Rezumat ABA

8/16/2019 Rezumat ABA

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-aba 1/23

Tehnica ABA

CuprinsI. Stimulul discriminativ (SD)

II. Raspunsul (R)

III. Stimulul de intarire (SR)IV. NU-ul informativV. Recompensa

1. Tipuri de recompense

. Recompensa po!itiva si ne"ativaa. Recompensa po!itiva

#. Recompensa ne"ativa

$. Recompensa primara si secundaraa. primara

#. secundara

c. diferentiala

VI. %romt &ul1. Tipuri de promt

'. Cand se foloseste promt-ul

. Re"uli de folosire a promt-ului VII. odelarea (S*apin")

VIII. Insiruirea de actiuni

1. Tipuri de insiruiria. insiruirea pro"resiva

#. insiruirea inapoi

I+. %rocesul invatarii1. ass trial

'. Discrimination trainin". Random

+. ,panded trials+I. Criterii de masterare

+II. Reducerea comportamentelor neadecvate

+III. Recompensarea si comportamentele neadecvate+IV. ,tinctia

+V. DR

+VI. DRI+VII. vercorrection

+VIII. Time out (pau!a)

+I+. Colectarea datelor ++. /enerali!area

1



I. SD &ul (stimulul discriminativ)

- instructiune sau intre#are adresata copilului (e0 a asta2 Sau Ce este asta 3 )

- semnali!ea!a copilul cu faptul ca se asteapta un raspuns si intarirea este disponi#ila

- tre#uie dat pe o voce putin mai ridicata si mai autoritara decat volumul vor#itului o#isnuit4 mai ales in

fa!ele initiale ale pro"ramului

- la SD nu tre#uie adau"at nimic altceva (alte cuvinte4 alte epresii )

- nu tre#uie folosit numele copilului inainte de SD

- nu tre#uie repetat pana nu se termina trial-ul mai intai

SD-ul pt fiecare pro"ram al copilului se scrie in fiecare foaie a pro"ramului4 pastrate in dosarul copilului.

Tre#uie sa fie pastrat la !i 4astfel incat tutorii sa il cunoasca si sa nu foloseasca un SD diferit.

'



II. RS%UNSU5

- repre!inta ceea ce face copilulul dupa ce primeste SD-ul

- criteriul pentru un raspuns corect la un SD este sta#ilit de ec*ipa si apoi este sin"urul raspuns acceptat

- Copilul are -6 sec sa raspunda 7 altfel este considerat un nonraspuns

- Nici un alt comportament nu ar tre#ui efectuat in timpul unui raspuns4 ca si de e un comportament de

autostimulare8stereotipie.

III. Stimulul de intarire (SR) (recompensa )

- cesta este o consecinta po!itiva aparuta cand copilul demonstrea!a un raspuns corect

- Urmea!a intotdeauna imediat dupa un raspuns corect . Nu ar tre#ui sa eiste o intar!iere in oferirea

recompensei in stadiile initiale ale pro"ramului

- Recompensa este oferita in mod conditionat in urma raspunsului corect si nu tre#uie sa fie disponi#ila in

alte momente (asta inseamna ca lucrurile care se folosesc ca recompense pt copil intr-o sesiune nu ar tre#ui

sa fie disponi#ile in afara sesiunii )

- Recompensele varia!a de la copil la copil4 tre#uie selectate individual pentru fiecare copil.

- Recompensele tre#uie sa fie usor de oferit si sa se #ucure de ele rapid 4 deci alimentul tre#uie sa fie de

"enul celui care se poate manca rapid.

- Recompensa ver#ala tre#uie sa sune foarte diferit de tonul folosit la SD la fel si de 9NU:. Tre#uie sa fie o

voce incantata si vesela 2

- Cantitatile mai mari ale recompensei vor avea un efect mai puternic4 dar ele pot cau!a saturatia.

- Recompensele variate sunt esentiale4 deci acelasi aliment4 aceleasi ;ucarii si fra!e ver#ale nu pot fi folosite

tot timpul4 tre#uie alternate.

- Recompensele tre#uie sa fie diferentiale4 pre!entati noi o#iecte8alimente recompensatoare.

- Sunt feluri diferite de recompense 7 po!itive sau ne"ative si primare si secundare.

IV.9NU:-ul informative

- ,ste folosit imediat dupa un raspuns incorect sau dupa un raspuns <

- Se foloseste a#ia dupa ce copilul a atins criteriul de masterare pentru acel raspuns 4 astfel incat suntem

si"uri ca acel copil cunoaste raspunsul

- utili!and 9nu:-ul inseamna ca4 copilul stie eact ce este corect si ce nu este corect si il a;uta sa discrimine!e

intre raspunsurile diferite

- Utili!and 9nu:-ul inseamna ca tutorii sunt consecventi in consecintele pentru un raspuns incorect sau !ero

- Nu-ul este spus pe o voce calma si neutra





- ,emple de recompense ne"ative din viata de !i cu !i sunt cand un parinte isi cearta copilul ca sa isi faca

ordine in camera (lucru ne"ativ)7 copilul face ordine in camera (raspuns8comportament)7 parintele incetea!a

cearta (recompensa ne"ativa)7 sau un copil tipa si plan"e pentru ca parintele sa-l ridice de ;os (lucru

ne"ativ)4 parintele ridica copilul (raspuns 8 comportament)4 copilul incetea!a plansul (intaritor ne"ativ pentru

parinte). In cel de-al doilea eemplu parintele este intaritorul deoarece copilul incetea!a plansul .

In fine4 data urmatoare cand copilul va vrea sa fie ridicat de ;os va tipa din nou tocmai pentru ca copilul a

primit o recompensa (intarire) po!itiva in sc*im#ul plansului4 si anume faptul de a fi fost ridicat de ;os 2

- Un eemplu #un de aplicat la copii este cand un copil vrea sa-si dea ;os ;ac*eta pentru ca ii este cald4 dar

are nevoie de a;utor4 la inceput copilul s-ar putea sa tipe4 ceea ce n-ar fi tocmai un comportament pe care am

dori sa-l amplificam4 asa ca acesta va fi i"norat.

Copilul spune apoi & promtat - 9a;uta-ma:(raspuns8 comportament)4 parintele sau tutorele a;uta apoi copilul

sa dea ;os ;erseul 4 astfel crescand pro#a#ilitatea ca acel copill sa spuna 9a;uta-ma: data viitoare.

$. Recompensa primara si secundara

a. Recompensa primara

- Cunoscuta de asemenea drept recompensa 9neconditionata: 4 neavand proprietati de conditionare sau de

intarire invatata 4 intarind lucruri si evenimente in mod natural

- ,emple de recompense primare sunt apa si mancarea

- Recompensele primare pot sa nu intareasca tot timpul 4 daca cineva tocmai a mancat mult 4 atunci mancarea

nu va actiona ca si un intaritor- Recompensele primare sunt utili!ate foarte mult in stadiile initiale ale pro"ramelor 4 dar sunt intotdeauna

cuplate cu recompense secundare.

b. Recompensele secundare

- Sunt cunoscute ca fiind intaritori 9conditionati : avand proprietati de intarire 9conditionate 94 le consideram

ca fiind intaritori .

- Unind ceva care initial nu intareste cu ceva care in mod natural intareste4 acel lucru va casti"a proprietati de

intarire)4 de e com#inand "adilatul si im#ratisarile cu mancarea .

- ,emple de recompense secundare sunt laudele ver#ale4 im#ratisarile 4 "adilatul 4etc

c. Recompensa diferentiala

- propierea cat mai mare de raspunsuri tre#uie recompensata intens

- Raspunsurile care nu sunt atat de aproape de tinta nu vor primii atat de multa recompensa

- Criteriul raspunsului tre#uie sta#ilit apoi adusa recompensa potrivita

6



VI. %romptul

- %romptul este modalitatea prin care invatam un copil cum sa faca o sarcina

- ferim prompt unui copil ca sa poata fi primita recompensa iar copilul sa indeplineasca sarcina cu succes

1. Tipuri de prompt 0

Fizic 0cesta ofera spri;in fi!ic pentru a-i arata cum sa faca ceva. cesta poate fi de fapt oferit c*iar mana peste

mana lui pentru a-i a;uta sa faca ceva 4 cum ar fi sa #ata la to#e .

Model :

cest tip de prompt implica imitarea 7 asadar copilul tre#uie sa stie de;a sa imite ca sa se poata utili!e acest

tip de prompt. Demonstratia implica tutorele care efectuea!a sarcina 4 modelarea implicand un model al

sarcinii efectuat copilului .

ozitional:

Itemul tinta este plasat mai aproape de copil. (e0 daca vrem sa invete in random o#iectul cana impreuna cu

creion si pensula4 plasam cana mai aproape de copil decat celalalte o#iecte)

egatura cu o deprindere anterioara

olosind ceva ce copilul stie de;a pentru a-l a;uta sa reali!e!e un raspuns corect4 de eemplu 9 rata rosu: &

copilul arata rosu si este recompensat4 apoi imediat intre#at 9Ce este acesta3 9 (tinta) & 9Rosu: (intarire )

"ntructiune verbala:

ceasta ofera copilului o instructiune prin care este promptat 4 de e 0: Il pui pe cel verde in varf 9 .

"nflectiunea vocii :

ccentuand cuvantul importand din SD poate indica copilului la care parte tre#uie sa fie atent 4 de eemplu 0

9 rata cana R, 9

Multilateral

Sunt alte tipuri de prompt precum 0 indicatul 4 prin atins si prin "esturi .

'. Cand se foloseste promptul

- Cand sarcina este complet noua pentru copil 4 atunci raspunsul este promptat de mai multe ori pe rand 4fiind cunoscut ca 9mass promptin":

- In "eneral promptul tre#uie oferit pe cat posi#il imediat SD-ului sau in acelasi timp

- Cand promptul se diminuea!a 4 raspunsul poate fi promptat doar ;umatate 4copilul putand sa faca o parte din

sarcina sin"ur

- Daca o sarcina este masterata 4 astfel incat putem fi si"uri ca copilul sties a o efectue!e4 atunci promptul

este oferit a#ia dupa ' raspunsuri incorecte . cesta este cunoscut sunt numele de 9nu-nu- prompt:

?





- Raspunsurile care sunt similare cu tinta finala sunt recompensate si astfel se vor im#unatati

- Reusitele aproimative tintei finale fiind recompensate inseamna ca in final itemul tinta va fi efectuat

- Raspunsurile care nu sunt similare itemului tinta nu sunt recompensate astfel fiind eliminate

ceasta metoda este des folosita in modelarea comportamentului ver#al .

,emplu 0

%ro"ram 0 Imitatie ver#ala

Tinta0 ****

SD0 Spune ****

%rocedeul 9S*apin":0

SD0 Spune ****

R0 U*

(Recompensa mare oferita copilului pentru ca a raspuns printr-un comportament ver#al )

SD0 Spune ****

R 0 U*a***u**

(Recompensa mare oferita copilului pentru ca este si mai aproape de tinta 4 continand a** in mi;loc)

SD0 Spune ****

R0 U*

(Recompensa mai mica 4tutorele stiind ca copilul este capa#il sa !ica 9u*a**u*: 4 ceea ce ar fi un raspuns

mai aproape de tinta. sa ca acum este folosita recompense diferentiala pentru a face copilul sa intelea"a

care este raspunsul cerut )

SD0 ****

R0 U*a**u*

(Din nou 4 recompensa mai mare fiind cel mai apropiat raspuns de pana acum )

5a acest stadiu 4 tutorele va continua sa recompense!e raspunsul pana cand va fi sta#ili!at4 recompensele

pentru acest tip de raspuns putand fi eliminate usor astfel incat copilul isi va sc*im#a raspunsul pentru a

casti"a maimul de recompense iar.

SD0 Spune *****

R0 U*a***u*

(Recompensa mai putina)

SD0 Spune ****

R 0 U*a***

(recompensa mare deoarece aproape corespunde itemului tinta)

cesta este din nou sta#ili!at 4 astfel incat recompense se reduce iar .

A



SD0 Spune ****

R0 U*a****

(Usor mai putina recompensa)

SD0 Spune ****

R 0 U*a****u***

(foarte mica recompense deoarece acesta este raspunsul vec*i care este cel mai departe atat de itemul tinta

cat si de raspunsul anterior )

SD0 Spune ****

R0 ****

(Recompensa foarte mare deoarece copilul a atins tinta )

In cadrul 9s*apin":-ului 4 in anumite momente se poate utili!e promptul cand copilul se apropie de tinta. De

eemplu 4 cand copilul a spus u**a**u**4 tutorele putea intervenii cu recompensa dupa u**a***4 astfel incat

copilul sa fie recompensat imediat dupa a*** 4 mai de"ra#a decat sa fie lasat sa revina la u*** .

VIII. Insiruirea de actiuni

Insiruirea de actiuni este o metoda utili!ata pentru a invata comportamente noi care nu vor mai fi intalnite si

astfel nu pot fi nici recompensate. Comportamentele care sunt invatate prin insiruirea de actiuni nu pot fi

promptate in intre"ime pentru ca raspunsul asteptat este foarte lun" si comple.

Insiruirea de actiuni inseamna atunci cand o sarcina este impartita in parti individuale care pot fi

invatate4 oferind prompt copilului pe rand .

%rocedura prin care se identifica pasii intr-o insiruire de actiuni se numeste 9anali!a sarcinii:

,emplu de anali!a a sarcinii 0

)omportament: %palatul mainilor

1. Ridicarea manecilor

'. Desc*ide ro#inetul

. %une mainile su# apa

>. %une sapun pe maini

6. reaca mainile

?. Clateste mainile

@. preste ro#inetul

B



A. Ster"e mainile

Initial una din partile anali!ei sarcinii va fi itemul tinta4 astfel acesta este cel pentru care se reduce

promptul4 de eemplu tutorele poate sa ofere prompt copilului in ridicarea manecilor4 dupa ce la inceput i-a

oferit un full prompt. poi acesta se reduce4 iar dupa ce copilul il indeplineste4 tutorele va incepe sa reduca

promptul pentru desc*iderea ro#inetului .

- iecare parte a insiruirii este recompensata initial4 mai de"ra#a decat recompensarea adusa la finalul

intre"ii insiruiri. sta pentru ca fiecare parte a insiruirii tre#uie invatata si totodata recompensata .

- De o#icei cand se invata un comportament prin insiruire4 una din partile insiruirii va constituii itemul tinta

- Restul insiruirilor vor fi promptate si recompensate4 dar doar unei sin"ure parti din insiruire i se va reduce

promptul

- ,ventual4 cand copilul este capa#il sa faca toata insiruirea in mod independent4 recompensa este redusa

"radual pana cand este oferita a#ia la sfarsitul intre"ii insiruiri.

1. Tipuri de insiruiri

a. "nsiruire progresiva *inainte+

Invatarea incepe prin lucrul cu primul pas al insiruirii4 apoi al doilea4 apoi al treilea s.a.m.d

,emplu0 In eemplul pre!entat4 cel cu spalatul pe maini4 prima oara se va lucra pe ridicarea manecilor in

timp ce pentru restul pasilor se ofera full prompt4 iar apoi cand se masterea!a acesta este de asteptat sa fie

facut fara prompt iar tinta devine desc*iderea ro#inetului .

b. "nsiruirea inapoi *in spate +Invatarea incepe prin lucrul cu ultimul pas al insiruirii 4 apoi penultimul si tot asa =

,emplu 0 Construirea unei linii ferate si impin"erea unui tren in ;urul ei

nali!a sarcinii 0

1. %une prima si a doua piesa din linia ferata impreuna

'. %une a treia piesa

. %une a patra piesa

>. %une trenul pe linia ferata

6. Impin"e trenul pe linie

%entru a insiruii asta inapoi4 linia ferata va fi la inceput construita iar copilul va lucra a#ia dupa pe a impin"e

trenul pe linia ferata. %e masura ce se mastresea!a4 copilul va lucra pe a pune trenul pe sina si a#ia apoi sa il

impin"a.

Insiruirea inapoi este forma cea mai des folosita4 permitand copilului sa complete!e sarcina independent de

fiecare data pe masura ce o efectuea!a4 nefiind necesar promptul intre"ului proces de fiecare data.

1<



Avanta,ele insiruirii

- %redatul sarcinii este consecvent pentru tutori

- Copilul are reusite pe masura ce este invatat pe pasi marunti

- %ot fi invatate in mod sistematic comportamente complee

Dezavanta,ele insiruirii

- %oate dura mai mult timp pentru a invata un comportament utili!and insiruirea 4 desi partile individuale pot

fi masterate rapid

N$0 Diferenta dintre s*apin" si insiruirea actiunilor este aceea ca in s*apin" raspunsurile care initial au fost

recompensate mai tar!iu nu mai sunt cerute 4 iar in insiruirea actiunilor toate raspunsurile recompensate sunt

mentinuteca parti care conduc spre comportamentul final.

I+.%RC,SU5 INVTRII

Cand un copil nu stie cum sa eecute o sarcina 4 toate metodele de mai sus descriu modalitatea prin care il

invatam o sarcina noua. %rocesul invatarii utili!ate 4 implicand te*nicile de mai sus este 0

1. ass trial

'. Instructia discriminatorie (trialurile etinse)

. Random

-. Mass Trials

cestea sunt trialuri repetari ale aceleasi tinte 4 ceea ce inseamna ca epunem acelasi SD in mod repetat

- ass trial-urile tre#uie utili!ate mereu atunci cand sarcina e noua

- Initial toate trialurile sunt cu prompt fiindca copilul nu stie ce are de facut

- %romptul se reduce treptat pana cand copilul poate eecuta mass trialul fara prompt

- Cand o tinta este B<-1<< corecta in mass trial (asta insemnand 4 in mod ideal 4ca sunt corecte B81< sau

686) atunci incepe urmatoarea etapa a invatarii .

#$emplu :

%ro"ram 0 Intructiuni receptive

Tinta 0 Ridica mainile

%rompt 0 Demonstratie

SD0 Ridica mainile 2

R0 Copilul ridica mainile (cu full prompt)

11



(recompensa)


R0 Copilul ridica mainile (cu full prompt )

(recompensa)

SD0 Ridica mainile2

R0 Copilul ridica mainile (cu full prompt )

(recompensa)


R0 Copilul ridica mainile (cu prompt )

(recompensa)


R0 Copilul ridica mainile (cu prompt )

(recompensa)


R0 Copilul ridica mainile (fara prompt )

(recompensa)


R0 Copilul ridica mainile (fara prompt )

(recompensa)

sta poate aparea in timpul unui sittin" sau dupa mai multe sittin"uri 4 sau dupa mai multe sesiuni . Depinde

de copil. Se poate sa ramai la nivelul de a acorda prompt si de a nu continua trialul pana nu se reduce

promptul .

Copilul tre#uie sa indeplineasca B<-1<< trial fara prompt intr-un sitin" pentru a mer"e mai departe.

stfel ' trialuri fara prompt urmate de ? cu prompt nu vor fi considerate suficiente .

. Discrimination Training *redarea discriminarii+

5a inceput 4cand un copil invata un nou pro"ram 4 in care invata o sarcina specifica4 initial el poate sa nu

cunoasca nimic referitor la respectiva sarcina.

,emplu 0 Receptiv & Denumiri

Scopul pro"ramului0 de a-l invata pe copil denumiri ale unor itemi 4 de eemplu a-l face sa intelea"a ca acea

c*estie cu patru roti se numeste 9masina: .

SD 0 rata (itemul)

Cand se incepe un pro"ram se ale"e prima tinta si apoi urmea!a procesul invatarii . ,emplul acesta

foloseste 9masina: ca fiind primul item tinta.

1'



Mass trials *din e$ de mai sus+

a) Sin"ur & asta inseamna ca masina este sin"urul lucru de pe masa4 astfel copilul este invatat sa raspunda

aratand-o (atin"and)

#) Cu un o#iect cu distra"ere neutra & asta inseamna ca masina este inca in mass trial (cerand sa fie aratata in

mod repetat)4 dar mai este un alt item pe masa care nu este etrem de strident si despre care nu intentionam

sa-l invatam pe copil in viitorul apropiat

c) Initial 9masina 9 poate fi cu prompt4 cand apare un alt item4 asa ca tutorele poate plasa sau muta mai

aproape masina

d) Cand promptul este redus si copilul poate identifica masina oriunde pe masa in pre!enta unui alt o#iect

care distra"e atentia 4 atunci copilul este pre"atit pentru a mer"e mai departe

e) mintiti-va ca in orice moment4 daca sunt mai multi itemi pe masa4 acesti tre#uie mutati in diferite po!itii

astfel incat copilul sa nu invete ca itemul tinta este mereu in acelasi loc.

%ana acum copilul stie ca primeste recompensa daca arata 9masina:4 dar inca nu stiu daca el c*iar

intele"e comanda sau a invatat doar ca atunci cand tutorele spune ceva4 el arata 9masina:. %entru a fi si"uri

ca el a inteles ca e vor#a despre masina4 tre#uie sa poata face asta in discriminare cu alt item pentru care a

fost recompensat daca l-a aratat. cesta va fi tinta urmatoare. In acest eemplu4 cea de-a doua tinta este

9elefantul 9 .

Mass trial 0

a) Sin"ur .

#) Cu un o#iect cu distra"ere neutra

c) olosind masina ca o#iect cu distra"erea atentiei (dar in continuare folosind trialul 9elefant:4 deci masina

nu este ceruta deloc)

d) Cand totul se cristali!ea!a 4 copilul este "ata pentru a mer"e mai departe

%ana acum 4 copilul a fost recompensat pentru ca a aratat atat masina cat si elefantul4 dar in conditii specifice.

/. Random

Rotatie random inseamna atunci cand doua raspunsuri invatate de copil si pentru care a fost

recompensat pot fi pre!entate intr-o ordine aleatoare 4iar copilul este capa#il sa le discrimine!e .

Ca sa poata fi facuta deose#irea intre ' itemi (sa fie capa#il sa se deplase!e de la unu la celalalt prin

rotatie atunci cand primeste SD diferit)4 tre#uie invatat sEstematic.

ceasta tre#uie facuta prin utili!area mass trialului descrescator cand promptul oferit in rotatie se

reduce "radual si treptat se elimina. cest process se numeste 9$locF Rotation 9

1



Bloc0 Rotation

,emplu (am#ele 4atat masina cat si elefantul sunt pe masa) 0

rata elefantul 2 full prompt

rata elefantul 2 prompt

rata elefantul 2 G prompt

rata elefantul 2 fara prompt


rata masina 2 full prompt (pentru ca aceasta este discriminarea si astfel noul

comportament este amplificat )

rata masina 2 prompt

rata masina 2 G prompt

rata masina 2 fara prompt


(In acest stadiu 4copilului i s-a oferit prompt in discriminarea itemilor de la full prompt pana la deloc4 astfel

incat data viitoare cand i ce mai cere prin rotatie sa se deplase!e de la un item la altul promptul utili!at va fi

redus dupa cum urmea!a)

rata elefantul 2 prompt (prompt redus )




rata masina 2 prompt (prompt redus )




(Din nou la urmatoarea rotatie de la un item la altul4 promptul va fi redus)


rata elefantul2 ara prompt




1>




(In urmatoarea rotatie nu se va mai folosii promptul )



rata masina 2 ara prompt

rata masina 2 ara prompt

5a acest stadiu4 copilul a demonstrate ca poate discrimina intre 9masina: si 9elefant: si poate face

asta si prin rotatie 4 deplasandu-se de la un item la altul

cest lucru tre#uie sa fie constant si se se efectue!e fara procesul de promptin" utili!at anterior inainte de a

fi considerat masterat

Urmand aceste re"uli4 itemii tre#uie pre!entati in rotatie random .

iecare tinta noua din pro"ram tre#uie sa treaca prin procesul de invatare al trialului si rotatie random.

%rocesul de mai sus descrie procedura de invatare pentru primii doi itemi tinta ai unui pro"ram. Cel de-al

treilea item tinta va fi folosit in trial apoi in procesul de discriminare folosindu-se itemii de;a cunoscuti ca

fiind distur#atori 4iar apoi pentru discriminarea intre ei .

+. ,panded trials (etinse)

ceasta metoda este folosita pentru a creste in mod "radual timpul dintre pre!entarea itemului tinta 4

pre!entand itemi masterati ca distur#atori

,panded trials pot fi folosite daca un copil intampina o dificultate particulara in discriminare

#$emplu de demonstrare a procedurii 0

%ro"ram 0 Instructiuni receptive

Scopul pro"ramului 0 De a-l face pe copil sa intelea"a instructiuni ver#ale simple7 e0 9ridica mainile:

SD0 (instructiunea) e0 Ridica mainileTinta 0 ridica mainile

Itemi distur#atori (de;a cunoscuti copilului) 0 9#ate din plame:4 9ridica-te:4 9arata nasul94 9 mainile cuminti:

Copilul tre#uie sa indeplineasca raspunsurile corecte in mass trials inaintea inceperii epanded trials-urilor.

SD-ul tinta 0 Ridica mainile

SD distur#ator 0 $ate din palme

SD-ul tinta0 a ceau

16



ceasta a etins tinta cu 14 fiind folosit un item distur#ator. Daca copilul inca este capa#il sa fluture mainile

corect4 atunci tutorele va etinde tinta cu '.

SD-ul tinta0 Ridica mainile

SD Distur#ator 1 ainile cuminti

SD Distur#ator ' $ate din palme

Sd-ul tinta a ceau

Din nou 4 daca 9ridica mainile: a fost eecutat corect 4 atunci tinta se va etinde cu si asa mai departe . De

o#icei 4 epanded trials mer" pana la aproimativ A itemi distur#atori.

Re"uli pentru epanded trials

actorii distur#atori tre#uie adau"ati "radual si pot fi adau"ati la mai putin de un sittin" daca copilul

eecuta corect. ltfel factorii distur#atori pot fi adau"ati pana la o sesiune4 tutorii lasand un #ilet cu numarul

de distur#atori pe care a a;uns copilul sa il efectue!e pana atunci

Itemul tinta este cel care ne interesea!a4 astfel daca copilul incepe sa "reseasca la itemul tinta4 atunci

numarul factorilor distur#atori tre#uie redus.

Din moment ce itemul tinta este cel care ne interesea!a4 daca copilul "reseste un item pertur#ator si el

este ultimul din epansiune4 atunci INTTD,UN tre#uie sa revenim la tinta. Itemul distur#ator "resit

poate fi verificat mai tar!iu.

,emplu 0 Daca tinta a fost etinsa cu

Ridica mainile & corect$ate din palme & corect

ainile cuminti & corect

rata nasul & incorect

Ridica mainile & corect

In acest ca! 9arata nasul: va fi verificat in timpul urmatoarei etinderi sau in alt sittin".

+I. Criteriul de masterare

Un item este considerat masterat atunci cand copilul este capa#il sa discrimine!e acel item in contrast

cu alti itemi al aceluiasi pro"ram si deci este capa#il sa o faca in rotatie random.

Tinta tre#uie sa fie 0

A<- 1<< corect 7 (de aceea am spus A din 1< incercari)

%e parcursul a ' sesiuni consecutive ( e. Dimineata & dupa amia!a 4 dupa amia!a- dimineata ) 7 cu ' tutori

(persoane )diferiti

1?



(Uneori criteriul de masterare tre#uie sa fie adaptat pentru unii copii in mod individual )

In fiecare pro"ram 4 tre#uie sa fie un sin"ur item tinta care se invata la acel moment.

+II. Reducerea comportamentelor neadecvate

%rocesul de invatare descris mai sus este concentrat pe de!voltarea comportamentelor care sunt in deficit.

Copiii cu autism pot manifesta de asemenea ecese ale comportamentelor care tre#uiesc reduse 4 de eemplu

9a da din maini 9 sau cri!ele .

,ista mai multe metode de reducere a comportamentelor neadecvate. olosirea urmatoarelor interventii se

aplica in ca!ul comportamentelor care 0

- impiedica copilul de la procesul de invatare deci sunt repetitive sau purtate pe perioade de timp mai

lun"i sau la o frecventa mare

- sunt periculoase pentru copil sau pentru cei din ;ur - neadecvate

Daca un comportament se incadrea!a in oricare dintre criteriile de mai sus 4 atunci tre#uie implementata o

interventie 4 care tre#uie mentinuta in mod constant .

Interventiile vor fi facute prioritar in ca!ul acelor comportamente care sunt cele mai periculoase sau apar cu

cea mai mare frecventa 4 etc . Nu toate comportamentele tre#uie sa fie cele vi!ate in acelasi timp 4 astfel incat

copilul tre#uie sa invete sa inlocuiasca acele comportamente cu unele mai adecvate.

+III. Recompensarea si comportamentele neadecvate

- Comportamentele neadecvate pot fi de asemenea intarite si astfel pot fi de!voltate din neatentie

- ceeasi teorie se aplica in ceea ce priveste de!voltarea comportamentelor mentionate anterior 4 teoria

conditionarii operante .

- Daca o consecinta recompensatorie este oferita unui comportament neadecvat4 va fi de!voltat si

mentinut prin acea intarire. De eemplu4 daca de fiecare data cand un copil tipa cineva ii da copilului

atentie sau incearca sa ii ofere orice pentru a inceta tipatul.

- Consecinte care par ne"ative pot actiona ca intariri . De eemplu4 de fiecare data cand un copil

loveste pe cineva i se spune pe un ton ridicat 9Nu:. In aceasta situatie copilul primeste atentia deplina

a cuiva de fiecare data cand loveste4 fata persoanei putand parea de asemenea amu!anta prin

epresivitate4 din nou acest lucru fiind o intarire pentru copil .

1@



Desi interventiile specifice pot fi aplicate comportamentelor particulare4 este important san e amintim de

conditionarea operanta si de te*nicile comportamentale atunci cand reactionam la comportamentul unui

copil.

Intotdeauna sa fiti constienti daca anumite consecinte pot incura;a copilul sa faca acel comportament

din nou4 pentru ca aceasta poate fi din cau!a ca a casti"at atentie datorita lui sau pentru ca a fost capa#il sa

casti"e o alta consecinta po!itiva urmata imediat dupa comportamentul lui .

De eemplu4 daca un copil vrea un #iscuite si sta in fata #ufetului tipand4 iar apoi primeste #iscuitele4 data

viitoare cand va vrea #iscuitele prefera sa tipe decat sa incerce sa vor#easca ori sa ara"e prin "esturi ce

doreste.

+IV. ,tinctia

- Intaritorul pentru un comportament tre#uie identificat in ideea de a-l indeparta.

- Uneori intaritorul este atentia altor persoane4 precum in eemplul de mai sus cu primirea atentiei in

ca!ul lovitului. In acel ca!4 daca copilului nu i se da atentie cand manifesta acel comportament4 el va

inceta sa-l manifeste4 deoarece nu va mai servi scopului initial.

- Intaritorul pentru un comportament nu este intotdeauna atentia7 de aceea este foarte important de

retinut ca etinctia nu este un sinonim cu i"norarea.

De eemplu4 un copil poate demonstra comportamentul de a tipa. Uneori imediat dupa4 un adult ii

poate spune sa taca sau altadata adultii nu spun nimic. interventie este introdusa atunci cand pentru

doua saptamani copilului i se cere sa taca. In urmatoarele doua saptamani comportamentul nu estecomentat de nimeni. Consecinta celor doua saptamani este aceeasi4 comportamentul nu s-a redus4 deci

intaritorul nu poate fi atentia4 dar tre#uie sa fie anumite consecinte care mentin comportamentul.

Urmarind o anali!a functionala (o anali!a a comportamentului4 antecedent si a consecintei )4 apare

evident faptul ca copilul incepe sa tipe cand i se cere sa faca ceva (antecedent si comportament)4 acest

lucru fiind urmat de o#icei de ideea ca i se lasa copilului li#ertatea de a scapa de situatie (consecinta).

- stfel4 scaparea din situatie este tocmai intarirea pentru tipat. sadar4 urmand o interventie a

etinctiei4 copilul nu va fi lasat sa scape din situatie urmand comportamentul de a tipa.

- Cand un comportament este pus in etinctie4 initial acesta se va de!volta (va creste) . cest lucru este

cunoscut su# numele de 9eplo!ia etinctiei:.

- eplo!ie a etinctiei apare din cau!a faptului ca inainte acel comportament primea intarire4 astfel

cand consecinta asteptata nu apare4 copilul vrea sa incerce si mai tare sa primeasca acea consecinta

asadar manifestand acelasi comportament dar la o intensitate si mai mare sau o frecventa crescuta.

1A



- Daca un comportament este recompensat in timpul unei eplo!ii a etinctiei atunci el va ramane la

nivelul la care a fost recompensat (intarit)4 o sc*im#are fiind doar daca etinctia este reali!ata mai

tar!iu cu succes.

- Daca este folosita etinctia4 tre#uie sa fie consecventa la toate persoanele care intra in contact cu

copilul7 altfel comportamentul va ramane acelasi sau c*iar se va de!volta

- Comportamentul care a primit intarire in mod frecvent se va stin"e repede4 comportamentul care a

primit intarire inconstant (mai putin frecventa) va dura mai mult pana sa fie stins.

- Comportamentele po!itive pot de asemenea sa dispara. Daca comportamentele adecvate nu sunt

intarite4 ele pot sa se reduca.

- ,tinctia nu poate fi folosita pentru comportamentele de auto-stimulare4 deoarece intarirea nu este

eterna si nu poate fi manipulata

+V. DR ( Recompensa diferentiala a altor comportamente )

- rice comportament care nu este un comportament neadecvat este intarit in timpul DR4 astfel

aceste comportamente pot aparea mai des decat comportamentele neadecvate si copilul este

recompensat pentru ca nu a demonstrat un comportament neadecvat .

- cesta este folositor pentru comportamentele care apar frecvent in timp si care pot fi reduse "radual

inainte de a fi intarite4 astfel reducand in mod "radual durata timpului cand comportamentul nu este

epus .

,emplu 0

Comportament 0 sare in mod repetat

Interventie 0 DR

Copilul este recompensat (laudat pentru ca sta cuminte) la intervale scurte atunci cand nu sare . Intervalele de

timp cresc in mod "radual .

+VI. DRI ( Recompensa diferentiala a comportamentelor incompati#ile)

- Comportamentele particulare sunt identificate ca fiind in mod specific recompensate4 fiind

incompati#ile cu comportamentele neadecvate.

- Comportamentele4 care sunt recompensate in mod specific vor creste4 inlocuindu-le pe cele

neadecvate

,emplu 0

Comportament 0 rotirea rotilor unei masini

1B



Interventie 0 DRI

Copilul este recompensat pentru ;oaca adecvata (potrivita-mer"e cu masina pe ;os )4 mai de"ra#a decat

rotirea rotilor

olosirea DR si DRI

- Recompensa folosita tre#uie sa fie dorita suficient pentru a concura cu intaritorul adus de copil prin

comportamentul neadecvat . De eemplu4 de multe ori lauda sociala nu este suficient de puternica in

comparatie cu auto-stimularea pe care copilul si-o produce prin fluturarea mainilor. stfel o

recompensa specifica cu un aliment este folosita des.

- Deseori un comportament specific tre#uie prompt initial pentru DRI4 daca copilul nu are un

comportament potrivit in repertoriu

- DR si DRI se refera deseori la o redirectionare

- DR si DRI sunt frecvent utili!ate pentru comportamentele de auto-stimulare

+VII. vercorrection

Overcorrection inseamna atunci cand copilului i se cere sa duca la bun sfarsit o activitate pentru a corecta o

situatie care a fost creata de comportamentul lui.

,ista doua tipuri 0

a) Compensatie

Corectand efectele mediului ale comportamentului copilului7 de eemplu daca copilul arunca

mancarea pe ;os4 i se cere sa o curete de ;os

#) %ractica po!itiva

Copilul tre#uie sa efectue!e comportamentul potrivit dar tre#uie sa il faca in mod repetat. Din

eemplul de mai sus4 copilul tre#uie sa curete mancarea de mai multe ori pe rand si poate de

asemenea eersa servirea mesei in mod adecvat

Comportamentul fiind practicat tre#uie sa-l invete pe copil un comportament adecvat .

Copilul tre#uie sa primeasca instructii in aceasta procedura si poate avea nevoie de prompt initial mana peste

mana.

Recompensa nu se foloseste pentru procedura corectiva .

'<



+VIII. Time out (pau!a)

- (pau!a de la recompense)

- Difera de etinctie4 precum in etinctia unui comportament altele pot fi recompensate. In time out

TT, recompensele sunt a#andonate

- In mod normal in time out4 copilul este trimis intr-un loc particular unde nu poate primi nici o

recompensa

- Copilul nu tre#uie sa ai#a posi#ilitatea de a se an"a;a in comportamente auto-stimulative in timp ce

este in time out deoarece asta ii poate aduce intarire

- Time out-urile mai lun"i nu cresc neaparat eficacitatea.

Nu vor fi eficiente daca copilul vrea sa scape din acea situatie .

Consultantul va introduce interventiile pentru comportamentele neadecvate si toti mem#rii ec*ipei vor fi

sfatuiti cu privire la aplicarea interventiei pentru fiecare copil .

Toate interventiile tre#uie sa urme!e imediat comportamentului .

+I+. Colectarea datelor

Datele sunt colectate 4asa ca

a) pro"resul poate fi monitori!at si demonstrat

#) interventiile pot fi adaptate daca este necesar

c) tutorii pot fi consistenti in procesul de invatare

Notitele intotdeauna tre#uie sa include0

a) data

#) initialele tutorelui

c) tinta

d) stadiul invatarii 4 de e 0 mass trial

e) nivelul succesului

Notitele tre#uie sa comunice urmatoarei persoane care au fost reali!arile copilului in timpul sesiunii si de

unde ar tre#ui sa reinceapa invatarea. stfel 4lasand notite precum 9de data asta a fost foarte #ine: 4 fara

alte informatii suplimentare nu va oferii nici o informare si deci se va pierde din timpul acordat invatarii.

Trial b1 trial data

'1



Uneori informatia va fi colectata dupa fiecare trial pe care il face copilul . cest lucru este foarte

important pentru a anali!a pro"resul unui copil si evaluarea invatarii. In 9trial #E trial data: 4tutorele

notea!a fie un raspuns corect al copilului 4 un raspuns incorect 4 un raspuns cu %rompt sau un raspuns

!ero.

Cand calculam procenta;ul de 9corectitudine: folosind informatia din 9trial #E trial data: 4 acest

lucru tre#uie facut luand in considerare doar corect versus incorect. Raspunsurile !ero si cele cu prompt

nu se iau in considerare. De eemplu 4 > corecte 4 > incorecte4 1 cu %rompt si ' raspunsuri !ero intr-un

sittin" se considera 6< corect . sta pentru ca totalul de trials corect si incorect este de A 4 deci sunt >

corecte si reusita este > din A.

++. /,N,R5IHR,

data ce o deprindere a fost invatata de catre un copil intr-o situatie structurata apartinand etapelor

terapiei prin SD & uri specifice 4 etc4 acea deprindere tre#uie "enerali!ata. sta inseamna ca copilul

tre#uie sa arate ca este capa#il sa demonstre!e un comportament invatat4 in alte conditii decat cele in care

el a fost invatat. ceste conditii pot fi faptul ca lim#a;ul (SD) este diferit4 mediul este diferit4 materialele

didactice sunt diferite4 etc . ceasta este o parte esentiala a invatarii pentru copil deoarece din acest

moment copilul este apoi capa#il sa foloseasca in mod functional deprinderile invatate .

Cateva din ariile in care copilul tre#uie sa "enerali!e!e deprinderile sunt dupa cum urmea!a0

1) StimuliCopilul tre#uie sa fie capa#il sa demonstre!e intele"erea unui concept cu orice alti stimuli relevanti cu

care i se pre!inta acel concept.

De eemplu 4 daca copilul a invatat 9mare: si 9mic: cu o cana mare si mica 4 tre#uie sa stie apoi sa

identifice 9mare: si 9mic: la orice alti itemi mari sau mici 4 identici sau diferiti

') ediul

Initial asta inseamna ca copilul tre#uie sa demonstre!e deprinderea intr-un loc diferit in aceeasi camera in

care a invatat deprinderea 4 apoi "radual deprinderea este transferata la camere diferite din cadrul casei4

apoi in sfarsit altor medii precum scoala .

) amenii

/enerali!area referitoare la persone inseamna a invata sa lucre!e cu oameni noi ca si cu tutori diferiti .

In orice ca!4 din acest punct de vedere este foarte important sa ne asi"uram ca copilul va "enerali!a cu

persoane noi. stfel 4 putem ru"a rudele sau prietenii de families a faca o activitate cu copilul ca acesta sa

poata demonstra deprinderile c*iar daca persoana este diferita de cea care l-a invatat acele lucruri.

''



,ventual 4 deprinderile tre#uie "enerali!ate in asa fel incat copilul sa le demonstre!e oricarei persoane cu

care interactionea!a .

>) SD-urile

Cand copilul invata anumite concepte4 instructiunile folosite sunt deseori foarte simple si nu cuprind un

lim#a; care poate fi folosit in medii specifice. Copilul tre#uie facut sa intelea"a apoi ca eista mai multe

feluri in care o informatie poate fi pre!entata su# forma de lim#a; .

De eemplu4 daca copilul a fost invatat sa raspunda la instructiunea 9 Ridica-te: 4 apoi tre#uie invatat ca

si 9poti sa te ridici 94 9ridica-te acum te ro":4 9 te ro" ridica-te:4toate inseamna acelasi lucru .

6) Distanta

Deseori cand comunicam cu oamenii ei nu stau fata in fata cu noi. %rofesorii vor sta in fata clasei4 dar

este important ca in ca!ul in care persoana nu sta fata in fata cu copilul4 el sa fie atent la informatie si sa

fie capa#il sa raspunda.

?) Recompensa

In functie de do#andirea ac*i!itiilor 4 recompensa este "radual redusa astfel incat la nivele inalte copilul

sa nu ceara nevoia de intarire ca sa demonstre!e in continuare deprinderile invatate. cest lucru se face

prin reducerea timpului in care i se ofera copilului recompensa 4 precum si a nivelurilor recompensei .

De eemplu4 initial copilului i se dau dulciuri pentru raspunsurile corecte7 mai tar!iu sunt folosite doar

laudele4 iar apoi vi!ionarea unui filmulet.

@) Raspuns (in special cand formea!a o cerere4 ea tre#uie "enerali!ata4 de la da-mi4 mai vreau4 pot sa mai

iau3..)

A) Distractor (alte persoane in camera4 tv pornit4 mu!ica4 !"omote diverse)

B) ormat (la masa4 pe ;os4 pe patura in parc etc)

1<) it

iecare copil are un dosar al "enerali!arii . Dupa ce pro"ramul a fost invatat4 se va transfera in dosarul de

"enerali!are unde tintele ac*i!itiilor sistematic "enerali!ate sunt notate4 introduse si masterate.

De eemplu daca o ac*i!itie este "enerali!ata in functie de mediu4 atunci fiecare mediu tre#uie notat in

dosar iar dupa ce copilul demonstrea!a ac*i!itia in acel mediu atunci se introduce urmatorul de pe lista.

iecare arie a "enerali!arii tre#uie com#inata astfel incat sa ne asi"uram ca4 copilul a invatat sa

demonstre!e ac*i!itiile in diferite medii4 cu diferite SD-uri si stimuli4 etc toate in acelasi timp.

/enerali!area este o parte esentiala in procesul de invatare al copilului. "enerali!are a pro"ramului

tre#uie facuta tot la al ? - lea sittin"4 astfel incat aproimativ ? pro"rame "enerali!ate sa fie cuprinse in

timpul fiecaror sesiuni de cate ore.

Documents

Rezumat ABA