Cu ocazia participării la summitul Parti du -lui Popular European (PPE) care s-a desfă -şurat la 30 martie 2017 în La Valletta (Malta),preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cupreşedintele Petro Poroşenko, tema discuţiilorfiind perspectivele de consolidare a relaţiilorbilaterale dintre cele două state, precum şiparcursul european al Ucrainei.

După cum transmite site-ul AdministraţieiPrezidenţiale a Ucrainei, preşedintele PetroPo ro şenko a salutat poziţia consecventă a Ro -mâniei în problema menţinerii sancţiunilorUniunii Europene împotriva Federaţiei Ruseavând în vedere continuarea agresiunii aces-teia împotriva Ucrainei şi violarea integrităţiiei teritoriale.

Preşedintele Ucrainei a mulţumit părţiiromâne pentru ajutorul oferit în reabilitareasănătăţii militarilor ucraineni răniţi şi pentruprimirea la tratament a copiilor din familiileucrainene afectate de războiul împotriva agre-siunii ruse. El şi-a exprimat gratitudinea şipentru rolul principal al României în reali za -rea proiectului fondului NATO pentru Ucrai -na privind protecţia cibernetică.

Cei doi şefi de stat au discutat problemacontinuării colaborării bilaterale în domeniultransportului de gaze în vederea întăririi secu -ri tăţii energetice prin diversificarea po sibi li -tăţilor de transportare a gazelor naturale întrecele două state, inclusiv prin livrări re -versibile.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost invitatde omologul său ucrainean, Petro Poroşenko,să efectueze o vizită în Ucraina în perioada

următoare, în cadrul căreia va avea loc primasesiune a Comisiei Mixte Prezidenţiale, pre-cum şi o vizită comună a celor doi şefi de statîn regiunea Cernăuţi unde locuieşte o nume -roa să comunitate românească, transmite Ro -ma nian Global News.

„Cei doi înalţi oficiali au avut un schimbde vederi asupra stadiului şi perspectivelor deconsolidare a relaţiilor bilaterale dintre Ro -mânia şi Ucraina, cu accent pe implementareacelor convenite cu prilejul vizitei realizate dePoroşenko la Bucureşti, la 21 aprilie 2016,respectiv pe pregătirea dialogului politic la ni -vel înalt. În acest sens, preşedintele Klaus Io -hannis a evidenţiat importanţa reluării cât maicurând a activităţii Comisiei guver na men talepentru cooperarea economică, res pec tiv aComisiei pentru persoanele apar ţi nând mi -norităţilor naţionale din cele două state“, searată într-un comunicat al Adminis traţieiPrezidenţiale.

Preşedintele Klaus Iohannis a acceptatinvitaţia preşedintelui Poroşenko de a efectuao vizită de stat în Ucraina, în cadrul căreia săaibă loc prima sesiune a Comisiei Mixte Pre -zi denţiale, respectiv o vizită comună a celordoi preşedinţi în regiunea Cernăuţi.

Cei doi şefi de stat au discutat şi despreacordurile de pace pentru Ucraina, subliniindne cesitatea respectării Acordurilor de laMinsk.

Întâlnirea celor doi preşedinţi a fost un nouprilej cu care a fost reafirmată prietenia tradi -ţională dintre popoarele român şi ucrainean.

Ion RobCIUC

Întâlnirea preşedintelui României,Klaus Iohannis, cu preşedintele

Ucrainei, Petro Poroşenko

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 333-334 / aprilie 2017

Am deosebita onoare de a vă felicita cuprilejul celei mai mari sărbători a creş -tinătăţii care, an de an, ne umple inimile debucurie, speranţă, înţelegere şi dra gostefaţă de aproapele.

Fie ca sufletele voastre să fie bogate camasa festivă, curate ca ştergarul pascal şivesele ca ouăle încondeiate ucrainene.

Clopotele de Paşti să aducă în căminelevoastre bucurie, credinţă, onestitate şinumai bine.

Hristos a înviat!

Cu stimă,

Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România,

deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi

Dragi prieteni, Stimată comunitate ucraineană,

H R I S T O S V O S C R E S !H R I S T O S V O S C R E S !

Curierul UCRAINEAN2

Marţi, 14 martie (după închiderea ediţiei pre-cedente a publicaţiei noastre), deputatul UniuniiUcrainenilor din România, dl Nicolae MiroslavPetreţchi, a avut o întrevedere îndelungată cu dlVictor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte.Întâlnirea, care s-a prelungit mult peste durata detimp programată, a avut ca temă sprijinirea lăca-şurilor de cult ale ucrainenilor din România şi, înmod punctual, subvenţionarea posturilor ecle-siastice de la recent înfiinţata Parohie OrtodoxăUcraineană din Bucureşti.

Dl deputat al UUR şi-a exprimat insatisfacţiacă postul de preot la biserica din Bucureşti nu afost cuprins în bugetul Secretariatului de Statpentru Culte pentru anul în curs, solicitat de dldeputat în perioada dezbaterii Legii Bugetului.Dl secretar a expus pe larg, critic la adresa insti-tuţiilor competente, erorile de ordin birocraticcare au cauzat această scăpare. Domnia Sa a con-tactat imediat, telefonic, responsabilii care potcontribui la îndreptarea situaţiei şi a făgăduit căproblema va fi rezolvată cel târziu la rectificareaexerciţiului bugetar.

*

Vineri, 24 martie, deputatul UUR, dl NicolaeMiroslav Petreţchi, împreună cu însărcinatul cuafaceri al Ucrainei în România, Excelenţa SaIevhen Levyţkyi, au avut o serie de întâlniri delucru cu preşedintele Consilui Judeţean Mara -mureş, dl Gabriel Zetea şi subprefectul Ardelean

Gavriş. Delegaţia a fost însoţită de preşedinteleOrganizaţiei judeţene Maramureş a UUR, dl Mi -roslav Petreţchi, şi de preşedintele Organizaţieide Tineret a UUR, dl Liviu Romaniuc.

În a doua parte a zilei, delegaţia a fost primităde dl Darius Filip, prefectul judeţului Satu Mareşi de dl Pataki Csaba, preşedintele ConsiliuluiJudeţean Satu Mare.

La întâlnire au mai participat din partea UURdna Irina Liuba Horvat, secretar general, iar dinpartea gazdelor dl Altfatter Tamas, subprefect,precum şi alte personalităţi.

A fost abordată o gamă largă de preocupărico mune, în primul rând, susţinerea condiţiilorma teriale şi organizatorice privind învăţământulîn limba maternă, fluidizarea traficului prin pun - c tele de frontieră Halmeu şi Sighetu Mar maţiei,posibila reluare a traficului de călători pe caleaferată între Satu Mare şi Ujhorod, dar şi stu diereaperspectivei de a se moderniza, cu fonduri euro-pene, aeroporturile din Satu Mare şi/sau Uj ho -rod, pentru satisfacerea nevoilor de trafic aerianale populaţiei din ambele părţi ale frontierei.

Sâmbătă, 25 martie, delegaţia a vizitat comu-nele ucrainene din Maramureş, unde a fost primi-tă de primarii localităţilor şi membrii birourilororganizaţiilor locale ale Uniunii.

*

Tot în această perioadă, UUR l-a avut ca oas-pete pe preşedintele Consiliului Ucrainean Mon -

dial de Coordonare, dl Mychailo Ratuşnyi. Dldeputat Nicolae Miroslav Petreţchi s-a îngrijit cadistinsul lider să aibă un program bogat de întâl-niri cu personalităţi din conducerea Camerei De -pu taţilor şi a Senatului, din Comisia de politicăexternă a Camerei Deputaţilor, cu liderul Gru pu -lui parlamentar al minoriăţilor naţionale, dar şidin Administraţia Prezidenţială şi MinisterulEdu caţiei Naţionale.

Asupra conţinutului acestor întâlniri vomreveni.

*

Preşedintele Camerei Deputaţilor, dl LiviuDragnea, l-a desemnat pe dl deputat Nicolae Mi -roslav Petreţchi să participe la cel de al X-leaForum de Securitate organizat în perioada 6-7aprilie la Kiev. Deputatul ucrainenilor din Ro mâ -nia a susţinut punctele de vedere constante alepoliticii externe a statului nostru, făcând şi obună propagandă acţiunilor socioculturale ale co -mu nităţii noastre etnice, dinamismului activităţiiUUR.

La Forum au participat prim-miniştrii Ucrai -nei, Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, preşedinţi şivicepreşedinţi ai Parlamentelor, conducereaNATO, precum şi alte personalităţi din ţărileEuropei de Est.

observator

Din agenda deputatului UUR

Continuăm să informăm cititorii noştri despreactivitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

În ziua de 5 aprilie 2017, la sediul central alUUR din Bucureşti a avut loc şedinţa extraordi-nară a Consiliului UUR determinată de nevoia deaprobare a bilanţului contabil al UUR pe anul2016, document care, împreună cu procesul-ver-bal al şedinţei şi o hotărâre corespunzătoare înacest sens a Consiliului, urmează să fie predate.

Ca urmare, ordinea de zi a şedinţei de lucru afost mai puţin încărcată cuprinzând doar 6 puncte,iar timpul a fost scurtat de la 2 zile la câteva orede lucru intens ceea ce a impus şi de această datădisciplină din partea membrilor Consiliului şi fer-mitate din partea preşedintelui, care a conduslucrările şedinţei.

La primul punct de pe ordinea de zi, dna Pre -descu Rodica, responsabil CFFP, expert contabilal UUR, a prezentat bilanţul contabil al UUR peanul 2016 pe categorii de venituri şi cheltuielirezultând că, în anul care a trecut, UUR a realizatşi o sumă importantă din venituri (cotizaţii 2%,do naţii, alte surse), dar ne-am înregistrat şi cu undeficit ca urmare a faptului că în anul 2016 nu amprimit bani de la buget, utilizând doar banii avuţila dispoziţie. Trebuie făcută precizarea de la bunînceput că banii respectivi nu sunt pierduţi deUUR, ci doar că nu au fost utilizaţi şi urmează a

fi reportaţi la bugetul din acest an. Această situa-ţie s-a datorat şi faptului că în ultima perioadăs-a modificat legislaţia în domeniul achiziţiilor,nefiind foarte clare dispoziţiile pentru investiţii şiachiziţii mari precum şi situaţia incertă a comuni-tăţii noastre ca urmare a proceselor în derularecare au stopat investiţiile la nivelul UUR. La ace-laşi punct de pe ordinea de zi, dl BilocopetiucPaul a prezentat un raport de activitate referitor laactivitatea Comisiei de Cenzori, şi în ce priveşterezultatele controalelor trimestriale efectuate laorganizaţiile judeţene. Pe ansamblu, activitatea lanivelul organizaţiilor s-a îmbunătăţit fiind luatemăsurile corespunzătoare de protecţie a patrimo-niului UUR, iar unele neconformităţi şi puncteslabe evidenţiate de comisie fiind remediate pepar curs. Pe timpul discuţiilor şi a luărilor decu vânt a rezultat că, pe ansamblu, cheltuielileefec tua te în anul 2016 s-au înscris în limitele pre-vederilor legale, iar neajunsurile constate de com-partimentele de specialitate ale UUR au fostremediate pe parcurs.

La acelaşi punct al ordinii de zi, dna RodicaPredescu a făcut o scurtă informare referitoare lainventarierea patrimoniului UUR. În prezenttoate organizaţiile judeţene au definitivat şi înain-tat la compartimentul de specialitate listele deinventariere din care au fost eliminate bunurilecasate pe parcursul anilor anteriori, ajungându-se

astfel la o situaţie reală a patrimoniului la sfârşitde an şi care va constitui baza pentru evidenţaorga nizaţiilor şi inventarierile din anii următori.Până la sfârşitul lunii, organizaţiile judeţene aleUUR vor primi decizii de casare pentru materia-lele propuse a fi casate, ca urmare a ieşirii din uz.

La final, dl preşedinte Nicolae MiroslavPetreţchi a prezentat proiectul de hotărâre care afost aprobat în unanimitate. Bilanţul, procesul-verbal şi proiectul de hotărâre au fost semnate şiaprobate.

La punctul doi de pe ordinea de zi, dna RodicaPredescu a făcut o analiză a situaţiei financiar-contabile a organizaţiilor judeţene ale UUR rezul-tând o îmbunătăţire semnificativă a activităţii înacest sens. Deconturile au fost înaintate, în mareamajoritate a cazurilor, la timp, s-a trecut la întoc-mirea registrelor de casă, ceea ce uşurează activi-tatea de verificare şi confruntare, sumele rămasenedecontate sunt foarte mult diminuate şi înmulte cazuri datorate întârzierii în perfectareadocumentelor de decont.

La punctul trei al ordinii de zi, preşedinteleUUR, dl Nicolae Miroslav Petreţchi, a prezentatun număr de 14 devize estimative privind acţiuni-le propuse a se desfăşura în luna mai 2017, cares-au referit în principal la sărbătorirea unor perso-nalităţi şi evenimente, concursuri de recitare apoe ziei ucrainene, Olimpiada naţională de limbaucrai neană etc. Toate aceste acţiuni au fostcuprinse în Planul de acţiuni şi activităţi culturalepe anul 2017, iar sumele solicitate prin devizeleestimative s-au înscris în sumele solicitate ante-rior. Supuse discuţiilor, toate propunerile de ac -ţiu ni, cu unele amendamente, au fost aprobate.

(Continuare în pagina a 3-a)

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

Comunicat

Curierul UCRAINEAN 3

(Urmare din pagina a 2-a)

La punctul patru de pe ordinea de zi, preşedin-tele UUR a prezentat un număr de 22 referate denecesitate ale organizaţiilor judeţene ale UUR cuprivire la alocarea unor sume de bani pentru chel-tuieli gospodăreşti, achiziţionarea unor bunuri destrictă necesitate (costume pentru formaţii, apara-tură electronică, mobilier, reparaţii, echipamentesportive, instrumente muzicale etc.), care au fostaprobate de Consiliu.

La punctul cinci al ordinii de zi, dl NicolaeMiroslav Petreţchi a prezentat activitatea desfă-şurată în calitate de deputat, demersurile între-prinse pentru îmbunătăţirea imaginii comunităţiinoastre şi respectiv întâlnirile de lucru cu factoriide decizie la nivel central şi local pentru rezolva-rea unor situaţii cu care se confruntă minorităţile,în general, şi comunitatea noastră, în special. Pro -ble me în detaliu vor fi prezentate în cadrul rubri-cii „Din agenda deputatului“.

La punctul şase de pe ordinea de zi, preşedin-tele UUR a prezentat un număr de 27 invitaţii,adrese, petiţii, cereri venite din partea unor orga-nizaţii, instituţii din ţară şi din Ucraina: susţinereaunor acţiuni, participarea la studii, simpozioane şiconcursuri în Ucraina.

În cadrul aceluiaşi punct de pe ordinea de zi,dl Nicolae Miroslav Petreţchi a prezentat o scurtăinformare referitoare la ultimele decizii luate înurma derulării proceselor intentate UUR de cătredl Marocico Ion.

Următoarea şedinţă de lucru a Prezidiului vaavea loc în prima jumătate a lunii mai la Suceavala o dată ce se va comunica ulterior.

Material realizat de vicepreşedintele UURVictor HRIHoRCIUC

La 19 aprilie 2017, Curtea Internaţionalăde Justiţie a ONU a pronunţat o hotărâre fun-damentală în procesul Ucraina vs FederaţiaRusă privind aplicarea de măsuri temporare.

Potrivit hotărârii Curţii, în Crimeea ocupa-tă, Federaţia Rusă are obligaţia:

– Să se abţină de la menţinerea sau folosi-rea unor noi restricţii privind dreptul comuni-tăţii tătarilor crimeeni de a-şi păstra instituţii-le reprezentative, inclusiv, Medjlisul tătarilorcrimeeni.

– Să asigure accesul la învăţământul înlimba ucraineană.

În ceea ce priveşte hotărârea referitoare laaplicarea Convenţiei internaţionale privindcombaterea finanţării terorismului, trebuiesubliniate următoarele aspecte importante aleacesteia:

– Curtea confirmă existenţa unui litigiuîntre Ucraina şi Federaţia Rusă în ceea ce pri-veşte aplicarea Convenţiei;

– Curtea recunoaşte existenţa jurisdicţieisale anterioare (prima facie) în această cauză.

Totodată, este important şi faptul căCurtea aşteaptă din partea Federaţiei Ruse şiUcrainei, în calitatea lor de părţi ale procesu-lui de la Minsk, să ia măsuri individuale şicomune pentru implementarea integrală a„Complexului de măsuri privind îndeplinireaAcordurilor de la Minsk“.

Curtea a obligat ambele părţi să se abţinăde la acte de natură să înrăutăţească sau săextindă obiectul litigiului sau să complicerezolvarea lui.

Sperăm că Federaţia Rusă va duce la înde-plinire, imediat şi integral, hotărârea Curţii şiva pune capăt nerespectării dreptului interna-ţional în ceea ce priveşte Ucraina.

În etapa următoare – judecarea pe fond acauzei – Ucraina va prezenta toate probelenecesare în vederea tragerii la răspundere aRusiei pentru încălcarea obligaţiilor sale juri-dice internaţionale.

Ambasada Ucrainei în România

Dl Longa Ioan, consilier local, comuna Bîrna, judeţul Timiş

În perioada 15 iunie 2016 – 31 decembrie 2016, am desfăşurat următoarele activităţi de interescetăţenesc, după cum urmează: am participat la toate şedinţele de lucru ale Consiliului Local Bîrnaatât în cadrul comisiilor, cât şi în plen; am propus Consiliului Local lucrările cu caracter edilitar-gospodăresc, necesare a se desfăşura pentru dezvoltarea comunei şi, implicit, a localităţii Pogăneşti;am informat cetăţenii de naţionalitate ucraineană de pe raza comunei Bîrna, cât şi pe cetăţenii loca-lităţii Pogăneşti cu privire la hotărârile Consiliului Local al comunei Bîrna care privesc păstrareaidentităţii minorităţii ucrainene de pe raza comunei Bîrna, cât şi cele cu caracter edilitar-gospodă-resc care îi interesează în calitate de cetăţeni ai comunei Bîrna; am asigurat o permanentă legăturăcu cetăţenii de naţionalitate ucraineană de pe raza comunei Bîrna, comunicând şi susţinând, de fie-care dată, în cadrul şedinţelor ordinare şi extraordinare ale Consiliului Local al comunei Bîrnadoleanţele acestora privind păstrarea identităţii minorităţii ucrainene de pe raza comunei Bîrna, pre-cum şi rezolvarea acestora.

În ceea ce priveşte localitatea Pogăneşti, unde trăiesc împreună cu familia, colaborând foarte binecu cetăţenii localităţii ale căror interese le reprezint, am desfăşurat următoarele activităţi: am orga-nizat întâlniri de lucru cu cetăţenii localităţii Pogăneşti pentru a mă informa în legătură cu proble-mele acestora şi pentru a-i informa pe aceştia cu privire la proiectele mele cu caracter edilitar-gos-podăresc în perioada mandatului de consilier local; am participat alături de cetăţenii localităţii laactivităţile de întreţinere a clădirii Căminului Cultural pentru asigurarea unor condiţii optime de des-făşurare a activităţilor cu caracter cultural şi cetăţenesc; am asigurat organizarea în condiţii optimeşi am mobilizat cetăţenii localităţii să participe în mod activ la acţiunile de construcţie a drumuluicare permite accesul cetăţenilor din strada principală la cimitir; am avut ca prioritate asigurareafuncţionării în condiţii optime a reţelei de aprovizionare a cetăţenilor cu apă potabilă; am asiguratfuncţionarea în condiţii optime a iluminatului public din localitate; am mobilizat cetăţenii localităţiipentru a participa la acţiuni cu caracter edilitar-gospodăresc, cum ar fi curăţirea rigolelor de scurgerea apei în localitate, cât şi la terenurile limitrofe drumului comunal care face legătura cu localitateacentru de comună, cât şi drumul comunal care asigură legătura cu drumul naţional 68 A, igienizareaşi înfrumuseţarea localităţii; în perioada iernii, am mobilizat cetăţenii localităţii pentru împrăştiereanisipului pe carosabil, asigurat de Primăria comunei Bîrna, pentru desfăşurarea în condiţii optime şide maximă securitate a circulaţiei microbuzului şcolar şi a cetăţenilor care tranzitează localitatea;atunci când a fost nevoie am asigurat distribuirea anumitor documente utile cetăţenilor, asigurând oinformare promptă şi rapidă a acestora.

Deşi nu am iniţiat proiecte de hotărâre, consider că pe parcursul perioadei menţionate, am des-făşurat o activitate utilă pentru cetăţenii comunei Bîrna şi ai localităţii Pogăneşti, indiferent de naţio-nalitate, şi doresc ca în perioada următoare să asigur cetăţenii comunei că prin experienţa pe care oam voi continua să mă implic mai activ şi să-mi aduc o contribuţie mai importantă pe măsura încre-derii arătate de cetăţeni în capacitatea mea de a-i reprezenta şi de a le rezolva problemele de ordinedilitar-gospodăresc, pentru a se putea mândri că sunt cetăţeni ai comunei Bîrna.

Din agenda consilierilor localiDin activitatea conducerii UniuniiUcrainenilor din

România

Comunicat

Curtea Internaţională de Justiţie a ONU a obligat Federaţia Rusă să asigure

respectarea obligaţiilor salejuridice internaţionale

în perioada judecării plângerii Ucrainei

Este de apreciat faptul că se păstrează tradiţiaca şedinţele Consiliului (Radei) Uniunii Ucrai -nenilor din România să se defăşoare în diferitelocaţii ale Uniunii. De această dată, preşedinteleUniunii Ucrai nenilor din România, deputatulNicolae Mi ro slav Petreţchi, împreună cu Pre zi -diul Executiv al UUR au stabilit ca şedinţaConsiliului să aibă loc la sediul Organizaţiei jude-ţene Timiş, în frumoasa sală a Casei de Culturădin Timişoara, construită cu apor tul financiar alUniunii Ucrainenilor din Ro mânia.

Între cele 16 puncte de pe ordinea de zi careurmau să fie discutate a fost prevăzută întâlnireacu membrii Comitetului Organizaţiei judeţeneTimiş şi o deplasare la Lugoj pentru a vizitasediul organizaţiei şi pentru a participa la mani-festările culturale de dicate omagierii poetuluinaţional ucrainean Taras Şevcenko.

Nu doresc să relatez despre desfăşurarea pro-priu-zisă a lucrărilor Consiliului UUR pentru căvă puteţi închipui despre ce s-a dezbătut conformordinii de zi începând cu „Analiza financiar-con-tabilă a UUR pe anul 2016; analiza şi aprobareabugetului pe anul 2017“ până la penultimul punct„Diverse probleme curente ale UUR“.

Întâlnirea cu membrii Comitetului Timiş alUUR a avut loc sâmbătă după-amiază la care aparti cipat majoritatea membrilor din conducereaOrganizaţiei judeţene. Din informările prezentatede preşedintele UUR şi de ceilalţi membri aiConsiliului UUR, participanţii la dezbatere şi-auputut da seama că Uniunea Ucrainenilor dinRomâ nia are un preşedinte ales democratic la celde al VII-lea Congres şi cu toate că s-au pus dife-rite piedici în calea alegerii deputatului din parteaetniei ucrainene, cu priceperea şi strădania actua-lului preşedinte şi a Orga niza ţiei judeţene Mara -mu reş a UUR am reuşit să obţinem voturile nece-sare în Circumscripţia electorală nr.26 Mara -

mureş pentru a avea deputat al UniuniiUcrainenilor din România în persoana domnuluiNicolae Miroslav Petreţchi.

Totodată, s-a precizat că datorită rezultatelorobţinute la alegerile parlamentare din 11 noiem-brie 2016 s-a îndeplinit pragul electoral recunos-cut de Biroul Electoral Central iar deputatul co -mu nităţii ucrainene din România face parte dinGrupul minorităţilor naţionale al CamereiDeputaţilor.

Fiind toate aceste spuse şi prezentate corectmem brilor Comitetului judeţean Timiş al UUR,aceş tia nu aveau decât să recunoască în faţa ple-nului reunit că au greşit în comportarea lor faţă denoile organe de conducere ale UUR, realese la celde al VII-lea Congres şi că au fost dezinformaţi şiinduşi în eroare de către unii indivizi care nu aunimic comun cu organizaţia noastră şi nu au con-ştiinţa de apartenenţă la etnia ucraineană.

Unii membri ai Comitetului UUR Timiş au datdovadă de bun-simţ şi şi-au cerut scuze faţă deconducerea centrală a UUR şi faţă de unii membriai acesteia.

Regret că la şedinţa Consiliului UUR nu auparticipat toţi membrii Comitetului Timiş şi nuînţeleg din ce motiv a lipsit de la această întruniredomnul Miculaiciuc Gavrilă, preşedinteleOrganizaţiei judeţene Arad, cu sediul la Tîrnovapentru că ar fi avut ocazia să înveţe câte ceva dindezbaterile acestei adunări.

O importantă activitate a membrilor Consi liu -

lui Uniunii Ucrainenilor s-a defăşurat în ziua devineri, 10 martie, la Lugoj, municipiul care faceparte din judeţul Timiş.

Mobilizaţi dis-de-dimineaţă, membrii Consi -liu lui care au fost cazaţi în Eurohotelul dinTimişoara au pornit spre Lugoj situat la cca 60km de Timi şoa ra, fiecare cu maşina cu care avenit. Noi, eu şi Liuba Horvat, împreună cuVasile Buciuta ne-am ur cat în maşina acestuia, cucare am ajuns la frumosul sediu al Organizaţieimunicipale Lugoj a UUR. Acolo ne-a întâmpinatpreşedintele acestei organizaţii, domnul IvanCovaci, un bun gospodar, cu un mare suflet deucrainean, fiind din acea generaţie care încă nuşi-a uitat originea.

După noi au sosit şi alte maşini cu membriiCon si lilului şi microbuzul Uniunii care a adus totstafful administrativ şi financiar-contabil de laBu cu reşti, avându-l conducător auto pe veteranulUniunii din compartimentul tehnic, domnulUngureanu Filaret.

Ioan Covaci i-a poftit pe toţi participanţii săviziteze sediul organizaţiei renovat, bine întreţi-nut şi dotat din fondurile centrale ale Uniunii.

Sediul organizaţiei este situat în centrul oraşu-lui, aproape de Piaţa de alimente, iar doamnelenoastre au fost curioase să viziteze şi aceastăpiaţă.

(Continuare în pagina a 5-a)

54 Curierul UCRAINEAN

Întâlnire de lucru a Consiliului UUR cu Comitetul JudeţeanUUR Timiş şi cu preoţii Bisericii Ortodoxe Ucrainene

La sfârşitul lunii martie anul curent, a fostcomunicată hotărârea motivată a Judecătorieisectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.109813/2015.Este procesul intentat de fostul membru alUniunii noastre, Marocico Ion, prin care a chematîn judecată pe toţi cei 160 de participanţi laCongresul VII din 30-31 octombrie 2015.Reamintesc că toţi cei 160 de delegaţi la Congresau avut, prin voia domnului Marocico Ion, cali-tatea de pârâţi, fapt fără precedent în analelejustiţiei, din câte ne spun avocaţii noştri.

Această bizară acţionare în instanţă a avutcinci scopuri:

1. Răzbunarea pe cei care nu l-au votat capreşedinte;

2. Crearea de disensiuni între membrii Uniuniişi între organizaţiile judeţene;

3. Blocarea înregistrării documentelor Con -gresului, iar prin aceasta a funcţionării Uniunii,vizând destrămarea UUR;

4. Crearea unui vid asociativ în reprezentareaoficială a etniei ucrainene care să fie ocupat dealte organizaţii decât UUR, organizaţii fantomăiniţiate de grupuleţul de aventurieri Morhan-Grijac-Robu Paulina;

5. Crearea premiselor pentru a se forţa pro -punerea lui Marocico pentru un al doilea mandatde deputat.

În cea mai mare măsură aceste scopuri aueşuat.

Primul eşec şi l-a administrat reclamantulînsuşi. Observând că prin chemarea în judecatăîn masă a fruntaşilor Uniunii nu are nici o şansă,după ce a determinat lungi şi costisitoare for ma -lităţi juridice cu cei 160 de delegaţi pârâţi, arenunţat abrupt şi nemotivat la judecata cuaceştia, îndreptându-se împotriva Uniunii caatare.

Al doilea eşec priveşte logica întregului pro-ces. Marocico ne-a pârât, individual şi în grup, pe

pretextul convocării nelegale a Congresuluidatorită faptului că lucrările pregătitoare au fostcoordonate de dl Buciuta Ştefan. Argumentul,fără suport legal, al lui Marocico Ion era acela cădl Buciuta, din cauza condamnării penalesuferite, ar fi fost decăzut din prerogativele depreşedinte, care ar fi trebuit să fie preluate de dlRobciuc Ioan. Acest argument a fost respins deinstanţă, care a constatat că lucrările pregătitoareale Congresului VII s-au desfăşurat în bunărânduială.

Vrem să menţionăm la acest punct comporta-mentul corect al domnului Robciuc, care s-a de -solidarizat de încercarea lui Marocico de a-latrage în capcana unei atitudini scizioniste.

Al treilea eşec constă în respingerea de cătreinstanţă a cererii de convocare a unui alt Congres.Citez din Sentinţa civilă nr.19617/2016 pro nun -ţată în cauză: „Respinge ca inadmisibil capătul decerere privind obligarea pârâtei – adică UUR – laorganizarea unui nou Congres care să fie convo-cat de către Robciuc Ioan“.

Al patrulea eşec este obligarea reclamantuluiMarocico Ion la 7.740 lei cheltuieli de judecatăplus posibilitatea altor pârâţi de a obţine de lareclamant cheltuieli de judecată pe cale separată.

Hotărârea despre care vă informăm are însădouă prevederi pe care trebuie să le luăm înseamă.

Consecinţa este că va trebui să continuămdemersurile judiciare care să conducă la deblo-carea înregistrărilor solicitate în urma Con -gresului VII. Aceasta pentru că instanţa a apreciatcă în mod greşit Congresul VII a fost denumit denoi Congres ordinar şi că, de fapt, a fost un con-gres extraordinar.

Menţionăm că situaţia juridică a UUR este înprezent mult, mult mai consolidată decât la datapronunţării hotărârii analizate, prin aceea căDecizia Biroului Electoral Central - organismjurisdicţional mult mai înalt decât Judecătoriasectorului 1 – de a admite alegerea noului deputatdin partea UUR, propus de organele de conducerealese la Congresul VII, constituie un precedentlegal de necontestat. Fac precizarea că, adoptândacea Decizie, B.E.C. a cunoscut toate dedesub-turile acţiunilor distructive ale lui Marocico Ion,

inclusiv contestarea Congresului VII şi a fostasaltat de nenumărate contestaţii din partea luiMarocico şi Grijac Alexa, care au fost respinse.

Nu trebuie să ignorăm însă greşelile comise.Tăria noastră stă în unitate şi în respectareadeplină a legalităţii şi prevederilor statutare.

Este posibil ca acţiunile distructive să conti -nue din partea celor care privesc UUR nu ca pe oorganizaţie reprezentativă a etniei ucrainene, cica pe o pradă pe care trebuie să o sfâşie.

Dumneavoastră fiind în cunoştinţă de cauză,inclusiv prin cele prezentate în această informare,veţi putea contracara activităţile îndreptateîmpotriva comunităţii noastre etnice şi îi veţiputea menţine bunul nostru cel mai de preţ – uni-tatea!

HOTĂRÂRE

CONSILIUL (RADA) UNIUNII UCRAINE-NILOR DIN ROMÂNIA, întrunit în şedinţatrimestrială de lucru la Bucureşti, astăzi, 7 aprilie2017,

Luând cunoştinţă de informarea domnuluipreşedinte al Uniunii, Nicolae Miroslav Petreţchi,privind soluţia pronunţată de prima instanţă, cudrept de apel, în dosarul nr.109813/299/2015,

În urma dezbaterii acestei informăriHOTĂRĂŞTE:1. Exercitarea căilor legale de atac pentru

obţinerea unei hotărâri finale coerente, legale şitemeinice, care să înlăture blocajul creat de fostulmembru al UUR, Marocico Ion, în procedura deînregistrare a hotărârilor Congresului VII alUUR.

2. Atrage atenţia tuturor organismelor şiorganizaţiilor locale ale UUR că întreaga activi-tate a Uniunii trebuie să se desfăşoare conformregulilor prevăzute în Statutul anterior datei de 30octombrie 2015, fără abatere.

3. Adresează tuturor membrilor UUR, întregiinoastre comunităţi etnice, apelul de a desfăşuraactivitatea cu respectarea tuturor prevederilorlegale şi statutare, în deplină unitate funcţionalăşi de interese comunitare.

Membrii Consiliului (Radei)

INFORMAREreferitoare la stadiul

procesului privind anularea Congresului al VII-lea

55Curierul UCRAINEAN

(Urmare din pagina a 4-a)Eu am remarcat că în ultima vreme piaţa a fost

modernizată şi alături s-a construit o pasarelă pie-tonală din beton armat peste râul Timiş, pe careapoi noi toţi am trecut-o atunci când ne-am depla-sat la Biserica Ortodoxă Ucraineană cu hramul„Sfântul Volo dy myr“ unde s-a desfăşurat a douaparte a întâlnirii noastre cu părintele protoiereuIlie Albiciuc şi alţi preoţi ai Bisericii OrtodoxeUcrainene din Proto popiatul Banatului cu sediulla Lugoj, ce aparţine de Vicariatul Ortodox Ucrai -nean din România cu sediul la Sighetu Mar ma ţiei,preot-vicar Ioan Piţura.

La biserica din Lugoj, preotul Ilie Albiciuc aprezentat un scurt istoric al construirii acestui aşe-zământ de cult şi al Parohiei Bisericii Orto do xeUcrainene care anul acesta împlineşte 27 de ani dela înfiinţare. Sfinţia Sa nu a uitat să-i pome neascăpe ctitorii acestei biserici în fruntea cărora s-aaflat inimosul, drept-credinciosul Iura Semeniuc,fon datorul şi primul preşedinte al OrganizaţieiUniu nii Ucrainenilor din România care apoi a de -ve nit Uniunea Ucrainenilor de Ţinut, cu sediul laLugoj.

De la biserică, adunarea s-a deplasat la sediulParohiei, nu departe de biserica care este încă înconstrucţie.

În sala de şedinţe a Parohiei am constatat pre-zenţa mai multor preoţi printre care cea a preotu-lui Cris tian Ardelean din Soca şi a preotului PetruPopovici din Reşiţa.

Preşedintele Uniunii i-a prezentat în faţa adu-nării pe membrii Consiliului UUR şi a informatdespre ultimele evenimente petrecute în Uniune şila alegerile par lamentare unde a fost ales deputatdin partea et niei ucrainene şi despre sprijinulacordat de Or ga ni zaţia judeţeană Maramureş lareuşita acestor alegeri. Totodată a informat audi-toriul despre atitudinile nefaste ale fostului depu-tat şi ale altor persoane care au acţionat Uniuneaîn instanţă pentru a defăima şi a calomina uniimembri ai Uniunii şi pentru a se cocoţa ei peunele funcţii de răspundere în orga ni zaţie. De mer -surile lor au fost zădărnicite pas cu pas şi acum eis-au situat în afara comunităţii noastre.

Deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi a infor-mat preoţii prezenţi că Uniunea Ucrainenilor dinRo mâ nia nu s-a îndepărtat de Biserica OrtodoxăUcrai neană şi nici de celelalte culte şi este deacord să colaboreze pe mai departe cu cultele le -gale din România.

În cuvântul meu le-am arătat celor prezenţi căUniunea Ucrainenilor din România, în perioadacând a fost preşedinte şi deputat Ştefan Tcaciuc şiapoi eu, am sprijinit bisericile ortodoxe, greco-c -ato lice şi cele protestante prin donaţii personalesau prin Departamentul Cultelor din cadrul Minis -te rului Culturii.

Eu am specificat că Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, organizaţie neguvernamentală, se între-ţine din subvenţiile de la bugetul de stat şi deci nuare cum să susţină financiar alte organizaţii negu-vernamentale aşa cum a susţinut eronat fostuldeputat sau alte persoane care spuneau că baniiUniunii se pot împărţi la biserici.

Uniunea Ucrainenilor din România prin depu-tatul său poate sprijini bisericile ucrainene prinsolicitări de finanţare din partea Ministerului Cul -turii sau din partea consiliilor judeţene. Toto datăam exemplificat sprijinul financiar pe care l-amacordat unor biserici prin Depar tamentul Culteloratunci când am fost deputat, solicitând în scrisacordarea acestui sprijin.

Astfel au fost finanţate lucrările la BisericaOrto do xă Ucraineană din Caransebeş, BisericaOrto do xă Ucraineană „Sf. Petru şi Pavel“ din Su -ceava, Biserica Greco-Catolică din Poienile desub Munte, Biserica Ortodoxă Ucraineană dinReşiţa etc. Am acordat donaţii Parohiei Greco-Catolice din Cacica, Parohiei Greco-Catolice dinPoienile de sub Munte, Bisericii Ortodoxe Ucrai -nene nr.2 din Poienile de sub Munte, Bisericii dinZaoblaz-Rus cova, actuala mănăstire, VicariatuluiOrtodox din Sighetu Mar ma ţiei, Bisericii Ad -ventiste de ziua a 7-a din comuna Poienile de subMunte, Bisericii Ortodoxe Ucrai nene din Reşiţaîn perioada construcţiei, unde slujeşte preotulPetru Popovici. Pentru aceste donaţii, mi-a fostacordată, la propunerea preotului paroh Popo vici,„Diploma de onoare Sfântul Apostol An drei-Ocrotitorul României“, semnată de însuşi Pa triar -hul Bisericii Ortodoxe Române, Înalt Prea sfin ţitulDaniel. Despre acest aspect a relatat şi preotulPopovici în discursul său.

Toţi vorbitorii au fost de comun acord că rela-ţiile dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană din Ro -mâ nia şi Uniunea Ucrainenilor din România tre-buie să se întărească şi să continue pe mai departespre binele comunităţii ucrainene.

A treia activitate s-a desfăşurat la bustul luiŞevcenko situat în parcul de lângă Biserica Or to -doxă Ucraineană, pe malul stâng al râului Timiş.

Bustul executat de sculptorul Volodymyr Ry -mar-Ucraina, donat de Hleba Iura, preşedinteleUUR Timiş, la 4 martie 2016, este vegheat de uncopac înalt, la Vest, de digul de beton al râuluiTimiş, la Nord şi de biserică, la Est.

Tedeumul în memoria poetului naţional ucrai-nean Taras Şevcenko (având în vedere ziua morţiipoetului la 10 martie 1861) s-a ţinut în biserică,iar apoi ceremonialul a continuat pe platoul dinfaţa monumentului. După alocuţiunile rostite deHleba Gheorghe, de vicepreşedintele Consiliuluijudeţean Timiş, Traian Stancu, şi de deputatulucrainenilor, Nicolae Miroslav Petreţchi, şi dupădepunerea de coroane de flori, participanţii laacest eveniment s-au deplasat împreună cu grupu-rile artistice ale ucrai nenilor din Banat şi Tulcea lasala Teatrului „Traian Grozăvescu“, situat tot pemalul stâng al Ti mi şului, puţin mai la vale.

Coordonarea şi defăşurarea programului artis-tic dedicat omagierii poetului Taras Şevcenko i-arevenit doamnei Ana Bereghi, cunoscută din presaucrai neană ca un perseverent publicist, care rela-tează despre evenimentele organizate de UniuneaUcrai nenilor din România şi este un bun prezen-tator.

Am luat loc în sală alături de fosta mea colegă,absolventă a Liceului Ucrainean de la Sighet,doam na Vasylyna Semeniuc, soţia regretatuluinos tru coleg Iura Semeniuc. Împreună cu Va sy -lyna şi alţi vecini de scaune am comentat evolu ţiacopiilor, a elevilor care învaţă limba ucrainea nă înşcolile din judeţul Timiş. Împreună am ajuns laconcluzia că acolo unde profesorul sau în vă ţătoruleste bine instruit şi cunoaşte bine limba ucrainea-nă şi elevii lor prezenţi pe scenă au evoluat bine.Protagoniştii au interpretat cântece pe versurilepoetului Taras Şevcenko.

Ana Bereghi s-a dovedit a fi o bună cunoscă-toare a operei marelui poet Taras Şevcenko dinlucrările căruia a recitat mai multe versuri lirice.

Întâlnirea cu vechi cunoştinţe, cu ucraineniidin Lugoj mi-a produs un moment plăcut care aşfi dorit să se prelungească, dar, din păcate, trebuiasă ne deplasăm la Timişoara fiindcă se făcuseseara, după orele 18.

Întâlnirea cu membrii Comitetului Orga ni -zaţiei judeţene Timiş a fost de bun augur, o partedin membrii care au fost prezenţi şi-au putut ex -prima unele regrete cu privire la atitudinea lor faţăde Conducerea Centrală a UUR şi totodată şi-audat seama că în ultima perioadă au fost induşi îneroare de anumite persoane rău intenţionate.

Lucrările Consiliului (Radei) Uniunii Ucrai ne -ni lor din România şi-au atins scopul şi datorităfaptului că au avut loc mai multe întâlniri cucomunităţile ucrainenilor din Banat, dând speran-ţă tuturor că viaţa ucrainenilor din organizaţii sedesfăşoară pe un făgaş drept, corect şi cu noi per-spective.

Ştefan bUCIUtA, preşedinte de onoare al UUR

Întâlnire de lucru a Consiliului UUR cu Comitetul JudeţeanUUR Timiş şi cu preoţii Bisericii Ortodoxe Ucrainene

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactori:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIzATION SRL“

ISSN 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacţia nu-şi asu -mă obli gaţiile legate de conţinutul mate ria -lelor şi nu retur nează articolele nepublicate.

Prin decret prezidenţial nr. 99 din 4 apri-lie 2017, preşedintele Petro Poroşenko l-anumit pe oleksandr bankov în funcţia deambasador extraordinar şi plenipotenţiar alUcrainei în România.

În decretul preşedintelui se arată: „Senu meşte oleksandr Serhiiovyci bankov înfuncţia de ambasador extraordinar şi pleni-potenţiar al Ucrainei în România“.

Până la numire, bankov a ocupat funcţiade director de departament în cadrul Secre -ta ria tului Ministerului Afacerilor Externe,informează site-ul oficial al Preşedinţiei.

Numire

56 Curierul UCRAINEAN

În aceste zile de început de aprilie am avut fericita ocazie de a fi prezent la cel de-alXIV-lea Festival al ouălor încondeiate de la Ciocăneşti, prilej care mi-a oferit posibilitateade a pătrunde în universul tainic şi incitant al deprinderilor ancestrale ale locuitorilor aces-tor minunate meleaguri legate de închistrirea ouălor, acum, în preajma sărbătorilor pas -cale.

Oul în esenţa sa ca formă a perfecţiunii, ca expresie naturală a familiei, în coaja sa, cereprezintă universul.

De-a lungul veacurilor oamenii au redat pe coaja oului diferite simboluri legate de exis-tenţa lor cotidiană cum ar fi motive florale, zoomorfe, solare etc.

Printre zecile de participanţi la această manifestare s-a numărat şi un important grup deartişti consacraţi, precum şi amatori în materie veniţi din comuna Brodina.

Concursul s-a desfăşurat pe două secţiuni, şi anume „Tradiţie – valoare sacră“ din in -cin ta Şcolii Gimnaziale şi secţiunea „Arta încondeierii ouălor la români“ desfăşurat în salaCasei de Cultură. Sub competenta îndrumare a creatoarei de notorietate europeană. dnaElena Torac, însoţite de cei doi copii ai săi, Petrică şi Paula, precum şi a profesoareiMărioara Pintescu, brodinenii au cules un impresionant buchet de premii. Astfel, dnaElena Torac a cucerit marele premiu pentru autenticitatea exponatelor precum şi a inova-ţiilor în materie cum ar fi decuparea şi gravarea exponatelor pe care urmează a le prezentaîn curând şi la expoziţia internaţională de la Viena, având deja biletele de drum în buzu-nar.

Grupul de copii condus de către dna profesoară Mărioara Pintescu a cucerit umătoarelepremii: Claudia Secman, premiul I special; Mehedeniuc Andreea, premiul I, LaibaIohana-Karla, premiul II; Omania Andreea, premiul II, Pintescu Denisa, premiul II;Buceac Teodora, premiul III.

Din acest grup a mai făcut parte şi eleva Schipor Claudia care cu un aparat foto ultra-modern a imortalizat aporturile colegelor sale, iar pozele vor fi păstrate în albumul şcolii.

Deşi la acest concurs au participat reprezentanţi din multe judeţe ale ţării cu exponateautentice tradiţionale, cel mai mult au ieşit în evidenţă reprezentanţii bucovineni şi maiales cei din satele locuite de huţuli, precum Brodina, Cârlibaba, Moldoviţa, Botuş etc.Exponatele lor au fost îndelung admirate impresionând prin acurateţea liniilor, cât şi princromatica coloristică tradiţională unde predomina verdele, albastrul, galbenul, negrul şidiferitele nuanţe de roşu.

Manifestările din prima zi a festivalului s-au încheiat cu recitalul interpreţilor CristianPomohaci şi Ovidiu Homorodean, mult apreciat de publicul spectator.

Mihai GHEoRGHI

Simfonie cromatică pe o coajă de ouDupă obicei, şi în calitate de cititor, păşesc, nu de puţine

ori, pragul acestei încăperi, familiare mie. Dar la 4 aprilie,am surprins, printr-un scurt popas, câţiva elevi antrenaţi într-o preocupare ce mi-a atras de îndată atenţia. Doar unul dintreei urmărea un film la calculator. Patru fete, într-o liniştedeplină, în prezenţa doamnei bibliotecare Mariana Mechno,urmăreau la una dintre colege, o primă fază de aplicare peouă, cu chişiţa, folosind ceara a viitoarelor motive: florale,geometrice, zoomorfe (peşti), simbolizând cu prioritateCrucea, pre do mi nând culorile roşu şi galben. De prin deauarta închistririi (în condeierii ouălor): Maia Irimie, clasa aI-a, Daria Droniec şi Valentina Serghie, clasa a III-a, LauraDrebitca, clasa a IV-a.

„Frumoasă preocupare şi mai ales atractivă“, i-am zâmbitdoamnei bibliotecare. „Aşa este, în plus e «molipsitoare» de -oa rece sunt şi alţi elevi ce se iniţiază în această artă specificăzonei noastre, deprinsă de la părinţii lor, şi practicată în Pos -tul Mare. Astfel, în dimineaţa ce urmează nopţii ÎnvieriiDom nu lui nostru Isus Hristos, la sfinţirea bucatelor de preo-tul nostru paroh Valentin Ardelean, în coşurile enoriaşilorpot fi aflate şi ouăle încondeiate de elevi“.

Şi pentru că mă aflu totuşi „În casa unde trăiesc cărţile“după cum denumeam instituţia dumneavoastră, într-un arti-col publicat recent, pentru a nu deranja prea mult activitateadin aceste momente a grupului de fete doresc elevilor cititoriai Şcolii, pentru viitor, o pătrundere mai adâncă în universulfascinant al cărţilor.

Este ceea ce mă preocupă în activitatea mea şi pentrupunerea în practică a zicerii dumneavoastră, pe timpul pro-gramului meu, pentru cititul cărţilor şi revistelor, cu predilec-ţie în limba ucraineană, şi împrumutul lor pentru lectura deacasă, uşa bibliotecii este şi va fi mereu deschisă.

Decebal Alexandru SEUL

Tradiţia ouălor încondeiatela biblioteca Şcolii Gimnaziale

din satul Izvoarele Sucevei

Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui IsusHristos. Bucuria Paştelui se simte în orice fami-lie. Bucatele pregătite cu trudă şi împărţite celordragi sunt un simbol al iubirii. Conform tradiţiei,acestea nu pot fi gustate până nu sunt sfinţite.Ucrainenii de religie creştină ortodoxă le duc la

biserică, iar după slujbă, înzori, sunt binecuvântate.

Ei pregătesc încă de sâmbă-tă seara coşuri pline de bună-tăţi, le acoperă cu ştergare na -ţionale. Într-un coş din nuiele,

gospod ine leaşază un şter-gar ţesut încasă, dupăcare pasca,ouăle roşii, co -zo nacul, apoicâte puţin dinfiecare fel debucate prepa-rate pentrumasa de Paşti.

Vă întrebaţi desigur, ce conţi-ne un coş de Paşti? În coş suntmai sunt aşezate pe o farfuriesimbolurile bucuriei pentru totanul, precum: seminţe de mac,sare, zahăr, făină, ceapă şi ustu-roi.

Seminţele de mac sunt arun-cate în râu pentru a alunga sece-ta, sarea trebuie păstrată peste anpentru a aduce belşug, zahăruleste folosit la vitele bolnave, sespune că are puteri miraculoase,făina pentru ca rodul grâului săfie bogat, iar ceapa şi usturoiulau rol de protecţie împotrivainsectelor.

Se mai pune şuncă, un cârnat,brânză, bani, flori, carne de miel,sfeclă roşie cu hrean, vin şibineînţeles ouăle încondeiate,lucrate cu măiestrie şi cu migală.

În funcţie de zona din care provin, ucraineniiadaugă în coş alimente specifice zonei... peşte,icre, dulciuri ş.a.

De obicei, gospodina pregăteşte coşul, iar băr-batul merge cu el la sfinţit.

Toate aceste exemple le găsim în tradiţiilepopulare creştine, asimilate de credincioşii orto-docşi ucraineni.

La Biserica ucraineană din Bucureşti s-auîntâlnit prin dragostea lui Dumnezeu, ucraineniidin Bucureşti, cu cei veniţi din Ucraina, care lo -cu iesc sau lucrează aici cu reprezentanţii Am ba -sadei Ucrainei la Bucureşti, cu toţi ucrainenii pro-veniţi din provinciile istorice Banat, Bucovina,Dobrogea, Maramureş, Moldova, precum şi sim-patizanţii ucrainenilor uniţi într-o singură bise-rică.

Prima biserică ucraineană din Bucureşti, după1989, este slujită cu devotament de părintele pro-fesor doctor Dumitru Colotelo.

Hristos a înviat!Zenovia MANDIUC

Sărbători binecuvântate la Biserica ucraineană din Bucureşti. Sfinţirea coşurilor în prima zi de Paşti

Curierul UCRAINEAN 7

După succesul reputat, anul trecut, în organi-zarea primei ediţii a Campionatul Naţional deMinifotbal „CUPA OTUR“, entuzias-mul celor 8 echipe înscrise în competi-ţie nu a fost deloc greu de înţeles. Ama -tori în jocul cu balonul rotund, tineriimembri ai organizaţiilor Boto şani,Caraş-Severin, Cluj, Satu Mare, Mara -mureş, Suceava, Timiş şi Tulcea au răs-puns invitaţiei Or ga nizaţiei Tine retuluiUcrainean din Ro mâ nia de a lua parte lacompetiţia sportivă desfăşurată la Cluj-Napoca în intervalul 31 martie – 2 apri-lie 2017.

Prin tragerea la sorţi, vineri, 31 mar-tie 2017, s-au stabilit cele 2 grupe alcă-tuite, fiecare, din 4 echipe. Grupa A afost compusă din judeţele: Tulcea, Botoşani,Timiş şi Satu Mare, iar grupa B: Maramureş,Suceava, Cluj şi Caraş-Severin.

Startul competiţiei, desfăşurate la Baza Spor -tivă Napoca, s-a dat sâmbată, 1 aprilie 2017, cuîncepere de la ora 9.30, debutând cu meciul dis-putat între Maramureş şi Caraş-Severin, finalizat,după două reprize de joc, cu scorul de 0–1. În

paralel, s-a dis putat partida Tulcea – Satu Mareîncheiată cu scorul de 2–2.

Rezultatele în urma partidelor disputate în celedouă grupe sunt următoarele:

Grupa A: Tulcea – Satu Mare 2–2, Botoşani– Ti miş 0–4, Satu Mare – Timiş 0–4, Tulcea – Bo -to şani 3–1, Timiş – Tulcea 8–0, Satu Mare –Boto şani 1–7.

Pe primul loc în grupă s-a clasat echipa dinTimiş cu 9 puncte urmată de Tulcea 4 puncte,

Botoşani 3 puncte şi Satu Mare 1 punct.Grupa B: Maramureş – Caraş-Severin 0–1,

Suceava – Cluj 8–0, Maramureş – Suceava 0–1Caraş-Severin – Cluj 7–0, Suceava – Caraş-Se ve -rin 3–2, Cluj – Maramureş 3–7.

Locul 1 în grupă a fost adjudecat de Suceavacu 9 puncte urmată de Caraş-Severin cu 6 puncte,

Maramureş 3 puncte şi Cluj 0 puncte.În a doua parte a zilei, s-au disputat

meciurile din faza semifinalelor disputateîntre echipele: Timiş – Caraş-Severin 0–3,Tulcea – Suceava 1–16.

Ultima zi a competiţiei a fost dedicatăfinalelor, respectiv finala mică disputată întreechipele Tulcea – Caraş-Severin scor 1–5 şifinala mare disputată între Timiş – Suceavascor 2–5.

Câştigătoarea ediţiei a II-a a „CupeiOTUR“ este echipa din Suceava, secondatăde echipa din Timiş, iar pe a treia poziţie s-aclasat echipa din Caraş-Severin.

În cadrul festivităţii de premiere, „CupaOTUR“ a fost înmânată caştigătorilor de pre -

şe dintele UUR, deputatul Nicolae MiroslavPetreţchi, căruia îi mulţumim pe această cale căeste alături de noi. Felicitări şi organizatorilor:Liviu Romaniuc, preşedintele OTUR, sprijinit dedl Ioan Herbil, preşedintele UUR Cluj.

Daniel bASARAbA,preşedintele otUR Caraş-Severin

O nouă ediţie de succes a CampionatuluiNaţional de Minifotbal „CUPA OTUR“

Echipa de minifotbal aOrganizaţiei judeţene Sucea -va a UUR care a cuceritCupa OTUR (Organizaţia deTineret a Uniunii Ucrai -nenilor din România), ediţiaa II-a desfăşurată la data de1-2 aprilie 2017 la Cluj-Napoca, la care au participatechi pe din 8 judeţe (Ti mi ş,Tulcea, Satu Mare, Bo toşani,Maramureş, Su cea va, Cluj-Napoca, Caraş-Seve-rin).Cupa a fost câştigată în faţafostei campioane din ediţia IŞtiuca – Timiş cu scorul de5-2.

Delegatul organizator,

preşedintele Orga ni -zaţiei mu nicipale Ră -dăuţi a UUR, Va si lePas cariu, an tre norVichentie Po pes cu,jucători: Marius-Du -mitru Pă săilă, IonuţPu ianu, An drei-AlinAle xan dru, Vitu Va -sile, Stelian-Stă je relVişinar, Florin IlieAnto ne sei, Mihai Io -nuţ Clau diu, CristiPru teanu, Ale xan dru-Iulian Ionesi, EduardJu lei. Foto gra ful întrecerii a fost dl PaulinPopescu.

Kolea KURELIUK

AU CÂŞTIGAT SUCEVENII

26 martie 2017 e o dimineaţă friguroasă, bur-niţează, suflă un vânt aspru care ne loveşte obrajiicu zeci de ace ca de gheaţă, dar nu are decât săsufle, pesemne, aceasta este menirea sa. Cu cât neloveşte mai tare, cu atât în sufletele noastre este ocăldură mai vie.

Suntem toţi emoţionaţi, fiecare dintre noi seîntreabă tacit: „mă voi descurca?“, „voi interpretabine rolul meu?“, „oare cum va fi?“, „o, Doamne,ajută-ne!“.

Aşteptăm autocarul. Alte două mijloace detransport au şi plecat. Vă veţi întreba cine suntemnoi? Ei, bine, noi suntem copiii, elevii, tinerii,cadrele didactice, pensionarii, alţi intelectuali,autorităţile care îl vom sărbători pe marele pro-roc, genialul poet revoluţionar al Ucrainei – TarasHryhorovyci Şevcenko ale cărui opere sunt tradu-se în peste o sută de limbi.

A sosit autocarul şi autobuzul pentru copii.S-au ocupat toate locurile. În total suntem în jurde o sută de persoane din comuna Cândeşti, res-pectiv din satele Rogojeşti, Cândeşti 1 şi Cândeşti2, Vlădeni, Pârâu-Negru, apoi din Vârfu Câm -pului, câteva persoane şi din oraşul Bucecea.

Am sosit în municipiul Botoşani, deoareceaceastă mare sărbătoare se desfăşoară la Com ple -xul Belvedere în municipiul Botoşani.

Aici i-am găsit pe stimaţii şi iubiţii noştri oas-peţi din Ucraina care au sosit cu o zi înainte. Auînceput festivităţile.

Domnul inspector de la Inspectoratul Şcolar aljudeţului Botoşani, Paul Bilocopetiuc, deschidefestivităţile prezentând oaspeţii din Ucraina:Valeri Lazarenko, consilier al guvernatorului re -giu nii Cerkasy, Valzureak Hryhori, primarul ora-

şului Hliboka; Zkeviozovski Vasile, viceprimar aloraşului Hliboka; Ostaficiuk Petro, primar alcomunei Volcineţii Vechi; Budei Natalia, primaral comunei Stercea şi alţi oaspeţi. În continuare,domnia sa a prezentat şi invitaţii din România,respectiv Dan Nechifor, prefectul judeţului Boto -şani, Emil Moga, director din cadrul Prefecturiijudeţului Botoşani, Constantin Siminiceanu,inspector de la Inspectoratul Şcolar al judeţuluiBotoşani, Pavel Rusu, ex-inspector al Inspec -toratului Şcolar al judeţului Botoşani, OlimpiaIvaniciuc, preşedinta Organizaţiei de Femei dincadrul UUR, Organizaţia locală Rogojeşti, Cior -no dolea Constantin, primar al comunei Cândeştişi alte persoane importante din Rogojeşti şiCândeşti.

În continuare, grupul „Veselka“ din Iaşi a pre-zentat o suită de dansuri populare ucrainene într-un fel ireproşabil. Ei sunt pregătiţi de o specialistăîn coregrafie, dna prof. Rodica Fălişteanu.Costumele sunt autentice şi minunate, iar fetelefoarte frumoase.

A urmat „Vyşyvanka“ din Volcineţii Vechi,Ucraina, ansamblu al cărui grup vocal a cântatcele mai frumoase cântece ucrainene, unele chiarpe versurile lui Taras Şevcenko. S-a cântat pedouă voci într-o armonie fermecătoare, grupulfiind acompaniat de acordeon.

În continuare, a evoluat pe scenă ansamblul„Primăvara“ („Vesna“) din Rogojeşti–Botoşani.

Grupul vocal al acestui ansamblu a interpretatmelodii populare ucrainene şi cântece pe versuri-le marelui poet ucrainean Taras Şevcenko. S-arecitat din versurile poetului sărbătorit. Au urmatapoi dansatorii din ansamblul „Primăvara“ cu osuită de dansuri populare ucrainene. Băieţii dinformaţie îndrumaţi de instructorul lor, elevulScalschi Gabi, au fost la înălţime.

Reprezentanţii comunităţii ucrainene dinCândeşti, respectiv Scutelnicu Vasile – solo voceşi Şeucaliuc Sorin – acordeon, au interpretat me -lo dii în limba ucraineană şi în limba română.

Între evoluţiile ansamblurilor „Vyşyvanka“ şi„Vesna“ subsemnata a prezentat un material inti-tulat „Din viaţa şi opera lui Taras HryhorovyciŞevcenko“. La organizarea festivităţilor, dl preşe-dinte al UUR, Organizaţia judeţeană Botoşani,Victor Semciuc, a fost ajutat de membrii Co mi -tetului UUR şi tot dumnealui a înmânat diplomeinvitaţilor din Ucraina şi România, instructorilorartistici şi tuturor celor care au contribuit la reali-zarea acestei mari sărbători.

Festivităţile au fost încheiate de fanfara „Flo -rile Bucovinei“ din Cândeşti. S-au făcut cu noş -tinţe, s-au schimbat adrese, s-au înălţat inimile cusperanţa că iubitul nostru poet Şevcenko ne-azărit de acolo unde nu este nici un Engel hardt,nici crudul Şyreaiev, nici un alt ex ploa tator, căciŞev cenko este acolo unde e lumină, linişte şibine.

Căldura emanată de sufletele celor prezenţi lasărbătorirea lui Şevcenko a schimbat vremea deafară: nu mai burniţa, nu mai sufla vântul, eracald, senin şi bine.

înv. pensionară oLIMPIA IVANICIUC

Mare sărbătoare

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Întotdeauna, atunci când ne referim la lunaaprilie, ne gândim de regulă la Sărbătorile Pas -cale specifice acestei luni. Oriunde ne-am afla,sărbătorile de Paşti au aceeaşi semnificaţie, eleînsemnând purificare şi renaştere, fiind asociate,din cele mai vechi timpuri, cu trecerea iernii laprimăvară. În mod deosebit, în Bucovina, acestesărbători cu obiceiurile, tradiţiile moştenite dinmoşi-strămoşi au, parcă, o semnificaţie aparte.

Aici, Sărbătorile Pascale cuprind un ciclu de stră-vechi preocupări artistice şi obşteşti, festivaluri şialte diverse manifestări. Dintre acestea amintimtradiţia ouălor încondeiate, dar şi arta confecţio-nării obiectelor din ceramică, a prelucrării lemnu-lui, a ţesutului, a cusutului şi altele. Se poate afir-ma, fără a greşi, că Bucovina înseamnă şi tradiţie,dar şi modernitate. Aşa cum scrie într-una dinmultiplele broşuri turistice din această zonă, carepopularizează aici tradiţiile pascale, „În Bucovinanu s-a pierdut niciun meşteşug născocit în vremu-rile de aur ale omenirii, iar târgurile de Paşti suntadevărate patrimonii de artă a ceramicii, a lemnu-lui, a ţesutului, a cusutului, a încondeierii“.

În oraşul-staţiune Gura Humorului, ca şi înalte localităţi din Bucovina, ca Suceava, Câm -pulung Moldovenesc, Rădăuţi există muzee undevizitatorii, îndeosebi turiştii, pot vedea exponatecaracteristice acestor preocupări. Tot aici, au locşi diverse manifestări prilejuite de SărbătorilePascale. La Gura Humo rului au devenit tradiţio-nale două astfel de ma ni festări – cea a Târguluide Paşti şi Sărbă toa rea coşurilor pascale. Şi înacest an, Târgul de Paşti care a avut loc la data de4 aprilie (întotdeauna în marţea premergătoaresărbătorii Floriilor) a antrenat participarea unuiînsemnat număr de creatori populari – adevăraţiartişti – dar şi un mare număr de vizitatori, local-nici, din ţară şi din străinătate.

Favorizat de o frumoasă vreme primăvăratică,acest Târg – ajuns la a XIX-a ediţie – a demons-trat talentul meşterilor populari din Bucovina,talent recunoscut şi apreciat atât în ţară, cât şipeste hotare deoarece aceşti meşteri au dovedit,de fiecare dată, că sunt adevăraţi artişti, iar crea-ţiile lor sunt adevărate opere de artă.

Cu multă plăcere i-am revăzut şi la aceastăediţie a Târgului pe unii creatori populari caredeja sunt „veterani“, participând, unii dintre ei,chiar de la primele ediţii. Îi amintim pe uniidintre ei – nume deja cunoscute cititorilornoştri din relatările ediţiilor anterioare – spe -cia lizaţi în încondeierea ouălor: LeuciucOresea, Zi nici Maria din Rădăuţi, ToracElena din Brodina, dar şi Eudoşec Silvia,Vereha Elena, Chariuc Maria Mihaela, Iasi -novschi Pe tronela, Ciuverca Aurelia şi alteledin Palti nu, comuna Moldoviţa, TodaşcăElena din Poiana Stampei şi altele. Un faptîmbucurător, lăudabil, este acela că aceşti„veterani“ au adus cu ei şi „novici“ în artaîncondeierii ouălor ca de exemplu pe fraţiiAndrei şi Andreea Iasinovschi, EudoşecIoana, Buhalo Paula, fraţii Petru şi PaulaTorac şi alţii.

La această ediţie au fost şi creatoare mai

puţin cunoscute ca: Şestun Alina, Niga Cristina,Saghin Angela, Sauciuc Ecaterina. Pe cât de reve-lator, pe atât de semnificativ este cazul doamneiChariuc Maria-Mihaela, care a fost prezentăîmpreună cu fiica sa, Rusu Mirela, dar şi cunepoata sa, Iustina de numai... un an şi jumătate.Această relatare poate o să facă pe unii cititori săzâmbească, dar... cine ştie dacă această micuţă„participantă“ nu va deveni peste ani o adevărată

artistă a încondeierii ouălor aidomamamei şi bunicii sale. Se ştie că artaîncondeierii ouălor se învaţă în celemai multe cazuri din fragedă copilărie,fiindu-ne cunoscute multe exempledespre care am relatat în articolele pre-cedente.

La acest târg m-am reîntâlnit cumultă plăcere şi cu un alt „veteran“,domnul Paşcaniuc Dumitru, un vestitmeşter olar din Marginea. Toţi aceşticreatori de frumos, prin produsele pre-zentate, şi-au onorat cartea de vizită,dovadă fiind aprecierile vizitatorilor,ale membrilor juriului şi diplomele pecare le-au primit. Un fapt remarcabil

anul acesta a fost numărul mare de tineri vizita-tori, îndeosebi grupurile de elevi care, însoţiţi decadre didactice, au vizionat produsele expuse, le-au admirat entuziasmându-se de talentul acestormeşteşugari. Faptul este foarte îmbucurător, căcidovedeşte, încă o dată, că obiceiurile tradiţionale,arta meşteşugului popular au viitor şi vor fi trans-mise de la o generaţie la alta.

Despre Târgul de Paşti de la Gura Humoruluise pot spune încă multe, dar merită atenţie şi oaltă manifestare, tot din cadrul acestor SărbătoriPascale şi anume Festivalul ouălor încondeiate dela Mol doviţa, desfăşurat la data de 9 aprilie înDumi ni ca Floriilor. Şi acest Festival a devenit tra-diţional, ediţia din aceat an fiind a XI-a.

Beneficiind, de asemenea, de o superbă zi deprimăvară, această manifestare a avut şi ea partede un bi ne meritat succes, dovadă fiind numărulim pre sionant de expozanţi şi de vizitatori. Aici,cei prezenţi au putut admira talentul creatorilor

populari şi frumuseţea modelelor, simbolisticaouălor încondeiate, ceea ce a demonstrat că ouăleîncondeiate sunt o artă unică, transmisă tradiţio-nal de la o generaţie la alta. Ca şi la Gura Hu -morului, şi aici am revăzut multe, deja bine cu -noscute creatoare de ouă încondeiate – pe doam-nele Palaghiciuc Violeta din Demăcuşa, Eu do şecSilvia şi Chariuc Maria-Mihaela din Pal ti nu, darşi Boiciuc Rodica din Bălcăuţi (părinţii ei suntdin Ciumârna) şi altele. La Mol doviţa, ca şi laGura Humorului, numărul mare de participantedin localitatea Paltinu dovedeşte că în aceastăzonă a Bucovinei, locuită în majoritate de huţuli,arta închistririi ouălor este o tradiţie din moşi-strămoşi care, spre lauda lor, se transmite şi azitinerelor generaţii. Dovadă a acestui fapt estenumărul im presionant de copii, majoritatea elevi,care au onorat cu prezenţa lor acest Festival atâtca vizitatori, cât şi ca participanţi – prezentatori,unii fiind şi ei „novici“, ca de exemplu nepotuldoamnei Chariuc Maria-Mihaela. Remar căm căîn familia acestei doamne tradiţia încondeieriiouălor este „la ea acasă“.

Şi la Moldoviţa, frumuseţea ouălor huţule aimpresionat vizitatorii. Este cunoscut faptul căaceste ouă au un specific aparte în ce priveştesemnificaţia simbolurilor şi varietatea cromatică,facându-le astfel unice, neimitabile.

Festivalul de la Moldoviţa a inclus şi un bogatprogram artistic, incluzând cântece şi recităriadecvate sărbătorilor pascale, în interpretareaunor elevi din Moldoviţa, dar şi din localităţi în -vecinate acestei comune. O prezenţă de excepţiea fost cea a doamnei Felicia Oblesniuc – binecu-noscută publicului larg datorită vocii sale catife-late, inegalabile – care, cu multă sen sibilitate şicu intensă trăire sufletească a interpretat atât înlimba română, cât şi ucraineană câteva cânteceadecvate Sărbătorii Paştelui. Spre cinstea şi laudaorganizatorilor – Centrul Cultural Bu covina dinSuceava, Consiliul Judeţean Su ceava, primăriileoraşului Gura Humorului şi comunei Moldoviţa,Muzeul oraşului Gu ra Humorului, aceste douămanifestări au fost foarte reuşite, lucru confirmatşi prin faptul că unele canale de televiziune

(naţionale şi locale) au prezentat secvenţe dela aceste evenimente şi scurte interviuri cuparticipanţi. Toţi vizitatorii, inclusiv cei stră-ini, participanţi la aceste două manifestări auplecat de acolo pătrunşi de un puternic sim-ţământ de mulţumire, bucurie, de puritate agândurilor şi sufletului.

Fotografiile anexate prezintă în modelocvent popularitatea de care s-au bucurataceste două manifestări, în mod deosebit înrândul tinerilor mlădiţe bucovinene din rân-dul cărora, în mod cert, în următorii ani,vom descoperi noi talente care să continueobiceiurile şi tradiţiile păstrate din generaţieîn generaţie pe aceste plaiuri de legendă aleBucovinei.

Iarema oNEŞCIUC

CONTINUITATEA TRADIŢIILOR DE SĂRBĂTORI PASCALE

Pentru ucraineni, luna martieare o însemnătate deosebită.Toţicei care în suflet şi în inimă sesimt ucraineni îl oma giază pemarele Bard ucrainean Ta rasHryhorovyci Şevcenko. În locali-tăţile unde trăiesc ucraineni, darmai ales în cele în care este amplasat bustul mare-lui poet ucrai nean, echivalentul marelui poetromân, Mihai Eminescu, se organizează manifes-tări omagiale.

La 25 martie 2017, în Biserica ortodoxă dinNegostina, judeţul Suceava s-a făcut pomenireamarelui poet ucrainean, apoi toţi cei prezenţi s-audeplasat la bustul lui Şev cen ko, care este ampla-sat în faţa Căminului Cultural, unde s-au intonatimnurile României şi Ucrai nei, s-au depus flori,

iar grupul vocal ,,Vocile Negostinei“ a cântat peversurile poetului ,,Dumy moi, du my moi“ (Gân -durile mele). După acest moment, a urmat specta-colul omagial pe scena Casei de Cultură din Ră -dăuţi. Aici s-au pre zen tat pe scenă grupurile din

Negostina, Siret, Rădăuţi şi Milişăuţi, iar câţivaelevi de la Şcoala din Bălcăuţi au recitat din poe-zia marelui nostru Cobzar.

Grupul vocal ucrainean ,,Vocile Ne gos tinei“ afost invitat la omagierea lui Taras Şevcenko şi laBucureşti, la data de 29 martie 2017. O excursie

de neuitat pentru multă vreme. Timpul a ţinut cunoi, soare, cald, frumos, iar bunul Dumnezeu ne-a binecuvântat în această călătorie. Când pornimla drum undeva începem să cântăm ,,Tatăl

Nostru“, un alt cântecbisericesc şi aşa reuşimsă trecem peste oriceobstacol, iar dacă îndrumul nostru întâlnimo biserică, niciodată nuo ocolim.

La Bucureşti ne-aîntâmpinat doamnaIaro slava Colotelo, pre -şe dinta OrganizaţieiUUR pe Capitală. Mul -ţu mim din suflet deucrainean pentru aceas-

tă invitaţie. Excursianoastră la Bucureşti adevenit ceva emblematicşi foarte important pentrunoi. Am profitat de niştezile de primăvară însorite

şi cu totul deosebite.Înainte de orele amieziitoţi cei invitaţi s-audeplasat la bustul mare-lui poet ucrainean TarasŞevcenko, care esteamplasat în Parcul He -răstrău, pe malul lacu-lui. S-au depus flori, s-acân tat pe versurile poe-tului: ,,Zapovit“ (Testa -

men tul), „Dumy moi, dumy moi“ (Gândurilemele), iar ,,Vocile Negostinei“ au interpretat,,Poclin tobi, Tarase“ (Închinare ţie, Taras), şi,,Harna divcina iak kvitka“ (Fru moa sa fată ca ofloare), care stătea cu „Cobzarul“ în mână şi citea

din versurile poe tului,sub pomul înflorit pentrucă s-a îndrăgostit de ele,de acele versuri minuna-te. Versurile şi muzicaacestui cântec sunt aledomnului Mihai Voloş -ciuc, consăteanul nostru.Noi am prins momentulpotrivit pentru că exactatunci pomul de lângăbustul poetului era înfloare.

Spectacolul literar-artistic în memoria poe-tului naţional ucraineanTaras Şevcenko a marcatşi 25 de ani de la primamanifestare de acest fel,

iar evenimentul a avut loc la Casa Universitarilor.Au fost invitaţi două ansambluri de cântec şi dansdin Ucraina: ,,Ve sel ka“ şi ,,Kanareika“, iar dinRomânia ,,Ukra ins ka rodyna“ din Ba nat şi,,Vocile Negostinei“ din Buco vina. Grupul,,Zorea“ din Bu cu reşti a adus pe scenă câteva sur-

prize instrumentale foarte plăcute.S-au adunat mulţi ucraineni laacest spectacol, aplauzele au fostprelungite, iar cel mai importantmoment a fost când cei prezenţi însală cântau împreună cu cei de pescenă.

Cântecul ucrainean exprimă multă sensibilita-te, duioşie, armonie, de aceea în sufletele noastrea pătruns mai multă dra gos te şi admiraţie faţă depoporul ucrai nean. Cân tecul şi dragostea pentrufrumos este ceea ce îi caracterizează pe ucraineniinoştri.

Mulţumim doamnei Iaroslava Colo telo pentrucă nu ne-a uitat, că doar ne cunoaştem de 25 deani, am colaborat mereu şi doamnei Felicia Ra du,consăteanca noastră, care s-a implicat în or ga -nizarea acestui eveniment. Mulţumim conduceriiUUR, în special conducerii UUR Suceava, dom-nului preşedinte Ilie Sauciuc, care ne-a asigurattransportul. A fost o excursie de neuitat.

Felicia GRIGoRAŞ,Negostina

59Curierul UCRAINEAN

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

LUNA LUI TARAS ŞEVCENKO

De pe câmpuri de bătaieUnii scapă, alţii pierCăzăcimea ucraineanăMulte secole de-a rândulÎşi crease al său ţelCe scăpăm din bătăliiŞi ne-ntoarcem pe la vetreSă ne creştem mulţi copiiOastea iute s-o refacemInfanteria cazacăBună este în taborMarinarii de pe şolneCăci erau... o flotă mareAtacau... şi alte floteAbordau cu sârg ai lorChiar şi unul contra zeceNu plecau învinşi, uşor...Iar când grele bătrâneţiÎi ajungeau şi pe eiPe la mănăstiri trăiauBuni creştini, povăţuiauCum se luptă şi se moarePentru-o ţară, ce-i a voastră!Pentru-o ţară, ce-i a lor!

Ionuţ MUtU

Mari oşteni,mari sacerdoţi

510 Curierul UCRAINEAN

La fel ca în fiecare an, comunitatea noastrăucraineană din judetul Tulcea organizează mani-festări culturale dedicate omagierii operei poetu-lui naţional ucrainean Taras Şev cenko.

Cu toate că lucrurile au evoluat constant şiconstructiv în pregătirea acţiunii noastre, iar noine-am propus ca evenimentul să se desfăşoarepropriu-zis doar în ziua de 26 martie 2017, situa-ţia s-a modificat, astfel că manifestările dedicatepoetului Taras H. Şevcenko s-au desfăşurat pedurata a trei zile.

Astfel, în după-amiaza zilei de vineri, 24 mar-tie 2017, au sosit primii dintre oaspeţii noştridragi din Ucraina, în frunte cu cunoscutul regizor,

laureat al premiului naţional Taras Şevcenko şimembru în conducerea Asociaţiei Ucraina –Lumea, domnul Valentyn Sperkaci, însoţit degeneral-locotenentul Eduard Degodiuk, membruîn conducerea Asociaţiei Căzăcimii Ucrainene,împreună cu Volodymyr Honskyi şi Svitlana Ni -ko norova, cunoscută în lumea muzicii ca fiind otalentată interpretă de muzică ucraineană, careîncântă publicul la cunoscutul instrument ucrai-nean – bandura.

Ziua de sâmbătă a debutat prin informareareciprocă cu privire la activităţile socioculturaledesfăşurate anterior sau aflate în curs de pregăti-re, concomitent cu vizitarea expoziţiei de picturăşi sculptură pregătite de artiştii Ion Sirota şiGheorghe Munteanu, expoziţie permanentă des-chisă la sediul organizaţiei noastre.

Profitând de prezenţa cunoscutei banduristeSvitlana Nikonorova şi de prezenţa copiilor de laan samblul de cântece şi dansuri „ZadunaiskaSici“, precum şi bucurându-ne de curiozitateanestăvilită a copiilor, am inaugurat oficial şcoalamuzicală de studiu al bandurei, unde Svitlana,dând dovadă de calităţi excelente de pedagog,ajutată de sunetele deosebite ale bandurei, a reuşitsă capteze atenţia şi să-i motiveze pe copii în adeveni participanţi activi la această manifestare.Concomitent, am reuşit să creştem interesul celor

mici pentru acest tip de instrument muzical, prilejcu care am constatat că trebuie să avem în vedereiniţierea unui sprijin pentru copiii care ar puteaprogresa în acest domeniu. Această constatare vaputea fi extinsă ca urmare a promisiunii lansatede Svitlana că la vară, în funcţie de programul ei,va reveni la Tulcea pentru o săptămână sau două,cu scopul de a-i instrui pe copii în arta muzicală

şi descifrarea tainelor bandurei.Începând cu orele paisprezece, ne-am deplasat

împreună către localitatea Dunavăţu de Sus, undedelegaţia a luat contact cu locurile istorice pecare, acum peste două sute de ani, vestiţii cazacizaporojeni au întemeiat cunoscuta „ZadunaiskaSici“, pe meleagurile nord-dobrogene, cetate carea funcţionat între anii 1813–1829.

După ce am păstrat un moment de reculegereîn memoria cazacilor care şi-au sacrificat tinere-ţea şi viaţa pentru libertate, am prezentat delega-ţiei ucrainene câteva date şi informaţii despre vre-murile tumultuoase ale secolelor XVIII–XIX. Înacea perioadă, renumiţii cazaci zaporojeni au fost

forţaţi să-şi părăsească ţara de baştină,Ucraina, din ţinutul Zaporojie, situat pemalul Niprului, şi să ajungă cu greuaici, pe teritoriul fostului Imperiu Oto -man, unde au fost nevoiţi să jure credin-ţă sultanului pentru a putea supravieţui.

Tot aici, la Dunavăţu de Sus, dupăvizita la monumentul dedicat cazacilor,am vizitat şi biserica din localitate, careare peste două sute de ani vechime şicare se află într-un proces de recons-trucţie şi reabilitare prin grija adminis-traţiei locale.

Programul a continuat cu un momentdeosebit dedicat comemorării masacru-lui cazacilor care au migrat, în 1793, în

regiunea Kuban, tot cazaci zaporojeni. Eveni -men tul a culminat cu prezentarea filmului docu-mentar „Cazacii zaporojeni din Kuban“, film rea-lizat de regizorul ucrainean Valentyn Sperkaci.

După vizionarea filmului, discuţiile purtate peaceastă temă au reliefat faptul că, în ciuda vicisi-tudinilor, în timp ce în regiunea Kuban amintireacazacilor zaporojeni este îngropată datorită rusifi-cării permanente care a dus la uitare, la noi, înDo brogea, mai există mărturii, izvoare scrise,care atestă şi vorbesc despre viaţa şi istoria caza-cilor noştri zaporojeni.

În dimineaţa zilei de duminică, începând cuorele unsprezece, în ciuda vântului puternic şi aploii persistente, grupuri de etnici ucraineni, şi nunumai, au început să sosească lângă bustul poetu-lui Taras H. Şevcenko situat în Rotonda persona-lităţilor din Tulcea. Totodată, pe lângă participan-ţii sosiţi la evenimentul nostru, am avut cinstea săavem alături de noi şi două delegaţii din Ucraina,una condusă de către profesorul Viaceslav Kuş -nir, decanul Facultăţii de Istorie a Uni ver sităţii„I.I. Mecinykov“ din Odesa şi una con-dusă de doamna Ma rina Mun tean, di -rec toarea Centrului Cul tu ral Multietnicdin oraşul Reni.

Ploaia tot mai puternică a făcut camanifestările programate a se desfăşura

la bustul poetului TarasŞev cen ko, să fie organi-zate în variantă scurtă.După interpretarea labandură de către Svi -tlana Niko no rova (voceşi bandură) a cunoscu-tului cântec „Dumymoi“, susţinută şi degrupul vocal „Zadu nais -ka Sici“ din Tulcea, a urmat unmoment solemn care a cuprins de -pu nerea de coroane de către par ti -cipanţi: delegaţia UUR Tul cea,condusă de subsemnatul, Cer nen -cu Dumitru, delegaţiile ucrainene

conduse de Valentyn Sperkaci, Viaceslav Kuşnirşi Marina Muntean, precum şi de către reprezen-tanţii administraţiei locale, Nicolae Mihai, consi-lier la Consiliul Judeţean Tulcea şi ConstantinHogea, primarul oraşului Tulcea, însoţit deAndaluzia Luca, viceprimarul oraşului nostru.

Manifestarea a continuat cu o poezie dedicatălui Taras Şevcenko, scrisă şi recitată de Lilia

Oleinik, poezie care, în ciuda vremii total nefavo-rabile, a captat atenţia publicului spectator, fiindrăsplătită cu aplauze.

După încheierea acestui moment emoţionantşi realizarea fotografiilor de rigoare, ne-am depla-sat către Centrul Cultural „Jean Bart“ din Tulcea,unde am fost primiţi cu pâine şi sare de către tine-rii noştri Maria Petrencu şi George Terenti.Programul a continuat cu deschiderea şi prezenta-rea expoziţiei culturale din foaier la realizareacăreia şi-au adus contribuţia din plin membriicomunităţii noastre, Reva Maria, Paula Condrat,To die Violeta, Valentina Batache, Sirota Ioan,Gheorghe Toader, Tamara Munteanu, ŞtefanaCer nencu, suplimentată de participarea luiGheorghe Lixandru.

Participanţii la vizionarea expoziţiei au admi-rat rând pe rând cusăturile populare tradiţionaleucrainene, ziarele, revistele, cărţile ucrainene, ex -po ziţia de pictură şi de fotografie, sculptură înlemn şi piatră. Lucrările expuse şi prezentate auridicat în mod evident cu mult calitatea manifes-tării noastre.

După mai bine de jumătate de oră, încet, încet,ne-am deplasat în sala mare a teatrului, unde înjurul orei treisprezece a început manifestarea depe scenă, prilej cu care subsemnatul, preşedintelefilialei UUR Tulcea, i-am invitat rând pe rând, pemusafirii noştri, Valentyn Sperkaci, EduardDegodiuk, Viaceslav Kuşnir, Marina Muntean şiprimarul oraşului Tulcea, Constantin Hogea.

Invitaţii ne-au transmis salutul lor şi al entită-ţilor pe care le reprezintă şi au înmânat medalii şidiplome reprezentanţilor comunităţii noastre,

celor care s-au remarcat în activitatea de promo-vare a comunităţii ucrainene pe toate planurile.Astfel, au primit medalii din partea căzăcimiiucrainene Dumitru Cernencu, Lioara Teodorov şiVasile Tertiş, iar diplomă de excelenţă au primitMaria Reva, Augustina Ioniţă, Violeta Mihalache,Lucica Gherman, Dumitru Danilencu, FloreaLisavencu, Ion Maxim, Gheorghe Munteanu,

Maria Hordei, Dan Verbina, Ion Nichita, GabrielaArtimov şi Dan Mironov.

După această scurtă, dar cuprinzătoare intro-ducere, a debutat programul nostru artistic, fiinddeschis de Valentina Batache, care a interpretat învariantă proprie cunoscuta creaţie a lui TarasŞevcenko – „Testamentul“.

Au urmat pe scenă cei mai tineri membri aiansamblului de cântece şi dansuri „ZadunaiskaSici“, care au prezentat spectatorilor un dans ori-ginal, pregătit special pentru acest eveniment,plin de fantezie, pregătit cu acompaniamentul laacordeon al profesorului Dan Mironov.

(Continuare în pagina a 11-a)

Zilele taras Şevcenko la tulcea

511Curierul UCRAINEAN

(Urmare din pagina a 10-a)

De remarcat este faptul că aceştia au urcatpentru prima dată pe scenă împreună cu un altgrup, copiii de la Şcoala Gimnazială Muri ghiol,iar împreună, cele două grupuri au interpretat ocunoscută melodie ucraineană, pregătită separat.Surpiza plăcută a reieşit din faptul că, deşi aurepetat separat acest mo ment, toţi copiii au reuşitsă se sincronizeze şi să-l prezinte de o manierăartistică ridicată.

Rând pe rând au urcat pe scenă grupul vocal„Zirocika“ din Ciucurova, coordonat de TudorIoana, grupul vocal „Dunai“ din Par dina, coordo-nator Dumitru Danilencu, grupul vocal „Ry -balka“ din Crişan, coordonator Lucica Gher man,grupul vocal „Bila roja“ din Letea, coordonatorIon Maxim, grupul vocal „Perva zora“ din Sulina,coordonator Maria Crimschi, grupul vo cal„Veselka“ din Caraorman, coordonator Ga brie laArtimov, grupul vocal „Ciorne more“ din SfântuGheorghe, coordonator Maria Hordei, şi grupulvocal „Za dunaiska Sici“, coordonatorMun teanu Tamara. De asemenea, au reci-tat poezii artiştii români Lioara Teodorov,Paraschiva Petrencu, Iordan Danilencu şimembra delegaţiei de la Reni, LiliaOleinik. Programele artistice prezentate deacestea au cuprins creaţii din opera luiTaras Şevcenko, dar şi cunoscute cântecetradiţionale ucrainene.

Surpriza plăcută din programul nostru afost prezenţa artiştilor din Ucraina, care şi-au adus din plin contribuţia pentru acestmo ment deosebit – Svitlana Nikonorova(voce şi interpretare la bandură), Volody -myr Hons kyi, Pavlyk Vladyslav şi grupulInima Basa ra biei (Sărăteanu Volodymyr şi

Stog nienko Pavlo), care, prin prezenţa şi prestaţiascenică, au ridicat sala în picioare.

Deşi ne propusesem iniţial ca acestspectacol să dureze maximum 2 ore şijumătate, iar unele activităţi am agreat săle desfăşurăm pentru un timp puţin maiscurt, cu toate acestea, manifestarea adurat aproximativ 4 ore, fapt nemaiîntâl-nit în activitatea noastră sau a colabora-torilor noştri.

De remarcat faptul că, de aceastădată, sala de spectacol a fost arhiplină,asistând la spectacol peste 400 de per-soane. Acest lucru scoate din nou în evi-denţă preocuparea publicului spectatorpentru actul artistic de calitate şi pune înlumină pozitivă spiritul tradiţional ucrai-nean care există la Tulcea.

Ca o concluzie, sunt în asentimentul multorconcitadini, care pe lângă felicitările adresatedirect nouă, membrilor UUR Tulcea, au reliefatcă nu-şi amintesc de un alt eveniment de o aseme-

nea amploare şi calitate artistică. Deşi a trecutceva timp, încă ne mai întâlnim în oraş cu oamenicare ne adresează, în numele tuturor ucrainenilordin Tulcea, sincere felicitări pentru spectacolulreuşit şi pentru emoţia creată pe scena CentruluiCul tural „Jean Bart“. Astfel, aceste îndemnuri

contribuie în continuare la organizarea acţiunilornoastre socioculturale pentru promovarea valori-lor tradiţionale ucrainene, atât la nivel judeţean,cât şi internaţional, când va fi nevoie.

La final, doresc să mulţumesc încă odată tuturor celor care au stat alături demine în pregătirea, organizarea şi desfăşu-rarea acestei acţiuni de neuitat, care s-adovedit a fi o adevărată reuşită. Mulţu -mesc spectatorilor pentru susţinerea deo -se bită de care am avut parte, mulţumescoaspeţilor din Ucraina pentru efortul şipentru momentele artistice prezentate,mulţumesc gazdelor noastre şi personalu-lui tehnic de la Centrul Cultural „JeanBart“ şi nu în ultimul rând le mulţumesccelor care simt şi gândesc în spiritul păs-trării şi promovării tradiţiilor ucrainene.

Dumitru CERNENCU

Devenită deja tradiţională, cele-brarea lui Taras Hryhorovyci Şev -cenko la Cluj-Napoca a reunit, şi deaceastă dată, studenţi, cadre didacti-ce şi simpatizanţi ai limbii şi culturiiucrainene. Desfăşurându-se subegida Uniunii Ucrainenilor din Ro -mâ nia, manifestarea dedicată Cob -za rului ucrainenilor de pretutindenia reprezentat, ca de fiecare dată, ocooperare fructuoasă între Orga ni -zaţia judeţeană Cluj şi Specializarea

limba şi literatura ucraineană din ca -drul UBB.

Marcarea a 203 ani de la naştereapoetului, prozatorului, dramaturgu-lui, pictorului, filosofului TarasŞev cenko, despre care Ivan Frankoafirma că: „a fost fiu de mujic, însăa devenit stăpân în împărăţia spiritu-lui; a fost iobag şi a devenit stăpânîn împărăţia culturii întregii umani-tăţi“, a fost una variată şi inedită,cu prinzând comunicări ştiinţifice,momente artistice şi vizionarea defilme documentare despre viaţa şi

opera marelui poet ucrainean.Cuvintele testamentare ale lui

Şevcenko, „Iar în noua voastră casă,/când veţi sta-mpreună, / Să văamintiţi de mine / cu o vorbă bună“,şi-au găsit ecou în sufletele partici-

panţilor, întrucât evocarea persona-lităţii sale creatoare, ca şi a spirituluisău profund naţional, a fost atinsă deLiviu Romaniuc în comunicareaintitulată „Taras Şevcenko – simbo-lul spiritului naţional ucrainean“.

Despre latura revoluţionară atât aprofilului uman şevcenkian, cât şi acreaţiei sale poetice, a vorbit studen-ta de la Specializarea limba şi litera-tura ucraineană, Sara-Marta Deac,în comunicarea „Тарас Г. Шев -ченко – борець за долю українсь-кого народу“.

Dacă în primele două intervenţiiaccentul a fost pus pe soarta emble-matică a lui T. Şevcenko pentru des-tinul poporului ucrainean, pe de oparte, şi pe specificul poeticii sale,pe de alta, în cea de-a treia comuni-care, „Тарас Шевченкo – худож-ник“, pre zentată de Oleksandra

Monastir liu, a fost reliefată latura samai puţin explorată, cea artistică.Patri moniul artei plastice a lui Şev -cenko numără peste 1200 de lucrări(în ulei, acuarelă, creion, de sene, se -pie, gravuri, 2 basoreliefuri), doar înpe rioada exilului artistul realizând450 de lucrări, 350 dintre acesteafiind dedicate naturii Kazah stanului.

Componenta ştiinţifică a mani-festării a fost dublată admirabil decea artistică printr-un recital de poe-zie şi interpretare de cântece pe ver-surile poetului.

Încheiem sumara expunere ape-lând, firesc, la cuvintele expresivedin poezia „Caucazul“ care repre -zin tă chintesenţa ideologiei şevcen-kiene: „Căci nu moare libertatea. /Su fletul nu moare, / Fundul măriinesătulul / Nu poate să-l are“.

Mihaela HERbIL

Zilele taras Şevcenko la tulcea

„... SĂ VĂ AMINTIŢI DE MINE...“

Curierul UCRAINEAN12

Organizaţia municipală Bucureşti a UUR aorganizat, în acest an, sărbătorirea poetuluinaţional ucrainean, având ca generic: „203 ani dela naşterea poetului Taras Şevcenko“ care a avutloc la data de 29 martie, la Casa Universitarilordin Capitală, bucurându-se de sprijinul Facultăţiide Limbi Străine şi Ambasadei Ucrainei dinBucureşti. Dar, în afară de această evocare a poe-tului, am marcat şi o altă aniversare importantă:25 de ani de la prima sărbătorire a mareluiŞevcenko la Bucureşti, după lunga dictaturăimpusă de Ceauşescu care interzicea astfel demanifestări în România. După această primăaniversare care a avut loc la 12 martie 1992, laCasa de Cultură „P. Sándor“, în celălalt an şi înanii care au urmat s-au pornit şi alteasemenea manifestări de suflet aleucrainenilor din România, de am -ploare mai mare sau mai mică,susţinute de Uniunea Ucrainenilordin România şi Ministerul Culturii.

Anul acesta, am reuşit să in vi -tăm un ansamblu din regiunea Ode -sa, din oraşul Bilhorod-Dni str ov s - kyi o formaţie vocal-in stru men tală„Ve selka“, iar din Cior no morskfor maţia de dans „Ka na reika“, cucare organizaţia noas tră şi eu per-sonal am menţinut relaţii bune decolaborare. Ansam blul este condusde familia Nikirui – părinţii Va -lentyna şi Mychailo Nikirui şi fiulBohdan (de fapt, şi fiica Zo reanaeste un membru activ al formaţiei).

La acest important eveniment am invitat şidouă formaţii corale din ţară: din Bucovina –„Vocile Negostinei“, con dusă de Nicolae Kramarşi Feli cia Grigoraş şi din Banat, formaţia reunitădin câteva localităţi – „Glasul ucrai ne nilor“, con -dusă de domnul compozitor Ivan Liber.De menţionat ar fi că la prima ediţie aaniversării Şevc en ko la Bucu reşti totformaţia din Negostina ne-a acordatsprijinul – atunci formaţia corală şi demandoline, condusă de regretatul prof.Vale rian Ianoş! M-am bucurat că dom-nul profesor Eusebiu Fraseniuc a venitsă spună, ca şi atunci, un cu vânt calddespre marele nostru poet TarasŞevcenko.

Toate ansamblurile au sosit la Bu cu -reşti cu o zi înainte pentru a avea posibi -li tatea să şi vadă câte ceva din frumu -seţile capitalei României şi pentru aputea participa la tot programul mani fes -tărilor, propus de organizatori.

În dimineaţa zilei de 29 martie, ampropus tuturor participanţilor să vină în ParculHerăstrău, să se închine la bustul lui Taras Şev -cenko, primul de acest fel din cele şase care seaflă actualmente în ţară şi care a cunoscut şi oistorie mai zbu ciu mată. Amplasat în anii '60 aisecolului trecut, în contextul organizării de cătremunicipalitate a Galeriei personalităţilor dinHerăstrău, bustul a fost distrus în anul 1996,reconstruit de sculptorul Ghenadi Erşov, prindonaţie oferită de Ucraina şi amplasat cu mare

fast în martie 1999. De atunci şi până acum nu amai fost, slavă Domnului, afectat în mod semni-ficativ.

Fiind o superbă dimineaţă însorită de pri mă -vară, cu mult soare şi pomi infloriţi, membriiformaţiilor, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, cusufletele încărcate de emoţie şi bucurie au pătrunsîntr-o atmosferă de vis. S-au rostit alocuţiuni,s-au depus flori, s-a cântat mult şi înălţător, s-auspus poezii şi tuturor celor sosiţi în ParculHerăstrău parcă nu le mai venea să se despartă defrumosul bust al Cobzarului. Nu s-au abţinut sănu-şi recite propriile creaţii în versuri dedicatepoetului, încărcate de emoţie, cele două poetepre zente la bust: dna Ana Bereghi din Lugoj şi

dna Svitlana Kucerenko din Ciornomorsk, pro -venită din Doneţk. Însă programul fiind bogat înacea zi, a trebuit să-l continuăm, părăsind Par culHerăstrău.

Următorul popas era la sediul UUR al orga -nizaţiei din Bucureşti, aflat acum pe bd. Magheru,

28-30, unde ne-am întâlnit aproape toţi, căci oparte dintre participanţii din Ucrai na a ales săviziteze Muzeul Sa tu lui. Şi aici totul s-a desfă -şurat în mod plăcut, destins şi distins, deoa recedupă pre zen tarea activităţii UUR – Bu cureşti şievocarea primei acţiuni dedicate lui Şevcenko, şi-au pre zentat succint activitatea repre zen tanţiituturor forma ţiilor prezente la întâlnire.

A fost o interacţiune şi o cunoaştere reciprocădorită şi apreciată pozitiv de toată lumea atât de

oaspeţii dinUcrai na, cât şi decei din Româniacare au pututauzi lucruri ex -trem de intere-sante şi degustaapoi un pahar dehorilcă ucrai -neană, însoţităde o gustărică şicafea pregătitede organizatori.

Spectacolulliterar-artistic s-a

desfăşurat în seara zilei de 29 martie în primi-toarea sală de spectacole a Casei Universitarilordin Bucureşti care dispune şi de un restaurant încare s-a putut servi masa.

Am avut onoarea de a deschide spectacolul încare cuvântările s-au împletit armonios cu muzi-ca, dansul, versurile poetului în limba ucrai neană,română, chiar şi bulgară, cu melodii solo vocaleşi piese instrumentale. La des chi dere, am oferitîntâi cuvântul domnului Ievhen Levyţkyi, repre -zentant al Am ba sadei Ucrainei, însărcinat cuafaceri în România, apoi dlui Amet Aledin, secre-tar de stat al Departamentului pentru RelaţiiInteretnice din cadrul Guvernului României, dluiMihai Traista, vi ce preşedinte al UUR, dnei Mag -

dolna Grosu, consilier superior alMinisterului Culturii, statornicsprijin al culturii ucrainenilor de laînceputurile ei. În acest timp sederulau pe scenă, printr-un video -pro iector, aspecte de la mani -festările dedicate lui Şevcenko îndecursul celor 25 de ani.

În afară de cele 4 formaţii amin -tite, la concert au mai luat par terecitatori (Doina Ghiţescu, VirginiaTcaciuc, Andrei Gheorghe, NataliaBodnariuc), solişti (Mi haela Micu -laiciuc, pr. Mihai Cob ziuc), pre cumşi duetul instrumental al formaţiei„Zorea“ din Bucureşti (NataliaColotelo-Pancec şi Dan Vasilescu),iar cei doi prezentatori au fost

merituoşii studenţi Crina Hrin şi AndreiGheorghe.

Toţi participanţii la spectacol, inclusiv for -maţiile noastre din România, au cântat şi auîncântat publicul spectator, iar formaţia de dans„Kanareika“ a stârnit deo po tri vă vii şi îndelungi

aplauze. Grupul „Veselka“, pe care îlcunosc mai bine de un deceniu, s-a între-cut pe sine, în ropote de aplauze ale pub-licului cald. Concertul s-a încheiat, cumse cuvine la un astfel de „regal Şevcen -ko“, în mod festiv, înălţător, cu o inter-pretare a melodiei-imn al lui Şevcenko –„Reve ta stohne“ a corurilor reunite şiale so liş tilor, stârnind clipe de mareemoţie şi chiar lacrimi de bucurie, cums-a întâmplat şi în urmă cu 25 de ani. Afost, după cum au apreciat foarte mulţispectatori şi participanţi la spectacol, omare reuşită. Mai ales că muzica pe ver-surile poetului, şi nu numai, a continuatşi la cocktail, după spectacol, într-o at -mos feră de prietenie şi înţelegere (cummai rar întâlneşti la noi, în mod normal).

Mulţumim tuturor celor implicaţi atât în cali-tate de organizator, cât şi de participant, UniuniiUcrainenilor care a finanţat manifestarea şi, nu înultimul rând, bunului Dumnezeu că ne-a ajutat săputem desfăşura, în condiţii atât de favorabile,această dublă aniversare de suflet.

Iaroslava-oresea CoLotELo

Dubla aniversare a poetului ucrainean Taras Şevcenko la Bucureşti

Curierul UCRAINEAN 13

Ziua

De fiecare dată, primăvara aduceschimbări, înnoieşte natura, dar şi sufle-tul, umple cu mult entuziasm şi cu pros -peţimea ideilor mintea şi inima omului!Astfel de emoţii au dominat sărbătoareasolemnă din 2 aprilie 2017 de la Casa deCultură a Studenţilor din Iaşi, iniţiată deOrganizaţia municipală Iaşi a Uniunii Ucrai ne -nilor din România.

Cu multe momente plăcute de întâlniri noi, darşi de revederi cu vechi prieteni, de comunicareinterpersonală, dar şi cu posibilitatea de a asigurapentru invitaţi o stare de spirit de bună dispoziţieşi bucurie, s-au desfăşurat festivităţile de marcarea 203 ani de la naşterea marelui Cobzar, poetucrai nean „nepereche”, pictor, personalitate pu-blică şi politică remarcabilă, Taras Hryho ro vyciŞevcenko sub mottoul:

„Taras la noi în veci va înflori.E mare ca şi-n muzică Enescu,De ziua lui mereu la Iaşi va fi,Îl aşteptăm cu domnul Eminescu“.

M. VoloşciucTaras Hryhorovyci Şevcenko a cucerit ini-

mile a milioane de oameni prin puterea spiritu-lui şi adâncimea credinţei, dar şi prin dorinţaneclintită de a lupta, prin convingerea şi hotă-rârea cu care şi-a scris operele fără egal, care aufost, sunt şi vor fi forţa motrice în lupta popo-rului ucrainean pentru libertate, dreptate şisuveranitate.

Sărbătoarea literar-artistică a fost deschisăde preşedintele Organizaţiei municipale Iaşi aUUR, dl Hrihorciuc Victor, după care au răsu-nat imnurile de stat ale României şi Ucrainei.

Pentru a transmite cuvinte de salut şi a vorbidespre personalitatea marelui poet ucrainean, pescenă au fost invitaţi vicepreşedintele ConsiliuluiJudeţean Iaşi, dl Romeo Olteanu, şi însărcinatulcu afaceri a.i. al Ucrainei în România ExcelenţaSa dl Ievhen Levyţkyi, iar expoziţia de tablouriale artiştilor plastici ucraineni din diaspora a fostprezentată de vicepreşedintele Organizaţiei jude-ţene Suceava a UUR, dl Ivan Bodnar.

Pentru ucrainenii din România şi din lumeaîntreagă, Taras Şevcenko este „o figură cu rezo-nanţă planetară”, „farul”, dar şi exemplul de voin-ţă şi credinţă de neclintit într-un viitor mai bun alpoporului său.

Programul festiv a fost deschis de elevi şi stu-denţi, membri ai organizaţiei noastre, care aurecitat poezii din opera marelui Cobzar.

O rază de lumină şi un izvor de inspiraţie pen-tru toţi cei prezenţi în sală a reprezentat progra-mul prezentat de ansamblului folcloric al Şcoliide Arte pentru copii „Vyşyvanka“ din Vinnyţea ,Ucraina, director Teteana Zaiciko (îndrumător ar -tis tic dna prof. Tateana Gordienko). Artişti talen-taţi, profesori ai şcolii menţionate mai sus au

impresionat cu talentul lor, frumoasele cântece şipoezii interpretate într-o notă mai aparte (trăitedin plin), combinaţia mişcărilor de dans, cu ele-mentele vocale şi de coregrafie, realizarea pescenă a unor acţiuni dinamice, la baza cărora austat fragmente din opera lui Taras Şevcenko şicântece populare ucrainene, dar şi contemporaneau făcut ca programul acestora să fie bine primitşi îndelung aplaudat de publicul spectator. În in -terpretarea ansamblului au răsunat cântece, pre-cum Suflă vântul prin câmpie, Ciornomoreţ,

M-am tăiat la degeţel, Acolo după pădure,Stepanida, dar şi poezii Testamentul, A învinsUcraina, Aripile.

În aceeaşi notă de bucurie şi adâncă trăiresufletească a continuat programul nostru cvartetulucrainean „Clasic“ compus din solişti cu multăexperienţă din Cernăuţi (îndrumător artisticPosteucă Gheorghe).

Apoi a urcat pe scenă ansamblul de dans popu-lar ucrainean al Organizaţiei municipale Iaşi aUUR „Veselka” (îndrumător artistic dna prof.Rodica Fălişteanu) în interpretarea căruia invitaţiinoştri au avut ocazia de a viziona trei dansuri

populare ucrainene. Programul prezentat de tine-rele noastre talente a fost apreciat la cel mai înaltnivel cu aplauze şi felicitări adresate lor la înche-ierea programului.

Pătrunzător şi din inimă au răsu-nat cântecele La ce-mi trebuie ochinegri, Luna pe cer şi Vă dorim numaibine în interpretarea grupului vocal„Kolomyika“ al Organizaţiei judeţe-ne Suceava a UUR din oraşul Siret(îndrumător artistic dna prof. IanoşZirca). În continuare, publicul a avutocazia să-l asculte pe tânărul şi talen-tatul saxofonist Lupu Giuliano, eleval Colegiului Naţional de Arte„Octav Băncilă“.

Au încheiat programul dedicatsărbătoririi celei de-a 203-a aniver-sări a naşterii poetului ucrainean Ta -ras Şevcenko tinerii şi talentaţiisolişti ai organizaţiei noastre: Ve li ci -co Cristina, Pascar Carina şi Gheorghian Cons -tantin, care i-au captivat pe cei prezenţi în sala deconcerte prin energia lor creatoare, printr-o inter-

pretare expresivă şidesăvârşită a cânte-celor populare şicon temporane ucrai - nene, prin mişcarescenică, dând dova-dă de profesionalismîn reprezentareacelor mai frumoaseme lodii po pu lareucrainene.

La finalul con -cer tului, participan-

ţilor implicaţi în program le-au fost acordate diplomepentru merite în susţinereaculturii, limbii, tradiţiilor şivieţii spirituale ucrainene.

Concertul a durat apro -ximativ trei ore, dar ele autrecut pe neobservate, deve-nind pentru cei prezenţi mo -mente unice de trăire sufle-tească, de comunicare şi

unitate între generaţii de ucraineni şinu numai.

În holul Casei de Cultură a Stu -denţilor din Iaşi, publicul spectator aavut posibilitatea să viziteze treiexpoziţii: o primă expoziţie cutablourile pictorilor ucraineni din

diasporă pe care am putut-o prezenta prin amabi-litatea organizatorului taberelor pentru pictoriiucraineni din diaspora, domnul Ivan Bodnar; o adoua expoziţie cu lucrările meşterilor populari şide ouă încondeiate prezentate de familia Gorbanşi studenta Hloşciuc Ionela, membră a organiza-ţiei noastre; o a treia expoziţie cu ziarele şi revis-tele editate de UUR.

Participanţii la acest eveniment au rămas cuimpresii deosebite şi au avut posibilitatea ca încăo dată să se atingă cu corzile sufletului de cuvin-tele profetice ale geniului ucrainean Taras

Şevcenko:Iubeşte Ucraina ta.Iubeşte-o... În timpuri grele,În ultimul minut rămasLui Dumnezeu roagă-te pentru ea.În ziua de 3 aprilie 2017, dl Ievhen Levyţ -

kyi, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ucrainei înRomânia, s-a întâlnit cu primarul municipiuluiIaşi, domnul Mihai Chirica, preşedintele Con -siliului Judeţean Iaşi, domnul Maricel Popa, şicu subprefectul judeţului Iaşi, Bogdan RăzvanAbalaşei.

La întâlniri, s-au discutat aspecte importantecum ar fi: asigurarea nevoilor specifice ale etni-cilor ucraineni; cooperarea transfrontalieră şiregională; cooperarea economică între judeţul

Iaşi şi regiunile Odesa, Cernăuţi şi Vinnyţea dinUcraina; stabilirea relaţiilor de înfrăţire între ora-şele Iaşi, România – Odesa, Ucraina; Iaşi, Ro mâ -nia – Vinnyţea, Ucraina; realizarea unui monu-

ment a lui Taras Şevcenko în judeţul Iaşi; asigu-rarea asistenţei umanitare pentru Ucraina, primi-rea pentru recreere şi odihnă a participanţilorATO şi a copiilor acestora în unele judeţe; coope-rarea culturală, în domeniul turismului etc.

Oficialii români au fost informaţi de parteaucraineană cu privire la semnale referitoare laducerea unui război hibrid de către FederaţiaRusă împotriva Ucrainei.

La aceste întâlniri au participat preşedinteleOr ganizaţiei municipale Iaşi a UUR, Victor Hri -horciuc, şi adjunctul său, Daniel Seredenciuc.

Victor HRIHoRCIUC,preşedintele organizaţiei municipale

Iaşi a UUR

Şevcenko a revenit la Iaşi

Curierul UCRAINEAN14

Cu ocazia împlinirii a 203 ani de la naşterea şia 156 de la moartea poetului naţional ucrainean,Taras Hryhorovyci Şevcenko, ucrainenii din

Banat împreună cu conducerea UUR Timiş, cutoate organizaţiile UUR judeţene, cu dl NicolaeMiroslav Petreţchi, preşedintele UUR şi deputat

în Parlamentul României, şi cu odelegaţie UUR din Bucureşti, dar şicu oficialităţile de la Primăria Lugojşi de la Consiliul Judeţean Timiş, cupreoţii, presa, televiziunea şi radioau luat parte la această mare sărbă-toare. Programul a început la biseri-că, unde preoţii şi invitaţii au luatparte la un parastas în memoria luiŞevcenko. Au urmat, în faţa bustu-lui, depunerea de coroane, discursu-rile oficialităţilor, iar în încheiere,ansamblul „Şovkova trava“ a inter-pretat cântecul „Reve ta stohne“.Taras Hryhorovyci Şevcenko s-anăscut la 9 martie 1814 în satulMorynţi lângă Cerkasy, şi a murit la10 martie 1861 la Sankt-Petersburg.Este considerat eroul luptei de elibe-rare naţională şi socială a Ucrainei.

Partea a doua a manifestării s-adesfăşurat în sala teatrului din Lugojprintr-un moment de poezie şi cân-tec dedicat lui Şevcenko. Au partici-pat elevii de la şcolile din Timiş şiArad, care au recitat poezii şi au cân-tat mai multe cântece pe versurile luiŞevcenko, apoi a urmat un ansambluucrainean din Tulcea. Următorulmoment a aparţinut ansamblului„Huţulii“ din Banat, iar în încheierea cântat „Trio Hrin“. A fost un spec-tacol reuşit, dovadă fiind aplauzele

îndelungate ale celor prezenţi în sală. Partea a treia a acestei mari sărbători a fost

invitaţia celor prezenţi la o agapă frăţească. Unuldintre momentele importante a fost că dl HlebaGheorghe, preşedintele Organizaţiei judeţeneUUR Timiş, şi-a sărbătorit ziua de naştere. Toţicei prezenţi i-au cântat „La multi ani!“ în acom-paniamentul instrumentiştilor prezenţi. La mulţiani, stimate domnule preşedinte!

Ana HRIN

omagierea lui tarasHryhorovyci Şevcenko la Lugoj

La data de 11 martie 2017, cu ocazia aniversă-rii a 203 ani de la naşterea marelui poet ucraineanTaras Şevcenko, geniu al poeziei ucrainene, artistunic prin maniera creaţiei, nu a lipsit nici contri-buţia membrilor Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia – Organizaţia judeţeană Arad şi a elevilor dela Şcoala Gimnazială Tîrnova PJ şi ŞcoalaGimnazială Tauţ, aceştia fiind însoţiţi de profe-sori, învăţători şi de părinţi.

Acţiunea culturală s-a desfăşurat în localitateaPâncota, judeţul Arad. Manifestarea a fost deschi-să de dl Miculaiciuc Gavrilă, preşedintele UUR –Organizaţia judeţeană Arad, împreună cu dnaMaria Sebastian, preşedinte al UUR – Organi -zaţia locală Cermei care au vorbit despre impor-tanţa celui care a fost întemeietorul literaturii şiartei plastice moderne ucrainene şi care s-a luptatpentru eliberarea socială şi naţională a poporuluisău, pentru înfăptuirea idealurilor acestuia.

Despre viaţa şi opera poetului a vorbit dnaprof. Anna Hanţig. În expunerea sa, ea a evocatcontextul istoric în care s-a format şi a trăit TarasHryhorovyci Şevcenko, contribuţia pe care aadus-o la afirmarea culturii şi limbii ucrainene.

În partea a doua a manifestării, elevii claselorI-VIII de la grupul „Nadiia“, pregătiţi de dna

Anna Hanţig şi dna Preda Ileana au prezentat unprogram artistic cu poezii şi cântece din creaţiapoetului Taras Şevcenko. Programul a fost des-

chis de elevii Şcolii Primare Dud cu o scurtăscenetă intitulată „Pro Tarasa“ (DespreTaras) urmată de cel mai îndrăgit cântec alucrainenilor, a cărui măreţie se apropie deaceea a unui imn „Reve ta stohne Dniprşyrokyi“ şi de recitarea poeziei „Lileia“ decătre Kifa Bianca (clasa a V-a) şi PistenMaria (clasa a V-a), iar mai apoi a poeziilor:„Iak by vy znaly panyci“, „Son“, „Dumka“,„I vyris ia na ciujyni“, „Meni trynadţeatyimynalo“, „I zolotoi, i dorohoi“ etc., poezia„Dumy moi“ fiind scrisă pe tema „doruluide patrie“. Departe de patrie, poetul dorea capoeziile sale să fie citite de poporul lui. Oparte din poezie a fost interpretată de grupul„Na diia“.

S-au remarcat şi elevii clasei a IV-a cupoe ziile „Tece voda z-pid iavora“ (PredaAndi), „Îl iubesc pe Şev cen ko“, „Zapovit“etc.

Alături de membrii Or -ganizaţiei judeţene Arad afost prezent Grupul „Molo -di dubky“ din localitateaDragomireşti, judeţul Ti -miş, coordonat de dna înv.Maria Clempuşac, iar maiapoi pentru prima dată înjudeţul nostru, tocmai dinjudeţul Tulcea, grupul„Rybalka“ care ne-au în -cân tat cu cântece dedicatemarelui poet.

Alături de ucraineni s-aaflat şi preşedintele Aso cia -ţiei Învăţătorilor din Ro mâ -

nia, dl Viorel Dolha, împreună cu dl Ioan Pascu,consilier al Consiliului Local Tîrnova, care auţinut să mulţumească conducerii UUR pentru ini-ţiativa de a-l sărbători pe cel care este supranumitclasicul fără pereche şi care a redat poporuluiucrainean identitatea naţională şi geniul ce a con-sacrat dreptul limbii ucrainene la eternitate.

Omagierea lui Taras Şevcenko reprezintă ungest firesc de asumare a unui poet universal înde-plinind parcă „Testamentul“ lui: „Şi când veţi fimai fericiţi / În liberă şi nouă lume,/ Cu glasulbun să v-amintiţi / De viaţa mea şi de-al meunume“.

La sfârşitul programului, dl Gavrilă Micu -laiciuc, preşedintele Organizaţiei arădene a UURa mulţumit în mod cordial tuturor profesorilorcare au depus eforturi pentru ca această activitateculturală să aibă loc, solicitând sprijin şi din par-tea părinţilor, şi din partea celor „în care maicurge sânge de ucrainean“ să participe activ laastfel de manifestări.

prof. Anna HANŢIG

ŞEVCENKO SĂRBĂTORIT LA ARAD

515Curierul UCRAINEAN

Cu ocazia împlinirii a 203 ani de la naştereapoetului Taras Şevcenko, ucrainenii sătmăreniîmpreună cu oaspeţi din Ucraina, oameni de cul-tură, oficialităţi locale şi judeţene, jurnalişti, scrii-tori, poeţi sătmăreni şi alţi invitaţi au asistat ladepunerea de coroane de flori la bustul poetului şiau ascultat alocuţiunile rostite de câteva dintrepersonalităţile prezente la acest eveniment. Bustulpoetului naţional al ucrainenilor, situat în parculde pe bd. Dr. Vasile Lucaciu din Satu Mare, a fostdezvelit în luna iulie 2009 şi este opera sculp -torului sătmărean Radu Ciobanu. Acest evenimenta fost organizat de Liuba Horvat, preşedinteleOrganizaţiei judeţene Satu Mare a UniuniiUcrainenilor din România împreună cu BuciutaVasile, prim-vicepreşedinte şi cu membri aiComitetului UUR Satu Mare.

La sărbătorirea poetului naţional ucraineanTaras Şevcenko, considerat şi eroul luptei de eli-berare naţională şi socială a Ucrainei, au partici-pat: Nicolae Miroslav Petreţchi, preşedinteleUUR şi deputat în Parlamentul României, CristianMariţa, manager public, Instituţia Prefectului,Csaba Pataki, preşedintele Consiliului JudeţeanSatu Mare, Radu Roca, preşedinte – Organizaţiamunicipală PSD, Ciprian Crăciun, consilier local,din Vynohradiv - Rusaniuk Mychailo, preşedinte-le Administraţiei Raionale din Ucraina, MihaiMacioca, preşedinte de onoare al UUR – Orga -nizaţia judeţeană Satu Mare, Miroslav Petreţchi,preşedinte al UUR – Organizaţia judeţeană Mara -mureş, Vynohradiv - Liubka Vitali, preşedinteleConsiliului Raional, Robert Laszlo, directorulCentrului de Conservare şi Promovare a CulturiiTradiţionale Satu Mare, Felician Pop, directorulMuzeului Judeţean Satu Mare, Haiduk Ivan, pri-marul comunei Hija, Ştefan Doboş, primarulcomunei Micula, Monica Sobius, primarul comu-nei Tarna Mare, Călin Durla, inspector şcolargeneral, directorii Şcolii Gimnaziale din Micula,Maria Ana Gabor şi Maria Şteţco şi membri aiComitelui Organizaţiei judeţene şi locale a UURSatu Mare reprezentaţi de Liuba Horvat, preşedin-te şi Vasile Buciuta, vicepreşedinte.

Sărbătorirea poetului naţional Taras Şevcenkoa debutat cu intonarea imnurilor celor două ţări:România şi Ucraina, după care Liuba Horvat, pre-şedintele UUR – Organizaţia judeţeană Satu Marea prezentat invitaţii. În alocuţiunile lor, NicolaeMiroslav Petreţchi, preşedintele UUR şi deputatîn Parlamentul României, Csaba Pataki, preşedin-tele Consiliului Judeţean Satu Mare, RusaniukMychailo, preşedintele Administraţiei Raionaledin Ucraina, Felician Pop, directorul MuzeuluiJudeţean Satu Mare, Mihai Macioca, preşedintelede onoare al UUR – Organizaţia judeţeană SatuMare, au vorbit despre personalitatea poetuluiucrainean Taras Şevcenko, despre faptul că ucrai-nenii sătmăreni îl sărbătoresc pe acest poet ucrai-nean de excepţie.

Csaba Pataki, preşedintele Consiliului Jude -ţean Satu Mare, a menţionat faptul că va acordasprijin ucrainenilor în acţiunile lor pentru păstra-rea limbii şi a tradiţiilor, dar mai ales va susţineviitoarele proiecte româno-ucrainene. MihaiMacioca a subliniat faptul că reprezentanţii Con -si liului Judeţean Satu Mare şi local au finanţat întotalitate, în anul 2009, bustul poetului Taras Şev -

cenko. Menţionăm că acest bust este al treilea dinRomânia. Primul s-a dezvelit la Bucureşti deAmbasada Ucrainei, al doilea la Negostina şi altreilea la Satu Mare.

Nicolae Miroslav Petreţchi, preşedintele UURşi deputat în Parlamentul României a apreciat fap-tul că în fiecare an Cobzarul Taras Şevcenko estesărbătorit de ucrainenii din judeţul Satu Mare şis-a arătat convins că nu există ucrainean care sănu cunoască opera acestui erou naţional al ucrai-nenilor. Un moment emoţionant a fost acela încare Nicolae Miroslav Petreţchi i-a înmânat luiMihai Macioca, preşedintele de onoare al UUR –Orga nizaţia judeţeană Satu Mare, o plachetăcomemorativă, care simbolizează cei 17 ani deactivitate în calitate de preşedinte al filialei sătmă-rene a UUR şi un coş cu flori.

În finalul acestui eveniment, invitaţii au depuscoroane de flori la bustul poetului naţional alucrainenilor, Taras Şevcenko, iar grupul „Mi cu -lean ca“, de la Şcoala Gimnazială din Micula ainterpretat două cântece pe versurile poetului.

La împlinirea a două secole de la naşterea poe-tului naţional al ucrainenilor, scriitorul CamelianPropinatiu scria: „Taras Şevcenko s-a născut la 9martie 1814 la Morynţi (lângă Cer kasy, la sud deKiev), în robie (iobag, şerb), şi moarela Sankt-Petersburg la 10 martie1861. Orfan de ambii părinţi, s-ar fipierdut în mulţimea pitorească, dacăharul nu i-ar fi fost observat de undiacon, în forma talentului pentru pic-tură şi al patimii cititului, desigur şi alprimelor stihuri. Boierul oligarhPavel Engel hardt, socotind că Taras ebun de pictor personal boieroaiceisale, după ce-l biciuieşte, îl dă la şcolide artă, la Vilnius şi la Petersburg.Aici, marele profesor şi pictor roman-tic Karl Briullov (truditor şi la Ca te -drala Sf. Isaac) îi obţine libertatea,inclusiv scoţând bani de la o loterie cu tablouri. Seafirmă ca poet (cele opt poeme ro man tice dinvolumul „Cobzarul“ fixează limba literară ucrai-neană), folclorist şi pictor patriot. În acest sens,remarcăm extraordinarul album de gravuri culocuri istorice naţionale intitulat „Ucraina pito-rească“, extrem de sugestive.

La 5 aprilie 1847, cade odată cu Frăţia SfinţiiKiril şi Metodiu a patrioţilor kieveni şi ajungepro scris simplu soldat la Marea Caspică şi la

Marea Aral, însuşi ţarul Nicolae I îngrijindu-se sănu mai scrie şi să nu mai picteze. Au urmat vreozece ani de chin, cu manuscrise ascunse-n bo -canci. Când scapă de statutul de proscris, e ţinutdeparte de Ucraina, pe la Nijni Novgorod (oraşnumit de sovietici Gorki, loc de exil şi pentru disi-dentul Andrei Saharov). Romanticul poet TarasŞevcenko a scris poezia „Fata vrăjită“, care a de -

ve nit imnul ucrainenilor de pretutindeni. A fostprie ten bun cu poeţii Shelley, Eminescu şiEsenin”.

Unul dintre cele mai reprezentative poeme alelui Taras Şevcenko este „Testamentul“: „De-oimuri, mormânt săpaţi-mi/ Sus pe o colină - /Unde-i stepa nesfârşită,/ Scumpă Ucraină./ Pecâm piile întinse/Niprul între dealuri/Să se vadă,

să se-ascundă/ Vuie tul de valuri…/ Şi-atunci,când o să pia ră/ Duş manii din ţară/ M-oi trezi şivoi ieşi eu/ Din mormânt afară/ M-oi urca eupână-n ce ruri,/Unde Domnul şede,/ M-oi ruga…Da’ pân-atun cea/ În Domnul n-oi crede./ Îngro -paţi-mă, sculaţi-vă, /Jugul nimiciţi-l /Şi cu-al duş-manilor sân ge/ Slo bo da stropiţi-o. / Şi-n familiafrăţească, / Mare şi slăvită/Pomeniţi-mă cu-o vor -bă/ Bună, liniştită“.

Mihai MACIoCA

Poetul naţional ucrainean Taras Şevcenkoa fost sărbătorit şi la Satu Mare

Turiştii care tranzitează municipiul Tulcea, îndrum spre Murighiol, Mahmudia sau Dunavăţ,pot admira noul ,,Obiectiv turistic – satul pescă-resc tradiţional“, având şi o pancartă careîndeamnă la vizitarea acestui obiectiv, cât şi dateprivind modul cum s-a realizat acesta. Merită săte opreşti câteva clipe din drum înainte de avedea Delta, pentru a te documenta despre comu-nităţile deltaice.

Satul pescăresc este amplasat în estul munici-piului Tulcea, vizavi de pădurea Bididia, în zonalacului Zaghen, în stânga şoselei ce duce spreMurighiol, imediat la ieşirea din oraş.

Satul adăposteşte obiective etnografice speci-fic deltaice, reprezentând aşezări rurale lipove-nesti şi ucrainene, care se deosebesc de restulaşezărilor din ţară, iar proiectul s-a realizat dinFonduri Europene pentru Pescuit 2007, la reali-zarea acestuia contribuind Primăria municipiuluiTulcea în parteneriat cu Consiliul JudeţeanTulcea şi Asociaţia Ro-Pescador. Valoarea totalăa proiectului este de aproximativ 5,4 milioane lei,din care 4,4 milioane lei reprezintă valoareafinanţării nerambursabile. Obiectivul este ampla-sat pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi.Pescuitul, fiind ocupaţia principală a locuitorilor

Deltei, conferă specificitate deosebită acesteizone, cu condiţia să fie respectate cu stricteţeregulile de protejare a habitatelor şi resurselornaturale.

Vizitarea acestui obiectiv turistic, îndeamnă larespectarea cu stricteţe a regulilor privind activi-tăţile tradiţionale şi arhitecturale specifice Delteiatât de către oamenii Deltei, cât şi de turişti saucei care vor să investească în Deltă, nepermiţândsă se altereze sau chiar să se piardă valorile cul-turale.

Obiectivul turistic este format din trei aleiprincipale reprezentând cele trei braţe ale Du nă -rii, legate între ele prin alei secundare, iar pe fie-care alee sunt amplasate constructii reprezentati-ve din fiecare localitate aşezată de-a lungulDunării. S-au realizat zece gospodării specificezonei pescăreşti din Deltă, o cherhana specifică(313 mp), un atelier de creaţie unde se pot desfă-şura diverse activităţi, un bufet sătesc cu o supra-faţă de 158 mp (ca unitate de alimentaţie publicăcu specific pescăresc), două mori de vânt dinlemn şi o biserică. Lângă fiecare casă sau cherha-na se pot observa diverse obiecte şi produse spe-cifice pescăreşti.

Şi cum în apropiere se află lacul Zaghen, s-acreat o microdeltă, completând, astfel, tablouldeltaic atât pentru turişti, cât şi pentru cei intere-saţi.

Vasile IASCHIU

MUZEU ÎN AER LIBERLA TULCEA

16 Curierul UCRAINEAN16

Preşedintele Petro Poroşenko a avut o în -tâl nire cu fostul prim-ministru al Marii Bri -tanii, David Cameron.

Şeful statului i-a mulţumit lui DavidCameron pentru poziţia sa activă şi fermă înproblema susţinerii suveranităţii şi integrităţiiteritoriale a Ucrainei.

Preşedintele a apreciat sprijinul financiarşi expertiza Marii Britanii în ceea ce priveşteaplicarea reformelor, antrenarea Forţelor Ar -ma te ale Ucrainei şi ameliorarea situaţieiumanitare în Ucraina.

Părţile au discutat problema contracarăriiagresiunii ruse în Donbas. Este vorba de men-ţinerea regimului sancţiunilor UE împotrivaFederaţiei Ruse ca instrument eficient în asi-gurarea aplicării integrale a Acordurilor de laMinsk şi restabilirii integrităţii teritoriale şisuveranităţii Ucrainei.

Preşedintele Ucrainei a semnat Legea pri-vind ratificarea Acordului de liber schimbîntre Ucraina şi Canada, adoptat de RadaSupremă a Ucrainei la 14 martie 2017.

Acordul a fost semnat la 14 iulie 2016 cuprilejul vizitei prim-ministrului Canadei,Justin Trudeau, în Ucraina.

Din momentul intrării Acordului în vigoa-re, Canada va deschide pentru exportatoriiucraineni 98% din piaţa sa de mărfuri care facobiectul comerţului bilateral. Având în vedere

nivelul diferit al dezvoltării economice şisociale a Ucrainei şi Canadei, părţile vor apli-ca principiul asimetriei obligaţiilor tarifareceea ce va permite ţării noastre să adaptezecomerţul cu această ţară la condiţiile liberuluischimb. Documentul cuprinde o serie denorme şi obligaţii privind măsurile netarifarecare vor contribui la asigurarea accesului lapieţe fără a fi limitat de bariere nejustificateîn comerţ.

Preşedintele Petro Poroşenko i-a felicitatpe militarii Gărzii Naţionale a Ucrainei cupri lejul aniversării a trei ani de la înfiinţare.

„Exact acum trei ani, Garda Naţională adevenit una dintre primele formaţiuni militarecare, într-un moment deosebit de critic, şi-aasumat responsabilitatea apărării suveranităţiiteritoriale şi independenţei statului nostru.Exact cu trei ani în urmă, în primăvara anului2014, aici, nu departe de această piaţă, amavut marea onoare de a participa la depunereajurământului de către primele batalioane aleGărzii Naţionale abia create din care făceauparte tineri din Autoapărarea Maidanului ceau venit aici chiar din Maidan pentru antrena-mente şi plecau direct pe front“ – a spus PetroPoroşenko.

Şeful statului a menţionat: „Chiar în pri-mele lupte, voi aţi dat un aspru examen de pa -trio tism şi de credinţă faţă de jurământuldepus“.

„Dovada aprecierii muncii voastre vitejeştio constituie nu numai recunoştinţa şi nivelulridicat de încredere de care vă bucuraţi dinpartea poporului ucrainean. Garda noastrăNa ţio nală este cel mai des menţionat brand peteleviziunea rusă. Se pare, cel mai popularbrand. A speria copiii cu voi este absurd şinedrept. Dar, dacă bărbaţii ruşi se tem demoarte de voi, dacă vă urăsc atât de mult în -seam nă că voi slujiţi cu onestitate şi devota-ment poporul Ucrainei“ – a subliniat preşe-dintele.

Petro Poroşenko a mai menţionat că atâtpoporul, cât şi conducerea statului dau o înal-tă apreciere contribuţiei militarilor din GardaNaţională în asigurarea securităţii naţionale.1175 de militari din Garda Naţională au fostdistinşi cu înalte ordine de stat. 193 dintremilitari şi-au dat viaţa apărând Ucraina.

General-maiorul Serhi Kulciţkyi şi locote-nentul Bohdan Zavada au primit titlul de Erou

al Ucrainei post-mortem. Toţi cei prezenţi lamaifestare au păstrat un moment de reculege-re în memoria militarilor care au apăratUcrai na cu curaj şi eroism.

„Deprinderile şi priceperea militarilor deprofesie din Garda Naţională, precum şi pa -triotismul înflăcărat al voluntarilor s-au unitîn jurul ideii de apărare a Ucrainei şi de slujirecu devotament a poporului. Voi apăraţi intere-sele statului şi ale cetăţenilor respectând înactivitatea voastră doar legile Ucrainei şi ju -ră mântul militar“ – a spus şeful statului celorprezenţi.

Preşedintele s-a referit şi la tragicele eve-nimente din 31 august 2015, zi în care şi-aupierdut viaţa patru soldaţi din Garda Naţio -nală. „Nu s-a întâmplat pe front unde duşma-nul este cunoscut, ci lângă zidurile Ra deiSupreme a Ucrainei, în Piaţa Consti tuţiei,unde aceştia au fost omorâţi cu grenade deoameni îndobitociţi de politicieni fără scrupu-le care se declarau „patrioţi“. Ei sunt acumjudecaţi. În schimb politicienii respectivi sesimt în continuare confortabil, apar la diferiteposturi TV şi cântă în corul „alegerilor antici-pate“ – a adăugat el.

Potrivit afirmaţiilor Preşedintelui, GardaNaţională a asigurat, în aceşti trei ani, ordineapublică în timpul desfăşurării a 3600 de ac -ţiuni. El a adus mulţumiri militarilor pentruprofesionalismul, nervii de fier şi răbdarea decare au dat dovadă, în ultimele câteva luni, cuprilejul asigurării ordinii publice la mitinguri:„Când organizatorii şi participanţii vă provo-cau şi, practic, vă obligau să recurgeţi la forţă.Iar voi v-aţi abţinut şi aţi asigurat, prin toatemetodele legale, ordinea în diverse oraşe aleUcrainei“.

„Rusia a înţeles de mult că Ucraina nupoate fi ocupată uşor din afară. De aceea, eadepune mari eforturi pentru a-i învrăjbi peucraineni, pentru a submina Ucraina din inte-rior. Dacă va reuşi sau nu acest lucru depindenu numai de conducerea statului şi de politi-cieni, ci, în mare măsură, de voi, de rezistanţavoastră, de patriotismul vostru, stimaţi eroi aiGăr zii Naţionale a Ucrainei“ – a subliniatPetro Poroşenko.

Preşedintele a menţionat că Garda Na -ţională a Ucrainei este considerată de ucrai -neni drept garantul repsectării ordinii publiceşi a legilor, al edificării unui stat suveran,democratic şi de drept după modelul euro-pean.

Şeful statului a urat militarilor din GardaNaţională a Ucrainei noi realizări şi succeseîn lupta pentru inviolabilitatea, suveranitateaşi integritatea teritorială a Ucrainei, bunăsta-re, înţelegere şi dragoste în familie, pace şiprogres pe binecuvântatul pământ ucrainean.

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Întâlnirea preşedinteluiPetro Poroşenko cu

fostul prim-ministru alMarii Britanii,

David Cameron

Ucraina a ratificatAcordul de liber

schimb cu Canada

Aniversarea a trei ani de la crearea GărziiNaţionale a Ucrainei