RISC, HAZARD ŞI

VULNERABILITATE

NOŢIUNI GENERALE

OBIECTIV:

Conştientizarea si înţelegerea

procesului managementului dezastrelor,

a deciziilor administrative si a activităţilor

operaţionale care sunt legate de diverse

stadii ale dezastrelor.

Riscul

nivelul probabil al pierderilor de vieţi

omeneşti, al numărului de răniţi, al

pagubelor aduse proprietăţilor şi

activităţilor economice de către un anumit

fenomen natural sau grup de fenomene

într-un anumit loc şi într-o anumită

perioadă

În ciuda unei aparenţe foarte precise a

metodei de evaluare cantitativă a riscului,

persistă o mare incertitudine în realizarea

practică a unei astfel de metodologii. Gradul de

risc variază în funcţie de o serie de factori.

Procesul de management al riscului cuprinde:

- identificarea riscului,

- analiza riscului,

- reacţia la risc.

Tipurile de risc generatoare de situaţii de

urgenţă sunt :

- riscuri naturale

- riscuri tehnologice

- riscuri biologice

Riscurile naturale

acele fenomene naturale periculoase,

cuprind:

• fenomene meteorologice periculoase:

furtună, inundaţii, tornadă, secetă, îngheţ;

• fenomene distructive de origine geologică:

alunecări de teren; cutremure de pământ,

eruptii vulcanice;

Riscurile tehnologice

adică evenimentele cu efecte distructive, datorateacţiunii umane, reprezentând:

• accidente, avarii, explozii şi incendii (în domeniulindustrial, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate deexploatări miniere sau alte activităţi tehnologice; întransportul şi depozitarea produselor periculoase;în transporturi terestre, aeriene şi navale, inclusivmetroul, tunele şi transport pe cablu; nucleare,respectiv instalaţiile care utilizează combustibilnuclear);

• poluarea apelor;

• prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări;

• eşecul utilităţilor publice (vitale şi de amploare:reţele importante de radio, televiziune, telefonie,comunicaţii, de energie electrică, de gaze, deenergie termică, centralizată, de alimentare cuapă, de canalizare şi epurare a apelor uzate şipluviale);

• căderi de obiecte din admosferă sau din cosmos;

• muniţie neexplodată sau nedezactivată, rămasă dintimpul conflictelor militare;

Riscurile biologice

care pot fi îmbolnăviri în masă, ca efect al

epidemiilor, epizootiilor/ zoonozelor.

Conform prevederilor HGR 642/2005 riscurile care se iau inconsideratie pentru clasificarea unitatilor administrativ-teritoriale,institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere alprotectiei civile sunt:

a) RISCURI NATURALE:

1. cutremure;

2. alunecari si prabusiri de teren;

3. inundatii;

4. fenomene meteorologice periculoase;

5. avalanse;

6. incendii de padure;

b) RISCURI TEHNOLOGICE:

1. accidente chimice;

2. accidente nucleare;

3. incendii in masa;

4. accidente grave pe cai de transport;

5. esecul utilitatilor publice;

c) RISCURI BIOLOGICE:

1. epidemii;

2. epizootii/zoonoze.

Hazardul

este un eveniment ameninţător si reprezintă

probabilitatea de apariţia într-o anumita

perioada a unui potenţial factor dăunător pentru

om, proprietăţi si mediu.

Hazardul nu este un fenomen întâmplător şi

nici impredictibil, ci doar manifestarea şi

consecinţele sale sunt, în general, dificil de

prognozat şi controlat.

Clasificarea hazardelor:

1. Hazarde naturale - reprezintă

posibilitatea de apariţie, într-o zonă şi pe

o perioadă determinată a unui fenomen

natural ce poate genera distrugeri.

2. Hazarde antropice se referă la acele

fenomene a căror variaţie aleatoare este

modificată ca urmare a acţiunii omului.

Vulnerabilitatea

reprezintă măsura în care un sistem poate fi

afectat în urma impactului cu un hazard si

cuprinde totalitatea condiţiilor fizice, sociale,

economice si de mediu care măresc

susceptibilitatea sistemului respectiv.

Ca şi hazardul, vulnerabilitatea este un

indicator al unei stări viitoare a unui sistem,

definind gradul de (in)capacitate a sistemului de

a face faţă stresului aşteptat.

Vulnerabilitatea poate fi voluntară sau

involuntară. Ea depinde de infrastructura

şi de condiţiile socio-economice dintr-un

spaţiu; reducerea expunerii la hazard

conduce implicit la scăderea

vulnerabilităţii.

Riscul se găseşte la intersecţia dintre

hazard si vulnerabilitate.

Riscul poate fii exprimat matematic, ca fiindprodusul dintre hazard, elementele de risc şivulnerabilitate:

R =H x E x V

în care

R = risc,

H = hazard,

E = elemente expuse la risc,

V = vulnerabilitate.

Rezultă că riscul este în funcţie de

mărimea hazardului, de totalitatea

grupurilor de oameni şi bunurile acestora

şi de vulnerabilitatea acestora. Pe baza

acestei formule, se pot face calcule

pentru evaluarea pagubelor produse de

diferite fenomene naturale sau

tehnologice.

În ultimele decenii, omul a influenţat mai

mult ca oricând mediul natural,

determinând apariţia unor fenomene ce

au devenit adevărate probleme globale,

foarte dăunătoare şi periculoase pentru

viaţa pe planetă, printre care se numără

încălzirea datorată efectului de seră

generat de poluare, ridicarea nivelului

În aceste condiţii, eforturile pentru

prevenirea hazardelor şi atenuare a

impactului lor asupra societăţii sunt

imperios necesare şi se constituie în

parte integrantă a politicilor de dezvoltare

durabilă şi de asigurare a securităţii

globale, regionale, naţionale, comunitare

şi, de ce nu, chiar individuale.

Concluzie:

Practica mondială a demonstrat că evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă nu pot fi evitate, însă, uneori, acestea pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic ce implică stabilirea de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Caracteristic managementului situaţiilor de urgenţă este faptul că predictibilitatea locului de manifestare a situaţiilor respective determină posibilitatea avertizării populaţiei din zonele potenţial a fi afectate, precum şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale.

INTREBARI ?