Rezumat Istoria Artei - LICENTA

8/13/2019 Rezumat Istoria Artei - LICENTA

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-istoria-artei-licenta 1/60

An IARTA ANTICA1. Preistoria arteiArta paleolitica (20.000-10.000 I.Hr)Inciziile si desenele

- Trasaturi: apar motive antropomorfe (cal, urs, mamut, leu de pestera, ren,mamut, cal, bison), redarrealista, schite sumare, sigranta si indelung exercitiu, stangacie si absenta totala a preocuparii pentru

efecte artistice.- Exemple:- pestera Combarelles, Franta

pestera orthet, Franta

Sculptura



- Trasaturi: motive antropomorfe, figura umana, folosirea pietri, osului, argilei, fildesului, portrete,sugerea!a grafic miscarea animalelor, cultul maternitatii, principiul simbolului- Exemple:

Tuc d"aubert, Franta

#enus, espugue, Franta

Pictura

- Trasaturi: animale vanate, preocuparea pentru organi!area spatiului pictural si a proportiilor naturale, capacitatea de a creaansambluri picturale cerente, folosiearosului, galbenului, brunului, cabune, peneldin par, principiul abstracti!arii- Exemple:$ltamira, %pania

escaux, Franta



Arta neolitica ( 000-!000 I.Hr)"esenul si #ra$ura

- Trasaturi: motive geometrice( linii, !ig-!ag, cerc, triunghi, spirala), siluetele umane apar maifrecvent, capacitatea de a reda exact figurile, din punct de vedere anatomicPictura- Trasaturi: din grote micrea!a spre peretii caselor si templelor, culori minerale (carbune, argile,mangane!), nu se mai fooseste contrul, scene cu caracter anecdotic sau naratic, aparitia efectului de perspectiva- Exemple:-Catal &u'u

Sculptura

- Trasaturi: cultul maternitatii, apar monumentele megalitice, lacasuri de cult, statui idoli, statuimonumentale sculptate in volum, arta subordonata magiei,- Exemple:

%tonehenge, anglia

#enus din alta



Cera%ica- Trasaturi: nevoia de acrea vase de depo!itare si hrana, se modelea!a manual, tehnci de decoratie(inci!ii, colorare), motive geometrice- Exemple:

*eita de la#idra

+anditorul de la &amangia



2. ARTA &'S P TA&I'I ( i.& )2.1 Arta su%eriana

- Trasaturi: arta urmareste repre!entarea !eilor dupa chipul omului, apare relieful istoric, se narea!a

fapte de ra!boi, victorii, apare sculptura monumetala, excelea!a prin !iguratele construite- Exemple:

%tindrdul din /r

+udeea pe tron

2.2 Arta a adiana- Trasaturi: accentul se deplasea!a de la stili!area sumeriana la redarea realista, figuri mai corected.p.d.v anatomic, !igurate bogat ornamentate in conparatie cu cele sumeriene



- Exemple:%tela regelui 0aram-%in

2.! Arta asiriana

- Trasaturi: basorelieful atinge un nivel artistic remarcabil, se aplica tema vanatorii, compo!itia subforma de fri!a cu registre suprapuse, decoratiuni vegetale incarcate- Exemple:

egele $ssurbanipal la vanatoare

eoaica ranit

2.* Arta noului +a,ilon

- Trasaturi orna%ente din cara%ida s%altuita colorata- '/e%ple

Poarta zeitei Istar



!. ARTA HITITI R (mi1.sec 22-i.& )!.1 Arta proto- itita

- Trasaturi: ceramica lucrata de mana sau la roata olarului, cu ornamentatie fina, gla!urata, motivegeometrice sau !oomorfe stili!ate.

!.2 Arta itita

- Trasaturi: sculptura in piatra- Exemple:%uita de !ei

*. ARTA ' IPT3 3I ANTIC (34 i.&r)

*.1 Caracteristici #enerale



- Trasaturi: capul si picioarele repre!entate din profil, umerii si pieptul frontal, valoarea operei de arera data de eficienta sa, de rolul de a-l multiplica pe omul repr!entat- Exemple:

*.2 Pictura

- Trasaturi: pictura era dedicata cultului mortilor, imbraca case, temple, bi1uterii, cromatica bogata,introduce simbolistica culorii (verde-culoarea vietii vegetale, albastru 5 !eului aerului $mon, negru 5 !mortii $nubis), folosirea temperii, preci!ia desenului, realismul, siguranta tusei etc.- Exemple:

Familia regala

*.! Sculptura

- Trasaturi: avea ca scop mentinerea in viata a celor decedati, impresia de statui care merg, de mortivii, stiinta alternarii liniilor verticale si ori!ontale, basoreliefurile frapea!a prin voiciunea repre!entarii prin expresivitatea ansamblului.- Exemple:

ahotep si sotia sa



*.! Ar itectura

- Trasaturi :constructii mortuare grandioase (locuinte pentru eternitate), piramide- Exemple:

6iramidele de la +i!a

4. ARTA CR'TANA (&IN ICA) (7i.&r)

4.1 Pictura

- Trasaturi: scene pline de viata, colorit vesel 5rosul pompeian, tehnica frescei- Exemple:

Fresca, 6alatul din 8nossos



4.2 Sculptura

- Trasaturi: figurine lucrate in fildes, bron!, argila, fildes si faianta, redarea sentimentelor omenesti,vase pictate cu scene umane sau animale- Exemple:

#as cu boxeri

4.! Cera%ica

- Trasaturi: se obtineau pereti din ceramica de grosimea co1ii de ou, motive vegetale, !oomorfe,geometrice- Exemple:#asul cu caracatita



5. ARTA CIC A"' R 5.1 Cera%ica

- Trasaturi: sosiera (cupa cu gura prelungita si cu cios), tigaia de pra1it- Exemple:

/lcior pentru apa

5.2 Sculptura

- Trasaturi: marmora de buna calitate, figurine, statuete, stili!area geometrica a capului

- Exemple:

5.! Pictura

- Trasaturi: preferinta pentru fresca aplicata in interiorul caselor si templelor, motive !oomorfe,vegetale, scene din viata religioasa si cotidiana- Exemple:



Fresca primaverii

6. ARTA R'ACA ANTICA(600i.Hr)

6.1 Arta %iceniana

Pictura

- Trasaturi: fresce care decorau palate, atentia pentru detalii Cera%ica- Trasaturi: vase din metal decorate prin incrustare. Sculptura- Trasaturi: confectionarea mastilor din aur Ar itectura- Trasaturi: preocuparea de a grupa incaperile simetric fata de centru (megatron), semne alecompo!itiei inchegate.

6.2 Arta #reaca ar aica

Sculptura



- Trasaturi: de!voltata datorita cultului pentru sport si cultura fi!ica nuda, apar statuile 8ourus-trupugoale, deplasarea accentului de la umanitatea umila la umanitatea demna, constienta de insemnatatea slume, foloseste lemnul, lumnul cu piatra sau lemn invelis in placute de aur si fildes.- Exemple:8ouros

Pictura- Trasaturi: vase de ceramica pictate, mo!aicuri

Cera%ica- Trasaturi: amfora, hidria, cupa, craterul, lecitul, trecerea de la motive vegetale, la ce!oomorfe si antropomorfe, alegand scene narative, unitatea compo!itiei- Exemple:

$mfora

6.! Perioada clasica

Sculptura

-trasaturi:figuri umani!ate ce imbina frumusetea fi!ica cu cea spirituala, stiinta de a sugera volumele- sculptori: 6oliclet din $rgos, Fidias, %copas, isip, 6itagora din egion- exemple:

$tena si arsias, iron din $tica



enada de!lantuita , %copas

Pictura- Trasaturi: accentul cade pe problematica umana, amestecul culorilor, clarobscurul, transparente, 1de lumini si umbre, perspectiva, racursiu,centre de grautate, vase reproducand tablourile unor pictorirenumiti

- Exemple:#as pictat de 6olignot

Cera%ica

- Trasaturi: ceramica intra in concurenta cu vasele de bron!, masura, simplitatea, armonia, simetria, perfectiunea operei

6.*. Perioada elenistica

Pictura- Trasaturi: perfectionarea repre!entarii in perspectiva, reuseste sa redea sufletul modelului,- Exemple: 0untile aldobrandine



Sculptura- Trasaturi: inspiratia din stilul asiatic, vibratia miscarii, anatomia suferintei, varte1ul exacerbat al patimilor, forta de sugestie a miscarii, perfectiunea executiei, observarea realitatii- Exemple:

Fri!a latarului din 6ergam

. ARTA R &ANA (500 7i.Hr)

.1 Arta etruscaSculptura



- Trasaturi: redarea realista a modelelor, robustete si spontaneitate, naturalele si expresivitate- Exemple:

$polo din #eii

upoaica

Pictura- Trasaturi: pictarea peretilor si tavanelor mormantului defuncului cu scene din viata pamanteasca,contur9culoare, expresivitate fara egal in epoca.

Sculptura ro%ana- Trasaturi: preferinta pentru portret, masiva pre!enta a chipului feminin, 1oc de lumini si umbre,redarea cu a1utorul burghiului a pieptanaturii feminine, glorificarea evenimentelor istorice- Exemple:

Columna lui Traian

ustul lui arc $urelius



Pictura ro%ana

- Trasaturi: fresca, tempera si encaustica, preferinta pentru pictura de gen sau de peisa1, tematicacrestina o inlatura pe cea traditionala- Exemple:

atalia lui $lexandru acedon

8. ARTA IN"IANA (*000-!000 i.H.R)Sculptura



- Trasaturi: oroare pentru spatiul vid, sculpturi incarcate, bogat ornamentate, templele par giganticesculpturi, sunt folosite scenele de gen, cu semnificatie mitologica sau religioasa, cultiva grandoarea sifantasticul, se foloseste lemn, argila, piatra metal- Exemple:

Pictura- Trasaturi: nu folosesc perspectiva sau legilecompo!itiei, preocuparea pentru portretistica, pictura eraconsiderata doar un mestesug, scene mitologice, lascive- Exemple:

10. ARTA CHIN'9APictura

- Trasaturi:strans legata de caligrafie, foloseste penel, culori vegetale si minerale, se picta pe matase pe oase, nu pun accent pe originalitate, arta menita de a fi executata pe suluri de matase sau hartiefolosing motive religioase si depo!itate pentru a fi folosite doar in momentele de meditatie, doreste saredea o stare sufleteasca, practica peisa1ul, portretul- Exemple:



II. ARTA &'"I':A A

1. ARTA PA ' CR'STINA Ar itectura

- Trasaturi: primele comunitati crestine nu aveau lacase de cult speciale, la inceput avea caracterfunerar legat de mormintele patrate sau sub forma de cruce, datorita celebrarii ceremoniei liturgice seconstruiesc lacase de cult cu o masa centrala si picturi crestine pe pereti, numarul mare de cresti duce marirea bisericilor, arhitectua trece de a ba!ilica, la cel de octogon sau cel cruciform, interiorul devinemai luxos prin mo!aicuri cu pietricele aurite, picturi bogate

- Exemple:

%anta Contan!a , oma

Pictura

- Trasaturi: incepe in catacombele romane, spre deosebire de picturile egiptene care doresc sa-lduble!e pe cel disparut si-i fixe!e trasaturile caracteristice ale chipului, icoana crestina porneste de latrasaturile fi!ice ale celui repre!entat, dar le reda transfigurate, sfintite, indumne!eite, in opo!itie cuestetica sen!ualista care preslaveste corpul, icoana trece trupul in sfera diformului, renuntand treptat laaceast lucru

- Exemple:



2. ARTA +I9ANTINA'stetica ,izantina- trasaturi: pentru a tre!i repulsia fata de acest taram al patimilor si tentatiilor lumesti se cultivadisproportia si diformul, corpul se pierde sub cutele vesmintelor, in timp ce capul devine elementuldominant al figurii ce concentrea!a forta expresiva a sufletului, fixitatea privirii, imobilitatea figurilorantropomorfe, bidimensionalitatea figurior si lipsa reliefului pentru a a1uta indepartatrea mintii de lum pamanteasca, arta cracteri!ata de o deosebita unitate in comparatie cu egiptenii- exemple:

Ar itectura



- Trasaturi: considerata cea de-a opta minune a lumii, catedrala %f. %ofia este considerat cel maiimportant mnument al artei bi!antine, combinarea planului dreptunghiular al ba!ilicii cu tipul rotund,central, lumina inunda biserica datorita ferestrelor mari ceea ce trimite la imparati cereasca, decoratiunde marmura verde si ro! dau impresia unei imense campii de flori, frescele si mo!aicurile bogatemaschea!a masivitatea cladirii- Exemple:-

%f. %ofia

Pictura si %ozaicul

- Trasaturi: teme religioase simbolice, alegorice, figurile sunt !velte si elegante, animate de undinamism accentuat de draperii fluturande, executia este mediocra, compo!itiile se repeta, dupa anul ;se impune o iconografie ce va exclude orice interpretare, conseptia spatiului se simplifica si seschimati!ea!a mult, picturalul este inlocuit cu liniarul, gama cromativa va impune doar culori pure<mo!aicul folosea pietre cu diferite reflexii pentru a produce o puternica impresie privitorului, stari deinfiorare, de exta! mistic, figura devine imateriala, chipurile capata o expresie severa, ascetica, albastrdevine lait-motiv- Exemple:=eisis, %f. %ofia



Sculptura

- Trasaturi: datorita faptului ca se opune glorificarii frumusetii fi!ice, sculptura nu se va reali!a inronde-bosse, ci doar ca ornament pe peretii cladirilor, apare tema persona1elor in firida cu &ristos siapostolii sai, apare sculptura in lemn pe usile bisericesti, sculptura in fildes cu motive !oomorfe sivegetale, ceramica smaltuita, se practica miniatura, illustratii de carte- Exemple:/si din lemn

!. ARTA PR'R &ANICA!.1 Arta %ero$in#iana

- Trasaturi: predominanta artelor minore asupra arhitecturii, sculpturii si picturii 5 giuvaeruri,orfevrarie, stofe, manuscrise, sculptura- se practica relieful fara profun!ime, in arhitectura- piatra esteabandonata in favoarea lemnului- Exemple:

2lustratie

2. Arta carolin#iana



- Trasaturi: renastere pe planul artei, reapare pictura monumentala sub forma de fresce de maridimensiuni si mo!aicuri parietale, teme din antichitate, perioada elenistica, iblie, punctul forte ramaminiatura prin manuscrisele sale, sculptura in piatra incepe din nou sa fie practicata, dar la un nivel muinferior celui atins de romani- Exemple:

anuscris

11. ARTA R &ANICAAr itectura- Trasaturi: completa inlocuire a lemnului cu piatra si sporirea sensibila a dimensiunilor, deoarece bisericile se extind prin adaugarea nevelor laterale se pune problema sustinerii boltii si se impune boltleagan, in cruce pe ogiva si bolta pe muchii, stilul se caracteri!ea!a prin armonie, eleganta, soliditate ssimplitate, fatada are o deosebita importanta, deoarece sustine portalul principal alcatuit din traversa,arhivolta, si timpan

iserica %ainte adelaine



Sculptura

- Trasaturi: se impune sculptura monumentala, se ornea!a cu figuri umane si spatii neconventionale precum timpane, capiteluri, stalpi, are caracter abstract, u!and de procedeul stili!arii, nivelul artistic eselevat, dovedind maiestrie, se lucrea!a in bron! si pe vitraliu- Exemple:Catedrala Chartres

12. ARTA TICAAr itectura

- Trasaturi: bolta sub forma de cruce care se spri1ina prin > arcuri de > stalpi ( bolta in ogiva), prelgreutatea boltii in piloni si nu in pereti,ferestre mari ce inunda cu lumina, inaltime coplesitoare, fata arregistre- portalul, timpanul care contine si o ro!asa in centru si galeria regilor, contrast dintre masa!idariei extrem de sumara si inal!ime prodigioasa ?@ impresia de fragilitate, imaterialitate, crestinul ssimte umil si smerit in acest spatiu grandios- Exemple:

%an =enis, Franta

Sculptura- Trasaturi: artistii sunt tot mai preocupati de redarea celei de-a treia dimensiuni, persona1ele devinmult mai vii, au expresivitate si gratie elenistica, mainile au pornirea unui genst, capul se inclina,Christos isi pierde aerul de teribil 1udecator, iar Fecioara aria devine mult mai feminina, cu trataturi



tineresti, delicate, pre!enta scenelor din viata de toate !ilele, solutiona-rea problemelor de perspectivacare se ridica marea inaltime la care se amplasau statuile- Exemple:%an =esnis,Franta

Pictura

- Trasaturi: figurile sunt conturate prin linii viguroase, culoarea acopera aceste !one cu tonuri platefigurile sunt severe, inerte, nepamantesti, dupa 47; artistul inspirat din sculptura reali!ea!a figurirobuste, pline de viata intr-o atmosfera pamanteasca, naturalista, apar vitraliile multicolore, se practicminiatura pin decorarea cartilor religioase.- Exemple:

An III. RI INI ' ART'I& "'RN'1. +arocul (sec. ;:II)Ar itectura



- Trasaturi: arta bi!ara, nu respecta regulile proportiilor, este AactivaB, provocatoare, utili!ea!a efecde masa si de sen!ualitate a culorilor, epoca a marilor sentimente

Sculptura- Trasaturi: sculpturi religioase si profane- Exemple:

ernini, ratoria dei Filipini

Pictura- Trasaturi: rar gandirea a fost exprimata de o maniera asa de Avi!ibilaB, rar neverosimilul s-amanifestat atat de verosimil,micul si marele, aproapele si departatul, forma si spatiul, pe scurt, toateextremele au fost puse in relatie mai sugestiv ca oricand, tensiune mare-mic, rational-emotiv,sinte!a inscene de interior, naturi moarte, portret.- 6ictori:Caravaggio 5 utili!ea!a cu maiestrie clar-obscurul

astignirea %f. 6etru



+eorge de la tour- simplificarea cubista a formelor de lumina%f. Derome citind

ubens- se axea!a pe torsiunile si contorsiunile anatomiei feminine, dinamismul dat de diagonaleleascendente sau descendente ale compo!itiei

apirea fetelor lui eucip



embrandt- cel mai mare portretist al epocii$utoportret

=iego #elas ue! 5 tratea!a teme conventionale specifice curtii regale: portrete individuale si de grup,

teme istorice, mitologice, alegorii, introducand mereu inovatiias eninas

2. Rococo (sec.;:III)Pictura

- Trasaturi: acorda preponderenta calitatilor estetice si decorative, caracterul profan al artei,sen!ualitatea predominanta, aparitia unei largi paturi de amatori de articole de lux, aspect mai putin strcompo!itie mai libera, predominanta infloriturilor, gustul pentru frumusetea sen!uala este opus densita



suflului eroic al barocului, portretului ii dispare calmul si deminitatea din enastere si devine maiartificial, se prefera expresia fugitiva, peisa1ul glisea!a de la preferinta pentru natura spre preferinta pentru oras explicat prin interesul pentru om- 6ictori:+iambattista Tiepolo 5 maestru al picturii venetiene din sec. #222, adopta subiecte profane saureligioase, ofera ilu!ia ca bolta edificiilor se deschide catre cerul adevarat, ocupat de persona1e va!ute persepctiva de 1os in sus

oartea lui &'acinth

Fragonard- practica un stil liber, viguros, se concentrea!a pe evenimente erotice, dinamice%cranciobul

$ntoine Gatteau 5 reali!ea!a picturi la frontiera dintre mitologic si galant, oniric, artificial, reducandlumea reala intr-o maniera poetica, se apropie de lumea teatrului



!. Neoclasicis%ul (1660-1 20)Sculptura

- Trasaturi: este o reactie la emfa!a si agitatia secolului, mai ales la redundanta si bi!areria rococco-

ului, are 7 fa!e- clasicism baroc si neoclasicismul matur, redescopera antichitatea cum ar fi coloanadorica, se accentuea!a opo!itia fata de complicatiile rococoului si apoi abordarea unor subiecte precumdramele brughe!ilor, evocarea trecutului national, include si elemente romantice precum irationalul sisubiectivitatea, melancolia ruinelor si a gradinilor pitoresti, sculptura 1oaca un rol social important beneficiind de de!voltarea urbana tot mai accelerata si de infrumusetarile cerute de guvern simunicipalitate- Exemple: $ntonio Canova, 6s'he

2. Ar itectura



- trasaturi: teatrele devin constructiile cele mai frecvente si cele mai fastuoase ale epocii, abandonulformelor legate si a structurilor in piramida, geometri!area formelor si a dimensiunilor lor colosale,cautarea formelor originale, primitive si a patrimoniului grecesc, cauta linia dreapta, neintrerupta sisuprafata goala, imaculata, predilectia pentru subteran, coloanele se insiruie in fata edificiului ca intr-utemplu grec, iar reliefurile sculptate sunt plasate in retragere, ornamentele sunt reluate din repertoriulantichitatii

Pictura- Trasaturi: climatul Frantei favori!ea!a pictura istorica, se promovea!a idealul integritatii morale siintelectuale, devotamentul pentru patrie si republica, tablourile fac elogiul pacii si reconcilierii- 6ictori:D. ouis =avid- cel mai mare portretist al sfarsitului sec. #222, gri1a exagerata pentru preci!ia istoricintroduce rigoarea si simplificarea, claritatea si sobrietatea in arta sa, preluand astfel spiritul anticilor sreactionand impotriva gustului galant si gratios al rococo-ului.Duramantul &oratilor

+o'a- promovea!a patriotismul, portretistica sa atinge apogeul reali!arii3 mai

II. R &ANTIS&3



Pictura-trasaturi: miscare antilatina care se manifesta cu precadere in tarile nordice europene, caracterul deschita, u!a1ul frecent al acuarelei pusa in pete, laviul sau pastelul, fixarea pe pan!a a primei impresii,colorit viu si variat, efecte de eclera1, deformari intentionate, accentuea!a impresia de viata si sentimefavori!ea!a reveria, visul, misticul si aprofundarea sentimentelor.-pictori: Caspar Friedrich-lucrarile sale privilegia!a stranietatea si tristetea, angoasa si misterul, temperamendepresiv inclinat spre melancolie, lumina si intunericul isi disputa spatiului, motive specifice: luna, arbdesfrun!iti, pietre ostile anastire intr-o padure

Dohn Constable- vibratia luminii, miscarea apei, norilor, aeruluiCaruta cu fan

Gilliam Turner 5 nu povesteste o peripetie, ci reda o impresie, forme vag schitate, suvite agitate de pas picturala, totul este menit sa traduca o atmosfera, fumul, rafalele si vite!a sunt tratate in culoriincandescente, redarea miscarii si a efectelor atmosferice 5 iri!arile, efectele de ceata sunt motive

romantice 6loaie, abur si vite!a



Theodore +ericault 5 reda emotiile umane, persoane surprinse in momente imita si revelatoare pentrucaracter 5 6luta edu!ei

Eugene =elacroix 5 1ocul luminii, de!ichilibru compo!itional, impresia de violenta, manipularea culor pentru sporirea atmosferei de conflict si tensiune

oartea lui %ardanapal

III R'A IS&3

Pictura- Trasaturi: imitarea realitatii, se opune academismului, excesului de imaginatie sau artei pentru artse inspira din trecutul glorios al istoriei, se opune ideali!arii, promovand redarea directa, fidela si nuedulcorata a realitatii cotidiene, aspira sa surprinda esentialul realitatii considerate, preferabil portretu



peisa1ului, miscare prin excelenta pari!iana, sustin ca scenele din viata moderna pot pre!enta acelasiinteres ca si subiectele trecutului glorios.- 6ictori:Dean Camille Corot 5 studiul efectelor de lumina, gri1a pentru forma, nota firesca, linistita fara emfa!conflict, climat familiar, studiu de moravuri dat de pre!enta persona1elor, fara tonuri tipatoare saucontraste cromatice.

Catedrala din Chartres

+ustave Courbet 5 militantism social in spiritul socialismului, reda evenimente realiste cu detaliitopografice si persona1e inspirate din realitatea acelei perioade, anunta introducerea impresionismului=omnisoarele de pe malul %enei

&onore =aumier- reflectarea evenimentelor politice si a framantarilor sociale contemporane, reali!ea!numeroase caricaturi la adresa regelui si guvernului , adoptana treptat simplificarile si gesturile energispecifice plein-air-ismului, doreste sa capte!e miscarea si sa dea viata%auvant le caisse



Gilhelm eiblTrei femei in biserica

I:. I&PR'SI NIS&3Pictura- Trasaturi: procedeul divi!arii tusei, 1uxtapunerii culorilor, studiul efectelor de lumina si culoare,redarea unei stari, sentiment sau sen!atii, reda atmosfera unui cadru sau peisa1, accentul pus pe redaresen!atiei vi!uale in instanteinitatea sa- 6ictori:

Edouard anet

ar aux folies bergHres



Claude onet 5 preocupat sa redea perceptia reflexului unui lucru, nu face diferenta intre motiv si fond promovea!a o arta inspirata de atmosfera: freamatul luminii, oglindirea in apa, transparenta aerului,scanteierea frun!isului

Camille 6issarro- Asa-mi urme! sen!atiile, miscarea, sa urmaresc efectele atat de fugitive si atat deadmirabile, de a da un caracter particular lucrarilor meleB

ulevardul ontmartre

$lfred %isle'- se consacra peisa1ului, da impresia ca a atins maximul posibil, ramane un poet predispudulci reverii6eisa1

Edgar =egas- surprinde realitatea in miscare, cel mai putin impresionist- impresionist prin vi!iune, cla prin tehnica, dominat de curio!itatea pentru viata moderna, predilectie pentru pastel, desenea!a direct culoare, a fost un portretist redutabil

epetitii



6ierre $uguste enoir 5 lovituri rapide de penson, colorit tandru si luminos, studia!a lumina si dialogucu oamenii si lucrurile, divi!area tonurilor, 1uxtapunerea tuselor, topeste contu-rul obiectelor in vibratmateriei, are tendinta de disolutie a formei si de sugestie a volumului, culoarea 5lumina 5 7 mi1loace expresie de nedespartit pentru impresionisti

al in ontmartre

:. P STI&PR'SI NIS&3Pictura- Trasaturi: redarea impresiei imediate cade pe locul doi, aspiratia de a structura componntele plastisau de a imprima operei un mesa1 sugerat prin elementele plastice- 6ictori:6aul Ce!anne- aprofundea!a studiul culorilor in aer liber, foloseste culorile pentru a da sen!atia de profun!ime sau apropiere, folosirea contrastelor primare+olful arsiliei va!ut de la Esta ue



6aul +auguin- temperament melancolic ce tradea!a un sentiment de insatisfactie a cautarilor, anxietatesfasietore, influente exotice, tenta plata, folosirea conturului ca delimitare a formei, utili!ea!a motivesimbolice

0evermore

#incent van +ogh 5 A2n loc sa reproduc exact ce am dinainte, folosesc culoarea mai arbitrar pentru a ma exprima mai puternicB, structurea!a formele cu pensula lata, grosolana, fara a opune forminchise celor deschise, cauta sa a1unga la o sinte!a a culorii si liniei, 1uxtapuneri de culori complemenritmul capata o de!involtura fara precedent varte1uri, forme dislocate, artistul se subordona expresiei

0oapte instelata

:I. N' I&PR'SI NIS&3- Trasaturi: rationali!area expresiei luminii emanate din culoarea pura si de a sistemati!a divi!iuneatonului, dorinta de a sistemati!a divi!iunea tonului, obtinerea unei concilieri intre vibratia impresionist



stabilitatea clasica, intre aspectele schimbatoare ale realitatii si cele eterne, intre 1ocul luminii sirigiditatea structurilor liniare, intre peisa1 si figurile plasate pe fundalul sau- 6ictori:+eorge %eurat- ideea contrastelor intre tonuri, propune metoda divi!ionismului de fragmentare metodtusei, tuse de culoare 1uxtapuse ce se amesteca pe retina si sporesc in intensitate si lumina, cercetarile se ba!ea!a pe legile contrastului simultan, semnificatia simbolica a directiei liniilor, executia in punctemici de culoare, amestecul otpic al culorilor pure si luminoase

=uminica la +rande Datte

6aul %ignac- a de!voltat divi!ionismul in tesaturi cromaticemai largi si mai rare, devi!a era ca tabloul trebuie sa fie orealitate vie si autonoma, nicidecum o repre!entare a realului

a bouIe rouge

:II. SI&+ IS&3Pictura-trasaturi: sondarea Acentrului misterios al gandiriiB si a Aprabusirilor ratiunilor stiintificeB si aAprabusirilor ratiunilor stiintificeB, pictarea nu dupa real ci din memorie si imaginatie, opera trebuie sexprime o idee prin intermediul semnelor si simbolurilor, tabloul trebuie sa fie sintetic, adica toateelementele repre!entate (persona1e si lucruri) nu se mai re!uma la semni-ficatia lor naturala, ci primesuna noua, conferita de simbol, elementele pre!entate in tabloul nu traiesc prin ceea ce repre!inta, ci priceea ce sugerea!a si mai ales prin capacitatea lor de a simula gandirea si fante!ia, aspect morbid sidecadent, atmosfera onirica , halucinatorie

6ictori6uvis de Chavannes- simbolul din pictura sa nu tine de un limba1 secret sau de un vocabular re!ervat

initiatilor, artistul fiind preocupat doar sa dea maximum de semnificatie umana formelor si gesturilor %aracul pescar



dilon edon 5adept al frumusetii umane innobilate de prestigiul gandirii+uardian %pirit of the Gaters

+ustave oreau- calitatea de a stapani acel secret almagieiinexprimabile, acea iscusinta de a inchide in obiecte unanume mister si de a sugera astfel un tarim necunoscut, cedepaseste aparentele lumii obisnuite

The #oices

:III. IN"'P'N"'NTII



Pictura

&enri Toulouse 5 autrec 5 curio!itatea sa se fixea!a asupra fiintei umane, creea!a o lumina rece si ide pentru aprofundarea chipului uman, se dedica studiului de portret, persona1ele sunt luate din mediulteatrului, musichall-ului, circului, cabaretului si barului, a cautat sa arate lumii umanitatea, in ciudatuturor confu!iilor, ridicolului si vulgaritatii care o faceau detestabila

Dane $vril

Dames Ensor 5 va ramane in istorie prin impetuo!itatea sa, prin obsesivul sau lirism asociat straniu uncru!imi, prin vi!iunile sale de cosmar redate intr-o materie picturala groasa ce dega1a o lumina palida,traversata de luciri scanteietoare de galben pur si vermillon, originalitatea consta in vi!iunea sa ironicaasupra societatii umane unde masca si scheletul detin rolul principal, o vi!iune atat de suculenta incatsustine forta si stralucirea culorilor, precum si expresivitatea formelor

Ensor revealed

Edvard unch 5 factura dramatica, sensibilitate exacerbataTipatul





AN IIIArta in<or%ala-Trasaturi

- $pare ca o reactie impotriva limba1ului formal general de idealul geometric- %e opune artei figurative care constrange artistul sa asculte de forme impuse din afara- apare ca o tentativa de depasire a dilemei figurativ-nonfigurativ- isi propune sa evite capcana limba1ului ideal ( forme pure, culori pure, structuri geometrice riguro- considerand ca lumea omeneasca este problematica si contradictorie, impura si haotica, artistii intactul creatiei ca materiali!are a unui strigat nereprimat, efect spontan al raportului cu lumeaincon1uratoare.- %e adopta un nou concept asupra spatiului, intrucat el nu va mai fi definit de bidimensionalitate, profun!ime sau perspectiva, ci va fi un spatiu pictural caracteri!at de perspectiva dinamica.- Este divi!at in 7 sub-directii: pictura de materie si pictura gestuala.- iscarea ia nastere in Europa, la 6aris si poarta initial numele de tasism (fr. Tache?pata), iar in$merica apare sub denumirea de expresionism abstract sau action painting.

- Pictori

- Hans Hartun#

- 0u foloseste structuri geometrice riguroase sau forme pure- $ctul creator este unul spontan, de trasare a tusei pe hartie printr-o miscare haotica, !vacnita- 6erspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profun!ime, ci una dinamica, specificacurentului- Este un exemplu de pictura gestuala, o subdivi!iune a artei informale, caracteri!ata de tasism.

eor#es &at ieu



- pere sale sunt exemple de pictura gestuala, subdivi!iune a artei informale.- 6erspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profun!ime, ci una dinamica- 0u foloseste forme geometrice sau figurative, ci doar pensulatii agitate, dinamice- Tendinta estetica este de folosire predominanta a negrului in combinatie cu alb si rosu- iscarea este de expansiune, de cucerire a spatiului, desi este concentrata doar in J K din spatiul pictural

=ac son Polloc

- 0u u!ea!a de forme pure, perfecte- $rtistul evita folosirea formelor geometrice sau figurative ca ar indica un raport cu lumea reala-

Este folosita pensulatia dinamica, agitata a tusei- %pre deosebire de +eorge athieu care concentrea!a actiunea intr-o !ona a plansei u!and de spatiuliber , 6olloc isi incarca tabloul pana la saturatie de pete de culoare si linii suprapuse de pensulatii.- %patiul nu este definit de perspectiva, profun!ime sau bidimensionalitate ca si in ca!ul operelorfigurative, realiste, ci dimpotriva, de pictura in sine si spatiul ocupat de ea.- Face parte din pictura gestuala,o subdivi!iune a artei informale

>ille% de ?oonin#

- Este mai mult expresionist, decat abstrand, intrucat u!ea!a de forme figurative, expresive, ramanand mereu granita dintre ele, prin forme care fac alu!ie la realitate, dar in acelasi timp, exclud orice corespondenta cu aceas- +estualism energic preluat de la 6olloc , tensiune picturala datorata formelor, figurilor si fondului care seintrepatrund strans.- eperele figurative nu sunt situate de o maniera concisa in spatiu, iar perspectiva oscilea!a intre bidimensionala si dinamica



- 0u u!ea!a de forme pure, perfecte, geometrice- %e incadrea!a in curentul action painting

@ranz ?line

- Face parte din expresionismul abstract sau action painting in $merica- 6erspectiva nu este bidimensionala, de profun!ime sau liniara, ci una dinamica-

%patiul nu este acelasi ca si la realisti sau impresionisti, definit de forme figurative, si este un spa pictural caracteri!at de pete de cuoare, pensulatii agitate, tuse aruncate, !vacnite ca din tub.- 6ictorul nu foloseste forme figurative, pure, geometri!ate care sa trimita la lumea reala, concreta.- imba1ul este atat expresionism, cat si abtract- bservam intensitatea expresiei si gestualitatii

&ar Rot o

- Este un expresionist abstract care folosese tehnicacolorfield- Eliberata de functii figurative sidenotative, culoarea nu mai pledea!a decat pentru ea insasi, devine autonoma.- 6ictorul creea!a forme colorate care nu evoca Anici o asociatie directa cu vreo experienta vi!ualaB- 0u exista perspectiva liniara, profun!ime sau adancime, ci doar bidimensionalitate- =esi putem crede ca face u! de forme geometrice, petele de culoare nu servesc drept forme preluatdin realitatea umana< nu foloseste forme figurative predominante curentelor reealism, impresionism.

Antoni Tapies



- Culorile in ulei le combina cu praf de marmura, nisip , latex si pudra .- $ccentul este pus pe culoare si textura, pe imbinarea lor stransa- 6ictura nu mai este subordonata imaginii, ci o devorea!a si o subordonea!a- 0u exista perspectiva spaiala, ci doar spatiu pictural- 0u avem forme figurative, geometrice, fixe, doar pete de culoare- Este caracteri!at de tasism, respectiv u!area petei de culoare

Neoe/presionis%ul- Trasaturi

Ln cadrul acestui curent artistic, pictorii sunt preocupaț i de redarea sentimentelor, a sen!aț iilor subiectiveș i nu a realitMț ii exterioare.- Ln anii NO , un grup de tineri artiș ti europeniș i americani se revoltM Pmpotriva stilului auster,impersonal, formalist alartei abstracte- e!ultatul constM Pntr-o renaș tere a picturii figurativeș i narative, numitMneoexpresionism . 6rintrecei mai cunoscuț i repre!entanț i ai noului stil putem menț iona:- $nselm 8iefer (n. 4Q>J),+eorg aselit! (n. 4Q3O),%andro Chia (n. 4Q> ),Francesco Clemente (n.4QJ7),Dulian %chnabel (n. 4QJ4)ș i =avid %alle (n. 4QJ7).

- Artisti

- Ansel% ?ie<er - incearca atransmita anumite sentimente prin intermediul artei figurative

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_abstract%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anselm_Kiefer&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Georg_Baselitz&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sandro_Chia&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Francesco_Clemente&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Julian_Schnabel&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=David_Salle&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anselm_Kiefer&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Georg_Baselitz&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Francesco_Clemente&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Julian_Schnabel&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_abstract%C4%83





8r!'s!tof % arbe

Arta %ini%ala-Trasaturi

- 0umita arta $ C, arta minimala sau reductivism- Este un curent artistic al sec.

- inimali!ea!a culorile,forme, linii, trasaturi si valori- Culorile: alb, be1, gri- 2n design ambiental accesoriile sunt corpurile de iluminat futuriste si draperiile lungi- espinge necesitatea dimensiunii sociale, exprimarea si naratiunea- $re scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite- 0u adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea- biectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, pre!entate impersoanal- %tilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii- udRig ies van =er ohe arhitect-A E%% 2% ESSSSSSSSSB- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere- $pare in sculptura si pictura 5 limitare, preci!ie, culori brute din tub- 2nfluente din pop art, cubism si arte conceptuale

-Artisti

Sol le >itt



- Forme geometrice si tridimensonale simplificate, reduse la simple linii- Culorile brute, de tub, predominanta albului- Forme simple, de efect, curate, aerisite- 0u adopta aglomerarea, sufocarea si presiunea- biecte reduse la formele lor geometrice elementare, pre!entate impersonal- ess is more, transparenta, eleganta, preci!ie, abstractivism, cubism

ud i# &ies $an "er Ro e

- udRig ies van =er ohe arhitect-A E%% 2% ESSSSSSSSSB- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere- Forme curate, exacte, simple- Culori: alb, be1, gri- biectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, pre!entate impersoanal

"onald =udd

- inimali!ea!a culorile,forme, linii, trasaturi si valori- $re scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite- 0u adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea- biectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, pre!entate impersoanal- %tilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii- udRig ies van =er ohe arhitect-A E%% 2% ESSSSSSSSSB- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere- 2nfluente din pop art, cubism si arte conceptuale

Hiperrealis%



- Trasaturi- in anii " o este o miscare artistica care a aparut in $merica- nu este despre lucruriB,ci despre ideei preluate din realitate,despre o camera care sta in fata

lucrurilorB,despre intrigii ale vietii ,libertatii- pt unii este o derivare din pop art iar pt altii un fel de suprarealism- -face ca o realitate supradimensionata,artistica,sa navaleasca peste spectator,impunandu-i acestuiasistem de valori

- 2nvi!ibilul devine vi!bil- s-a de!voltat in Europa,dupa editia din 4Q;4- este o revenire asupra realitatii,care are in spatele artei o semnificatie proprie- asemanarea halucinanta a realului cu sine insusi- este chiar realulB- $ceast realB care pare haotic, nu este o ilu!ie.- $rtisti: obert echtle, Charles ell, Dac ues odin, Claudio ravo, Duan Francisco Casas-

- &iperrealismul sau realismul fotografic

-

Noul realis% 7 Pop-art-ul <rancez-Trasaturi- Ln iunie4Q 4, la galeria U ive =roiteU din6aris, are loc expo!iț ia intitulatM U0oul realism la 6arisș i 0eR Vor U, iar Pn octombrie4Q 7, la U%idne' Danis +aller'U din 0eR Vor ,expo!iț ia "The new realists" (U0oii realiș tiU).- $ctivitatea lor artisticM recurge adeseori la acumularea, comprimarea,PngrMmMdireaș i Pmpachetarea obiectelor de u! cotidian sau la pre!entareacaricaturalM, monstruoasM a unor personagii omeneș ti.

Ni i de Sainte-P alle - =osBp ine +a er 1888

erard"esc a%ps

http://ro.wikipedia.org/wiki/1961

http://ro.wikipedia.org/wiki/Paris


http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York


http://ro.wikipedia.org/wiki/Paris


http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York





Pop art-ul n A%erica-

Trasaturi- se naș te la Pnceputul anilorș ai!eci, exact Pn momentul cWnd versiunea engle!eascM, victimM a propriei bogț iiș i a propriului succes, Pncepe sM intre Pntr-o fa!M de declin- temeleș i motivele acestei creaț ii sunt desprinse din viaț a cotidianM, din domeniul tot mai fascinant al tehnicii,al producț iei Pn serie, fațM de care pop art-ul Pn varianata engle!M este mai criticș i mai anga1at din punct de vedere politic, Pn timp ce artiș ti americani se opresc la pre!entarea realitMț ii, fMrM sM atace sau sM acu!e- preaslaveste consumerismul si preamareste !eul materialismului- se defineste cuvantul popB: tanar, ieftin, usor de uitat, sex', atragator, produs in masa.- Epicul a fost inlocuit cu obisnuinta !ilnica, iar productia in masa egalata la nivel cu unicitatea- %e focusea!a pe imagini familiar a culturii pop precum clasamentele de mu!ica, T#, reclame, idol

din filme sau mu!ica si produse commune din supermar et.

- ArtistiAndD >ar ol

=asper =o ns



RoD ic tenstein

Arta cinetica- Trasaturi

-

"e< =omeniu al artei in care miscarea, ca modalitate de expresie mai mult decat sugerata, face parla modul fi!ic, obiectiv, din structura operei de arta, intr-o asemenea masura incat o determina in fiecamoment, imaginea pictata sau desafasurata spatial(in genul Uobiectelor-sculpturiU, Usculpto-arhitectusau UmobilurilorU actionate de curentul electric, de lumina solara sau pur si simplu de aer) oferindu-s privirii sub o alta varianta.

- Cinetis% (Pn limba engle!M: Kinetic art ) este o direcț ie Pn arta modernM PnsumWnd o serie de tendinț e,curenteș i grupMri preocupate de repre!entarea sau implicareamiș cării Pn artele vi!uale.- 6e de o parte, se tinde spre ilu!ia miș cMrii prin procedee optice (p art), Pn care obiectul Pn miș caresau perceput simultan devine un pretext pentru repre!entarea miș cMrii Pnseș i ca fenomen pur, eliberatMtotal de suportul figurativ, ba!atM pe calitMț ile dinamice ale unor raporturi cromatice formale, pe de altM parte,ș i acesta este teritoriul cel mai specific al cinetismului, creaț iile Pncorporea!M fi!ic miș carea sau seconstituie Pntr-un proces cinetic.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Op_art


http://ro.wikipedia.org/wiki/Op_art



- modalitate mai recentM este cea a miș cMrii luminoase, fie cM obiectele puse Pn miș care suntPn!estrate cu efecte de luminM, fie cM impresia miș cMrii este creatM de emanaț ii luminoase ritmice, fie cM,Pn sfWr ș it, operele se nasc din proiecț ii de luminM.- Ca ș i Pn ca!ul expresionismului abstract, asistMm la o deplasare a interesului estetic spre experiențaesteticM.

-Artisti

Ale/ander Calder

+runo &unari

http://ro.wikipedia.org/wiki/Expresionism_abstract





Pol +urD

Arta $ideo-Trasaturi-ba!ata pe imagini in miscare si cuprinde date video si audio- 0u trebuie confundatM cu producYia de televi!iune sau de film experimental-a inceput in anii 4Q si 4Q; dand nastere instalatiilor video-este marcata la inceput de influente eterogene-se ba!a pe principiul de deturnare-intalnita ca si : inregistrari difu!ate, din galerii, ca dvd uri, casete video, cu imagini si sunet live sauinregsitrate, spectacole-nu anga1ea!a actori, nu contine dialog, nu are o naratiune sau orice conventii ce defines imaginile cadivertisment-se spune ca arta video a inceput cand 0am Dune 6ai a folosit noul %on' 6ortapa pt a captura imagin procesiune in 0eR Vor , in 4Q J alei 6apei 6aul al #2 lea

-Artisti #ito $cconci, Dohn aldessari, 6eter Campus, =oris Totten Chase, 0orman CoRie, =an +raham

Happenin#-Trasaturi- 2ntamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare- Caracteri!at printr-o improvi!atie in direct contact cu publicul



- Este ba!at pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru, arta plastica, mu!ica, filfotografie)- $re ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica- Conventionalitatea, gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul, posibilitatea controluluiasupra evenimentelor, spontaneitatea si dimensiunea banalitatii- 0-are scenriu sau regie- %e desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri

- 0u exista un public, ci o serie de publicuri stratificate- $rta este consumata intr-un grup restrans- 2n Europa apare in 4Q- /rmareste transferul valorii artistice de la obiect ca arta la actul artistic- odern happening : silent disco, flash mob bang, international pilloR flight da', performance art,!ombie Ral , subRa' part'-Artisti

=ean =aEue a,el

- 2ntamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare- Caracteri!at printr-o improvi!atie in direct contact cu publicul- Este ba!at pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru, mu!ica)- $re ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica- gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentelorspontaneitatea- 0-are scenriu sau regie- %e desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri- 0u exista un public, ci o serie de publicuri stratificate

Instalatiile-Trasaturi- Este o exprimare in arta vi!uala contemporana cu material e 3=, pentru o experienta inedita.



- 0u se urmareste o inscenare spatial narativa, nu se limitea!a la galerii- 2nstalatiile pun in scena intr-un aran1ament care are propria dinamica, modalitati de pictura,sculptura, fotografii, proiectii de film sau video, sunete, 1ocuri de lumini, miscari, procesate in progra- 2nstalatia are rol de a se integra intr-un mediu ambiant ( scena unui teatru, ambientul unui maga!in pentru mu!ee) sau sa fie creat in mod special de artist.- pera nu poate fi vanduta sau mutata, altfel ea devine o arta efemera.- %e memorea!a prin fotogafii sau video.

- 2nstalatia si art performance-ul sunt impreuna atunci cand artistul apare in scena in propria instala- 2nterventia spectatorului este indispensabila, este gandita pentru ei- 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva- 6ot fi folosite materiale aflate intamplator la locul instalatiei- 2nstalatiile totale( 2l'a 8aba ov)- foto, desen, text, mu!ica, lumini instantanee- Compo!itii socante prin inovatie si banal

-Artisti

&arcel "uc a%p

- Contine material tridimensional expus privitorului- Este memorata prin fotografie, unica de altfel ramasa post-mortem.- 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva- 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva- Compo!itii socante prin inovatie si banal

IlDa ?a,a o$



ruppo N

- Este o exprimare in arta vi!uala contemporana cu material e 3=, pentru o experienta inedita.- 2nstalatiile pun in scena intr-un aran1ament care are propria dinamica: suprapuneri de formegeometrice, 7d si 3d, lumini, ilu!ii optice- 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva

Per<or%ance-Trasaturi- Este live, dar nu e teatru, e arta- 0u are reguli sau linii indrumatoare- Este arta pentru ca artistul spune ca e arta- Este experimentala





Documents

Rezumat Istoria Artei - LICENTA