Curs Istoria Artei 1

5/21/2018 Curs Istoria Artei 1

1/40

INTERIOR ESIGN STU IO Cus

de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Curs Design Interior ResidentialSectiune Istoria Artei si a Arhitecturii

Partea1

Inlantuirea stiulurilor principale in design si arhitectura

Grecia Antica>Roma Antica>Stilul Bizantin>Stilul Romanic>StiulGotic>Renastere>Manierism>Rococo>Baroc>Neoclasic>Romantic>ArtNouveau>Bauhaus>Constructivsim>Deconstructivism>Stilul Minimalist>Maximalism sauEclectic>Postmodernism

Culoarea locala, principalele stiulri exotice

Stiul Asiatic, Stilul African, Stiul maur sau Mudejar

1/Grecia antica

Caracteristici principale:- spre deosebire de alte popoare antice, grecii, prin arta lor magnific, au glorificatumanitatea.- civilizatia Miceniana puncteaza prima parte a artei grecesti, micenienii erau mairzboinici decat cretanii si curnd au ajuns sa-si dezvolte un stil propriu, cu reprezentariale razboiului si ale scenelor de vntoare, care erau desenate si imprimate pe cupe deaur sau pe sbii de bronz- cladirile care au supravietuit sunt cavouri mari si mari citadele, cum ar fi cele dinMicene si Tirint, compuse din blocuri masive de piatr, patalul Knosos din Insula Cretaetc- perioada arhaica a artei grecesti este caracterizata de sculpturi de mici si mari

dimensiuni din terracota sau piatra reprezentari figurative de Kore( tinere femei) siApoloni(tineri barbati) intr-o postura usor rigida si cu o reprezentare naiva, ambelesculpturi fiind reprezentate cu un zambet larg (evident o conventie fix) pe fata, care,astazi, pare ciudat, "un zambet arhaic", ele au infuentat ulterior operele abstracte dinsec 20( Matisse, Picasso, Braque etc)- perioada clasica a artei grecesti este caracterizata de studiul corpului uman, mai alesreprezentarile jocurilor olimpice si ale trupurilor de atleti- multe capodopere ale sculpturii clasice au disparut de mult si sunt cunoscute azi doardupa nume ca 2 mari statui ale lui Zeus si Atena create de maestrul atenian Fidias,sculpturile decorau case temple edificii- Parthenonul este cel mai mare dintr-o serie de temple situate pe Acropolis (citadela), nAtena, templele au fost inaltate n a doua jumatate a secolului V .Hr. (culme a perioadeiclasice) pentru a inlocui cladirile distruse din timpul razboaielor medice- pe Acropolis se mai afl mai micul templu al lui Atena Nike, Erecteum, cu cariatidele luidistinctive (stalpi sculptati sub form de femei) si o mare poart de intrare, numitPropylea- elementele unui templu grecesc sunt remarcabil de simple, constau dintr-o structurrectangular, inconjurat de coloane ii impodobit cu un acoperis inl?at n pant- diferentele de detalii de pe columne si ariile de deasupra lor defineau stilul arhitecturaldin care proveneau: simplitate, masivitate, pentru stilul doric, cu capitelurile mari sicaptul coloanei ca un sul, pentru stilul ionic, iar cel corintian avand n capatul coloanelorun capitel decorat cu frunze de acant sculptate.- pictura era prezenta pe pereti, pictura murala in decoararea interioarelor si aexterioarelor atat in temple cat si in locuintele particulare, colorata in tonuri vii cu nunatede albastru rosu, verde galben

- pictura pe vase de ceramica in 2 variante negru pe fond ocru sau ocru pe fond negru,deosebit de expresiva ea a influentat arta decenii dupa, pana in secolul XX.


2/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Kore si Apolloni


3/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Pictura pe vase de ceramica


4/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Decoratia murala

Sunt greu de gasit si piese de mobilier din epoca de Bronz a culturilor din Micene sau dinregiunea Insulelor Egee. Majoritatea dovezilor se gasesc pe reprezentarile in relief de pebijuterii sau pe mici lucrari in bronz sau teracota. O splendida exceptie este tronul dinSala Tronului din Knossos, care arata ca functionalitatea si materialele erau mult maiimportante decat designul, piesele fiind aproape intotdeauna lipsite de decoratiuni. Au

fost insa descoperite si doua lucrari care fac referire la piese cu inscrustatii sau podoabedin aur, destinate doar mobilierului de lux. O asemenea exceptie este si un picior demobila, realizat in intregime din fildes bogat sculptat, provenind din Theba.


5/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

- banca elena, folosita atat pentru odihna cat si pentru a sta lungit in timpul mesei aveaaceeasi inaltime ca si masa. Nu exista nici un suport pentru picioare, iar partea dinsprecap era adesea curbata pentru a sprijini pernele. Suporturi in forme de labe de animalerau rar folosite, preferandu-se cele conice sau cele care imitau coloanele- scaunele folosite erau pliabile, cu picioarele in forma de X sau standard, cu picioaredrepte, fiind fabricate din secolul VI IdHr-o inovatie deosebita a designerilor greci este scaunul cunoscut sub numele de klismos,un scaun usor cu spatar, confortabil si foarte popular, a fost folosit de cei mai multidintre greci intre secolele VII-IV IdHr- klismos este o piesa simpla, dreapta, cu picioare care se curbau usor in exterior si un

spatar in general fara ornamente, curbat de la margini spre centru.- mesele reprezentate in picturi erau de mici dimensiuni, fiind preferate cele cu tabliarectangulara, avand trei picioare, uneori sculptate in forme animale, marturiile literaredovedesc si ca aceste mese erau foare usoare, putand fi mutate imediat pentru a serviun invitat si indepartate la sfarsitul mesei, pentru ca artistii sa poata juca- cuferele din vechea Grecie aveau dimensiuni variabile : de la cele miniaturiale la cele cuadevarat monumentale si variau foarte mult si la nivel de design, de la cele simple la celecu capacul bogat sculptat. Erau realizate din lemn, bronz, fildes. Traditia cuferelor a fostpastrat din Egipt pana in secolul XIX, fiind prezente mai ales in traditia populara adiferitelor popoare.

doric ionic corintic


6/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

2/Roma antica

Caracteristici ale artei romane:

- romanii au adoptat cultura greaca folosind ordinele clasice si au preluat inovatiistructurale etrusce, precum arcele- spre deosebire de templele grecesti in Roma templele capata alta nuanta prin ridicareape un postament si prin pozitionarea scarilor pe o singura parte ce conduc la un portic decoloane corintice- apar apeducte, romanii invatand tehnica hidraulica tot de la etruscii, care au executatprimele canale pentru a drena solul mlastinos al Romei- orasul se definitiveaza prin proiectarea unor noi planuri in urma incediului din 64 d.Hr.,planuri cu retele rectangulare, axe principale si intersectii cu piata, temple, teatre si baipublice. Cladirile de referinta pentru aceasta perioada sunt Colosseumul din 72-80 d.Hr,Pantheonul din 125 d.Hr., Forumul Roman , Termele lui Caracalla, Arcul lui Titus, etc.

- arhitectura este la Roma,o arta majora, poate cea mai importanta si nu numai pentruca ea este forma artistica cea mai bine cunoscuta- Etruria este primul maestru al Romei, primele temple romane sunt opera vecinilorlor,incepand cu cel mai inchinat lui Jupiter de pe Capitoliu. Aceste sanctuare etrusce deafla pe un podium inalt si sunt accesibile numai cu ajutorul unei scari aflata pe fatada, elesunt foarte bogat ornamentate cu obiecte de pamant ars- influenta greco-orientala,inca de la inceputul expeditiilor pe teritoriul elen, basilici,piete, emporium, porticuri...aduc un aer nou urbanismului Romei.Senatul refuza sa fie deacord cu construirea de edificii de piatra pentru spectacole datorita unei probleme demoralitate,dar marmura este folosita cu succes la construirea edificiilor publice (primultemplu de marmura dateaza din 146 i.Hr.)- locuinta particulara - Pompei si Herculanum , cele doua localitati acoperite de lavaVezuviului in anul 79 d.Cr. , au inceput a fi sistematic descoperite si studiate , sub egidaregelui Carol de Bourbon , la 1748- locuintele particulare romane aveau baie , incalzire prin pardoaseala prin sisteme decanale care circulau pe sub podeaua de piatra apa incalzita in cuptor, sauna, aerconditionat natural- orasele sunt evidente complexe urbane care , prin eleganta si bogatia artistica ,evidentiaza confortul locuitorilor privilegiati ai societatii romane- vilele construite si locuite de cetatenii romani in anii secolului al II-lea i.Cr. si in mijloculsecolului I i.Cr impresioneaza prin spatiile largi si varietatea acestora, a curtilor interioaresi incaperilor elegante , decorate cu statui si picturi murale , a vastelor gradini sideschideri , care ofer panorama imprejurimilor . Casa Faunului , Casa poetului tragic ,Casa Venus , Villa Misterelor sunt printre vestitele si frumoasele locuinte din Pompei- pentru locuitorii saraci , constructiile specifice erau blocuri cu multe etaje numite

insulae- o deosebita amploare o au artele decorative: mozaicul, pictura murala, sculptura demari si de mici dimensiuni din terracota fac din villa romana un spatiu de o neasteptatamodernitate- mobilierul roman pare realizat ca o copie a celui grecesc. In primul secol al erei noastredesignul roman opulent reflecta puternicele influente grecesti- Frescele de la Pompeii demonstreaza si cum era folosit mobilierul dar si marea varietatea formelor. Nu se stie exact sursa de inspiratie si momentul in care au aparut sidulapurile, lipsind informatiile. Prezenta acestora in frescele romane poate fi o simplainfluenta elena sau o copie a picturilor grecesti, desi un dulap dintr-o casa dinHerculaneum s-a pastrat- romanii au creat mai multe piese din marmura si bronz decat grecii, designul adoptat

fiind mult mai complex, chiar daca aria ornamentelor era similara- cu respectul pentru normele organizate si ale existentei urbane , pentru rigoriledisciplinei si igienei , romanii au lasat lumii moderne un mod superior de existenta


7/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Un exemplu cu totul remarcabil ca eleganta si lux este Villa lui Hadrian construita intreanii 125-134 d.Cr. la Tivoli , in apropierea Romei.


8/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a


9/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

- un arc de triumf avea piloni mari, legati n partea superioara prin arcuri de zidarie.Deasupra, zidaria constructiei era terminata n linie dreapta. Suprafetele pilonilor si apartilor superioare erau mpodobite cu reliefuri, cu inscriptii si ornamente. S-au construitarcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. n acest caz, pe lnga arcul principal, careera mai mare, la constructie se adaugau doua arcuri laterale mai joase. Asa este arcul zisal lui Constantin


10/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Pictura murala si mozaic roman


11/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Stiul bizantin

Caracteristici generale:- in mare majoritate bisericile erau ridicate pe un plan bazilical cu 3, 4 sau 5 nave,preluat de la vechea bazilica romana, ca o excepie, Biserica San Vitale din Ravenna,Italia, are un plan octogonal- cea mai reprezentativa caracteristica a stilului este utilizarea mozaicurilor pentrudecorarea interioara, fiind faimoase cele de la catedrala Sf. Sofia din Constantinopol (aziIstanbul) si San Vitale din Ravenna- bisericile de stil bizantin se caracterizeaz prin: planul cruciform care reiese din apariiaabsidelor n pereii laterali, mprirea n trei ncperi: pronaos, naos si altar, ultimeledoua desprire ntre ele prin catapeteasm, acoperiul n form de bolta arcuit,prezena unei cupole centrale ridicat deasupra naosului n care este pictat HristosPantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu i sobru i interiorul

bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri.- sculptura este foarte srac, prezent numai la ornamentarea ferestrelor, uilor icoloanelor- catedrala Sf. Sofia, cel mai cunoscut si mai reuit monument bizantin a fost construitain secolul VI (inaugurata in 537) din dorina mpratului Iustinian de a las lumii unmonument care sa rmn unic prin grandoare si sa-i poarte faima multe secole dupmoartea sa a fost proiectata de ctre arhitectii Arthemios si Isidoros- elementele decorative bogate ale interioarelor bisericlor bizantine fac din acesta un stilsobru dar plin de lumina, profunzime si de foarte multe simboluri.


12/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Pictura si mozaicul bizantin sunt caracteristice religiei crestine ortodxede aceea in tara noastra intalnim multe biserici pictate in stil bizantin


13/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Stilul Romanic

Caracteristici generale:

- principalele tipuri de cladiri au fost:catedrala, manastirea si castelul, ele s-au dezvoltatca tipuri distincte de cladiri , reprezentad centre religioase si administrative de putere aleEuropei medievale- Carol cel Mare a promovat arhitectura bazata pe modele timpurii crestine prindimensiuni, organizare si detalii, cladirile reflectand constructii canonice romane, timp incare bazilica a fost reintrodusa ca forma arhitecturala- apogeul romanicului este inaugurat in Germania prin constructia catedralei din Speyer,iar in Franta biserica abatiala de la Clunny a reflectat istoria arhitecturii romanicefranceze- trstura cea mai izbitoare a bisericilor si catedralelor romanice este masivitatea siutilizarea frecventa a arcurilor curbe pentru ferestre, usi sau arcade. Acelasi principiu alconstructiilor semicirculare a fost aplicat si pentru acoperisul de piatra, care a nlocuit ncele mai multe biserici lemnul- bolta in leagan (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a boltii ogivale (ce consta dindou bolti n leagan care se intersectau)- pictura a fost considerata o cale eficienta n nvtarea principiilor religioase de ctrepopula?ie, ilustrand Biblia sau Crtile de Rugaciuni si dedicand interiorul bisericilor glorieilui Dumnezeu, in acea vreme existau foarte putine persoane care stiau s citeasca, din

acest motiv, scopul frescelor era acela de a-i familiariza pe profani cu continutul biblic- in fresce, culoarea era aplicat direct pe tencuiala umeda cu care fuziona pentru aforma una dintre cele mai durabile forme de pictur murala- Catedrala din Canterbury a fost decorat si ea, n decursul secolului al 12-lea, cu picturimurale, primele se afl n absida din St. Gabriel Chapel, n cavou, si s-au pastrat n bunecondi?ii, alte exemple stralucite ale artei care a caracterizat aceast perioada includcapela din Berza-la-Ville, din Franta, sau interiorul bisericii Sf. Angelo din Formis, lnglocalitatea Capua, n Italia- se dezvolta arta manuscriselor si a miniaturilor, arta scrisului caligrafic si a ornamentariipaginilor cu majuscule decorative- sculpturile aveau menirea de a decora bisericile si de a consolida spiritual dar si de ainstrui congregatile

- tronul ca piesa de mobilier arata ornamentatia bogata si stilizata a perioadei, oferindastfel indicii pretioase despre maniera in care se realiza mobilierul bizantin, asa-numitulTron al lui Dagobert I, aflat in prezent la Bibliotheque Nationale din Paris este un scaunelpliabil din bronz, cu picioarele in forma animala, mult mai bine realizate decat exempleleromane similare- modelele plane au fost inlocuite de reliefuri adanci, iar conservatorismul stilisticdevenise o regula care se aplica si in domeniul fabricarii de mobilier,in secolele XI-XII areloc o adevarata regenerare spirituala si sunt construite numeroase biserici in Europaoccidentala, desi nu s-au pastrat prea multe exemple de mobilier- printre cele mai impozante cldiri nou construite se numr abatiile, capelele sibisericile de pelerinaj situate pe drumul ctre biserica ce adposteste moastele Sf. Iacob,n Compostela, din Spania, multe constructii aveau o arcad (un culoar construit n jurul

bisericii) pentru pelerini- alturi de baiserici monumentele importante ale epocii au fost castelele masiveadevarate fortarete centre ale vietii medievale.


14/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a


15/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a


16/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Pictura romanica se caracterizeaza printr-un grad mai mare de rigiditate a personajelor,dar si printr-o delicatete a paletei cromatice si transparenta starturilor de culoare, specificatehnicei frescei ce o face deosebit de expresiva si o sursa de insiratie pentru pictorii dintoate timpurile.


17/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Arta scrisului si manuscrie din perioada romanica au ca specificstilizari de animale si plante, figuri umane rigide, ornamentatie bogata,interesul pentru tematica biblica dar si pentru biologie si stiintele naturiicromatica este vie in tonuri saturate in contrast cu masivitatea arhitecturii


18/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Stilul Gotic

Periodizare:

-Stilul gotic apare la mijlocul sec. XII, odata cu ridicarea corului bazilicii Saint-Denis, lainitiativa Abatelui Suger. Treptat, se extinde in toata arhitectura franceza, iar apoi inintreaga Europa. Incepind din a doua jumatate a secolului XII, diferite tari ale Europei sedetaseaza de modelul francez; fiecare regiune dand goticului o inflexiune originala,proprie specificului national, fara a-i schimba insa principiile de baza-Stilul gotic este al doilea stil international si a aparut in secolul XII, fiind contemporan custilul romanic. Goticul se incadreaza intre secolele XII si XIV, fiind raspandit in toatetarile Europei centrale, apusene, nordice si ajungand pana in Polonia si in Carpati- Termenul a fost introdus n anul 1550 de Giorgio Vasari, care fcea aluzie peiorativ latribul germanic al go?ilor, ca prototip pentru o cultur inferioar, barbar. Goticul a fostsuccedat de Rena?tere

Caracteristici generale:

- arhitectura este cea mai remarcabila forma a artei gotice. Constructiile caracteristicestilului gotic sunt: constructiile civile si militare, catedralele, primariile, palatele de justitie(Palatul de Justitie din Rouen) si locuintele particulare, unele avand dimensiunilepalatelor (Palatul armatorului Jacques Couer din Paris)- catedrale impresionante s-au construit in Germania (Magdeburg, Koln, Lubeck,Bamberg, Naumburg, Leipzig, Erfurt, Nuremberg), in Anglia (La Lincoln, Salisbury, Wells,Cantembury, Gloucester, Lichfield), in Italia (la Milano - Domul, la Modena, Florenta,Venetia-Palatul Dogilor si Ca D'Oro). In secolul XV se realizeaza lucrari extraordinare,precum Pieta de la Villeneuve les-Avignon- elemente specifice: formele excesiv de ascutite, boltile de ogive, arcele frante saubutante, zidurile ajurate, stalpii descompusi in colonete.- in amenajarile interioare, goticul a revolutionat viziunea spatiala folosindu-se de spatiileinalte, vitralii, dar si de ogive si arce de sustinere, acolo unde spatiul permitea- materialele folosite la constructia caselor imita, in general, materia prima folosita laconstructia castelelor: cu precadere caramida veche, folosita atat pentru exteriorul, cat sipentru interiorul locuintelor- ferestrele mari, cu tejghea din stejar, mobila veche, din lemn masiv, vopsita in culoriinchise, materialele confectionate din tesaturi grele sunt alte cateva elemente carecontribuie la realizarea unei ambiante in stil gotic- in sculptura gotica sunt pastrate in mare masura conventionalismul proportiilor si notahieratica in tratarea personajelor, dezvoltandu-se in acelasi timp tendinta de redareexpresiva si de individualizare a figurilor

- pictura a cunoscut cateva perioade importante de dezvoltare, printre care s-a remacatstilul elegant al goticului international, care propune un ideal fastuos, cavaleresc,favorizind culorile vii, poleirea cu aur si personajele cu siluete delicate- sculptura gotica pe fatadele bisericilor este reprezentata de statui-coloane imaginandsiluete de regi si profeti cu aspect imobil, fete austere, trupuri fara solduri si umeri. Lainceputul secolului XIII, sculptura se anima, figurile sunt juvenile, vestimentele au falduriample.- tapiseria (tesatura realizata din fire de lina divers colorate) cu motive gotice constituiecea mai potrivita alegere. Scenele reprezentate pe tapiserie servesc, in general, laornamentarea peretilor locuintelor. (Tapiseria cunoaste un mare succes in perioadamedievala (stilul Mille Fleurs), fiind realizata in atelierele din nordul Frantei si din tarile dejos)

- in multe domenii tehnicile devin mai complicate, cum se remarca si la tapiserii care suntacum fine si gratioase, precum "Doamna cu licornul " (tapiserie de lana si matase) carese afla in prezent la Muzeul Cluny din Paris


19/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

- fiind corespondentul unei perioade, in general, instabile, care favoriza deplasarile, stilulgotic are ca piesa de mobilier dominanta cufarul, care joaca simultan rolul de dulap si debanca de stat- Abia din 1400 in constructia mobilierului au inceput sa fie introduse elemente goticeprecum unghiurile foarte ascutite, dupa, pentru mai multe de un secol, elementele goticeerau sculptate pe spatarele scaunelor, pe cufere si pe laturile meselor- din secolul XV au fost introduse noi tipuri de mobilier, primul a fost un fel de scrin, cuun spatiu mic de depozitare si picioare foarte inalte ; in partea de sus avea o politapentru expunerea obiectelor si un raft sub aceasta, dulapurile erau construite cu unul saudoua randuri de spatii, inchise cu usi, a fost introdus si celebrul armoire, strmaosulsifonierului de astazi, cu usi de mari dimensiuni si un spatiu interior de 1.5 pana la 2

metri, toate erau ornamentate cu motive precum arcade, coloane si frunze- ca stil principal pentru partea de nord a Europei, goticul si-a pastrat influenta in artamobilei pana la inceputul secolului XVI- arta gotic este diferit de arta roman printr-o greutate mai mare a formelor, printendinta liniilor ascendente, prin cutarea echilibrului in locul stabilittii maselor

Pictura epocii pastreaza marturii despre designul interioarelor gotice


20/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Ferestra in ogiva si arcele butante au permis arhitecturii gitice sa atinga inaltimi

nesperae pentru acea perioada, complexitarea structurilor de arce fac posibilaconstructia pe baza de stalpi ce permite ca peretii sa nu mai fie din piatra ci sa poata fi din sticla

astfel se dezvolta in paralel spectaculoasa arta a vitraliilor, specifica perioadei gotice.


21/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Vitraliu gotic

Rozeta

- elemente specifice: formele excesiv de ascutite, boltile de ogive, arcele frante saubutante, zidurile ajurate, stalpii descompusi in colonete- dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt, sauogiva, care este de fapt o intersectie longitudinal a doua bolte clasice ale stiluluiromanic, si arcul de sustinere al ogivei, asa numitul arc butant- un al treilea element definitoriu, care apare la multe cladiri gotice, nefiind nsomniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct si n alte forme ornamentale


22/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Caterdala gotica minune a arhitecturii si apogeu al sculpturii


23/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Palat in stil gotic Ca DOro in Venetia


24/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Interiorul gotic este bogat in ornamentatie, tapiserii , materiale pretioase

mobilier sculptural,tabouri, mai putin picturi murale, candelabre din fier forjat.


25/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Renasterea

Periodizare:- Renasterea este denumirea curentului de nnoire social si cultural care a aparut nEuropa la sfrsitul Evului Mediu, n secolele al XV-lea si al XVI-lea, nnoire caracterizatprin renviorarea interesului pentru cultura si arta antichittii clasice- Notiunea de "Renastere" (n francez: Renaissance, n italian: Rinascimento) a fostfolosit pentru prima dat la nceputul secolului al XIX-lea de ctre istoricul francez JulesMichelet, de la care a fost preluat de istoricul elvetian Jacob Burckhardt n lucrarea safundamental "Die Kultur der Renaissance in Italien"("Cultura Renasterii n Italia"), 1860- Renasterea carolingian, dup numele lui Carol cel Mare, a reprezentat trezirea la viata antichittii si a culturii bizantine n cultura si arta imperiului franc, n secolele al VIII-leasi al IX-lea n ncercarea mpratului Carol cel Mare de a continua si nnoi traditiile

Imperiului roman- Renasterea ottonica se refer la caracteristicile de stil n arta si arhitectura din timpulmpratului Otto III (983-1002), sub influenta antichittii si a Bizantului, pentruobtinerea unei "Renovatio imperii Romanorum

Carcterisitici generale:

- baza spiritual a Renasterii a constituit-o umanismul, interesul enorm pentru culturaantichittii a dus la cutarea si descoperirea manuscriselor clasice: "Dialogurile" luiPlaton, operele istorice ale lui Herodot ?i Thucydide, creatiile dramatice si poetice alegrecilor si romanilor- dezvoltarea artei n Renasterea italian are loc la nceputul secolului al XV-lea nFlorenta cand Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai nsemnat constructor alRenasterii, descoper perspectiva liniar - caracteristic artei din aceast perioad - sirealizeaz cupola Domului din Florenta (1436)- Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea portilor de bronz aleBaptisteriului din fata Domului, numite, mai trziu, de ctre Michelangelo "PortileParadisului"- Donatello (1386-1466), prin stilul su plastic, a influentat si pictura printre cele maiimportante opere ale sale este statuia de bronz a lui David, prima sculptur care, ca ntimpurile antichittii, prezint din nou corpul omenesc gol, fr vesminte- pictura perioadei de inceput a Renasterii sta sub semnul descoperirilor legate deperespectiva, a studiilor legate de compozitie si mai ales de anatomia corpului uman- pictorii din acesta generatie au contribuit la nnoirea redrii n perspectiv a peisajelor,compunerea minutioas a tablourilor, finetea redrii figurilor, printre acestia se numr:

Antonio Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), DomenicoGhirlandaio (1449-1494) - n Florenta; Andrea Mantegna (1431-1506) - n Padova;Giovanni Bellini (1430-1516), Sandro Botticelli (1445-1510) si Giorgione (ca.1477-1510)- n Venetia. Acestia din urm au dat o orientare decisiv scolii venetiene, prin simtul noual organizrii spatiale, al luminii si culorii, n contrast cu stilul florentin, n care predomindesenul- perioada de apogeu a Renasterii sta sub semnul artistilor de geniu Leonardo,Michelangelo, Donatello, Rafaello si Tizian, sub semnul personalitatii creatore a omuluirenasterii artist, filosof, poet si om de stiinta- in anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se ntoarce la Florenta, venind de laMilano, unde pictase fresca Cina cea de Tainpentru biserica Santa Maria delle Grazie,inacest timp, Michelangelo (1475-1564) lucreaz la statuia de marmur a lui "David", care

avea s devin semnul distinctiv al orasului Florenta- centrul de greutate al artei se mut la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, carencurajeaz realizarea unor proiecte ambitioase nuntrul si n afara Vaticanului


26/40

INTERIOR ESIGN STU IO Cursde

Desi g

e

ien

al

n

R

zd

ti

- Domul "Sfntul Petru" (San Pietro), este construit dup planurile lui Donato Bramante(1444-1514), n "Capela Sixtin" Michelangelo picteaz plafonul si fundalul ("Judecata deApoi") Rafael Sanzio (1483-1520) decoreaz camerele (Le Stanze di Raffaello) din palatulVaticanului - printre alte motive celebra "Scoal din Atena" n care sunt figurati diversifilozofi ai antichittii- Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai nsemnat reprezentant al Renasterii nVenetia, picteaz si pentru Carol Quintul, care l numeste pictor oficial al curtii regalespaniole

- Cateva idei fundamentale Renascentiste:

Arta ordoneaza si unifica materia Arta este creativa (fantezia/disegno) Arta se inspira din natura, din esentialitatea lucrurilor Arta reprezinta opera mintii (da Vinci) Arta este rationala Arta cuvantului trebuie sa fie aidoma vizualului Artistul reprezinta realitatea, nu o copiaza

- prima inovatie in domeniul mobilierului Renasterii italiene a fost cassone, un cufar cudecoratiuni complicate, sculptate sau din stucatura si poleit sau pictat forma aleasa

pentru cassone era de sarcofagele romane, unele dintre primele modele avand pe eleilustratii la celebrei povesti de dragoste gotice, Le Roman de la Rose- interioarele reprezentate in pictura italiana scot in evidenta simplitatea aranjarii mobileisi numarul mic de piese de mobilier folosite- piesele erau bogat ornamentate cu sculpturi si incepe sa se foloseasca tot mai multlemnul de nuc in locul stejarului, in paralel cu o diversificare fara precedent a modelelorsi tipurilor de decoratiuni- incep din nou sa fie la moda scaunele pliabile, din lemn cu piele sau tesatura- apar scaune inalte si solide, cu spatar, cu spatarul bogat sculptat si in loc de picioarepanouri groase- Franta avea sa duca arta decorarii mobilei si mai departe decat Italia pentru a reflectaputernica influenta renascentista, la curtile regilor au fost angajati artisti italieni care auadus stilul Renasterii in Franta, n timpul domniei lui Henry II au fost adoptate schemelede design ale arhitectului Jacques du Cerceau- ideea sa de juxtapunere a motivelor clasice a fost utilizata pe scala larga pentrudecorarea mobilierului, in spiritul si pe gustul renascentist, una dintre figurile marcanteale industriei in formare a fost Hugues Sambin, care fabrica dulapuri si care a publicat siun impresionant volum de modele, operele prezentate remarcandu-se prin sculpturilebogate care le impodobeau- mesele tipice, cu picioare inalte si subtiri si scaunele cu spatare groase, fabricate din1560 s-au dovedit populare mult dupa 1600- interesul general pentru formele si stilul Renasterii este pe larg documentat in maimulte publicatii si manuscrise din secolul XVII, doua dintre colectiile de modele, care auinfluentat operele realizatorilor de mobila, au fost publicate la inceputul secolului laAmsterdam de Jan Vredeman de Vries si Crispin van de Passe

- manierismul ndeplineste tendinta de transformare arbitrar si de deformare a realului,exacerbarea subiectivittii creatorului pe calea unei expresivitti specifice, n cutareamarilor formule stilistice: "la maniera


27/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

- Trasaturile manierismului:

pierderea clarittii si coerentei imaginii multiplicarea elemenelor si a planurilor n compozitie simboluri complexe care se refer la domenii care nu apartineau pn acum

tematicei artistice (alchimie, arta blazonului, limbajul florilor) gust pronuntat pentru un erotism estetizant deformarea si torsiunea corpurilor scheme sinuoase ("figuri n serpentin") modificarea proportiilor ntre diverse prti ale corpului alungirea formelor

- insusi Michelangelo se abate spre manierism, la sfarsitul carierei sale, experimentandposturi contorsionate ale corpului (postura serpentinata).- tema antitezelor si a contestarii precede un curent nou si devine tot mai vehementa

in romantism si in avangardism.


28/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a


29/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Pictura renasterii reinvie armonia, proportiile si echilibrul artei antice


30/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

- Palatele aveau 3 , 4 sau 5 nivele, cu ziduri groase si fatade din blocuri de piatra.Conceptul constructiei de forma cubica era reprezentativ. In centrul palatului se aflacurtea interioara cortile- delimitata de arcade. Interiorul acestora era impodobit cufresce, sculpturi si reliefuri la fel ca in epoca antica.

- Fatadele aveau etajele separate de profiluri orizonatele, iar ultimul nivel era incheiat custreasina cornisei, puternic proiectata in exterior si imbogatita cu elemente decorative.De altfel, cornisa e unul dintre elementele tipice unui palat florentin. Ferestrele duble dela etaje aveau arce deasupra care usurau din masivitatea constructiilor.

- Dintre aceste palate, cele mai reprezentive au fost Palazzo Medici, Palazzo Rucellai ,Palazzo Strozzi si Palazzo Pitti,toate apartinand unor familii de bancheri.


31/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Palatul renascentist resedinta nobilior


32/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Pictura murala, fresce de dimensiuni importante decorau peretii palatelor si ai basilicilor

Tavan casetat un simbol al renasterii


33/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Pictura Manierista


34/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Barocul

Caracteristici generale:- teatral si exuberant, barocul a exprimat triumful statului si al bisericii, dar si alburgheziei seculare- formele convexe i concave, iluziile optice, elipse intersectate n planuri care erau decele mai multe ori extensii ale tipului centralizat, geometrii complicate si relatii ntrevolume de tipuri si mrimi diferite, exagerare emfatic, culori ndraznete si mult retoricarhitectural si simbolic sunt caracteristicile stilului baroc- pictorii care au excelat n folosirea elementelor stilului baroc n pictur au folosit n modaccentuat figuri umane surprinse n decursul miscrii, puternice contraste de lumin sintuneric (acea tehnic cunoscut sub numele generic de clarobscur), culori puternice,saturate si un echilibru compozitional mai degrab dinamic dect static, considerat de

multe ori chiar dezechilibru compozitional- de asemenea, folosirea liniilor de compozitie de forme curbate, asemntoare unorlitere Smultiple, a diagonalelor repetate de tip ascendent si descendent comparativ culiniile drepte, orizontale sau verticale, folosite preponderent anterior, sunt alte elementetipice ale barocului de tip vizual- Tintoretto (pe numele su real Jacopo Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori aiscolii venetiene, probabil ultimul mare pictor al Renasterii italiene si fr ndoial unul dinprimii pictori folosind o manier baroc n pictur- Peter Paul Rubens, considerat de multi specialisti cel mai mare pictor european,maestru incontestabil al barocului pictural, a folosit compozitii complexe cu personajemultiple, pictate din unghiuri diferite- in timp ce Rembrandt si alti maestri olandezi ai barocului s-au aplecat n compozi?iile lormai ales asupra scenelor cotidiene, spaniolul Diego Velzquez, artist neafiliat vreuneiscoli, dar puternic individualizat ca pictor baroc, desi a realizat si picturi inspirate dincotidian este cunoscut ndeobste pentru realizarea de portrete minunate ale membrilorCur?ii Regale a Spaniei, compozitii pline de culoare, viat, exuberant si realism- sculptura baroc este caracterizat printr-o dorint irezistibil a artistului de a sugeramiscarea prin surprinderea unei ac?iuni n timpul executiei sale, preferabil n momentulsu cel mai important, relevant- maestrul incontetabil al barocului vizual al anilor 1600 a fost, fr nici o ndoial,italianul Gian Lorenzo Bernini (1598 1680), artist remarcabil, comparabil ca fort sidimensiune a creatiei doar cu Michelangelo Buonarroti, a fost la superlativ architect,pictor, sculptor, dramaturg si regizor- mobilierul baroc se caracterizeaz prin forme curbe ample, bogtie n ornamentare sidetalii sculpturale numeroase

- picioarele scaunelor sunt frecvent curbate terminndu-se ntr-o form stilizat ceaminteste de laba unor feline- decoratiile interioare sufer masiv influenta stilului baroc din arhitectur, sculptur sipictur- decoratiile interioare ale epocii baroc erau alctuite din piesele de art specifice aleepocii respective: picturi, sculpturi, mici statuete, mobilier, tapet aplicat pe pereti stiluldecorativ interior era bogat, chiar prea bogat, uneori opulent, n diferite artefacte, piesede mobilier si tapiterii- folosirea cariatidelor pentru mobilierul de dimensiuni mai mari si sculptarea picioarelorpieselor in forma de suluri sau de spirale, diferente importante fata de modelelerenascentiste- cele mai elegante si elaborate piese au fost cele realizate pentru curtea regelui Ludovic

XIV. Artizanul Andre Charles Boulle a creat forme neobisnuite si le-a ornat cu incrustatiicare combinau metale (argint, bronz, plumb), carapacea de broasca testoasa si abanosulin modele care erau alaturari pline de imaginatie si frumusete ale motivelor clasice. Multedintre creatiile sale sunt tributare ca inspiratie vechilor fresce romane- Barocul a ramas popular in multe tari pana spre 1730, cand gusturile si implicit modaau inceput sa se schimbe, mai intai in Paris si apoi in restul tarilor occidentale.


35/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Palate esentiale pentru stilul Baroc- Louvre si Versaile


36/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a


37/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Interiorul baroc plin de ornamentatie stralucitoare, mobilier luxos,

tapiserii, tapet de matase si tesatruri pretioase.


38/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a


39/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Interioare ale palatelor franceze mobiler si textile


40/40


de

Desg

e

i

n

l

r

in

R

zde

ti a

Tesaturi baroc

Documents

Curs Istoria Artei 1