REVITALIZAREA UNEI ZONE PRIN INSERÞIA UNEI ...fapt, ne aparþine din ce în ce mai puþin, pe mãsura trecerii timpului. Oraºele în care trãim, scenele eforturilor noastre zilnice,

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 228899

RREEVVIITTAALLIIZZAARREEAA UUNNEEII ZZOONNEE PPRRIINN IINNSSEERRÞÞIIAA UUNNEEII CCOOMMPPOONNEENNTTEE FFUUNNCCÞÞIIOONNAALLEEDDIINN SSFFEERRAA CCUULLTTUURRAALLÃÃ:: TTEEAATTRRUULL // RReevviittaalliissaattiioonn ooff aann AArreeaa bbyy IInnsseerrttiioonn ooff aaFFuunnccttiioonnaall EElleemmeenntt ooff tthhee CCuullttuurraall SSpphheerree:: tthhee TThheeaatteerr

ªef lucrãri dr. arh. / Assist. Prof. PhD Arch. MMaaggddaalleennaa SSTTÃÃNNCCUULLEESSCCUU

RREEZZUUMMAATT

În prezentarea de faþã, încerc sã surprind o viziune nouã cestã la baza unor proiecte ºi propuneri ce încorporeazã ideiîndrãzneþe de intervenþie, prin prezentarea succintã acâtorva eexxeemmppllee rreecceennttee de intervenþie în spaþiul urban, cuintegrarea unor clãdiri de teatru sau a altor construcþii ceadãpostesc funcþiuni culturale necesare sau oportune,pentru revitalizarea ºi dezvoltarea zonelor respective caspaþii civice cu veritabile ºi multiple atracþii pentru public.Modul de evoluþie al oraºului contemporan genereazã îninteriorul acestuia spaþii neutilizate, uitate, zone de fracturãce devin adevãrate bariere în teritoriu, zone de vidfuncþional.Patrimoniul arhitectural ºi urban, în complexitatea luiculturalã, educativã, socialã ºi economicã, constituie oresponsabilitate a întregii comunitãþi internaþionale ºi afiecãrei naþiuni în parte. Gradul de civilizaþie al uneicomunitãþi este relevat ºi de modalitatea prin care îºiasigurã protecþia, conservarea ºi punerea în valoare apropriului tezaur istoric ºi cultural, fãcând apel la un sisteminstituþional, legislativ, financiar ºi formativ, raþional ºiînchegat adaptat specificului sãu ºi înscris preocupãrilorcontemporane de amenajare urbanã ºi teritorialã.

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: teatru, scenã, neconvenþional, conversiaclãdirilor industriale, inserþii temporare

AABBSSTTRRAACCTT

In the current presentation I am trying to capture arenewed vision of projects and proposals which containaudacious ideas of intervention by the brief introduction ofrreecceenntt eexxaammpplleess of intervention in urban space, theintegration of theater buildings or other structures whichrepresent necessary or opportunistic cultural functions forthe revival and development of certain areas as civic spaceswith genuine and numerous attractions for the public.The evolution of the contemporary city generates unused,forgotten spaces and fractured zones which become realbarriers in the field, zones of functional void. The urban andarchitectural heritage, in its cultural, educational, social andeconomic complexity represents the responsibility of theentire international community and of each nation. Thelevel of civilization of a certain community is emphasized bythe method used for ensuring protection, conservation andthe enhancement of personal historical and culturalthesaurus using an institutional, legislative, financial andformative, rational and well defined system, adapted to theparticularities and related to the contemporarypreoccupations of urban and territorial improvement.

KKeeyywwoorrddss:: theater, scene, unconventional, conversion ofindustrial buildings, temporary insertions

[email protected]

Crizele industriale succesive, ce scurtcircuiteazãdezvoltarea mondialã începând cu anii 70’ dau o

recompensã nesperatã1 oraºelor. Aceasta constã într-o uriaºã cantitate de terenuri eliberate de funcþiuni,amplasate în centrele oraºelor vechi, terenuri ce pot fiutilizate cu scop public sau privat, în contextulcreºterii deficitului de spaþii libere, ca urmare adezvoltãrii imobiliare intense ºi continue.Noi ca cetãþeni, deþinem un teritoriu comun care, înfapt, ne aparþine din ce în ce mai puþin, pe mãsuratrecerii timpului. Oraºele în care trãim, sceneleeforturilor noastre zilnice, lumea rutinei noastre ºiharta obligaþiilor ºi a plãcerilor se fragmenteazã îndomenii limitate. Este un conflict ce existã de mulþiani prin care sfera publicã este înghiþitã de spiralaprivatului cu mare vitezã.Scenele desfãºurãrii procesului de dezvoltare pot fiîncadrate în trei categorii: - terenuri libere de construcþii reprezentând vidurinumeroase existente în þesutul istoric al oraºelor,- zone industriale dezafectate,- spaþii urbane publice, parcuri, zone verzi,deschideri cãtre oglinzi de apã, situri arheologice, etc.În toate aceste trei categorii se propune dezvoltareabazatã pe inserarea unei funcþiuni culturale - spaþiude teatru, ce ar oferi oportunitãþi de evadare,experimentare, de apropiere a spaþiului, comunicarecu semenii, diversitate, relaþionare cu natura.Atât intervenþia urbanisticã, cât ºi cea funcþionalãtrebuie cântãrite cu mare atenþie ºi rãspundere, astfelîncât concluziile transpuse în spaþii de arhitecturã,reprezentând intervenþii importante pentru oraº pe omare unitate de timp, sã reprezinte opþiunea corectã,profund profesionalã.Studiul privind optimizarea acestor spaþii se va axa peo radiografie complexã a tuturor parametrilor privindimplicarea într-o acþiune asemenea amploare,responsabilitatea fiind împãrþitã de un grup despecialiºti în multiple domenii, chemaþi sã dea un

229900 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

The successive crises, which interfere negatively withthe worldwide development starting with the 70s,

offer an unexpected reward1 for the cities. It consistsin a great amount of free domains placed in the oldcity centers, which can be used wite deficiency of free spaces, as a result of intense andcontinuous real estate development. As citizens, wehold a common territory that is, in fact, belonging tous less and less as time goes by. The cities we live in,the stages of our daily efforts, the world of routineand the map of obligations and pleasures arefragmented in limited fields. It is long term conflictthrough which the public turns into private rapidly.

The development process stages can be classified intothree categories:- vacant lands for constructions representingnumerous voids existent in the weaving history ofcities;- disposed industrial areas;- public urban spaces: parks, green areas, openings towater, archaeological sites etc.In all three categories it is proposed the developmentbased on the insertion of a cultural function – theaterspaces, which offer break away, experimentallyopportunities of getting closer, communication,diversity and relating with nature. Both urban andfunctional interventions must be thought of withgreat attention and responsibility, in order toconclude correctly and professionally to architecturalspaces because they represent long term changes.The study regarding the optimization of these spaceswill focus on a comprehensive scan of all parametersof implication for an action of such scale, theresponsibility being given to a great number ofspecialists in different fields of study invited to provetheir professionalism by selecting the most viableanswer for the proposed development.The proposed scenarios represent narrations of urban

adevãrat examen de profesionalism, prin selectarearãspunsului cel mai viabil pentru dezvoltarea propusã.Scenariile propuse sunt naraþii ale posibilitãþilorurbane ºi au nevoie de dezvoltatori, actori ºi autori;prin colaborarea strânsã într-o echipãpluridisciplinarã, se culeg ºi se organizeazãinformaþiile, se combinã diferite straturi spaþiale,astfel încât sã conducã la decodificarea zoneistudiate, în vederea realizãrii unei strategii deconectare a sitului la spaþiul social ºi urban limitrof.Fie cã este vorba de situri istorice afectate deintervenþii ulterioare, de situri cu personalitateambientalã sau stilisticã bine conturatã, sau de situricomplet destructurate, planificarea ºi proiectareaspaþiului urban ºi arhitectural ar trebui sã aibã învedere crearea unui cadru propice asigurãriiidentitãþii locale, sentimentelor de apartenenþã la unloc ºi nu în ultimul rând, al unui cadru de viaþãadaptat secolului în care trãim.

Ca strategii folosite, sã punctãm trei moduri deintervenþie dferite: - abordarea unei mmaanniieerree ddiissccrreettee ddee iinntteerrvveennþþiiee ceoferã un fond neutru din care sã se desprindãelementele valoroase, (vezi exemplul New TheatreBruxelles cu o intervenþie într-un sit amplasat întrefronturi constituite),- un mod ce ppootteennþþeeaazzãã llooccuull rreessppeeccttiivv,, aassiigguurrâânnddccoonnttiinnuuiittaatteeaa, (vezi exemplul Agora Theatre Olanda,cu o intervenþie într-un sit amplasat pe fosta piaþãcomercialã, pe locul unde exista o clãdiremultifuncþionalã ce conþinea o bibliotecã, un teatru sipiscinã, dar care a fost demolatã în 2004)2 precum ºi - un mod de ooppeerraarree îînn ffoorrþþãã ccaarree ssãã iinnttrree îînn ddiiaallooggccuu llooccuull ººii ssãã--ll rreessccrriiee ssaauu ssãã--ll rreeiinntteerrpprreetteezzee (veziexemplul Guthrie Theatre Minneapolis3, cu ointervenþie pe un sit al unui fost complex de silozuri,amplasat pe malul Râului Mississippi, intervenþie ceoferã o spectaculoasã promenadã precum ºi o vederepanoramicã asupra întregii zone industriale).


possibilities and need developers, actors and authors;with a close collaboration in a multidisciplinary theinformation is gathered and organized, combiningdifferent spatial layers resulting to the decoding ofthe studied are towards a strategy to connect the siteto the adjacent urban and social space. Whether ahistoric site affected by further interventions; siteswith well defined ambient or stylistic personality orsites with no structure, the planning and designing ofurban and architectural space should considercreating a framework to ensure local identity, feelingof belonging and not least, a framework adapted tothe century we live in.

As used strategies, we point three ways of differentintervention:- A ddiissccrreeeett mmaannnneerr ooff iinntteerrvveennttiioonn offering aneutral base from which valuable elements can bedetached, (example: “New Theater”- Bruxelles wherethe intervention has been made in a site situatedbetween buildings)- A manner which hhiigghhlliigghhttss tthhee ppllaaccee,, aassssuurriinnggccoonnttiinnuuiittyy (example: “Agora Theater” – Holland, builtin 20042, situated on the site of an ex-market, wherethere used to be a multifunctional building containinga library, a theater, a pool)- A manner ooff ffoorrccee ooppeerraattiinngg,, iinn oorrddeerr ttoo iinntteeggrraatteeaanndd rreewwrriittee oorr rreeiinntteerrpprreett tthhee ppllaaccee (example:“Guthrie Theater” – Minneapolis3, with anintervention on a site of an ex-silo complex, on theriverside of Mississippi River, intervention which offersa spectacular promenade and a panoramic view overthe whole industrial zone).


Agora Theatre, Olanda.

O intervenþie într-un sit amplasat pe fostapiaþã comercialã, pe locul unde exista oclãdire multifuncþionalã ce conþinea obibliotecã, un teatru si piscinã, dar care a fostdemolatã în 2004 / An intervention in a siteplaced on an ex-market, a multifunctionalbuilding including a library, a theatre and apool, demolisehed in 2004

Sursa / Source: Architecture and Urbanismnr. 408 din 04/2009

Inserþie urbanã New Theatre, Bruxelles, 2003:plombã urbanã între douã calcane, cu ieºirela douã strãzi adiacente. / Urban insertionNew Theatre, Brussels, 2003: urban infillbetween two blind walls, with exit into twoadjacent streetsAutori: B-Architecten

Guthrie Theatre, MinneapolisAutor: Jean Nouvel

Oricare ar fi strategia folositã se pune accent pecontinuitatea unei culturi, ca proces de transformarepermanentã prin asimilarea noului; arhitectulgândeºte spaþii ce conþin viaþã, de aceea criteriul debazã trebuie sã fie permanentã schimbare;necesitatea redefinirii continue a spectacolului deteatru, a spaþiilor de teatru, este modalitatea de aasigura pprroolliiffeerraarreeaa aacceessttuuii ggeenn ddee aarrttãã îînn vviiiittoorr.Fãcând referire la situaþia existentã în domeniulteatral din România, subliniind pprroobblleemmeellee mmaajjoorree aalleessppaaþþiiiilloorr ddee tteeaattrruu din Bucureºtiul începutului de secolXXI, studiul surprinde o serie de aassppeeccttee: -- Un nnuummããrr iinnssuuffiicciieenntt ddee ssããllii ddee tteeaattrruu eexxiisstteennttee,dintre care mmaajjoorriittaatteeaa nnuu pprreezziinnttãã fflleexxiibbiilliittaattee ssaauuaaddaappttaabbiilliittaatteeaa llaa cceerriinnþþeellee rreeggiizzoorraallee mmooddeerrnnee; -- VVeecchhiimmeeaa ccllããddiirriilloorr eexxiisstteennttee prezintã o realãîngrijorare, deoarece o mare parte necesitãconsolidare, nefiind sigure pentru public (TeatrulNottara, Teatrul Mic ºi Foarte Mic, etc.) -- DDiimmeennssiiuunneeaa tteemmppoorraallãã a clãdirilor de teatru(ocuparea sãlilor existente pe parcursul unei zile,sãptãmâni, lunar, anual), capacitatea sãlii corelatã cucererea de bilete,-- Confruntarea cu iinnssuuffiicciieennþþaa ffoonndduurriilloorr destinateculturii ºi cu o iinneexxiisstteennttãã ssttiimmuullaarree aa aannggrreennããrriiiiiinnvveessttiittoorriilloorr pprriivvaaþþii ccããttrree ccuullttuurrãã, duce în perioada dedupã revoluþia din decembrie 1989, la apariþia unuinumãr infim de sãli noi de teatru, chiar ºi acestea fiinddin cadrul conversiilor funcþionale ºi nu a clãdirilornoi; Care ar putea sã fie modalitatea lor de rezolvare?Arhitectura are menirea de a da rãspunsuri laprovocãrile ºi problemele prezentului; acesta estepoarta inevitabilã cãtre viitor, iar viitorul depinde defelul în care ºtim ºi putem sã rezolvãm problemeleprezentului.Vãdit este faptul cã investitorii nu ºi-au canalizatinvestiþiile cãtre un segment de piaþã relativ redus caºi numãr al utilizatorilor: spectatorii de teatru; aceºtia


Whichever strategy used the accent is upon thecontinuity of a culture as a process of permanenttransformation by assimilating the new; the architectthinks of spaces containing life, so the main criteriamust be perpetual change; the necessity ofcontinuous redefining of a theater play, if theaterplaces is the method that assures tthhee pprroolliiffeerraattiioonn oofftthhiiss kkiinndd ooff aarrtt iinn ffuuttuurree.Referring to the present situation in the Romaniantheater field, emphasizing the mmaajjoorr pprroobblleemmss oofftthheeaatteerr ssppaacceess in the XXI century’s Bucharest, thestudy marks a series of aspects:-- SSmmaallll nnuummbbeerr ooff tthheeaatteerr hhaallllss,, of which tthheemmaajjoorriittyy ddooeess nnoott pprreesseenntt fflleexxiibbiilliittyy aanndd aaddaappttaabbiilliittyyttoo tthhee ddiirreeccttiinngg rreeqquuiirreemmeennttss;;-- TThhee aaggee ooff tthhee eexxiissttiinngg bbuuiillddiinnggss represent a realconcern because a great part needs reconsolidationnot being safe for the public (“Nottara” Theater, “TheSmall” Theater) -- TThhee tteemmppoorraall ddiimmeennssiioonn of the theater buildings(occupancy of the existing halls during days, weeks,months or years) the capacity of the halls beingcorrelated with the ticket request. -- The confrontation with the iinnssuuffffiicciieenntt ffuunnddssdestined to culture and with an iinneexxiisstteenntt ssttiimmuullaattiioonnooff iinnvveessttiinngg iinnttoo ccuullttuurree, which led, after therevolution in December 1989 to the apparition of asmall number of new theater halls, these being partof the functional conversions, not part of newbuildings.Which could be the way of solving these problems?Architecture has the fate of giving answers to thechallenges and problems of the present; it is theinevitable gate to the future and the future dependson the way we solve the problems of the present. It isobvious that the investors did not invest into a marketsegment relatively reduced as number of users: thetheater spectators, a particular category of citizens,intellectuals with medium wages, with a cultural

sunt o categorie particularã a populaþiei ºi anumeintelectuali cu venituri medii, cu o pregãtire culturalãabsolut necesarã pentru a aprecia spectacolul deteatru, dar ºi cu buget de timp suficient pentru a sebucura de „magia” intrãrii în acest joc. Deci pur dinraþiuni de mmaarrkkeettiinngg, nu se întrevãd investitori înteatre. PPoolliittiicc, nu se întrevede o înclinaþie de implicare100%, aºa cã se sperã la apariþia unor ppaarrtteenneerriiaatteeîînnttrree aaddmmiinniissttrraaþþiiiillee llooccaallee ººii iinnvveessttiittoorrii ppaarrttiiccuullaarrii, fieei oameni de teatru sau doar iubitori ai acestuia.Planul de acþiune doreºte selectarea printr-o bunãgândire managerialã, a acþiunilor ºi termenelor derealizat pânã la atingerea scopului, clãdirea de teatrua viitorului. Sã nu uitãm cã pentru procesul dedezvoltare strategicã, importanþi sunt ooaammeenniiii ººiiiiddeeiillee,, pentru cã astfel se vor putea dobândiiinnffrraassttrruuccttuurraa ººii ffoonndduurriillee..Am propus în continuare, evidenþierea unor posibileaammppllaassããrrii vviiiittooaarree de spaþii de teatru în Bucureºti,aducând în prim plan câteva ssttuuddiiii ddee ccaazz,, grupate pemai multe categorii: 1. ssppaaþþiiii eexxiisstteennttee -- pprrooggrraamm ddee rreeaabbiilliittaarree,,ccoonnssoolliiddaarree,, mmooddeerrnniizzaarree aa ssããlliilloorr ddee tteeaattrruu (acestanu face obiectul expunerii de faþã);2. ccoonnvveerrssiiaa uunnoorr ssppaaþþiiii eexxiisstteennttee,, aavvâânndd aalltteeddeessttiinnaaþþiiii,, îînn ssppaaþþiiii ddee tteeaattrruu;3. iimmppllaannttaarreeaa uunneeii ccllããddiirrii nnooii ddee tteeaattrruu îînnttrr--uunnaammppllaassaammeenntt lliibbeerr;4. ssppaaþþiiii tteemmppoorraarree ddee tteeaattrruu,, îînn llooccaaþþiiii nnoonn--ccoonnffoorrmmiissttee;Prin implicarea politicului în realizarea unor direcþii ºitendinþe posibile de dezvoltare a Bucureºtiului cum arfi: reabilitarea ºi valorizarea la potenþial maximcultural, turistic ºi comercial al cceennttrruulluuii iissttoorriicc,potenþarea ttrraasseeuulluuii RRââuulluuii DDââmmbboovviiþþaa prinamplasarea de dotãri culturale ºi de divertisment,crearea de noi poli de atracþie pentru populaþie prinedificarea unor cceennttrree ccoommuunniittaarree ººii ccuullttuurraallee îînnffiieeccaarree ccaarrttiieerr,, accentuarea aaxxeeii nnoorrdd--ssuudd ddee


knowledge which is absolutely necessary in order toevaluate a theater play, but also with the enoughamount of money to enjoy the “magic” of the game.So purely because of mmaarrkkeettiinngg aspects, there are noinvestors in the theater field.PPoolliittiiccaallllyy, there is no sign of 100% implication, so wecan only hope for mmeemmbbeerrsshhiippss bbeettwweeeenn llooccaallaaddmmiinniissttrraattiioonnss aanndd pprriivvaattee iinnvveessttoorrss.. The action planproposes the selection of actions and terms that leadto the creation of the future theater building by agreat managerial thinking.It is to be noted the fact that for the strategicallydevelopment process, the most important are theppeeooppllee aanndd tthhee iiddeeaass, being able to achieve theiinnffrraassttrruuccttuurree aanndd ffuunnddss.Furthermore, I propose the highlighting of possibleffuuttuurree ppllaacceemmeennttss of theater buildings in Bucharest,bringing forward several ssttuuddyy ccaasseess, grouped indifferent categories:1. Existent establishments – program ofrehabilitation, consolidation and modernization oftheater halls (not the object of the currentpresentation);2. The conversion of existent spaces, having otheruses into theater spaces;3. The construction of new theater buildings in freeemplacements;4. Temporary theater spaces in non conformistlocations.Involving the politics into achieving directions andpossible trends of development in Bucharest as: therehabilitation and harnessing at maximum cultural,tourism and commercial potential of the hhiissttoorriiccaall cciittyycceenntteerr, the rreevvaalluuaattiioonn ooff DDââmmbboovviiþþaa RRiivveerr by placingcultural and entertaining spaces, the creation of newattraction poles for the population by establishingccoommmmuunniittyy aanndd ccuullttuurraall cceenntteerrss iinn eevveerryy ddiissttrriicctt, theemphasis ooff nnoorrtthh--ssoouutthh aaxxee ooff ccuullttuurraall ttoouurriissmmddeevveellooppmmeenntt through the promotion of cultural

ddeezzvvoollttaarree aa ttuurriissmmuulluuii ccuullttuurraall prin dezvoltareaspaþiilor de culturã ºi implicit de teatru existente cuprecãdere pe aceastã direcþie, atragerea populaþieicãtre activitãþi în aer liber, prin aammeennaajjaarreeaa pprroovviizzoorriieeîînn ppaarrccuurrii aa uunnoorr iinnssttaallaaþþiiii ccee ppeerrmmiitt rreepprreezzeennttaaþþiiii ddeetteeaattrruu,, reevaluarea fondului construit existent ºirreeccoonnssiiddeerraarreeaa ccllããddiirriilloorr nneeffuunnccþþiioonnaallee, permitepunerea în discuþie ºi a eventualelor investiþii în spaþiinoi de teatru.Sã urmãrim câteva exemple consacrate la nivelmondial în ceea ce priveºte transformarea în spaþii deteatru a unor spaþii existente cu funcþiuni diverse:

- Teatrul Schaubühne, Berlin, 1975 – conversia unorhale industriale;- Théâtre des Quartieres, Ivry, 1972 – conversia unuidepozit horticol abandonat; - Teatru în Pittsburg, SUA, 1979 – conversia uneibiblioteci publice construite în 1889;- Teatru ºi centru cultural în Hamburg, Altona, 1977– conversia unei cartuºerii vechi de 130 de ani; - Teatru în Bremen, Germania – conversia unorabatoare dezafectate;- Théâtre National de Strasbourg – conversiagrajdurilor ºi manejului municipal, datând de lamijlocul secolului XVIII;- Théâtre de la Compagnie, Paris, arh. Natalini –conversia unui pasaj pietonal acoperit, a unei vechicapele ºi a unei curþi interioare;- Theatre de Grenvilliers, Paris – conversia unei sãlide bal din 1934.- Teatru Mermaid din Londra, arh. Devereux ºiDavies – conversia unui mic depozit de mãrfuri;- Teatru în Copenhaga, Danemarca – conversia unuirezervor de gaz (gazometru) cu diametrul de 47metri; - Teatru ºi complex cultural în Boston, SUA –conversia unei cyclorama din 1884


spaces and already existent theaters, attractingpeople to open spaces activities by designingtteemmppoorraarryy eessttaabblliisshhmmeennttss wwhhiicchh aallllooww tthheeaatteerr ppllaayyssiinn ppaarrkkss,, the revaluation of the already existent fundsand the rreeeessttaabblliisshhmmeenntt ooff nnoonnffuunnccttiioonnaall bbuuiillddiinnggss,allow eventual investments for new theater spaces.

Let us follow some worldwide acknowledgedexamples of conversion of existent buildings andspaces with other functions:

- „Schaubühne” Theater, Berlin, 1975 – conversionof industrial buildings ;- „Théâtre des Quartieres”, Ivry, 1972 – conversionof an abandoned horticultural warehouse; - The Theater from Pittsburg, SUA, 1979 –conversion of a public library built in 1889;- Theater and Cultural Centre of Hamburg, Altona,1977 – conversion of an old cartridge factory formthe 1840’s; - Theater from Bremen, Germania – conversion ofdisused slaughterhouses ;- „Théâtre National de Strasbourg” – the conversionof stables and municipal arena dating from the mideighteenth century;- „Théâtre de la Compagnie”, Paris, arh. Natalini –the conversion of a covered walkway, an old chapeland an inner courtyard;- „Théâtre de Grenvilliers”, Paris – conversion of aballroom from 1934;- „Theater Mermaid”, London, arh. Devereux ºiDavies – converting a small deposit of goods;- „Theater Copenhagen”, Denmark – the conversionof a gas tank with a diameter of 47 meters;- Theater and Cultural Complex of Boston, SUA –conversion of a cyclorama from 1884.


Sursa / Source: Techniques & Architecture nr. 353/1982


Théâtre des Quartieres, Ivry, 1972


Teatru ºi centru cultural în Hamburg, Altona, 1977

Teatru în Pittsburg, SUA, 1979


Teatru ºi complex cultural în Boston, SUA

Gãsirea unor soluþii manageriale la nivel deadministraþie publicã localã, organizaþii non-guvernamentale sau trupe de profesioniºti ºi oamenide teatru, prin coordonarea iniþiativei publicecombinate cu cea privatã, poate conduce la aplicareaacestor modele, sau a altora, folosind acelaºiprincipiu.Fiindcã din exemplele expuse anterior reiese cã înpractica internaþionalã, cele mai inventive soluþii deteatre moderne au fost generate de posibilitateagãsiri potenþialului teatral în spaþii total non-conformiste, sã marcãm aceastã tendinþã prinexemple din Bucureºtiul contemporan. Conversia zonelor ºi a clãdirilor industrialedezafectate din interiorul oraºului prin reciclareafondului construit ºi conversia spaþiilor care sepreteazã, în spaþii de teatru, poate fi o strategie deviitor adoptatã la nivelul administraþiei locale. Sã enumerãm câteva potenþiale subiecte deconversie, lista nefiind exhaustivã: - Uzinele Chimice Române – ªoseaua Panduri- Fosta Vamã de Mãrfuri – Str. Tudor Vladimirescu- Hale industriale pe Bulevardul Iuliu Maniu dinMilitari, lângã Universitatea Politehnicã- Uzina Electricã Filaret- Hale de depozitare ale fostei GospodãriiComunale – Str. Berzei, etc - Zona industrialã dezafectatã - Obor

Putem prefigura ºi în Bucureºti apariþia unorintervenþii ca cea din exemplul conversiei unor spaþiiindustriale în Berlin – Schaubühne – 1981, cu multipleposibilitãþi de amenajare a sãlilor de teatru. Dacã vorbim despre iinnsseerraarreeaa uunnoorr ccllããddiirrii nnooii ddeetteeaattrree, am încercat sã conturez un suport pentruintuirea naturii acestor spaþii de spectacol în viitor; nudoresc sã încerc o definire exactã limitativã. Modelelepropuse genereazã mai degrabã o “stare” spaþialã deprincipiu, decât un spaþiu fizic materializat. Înimaginarea spaþiilor de teatru, consider mai


Finding managerial solutions at local publicadministration level, non-profit organizations orprofessional groups and theater persons, bycoordinating the public and private initiative can leadto the appliance those models or others that use thesame principle. The examples presented previouslyshow us that in the international practice the mostoriginal solutions of modern theaters had beengenerated by the possibility of finding potential in themost non-conformist spaces. We can mark someexamples of spaces from the contemporaryBucharest. The conversion of spaces, disusedindustrial buildings and other possible places intheater spaces can represent a futuristic strategy forthe local administration.Some examples of conversion subjects (the list notbeing exhaustive):- Romanian Chemical Plants, Panduri Road;- Former Custom of Commodities, TudorVladimirescu Street;- Industrial Market Houses on Iuliu ManiuBoulevard, Militari, near Polytechnic University;- Power Plant Filaret;- Storage Halls on the former Household Utilities,Berzei Street; - isused industrial area, Obor.We can foreshadow the appearance of interventionslike the conversions of industrial spaces in Berlin -Schaubühne – 1981 with multiple possibilities ofarranging theaters.Regarding the iinnsseerrttiioonn ooff nneeww tthheeaatteerrss, I have triedto highlight a support for getting the nature of thoseshow spaces in future; I do not want to try a limited,exact definition. The proposed modes generate aspecial state of principle, more than physical,materialized space. Imagining the theaters, ratherthan geometric configuration, I consider moreimportant the dimension offered by the monument intime and the dimension of multiple possibilities of

importantã decât de configuraþia sa geometricã,dimensiunea datã de miºcarea în timp, dimensiuneaposibilitãþilor multiple de configurare generatoare deevenimente teatrale (vezi exemplele: Centru CulturalBodo - Norvegia, Teatru ºi Centru comercial -

Australia)4.Un registru extrem de lãrgit devine disponibil echipeimultidisciplinare, aducând spectatorului conºtiinþafaptului cã sunt posibile în perspectiva viitorului ºi alteccããii ddee aaccþþiiuunnee ppeennttrruu uupp--ggrraaddee pprriinn iinnsseerraarreeaa uunneeiiffuunnccþþiiuunnii ccuullttuurraallee:- Se structureazã ideea de coajã-anvelopantã aclãdirii de teatru, ce protejeazã funcþiunile interioare,fiind abordatã pe criterii ecologice.- Aspectul exterior poate fi extrem de variat, lalatitudinea arhitectului, pe baza unor studii deintegrare în context- Spaþiul de primire minimalizat ca ºi suprafaþã, darcare sã integreze toate facilitãþile necesare - Aspect interior al spaþiilor publice, configuratplastic ºi estetic, dupã criterii arhitecturale- „Cutia de Teatru” – Black Box integral la dispoziþiaregizorului, cu posibilitãþi multiple de modificare araportului salã-scenã, spaþiu de joc-spaþiul

spectatorilor5

- Dotarea cu tehnologie de scenã de ultimãgeneraþie în corelaþie cu amploarea tipului de teatru - Corelarea optimã între capacitatea sãlii ºi tipulevenimentului, permiþând variabilitatea - Amplasarea: fixã versus: mobilitate, tipizare,itinerariu- Transformarea acoperiºurilor în spaþii publice- Sunt preferate structuri uºoare sau modulare,decât cele clasice, greoaie - Reducerea cheltuielilor de investiþie ºi deexploatare a spaþiilor de teatru- Minimalizarea sau anularea spaþiilor dedepozitare a costumelor, decorurilor, mutarea lor în


configuration that generate theater events (ex:Cultural Centre of Bodo – Norway; Theater and

Commercial Centre of Australia)4.An extremely large register becomes available to

the multidisciplinary team, bringing up to thespectator the fact that in the future perspective thereare possible wwaayyss ooff aaccttiioonn ffoorr uupp--ggrraaddeess bbyy iinnsseerrttiinnggccuullttuurraall ffuunnccttiioonnss::

-- structuring the idea of enveloped shell of thetheater building which protects interior factors, beingapproached on ecological criteria- the exterior aspect can be extremely various,regarding the architect’s vision, based on integratingstudies- minimal surface of the entrance space, equippedwith all the necessary facilities- interior aspect of public spaces configuredplastically and esthetically after architectural criteria- “Theater Box” – Black Box for the producer, withmultiple possibilities of modification of the hall-scene

ratio5

- fully equipped with latest technology stagescorrelated to the scale of the theater- optimal correlation between the theater hall andthe type of the event- fixed location versus mobile location- converting roofs into public spaces- modular, light structures preferred over the heavy,classical ones- reducing the investment costs and researching fortheater spaces- decreasing or canceling storage spaces forcostumes and décor, moving them to other specialplaces with low cost - adding collateral, cultural or leisure functions as

alte spaþii specializate, mai necostisitoare.- Completarea cu funcþiuni colaterale, culturale saude loisir, precum ºi cu activitãþi experimentale ºicontrabalansarea diverselor ritmuri ale utilizatorilorastfel încât exploatarea clãdirii sã fie intensivã peîntreaga duratã de timp- Imaginea teatrului este dãruitã urbanului ºi seconstituie ca marcã a oraºului, zonei, sau a trupei careo utilizeazã. Sã vizualizãm câteva prefigurãri posibile de spaþiinon-conformiste, temporare de teatru: pieþele,strãzile pietonale, pasajele comerciale, parcurile,siturile arheologice sau monumentele pot deveni

“scene” neconvenþionale6 pe care se pot interpretapiese de teatru, mai ales cã putem prevedeapotenþiale inserþii temporare, neinvazive, bazate pestructuri uºoare asemenea celor folosite ºi pentru


well as other experimental activities andcounterbalancing the various rhythms of users so theexploitation can be intensive throughout the wholeperiod of time- theaters giving the urban space a better imageand representing a city symbol.

Visualizing some possible foreshadowing of non-conformist or temporary theater spaces: squares,pedestrian streets, commercial passages, parks,archeological sites or monuments can become

unconventional “scenes”6 on which theater placescan be produced, especially because of the potential,temporary, noninvasive insertions, based on lightstructures as the ones used for concepts. Based on thetheatrical act, the site and the monument, as well asthe theater play ooffffeerr eeaacchh ootthheerr nneeww mmeeaanniinnggss..

Théâtre Royal de la Bourse, ManchesterLevitt-Bernstein 1976.

Centru Cultural Bodo, Norvegia / Cultural Center Bodo, NorwayTeatru ºi Centru comercial / Theater and commercial center, Australia

concerte.. Prin actul teatral atât situl/monumentul,cât ºi piesa de teatru îºi ccoonnffeerrãã rreecciipprroocc nnooii îînnþþeelleessuurrii.-- CCaassaa PPooppoorruulluuii,, recunoscutã pentru masivitateaexcesivã, ar putea “aglutina” într-unul dintre multeleholuri de onoare, o instalaþie temporarãasemãnãtoare modelului capsulã al Théâtre Royal dela Bourse din Manchester – Levitt-Bernstein 1976.-- RRââuull DDââmmbboovviiþþaa poate gãzdui un teatru plutitor,LLiippssccããnniiaa din centrul istoric poate gãzdui spectacoletemporare sau happening-uri, graþie statutului zoneide spaþiu pietonal.-- SSttrraaddaa PPiiccttoorr VVeerroonnaa,, din sectorul 2, ce facelegãtura între Teatrele Nottara ºi Bulandra, ar fispaþiul ideal de restricþionare temporarã a circulaþieicarosabile, la sfârºit de sãptãmânã ºi montarea unorproducþii de genul: “Teatrul de o parte ºi de alta astrãzii”.-- PPaassaajjeellee ccoommeerrcciiaallee:: PPaassaajjuull VViiccttoorriiaa,, VViillllaaccrroossssee,,EEnngglleezz,, se pot oferi pentru montaje absolut inedite,total ocazionale (zilele Bucureºtiului), profitând defaptul cã spaþiile sunt acoperite ºi deci protejate deintemperii, vizionarea putând fi asiguratã, prinrecompensare materialã ºi de la eventualelebalcoane, ferestre sau cursive. ªi exemplele ar putea continua …


-- TThhee PPaallaaccee ooff PPaarrlliiaammeenntt, known for the excessivemassivity could reunite into one of the honor halls, atemporary installation similar to the capsule module“Theater Royal de la Bourse”, from Manchester-Levitt-Berstein 1976; -- DDââmmbboovviiþþaa River can host a floating theater;-- TThhee OOlldd CCiittyy CCeenntteerr can host temporary shows orhappenings, thanks to the status of pedestrian space;-- PPiiccttoorr VVeerroonnaa SSttrreeeett,, which joins the “Nottara”and “Bulandra” theaters, a great space for temporaryrestriction of traffic, at the end of weeks andinstalling productions such as: “theater on one sideand the other of a street”;-- CCoommmmeerrcciiaall ppaassssaaggeess:: VViiccttoorriiaa,, VViillllaaccrroossssee,, TThheeEEnngglliisshh PPaassssaaggee can offer unique plays, totallyoccasional (on the event „The Bucharest Days”),taking advantage of the fact that the spaces arecovered, therefore protected, viewing being assured,by renting spaces from the balconies and windows.And the examples could continue...

NNoottee

1 o abundenþã de terenuri bine poziþionate intravilan ºiun întreg patrimoniu arhitectural industrial la dispoziþiainvestitorilor.2 “The true nature of architecture is found in theinteraction between the architect, the object and thepublic. The generative, proliferating, unfolding effect of thearchitectural project continues beyond its development inthe design studio in its subsequent public use.” - Ben vanBerkel - UNStudio3 Guthrie Theatre Minneapolis – arh. Jean Nouvel.4 vezi articolul meu din numãrul urmãtor al revisteiArgument.5 concept introdus in cartea sa “Spaþiul gol” – de cãtrePeter Brook.6 spaþii non-conformiste pot deveni “scene”neconvenþionale, ca in exemplul piesei Mahabharata, pusagenial in scenã de Peter Brook – decorul fiind o carierã depiatrã pãrãsitã.


NNootteess

1 an abundance of well located urban lands and an entireindustrial architectural patrimony, for the well intendedinvestors.2 “The true nature of architecture is found in theinteraction between the architect, the object and thepublic. The generative, proliferating, unfolding effect of thearchitectural project continues beyond its development inthe design studio in its subsequent public use.” - Ben vanBerkel – UNStudio3 Guthrie Theater Minneapolis, arch. Jean Nouvel.4 See next number Argument Review.5 concept that was introduced in his book “The emptyspace” by Peter Brook.6 non-conformist spaces can become unconventional“stages”, as in the play “Mahabharata”, brilliant directed byPeter Brook - the setting is an abandoned stone quarry.

BBiibblliiooggrraaffiiee // BBiibblliiooggrraapphhyy

A&U - Architecture and Urbanism nr. 408 din 04/2009BROOK, Peter - Spaþiul gol, Editura Unitext – Bucureºti -1997GROTOWSKY, Jerzy - Spre un teatru sãrac, Editura Unitext - Bucureºti -1998MAªEK, Victor Ernest – Arta viitorului, Editura Meridiane – Bucureºti – 1979ROOSE-EVANS, James – Experimental Theatre: From Stanislavsky to Peter Brook, Routledge, London - 2000www.arcspace.com/architects/un

Documents

REVITALIZAREA UNEI ZONE PRIN INSERÞIA UNEI ...fapt, ne aparþine din ce în ce mai puþin, pe mãsura trecerii timpului. Oraºele în care trãim, scenele eforturilor noastre zilnice,