Upload
ioan-smintanca-strugariu
View
576
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
Ing. Mihai BOBEI
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND
OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE
DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC
PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNIIRezumatul tezei de doctorat
Conducator stiintific:
Prof. Dr. Ing. Sanda MANEA
- Bucuresti, 2010 -
Aprecieri Multumiri si multa recunostinta conducatorului stiintific prof.dr.ing. Sanda
Manea care a organizat exemplar activitatea de desfasurare a cercetarilor mele si a
facut posibila punerea la dispozitie pentru incercari experimentale de laborator a
aparaturii de inalta calitate si de ultima generatie. Multumesc pentru sprijinul si
increderea acordate pe toata perioada de studiu, in acest domeniu atat de complex.
Deasemenea doresc sa multumesc tuturor membrilor Catedrei de Geotehnica
si Fundatii si in mod special prof.dr.ing. Loretta Batali, prof.dr.ing. Eugeniu
Marchidanu, conf.dr.ing. Manole Serbulea, sef lucr.ing. Ernest Olinic, as.dr.ing.
Simona Opritescu, sef lucr.ing. Andrei Olteanu pentru sfaturile, ideile si materiale
puse la dispozitia mea.
Doresc sa multumesc doamnei prof.dr.ing. Carmen Racanel pentru ajutorul
acordat in Laboratorul de Drumuri – CFDP.
Nu in ultimul rand doresc sa multumesc ing. Cristina Feodorov.
Multumesc parintilor mei pentru sinceritatea, suportul moral si indemnul de a
incepe un drum de formare profesionala.
Prefata
Studierea, modelarea, cuantificarea interactiunii materialelor in domeniul
ingineriei geotehnice constituie subiecte inepuizabile tehnic, permitand atat abordari
teoretice cat si practice, avand ca scop final obtinerea unor rezultate utile pentru
proiectarea constructiilor.
Din aceasta gama de preocupari a fost generata prezenta lucrare prin care s-a
urmarit evidentierea si cunoasterea proprietatilor specifice a doua materiale, unul
natural (pamant necoeziv) si altul artificial (geosintetic) ce conlucreaza in cazul
conceptului de “pamant armat”, concept dezvoltat in ultimii 25-30 de ani pe plan
mondial si national.
Sansa deosebita a constituit-o dotarea laboratorului de Geotehnica si Fundatii
al U.T.C.B. cu un aparat de forfecare directa avand caseta cu dimensiuni mari, aparat
necesar pentru astfel de studii.
In acest scop punerea in functiune, recalibrarea aparatului LG-116, unic pe
plan national, cat si conceperea unei proceduri a testului de forfecare la scara mare, in
cutia a carei arie de forfecare ramane constanta pe toata perioada testului de forfecare
(30x30cm), imbogatesc partea teoretica, dar si cea practica necesara ariei tehnico-
stiintifice a Laboratorului de Geotehnica si Fundatii.
Prezenta lucrare scoate in evidenta, in detaliu, pasii necesari în ceea ce
priveste partea tehnologica a testelor de forfecare directa la scara mare. Sunt
prezentate etapizat aparatul de forfecare la scara mare cat si aparatura aferenta
acestuia, procurarea si prepararea geomaterialului (pamant + geosintetic) necesar
procesului de forfecare directa, modul de lucru, aspecte practice si chiar greseli
posibile in timpul testului de forfecare precum si datele necesare intocmirii unui
raport de cercetare.
In urma programului experimental efectuat in cadrul Laboratorului de
Geotehnica si Fundatii, Geotehnica Mediului si Geosintetice al U.T.C.B. rezultatele
obtinute s-au inmagazinat intr-o baza de date ce cuprinde un numar mare de teste de
forfecare directa pe pamanturi necoezive atat in faza armata (utilizand materiale
geosintetice cu rol de armare), cat si in cea nearmata.
In scopul utilizarii “principiului omogenizarii” aplicabil unor structuri
constituite din materiale cu deformatii diferite, curbele de interactiune pe diferite
tipuri de pamanturi necoezive si geosintetice cu rol de armare s-au obtinut pentru o
gama mare de deformatii (δ=80mm si ε=20%)
Punerea in evidenta a aportului adus de catre materialul geosintetic cu rol de
armare, datorita mecanismului de interactiune pamant-geosintetic pe domeniul de
deformatii mici (ε=2%) si influenta marimii particulelor de pamant, ofera informatii
utile pentru proiectarea lucrarilor de pamant armat.
Data fiind noutatea pe plan national a aparaturii si metodologiei utilizate
validarea rezultatelor s-a realizat cu succes pe baza unor date foarte recente din
literatura internationala de specialitate confirmand astfel justetea si actualitatea
cercetarilor efectuate deschizand astfel drumul pentru noi tipuri de incercari cu
aparatura pusa in functiune.
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
CUPRINS
Aprecieri Prefata 1. Importanta studiului privind rezistenta la forfecare a pamanturilor armate cu geosintetice.......................................................................3 1.1. Introducere.............................................................................................................3 1.2. Determinarea in laborator a rezistentei la forfecare a pamanturilor - aparatul de forfecare directa..............................................................4 1.3. Descrierea procesului de forfecare directa............................................................4 1.4. Evolutia utilizarii materialelor geosintetice in constructii....................................5 1.5. Conceptul de armare al pamanturilor necoezive...................................................5 1.6. Geogrilele si utilizarea lor in constructiile de pamant...........................................6 2. Aparatul de forfecare directa la scara mare LG-116............................................7 2.1. Introducere.............................................................................................................7 2.2. Specificatii tehnice................................................................................................7 2.3. Unitatea de angrenare............................................................................................7 2.4. Cutie forfecare.......................................................................................................8 2.5. Traductori..............................................................................................................8 3. Procedura testului de forfecare directa la scara mare..........................................8 3.1. Importanta testului.................................................................................................8 3.2. Calibrare/recalibrare necesara a aparatului de forfecare directa............................................................................................................8 3.2.1. Recalibrare traductor forta................................................................................8 3.2.2. Recalibrare traductor presiune..........................................................................9 3.2.3. Micrometru digital cu banc de calibrare...........................................................9 3.2.4. Recalibrare traductor deplasare......................................................................10 3.2.5. Recalibrare traductor tasare............................................................................10 3.3. Procedura etapizata a incercarii de forfecare directa...........................................10 3.4. Programul de achizitie WinSAS..........................................................................12 3.5. Calcule/analiza datelor obtinute si interpretarea datelor.....................................12 3.6. Cerinte tehnologice privind modul de punere in aplicatie-manipulare a materialelor geosintetice....................................................12 4. Programul experimental realizat..........................................................................13 4.1. Introducere...........................................................................................................13 4.2. Caracteristicile materialelor................................................................................13 4.3. Rezultatele incercarilor efectuate........................................................................16 4.3.1. Teste de forfecare directa Proba III nearmata................................................17 4.3.2. Teste de forfecare directa Proba III armata cu geogrila I (directie forfecare I).................................................................................18 5. Elemente specifice de calcul in armarea pamanturilor necoezive..............................................................................................21 5.1. Importanta reprezentarii rezultatelor experimentale...........................................21 5.2. Proiectarea constructiilor de pamant armat.........................................................21 5.3. Principiul omogenizarii.......................................................................................22 6. Interpretarea rezultatelor obtinute......................................................................23 6.1. Coeziunea aparenta si adeziunea.........................................................................23 6.2. Sinteza rezultatelor incercarilor de laborator......................................................25 6.3. Coeficientul de interactiune α.............................................................................26 6.4. Efectul dimensiunii particulelor..........................................................................27
- 1 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
6.5. Aria de contact pamant-geogrila.........................................................................29 7. Concluzii si contributii personale.........................................................................30 7.1. Concluzii.............................................................................................................30 7.2. Contributii personale...........................................................................................32 Bibliografie..................................................................................................................33
- 2 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
1. IMPORTANTA STUDIULUI PRIVIND REZISTENTA LA FORFECARE A
PAMANTURILOR ARMATE CU GEOSINTETICE
1.1.Introducere
Cunoasterea si identificarea valorilor parametrilor rezistentei la forfecare a
pamanturilor este necesara la intocmirea unor analize de stabilitate (taluzuri, versanti -
a tuturor pantelor
naturale sau artificiale - ca rezultat al implicarii omului in natura in scopul
solutionarii corecte privind realizarea constructiilor de pamant), dimensionarea de
inalta acuratete pentru baraje, diguri, terasamente, cuantificarea presiunii pamantului
asupra lucrarilor de sprijin si a capacitatii portante a terenurilor de fundare, implicit in
solutionarea si proiectarea fundatiilor.
φ
φcc
τ = σtgφ + c
f
τ = cfτ = σtgφ
f
0
f
σ
ττ
σ
f
0
f
σ
τ
0
a. b. c.
τf = σtgφ τf = σtgφ +c τf = c
Fig. Fig.1.1.1. – Reprezentare grafica dreapta intrinseca: a) pamanturi necoezive;
b), c) pamanturi coezive
τf = efort unitar tangential; [kPa]
σ = efort unitar normal; [kPa]
φ = unghi de frecare interioara; [°]
c = coeziune; [kPa]
Reprezentarea grafica a rezistentei la forfecare este o dreapta ce poarta numele
de dreapta intrinseca sau dreapta lui Coulomb.
Prin trasarea dreptei intrinseci se pot cunoaste cei doi parametri de forfecare φ
si c.
- 3 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
1.2. Determinarea in laborator a rezistentei la forfecare a pamanturilor –
Aparatul de forfecare directa
In laborator determinarea rezistentei la forfecare se poate realiza utilizand
aparatul de forfecare directa pe plan obligat (Fig.1.2.1.), aparatul de forfecare
rotationala sau aparatul de compresiune triaxial, utilizand compresiuni monaxiale sau
triaxiale.
Pentru incercarea de forfecare directa se pot utiliza aparate de forfecare directa
cu plan de forfecare impus, avand casete cu suprafete de forfecare de 6x6cm2 ,
10x10cm2 , 30x30cm2 pentru probele de pamant granular cu particule mari (exemplu:
pietrisuri mijlocii), ori in cazul folosirii unor materiale geosintetice la testele de
forfecare directa.
Incercarile de forfecare directa in laborator pot fi realizate in conditii diferite,
fiind trei tipuri, fiecare tip de incercare avand caracteristice modalitatile de
consolidare probei ce trebuie forfecata si de viteza de forfecare aleasa (viteza aleasa in
functie de tipul de pamant solicitat, natura lui si scopul in care el va fi solicitat la
incarcari in decursul timpului). Aceste trei situatii sunt: C.D. (consolidat-drenat), C.U.
(consolidat-nedrenat) si U.U. (neconsolidat-nedrenat).
Fig. 1.2.1.Aparat de forfecare directa (caseta mica)
1.3 Descriere proces de forfecare directa
Etape: probe de forfecat tulburate/netulburate; cantarire; observatii legate de
natura probei de pamant; pregatire aparat forfecare directa; instalarea-consolidarea
probei (cand este cazul); forfecarea probei; oprirea testului; interpretarea rezultatelor.
- 4 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
1.4. Evolutia folosirii materialelor geosintetice in constructii
Geosinteticele sunt materiale plastice, in a caror componenta pot avea si
materiale organice, ce se folosesc in domeniul constructiilor indeplinind diferite
functii. Prelucrarea industriala specifica a maselor plastice a avut ca rezultat aparitia si
dezvoltarea acestor materiale inovatoare in domeniul constructiilor, care sunt de fapt
polimeri, avand o istorie ce nu trebuie neglijata (in anul 1926 in Carolina de Sud, s-a
utilizat pentru prima data o panza subtire de bumbac pe un prim strat de pamant, peste
care s-a turnat asfalt cald [13], rezultatele fiind unele pozitive deoarece intr-un studiu
elaborat noua ani mai tarziu au existat dovezi ce aratau ca s-au obtinut imbunatatiri
considerabile privind reducerea crapaturilor si a degradarii imbracamintii).
1.5. Conceptul de armare al pamanturilor necoezive
Domeniul lucrarilor de armare a pamanturilor cu geogrile este vast,
cuprinzand multe tipuri de lucrari si derivate ale acestor lucrari. Mai jos sunt
prezentate (Tabel 1.5.1,1.5.2.) situatiile in care sunt utilizate materialele geosintetice
cu rol de armare a constructiilor de pamant conform [23], [24].
Tabel 1.5.1.
Tabel 1.5.2.
- 5 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
1.6. Geogrilele si utilizarea lor in constructiile de pamant
Geogrilele sunt polimeri sub forma de retea de goluri (1-10cm) [13], [30],
folosite in constructii cu rol de armare, ce permit materialelor granulare sa patrunda in
golurile retelei, astfel indeplinindu-se principiile necesare de ● frecare intre material
geosintetic si teren (Fig. 1.6.1.a.) si de ● inclestare a terenului in nodurile geogrilei
(Fig. 1.6.1.b).
a. b.
Fig. 1.6.1.a) Frecare armatura/teren; b) Inclestare in nodurile geogrilei
a. b.
Fig. 1.6.2. Mecanismul armarii in cazul pantelor abrupte: a. Panta armata cu o posibila
suprafata de cedare; b. Detaliu mecanism geogrila in cazul pierderii stabilitatii (efectul
geogrilei tensionate)
a.
c.
b.
Fig. 1.6.3. Mecanismul armarii in cazul drumurilor nepavate si fundatiilor izolate: a.
Drum armat cu posibile viitoare fagase; b. Fundatii izolate armate; c. Detaliu
mecanism geogrila in cazul impiedicarii aparitiei fagaselor la drumuri si a tasarilor
independente ale pamantului de sub fundatiile izolate (efectul geogrilei tensionate)
- 6 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
2. APARATUL DE FORFECARE DIRECTA LG-116
2.1. Introducere
Utilitatea acestui aparat de forfecare, LG-116, este de a determina parametrii
rezistentei la forfecare pentru pamanturi granulare si respectiv coeficientii de frecare
dintre un pamant si materialul geosintetic folosit.
Ansamblu forfecare: masina de forfecare + compresor + regulator voltaj.
Fig. 2.1.1.Aparatul de forfecare
directa LG-116
2.2. Specificatii tehnice
Caracteristici privind performanta de lucru: • viteza rulare test: 0.0025 ÷
5.1mm/min; • cursa cutie inferioara: max. 101mm; • valoare maxima de inregistrare a
fortei: 44.48kN; • valoare maxima de inregistrare a presiunii: 690kPa; • valoare
maxima de inregistrare a tasarii: 25.83mm; • valoare maxima de inregistrare a
deplasarii: 102.11mm.
Caracteristici fizice: • masa: 317kg; • distanta reglabila intre caseta inferioara
si cea superioara: max . 9.5mm; • volum proba cutie superioara: 305 x 305 x 102mm;
• volum proba cutie inferioara: 405 x 305 x 102mm; • regulator automat pentru voltaj
- tensiune alimentare: 110V curent alternativ, 60Hz; • compressor KAESER –
alimentare cu aer: max. 1034kPa.
2.3. Unitate de angrenare
Fig. 2.3.1. Unitate de angrenare [06] (vedere laterala
stanga): a – maner manipulare aparat forfecare; b -
intrerupatoare limita de cursa; c – carlig maneta
solidarizare; d – intrerupator ON/OFF; e – roata de
mana; f – controler
- 7 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
2.4. Cutie forfecare
Cutia inferioara, situata intr-un bazin de tabla, executa o miscare de translatie
pe orizontala in lungul aparatului de forfecare, ea rezemand pe doua sine.
Fig. 2.4.1. Cutie forfecare, vedere laterala [6]: a – rama; b – maneta solidarizare; c -
montaj de aliniere; d – brat suport; e – carcasa protectie traductor deplasare; f – placa
de baza; g – cutie superioara; h – clema prindere cutie superioara; i – suport surub
ridicare/coborare caseta superioara.
2.5. Traductori
Traductor forta: capacitate maxima: 44.48kN.
Traductor presiune: capacitate maxima: 1034.20kPa.
Traductor tasare: capacitate maxima: 25.83mm.
Traductor deplasare: capcitate maxima: 102.11mm.
3. PROCEDURA TESTULUI DE FORFECARE DIRECTA LA SCARA MARE
3.1. Importanta testului
Prin activitatea experimentala de forfecare directa cu plan orizontal-obligat a
probelor de material granular si prin utilizarea materialelor geosintetice cu rol de
armare, potentialul privind utilizarea acestor materiale geosintetice este scos in
evidenta si dezvoltat. Prin astfel de experimente sunt eliminate comportamentele
"neprevazute" ale diverselor geomateriale, iar informatiile obtinute ofera inginerului
raspunsuri necesare in solutionarea/proiectarea constructiilor de pamant armat.
3.2. Calibrare-recalibrare necesara a aparatului de forfecare
3.2.1. Recalibrare traductor forta
Pentru recalibrarea traductorului de forta am folosit greutatile specifice pentru
incarcarea edometrelor si aparatelor de forfecare de dimensiuni mici. Traductorul a
fost asezat pe o suprafata perfect plana si a fost incarcat treptat. - 8 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Recalibrare LVDT
y = 1.0214x
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
Valoare impusa (reala) [kN]
Valo
are
citit
a [k
N]
Fig.3.2.1.1. Recalibrare
traductor forta
3.2.2. Recalibrare traductor presiune
In vederea recalibrarii traductorului de presiune am folosit ca aparat de
calibrare traductorul de forta (precedent calibrat). Pe cutia inferiara a cutiei de
forfecare am asezat platanul inferior (avand o grosime de 25mm). Pe acest platan
inferior a fost pozitionat si centrat traductorul de forta, urmand ca ulterior sa fie
coborata puntea transversala prin intermediul careia s-au exercitat presiuni normale cu
ajutorul cilindrului de mare rezistenta. Intre piesa de impingere si traductorul de forta
am pozitionat o greutate de fonta. Treptele de incarcare au fost facute dupa cititorul
digital al traductorului de forta si au avut un pas de 0.5kN .
Recalibrare traductor presiune
y = 3.2083x
0
200
400
600
800
1000
1200
50 100 150 200 250 300 350
Valoare impusa (reala) [kPa]
Valo
are
citit
a [k
Pa]
0
Fig.3.2.2.1. Recalibrare
traductor forta
3.2.3. Micrometru digital cu banc de calibrare
Traductorul a fost pozitionat astfel incat capul micrometrului sa nu isi
depaseasca cursa si sa fie in permanenta in contact cu varful traductorului. Cu ajutorul
manivelei au fost impuse un numar mare de deplasari, avand pasul de 0.1mm.
. Fig.3.2.3.1. Micrometru digital Mitutoyo 164-162
- 9 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
3.2.4. Recalibrare traductor deplasare
Recalibrarea s-a efectuat in doua etape. In prima etapa traductorul a fost
pozitionat la capatul bancului, iar in a doua etapa traductorul a fost pozitionat undeva
la jumatatea bancului de calibrare, respectandu-se astfel ortogonalitatea si pastrarea
contactului permanent al varfului traductorului cu capul micrometrului. Pasul impus a
fost de 0.1mm.
Recalibrare traductor deplasare
y = 0.9997x
0
20
40
60
80
100
120
0 20 40 60 80 100 120
Valoare impusa (reala) [mm]
Valo
are
citit
a [m
m]
Fig.3.2.4.1. Recalibrare
traductor deplasare
3.2.5. Recalibrare traductor tasare
Recalibrarea traductorului de tasare s-a efectuat intr-o singura etapa. Pasul
impus a fost de 0.10mm.
Recalibrare traductor tasare
y = 0.9969x
0
5
10
15
20
25
30
0 5 10 15 20 25 30
Valoare impusa (reala) [mm]
Valo
are
citit
a [m
m]
Fig.3.2.5.1. Recalibrare
traductor tasare
3.3. Procedura etapizata a incercării de forfecare directa
Etape:
- prepararea probei tulburate de pamant necoeziv:
- procurarea a trei probe de pamant ce vor fi supuse sub presiuni normale
- desfacerea pamantului in apa cu reactiv (carbonat de litiu)
- spalarea pamantului pe site sub jetul de apa
- uscarea pamantului in etuva termoreglabila la o temperatura de 105°C
- alegerea/conceperea granulometriei dorite a probei de pamant dupa uscarea
pamantului - 10 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
- prepararea probei se face direct in cutia de forfecare,
impunandu-se o densitate si o umiditate dorita
- cantarirea masei probei de pamant
- procurare de probe din epruveta pentru aflarea umiditatii
- pregatirea aparatului de forfecare: verificareaconexiunilor,
alimentarea cu tensiune a aparatului de forfecare, respectarea indicatiilor
producatorului aparatului de forfecare directa LG-116, verificarea/ajustarea
pozitiei rotii de mana, verificarea cititoarelor digitale, pregatirea aparaturii
aferente (etuva termoreglabila, balanta, tavi metalice, ceas laborator, pensule
pentru spalat, verificarea/procurarea reactivi)
- stabilirea vitezei de forfecare si a treptelor normale de incarcare
- asezarea la baza cutiei inferioare a unui distantier pentru a impune planul de
forfecare la jumatatea inaltimii probei de pamant
- pozitionarea probei de pamant in cutia inferioara
- aducerea probei la un grad de indesare dorit
- atasarea/fixarea materialului geosintetic cu rol de armare la partea superioara
a cutiei inferioare
- pozitionarea cutiei superioare de forfecare
- ajustarea distantei intre cutiile de forfecare
- ungerea fetele superioara (cutia inferioara) si inferioara (cutia superioara) a
peretilor cutiilor de forfecare sa fie unse cu ulei
- zavorarea pieselor aparatului de forfecare directa LG-116
- umplerea cutiei superioare cu proba de pamant, respectand
gradul de indesare dorit
- asezarea platanului inferior pe fata superioara (libera) a probei
- coborarea/fixarea puntii ransversale a aparatului de forfecare
- pornirea proramului de achizitie WinSAS
- aplicarea efortului normal necesar fazei de consolidare a probei de pamant
- monitorizarea/urmarirea tasarii probei de pamant cu citiri
din 20 in 20 de minute
- dupa terminarea consolidarii se incepe forfecarea probei de pamant
- dupa terminarea cursei casetei inferioare de forfecare se opreste aparatul
- eliberarea probei de pamant de sub efortul normal
- indepartarea probei de pamant din cutia superioara si inspectarea starii
materialului geosintetic - 11 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
- scoaterea cutiei superioare si a materialului geosintetic
- indepararea probei din cutia inferioara
- reprezentarea grafica a datelor testelor de forfecare directa
- interpretarea reprezentarilor grafice
- intocmirea unui raport care sa cuprinda urmatoarele date:
nume contract/proiect, numar de inregistrare, tip de pamant,
caracteristici fizice ale probei, datele testelor de forfecare si reprezentarea lor
grafica, observatii privind comportamentul aparatului, a probei de pamant si a
materialului geosintetic, in timpul si inaintea testului de forfecare
3.4. Programul de achizitie WinSAS
Programul de achizitie WinSAS este folosit pentru testul de forfecare directa
cu scopul de salvare a datelor testului de forfecare, inregistrate de cei patru traductori
si salvate sub forma a doua fisiere cu extesiile “txt” si ”out”.
.
3.5. Calcule/analiza datelor obtinute si Interpretarea datelor
Dupa salvarea fisierelor de date, de catre programul de achizitie WinSAS,
operatorul le utilizeaza pentru a afla parametrii de forfecare “φ” (unghi de frecare
interioara) si “c” (coeziune) si a efortului unitar tangential “τf “.
Parametrii rezistentei la forfecare se pot stabili prin metoda grafica sau prin
metoda analitica.
3.6. Cerinte tehnologice privind modul de punere in aplicatie-manipulare
a materialelor geosintetice
Pe baza experientei dobandite in punerea la punct a metodologiei de incercare
s-au sintetizat cerintele tehnice pentru realizarea unor incercari corecte.
La inceputul fiecarui test de forfecare directa respectiv la montarea si fixarea
geogrilei, trebuie urmarite si verificate urmatoarele aspecte: planeitatea geogrilei sa
fie perfecta, sa se respecte ortogonalitatea retelei de nervuri la geogrile (unde este
cazul), sau unghiurile pe care le formeaza nervurile intre ele sa se respecte cu
regularitate asa cum au fost prevazute in fisa tehnica editata de catre producator.
Este foarte important, a nu se folosi material geosintetic (geogrila) procurat de
la marginea rolelor de material geosintetic, unde in general exista defecte de
fabricatie.
- 12 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
4. PROGRAM EXPERIMENTAL REALIZAT
4.1. Introducere
Scopul principal al incercarilor efectuate in aparatul de forfecare directa cu
dimensiuni mari este de a pune in evidenta interactiunea intre doua materiale: cel
natural granular si cel artificial-geosintetic.
Probele de pamant necoezive utilizate sunt in numar de cinci.
S-au efectuat incercari de forfecare directa intai pe materialele granulare si
apoi pe probele armate cu geosintetice.
Pentru testele experimentale de forfecare directa au fost folosite doua tipuri de
geogrile si un geotexil.
Forfecarile directe au fost caracterizate de doua etape: consolidare proba si
forfecare proba, viteza de forfecare aleasa fiind de 1mm/min.
Pentru etapa de consolidare a probei s-au facut citiri ale tasarii la intervale de
20 de minute.
Numarul de teste de forfecare este prezentat sub forma de seturi de teste pe
treptele de forfecare 100, 200, 300kPa si 25, 50, 100kPa.
4.2. Caracteristicile materialelor
Fig. 4.2.1. Curbe granulometrie
- 13 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Tabel 4.2.1.Proprietati probe de pamant utilizate
Un ρd (g/cm3) D50(mm) Tip proba
Proba I - P I 3.04 1.95 0.4 Nisip 0.50÷0.85mm;
Proba II - P II 1 1.77 1 Nisip 1mm
Proba III - P III 1.25 1.58 10 Pietris mijlociu 8÷10mm
Proba IV - P IV 6 1.46 8.3 Pietris mijlociu si mic +
nisip
Proba V - P V 1.97 1.34 20 Pietris mijlociu 10÷20mm
Pentru testele experimentale de forfecare directa au fost utilizate doua tipuri de
geogrile si un geotextil, notate cu numele: geogrila nr.1, geogrila nr.2 si geotextilul
nr.1. (Tabel 4.2.2.). Numarul de teste de forfecare este prezentat sub forma a patru
seturi de teste de forfecare directa:
• Proba I (Nisip 0.50÷0.85mm; D50=0.4mm)
• Proba II (Nisip 1mm; D50=1.0mm)
• Proba II (Nisip 1mm; D50=1.0mm) + Geotextil I-d1
• Proba II (Nisip 1mm; D50=1.0mm) + Geogrila I-d1
• Proba III (Pietris mijlociu 8÷10mm; D50=10.0mm)
• Proba III (Pietris mijlociu 8÷10mm; D50=10.0mm) + Geogrila I-d1
• Proba III (Pietris mijlociu 8÷10mm; D50=10.0mm) + Geogrila II-d1
• Proba III (Pietris mijlociu 8÷10mm; D50=10.0mm) + Geogrila II-d2
• Proba IV (Pietris mijlociu si mic + nisip; D50=8.3mm)
• Proba IV (Pietris mijlociu si mic + nisip; D50=8.3mm) + Geogrila I-d1
• Proba V (Pietris mijlociu 10÷20mm; D50=20.0mm)
• Proba V (Pietris mijlociu 10÷20mm ; D50=20.0mm) + Geogrila I-d1
Pentru geogrilele nr.1 si 2 cu anumite zone ale caror geometrii nu respecta
specificatiile din fisa tehnica nu au fost utilizate. Nu a fost utilizat de asemenea nici
material din zonele de margine.
Tabel 4.2.2.Defecte materiale geosintetice - 14 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Tabel 4.2.2. Caracteristicile ale materialelor geosintetice folosite
- 15 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
a. b. c.
Fig. 4.2.3. Vedere de sus (schema): a. Pasi tehnologici PROBA III + geogrila nr.2
(directie forfecare 1); b. Pasi tehnologici PROBA III + geogrila nr.2 (directie
forfecare 2); c. Pasi tehnologici PROBA II, III, IV, V + geogrila nr.1 (directie
forfecare 1)
4.3. Rezultatele incercarilor efectuate
Pentru fiecare set de incercari s-au obtinut direct si s-au prelucrat date care
evidentiaza:
- o mobilizare a curbelor rezistentei la forfecare cu deplasarile (τ−δ);
- parametrii rezistentei la forfecare de varf (dreapta intrinseca);
- drepte τ−σ, de egale deplasari δ;
- curbele de mobilizare a parametrilor φ si c cu deformatiile δ;
- mobilizare α−ε in domeniul de deformatii mici (ε<6%).
In figurile ce urmeaza este prezentat un set complet de rezultate pe materialul
granular si pe acelasi material granular (proba III) armat cu geogrila, iar in Anexa A,
rezultatele tuturor incercarilor.
In cazul pamanturilor necoezive, nearmate s-a obtiut o coeziune aparenta, iar
in cazul pamanturilor necoezive, armate s-a obtinut o adeziune.
Pentru evidentierea rolului armaturii (geosintetice) se utilizeaza coeficientul de
interactiune α= tg φarmat/tgφnearmat.
In scopul utilizarii rezultatelor la proiectarea lucrarilor ingineresti s-au
prelucrat datele si au fost realizate diagramele de conlucrare cu scopul de a urmari
mobilizarea φε, cε si Τε pentru ε<2%, unde ε este deformatia admisibila. Din aceste
- 16 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
grafice se pot obtine valorile corespunzatoare fiecarui parametru pentru o deformatie
impusa.
Sintetizarea tuturor rezultatelor este prezentata in tabele.
4.3.1. Teste de forfecare directa PROBA III nearmata
Dreapta intrinseca τ−σProba III
Set I
1: y = 0.4861x + 7.4958
2: y = 0.4749x + 23.745
3: y = 0.673x + 43.454: y = 1.012x + 3.3713
5: y = 0.9604x - 15.162
00 50 100 150 200 250 300 350
σ
50
100
150
200
250
300
350
[kPa]
τ[kP
a]
12
3
4
5
Dreapta intrinseca τ−σProba III
Set II
1: y = 0.4933x + 5.70162: y = 0.6203x - 3.0421
3: y = 0.6721x + 39.855
4: y = 0.6721x + 72.078
5: y = 0.7447x + 50.312
0
50
100
150
200
250
300
0 50 100 150 200 250 300 350
σ [kPa]
τ[kP
a]
1
2
3
45
Dreapta intrinseca τ−σProba III
Set III
1: y = 0.3454x + 33.2452: y = 0.3245x + 48.9683:y = 0.4662x + 81.499
4: y = 0.7258x + 60.194
5: y = 1.0279x - 3.3254
0
50
100
150
200
250
300
350
0 50 100 150 200 250 300 350
σ [kPa]
τ[kP
a]
12
3
4
5
Curba de mobilizare τ−δProba III
0
50
100
150
200
250
300
350
0 20 40 60 80 100
δ [mm]
τ[kP
a]
Test 001
Test 002
Test 003
Test 004
Test 005
Test 006
Test 007
Test 008
Test 009
Dreapta intrinseca τ−σProba III
y = 0.8851x + 45.05
0.00
50.00
100.00
150.00
200.00
250.00
300.00
350.00
0.00 50.00 100.00 150.00 200.00
σ[kPa]
250.00 300.00 350.00
τ[kP
a]
φ=41.51˚
c=45.05kPa
a. b.
Fig. 4.3.1.1. a) Curbe mobilizare τ − δ; b) Dreapta intrinseca
a.
a.
Fig. 4.3.1.2. Drepte de egale deformatii-
deplasari σ = 100, 200 , 300kPa: a. SET I,
b. SET II, c. SET III (1- δ=10mm, 2 - δ=10mm, 3 -
δ=10mm, 4 - δ=10mm, 5 - δ=10mm)
c.
- 17 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
φ, −δcProba III
SET I, II, III
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
δ(mm)
φ(
)
-20
0
20
40
60
80
c(kP
a)
Fig. 4.3.1.3. Mobilizare a
parametrilor rezistentei la unghi frecare SET Iunghi frecare SET II forfecare φ, c cu deplasarile δ unghi frecare SET IIIadez
- 18 -
iune SET Iadeziune SET IIadeziune SET III
Dreapta intrinseca τ−σProba III + Geogrila I-d1
Set I
1: y = 0.4731x + 43.211
2: y = 0.6177x + 48.3993: y = 0.7615x + 70.03
4: y = 0.8189x + 56.2855: y = 0.7976x + 70.168
0
50
100
τ[k
150
200
250
300
350
0 50 100 150 200 250 300 350
σ [kPa]
Pa]
2
1
5
43
DP 1
Se I
reapta intrinseca τ−σroba III + Geogrila I-d
t I
1: y = 0.4336x + 52.099
2: y = 0.532x + 66.1063: y = 0.64x + 83.895
5: y = 0.9757x + 28.0814: y = 0.7711x + 56.033
0
50
100
150
200
250
300
350
0 50 100 150 200 250 300 350
σ [kPa]
τ[kP
a]
2
1
5
43
Dreapta intrinseca τ−σProba III + Geogrila I-d1
Set III
1: y = 0.5368x + 30.5352: y = 0.5867x + 49.183
3: y = 0.7037x + 77.8244: y = 0.773x + 75.015: y = 0.7457x + 67.89
0
50
100
150
200
250
300
350
0 50 100 150 200 250 300 350
σ [kPa]
τ[kP
a]
2
1
5
4
3
Curba de mobilizare τ−δProba III + Geogrila I-d1
0
50
100
150
200
250
300
350
0 20 40 60 80 100
δ [mm]
τ[kP
a]
Test 001
Test 002
Test 003
Test 004
Test 005
Test 006
Test 007
Test 008
Test 009
Dreapta intrinseca τ−σProba III + Geogrila I-d1
y = 0.842x + 70.845
0.00
50.00
100.00
150.00
200.00
250.00
300.00
350.00
0.00 50.00 100.00 150.00 200.00
σ[kPa]
250.00 300.00 350.00
τ[kP
a]
4.3.2. Teste de forfecare directa PROBA III armata cu
geogrila nr.1. (directie forfecare 1)
φ=40.10˚
c=70.85kPa
a. b.
Fig. 4.3.2.1. a) Curbe mobilizare τ − δ; b) Dreapta intrinseca
a.
Fig. 4.3.2.2. Drepte de egale deformatii-
deplasari σ = 100, 200 , 300kPa: a. SET I,
b. b. SET II, c. SET III (1- δ=10mm, 2 - δ=10mm,
3 - δ=10mm, 4 - δ=10mm, 5 - δ=10mm)
c.
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
- 19 -
φ, c−δProba III + Geogrila I-d1
SET I, II, III
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
δ(mm)
φ(
)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
c(kP
a)
Fig. 4.3.2.3. Mobilizare a
parametrilor rezistentei la unghi frecare SET Iunghi frecare SET IIunghi frecare SET III
forfecare φ, c cu deplasarile δ adeziune SET Iadeziune SET II
adeziune SET III
α−ε
Proba III - Geogrila 1-d1
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
1.40
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00
ε%
α
Fig. 4.3.2.4. Mobilizare coeficient de interactiune α in functie de deformatie ε
tgφ
F (k
N/m
)
c (k
Pa)ε
ε
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
21 3 4 5 6 δ (mm)
Coeziune
Unghi de frecare Efort-deformatie
[ε (%)][0.66] [0.98] [1.31] [1.64] [1.97]
interna
[0.33]
5
10
15
20
25
30
10
20
40
30
50
60
70
y=-0.0231x +0.1948x+0.13062
y=-0.755x +14.216x+0.19192
Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (Proba III) si intindere (Geogrila I-d1) SET I
tgφ
F (k
N/m
)
c (k
Pa)ε
ε
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
21 3 4 5 6 δ (mm)
Coeziune
Unghi de frecEfort-deform
[ε (%)][0.66][0.33] [0.98] [1.31] [1.64] [1.97]
are internaatie
5
10
15
20
25
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (Proba III) si intindere (Geogrila 1-d1) SET II
2y=-1.7018x +21.948x-6.4825
2y=-0.0187x +0.1705x+0.1199
tgφ
F (k
N/m
)
c (k
Pa)ε
ε
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
21 3 4 5 6 δ (mm)
CoeziuneUnghi de frecare internaEfort-deformatie
[ε (%)][0.66][0.33] [0.98] [1.31] [1.64] [1.97]
5
10
15
20
25
30
y=-0.8313x +16.366x-10.9162
Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (Proba III) si intindere (Geogrila I-d1) SET III
2y=-0.0238x +0.2032x+0.1396
70
60
50
40
30
20
10
0
80
90
30
a. b. c.
Fig. 4.3.2.5. Prelucrarea diagramei de conlucrare din incercari de forfecare directa
(Proba III) si intindere (Geogrila I-dI): a. SET I;
b. SET II; c. SET III
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
- 20 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
5. ELEMENTE SPECIFICE DE CALUL IN ARMAREA PAMANTURILOR
NECOEZIVE
5.1.Importanta reprezentarii a rezultatelor experimentale
Tabele cu valori ajustate, legende lamuritoare si adecvate, grafice cu axe de
coordonate potrivit alese, graficele insotite de legende lamuritoare, cu referinta
asupra alurii curbelor reprezentate la scari alese intemeiat in scopul final de a
demonstra posibilitatea aplicarii in anume limite a rezultatelor obtinute, trebuiesc
indeplinite in paralel cerinte referitoare la acuratetea masuratorilor si reprezentarea
adecvata a acestora. pentru obtinerea unor rezultate ale masuratorilor
experimentale, pozitive si credibile.
5.2. Proiectarea constructiilor de pamant armat
Fig. 5.2.1. Stări limită ultime pentru stabilitatea externă: a. Rasturnare; b. Alunecare;
c. Pierderea stabilitatii globale
Ana
liza
stab
ilitat
e ex
tern
e
1. alegere criterii de performanta si factori partiali
2. predimensionare structura
3. evaluare stabilitate externa conditii statice
4. stabilirea lungimilor de armatura
5. verificarea stabilitatii externe in seismice
alunecare pe talpa - Fig. 6.2.1.b.
rasturnare Fig. 6.2.1.a.
presiuni pe teren Fig. 6.2.4.
stabilitate globala Fig. 6.2.1.c. si 6.2.5.
tasare/deformatii ale terenului de fundare si a umpluturii
zveltetea structurii H/L, incastrare in terenul de fundare
evaluarea presiunii pamantului - Fig. 6.2.2. si 6.2.3.
lungimi minime de armare in functie de H structura
presiuni si forte de inertie Fig. 6.2.6.
Tabel 5.2.1. Etape stabilitate analiza externa
- 21 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Fig. 5.2.2. Cedarea prin pierderea
stabilitatii globale: a. suprafata de
cedare trece prin zona armata; b.
suprafaţa potenţială de cedare
intersectează structura
Fig. 5.2.3. Tipuri de cedari
interne pentru structurile de
pamant armat: a. Ruperea
armaturii; b. Smulgerea armaturii
Ana
liza
stab
ilita
te in
tern
e
1. alegerea tipului de armatura
2. alegerea distantei intre armaturi
3. metoda penei ancorate
4. metoda gravitatii coerente
rupere a armaturilor Fig. 6.2.7.a.
smulgere a armaturilor Fig. 6.2.7.b.
stabilitatea pe plane inclinate
starea limita a exploatarii normale
coeficientul impingerii pamantului
forta de intindere in armatura Fig.6.2.8., 6.2.9. si 6.2.10
verificarea la rupere a armaturilor Tc Ti
forta de intindere in armatura Fig.6.2.11, 6.2.12 si 6.2.13
verificarea la smulgere a armaturilor Fig. 6.2.14.
starea limita a exploatrii normale
verificarea stabilitatii globale interne
4. stabilitatea interna la actiuni seismice greutati si forte de inertie Fig. 6.2.15.
Tabel 5.2.2. Etape stabilitate analiza interna
5.3. Principiul omogenizarii - Diagrama de conlurare pamant-geogrila
“In domeniul elastic (pana in momentul cedarii) la contactul dintre cele doua
materiale deformatia lor specifica ε este egala (εp =εr)…diagrama de conlucrare
permite urmarirea in paralel a mobilizarii parametrilor rezistentei la forfecare (φε ,
cε) ca si a fortei de intindere din ranforsare, Tε , pentru o aceeasi deformatie ε” . [5]
- 22 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
tgφ
c (k
Pa)ε
ε
Digrama de conlucrare din incercari de forfecare directa (pamant armat) si intindere (geosintetic cu rol de ranforsare)
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
δ (mm)[ε (%)]
5
10
15
20
25
30
10
20
40
30
50
60
701 1 1 1
2
1[ε ] 2[ε ] 3[ε ] 4[ε ] 5[ε ] 6[ε ]δ1 δ2 δ3 δ4 δ5 δ6
F (k
N/m
)
2y =a x +b x+c (c)
2222y =a x +b x+c (tgφ)
Fig. 5.3.1. Diagrama de conlucrare
6. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE
6.1. Coeziunea aparenta si adeziunea
Evolutia valorilor rezistentei la forfecare, este influentata evident de forma
particulelor si textura suprafetei lor in mod special cand este vorba de pamaturi
granulare si necoezive.
Conlucrarea particulelor unei probe de pamant, in planul de forfecare (de
cedare), este caracterizata de rigiditate si de rezistenta la blocare a particulelor, unele
in celelalte. Conlucrarea dintre particulele rotunjite este mai mica decat cea in cazul
particulelor cu muchii, si permite o lucrabilitate mai buna prezentand si un mai mare
efect combinat de rostogolire si culisare a particulelor.
In cazul testelor de forfecare directa, particulele constituente ale probei de
forfecat, nu se deplaseaza independent, astfel ca mai ales in planul de forfecare - 23 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
(interfata celor doua parti ale cutiei de forfecare), conlucrarea dintre particule este
destul de mare incat spargerea si ciobirea particulelor grosiere este inevitabila. Acest
fenomen este prezent si restul masei probei de pamat, dar nu atat de accentuat.
Lipirea particulelor de pamant, unele de celelalte, si capacitatea lor de a face
un contact ferm fara rosogolirea si culisarea lor, prezinta o stransa legatura si cu
rezistenta acestor particule la uzura. Sfaramarea si ciobirea particulelor grosiere are ca
rezultat creerea muchiilor si a unei parti fine in masa volumului de pamant. In urma
testului Los Angeles, efectuat pe Proba III (Pietris mijlociu 8÷10mm; D50=10.0mm) a
fost obtinut un coeficient ~ 23.48%, ceea ce inseamna ca aproximativ 24% din proba
initiala ce a fost supusa uzurii s-a spart, acest lucru modificand granulometria probei.
In plus particulele ramase in procent de aproximativ 76% si-au modificat la randul lor
forma, astfel ca din suprafete mai fine si forme circulare, ele au capatat muchii si au
devenit mai rugoase.
Acesti factori impreuna cu fortele de atractie ce se dezvolta intre particule,
legati de variatia formei si dimensiunile particulelor solide, conduc la obtinerea unei
coeziuni de valoare diferita de zero pentru pamanturile necoezive si nearmate, in urma
efectuarii testelor de forfecare directa la scara mare.
Aceasta coeziune obtinuta practic si nefireasca, dar care nu poate fi neglijata,
in literatura de specialitate poarta numele de coeziune aparenta.
Pentru testele unde pamantul a fost armat, coeziunea aparenta obtinuta poarta
numele in literatura de specialitate de adeziune. Aceasta adeziune se datoreaza
umplerii golurilor materialului geosintetic cu rol de armare de catre particulele probei
de pamant, la interfata, si este datorata fortei de atractie dintre cele doua materiale
diferite in contact (proba de pamant si geosintetic cu rol de armare).
Atat pentru testele de forfecare directa, din prezenta lucrare, unde au fost
folosite materialele geosintetice cu rol de armare cat si in cazul in care probele de
pamant nu au fost armate, si-a facut aparitia aceasta adeziune, respectiv coeziune
aparenta.
In cazul incercarilor proprii, un factor favorizant pentru aparitia adeziunii il
constituie faptul ca desi probele de pamant obtinute au fost tulburate, ele sunt de
aceiasi natura si au compozitii sau structuri similare, la origine ele fiind obtinute de la
balastiera Campina. O a doua explicatie o constituie viteza de forfecare a probelor de
pamant
Aparitia prezentei unei adeziuni/coeziuni aparente, atat pentru nisip cat si
pentru pietris in cele doua faze armat/nearmat, este confirmata si in literatura de - 24 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
specialitate spre exemplu de Chia-Nan Liu s.a. (2008) [17] (Fig. 6.1.1.) realizand
incercari de acelasi tip arata: Posibilele explicatii se regasesc in relatiile non-lineare
ale efortului de forfecare si in frecarile interne ale aparatului sub efort.
Fig. 6.1.1. Valori de varf eforturi
de forfecare pentru pamant
si pamant armat cu geotextil [17]
6.2. Sinteza rezultatelor incercarilor de laborator
Din analiza rezultatelor obtinute, utilizand diagrama de conlucrare, s-au
constatat urmatoarele aspecte:
● Proba II + geogrila nr.1 - Din diagrama de conlucrare, mobilizarea curbei
unghiului de frecare denota o crestere accentuata a parametrului de frecare pana la o
deformatie de ε≈0.33% unde valoarea de varf este tgφε≈0.6, dupa care aceasta curba
devine descendenta, ceva mai lina, obtinandu-se la deformatia ε≈1.97% o valoare a
tgφε≈0.4. Aliura curbei de coeziune este ascendenta, prezentand la deformatia
ε≈1.97% o valoare maxima a coeziunii cε≈45kPa.
● Proba III + geogrila nr.1 - Din diagramele de conlucrare, mobilizarea
curbelor unghiului de frecare denota o crestere a parametrului de frecare pana la o
deformatie de ε≈0.33% unde se inregistreaza valoari de varf de tgφε≈0.35÷0.4, dupa
care aceasta curba isi continua aescendenta, ceva mai lin, obtinandu-se la deformatia
ε≈1.31% valoare ale tgφε≈0.5÷055. Incepand cu deformatia de ε≈1.31% valorile
unghiului de frecare au tendinta de a intra pe un palier orizontal prezentand valori ale
tgφε≈0.5÷055. Aliura curbei de coeziune este ascendenta, aproape liniara, prezentand
la deformatiua ε≈1.97% o valoare maxima a coeziunii cε≈60kPa.
● Proba IV + geogrila nr.1 - Din diagrama de conlucrare, mobilizarea curbei
unghiului de frecare denota o crestere a parametrului de frecare pana la o deformatie
de ε≈0.98% unde valoarea de varf este tgφε≈0.6, dupa care aceasta curba o ia pe o cale
descendenta, obtinandu-se la deformatia ε≈1.97% o valoare a tgφε≈0.5. Aliura curbei
de coeziune este ascendenta, aproape liniara, prezentand la deformatiua ε≈1.97% o
valoare maxima a coeziunii cε≈70kPa.
- 25 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
● Proba V + geogrila nr.1 - Din diagrama de conlucrare, mobilizarea curbei
unghiului de frecare denota o crestere a parametrului de frecare pana la o deformatie
de ε≈1.64% unde valoarea de varf este tgφε≈0.7, dupa care aceasta curba ajunge pe un
palier de valori constante pana la deformatia ε≈1.97%. Aliura curbei de coeziune este
ascendenta, prezentand la deformatiua ε≈1.31% o valoare maxima a coeziunii
cε≈40kPa, dupa care inregistreaza o scadere, inregistrand la deformatia de ε≈1.97% o
valoare cε≈30kPa.
Pentru probele II, III, IV, V in faza de forfecare a pamantului nearmat valorile
adeziunii se incadreaza in plaja de valori 13.36÷45.05kPa, iar in urma utilizarii
georilei nr.1 plaja de valori este de 14.98÷80.85kPa, cu mentiunea ca pentru probele
III si V valorile adeziunii aproape s-au dublat.
Obtinerea unui unghi maxim de frecare interna in urma utilizarii geogrilei nr.1
a fost obtinut pe Proba IV (nisip+pietris) avand o crestere de 2°, pentru celelalte probe
inregistrandu-se scaderi nesemnificative de ~0.3° pentru proba II, ~1.4° pentru proba
III si ~4.4° (Fig. 6.2.1.).
Urmarind diagramele de conlucrare, la toate incercarile se constata o crestere a
frecarii pana la deformatii de ε≈0.3 ÷ 1.31% si tgφε≈0.55 ÷ 0.6, urmata de o scadere
(aplatizare) catre o valoare tgφε≈0.4 ÷ 0.5. “Adeziunea” creste permanent cu
deformatia. Aceasta “adeziune” reprezinta efectul ranforsarii.
80.85
38.01
70.85
45.0533.7123.1614.98
13.360
c 40
20
100
80
60
Proba II (nisip)
Proba IV(nisip+pietris)
Proba III(pietris 8-10)
Proba V(pietris 10-20)
Crestere adeziuneScadere adeziune
Lipsa aport geogrila Aport geogrila
Proba II(nisip) +Geogrila I
Proba III (pietris8-10) + Geogrila I
Proba IV (nisip+pietris) + Geogrila I
Proba V (pietris 10-20) + Geogrila IProba V (pietris 20mm)
Proba IV (nisip+pietris)
Proba III (pietris 8-10)
Proba II (nisip)
37.92
42.3640.1041.51
43.9041.87
31.36
Proba V(pietris 10-20)
Proba III(pietris 8-10)
Proba IV(nisip+pietris)
Proba II (nisip)
31.61
40
45
50
30
35
25
20
φ
Fig. 6.2.1. Diferenta de valori a
unghiurilor de frecare interna φ si a
coeziunilor aparente - adeziunilor c,
pentru cele doua faze (armata si
nearmata)
6.3. Coeficientul de interactiune α
Valorile coeficientului α, de interactiune pamant geosintetic, obtinute obtinute
in urma testelor experimentale de forfecare directa, utilizand valorile de varf ale
- 26 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
eforturilor de forfecare, sunt comparabile cu cele ce se gasesc in literatura de
specialitate(tabel).
Tabel 6.3.1. Valorile
coeficientului α (literatura de
specialitate) [17]
Tabel 6.3.2. Valorile coeficientului α
obtinute in prezenta lucrare
Folosind diagrama efort deformatie a producatorului geogrilei nr.1 unde exista
control numai pana la deformatii ≤1.94%, s-a obtinut o plaja de valori a coeficientului
α, care se mareste in cazul nisipului si a pietrisului si se micsoreaza in cazul
pietrisului amestecat cu nisip, in comparatie cu valorile obtinute utilizand valorile de
varf.
In urma forfecarii probei III cu geogrila numarul II-d1 pentru σ=300 si
200kPa, s-a produs cedarea acesteia (ruperea) la deplasari ale cutiei de forfecare
inferioara incepand cu δ=60mm (ε=13.3%). Aceasta rupere a geogrilei s-a produs nu
din cauza eforturilor de forfecare la interfata, ruprea ei producandu-se din cauza
intinderii (geogrila a fost practic fixata la cele doua capete longitudinale: clema de
prindere si pietrisul din cutia de forfecare ce a reusit sa patrunda in deschiderile
nervurilor).
6.4. Efectul dimensiunii particulelor
Facand o prezentare a unghiurilor de frecare interioara obtinute experimental
pe probel de material necoeziv, in functie de dimensiunea medie a granulelor D50 se
observa ca pentru obtinerea unor unghiuri de frecare interna cat mai mari este indicat
a se obtine o granulometrie a probelor granulare in a caror componenta sa fie si parte
- 27 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
fina dar si parte grosiera. Reprezentarea grafica a unghiului de frecare interna φ, a
adeziunii c si a coeficientului α, in functie de dimensiunea medie a granulelor D50
pune in evidenta influenta marimii particulelor de pamant. In lucrarea de fata aportul
adus probei de pamat, cu privire la unghiul de frecare interna φ, de catre geogrila
prezinta rezultatul cel mai bun in cazul interactiunii geogrilei cu Proba IV (pietris
mijlociu+pietris mic+nisip mare), proba ale carei particule de dimensiune maxima se
situeaza la valoarea de 10mm (aproape de 4 ori mai mica deca deschiderea nervurilor
retelei rectangulare a geogrilei I-d1). In ansamblu, coeficientul α este supraunitar
pana la D50=10.00mm. Atat in cazul de forfecare nearmata cat si in cea armata,
prezenta adeziunii este evidenta, ea avand o tendinta de crestere, saltul cel mai
semnificativ (crestere de cca. 3kPa) inregistrandu-l de la trecerea lui D50=8.30mm
catre D50=10.00mm. Marirea granulometriei probei de pamant III catre o compozitie
mai grosiera (Proba V) mentine tendinta de crestere a adeziunii, dar nu atat de
semnificativ.
Tabel 6.4.1 Valori parametri rezistenta la forfecare in functie de D50
- 28 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
a.
b.
c.
Fig. 6.4.1. a) φ - D50; b) c - D50; c) α - D50
6.5. Aria de contact
Comparand ariile de contact intre geogrilele I si II cu proba III, la interfata, se
poate observa ca desi in cazul existentei unei arii mai mari a geogrilei I fata de cele
ale geogrilei II, a fost obtinuta o valoare mai mica a unghiului de frecare interna φ.
Explicatia sta in faptul ca reteau de nervuri triunghiulare lucreaza mai benefic din
punct de vederemecanic fata de cea rectangulara.
- 29 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Ageogrila I-d1/ Ageogrila II-d1 = 1.51
Ageogrila I-d1/ Ageogrila II-d2 = 1.57
Tabel 6.5.1. Valorile
unghiurilor de frecare φ in
cazul probelor de pamant
armate cu geogrilele I, II
Desi geogrila I prezinta propietati mecanice mai bune decat ale geotextilului I,
unghiul de frecare interna φ al geotextilului este mai mare decat cel al geogrilei, si
mai exact cu putin peste 4°, acest lucru fiind posibil datoria suprafetei ariei de conact
a geoextilului, care este egala cu dimensiunea ariei de forfecare in plan orizonal.
7. CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE
7.1. Concluzii
Cunoasterea si identificarea valorilor parametrilor rezistentei la forfecare a
pamanturilor, este necesara la studierea comportarii si/sau proiectarea prin analize de
stabilitate a pantelor naturale sau artificiale de pamant sau pamant armat ca rezultat al
implicarii omului in natura in scopul solutionarii corecte a constructiilor.
Parametrii rezistentei la forfecare ai pamanturilor si respectiv materialelor
compozite (pamant armat) se mobilizeaza diferentiat cu deformatiile, in functie de
conditiile incercarilor (drenare – stare de umiditate, viteza de incercare, consolidare –
stare de indesare, etc.).
Scopul principal al incercarilor efectuate in cadrul cercetarilor proprii, in
aparatul de forfecare directa cu dimensiuni mari este de a pune in evidenta
interactiunea intre doua materiale: cel natural granular si cel artificial-geosintetic.
Prin testele experimentale de forfecare directa la care au fost folosite doua
tipuri de geogrile, un geotextil si cinci probe de pamant ganular, in total reprezentand
12 seturi de teste, a fost urmarita mobilizarea parametrilor rezistentei la forfecare, prin
forfecare la viteza de 1mm/min, cu probele de pamant aflate in stare uscata si avand
acelasi grad de indesare. Utilizarea aparatului de forfecare, LG-116 (suprafata arie de
forfecare constanta egala cu 30x30cm2, face posibila determinarea parametrilor
rezistentei la forfecare pentru pamanturi granulare si grosiere, in cele doua faze
(armat/nearmat).
- 30 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Punerea in functiune pentru prima oara in Romania a acestui aparat a permis
stabilirea unei proceduri de lucru specifice, atentionand asupra unor posibile erori ce
pot fi enuntate astfel:
• Planeitatea geogrilei sau a oricarui material geosintetic, ce se foloseste pentru testele
de forfecare directa, trebuie sa fie perfecta (fara a se incovaia, aparand astfel in
sectiune transversala, sau daca e cazul longitudinala, forma de bolta), in caz contrar
rezultatele obtinute putand influenta negativ testele experimentale, ducand la
interpretare gresita.
• Urmarirea unei proceduri etapizate respectand normele tehnice in vigoare atat
nationale cat si internationale (in cazul lucrarii de fata neexistand un STAS cu privire
la forfecarea directa la scara mare in fazele armat/nearmat) este obligatorie.
• Normelor de securitate a muncii trebuiesc respectate in cazurile de pregatire a
aparatului de forfecare, a aparaturii aferente acestuia si a materialelor.
• In cazul cutiilor de forfecare care sunt alcatuite din mai multe piese (in cazul LG-
116 cei patru pereti ai cutiilor de forfecare sunt solidarizati cu ajutorul unor buloane)
trebuie verificata planeitatea fetelor superioara (cutie inferioara) si inferioara (cutie
superioara) pentru a elimina posibila situatie in care existenta unor praguri in zonele
de contact ale peretilor, poate produce frecare intre cele doua cutii.
• Pentru testele de forfecare directa calibrarea/recalibrarea traductorilor este o etapa
obligatorie pentru obtinerea rezultatelor corecte.
Atat in cazul pamanturilor necoezive, nearmate ca si in cazul pamanturilor
necoezive armate s-au obtinut alaturi de unghiul de frecare si o coeziune aparenta
respectiv o adeziune.
Experimentul in sine si rezultatele lui reprezinta un pas inainte pentru
laboratoarele din Romania, prin rezultatele ce se pot obtine si care permit corelatii si
comparatii cu cele din literatura de specialitate de pe plan mondial, in scopul unor
modelari cat mai veridice prin calcul.
Prin incercarile efectuate, mentinand constante conditiile de testare, ca si
starea de indesare a materialului, s-au pus in evidenta factori ce pot influenta
parametrii rezistentei la forfecare pe materiale granulare (compozitia granulometrica,
D50, rezistenta particulelor) la care se adauga si cei ce influenteaza aportul armarii
pamantului (tipul si proprietatile armaturii, aria de contact).
Modul de prelucrare a datelor din incercari de tipul celor realizate permite
studierea fenomenului de interactiune dintre materialul granular si un material
geosintetic folosit ca armatura tinand seama de deformabilitatea celor doua materiale - 31 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
in contact, informatii utile pentru dimensionare si proiectarea unor solutii ingineresti
specifice.
Observatiile si concluziile obtinute pe parcursul derularii cercetarilor au fost
validate prin comparatii cu date din literatura de specialitate.
7.2. Contributii personale:
• Punerea in functiune si recalibrarea aparatului LG-116, unic pe plan
national
• Conceperea si redactarea unei proceduri a testului de forfecare la scara mare,
in cutie cu dimensiuni 30x30cm
• Realizarea unui numar mare de incercari de forfecare directa pentru punerea
in evidenta a interactiunii pamant - armatura geosintetica cu deformatiile din planul
de contact
• Obtinerea curbelor de interactiune pe diferite tipuri de pamanturi si
geosintetice, pentru o gama mare de deformatii (δ=80mm corespunzator ε=20%)
• Confirmarea aparitiei unei coeziuni aparente si a unei adeziuni la forfecarea
pamaturilor necoezive nearmate si armate, si justificarea lor
• Aplicarea principiului omogenizarii masivelor de pamant armat pentru
stabilirea parametrilor de interactiune pe domeniu deformatii lor compatibile ambelor
materiale.
• Detalierea interactiunii pamant-geosintetic pana la deformatii de δ=6mm
corespunzator ε=2%
• Obtinerea coeficientului de eficienta (frecare) α ca reflectare a mecanismului
de interactiune pamant-geosintetic pe domeniul de deformatii mici (ε=2%) in scopul
utilizarii la proiectarea lucrarilor de pamant armat
• Punerea in evidenta a influentei marimii particulelor de pamant in valorile
parametrilor rezistentei la forfecare, respectiv a coeficientului de eficienta - frecare
• Comparatie pe baza coeficientilor de frecare intre diferitele tipuri de
materiale geosintetice utilizate ca armaturi
• Validarea si confirmarea rezultatelor obtinute prin comparatii cu date foarte
noi din literatura de specialitate (Bratislava -2010).
- 32 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
Bibliografie
a) Publicatii stiintifice
[01] (2010) Reza Ziaie Moayed, Moeen Nazari. Effect of geosynthetic inclusion
on bearing ratio of two layered soil. Bratislava Conference;
[02] (2010) Reza Ziaie Moayed, Mehrad Kamalzare. Influence of geosynthetic
reinforcement of shear strength characteristics of two layer subgrade.
Bratislava Conference;
[03] (2008) Chia-Nan Lin, Yu-Hsien Ho, Jian-WennHuang. Large scale direct
shear tests of soil/PET-yarn geogrid interfaces. Science Direct;
[04] (2007) A.Hosny Abdel Rahman, M.Abdel-Moniem Ibrahim, Alaa K.
Ashmawy. Utilization of a large-scale testing apparatus in investigating and
formulating the soil/geogrid interface characteristics in reinforced soil.
ISInet Publication;
[05] (2007) Manualul operatorului. Cutie de forecare de sarcina mare-
Versiunea 1.0. Durham Geo, USA;
[06] (2007) Masina de forfecare LG-116. Manual de operare-Versiunea 1.3.
Durham Geo, USA;
[07] (2006) A.Stanciu si I.Lungu. Fundatii. Bucuresti, Editura Tehnica;
[08] (2006) Julian Coronel. Friction interaction properties between geomaterials
and geosynthetics;
[09] (2003) S.Manea, L.Batali si H.Popa. Mecanica pamanturilor. Elemente de
teorie. Incercari de laborator. Exercitii. Bucuresti, Editura Conspress;
[10] (1999) A.Gazdaru, V.Feodorov, S.Manea si L.Batali. Geosinteticele in
constructii-Vol.2. Propietati, utilizari, elemente de calcul. Bucuresti, Editura
Academiei Romane;
[11] (1998) S. Manea. Evaluarea riscului de alunecare. Bucuresti, Editura
Conspress;
[12] (1998) S.Manea, I.Antonescu, V.Feodorov. Saltele geocelulare. Bucuresti,
U.T.C.B.;
[13] (1994) L.Kellner, A.Gazdaru si V.Feodorov. Geosinteticele in constructii-
Vol.1. Bucuresti, Editura Inedit;
[14] (1992) A.Silvan, S.Manea, L.Batali. Principiul omogenizarii. Bucuresti,
U.T.C.B.;
- 33 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
[15] (1987) Ennio Marques. The study of soil reinforcement interaction by means
of large scale laboratory tests., Magdalen College;
[16] (1980) P.Stefan. Pedologie. Bucuresti, Editura Ceres;
[17] (1978) I.Antonescu. Manual de laborator geotehnic. Bucuresti, Institutul de
Constructii Bucuresti, Catedra de Geotehnica si Fundatii;
[18] (1973) I. Manoliu. Fundatii si procedee de fundare. Bucuresti, Editura
Didactica si Pedagogica;
[19] (1973) N.Maior si M.Paunescu. Geotehnica si fundatii. Bucuresti, Editura
Didactica si Pedagogica;
[20] (1968) A.Caquot si J.Kerisel. Tratat de mecanica pamanturilor. Bucuresti,
Editura Tehnica;
[21] (1959) A.G.Worthing si.J.Geffner. Prelucrarea datelor experimentale.
Bucuresti, Editura Tehnica;
b) Norme tehnice
[22] (2009) P 134-95 Terasamente-Vol.1. Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce
inglobeaza materiale geosintetice. Bucuresti, Editura matrix Rom;
[23] (2007) GP 093-06 Fundatii-Vol.5. Ghid privind proiectarea structurilor de
pamant armat cu materiale geosintetice si metalice. Bucuresti, Editura
matrix Rom;
[24] (2007) NP 075-2002 Fundatii-Vol.4. Normativ pentru utilizarea materialelor
geosintetice la lucrarile de constructii. Bucuresti, Editura matrix Rom;
[25] (2007) SR EN ISO 12957 Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de
frecare. Incercarea de forfecare directa-Part.1 Bucuresti, ASRO;
[26] (2004) SR EN ISO 14688 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor-Part.1 Bucuresti, ASRO;
[27] (2005) SR EN ISO 14688 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor-Part.2 Bucuresti, ASRO;
[28] (2003) ASTM D3080-03 Standard test method for direct shear test of soils
under consolidated drained conditions;
[29] (2002) ASTM D5321-02 Standard test method for determining the
coefficient of soil and geosynthetic or geosynthetic and geosynthetic friction
by the direct shear method;
[30] (2002) ASTM D4873-02 Standard guide for identification, storage and
handling of geosynthetic rolls and samples; - 34 -
MASURATORI DE LABORATOR PRIVIND OBTINEREA COEFICIENTILOR DE FRECARE DINTRE PAMANT-MATERIAL GEOSINTETIC PENTRU PUNEREA IN EVIDENTA A INTERACTIUNII
[31] (2002) D4439-02 Standard terminology for geosynthetics
[32] (1999) D4354-99 Sampling of geosynthetics for testing
[33] (1988) STAS 1243-88 Clasificarea si identificarea pamanturilor. Institutul
roman de standardizare;
[34] (1985) STAS 1913/5-85 Determinarea granulozitatii. Institutul roman de
standardizare;
[35] (1982) STAS 8942/2-82 Determinarea rezistentei pamanturilor la forfecare,
prin incercarea de forfecare directa. Institutul roman de standardizare..
- 35 -