Rolul învățământului superior din Moldova în

dezvoltarea competențelor pentru piața muncii:

provocări și perspective

Grupul Băncii Mondiale

Mai 2019

Învățământul superior este principalul factor al progresului și dezvoltării economice și sociale

2

Structura învățământului superior în Republica Moldova:

Potrivit Art. (76) din Codul Educației al Republicii Moldova, învățământul superior este organizat pe două filiere:

• academică, și

• profesională avansată.

Învățământul superior este structurat pe trei cicluri:

• ciclul I – studii superioare de licență (nivelul ISCED 6) cu o durată de 3 - 4 ani;

• ciclul II – studii superioare de master (nivelul ISCED 7) cu o durată de 1 - 2 ani;

• ciclul III – studii superioare de doctoral (nivelul ISCED 8) cu o durată de 3 ani.

Art (79) din Codul Educației stipulează că instituțiile de învățământ superior vor avea statutul de autonomie universitară.

3

Învățământul superior

Instituții de învățământ

superior, 2005-2019

Există 29 de instituții de învățământ superior în Republica Moldova:• 19 instituții publice și• 10 instituții private.

• 25 de instituții în municipiul Chișinău și câte una în fiecare din următoarele localități: Bălți, Comrat, Cahul și Taraclia.

18 17 17 1719 19 19 19 19 19 19 19 19 19

1714 14 14

14 14 15 15 13 12 12 11 10 10

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Num

ăr

Private

Public

Sursa: Biroul Național de Statistică

Studenți din învățământul

superior, 2000-2018

-

40,000

80,000

120,000

Students in public HE institutions Students in private HE institutions

Sursa: Biroul Național de Statistică

Rata de înmatriculare a tinerilor în învățământul superior este în

scădere

35 36.2 34.232 31.2 31.6 31.8 33 32.8 32 30.8 29.9 28

05

10152025303540

%

at the beginning of the school year; as a percentage of population of the age-group 19-23 years

Sursa: Biroul Național de Statistică

Studenți și absolvenți ai instituțiilor de

învățământ superior la 10.000 de locuitori,

2000 - 2017

7

218

351 357 344322 308 303 292 288

273252

230210

185

2448 47 56

83 75 80 78 75 70 68 67 62 56

0

200

400

pers

oane

la10

,000

locu

itori

Students per 10,000 inhabitants

Graduates per 10,000 inhabitants

Sursa: Biroul Național de Statistică

Studenți în instituții de învățământ superior pe domenii de studiu, 2005-2018

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19

Economic Sciences Law EngineeringEducation Sciencies Humanities Architecture and ConstructionMedicine Other

Sursa: Biroul Național de Statistică

Provocări• Parteneriatele eficiente între universități și

sectorul privat sunt limitate;• Lipsa unor proceduri clare de

responsabilizare și transparență;• Mecanismul de finanțare pentru

universități nu oferă stimulente pentruabsolvenți în asigurarea competențelorcare să-i ajute să obțină locuri bune demuncă.

9

Legătura slabă dintre

învățământul superior și piața muncii dăunează

economiei și persoanelor fizice

10

Abilitățileabsolvenților

universităților nu corespund cerințelorangajatorilor, 2016

11

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

English or other FL

Russian

Computer

Technical/Job-specific

Motivation

Teamwork

Communication

Learning

Working independently

Work ethic

Analytical % problem solving

Numeracy

Literacy

% of firms

Moderately insufficient Substantially insufficient

Surse: Prognoza Pieței Muncii din Republica Moldova, 2016

Absența competențelor reprezintă o constrângerepentru dezvoltarea și creșterea sectorului privat înMoldova• Incapacitatea de a găsi un personal suficient de calificat este privită ca

principala cauză a lipsei forței de muncă - peste 25% dintre companii au raportat că se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza imposibilității de a găsi personal calificat *

✓ În concordanță cu prognozele anterioare

• Întreprinderile se confruntă cu o lipsă de forță de muncă calificată, forțându-i pe mulți să reducă operațiunile și să evite planurile de creștere:**

✓ Unii susțin că ar fi putut dubla cu ușurință producția lor dacă ar fi avut suficientă forță de muncă calificată

• Întreprinderile mijlocii și mari sunt mai afectate de lipsuri, de ex. companiile de transport duc lipsă de până la 20-25% șoferi; în sectorul articolelor de îmbrăcăminte - 10-40% din posturile de lucru sunt vacante; Companiile TIC duc lipsa de peste 20% de dezvoltatori de software**

✓ Companiile mici au o agilitate mai bună optând să distribuie responsabilitățile între personalul existent, spre deosebire de companiile mijlocii și mari

12

Surse: *Lipsa competențelor. Jan Rutkowski, Victoria Levin, Ali Bargu. Banca Mondială. 2017.** Evaluarea cereriilor de competențe din sectorul privat și gradul de implicare a sectorului

privat în crearea unui ecosistem de competențe bazat pe cerere din Republica Moldova. Magenta Consulting. 2017c

Perspective

13

Rezultatele învățării dorite, descrise în termeni de competențe, ar trebui să fie convenite cu angajatorii

• Cadrul Național al Calificărilor este în funcțiune • Standarde ocupaționale și de calificare elaborate cu participarea

angajatorilor

Autonomia este însoțită de informații solide despre performanța universităților

• Pentru ca guvernul să ia decizii informate cu privire la reformele de politici, finanțarea și plasarea studenților

• Pentru studenți și pentru gospodării să facă alegerile privind studiile

Instrumentele de finanțare trebuie să includă contracte de performanță și formule de finanțare per student orientate spre rezultate• Metodele de alocare și definirea indicatorilor necesită o analiză atentă

Vă mulțumesc!