Maior Liviu STOICA Plutonier Alexandru ŞIMANDAN Maior Nicuşor SAVENCU Locotenent Florin POPA Plutonier adjutant Gabriel DAVID

3

DD

În cadrul programului vizitei oficiale la Detaşamentul de Misiuni interna- ţionale dislocat în Kosovo, Inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul general locotenent dr. Olimpiodor ANTONESCU a semnat, împreună cu domnul general de brigadă Udo Karl Heinz MOLLER, şeful Poliţiei EULEX, Acordul tehnic pentru utilizarea bazei „Camp Charlie” din Mitrovica de către jandarmii români.

Prin acest Acord se stabilesc detaliile privind folosirea logisticii şi infrastructurii puse la dispoziţie de EULEX (clădiri, reţele de comunicaţii, electrice, autovehicule etc.), precum şi rambursarea unor cheltuieli făcute de statul român pentru asigurarea desfăşurării misiunii în Kosovo.

Cu acest prilej, oficialul EULEX a afirmat că este mândru să lucreze cu unitatea română şi că îi va acorda tot sprijinul pentru a duce la bun sfârşit această misiune.

„Apreciez disponibilitatea EULEX de asigurare a unui sprijin logistic pentru jandarmii aflaţi în misiune în Kosovo, ceea ce înseamnă că, pe viitor, jandarmii vor îndeplini cu şi mai mare eficienţă misiunile care le sunt încredinţate”, a declarat domnul general locotenent dr. Olimpiodor ANTONESCU.

Acest acord a fost semnat ca urmare a faptului că, în noiembrie 2009, unitatea română a fost mutată, în interes operativ, din oraşul Peja în Mitrovica. Maior Liviu STOICA

4

În 25 iunie 2010 la sediul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, judeţul Dâmboviţa, a avut loc ceremonia de încheiere a celui de-al optulea „Stagiu de pregătire în domeniul artelor marţiale”, desfăşurat în baza bunelor relaţii de cooperare, existente între Jandarmeria Română şi Trupele Poliţiei Înarmate Chineze. La acest stagiu, care s-a desfăşurat în perioada 31 mai - 25 iunie a.c., sub conducerea a trei instructori din cadrul Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze, au participat 65 de luptători, care provin din toate unităţile Jandarmeriei Române, fiind încadraţi în structurile de ordine publică, iar

practicarea artelor marţiale contribuie substanţial la îmbunătăţirea forţei şi abilităţilor acestora, la antrenarea în ceea ce priveşte capacitatea de a lupta, dar şi din punct de vedere psihologic. La sfârşitul ceremoniei, domnul TU JIANG, consilier diplomatic în cadrul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, a declarat: „Jandarmeria Română are o veche tradiţie istorică şi reprezintă o autoritate de bază a statului, care veghează la asigurarea ordinii şi lini ştii publice. Apreciem bunele relaţii cu Jandarmeria Română şi considerăm că

aceste relaţii se vor dezvolta în continuare, în beneficiul ambelor ţări”.

Cei trei ofiţeri instructori chinezi sunt: � maior ZHANG Jun, locţiitor al coman-

dantului unităţii militare speciale din Comandamentul provincial Shan Dong; � locotenent LIU Junfeng, locţiitor al co-

mandantului subunităţii militare speciale din Comandamentul provincial Shan Dong; � locotenent XU Suxin, locţiitor al coman-

dantului subunităţii militare speciale din Comandamentul provincial Shan Dong.

5

6

ZIUA PORŢILOR DESCHISE PENTRU COPII” activitate organizată şi desfăşurată cu ocazia zilei de 1 IUNIE „ZIUA COPILULUI.” 1 IUNIE„ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI este ziua în care fiecare dintre noi redevine copil,amintindu-şi de propria copilărie şi retrăind-o prin ochii propriului copil. Este o zi specială pentru toată lumea,mai ales pentru cei mici,aşadar trebuie cinstită ca atare şi cum să faci asta cel mai bine, decât mergând alături de copilul tău la diferite evenimente organizate cu acest prilej.

În cinstea „ZILEI INTERNAŢIONALE A COPILULUI“ Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea şi-a redeschis porţile şi a reînnoit invitaţia să fi ţi alături de jandarmi, să îi treceţi pragul şi să trăiţi o bucăţică din istoria acestei minunate arme,într-un mod cât mai plăcut. Fiecare copil să devină pentru câteva ore jandarm. Fiecare copil a primit un pliant în care a descoperit principalele misiuni pe care le are de îndeplinit Jandarmeria Română şi organizarea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea ,precum şi ilustrate cu acţiunile jandarmilor.

7

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR

� Prezentarea spaţiilor de lucru;

Prezentarea atelierelor pe segmente de activitate; � turul unităţii în maşini de

intervenţie; � prezentarea echipamentului

militar specific; � prezentarea armamentului şi a

tehnicii de intervenţie din dotare; � prezentarea trusei crimi-

nalistice; � exerciţii demonstrative cu câinii

de serviciu. � prezentarea clubului de radio

amatori din cadrul Asociaţiei „Delta Jandarmi” Tulcea.

După prezentarea exerciţiilor, invitaţii pot folosi echipamentul şi tehnica din dotarea Jandarmeriei.

8

Digul de protecţie în care s-a investit anul trecut un milion de euro a cedat sub presiunea Dunării. Casele oamenilor au căzut ca nişte cutii de carton şi zeci de familii au fost evacuate.

În localitatea Ceatalchioi din Tulcea, echipele de intervenţie de la I.S.U., jandarmii şi pompierii lucrează la repararea breşei produsă în digul care nu a rezistat în faţa fluviului.

În prezent, aceasta localitate este afectată aproape în totalitate. 50 de persoane au fost evacuate pe nava "Mirceşti", 60 şi-au părăsit de bunăvoie casele, în timp ce 50 au refuzat sa plece din propriile gospodării.

Cele 50 de persoane care nu vor să plece au fost informate cu privire la riscuri, dar nu pot fi forţate să-şi părăsească gospodăriile.

De asemenea, 213 gospodarii din cele peste 250 existente în Ceatalchioi au fost afectate de inundaţii, adică aproximativ 90% din localitate.

60 de oameni au fugit din calea urgiei spre zonele mai înalte din sat, iar 46 de sinistraţi au fost duşi direct la Tulcea.

Digul din comuna Ceatalchioi a mai cedat o dată în primăvara anului 2006 şi de atunci oamenii au cerut într-una ajutorul autorităţilor pentru refacerea lui.

Maior Liviu STOICA

9

10

În perioada 05 - 07.05.2010, efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea în cooperare cu Comisariatul R.B.D.D.,Garda Naţională de Mediu,Brigada Specială de Intervenţiei Jandarmi Bucureşti şi Gruparea Mobilă „TOMIS” Constanţa au executat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol şi cinegetic în zona deltaică pe raza localităţilor Baia şi Mihai Viteazu, pe spaţiul lacurilor Goloviţa, Zmeica şi Caraburun.

În urma acţiunii desfăşurate au fost

găsite 6 (şase) persoane de sex masculin ce pescuiau cu scule interzise de lege şi fără autorizaţii de pescuit pe lacurile mai sus menţionat.

Au fost confiscate 42 000 de m de plase monofilament şi o cantitate de 300 kg de peşte din categoria crap,caras şi plătică.

Peştele rezultat ca urmare a activităţii de braconaj a fost ridicat în vederea confiscării şi predat la societatea de resort.

11

La data de 18.06.2010, o echipă din cadrul Detaşamentului 1 Jandarmi Mobil, a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea, au executat o acţiune în zona localităţii Isaccea în scopul prevenirii şi combaterii sustragerilor de produse agricole, respectiv livada de cireşe aparţinând S.C. Fruvinis S.A Isaccea, jud. Tulcea.

În timpul executării misiunii, în jurul orelor 1330, pe latura de sud – est unde sunt plantaţi cireşi, au fost depistate 5(cinci) persoane, 2(două) de sex masculin şi 3(trei) de sex feminin cu un autoturism marca Dacia de culoare albastru – în timp ce încărcau în acesta mai multe cutii de carton şi sacoşe cu cireşe pe care le-au cules din livada aparţinând S.C. Fruvinis S.A. Isaccea cu scopul de a le comercializa .

La faţa locului s-a deplasat echipa operativă din cadrul Compartimentului Prevenirea şi

Pentru cei în cauză au fost întocmite

acte premergătoare pentru continuarea cercetărilor pentru faptele comise, „pescuitul în apele continentale şi în apele maritime interioare, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie” faptă prevăzută şi pedepsită de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Pe viitor acţiunile Jandarmilor se vor extinde şi în alte arii piscicole.

12

Combaterea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea, în vederea continuării verific ărilor.

Persoanele au fost invitate şi conduse la sediul firmei S.C. Fruvinis din localitatea Isaccea pentru continuarea verificărilor, cântărirea şi predarea cireşelor. S-a trecut la identificarea persoanelor în cauză, în urma verificărilor, s-a stabilit că acestea se numesc:

- I. NICOLAE, în vîrstă de 41 ani. cu domiciliul stabil în com. Niculiţel, jud. Tulcea;

- C. MIHAI, în vîrstă de 34 ani cu domiciliul stabil în com. Niculiţel, jud. Tulcea;

- A. DANIELA, în vîrstă de 34 ani, cu domiciliul stabil în loc. Ştefan-Vodă, jud. Bacău, fără forme legale în loc. Niculiţel, jud. Tulcea;

- I.VASILICA, în vîrstă de 42 ani cu domiciliul stabil în loc. Niculiţel, jud. Tulcea;

- P. CORNELIA, în vîrstă de 28 ani, cu domiciliul stabil în loc. Niculiţel, jud. Tulcea; A fost întocmit proces verbal de constatare

sub aspectul săvârşirii infrac ţiunii de furt calificat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 209., alin 1, lit. „a” CP. Cantitatea de cireşe, respectiv 120 Kg. în valoare de 202 lei, a fost predată pe bază de proces verbal la S.C. Fruvinis S.A din loc. Isaccea, Jud.Tulcea. Actele procedurale urmează a fi înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea.

13

La data de 29.06.2010, în jurul orelor 0010, o echipă mixtă formată din jandarmi şi poliţişti, în timp ce executau o misiune de menţinere a ordinii publice pe raza oraşului Tulcea, jud. Tulcea, în urma unui apel primit pe serviciul unic de urgenta 112, au fost sesizaţi că un anume S. C. Florin împreună cu încă trei tineri printre care şi o fată, se plimbă cu un autoturism marca Renault Laguna, conducătorul neposedând permis de conducere. S-a trecut la urmărirea autoturismului, conducătorul autoturismului văzând că este urmărit, a oprit în spatele blocurilor de pe strada Viticulturii, din municipiul Tulcea, unde cei trei tineri au reuşit să scape fugind printre blocuri, în maşină rămânând doar numita:

S. Alina, în vîrstă de 21 ani, cu domiciliul stabil în loc. Tulcea, jud. Tulcea, aceasta declarând că se afla în autoturism împreună cu numiţii:

S. F. Cristian, în vîrstă de 20 ani, cu domiciliul stabil în loc. Tulcea, jud. Tulcea;

M. N. Cosmin, în vîrstă de 19 ani,cu domiciliul stabil în loc. Tulcea, jud. Tulcea;

H. A. Cristian, în vîrstă de 18 ani, cu domiciliul stabil în loc. Tulcea, Tulcea.

La faţa locului s-a deplasat echipa operativă a Serviciul Investigaţii Criminale a I.P.J. Tulcea în vederea continuării cercetărilor.

În jurul orelor 0350 a fost depistat

numitul S. F. Cristian, cel care a condus autoturismul, acesta fiind predat Serviciului Investigaţii Criminale a I.P.J. Tulcea pentru continuarea verificărilor.

Maior Nicuşor SAVENCU

14

15

Misiunile de asigurare, menţinere şi restabilire a ordinii publice executate si rezultatele

obtinute în trimestrul II 2010

Misiuni executate de către I.J.J. Tulcea

În perioada analizată efectivele Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea au executat independent un număr de 1080 misiuni specifice.

Misiuni de menţinere a ordinii publice = 144 Misiuni de asigurare a ordinii publice = 405 Acţiuni de intervenţie”112” = 531

Activitatea de constatare: - contravenţii constatate = 284 - amenzi aplicate = 226 - avertismente scrise aplicate = 48 - valoarea sancţiunilor contravenţionale aplicate = 60.850 lei

16

Consideraţii privind evoluţia jandarmeriei tulcene în perioada

1850 – 1949

În anii 1889 – 1891, guvernul prezidat de generalul Manu, a studiat şi a întocmit un proiect al legii Jandarmeriei. După lungi căutări şi dezbateri, mai mult sau mai puţin favorabile ideii de a se crea o asemenea forţă, s-a ajuns în final, la concluzia creării unei Jandarmerii, diferită de Jandarmeria armatei.

Folosindu-se experienţa organizării Jandarmeriei ţinuturilor din Moldova anilor 1850 – 1864, a dorobanţilor şi călăraşilor din Muntenia, plecându-se şi de la faptul că în majoritatea statelor europene exista, la acea dată, o asemenea armă, care dăduse rezultate bune, s-a hotărât ca noua armă să se numească „Jandarmeria Rurală”.

Pregătit de guvernul conservator al lui Lascar Catargiu, proiectul Legii de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Rurale a fost dezbătut şi adoptat de Adunarea deputaţilor cu 52 voturi pentru şi 22 contra, în şedinţa din 22 ianuarie 1893, iar în Senat, cu unanimitate de voturi, în şedinţa din 24 februarie 1893. Această lege a fost promulgată prin Decretul Regal numărul 2919/30.08.1893.

Legea, deşi promulgată a fost pusă în aplicare mai târziu. Legea preciza că aplicarea ei să se facă eşalonat, în decurs de doi ani (1894 - 1896), primul an în judeţele din raza corpurilor II şi IV de armată, iar în cel de-al doilea an în judeţele din raza corpurilor I şi III de armată.

Odată cu adoptarea acestei legi se pun

bazele unei forme de organizare a Poliţiei moderne în satele României, acolo unde trăia şi muncea cea mai mare parte din populaţia ţării. Această lege face ca în România acelor vremuri să se găsească faţă în faţă două jandarmerii: o Jandarmerie organizată pe escadroane de jandarmi şi companii de jandarmi pedeştri, făcând parte din armata permanentă subordonată nemijlocit Ministerului de Război şi o Jandarmerie Rurală, organizată pe companii, câte o companie în fiecare judeţ, subordonată Ministerului de Interne şi pusă la dispoziţia prefecţilor, subprefecţilor şi primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural.

În 1894 împărţirea administrativă a teritoriului României cuprindea 32 de judeţe, judeţul Tulcea fiind cel mai întins judeţ al României, cu o suprafaţă de 8.713 km 2 , iar populaţia acestei unităţi administrative era de 199.982 locuitori, din care 33.000 români, iar ceilalţi erau bulgari, găgăuţi, turci, tătari, ruşi, lipoveni de diferite secte, greci, evrei, armeni, germani, italieni, ţigani turci şi alte naţionalităţi.

Teritoriul judeţului Tulcea era în parte accidentat şi acoperit cu păduri seculare, iar mai mult de jumătate acoperit cu lacuri şi mlaştini întinse.

În baza prevederilor Legii asupra Jandarmeriei Rurale din 1 septembrie 1893, prin I.D.R. nr. 2798 din 1 iulie 1894 s-a înfiin ţat Compania de Jandarmi Rurali Tulcea

17

şi numit primul comandant al acestei structuri, căpitan Sobieski Alexandru şi ajutor locotenent Miclescu Gheorghe. În aceeaşi Lege a Jandarmeriei Rurale s-a prevăzut efectivul Companiei de Jandarmi Rurali Tulcea la 38 jandarmi, din care: 2 ofiţeri, 4 sergenţi majori, 7 sergenţi, 25 jandarmi călări, compania având în dotare 33 de cai.

Pentru pregătirea personalului toţi angajaţii au fost trimişi în două serii, începând cu 1 august 1894, la Şcoala Pregătitoare pentru Jandarmi din Bucureşti. La 15 decembrie 1894 sosesc la Tulcea de la Şcoala Pregătitoare pentru Jandarmi din Bucureşti 14 jandarmi din cei angajaţi pentru Compania Tulcea şi sunt înfiinţate primele trei secţii de jandarmi în localităţile: Tulcea – 6 jandarmi, Isaccea – 4 jandarmi, Măcin – 4 jandarmi. În mai 1895 s-au mai înfiinţat două secţii de jandarmi la Babadag şi Cogealac, iar în august 1896 alte două secţii la Sulina şi Periprava, adică în total şapte secţii de jandarmi.

Primele misiuni regulate ale Companiei de Jandarmi Tulcea vor începe la 1 februarie 1895 prin patrulări călări care se executau pe itinerarii alese la întămplare şi cu o durată de 2 – 3 zile. Acest sistem a durat până la 1 aprilie 1896 când a fost numit noul comandant al companiei, căpitan Oprovici Nicolae, care a stabilit pentru toate cele şapte secţii de jandarmi tulcene itinerariile de patrulare şi durata. Tot în această periadă s-au stabilit principalele misiuni ale jandarmilor care îşi desfăşurau serviciul în această companie:

- patrularea şi vizitarea drumurilor şi a diferitelor localităţi din judeţ;

- supravegherea vagabonzilor şi a celor certaţi cu justiţia;

- urmărirea şi prinderea nesupuşilor şi a dezertorilor militari;

- exercitarea poliţiei judiciare.

Greutăţi în îndeplinirea misiunilor:

- întinderea mare a judeţului (se parcurgeau distanţe mari cu arestaţii, 90 – 120 km) de la un hotar la altul, în condiţii grele;

- nu exista nici o cale ferată, drumurile erau rele, toamna şi primăvara fiind desfundate;

- vara din cauza vânturilor zilnice se făceau coloane de praf;

- se aprecia la vremea respectivă că în nici un judeţ din ţară jandarmii nu aveau aşa condiţii grele ca în judeţul Tulcea;

- un alt impediment îl constituia faptul că mai mult de jumătate din populaţia acestui judeţ era de altă etnie şi nu cunoştea limba română, fapt ce îi determina pe jandarmi ca la luarea declaraţiilor să utilizeze translatori;

- consumul exagerat de alcool genera numeroase bătăi, incendieri, înjunghieri şi împuşcări, revolte şi furturi;

- se făceau abuzuri de unii subprefecţi care utilizau jandarmii la escortarea trăsurilor acestora şi distribuirea corespondenţei.

18

În urma ultimei greutăţi enumerate mai

sus, ministrul de interne transmite un ordin la 25 iunie 1896 către toţi prefecţii din ţară să ia măsuri pentru stoparea acestor greutăţi.

În zona interioară a judeţului, jandarmii, prin forme de acţiuni specifice şi-au pus în serviciul patriei toată puterea de muncă, ini ţiativa şi spiritul de jertfă, astfel:

La 6 iulie 1895 sergentul Covaciu Vasile, în urma cercetărilor efectuate, a descoperit şi arestat pe asasinul unui locuitor din comuna Nalbant.

La 12 iulie 1895 a izbucnit un conflict violent între locuitorii comunei Slava Rusă şi cei din Bas – Punar din cauza împărţirii pământului.

Sergentul Covaciu, şef al secţiei Babadag, împreună cu doi jandarmi au procedat cu tact şi au liniştit spiritele conflictuale prin luarea măsurilor de închidere a tuturor cărciumilor din localitate şi de arestare a capilor revoltei.

Între 1 noiembrie 1896 – 1 septembrie 1900 comandant al Companiei de Jandarmi Tulcea este căpitanul Atanasescu Grigorie, în această perioadă se măresc efectivele la 58 de jandarmi care avea în dotare 52 de cai. Mărirea efectivelor are efecte pozitive în îndeplinirea misiunilor specifice.

În noaptea de 25 – 26 iulie 1898 a fost jefuită mănăstirea Uspenia aflată pe teritoriul comunei Slava Rusă şi au fost omorâţi doi călugări. În urma acestei situaţii a intervenit sergentul major Niţă Gheorghe, şef al secţiei de jandarmi Babadag împreună cu doi jandarmi şi au descoperit criminalii arestându-i şi depunându-i la Parchetul Tulcea. Pentru fapta lor jandarmii au fost citaţi prin Ordin de Zi pe Companie şi la propunerea comandantului căpitanul Atanasescu Grigorie, sergentului major Niţă i s-a conferit prin I.D. medalia „Serviciul Credincios” clasa I pentru zelul depus.

În 1899 efectivele de jandarmi participă la ini ţiativa de vaccinare contra variolei a copiilor de lipoveni din localităţile Slava-Cercheză şi Slava-Rusă, localnicii împotrivindu-se acestei acţiuni condusă de medicul primar al judeţului.

La 1 septembrie1900, se numeşte comandant al Companiei de Jandarmi Rurali Tulcea căpitan Niculescu Teodor, timp de 7 luni, până la 1 aprilie 1901. Acesta, deşi a avut comanda o perioadă scurtă, se remarcă prin profesionalism în misiunile desfăşurate de companie. A urmat la comanda companiei căpitanul Ştefănescu Nicolae care conduce Jandarmeria tulceană pâna la 1 mai 1903.

Efectivele de jandarmi erau reprezentate de 53 de oameni şi 45 de cai repartizaţi la 9 secţii:

- Secţia de Jandarmi Tulcea; - Secţia de Jandarmi Periprava; - Secţia de Jandarmi Sulina; - Secţia de Jandarmi Cataloi; - Secţia de Jandarmi Murighiol; - Secţia de Jandarmi Teliţa; - Secţia de Jandarmi Babadag; - Secţia de Jandarmi Cogealac; - Secţia de Jandarmi Măcin;

19

Secţia de Jandarmi Murighiol se desfiinţează în 1901 şi se creează în locul ei Secţia de Jandarmi Satu-Nou. Tot în această perioadă se remarcă o întărire a disciplinei şi o creştere a nivelului de pregătire a efectivelor de jandarmi.Aceste lucruri sunt dovedite de desemnarea Detaşamentului de Jandarmi călări Tulcea pentru a deschide parada militară organizată la Tulcea în ziua de 10 mai 1902.

La 1 septembrie1900, a fost numit comandant al Companiei de Jandarmi Rurali Tulcea căpitan Crăciunescu Ştefan. Acesta a avut contribuţii notabile în dezvoltarea Jandarmeriei tulcene,astfel:

- a sporit efectivele cu încă 43 de jandarmi;

- a înlocuit jandarmii slab pregătiţi cu jandarmi angajaţi şi instrui ţi;

- a înfiinţat o şcoală de gradaţi pentru pregătirea jandarmilor la sediul companiei, la Tulcea.

La această şcoală se predau cursuri teoretice din Codul Penal de către procurorul C. Nicolau (procuror al Tribunalului Tulcea), procedură penală de judecătorul Virgiliu Rudovici, precum şi diferite legi speciale, regulamente militare, reguli de convieţuire şi învăţăminte religioase.

Noile angajări şi pregătirea organizată la un nivel crescut la acea vreme a permis Companiei de Jandarmi Rurali Tulcea să-şi îndeplinească atribuţiile în condiţii dintre cele mai bune. După 15 noiembrie 1903 Compania de Jandarmi Rurali Tulcea este împărţită în 5 plutoane, 10 secţii şi 10 posturi de jandarmi, structuri situate în 22 de localităţi.

Darea de seamă a anilor 1903-1904 prezentată de prefectul Luca Ionescu consacra un capitol special pentru Jandarmeria rurală din acest judeţ.

Se arătau probleme de natură logistică cu

alocaţiile bugetare pentru cazărmi, încălzit, iluminat, etc..

Darea de seamă a anilor 1905-1906 prezentată de prefectul Hagi Anton la capitolul despre Jandarmeria rurală spunea: „ prin mijlocul deselor patrulări ale geandarmilor în toate direcţiile, siguranţa publică şi menţinerea ordinii pe drumuri a fost pe deplin garantată, ceea ce nu poate atrage decât laude domnului căpitan Crăciunescu, energicul comandant al companiei, datorită stăruin ţei căruia serviciul se îndeplineşte cu cea mai mare stricteţe”. Perioada de început a Jandarmeriei tulcene se caracterizează printr-o continuă evoluţie, creştere din punct de vedere cantitativ şi calitativ în resurse umane şi îndeplinirea atribuţiilor. Această situaţie va fi influienţată, cum a fost influienţată întreaga lume de unul dintre cel mai infuient moment al istoriei omenirii: Primul Război Mondial.

Va urma

Locotenent Florin POPA

20

Deşteptarea României - 1848 -

Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare, N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce se-nalţă pân' la ceruri din a lumii deşteptare, Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor? Iată! lumea se deşteaptă din adânca-i letargie! Ea păşeşte cu pas mare cătr-un ţel de mult dorit. Ah! treziţi-vă ca dânsa, fraţii mei de Românie! Sculaţi toţi cu bărbăţie, Ziua vieţii a sosit! Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator? Numai tu să nu iei parte la obşteasca înfrăţire, La obşteasca fericire, La obştescul viitor? Până când în ţara noastră tot străinul să domnească? Nu sunteţi sătui de rele, n-aţi avut destui stăpâni? La arme, viteji, la arme! faceţi lumea să privească Pe câmpia românească Cete mândre de români!

Hai, copii de-acelaşi sânge! hai cu toţi într-o unire Libertate-acum sau moarte să cătăm, să dobândim. Pas, români! lumea ne vede... Pentru-a Patriei iubire, Pentru-a mamei dezrobire Viata noastră să jertfim!

Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate? Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc La cel glas de înviere, la cel glas de libertate Ce pătrunde şi răzbate Orice suflet omenesc? Libertatea-n faţa lumii a aprins un mândru soare, Ş-acum neamurile toate către dânsul aţintesc Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare Se cerc vesel ca să zboare Către soarele ceresc! Până când să creadă lumea, o! copii de Românie! C-orice dor de libertate a pierit, s-a stins din voi? Până când să ne tot plece cruda, oarba tiranie Şi la caru-i de trufie Să ne-njuge ea pe noi? Sculaţi, fraţi de-acelaşi nume, iată timpul de frăţie! Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpaţi Aruncaţi braţele voastre cu-o puternică mândrie Şi de-acum pe vecinicie Cu toţi mâinile vă daţi! Fericit acel ce calcă tirania sub picioare! Care vede-n a lui ţară libertatea re-nviind, Fericit, măreţ acela care sub un falnic soare Pentru Patria sa moare, Nemurire moştenind.

21