Romana simplu-I tankönyv-beadva-korr · 2016. 11. 8. · Liana Pop ROMÂNA, SIMPLU Románul, egyszerűen CROATICA u BUDAPESTA Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 3 16.06.27

ROMÂNA, SIMPLURománul, egyszerűen

Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 1Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 1 16.06.27. 20:2016.06.27. 20:20

CROATICA


CROATICA

Liana Pop

ROMÂNA, SIMPLURománul, egyszerűen

CROATICA BUDAPESTA


CROATICA

Készült a Nemzetiségi tanulók nevelésének és oktatásának segítése elnevezésű, a Társadalmi Megújulás Operatív Programon (TÁMOP-3.4.1.A-11/1-2012-0008)

belül megvalósuló Modern oktatási programok kidolgozása a magyarországi román nemzetiségi kétnyelvű

és nyelvoktató iskolák számára című projekt keretében.

A tankönyvet az Országos Nemzetiségi Tanács javaslatára az Oktatási Hivatal tankönyvvé nyilvánította.

Engedélyszám: TKV/448-4/2016.

Pedagógiai szakértő: Dr. Péterff y Pálné

Technológiai szakértő: Zarubay Attila

Szakmai lektor: Szántó Flóra

Nyelvi lektor: Repiskyné Radics Anna és Fazakas Emese

Fordító: Müller Andrea

Illusztrációk és borítóterv: Machhour Julianna Stella

Szerkesztő: Machhour Julianna Stella

© Liana Pop, 2015© Croatica Nonprofi t Kft ., 2015

EMMI Kerettanterv: 51/2012. (XII. 21.) EMMI-rendelet23/2013. (III. 29.) EMMI-rendelet 5. melléklet 10.6.2.5.

Nemzeti Fejlesztési Ügynökségwww.ujszechenyiterv.gov.hu

06 40 638 638

A projekt az Európai Unió támogatásával, az Európai Szociális Alap társfinanszírozásával valósul meg.

A mű más kiadványban való részleges vagy teljes felhasználása, utánközlése,illetve sokszorosítása a Kiadó engedélye nélkül tilos!


CROATICA

5

CUVÂNT INTRODUCTIV

Manualul „ROMÂNA, SIMPLU“ se adresează unui public larg, putând fi folosit atât de către turistul care vrea să înveţe rapid limba română (cu vocabularul şi structurile sale de bază), cât şi de „elevul“, dirijat sau nu de un profesor, în clasă sau în afara ei.

Cartea cuprinde 32 de lecţii (unităţi tematice), prezentându-se fi ecare cu:

1. structuri „de vorbire“ utile, tipice limbii române;2. texte scurte;3. vocabular (pe aceeaşi pagină cu textul);4. expresii şi exerciţii gramaticale (pe pagina pereche, astfel încât problematica

lexicală, gramaticală şi discursivă să apară simultan, ca „în oglindă“).

Lexicul a fost explicat în limba maghiară, prin echivalenţe contextuale, iar discursul gramatical a fost conceput foarte schematic, în intenţia de a fi mai întâi de toate „văzut“. Câteva dintre lecţii, zise „de recapitulare“, încearcă să fi xeze structuri gramaticale insufi cient abordate în lecţiile anterioare.

Deşi „facil“ ca prezentare, manualul este sufi cient de riguros în partea sa gramaticală, vizând minimul de noţiuni necesare folosirii corecte a românei. Am introdus elemente de civilizaţie şi cultură românească prin cele câteva proverbe, snoave, poezii populare şi texte diverse; astfel, textul scurt de ziar, textul istoric sau din „Ghidul turistic“, povestea sau legenda, schiţa şi poezia vor pune „elevul“ în situaţia de a le descifra şi îi vor da bucuria de a le înţelege! Nu în ultimul rând, texte de pe internet, cu stilul lor specifi c, apropie elevul de comunicarea electronică.

Un ghid pentru oricine vrea să înveţe limba română. Sunt aici primii 32 de paşi…

Liana Pop


CROATICA

6

ELŐSZÓ

A ROMÁNUL, EGYSZERŰEN tankönyv a széles közönséghez szól, azzal a céllal, hogy egyrészt a turista is, aki gyorsan szeretné elsajátítani a román nyelvet (az alapszókincset és az alapszerkezeteket), másrészt a „tanuló” is használni tudja, tanári irányítással vagy anélkül, oktatási keretek között vagy azokon kívül.

A könyv 32 (tematikus egységet alkotó) leckéből áll, amelyek mindegyike a következőket tartalmazza:

1. a román nyelvre jellemző szófordulatokat, szerkezeteket;2. rövid szövegeket, olvasmányokat;3. (a szöveggel azonos oldalon megjelenő) szószedetet;4. kifejezéseket és nyelvtani gyakorlatokat (amelyek a szöveggel szemközti

oldalon találhatók azért, hogy a szókincs, nyelvtan és az élő beszédre jellemző fordulatok „tükörszerűen” egyidejűleg láthatók legyenek).

A szavak szövegkörnyezeti értelmét magyarul is megadtuk, a nyelvtani szabály-szerűségeket pedig csak vázlatosan mutattuk be, azért, hogy minden elsősorban vizuálisan jelenjen meg. Az úgynevezett ismétlő leckék célja az előzőekben csak nagy vonalakban bemutatott nyelvtani szabályok gyakorlása, rögzítése.

Bár bemutatáskor az egyszerűségre törekedtünk, a tankönyv tömör nyelvtani részével az volt a célunk, hogy a román nyelv helyes használatára vonatkozó mini-mális tudással ismertessük meg a nyelvet tanulót. A tankönyvben helyet kapott, a román kultúrát és civilizációt bemutató néhány szövegrészlet, mint közmondások, adomák, népköltészeti alkotások és egyéb szövegek: rövid újságcikk, történelmi tárgyú szöveg, útikalauzból származó részlet, mese vagy monda, karcolat vagy vers arra ösztönzik a „tanulót”, hogy megfejtse ezeket, és megadják számára a megértés örömét.

Ez a könyv útmutató mindazok számára, akik meg szeretnék tanulni a román nyelvet. Íme, az első 32 lépés…

Liana Pop


CROATICA

7

ABREVIERI ŞI SIMBOLURIRÖVIDÍTÉSEK ÉS SZIMBÓLUMOK

a.c. = anul curentAc = acuzativadj. = adjectiv, adjectivaladv. = adverb, adverbialart. = articolconj. = conjuncţie, conjuncţional Conj. = conjunctivcons. = consoanăD = dativd.Cr. = după Cristosetc. = etceteraEx. = exempluexpr. = expresief. = femininG = genitivhot. = hotărâtimps. = impersonalinterj. = interjecţieî.Cr. = înainte de CristosL = lecţieloc. = locuţiunem. = masculinN = nominativn. = neutruner. = neregulatnum. = numeralperf. = perfectpers. = persoanăpl. = pluralprep. = prepoziţie, prepoziţionalpron. = pronumerefl . = refl exivs, subst. = substantivsg. = singularş.a. = şi alteleş.a.m.d. = şi aşa mai departeV = vocativv. = vezivb. = verb, verbalφ = terminaţia zeroI = persoana III = persoana a II-aIII = persoana a III-a


CROATICA

8

Lecț

ia 0 LECȚIA ZERO

PUŢINĂ FONETICĂ…Egy kis fonetika

A a [a]: an, Ana, apa, rac, sac [an, ana, apa, rak, sak]Ă ă [ǝ]: apă, sapă, zarvă, zăpadă, ăsta [apǝ, sapǝ, zarvǝ, zǝpadǝ, ǝsta]Â â [ɨ]: România, român, românesc, româneşte [romɨnia, romɨn, romɨnesk, romɨne∫te]B b [b]: ban, bere, bun, bunic, ibric, snob [ban, bere, bun, bunik, ibrik snob]C c [k]: carte, parcă, cât, copil, cu [karte, parkǝ, kɨt, kopil, ku]

[t∫]

c+e

c+i

ce?, ace, acesta, ceas, zice, zece, face[t∫e, at∫e, at∫esta, t∫as, zit∫e, zet∫e, fat∫e]cine?, cinci, aici, bicicletă, zici, arici[t∫ine, t∫int∫i, ait∫i, bit∫ikletǝ, zit∫i, arit∫i]

[k’]

che

chi

echer, chestie, ureche[ek’er, k’estie, urek’e]chip, chin, China, echipă, chiuvetă, unchi[k’ip, k’in, K’ina, ek’ipǝ, k’juvetǝ, unki]

D d [d]: da, de, din, despre, drag, ud, ogradă [da, de, din, despre, drag, ud, ogradǝ]E e [e]: elev, elefant, perete, Elena [elev, elefant, perete, Elena] [e̯]: deal, ceară, curea, perdea [de̯al, t∫e̯arǝ, kure̯a, perde̯a] [je]: el, ea, ei, ele, eşti, este, e, eram, erai, era, eraţi, erau [jel, ja, jei, jele, je∫ti, jeste, je, jeram, jeraj, jera, jeratsi, jeraw]*F f [f]: face, fum, fi er, fi ecare, foarte, foc [fat∫e, fum, fjer, fi ekare, fo̯arte, fok]G g [g]: gard, dragă, gât, gol, gumă, fugă, aleargă [gard, dragǝ, gɨt, gol, gumǝ, fugǝ, ale̯argǝ]

[dʒ]

g+e

g+i

ger, ager, minge, ninge[dʒer, adʒer, mindʒe, nindʒe]gimnastică, frigider, mingi, fugi[dʒimnastikǝ, fridʒider, mindʒi, fudʒi]

[g’]

ghe

ghi

ghem, gheară, ungher, stingher[g’em, g’e̯arǝ, ung’er, sting’er]ghips, unghi, unghie, ghicitoare[g’ips, ung’ ung’ie, g’it∫ito̯are]

H h [h]: hartă, hai, horă, homar, patriarh, haină, ah! [hartǝ, haj, horǝ, homar, patriarh, hajnǝ, ah]

* Ultima reformă ortografi că pre-vede ca [ɨ] să se scrie la înce putul şi la sfârşitul cuvintelor î, iar în interior â.

A legutóbbi helyesírási szabály előírja, hogy a szó elején és végén jelentkező [ɨ]-t î-ként, a szóközit pedig â-ként írjuk.

* Pentru e, i, o, u semivocale:Az e, i, o, u félhangzók esetében:

[e̯, j, o̯, w]


CROATICA

9

Lecț

ia 0I i [i]: intrare, inimă, zi, insist, pomii, anii, intri

[intrare, inimǝ, zi, insist pomi, ani, intri] [j]: iar, iarbă, ieri, Ion, iute, aiureḙa, doi, doin [jar, jarbǝ, jeri, jon, jute, ajure̯a, doj, dojnǝ] [i]: pomi, meri, marţi, cinci [pomi, meri, martsi, t∫int∫i]Î î [ɨ]: în, când, vând, vânzând, trecând, zicând, întâi [ɨn, kɨnd, vɨnd, vɨnzɨnd, trekɨnd, zikɨnd, ɨntɨj]J j [ʒ]: joc, jar, coajă, decalaj [ʒoc, ʒar, ko̯aʒǝ, dekalaʒ]K k [k]: kilogram, kilometru [kilogram, kilometru]L l [l]: la, lac, lamă, alb, bal, sală [la, lak, lamǝ, alb, bal, salǝ]M m [m]: masă, mac, măr, amar, umbră, salam [masǝ, mak, mǝr, amar, umbrǝ, salam]N n [n]: nu, nas, cană, bon, bun, bună, an [nu, nas, kanǝ, bon, bun, bunǝ, an]O o [o]: om, pom, rom, radio, os, osos [om, pom, rom, radio, os, osos] [o̯]: doare, soare, oare [do̯are, so̯are, o̯are]P p [p]: pe, prin, prind, oprit, dop [pe, prin, prind, oprit, dop]Q q [k]: Quebec [kebek]R r [r]: român, România, roman, arde, sare, bar [romɨn, romɨnia, roman, arde, sare, bar]S s [s]: să, sac, soră, masă, ies, urs [sǝ, sak, sorǝ, masǝ, jes, urs]Ş ş [∫]: şi, vişină, şir, aşa, şah, uşor, ieşi!, urşi [∫i, vi∫inǝ, ∫ir, a∫a, ∫ah, u∫or, je∫i, ur∫i]T t [t]: tată, tren, atent, student, rupt, martie [tatǝ, tren, atent, student, rupt, martie]Ţ ţ [ts]: ţară, aţă, băţ, atenţi, studenţi, rupţi, marţi [tsarǝ, atsǝ, bǝts, atentsi, studentsi, ruptsi, martsi]U u [u]: un, unu, unt, curent, patru [un, unu, unt, kurent, patru] [w]: au, dau, ou, bou, două, plouă [aw, daw, ow, bow, dowǝ, plowǝ]V v [v]: vă, var, vară, vis, voce, tavă, mov [vǝ, var, varǝ, vis, vot∫e, tavǝ, mov]W w [w]: wat,Washington [wat, wa∫intǝn]X x [ks]: xilofon, xerox, ax, axă, pix, fi x, Alexandru [ksilofon, kseroks, aks, aksǝ, piks, fi ks, aleksandru] [gz]: examen, exerciţii, exemplu [egzamen, egzert∫itsi, egzemplu]Y y [i]: hobby [hobi] [j]: Yalta, yoga [jalta, joga]Z z [z]: zi, ziar, ziarist, azi, astăzi, priză, caz [zi, ziar, ziarist, azi, astǝzi, prizǝ, kaz]


CROATICA

10

Lecț

ia 0

A [a] a de la Ana

B [be] bî de la Bucureşti

C [t∫e] cî de la Craiova

D [de] dî de la Dej

E [e] e de la Eforie

F [fe, ef] fî de la Focşani

G [dʒe] gî de la Galaţi

H [ha∫] hî de la Horezu

I [i] i de la Ileana

Î [ɨ] î de la în

J [ʒe] jî de la Jiu

K [ka] ka de la kilogram

L [le, el] lî de la Londra

M [me, em] mî de la Mamaia

N [ne, en] nî de la Nelu

O [o] o de la Oradea

P [pe] pî de la Piteşti

R [re, er] rî de la Radu

S [se, es] sî de la Sandu

Ş [∫e] şî de la şmecher

T [te] tî de la Timişoara

Ţ [tse] ţî de la ţăran

U [u] u de la universitate

V [ve] vî de la Vaslui

W [dublu ve] de la Washington

Y [igrec] de la Yoga

X [iks] xî de la xilofon

Z [ze] zî de la Zalău

Literă de literă: Haladjatok betűről betűre!


CROATICA

11

Lecț

ia 01. Citiţi numele pe litere:

Betűzzétek a neveket!

Ana Drăgan [a, en, a, de, er, ǝ, dʒe, a en] Ion Stănescu [i, o, en, es, te, ǝ, en, e, es, t∫e, u] John Wine [ʒe, o, ha∫, en, dublu ve, i, en, e] Szász Ferenc [es, ze, a, es, ze, ef, e, er, e, en, t∫e]

2. Citiţi dialogul: Olvassátok el a párbeszédet!

– Numele dumneavoastră, vă rog!– Szász Ferenc [es, ze, a, es, ze, ef, e, er, e, en, t∫e]– Cum? N-am înţeles.– Sî de la Sibiu Zî de la Zalău A de la America Sî de la Sibiu Zî de la Zalău

Fî de la Focşani E de la Eforie Rî de la România E de la Eforie Nî de la Norvegia Cî de la Cluj

3. Citiţi: Olvassátok el!

Agenţia C. F. R. [t∫e, fe, re] Agenţia Tarom [tarom] Ambasada S. U. A. [sua]


a. Ana, Anica, Anuţa, Dan, Dana, George, Georgina, Gheorghe [ana, anika, anutsa, dan, dana, dʒe̯ordʒe, dʒe̯ordʒina, g’e̯org’e] Ion, Ioana, Radu, Rodica, Mircea, Horea etc. [jon, jo̯ana, radu, rodika, mirt∫e̯a, hore̯a, ett∫etera]b. Ion Ionescu, Marian Marinescu, Petre Petrescu, Mircea Mircescu [jon jonesku, marian marinesku, petre petresku, mirt∫e̯a mirt∫esku] Dinu Dinescu, Dan Dănescu, Petre Petrean, Radu Moldovan [dinu dinesku, dan dǝnesku, petre petre̯an, radu moldovan] Mihai Munteanu, Ştefan Mureşan, Maria Olteanu [mihaj munte̯anu, ∫tefan mure∫an, maria olte̯anu]


CROATICA

12

Lecț

ia 0 5. Citiţi:

Olvassátok el!

un bilet, un tichet un formular[un bilet, un tiket [un formular]

un creion un pix[un krejon] [un piks]

o franzelă o îngheţată[o franzelǝ] [o ɨng’etsatǝ]

o prăjitură o pâine[o prǝʒiturǝ] [o pɨjne]

o cafea[o kafe̯a]

un ziar un pian[un ziar] [un pian]

un doctor un chelner, un ospătar[un doktor] [un kelner, un ospǝtar]

o fată o fetiţă[o fatǝ] [o fetitsǝ]

un băiat o femeie, un bărbat[un bǝjat] [o femeje, un bǝrbat]


CROATICA

13

Lecț

ia 06. Să numărăm!

Számoljunk!

1 unu [unu] 11 unsprezece [unsprezet∫e] = unşpe [un∫pe]2 doi [doj] 12 doisprezece [dojsprezet∫e] = doişpe [doj∫pe]3 trei [trej] 13 treisprezece [trejsprezet∫e] = treişpe [trej∫pe]4 patru [patru] 14 paisprezece [pajsprezet∫e] = paişpe [paj∫pe]5 cinci [t∫int∫i] 15 cincisprezece [t∫int∫prezet∫e] = cinşpe [t∫in∫pe]6 şase [∫ase] 16 şaisprezece [∫ajsprezet∫e] = şaişpe [∫aj∫pe]7 şapte [∫apte] 17 şaptesprezece [∫aptesprezet∫e] = şapteşpe [∫apte∫pe]8 opt [opt] 18 optsprezece [optsprezet∫e] = optşpe [opt∫pe]9 nouă [nowǝ] 19 nouăsprezece [nowǝsprezet∫e] = nouăşpe [nowǝ∫pe]

10 zece [zet∫e] 20 douăzeci [dowǝzet∫i]

20 douăzeci 21 douăzeci şi unu 22 douăzeci şi doi…30 treizeci 31 treizeci şi unu 32 treizeci şi doi…40 patruzeci 41 patruzeci şi unu 42 patruzeci şi doi…50 cincizeci 55 ………………… 58 …………………60 şaizeci 63 ………………… 66 …………………70 şaptezeci 72 ………………… 77 …………………80 optzeci 84 ………………… 88 …………………90 nouăzeci 96 ………………… 97 …………………

100 o sută 101 o sută unu 102 o sută doi200 două sute 201 două sute unu 202 două sute doi300 trei sute 320 ………………… 333 …………………400 patru sute 410 ………………… 425 …………………500 cinci sute 570 ………………… 585 …………………600 şase sute 606 ………………… 666 …………………700 şapte sute 716 ………………… 790 …………………800 opt sute 889 ………………… 899 …………………900 nouă sute 936 ………………… 963 …………………

1000 o mie 1001 o mie unu 1002 o mie doi

730.000 111.0002000 două mii 2320 370.5003000 trei mii 3782 1.350.0004000 4050 2.000.0005000 5164 3.010.0001000000 un milion 1.000.000.000 un miliard2000000 două milioane 2.000.000.000 două miliarde


CROATICA

14

Lecț

ia 1 LECȚIA ÎNTÂI

Cum salutăm?Hogyan köszönünk?

• Bună dimineaţa!• Bună ziua!• Bună seara!• Noapte bună!• La revedere!• Pe curând!• Pe mâine!

Cum cerem ceva?Hogyan kérünk valamit?

Cum mulţumim?Hogyan köszönünk meg valamit?

– Un bilet, vă rog.– Poftiţi.– Mulţumesc.– Cu plăcere.

Lexic. ExpresiiSzavak, kifejezések

cum = hogyana saluta = köszönbun, bună = jódimineaţă = reggelzi = nap(pal)seară = estenoapte = éjjelLa revedere! = Viszontlátásra!Pe curând! = A mielőbbi viszontlátásra!Pe mâine! = A holnapi viszontlátásra!Vă rog! = Kérem!Poftiţi! = Tessék! Parancsoljon!Mulţumesc! = Köszönöm!Cu plăcere! = Szívesen!la culcare = lefekvéskorla plecare = induláskor, búcsúzáskora citi = olvasa spune = monda cere = kérceva = valamia mulţumi = megköszönel = ő (hímnem)bilet = jegypix = golyóstollformular = űrlapcreion = ceruzatimbru = bélyeg


CROATICA

15

Lecț

ia 11. Citiţi!

Olvassátok el!

• Dimineaţa, salutăm cu „Bună dimineaţa!“• Ziua, salutăm cu „Bună ziua!“• Seara, salutăm cu „Bună seara!“• La culcare, spunem „Noapte bună!“• La plecare, spunem „La revedere!“

sau „Pe curând!“ sau „Pe mâine!“

2. Repetaţi modelul: Ismételjetek a példa alapján!

–Vă rog un bilet. El cere un bilet.

un bilet; un tichet; un formular; un timbruun creion; un pix

– Poftiţi biletul! – Mulţumesc. – Cu plăcere.

biletul; tichetul;pixul; formularul;timbrul; creionul

A. Substantive masculine la singular A hímnemű főnevek egyes száma

bilet, pix, formular, creion, timbru

Articolul nehotărâtA határozatlan névelő

un…

Articolul hotărâtA határozott névelő

–(u)l

Exemple: un bilet biletul un timbru timbrul


CROATICA

16

Lecț

ia 1 3. Cum întrebăm ceva?

Hogyan kérdezünk valamit?

– Ce doriţi?– O franzelă. Cât costă?– Un leu, douăzeci.

Cât costă o cafea?Mennyibe kerül egy kávé?

– Bună ziua!– Bună ziua.– Ce doriţi?– O cafea. Cât costă?– 3 lei. Poftiţi…– Mulţumesc.– Cu plăcere.

Lexic. Expresiia întreba = kérdezce = mi, mita dori = kívánCe doriţi? = Mit kíván? Mit szeretne? Mit kér?cameră = szobadoi(m), două(f) = kettőcât? = mennyi, hány?Cât costă? = Mennyibe kerül?franzelă = vekni, zsúrkenyérîngheţată = fagylaltprăjitură = süteménypâine = kenyércafea = kávéfelie = szeleta număra = számolcifră = szám


CROATICA

17

Lecț

ia 14. – Ce doriţi?

– O franzelă!

o franzelăo îngheţatăo pâineo cafeao felie de tort

5. – Cât costă franzela?– Un leu.

franzela un leuîngheţata trei leiprăjitura cinci leipâinea doi leicafeaua trei leifelia de tort patru lei

B. Substantive feminine la singular

A nőnemű főnevek egyes száma

Articolul nehotărâtA határozatlan névelő

o…

Articolul hotărâtA határozott névelő

–(u)ao franzelă franzela

-ă-a

o pâine pâinea

-e-ea

o felie felia

-ie-ia

o cafea cafeaua

-ea-eaua

6. Citiţi cifrele: Olvassátok el a következő számokat!

1: 11, 100, 101, 111, 1000, 1010, 1100, 1110, 11112: 12, 20, 22, 200, 202, 220, 222, 2000, 22223: 13, 30, 33, 300, 330, 333, 3000, 30334: 14, 40, 44, 400, 404, 440, 444, 4004, 4444

37, 73, 302, 574, 105, 150, 115, 82, 28,18, 882, 733, 684, 864, 1996, 20.000, 200.000, 2.000.000, 2.222.000, 4.500.000, 10.000.000, 1.075.000


CROATICA

18

Lecț

ia 1 Informaţii la telefon

– Alo? – Informaţiile. Bună ziua.– Bună ziua. Familia Popescu, pe Strada Gării 31, vă rog.– 503. 75. 214– Cât? Repetaţi, vă rog, mai rar.– Cinci sute trei. Şaptezeci şi cinci. Două sute paişpe. – Mulţumesc. La revedere.– Cu plăcere. La revedere.

Cum cerem scuze?

– Scuzaţi, vă rog!– Nu face nimic!

E greşeală!

– Alo! 20.21.22?– Nu. E greşeală!– Scuzaţi vă rog!– Nu face nimic.

Lexic. Expresiimai rar = lassabbana cere scuze = elnézést kérScuzaţi, vă rog! = Elnézést kérek!Nu face nimic! = Nem történt semmi!E greşeală! = Téves hívás!Nu e …? = Ez nem…?


CROATICA

19

Lecț

ia 17.

– Alo! 73. 37. 307?– Nu. E greşeală!– Scuzaţi, vă rog!– Nu face nimic!

73. 37. 307 19. 18. 1720. 31. 524 42. 06. 1511. 79. 81 56. 09. 80

8.

– Alo! Familia Popescu?– Nu. E greşeală.– Nu-i 27. 37. 47?– Nu.– Scuzaţi, vă rog.– Nu face nimic.

Familia Popescu /27. 37. 47Familia Ionescu /45. 05. 752Librăria „Eminescu“ /231. 111. 101Farmacia Centrală /561. 234Gara /097Salvarea /098Spitalul de urgenţă /11. 11. 111Pompierii /10. 10. 100

TELEFOANE UTILE

Gara CFR Cluj-NapocaTel.: 0264-952; 0264-432.001, 0264-536.238

Agenția CFRTel.: 0264-432.001

Autogara BetaTel.: 0264-455.249

Autogara FanyTel.: 0264-435.278

RATUC (Transporturi publice)Tel.: 0264-430.917; 0264-430.919

Cantina Studențească ObservatorTel.: 0364-594.930

PrimărieTel.: 0264-59.15.16; 0264-59.60.30; 0264-59.69.36

Poliția municipiului Cluj-NapocaTel.: 0264-43.27.27; 0264-43.37.37

Poliția Rutieră ClujTel.: 0264-41.40.10

Biblioteca Universitară ,,Lucian Blaga“Tel.: 40-264-597.092

Biblioteca județeană ,,Octavian Goga“Tel.: 0264-430.323

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Tel.: 0264-401.200; 0264-401.248

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

Tel: 0264-596.384Universitatea ,,Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca

Tel.: 0264-40.53.00; 0264-59.19.06Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca

Tel.: 0745-844.372Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca

Tel.: 0264-591.242Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca

Tel.: 0264-591.577


CROATICA

20

Lecț

ia 2 LECȚIA A DOUA

I. Cine sunteţidumneavoastră?

– Bună ziua.– Bună ziua.– Eu sunt Radu Suciu. Sunt ziarist. Dumneavoastră?– Eu? Sunt Maria Dinescu… pianistă.– Îmi pare bine.– Ce doriţi?– Un interviu, evident!

II. Ce sunteţi?*

– Ce sunteţi?*

– Elev.– De unde sunteţi?*

– Din Budapesta.– Vorbiţi româneşte?– Aşa şi aşa. (Aşa ş-aşa).

* sunteţi sau sunteţi

Lexic. Expresiicine = ki?a fi (ner.) = vaneu = éntu = teel = ő (hímnem)ea = ő (nőnem)noi = mivoi = tiei = ők (hímnem)ele = ők (nőnem)ziarist (m) = újságíró -ştidumneavoastră = ön (udvariassági formula)pianist (m) = zongorista, -şti zongoraművészÎmi pare bine! = Örülök, hogy találkoztunk! Örvendek!interviu, -ri (n) = interjúevident = természetesenelev, -i (m) = tanuló (hímnem)elevă (f) = tanuló (nőnem) -ede unde? = honnan?din = -ból, -bőla vorbi = beszélromâneşte = románulaşa şi aşa = megvagyok úgy-ahogy; egy kevesetinginer, -i (m) = mérnökprofesor, -i (m) = tanár, professzortehnician (m) = technikus -ienifuncţionar, -i (m) = alkalmazott, tisztviselőchimist (m) = kémikus, -şti vegyészvânzător, -i (m) = eladómuncitor, -i (m) = munkásdoctor, -i (m) = orvospictor, -i (m) = festőművészchelner, -i (m) = pincér


CROATICA

21

Lecț

ia 2A. Pronumele personal

A személyes névmás Verbul A FIA létige

eu [jew]tu = dumneavoastră sunteţi*el, ea [jel, ja] = e [je]noi [noj]voi [voj] = dumneavoastră sunteţi*ei, ele [jej, jele]

sunt*

eşti [je∫ti]este [jeste]suntem*

sunteţi*

sunt* [dumne̯avwastrǝ suntetsi]*

1. El este student. Ea este studentă.

student studentăinginer ingineră

B. Substantiv m. Substantiv f. Hímnemű főnév Nőnemű főnév

elev elevăprofesor profesoarătehnician tehnicianăfuncţionar funcţionarăchimist chimistăziarist ziaristăpianist pianistăvânzător vânzătoaremuncitor muncitoaredoctor doctoriţăpictor pictoriţăchelner chelneriţă

consoană -ă

-or -oare

-or -iţă

-er -iţă

* suntem sau suntem (sîntem) sunteţi sau sunteţi (sînteţi) vagy


CROATICA

22

Lecț

ia 2 Citiţi:

De unde eşti? Ce eşti?

Sunt din Ungaria. � Sunt maghiar (ungur).Sunt din România. � Sunt român.Sunt din Grecia. � Sunt grec.Sunt din Anglia. � Sunt englez.Sunt din Franţa. � Sunt francez.Sunt din Germania. � Sunt german (neamţ).Sunt din China. � Sunt chinez.Sunt din Turcia. � Sunt turc.Sunt din Spania. � Sunt spaniol.Sunt din Italia. � Sunt italian.Sunt din Danemarca. � Sunt danez.Sunt din Suedia. � Sunt suedez.Sunt din Coreea. � Sunt coreean.

Gramatică Masculin plural Masculin singular Hímnem többes szám Hímnem egyes szám

Ei sunt suedezi -i cons. El e suedez danezi danez maghiari maghiar (unguri) (ungur) englezi englez greci grec francezi francez chinezi -i -ez chinez turci turc ruşi rus spanioli spaniol români român americani -i -an americanEi sunt italieni -(ien)i -ian italian elveţieni elveţianEi sunt bucureşteni -(en)i -ean bucureştean olteni oltean coreeni coreean


CROATICA

23

Ce limbă vorbeşti? Cum vorbeşti?

Vorbesc limba maghiară. � Vorbesc ungureşte.Vorbesc limba română. � Vorbesc româneşte.Vorbesc limba greacă. � Vorbesc greceşte.Vorbesc limba engleză. � Vorbesc englezeşte.Vorbesc limba franceză. � Vorbesc franţuzeşte.Vorbesc limba germană. � Vorbesc nemţeşte.Vorbesc limba chineză. � Vorbesc chinezeşte.Vorbesc limba turcă. � Vorbesc turceşte.Vorbesc limba spaniolă. � Vorbesc în limba spaniolă.Vorbesc limba italiană. � Vorbesc italieneşte.Vorbesc limba daneză. � Vorbesc în limba daneză.Vorbesc limba suedeză. � Vorbesc în limba suedeză.Vorbesc limba coreeană. � Vorbesc în limba coreeană.

Feminin singular Feminin pluralNőnem egyes szám Nőnem többes szám

Ea e suedeză -ă -e Ele sunt suedeze daneză daneze maghiară maghiare (unguroaică) (unguroaice)Ea e englezoaică -oaică -oaice Ele sunt englezoaice grecoaică grecoaice franţuzoaică franţuzoaice chinezoaică chinezoaice turcoaică turcoaice rusoaică rusoaice spanioloaică spanioloaiceEa e româncă -că -ce Ele sunt românce americancă americanceEa e italiancă -iancă -ience italience elveţiancă elveţienceEa e bucureşteancă -eancă -ence bucureştence olteancă oltence coreeancă coreence

Lecț

ia 2


CROATICA

24

Lecț

ia 2 III. La frontieră

– Bună ziua.– Bună ziua.– Sunteţi francez?– Da. Sunt francez.– Sunteţi singur?– Nu. Sunt cu soţia şi fetiţa.– Paşapoartele, vă rog.– Poftiţi.– Mulţumesc. Unde mergeţi?– La Chişinău, apoi la Moscova.– Drum bun. La revedere.– La revedere.

Lexic. Expresiifrontieră (f) = (ország)határ, -e határátkelőhelysingur, -ă, -i, -e = egyedülcu = -val, -velsoţie (f) = feleség -iifetiţă (f) = kislány -epaşaport (n) = útlevél -oa-ea merge = megyDrum bun! = Jó utat!soţ, -i (m) = férjbăiat (m) = fi ú -eţimamă (f) = anya -etată (m) = apa -ţisocru (m) = após -isoacră (f) = anyós -efamilie (f) = család -i

În maghiară: Budapest, Szeged, Gyula, Debrecen.În română: Budapesta, Seghedin, Giula, Debreţin.


CROATICA

25

Lecț

ia 22.

– Unde este Petre acum?– În România, la Bucureşti.

În România, la Bucureşti.În Ungaria, la Seghedin.În Anglia, la Londra.În Polonia, la Varşovia.În Grecia, la Atena.În Japonia, la Tokio.

3.– De unde eşti?– Din Braşov?

din Braşovdin Bucureştidin Româniadin Budapestadin Ungariadin Maramureş

4.– Unde mergeţi?– În Franţa, la Paris.

În Franţa, la Paris.În România, la Bucureşti.În Ungaria, la Budapesta.În Cehia, la Praga.În Spania, la Barcelona.În Maramureş, la Botiza.În China, la Beijing.În Republica Moldova, la Chişinău.

6.Nu sunt singur(ă). Sunt cu soţia.

cu mama (mea) cu tatăl (meu) cu tatacu soacra (mea) cu socrul (meu)cu soţia (mea) cu soţul (meu)cu fetiţa (mea) cu băiatul (meu)cu familia (mea)

B. Prepoziţii Elöljárószók

în + nume de continente, ţări, regiuni országnevek, kontinensek, országrészek, régiók nevei

la /în + nume de oraşe városok nevei

de + în = dinde + la = de la

5.– De unde veniţi?– Din România, de la Bucureşti.

Din România, de la Bucureşti.Din Austria, de la Viena.Din Italia, de la Veneţia.Din Ungaria, de la Budapesta.Din Anglia, de la Londra.Din Irak, de la Bagdad.Din Republica Moldova, de laChişinău.

cu + substantiv articulat + névelős főnév

Merg cu maşina.Scriu cu creionul.Plec cu un coleg.

cu creionul


CROATICA

26

Lecț

ia 2 E fetiţă?

– Ce este? Fetiţă?– Nu, băiat.– Să vă trăiască!

Lexic. Expresiifată (f) = lány -e-efetiţă (f) = kislány -ebăiat (m) = fi ú -eţiSă vă trăiască! = Isten éltesse!

– Ce sunt? Băieţi?– Nu, fetiţe.– Să vă trăiască!


CROATICA

27

Lecț

ia 2C. Pluralul substantivelor masculine

A hímnemű főnevek többes száma

m. sg. m.pl. elev elevicons. profesor profesori -i

inginer ingineri funcţionar funcţionari vânzător vânzători doctor doctori american americani vameş vameşi-t student studenţi -ţi -t + i = ţi-st chimist chimişti -şti -st + i = -şti

ziarist ziarişti pianist pianişti-ian tehnician tehnicieni -ieni -ian + i = -ieni

politician politicieniAtenţie! băiat băieţi

7. Puneţi la plural: Tegyétek többes számba!

a. (Eu) sunt tehnician. � (Noi) suntem tehnicieni.b. (El) este inginer. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. (El) este elev. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. (Tu) eşti student? � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e. (Tu) eşti ziarist? � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . f. Eşti chimist? � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g. Sunt muncitor. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . h. Nu sunt funcţionar. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i. E vânzător. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . j. E vânzătoare. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . k. Sunt chimistă. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l. Nu sunt studentă. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . m. Eşti ziaristă? � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

28

Lecț

ia 3 LECȚIA A TREIA

I. Cât e ceasul?

– Cât e ceasul?– E unu fi x.

– Cât e ora?– 11 şi 10 (minute).

– Ce oră e?– Unu şi un sfert.

– Vă rog să-mi spuneţi cât e ceasul?– Unu şi jumătate.

– Spuneţi-mi, vă rog, cât e ora?– Două fără un sfert.

Lexic. ExpresiiCât e ceasul? = Hány óra van?Ce oră e?Cât e ora?fi x = pontos, pontosanminut, -e (n) = percoră (f) = óra -esfert,-uri (n) = negyedjumătate (f) = fél -ăţidouă fără un sfert = háromnegyed kettőa pleca = elmegytren, -uri (n) = vonatautobuz, -e (n) = (autó)buszavion (n) = repülőgép -oanevapor (n) = hajó -oaremaşină (f) = autó -icând = mikora începe = kezdődikfi lm, -e (n) = fi lmtârziu = késő, későnpiesă (f) = színdarab -eteatru (n) = színház -econcert, -e (n) = koncert, hangversenymeci, -uri (n) = meccsconferinţă (f) = konferencia -eexamen, -e (n) = vizsga


CROATICA

29

Lecț

ia 31. Cât e ceasul?

12:00 12:15 06:05 14:45 17:30 04:30 07:00

07:50 12:45 10:25 13:15 01:35 03:03 03:12

24:00 04:55

2.

– La ce oră pleacă trenul?– La şapte fără un sfert.

trenulavionulautobuzulvaporulmaşina

3.

– Când începe f ilmul?– La ora 9. E târziu?– Nu, nu-i târziu.

f ilmul conferinţaconcertul piesa de teatrumeciul examenul

nu este [nu jeste]nu e [nu je]nu-i [nuj]


CROATICA

30

Lecț

ia 3 II. Ce dată e astăzi?

– Ce dată e astăzi?– Azi e 3 septembrie.

– Ce zi e azi?– Marţi.– În ce dată suntem azi?– Astăzi suntem în 15 martie 2014.

III. Lunile anului şi anotimpurile

Lunile anuluisunt:

Anotimpurilesunt:

ianuariefebruarie iarna

martieaprilie

maiprimăvara

iunieiulie

augustvara

septembrieoctombrienoiembrie

toamna

decembrie iarna

Într-o săptămână sunt 7 zile:

luni

marţi

miercuri

joi

vineri

sâmbătă

duminică

în + o = într-o în + un = într-un

Lexic. Expresiidată (f) = dátum -eastăzi = ma(azi)lună (f) = hónap -ian, -i (m) = évanotimp -uri (n) = évszakprimăvară (f) = tavasz -eriprimăvara (adv.) = tavasszalvară (f) = nyárverivara (adv.) = nyárontoamnă (f) = ősz -etoamna (adv.) = ősszeliarnă (f) = télierniiarna (adv.) = télenîn = -ban, -bensăptămână (f) = hét -izi (sg), zile (pl) = nap


CROATICA

31

Lecț

ia 34. Astăzi este:

luni3

iulie2006

joi13

februarie2010

duminică4

octombrie2013

miercuri28mai2014

sâmbătă26

aprilie2015

marţi13

ianuarie2015

vineri5

iunie2016

5. Ce zi e azi? Citiţi: Olvassátok el!

– Ce dată? – 5 septembrie.– În ce an suntem? – În 2015.– În ce lună suntem? – În mai.– În ce dată suntem? – În 5 septembrie.– E primăvară? – Nu, e toamnă.

Atenţie!

într-un anîntr-o lunăîntr-o săptămânăîntr-o ziîntr-o luniîntr-o marţi …într-o orăîntr-un minutîntr-o secundăîn două secunde

= egy évben, egy éven belül= egy hónapban, egy hónapon belül= egy héten, egy héten belül= egy napon= egy hétfői napon= egy keddi napon= egy órán belül= egy percen belül= egy másodpercen belül= két másodpercen belül


CROATICA

32

Lecț

ia 3 Un bilet, vă rog!

– Bună ziua!– Bună ziua! Ce doriţi?– Un bilet Cluj–Budapesta, vă rog.– Pentru când?– Pentru mâine dimineaţă la 9.– Numele dumneavoastră?– Ionescu Ion.– Cartea de identitate, vă rog!– Poftiţi. Cât costă biletul?– 450 de lei. Poftiţi.– Mulţumesc. Poftiţi banii. La ce oră pleacă autobuzul la aeroport?– La 8.– Mulţumesc. Bună ziua!– La revedere!

Lexic. Expresiipentru = -ra, -repentru când? = mikorra?mâine = holnapnume (n) = névbuletin, -e (n) = személyi igazolványpaşaport (n) = útlevél -oa-ePoftiţi! = Tessék! Íme! Parancsoljon!Mulţumesc. = Köszönöm!călător, -i (m) = utas, utazó


CROATICA

33

Lecț

ia 3A.

Articol hotărâtHatározott névelő

doi bani banii

i im. pl. art. hot.

doi elevi elevii

doi fraţi fraţii

un frate fratele

e lem. sg. art. hot.

un nume numele

e len. sg. art. hot.

Întrebări: (Răspundeţi scurt!)Kérdések. Válaszoljatok röviden!

– Pentru când vrea călătorul bilet?– Ce bilet vrea? De tren? De autobuz? De avion?– La ce oră pleacă avionul? Dar autobuzul pentru aeroport?

ConversaţieTársalgás

Cum cereţi un bilet de tren Debreţin–Cluj? Simulaţi un dialog!

B.Spunem:Így mondjuk:

un leudoi leitrei lei..nouăsprezece lei

Dar:De:

douăzeci de lei douăzeci şi unu de lei..treizeci de lei..o sută de leio sută unu leio sută doi lei..Dar:De:

120 de lei,121 de lei … etc.


CROATICA

34

Lecț

ia 3 La biroul de schimb

– Bună ziua.– Bună ziua. Cât e azi un euro?– 4,3 lei.– La vânzare sau la cumpărare?– La vânzare.– Vă rog lei pentru 100 de euro.– 430 de lei. Poftiţi.– Mulţumesc. La revedere.– La revedere.

Lexic. Expresiiazi = maeuro (m) = euróleu (m) = román lej (pénznem) -ivânzare (f) = eladáscumpărare (f) = vételbirou de schimb = pénzváltó (iroda)dacă = ha; hogyha


CROATICA

35

Lecț

ia 36. Problemă de matematică

Dacă azi dolarul e 2,4 lei,

euro – 3,4 lei,francul elvețian – 2,1 lei,100 de forinți – 1,5 lei

Câţi lei sunt 15 dolari?

15 dolari; 150 de dolari;100 de euro; 1000 de euro;200 de franci elvețieni; 1.000 de franci elvețieni.500 de forinți; 50.000 de forinți.

7. Cât costă?

Cât costă taxiul?

– în Franţa (în euro) – în România (în lei) – la Bucureşti (în lei) – la Cluj (în lei) – la Budapesta (în forinţi)

8.

Cât costă autobuzul la Cluj?

tramvaiul la Timişoara? metroul la Bucureşti? avionul de la Budapesta la Atena, în Grecia?

un bilet de autobuz un drum cu taxiul

un bilet de metrou cu metroul un bilet de tramvai cu tramvaiul un bilet de avion cu avionul cu maşina


CROATICA

36

Lecț

ia 4 LECȚIA A PATRA

I. Unde mergem?Unde este…?

– Spuneţi-mi, vă rog, unde este poşta?– Mergeţi înainte, apoi la dreapta.– Mulţumesc.– Cu plăcere.

II.

– Unde eşti?– La şcoală.

III.

– Mergi undeva?– La liceu.

IV.

– Unde studiaţi?– La Giula, la Liceul „Nicolae Bălcescu“.

Lexic. Expresiiunde = hol, hovapoştă (f) = posta -ea merge = megy(tot) înainte = egyenesen előreapoi = utána, majdcu plăcere = örömmel, szívesenşcoală (f) = iskolaşcoliliceu (n) = gimnázium -ecentral = központicofetărie (f) = cukrászda -ilibrărie (f) = könyvesbolt -ifl orărie (f) = virágbolt -istaţie (f) = megálló -ihotel, -uri (n) = hotel, szállodarestaurant, -e (n) = étteremmagazin, -e (n) = bolt, üzletcinematograf, -e = mozi (n)bar, -uri (n) = báracum = mostţară (f) = országţărioraş, -e (n) = város


CROATICA

37

Lecț

ia 41.

– Unde este o poştă, vă rog?– Poşta centrală e foarte aproape:

mergeţi tot înainte.

o poştă / poşta centralăo cofetărie / cofetăria „Trandafi rul“o librărie / librăria „Mihai Eminescu“ o fl orărie / fl orăria „Codlea“o staţie de autobuz / staţia „Bucegi“

un hotel / hotelul „Continental“un restaurant / restaurantul „Dunărea“un magazin / magazinul „Central“ un cinematograf / cinematograful „Arta“un bar / barul „Carpaţi“

2.

– Unde eşti?– La şcoală.

la şcoalăla liceula secretariatla hotella restaurantla poştă

3.

– Unde mergi?– La librărie.

la librăriela cofetăriela poştăla hotella ştrand

A. Regulă Szabálya.prepoziţie + substantiv nearticulatelöljárószó + névelő nélküli főnév

la facultatela hotella restaurant în salăla poştăîn camerăîn sală


CROATICA

38

Lecț

ia 4 V.

– Unde locuiţi?– Pe strada Păcii, la numărul 127.

VI.

– Unde e cheia?– Pe masă.

VII.

– De unde vii?– Din Grecia, de la Atena.

Lexic. Expresiia locui = lakikpe = rajta, -on, -en, -önmasă, mese (f) = asztallângă = mellettacolo = ottbirou, -ri (n) = iroda, íróasztalaici = ittsub = alattcarte (f) = könyvcărţidomn, -i (m) = úrdoamnă (f) = asszony, hölgy -esecretar, -i (m) = titkársecretară (f) = titkárnő -ea veni = jöndin, de la = -tól, -től; -ból, -ből; onnanuniversitate (f) = egyetem -ăţifacultate (f) = egyetemi kar -ăţisecretariat, -e (n) = titkárságliteră (f) = bölcsész, bölcsészet- -e tudományundeva = valahol, valahovaa studia = tanulcameră (f) = szoba -esală (f) de curs = tanterem,săli előadóteremplecare (f) = indulás -ărigară (f) = pályaudvar, gări vasútállomásaşteptare (f) = várakozás -ărietaj, -e (n) = emelet


CROATICA

39

Lecț

ia 44.

El este la hotel, în cameră.

la hotel, în camerăla facultate, într-o sală de cursla aeroport, în sala de plecarela gară, în sala de aşteptarela poştă, la ghişeul 7la Universitate, la Facultatea de

Literela hotelul „Continental“, în camera

502, la etajul 5

5.– Unde locuiţi?– Pe strada Păcii, la numărul 23.

pe strada Păcii, la numărul 23pe strada Libertăţii, la numărul 1pe bulevardul Eroilor, la numărul 7pe aleea Tineretului, la numărul 90pe calea Turzii, la numărul 13

6.– Unde e cheia?– Pe masă, lângă telefon.

pe masă, lângă telefonacolo, pe birouaici, sub cartela doamna secretarăla domnul Popescu

7.Spuneţi-mi, vă rog, unde este poşta? Pe ce stradă?

unde este restaurantul „Dunărea“?unde este cofetăria „Diana“?unde este Universitatea?unde este magazinul „Unirea“?

unde este o farmacie?unde este cinematograful „Dacia“?unde este hotelul „Carpaţi“?unde este hotelul „Dunărea“?

b.prepoziţie + substantiv cu articol hotărâtelöljárószó + főnév (határozott névelővel)

în sala 20în camera 502la Facultatea de Literela poşta centralăla hotelul „Sport“la etajul 5

lângă telefon

sub masă

pe masă

pe stradă

în sala 20


CROATICA

40

Lecț

ia 4 La aeroport: vamă, bagaje

– Bună ziua. Aveţi ceva de declarat?– Bună ziua. N-avem.– Alcool aveţi?– N-avem.– Droguri aveţi?– N-avem.– Arme aveţi?– N-avem.– Aparate electronice aveţi?– Avem.– Bagaje de cală aveţi?– Numai două valize de mână.– Mulţumesc. La revedere. Şi drum bun!– La revedere.

Lexic şi expresiivamă (f) = vámbagaj, -e (n) = csomaga avea (ner.) = van valamije, nekem vana declara = bejelentalcool, -uri (n) = alkoholdrog, -uri (n) = kábítószerarmă, (f) = fegyver -eaparat, -e (n) = készülékelectronic, -ă, -i, = elektromos -enumai = csakvaliză (f) = bőrönd -eviză (f) = vízum -ea repara = megjavíta căuta = keresa spăla = mosa schimba = válta scrie = írsticlă (f) = üveg -eadresă (f) = cím -ecarte (f) = könyvcărţitabletă (f) = tablettalaptop, -uri (n) = laptoptelefon (n) = telefon -oane


CROATICA

41

Lecț

ia 4B. Verbul neregulat A AVEA

Az „a avea“ (birtokolni valamit) rendhagyó ige

(eu)(tu)(el, ea)(noi)(voi)(ei, ele)

amaiareavemaveţiau

nu am = n-amnu ai = n-ainu are = n-arenu avem = n-avemnu aveţi = n-aveţinu au = n-au

8.

– Aveţi ceva de declarat?– N-avem nimic de declarat.

ceva de declaratceva de reparatceva de căutatceva de spălat ceva de scrisforinţi de schimbat

9.

– Câte valize aveţi?– Una. Numai una. O valiză.

valize / una / o valizăsticle / una / o sticlăadrese / una / o adresăvize / una / o vizătablete / una / o tabletă

10.

– Câte aparate aveţi?– Unu. Numai unu. Un aparat.

aparate / unu / un aparatpaşapoarte / unu / un paşaportdocumente / unu / un documentlaptopuri / unu / un laptoptelefoane / unu / un telefon

ceva ≠ nu… nimic

Articol Numeral Pronumenehotărât

Határozatlan Számnév Névmásnévelő

un unu unul o o una


CROATICA

42

Lecț

ia 5 LECȚIA A CINCEA

Citiţi:Olvassátok el!

o valiză două valize

o bancă două bănci

o bere două beri

o carte două cărţi

o farfurie două farfurii

o cheie două chei

o cafea două cafele

Lexic. Expresiivaliză (f) = bőrönd -ebancă (f) = pad -ă -ifarfurie (f) = tányér -icheie, chei (f) = kulcs

daţi-mi = kérek… (valamit)a da (ner.) = adbere (f) = sör -ipâine (f) = kenyér -iinformaţie (f) = felvilágosítás, -i információpat, -uri (n) = ágybec, -uri (n) = villanykörtedulap, -uri (n) = szekrényveioză (f) = olvasólámpa, -e éjjeli lámpamult, ă, -i, -e = sokdicţionar, -e (n) = szótárziar, -e (n) = újság, napilapbilet, -e (n) = jegyplic, -uri (n) = boríték


CROATICA

43

Lecț

ia 51.

Daţi-mi o cameră, vă rog!

o cameră două camereo valiză două valizeo bere două berio pâine două pâinio carte două cărţio vedere două vederio informaţie două informaţiio cheie două chei

2.– Aveţi o cameră cu două locuri?– Numai cu un loc.

o cameră cu două locuri un loco cameră cu două paturi un pato veioză cu două becuri un beco cameră cu două dulapuri un dulap

3.Ai multe dicţionare?Am numai unul.

multe dicţionaremulte ziaremulte biletemulte timbremulte plicuri

A. Pluralul substantivelor feminine

A nőnemű főnevek többes száma

o cameră două camere

-ă-e

o bancă două bănci

-ă-i

o bere două beri

-e-i

o informaţie două informaţii

-ie-ii

o cheie două chei

-ie-i

o cafea două cafele

-ea-ele

B. Pluralul substantivelor neutre A semlegesnemű főnevek többes száma

un loc două locuri -uri

un pahar două pahare -e

În limba română, substantivele neutre sunt masculine la singular şi feminine la plural.A román nyelvben a semlegesnemű főneveknek egyes számban hímnemű, többes számban nőnemű alakjuk van.


CROATICA

44

Lecț

ia 5 La hotel

– Aveţi camere libere?– Numai la etajul 10.– N-are importanţă.– Pentru câte persoane?– Pentru două.– Aveţi camera 1003. Poftiţi cheia.– Mulţumesc.– N-aveţi pentru ce.

Lexic. Expresiiliber, -ă, -i, -e = szabadnumai = csakN-are importanţă. = Nem fontos; Nincs jelentősége.pentru = -nak, -nekcâţi, câte = mennyipersoană (f) = személy -eN-aveţi pentru ce. = Nincs mit.Îmi pare rău. = Sajnálom.loc, -uri (n) = helybun, -ă, -i, -e = jóbăutură (f) = ital -isuc, -uri (n) = gyümölcsléproaspăt, -ă = frissproaspeţi, proaspetelucru, -ri (n) = dolog, tárgyfrumos, frumoasă, = szépfrumoşi, frumoasepahar, -e (n) = pohárcurat, -ă, = tisztacuraţi, curatevedere (f) = képeslap -ipuţin, -ă, -i, -e = kevéstimp (n) = időrăbdare (f) = türelemapă (f) = víz -eacru, -ă, -i, -e = savanyú


CROATICA

45

Lecț

ia 54.

– Aveţi camere libere?– Îmi pare rău. N-avem.

camere liberelocuri liberecamere bunelocuri bunebăuturi bunevinuri bunesucuri proaspetelucruri frumoasepahare curatevederi frumoase (ieftine)

5.– Aveţi puţin timp?

puţin timppuţin locpuţină răbdarepuţină apă

C. Adjective cu 4 forme A négyalakú melléknevek

m.sg.f.sg.m.pl.f.pl.

liberliberăliberilibere

apartament libercameră liberăoameni libericamere libere

m.sg. f.sg. m.pl. f.sg.

cons., -ă, -i, -e-u

bun, -ă, -i, -e acru, -ă, -i, -e


CROATICA

46

Lecț

ia 5 Citiţi textul:

Olvassátok el a szöveget!

Spuneţi-mi, vă rog, unde e hotelul „Astoria“?

Pe stradă

Alin şi Loránd sunt din Braşov. Acum ei sunt la Bucureşti şi caută hotelul „Astoria“.– Spuneţi-mi, vă rog, unde e hotelul „Astoria“?– Mergeţi înainte. Apoi la dreapta.– Mulţumesc.

la dreapta

– Cu plăcere.

în

aint

e

La hotelul „Astoria“

– Bună ziua!– Bună ziua!– Vă rog o cameră pentru două persoane.– Îmi pare rău. N-avem. Încercaţi la hotelul „Continental“.– Unde este hotelul „Continental“? Departe?– Nu, aproape, la stânga.

la stânga

– Mulţumesc.– N-aveţi pentru ce.

La hotelul „Continental“

– Aveţi camere libere?– Da, la etajul doi.– Daţi-mi, vă rog, o cameră cu două paturi.– Aveţi camera numărul 23. Poftiţi cheia.– Aveţi bagaje multe?– Nu. Avem numai două valize.– Băiatul merge cu dumneavoastră.– Vă mulţumesc. Sunteţi foarte amabil.


CROATICA

47

Lecț

ia 5Lexic. Expresii

a căuta (φ) = keres(caut)înainte = egyenesen, előrela dreapta = jobbrala stânga = balraa cere = kéra încerca (φ) = próbáldeparte = messzeaproape = közelproverb, -e (n) = közmondása găsi (esc) = talála greşi (esc) = hibázikîncet = lassana ajunge = megérkezikbagaj, -e (n) = csomag, poggyászfoarte = nagyonamabil, -ă, -i, -e = udvarias, kedves

6. Completaţi textul: Egészítsétek ki a szöveget!

Alin şi Loránd sunt ……. Braşov. Acum ei………………la Bucureşti şi …………….. hotelul „Astoria“. ……………… stradă, Alin întreabă unde este hotelul. Ei merg………, apoi la ………………. Loránd cere o cameră pentru două …………, dar nu sunt camere ………… Ei merg ……… hotelul „Continental“. Acolo sunt ……….. libere la etajul doi. Ei ……….. camera numărul 23. Băiatul merge cu ………. . Ei ….-au ………. bagaje, au numai două……………..

7. Citiţi proverbele: Olvassátok el a közmondásokat!

Cine caută găseşte.Cine întreabă nu greşeşte.Cine merge încet departe ajunge.


CROATICA

48

Lecț

ia 6 LECȚIA A ȘASEA

Ce facem la restaurant?

Intrăm şi căutăm o masă liberă.

Stăm la masă, chemăm ospătarul şi comandăm mân carea şi băutura.

Apoi mâncăm şi bem. Dacă suntem amatori de dulciuri, mâncăm şi ceva dulce.

După aceea, bem o cafea, iar cine este fumător fumează afară.

Când terminăm, che măm din nou ospă ta rul, cerem nota de plată şi plătim.

După ce plătim, ieşim din restaurant.

Lexic. Expresiia face = csinála intra (u) = belép, bemegy(intru)a sta (u) (ner.) = leül(stau)a chema (f) = hívospătar, -i (m) = pincéra comanda (φ) = rendelmâncare (f) = étel -ăruribăutură (f) = ital -iapoi = majd, aztána mânca (ner.) = eszik(mănânc)a bea (ner.) = iszik(beau)amator, -i (m) = valaminek a kedvelőjedulce = édesdulciuri (n, pl) = édességekdupă aceea = aztán, azutáncine = ki, akifumător, -i (m) = dohányos, dohányzóa fuma (ez) = dohányzikafară = kintcând = amikor, mikora termina (φ) = befejezdin nou = újból, újranotă de plată = számlaa plăti (esc) = fi zeta ieşi (φ) = kimegy(ies)a lucra (ez) = dolgozika şti (ner.) (ştiu) = tuda dormi (φ) = alszik


CROATICA

49

Lecț

ia 6În limba română sunt verbe care se termină la infi nitiv în:

A román nyelvben vannak igék, amelyeknek az egyik személytelen igemódban (magyar megfelelője: főnévi igenév) a következő végződéseik vannak:

-a : a căuta; a chema; a comanda; a termina; a intra … a fuma; a lucra; a sta; a mânca …

-e : a face; a cere; a merge …

-i : a ieşi; a dormi; a pregăti …

A. Indicativul prezent Kijelentő mód jelen idő

Pentru verbe în -a:Az -a-ra végződő igék ragozása:

a termina (φ) a intra (u) a fuma (ez)

eu termin intru fumeztu termini intri fumeziel, ea termină intră fumeazănoi terminăm intrăm fumămvoi terminaţi intraţi fumaţiei, ele termină

φiăămaţiă intră

uiăămaţiă fumează

ezezieazăămaţiează

Pentru verbe în -e:Az -e-re végződő igék ragozása:

a cere a face a merge

cer fac mergceri faci mergicere face mergecerem facem mergemcereți faceți mergețicer fac merg

φieemețiφ


CROATICA

50

Lecț

ia 6 Ce spunem la restaurant?

• Aveţi locuri libere pe terasă?• Faceţi mâncăruri româneşti?• Vorbiţi limba engleză?• Înţelegeţi limba maghiară?• Dumneavoastră serviţi aici?• Chemaţi şeful, vă rog!• Aduceţi desertul, vă rog!• Aduceţi nota, vă rugăm!• Poftiţi sarea!• Păstraţi restul!• Veniţi la masa noastră!• Veniţi să mâncaţi cu noi!• Când închideţi?• Fumaţi?• Nu fumaţi la masa noastră, vă rugăm!• Plătiţi voi? . . .

Lexica înţelege = érta servi (esc) = felszolgála păstra (ez) = megőrizterasă (f) = terasz -e


CROATICA

51

Lecț

ia 6Pentru verbe în -i:

Az -i-re végződő igék ragozása:

a dormi (φ) a plăti (esc)

dorm plătescdormi plăteştidoarme plăteştedormim plătim dormiţi plătiţidorm

φieimiţiφ plătesc

esceştieşteimiţiesc


a. Eu fac mâncare. Tu ce faci?b. Eu merg la restaurant. Tu unde mergi?c. Eu comand vin roşu. Tu ce comanzi?

2. Puneţi la plural propoziţiile de la 1.

Tegyétek többes számba az 1. feladat mondatait!

d. Eu caut ieşirea. Tu ce cauţi?e. Eu ies pe aici. Tu pe unde ieşi?f. Azi plătesc eu. Tu plăteşti mâine.


a. El cheamă ospătarul acum.Tu când chemi ospătarul?

b. El citeşte 100 de pagini pe zi.Tu câte citeşti?

c. El doarme.Tu nu dormi?

d. Noi căutăm camera 103.Tu ce cameră cauţi?

4. Conjugaţi: Ragozzátok!

a. (Eu) fac mâncare.b. (Eu) mănânc mult.c. (Eu) caut o carte bună.d. (Eu) intru în restaurant.e. (Eu) ies din restaurant.f. (Eu) lucrez şi duminica.g. (Eu) stau la masă.

5. În textul „Ce facem la restaurant?“, schimbaţi persoana. A „Mit csinálunk az étteremben?” című szövegben változtassátok meg a személyeket, majd ragozzátok ennek megfelelően az igéket!


CROATICA

52

Lecț

ia 6 Lexic. Expresii

cabană (f) = turistaház, -e menedékházzonă (f) = környék -edotare (f) = felszerelés -ăricapacitate (f) = befogadóképességcazare (f) = szállás -ări

PrescurtăriRövidítések

km = kilometru/i (m)min. = minut, e (n)TV = televizor/oare (n)cm = centimetru/i (m)

Cine caută, găseşte…

1. Căutaţi oferte pe site-ul mercador.ro şi găsiţi. Iată câteva:

Cabană la munte în zona Someşul Rece, la 25 km de Cluj, toate dotările, capacitate maximă pentru 12 persoa-ne, 700 lei pe weekend.

2. Citiţi cu un dicţionar:

Cazare la mare: Închiriez apar-tament zona Saturn aproape de plajă

Închiriez apartament 2 camere în oraşul Mangalia aproape de plajă, la 3 min. de mers pe jos, zona Saturn. Canapeaua este extensibilă, apă caldă, TV în fi ecare cameră, frigider, aragaz şi net non stop. Modern utilat, cu bucătărie la dispoziţie. Apartamentul este aproape de gară şi la 5 min. de parcul de distracţie. Preţul diferă în funcţie de perioadă… Parcare în faţa şi spatele blocului… Vă aşteptăm să petreceţi vara alături de noi cu rezervări pe adresa e-mail: [email protected]. Mulţumim.

SUPERB JOC DE ŞAH din STI-CLĂ mă rime medie 25 cm Î 25 cm

– Jocul conţine 32 de piese. 16 sunt din sticlă sablată, 16 sunt din sticlă transparentă.

– Atât tabla de joc cât şi piesele sunt dotate cu picioruşe antiderapante.

– Dimensiuni: tabla de joc me-die (există varianta mai mică şi mai mare): aprox. 25 cm Î 25 cm.

– Înălţime piese: între 3 cm şi 6 cm.– Produsul este nou, sigilat în cu-

tia ori ginală.

Abonează-te acum la Digi Film!Pentru numai 3 lei lunar (inclusiv TVA), ai cele mai bune fi lme şi câte un fi lm nou în fi ecare seară (înce-pând cu orele 20.00).

Îţi oferim Digi Film în toată re-ţeaua noastră de televiziune. Poţi să ai acest canal de fi lme, indiferent de pachetul TV la care eşti abonat. şi ai acces rapid la Digi Film, fi indcă poţi să îţi completezi pachetul tău TV cu acest program, direct la Infoline.


CROATICA

53

Lecț

ia 66. Citiţi proverbele:

Olvassátok el a közmondásokat!

Cine vorbeşte multe face puţine.Cine nu lucrează nu mănâncă.

B. Terminaţia i antrenează mai multe alternanţe consonantice: Az i-végződés mássalhangzó tőhangváltást von maga után:

eu fac, tu faci simpatic, simpatici eu merg, tu mergi eu rog, tu rogi eu comand, tu comanzi blond, blonzi; verde, verzi eu caut, tu cauţi eu aştept, tu aştepţi eu ies, tu ieşi serios, serioşi

c/cig/gid/zit/ţis/şisc/şti eu plătesc, tu plăteşti eu întâlnesc, tu întâlneşti

Alternanţe vocalice sunt:A magánhangzó tőhangváltás néhány típusa:

a căuta a chema a ruga a dormi

a/ă e/ea o/oa

cautcauţicautăcăutămcăutaţicaută

chemchemicheamăchemămchemaţicheamă

rogrogiroagărugămrugaţiroagă

dormdormidoarmedormimdormiţidorm

C. Verbe neregulate Rendhagyó igék:

a mânca a bea a sta a da a lua a şti

mănâncmănâncimănâncămâncămmâncaţimănâncă

beaubeibeabembeţibeau

staustaistăstămstaţistau

daudaidădămdaţidau

iauieiialuămluaţiiau

ştiuştiiştieştimştiţiştiu


CROATICA

54

Lecț

ia 7 LECȚIA A ȘAPTEA

Îţi place sau nu-ţi place?

• Sucul e bun. Îmi place.

• Supa nu e bună. Nu-mi place.

• Cartofi i prăjiţi sunt buni.• Îmi plac.

• Mâncărurile româneşti nu-s bune. • Nu-mi plac.

nu-s = nu sunt

Lexic. ExpresiiÎmi place. = Tetszik./Szeretem.a-i plăcea = neki tetszik, szereti(îmi place)supă (f) = leves -evin, -uri (n) = borcartof, -i (m) = burgonyaa prăji (esc) = sütromânesc, = románromânească,româneştimâncare (f) = étel -ăruri


CROATICA

55

Lecț

ia 7A. Articolul hotărât:

A határozott névelő:

m. sg. -(u)l ospătar m. pl. -i ospătari ospătarul ospătarii

-le frate fraţi fratele fraţii

f. sg. -(u)a masă f. pl. -le mese masa mesele

băutură băuturi băutura băuturile

bere beri berea berile

mâncare mâncăruri mâncarea mâncărurile

farfurie farfurii farfuria farfuriile

cafea cafele cafeaua cafelele

zi zile ziua zilele

n. sg. -(u)l suc n. pl. -le sucuri sucul sucurile

fruct fructe fructul fructele

-le nume nume numele numele


CROATICA

56

ExerciţiiGyakorlás

1.a.

– Vă place supa de legume?– Da, îmi place. E bună.

supa de legumebăuturaberea blondămâncarea româneascăcafeaua turcească

b.

– Vă place vinul roşu?– Nu-mi place. Nu-i bun.

vinul roşu/nu-i bunospătarul/nu-i politicosrestaurantul „Continental“/e prea departenumele meu/e prea lung

c.

– Vă plac fructele?– Îmi plac. Sunt bune.

fructele/bunebăuturile/foarte bunemâncărurile româneşti/interesantezilele de august/plăcute

d.

– Îţi plac cartofi i prăjiţi?– Nu-mi plac.

cartofi i prăjiţicastraveţii muraţiospătarii nepoliticoşibărbaţii blonzi

Lecț

ia 7 Lexic. Expresii

legumă (f) = zöldség -eroşu, roşie, roşii = pirosfruct, -e (n) = gyümölcsfrate (m) = testvér, fívér -ţiblond, -ă, -i, -e = szőketurcesc = törökturcească, turceşti prea = túl, túlságosanlung, -ă, -i = hosszúplăcut, -ă, -i, -e = kellemescastravete (m) = uborka -ţimurat, -ă, -i, -e = savanyított, kovászospoliticos, -ă,-i,-e = udvariasbărbat (m) = férfi -ţi


CROATICA

57

Lecț

ia 7e.

Îmi plac fructele, darnu-mi place berea.

fructele / berealegumele / pâinearoşiile / băuturamerele / lapteleperele / carneanucile / varzabananele / fasoleasucurile / cafeaua

f.

– Nu-ţi plac cartofi i?– Ba da, îmi plac.

cartofi iardeiistruguriicastraveţiimorcoviicopiii


1. Îmi place ciocolata. 2. Îmi place îngheţata. 3. Nu-mi place mâncarea. 4. Îmi plac prăjiturile. 5. Îmi plac dulciurile. 6. Nu-mi plac macaroanele. 7. Îmi place la voi. 8. Nu-mi place limba română. 9. Îmi place aici. 10. Îmi place în România.

Lexicpâine (f) = kenyér -iroşie (f) = paradicsom -imăr (n) = alma -e -elapte (m) = tejpară (f) = körte -e -ecarne, cărnuri (f) = húsnucă (f) = dió -ibanană (f) = banán -efasole (f) = babardei, ardei (m) = paprikastrugure (m) = szőlő -imorcov, -i (m) = sárgarépacopil, copii (m) = gyerekciocolată (f) = csokoládé -eîngheţată (f) = fagylalt -emacaroană (f) = makaróni -eîntrebare (f) = kérdés -ărirăspuns, -uri (n) = válasz


CROATICA

58

Lecț

ia 7 Mâncaţi acasă sau în oraş?

Dacă vă place să mâncaţi larestaurant, puteţi să alegeţi între mai multe „formule“:

– restaurantul de lux– restaurantul „popular“– o terasă– o pizzerie etc.

La restaurantele româneşti, puteţi mânca mâncăruri româneşti: sarmale, mămăligă, mici, vinete. La pizzerie mâncaţi, evident,mâncăruri italieneşti. Dacă vă place mâncarea americană, mergeţi la un „fast-food“… E foarte practic! Restaurantele cu autoservire sunt, desigur, mai ieftine. Dar, oricum, dacă mâncaţi acasă, „ieşiţi“ cel mai ieftin.

Lexica alege = választîntre = között, közülformulă (f) = lehetőség -epopular, -ă, -i, -e = népszerű, közkedveltterasă (f) = terasz -esarma, -le (f) = töltött káposztamămăligă (f) = puliszkamic, -i (m) = roston sült apró kolbászvânătă, vinete (f) = padlizsánevident = nyilvánvalóautoservire (f) = önkiszolgálódesigur = természetesenmai = mégieftin, -ă, -i, -e = olcsófoarte = nagyonoricum = mindenesetre, mindenképpen


CROATICA

59

Lecț

ia 7B. Unele verbe se conjugă cu un pronume personal în cazul dativ care,

desigur, nu este subiect.Egyes igéket részeshatározó esetben álló személyes névmással ragozzuk, amely termé-szetesen nem tölti be az alany szerepét.

a-i plăcea III sg. III pl.

îmiîţiîinevăle

place bereaplace bereaplace bereaplace bereaplace bereaplace berea

îmiîţiîinevăle

plac fructeleplac fructeleplac fructeleplac fructeleplac fructeleplac fructele

(subiect) (subiect) alany alany

Forma negativă C. Întrebarea:Tagadó forma Kérdés

– Cui îi place?

Răspunsul:Válasz

– pron. personalforma tonică

nu îminu îţinu îinu nenu vănu le

plac(e) =plac(e) =plac(e) =

nu-minu-ţinu-i

plac(e)plac(e)plac(e)

plac(e)plac(e)plac(e) – a személyes névmás

hangsúlyos alakja

3. Citiţi:Olvassátok el!

MieŢieLuiEiNouăVouăLor

a. – Cui îi place îngheţata? – Mie.b. – Ţie nu-ţi place? – Mie, nu.c. – Vouă vă plac merele? – Nouă, nu.d. – Lor le place afară? – Lui, da. Ei, nu.e. – Cui nu-i plac exerciţiile? Ţie? – Ba, mie îmi plac, dar lor nu le plac.


CROATICA

60

Lecț

ia 7 Listă de bucate

ŢuicăSalată de vinete cu roşii

Ciorbă ţărăneascăTocană cu mămăliguţă

Salată de varzăPapanaşi

Vin de TârnaveCafea turcească

Poftă bună!


CROATICA

61

Lecț

ia 7D. Comparaţia adjectivelor

A melléknevek fokozása

foarte ieftin cel mai ieftin (dintre…) mai ieftin (decât…) ieftin

4. Completaţi: Egészítsétek ki a mondatokat!

Să mănânci la restaurant nu e ieftin, e destul de scump. Dar, oricum, la un restaurant popular e …………………………… decât la un restaurant de lux. La pizzerie e ………………………………… Iar la un „fast-food“ e ………………………………… !

5. Citiţi lista de bucate de la pagina 60. Olvassátok el a 64. oldalon található menü szövegét!

Spuneţi ce vă place şi ce nu vă place de pe lista de bucate de la stânga. Ce mâncaţi de obicei şi unde?Soroljátok fel, mit szerettek és mit nem szerettek a menüsorból! Milyen ételeket szerettek enni és hol?

6. Din cuvintele următoare, faceţi trei liste: o listă pentru micul dejun, o listă pentru prânz şi o listă pentru cină:

A felsorolt szavakból állítsátok össze a reggeli, az ebéd és a vacsora ételsorát!

cafea, friptură, îngheţată, ţuică, cartofi prăjiţi, pâine cu unt, gem, salată, mămăligă cu brânză, ceai, lapte, vin, bere, prăjituri, salam, brânzeturi, roşii

Mic dejun Prânz Cină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

62

Lecț

ia 8 LECȚIA A OPTA

Mi-e foame!

• Mi-e foame: vreau să mănânc ceva.

• Mi-e sete: vreau să beau.

• Mi-e somn: vreau să dorm.

• Mi-e cald: să mergem la umbră.

• Mi-e frig: să închidem fereastra!

Lexic. Expresiia-i fi foame = éhes(mi-e foame)a vrea (ner.) = akar(vreau)a-i fi sete = szomjas(mi-e sete)a-i fi somn = álmos(mi-e somn)a dormi (φ) = alszika-i fi rău = nem érzi jól magát, (mi-e rău) rosszul vana-i fi bine = jól érzi magát, (mi-e bine) jól van(mi-e lene)a-i fi cald = melege van(mi-e cald)a-i fi sufi cient = elegendő(mi-e sufi cient)a-i ajunge(îmi ajunge)a-i fi de ajuns(mi-e de ajuns)Să mergem! = Menjünk!a-i fi frig = fázik(mi-e frig)a închide = becsuk, bezárfereastră (f) = ablak -e -eSă închidem! = Zárjuk be!

SinonimeSzinonimák

a-i fi sufi cient = a-i ajunge = a-i fi de ajuns

AntonimeAntonimák / Ellentétes értelmű szavak

a-i fi rău ≠ a-i fi bine a-i fi cald ≠ a-i fi frig a-i plăcea ≠ a-i displăcea a deschide ≠ a închide


CROATICA

63

Lecț

ia 8A.

se conjugă şi ele cu pronume personal în cazul dativ.szintén részeshatározó esetben álló személyes névmással ragozódnak

A-i fi foame,a-i fi sete,a-i fi somn,a-i fi cald,a-i fi frig …

Exemplu:Például: a-i fi foame

(Mie) îmi este foame =(Ţie) îţi este foame =(Lui) (Ei) îi este foame = (Nouă) ne este foame =(Vouă) vă este foame =(Lor) le este foame =

mi-e foameţi-e foamei-e foamene e foamevă e foamele e foame

(subiect)

1.

– Ţi-e sete?– Nu mi-e sete. Mi-e foame.

sete/foame; frig/cald;rău/bine; lene/somn;

2.

– Vă e sufi cientă mâncarea?– Da. Îmi ajunge.

a. Vă e sufi cientă / Da. Îmi ajunge.b. Vă ajunge / Da. Îmi ajunge.c. Vă e de ajuns / Da. Mi-e de ajuns.d. Vă e de ajuns / Nu.

Mi-e insufi cientă.

3.

– Îţi ajung banii?– Da. Îmi ajung.

B. În limba română, modul conjuctiv (conjucţia să + verb) se foloseşte:A román nyelvben kötőmódot (să kötő szót + ige) használunk:

a. după verbe ca: olyan igék után, mint:a vrea, a dori, a putea, a trebui, a-i plăcea(ex.: vreau să mănânc; îmi place să dorm)şi/illetve:

b. ca imperativ/mint felszólítást, felszólító módot (să mergem!)

a. îţi ajungb. îţi sunt de ajunsc. îţi sunt sufi cienţi


CROATICA

64

Lecț

ia 8 Nu-mi place Coca-Cola!

Lucia, Alina şi Mihai sunt colegi. Acum sunt în vacanţă şi mănâncă la un restaurant.

Ce mâncăm şi ce bem?

Ospătarul: Ce doriţi?Mihai: Daţi-mi, vă rog, lista cu meniul!Ospătarul: Poftiţi!Mihai: Să vedem ce mâncăm şi ce bem…Lucia: Eu doresc o friptură.Alina: Şi eu.Tu ce vrei, Mihai? Mihai: Tot o friptură.Alina: Şi ce bem?Lucia: Eu beau Coca-Cola. Îmi place.Mihai: Tu ce bei, Alina?Alina: Beau şi eu Cola.Mihai: Eu prefer un suc. Nu-mi place Coca-Cola.Lucia: Poţi să bei un nectar!Mihai: Acum nu vreau nectar. Mi-e sete şi beau suc sau apă.

Poftă bună!

Ospătarul: Ce doriţi?Mihai: Trei fripturi, două Coca-Cola, un suc de mere şi o sticlă de apă plată, vă rog.Ospătarul: Imediat.Ospătarul aduce mâncarea şi băutura.Ospătarul: Poftă bună!Mihai: Mulţumim.Lucia: Mi-e foame. Hai să mâncăm! Hm! Friptura e foarte bună!


CROATICA

65

Lecț

ia 8Lexic. Expresii

coleg, -i (m) = osztálytársvacanţă (f) = szünidő, szabadság -ea dori (esc) = kívánlistă (f) = lista -emeniu, -ri (n) = menüSă vedem! = Lássuk!friptură (f) = sült (hús) -ia prefera (φ) = jobban szeret valakinél/valaminélalb, -ă, -i, -e = fehérPoftă bună! = Jó étvágyat!pahar, -e (n) = pohárapă plată (f) = szénsavmentes ásványvíza aduce = hoza mulţumi (esc) = megköszön(Hai) să mâncăm! = Együnk!foarte = nagyonalt, -ă, alţi, alte, = másik, más

C. Verbul neregulat A VREA Az „a vrea“ (akar) rendhagyó ige

vreauvreivreavremvreţivor

4. Transformaţi ca în model: Alakítsátok át a példa alapján!

(Eu) vreau să plec.(Tu) vrei să pleci?

(Noi) vrem să plecăm.(Voi) vreţi să plecaţi?

a. Eu vreau să plec.b. Vreau să dorm.c. Vreau să mănânc.d. Vreau să stau.e. Nu vreau să stau.f. Vreau să vorbesc.g. Nu vreau să fac mâncare.h. Eu vreau să fumez.

5. Cereţi alt pahar, altă farfurie, alte sticle de bere, alţi cartofi …Kérjetek egy másik poharat, egy másik tányért, egy másik üveg sört, egy másik adag burgonyát…


CROATICA

66

Lecț

ia 8

Lexic. ExpresiiLa mulţi ani! = Boldog születésnapot! vagy Egészségedre!(Hai) să bem! = Igyunk!Noroc! = Sok szerencsét! Egészségére! Egészségedre!mai = mégSă cerem! = Kérjünk! Rendeljünk!notă (f) = számla -ea folosi (esc) = használclient (m) = kliens, vendég -ţia discuta (φ) = megbeszélîntre = közöttpentu că = mert, azért mert

La mulţi ani!

Mihai: Hai să bem! Noroc!Alina: La mulţi ani!Lucia: Noroc!Alina: Cola e bună, rece!Mihai: Şi sucul e bun!Lucia: Voi mai doriţi ceva? Eu vreau ceva dulce.Alina: O îngheţată. Vreţi?Mihai: Foarte bine.Ospătarul: Mai doriţi ceva?Lucia: Trei îngheţate, şi … nota, vă rugăm.Ei mănâncă îngheţata, apoi plătesc şi ies din restaurant.


CROATICA

67

Lecț

ia 8Dialog:

1. Ce expresii foloseşte ospătarul?Milyen kifejezéseket használ a pincér?

2. Ce expresii folosesc clienţii?Milyen kifejezéseket használnak a vendégek?

3. Ce discută clienţii între ei?Miről beszélgetnek egymással a vendégek?

4. Ce discută ospătarii între ei?Miről társalognak egymással a pincérek?


Lucia, Alina şi Mihai ………………… colegi. Într-o zi, …………… vacanţă, ei ……………………… la restaurant. Pentru că …………… place friptura, toţi …………… friptură. Ei ………… suc de fructe, apă şi Cola. Apoi mănâncă ………………… . După ce plătesc, ies …… restaurant.

ProverbKözmondás:

Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!


CROATICA

68

Lecț

ia 9 LECȚIA A NOUA: RECAPITULARE

ISMÉTLÉS

Să mâncăm cu Eugen Ionescu…Együnk Eugen Ionescuval…(Használjátok a szótárt!)

La restaurantPersonaje: Clientul, Ospătarul

C: Ospătar!O: Da, domnule. Ce doriţi?C: Aş vrea să iau masa.O: Prânzul sau cina?C: Stai puţin. Să mă uit la ceas. E ora unu. Adică treisprezece. Deci, o să mănânc de prânz.O: Ce doriţi să mâncaţi?C: Ceva, dar nu ştiu ce. O: Poftiţi lista şi alegeţi.C: Ca antreu, salată de vinete, o omletă cu slănină şi mici; apoi o ciorbă de burtă, iar ca fel

principal, mămăligă cu brânză, musaca de vinete, sarmale, dovlecei umpluţi … Ba nu, dovleceii pentru deseară.

O: Ce doriţi ca desert?C: Aş încerca păpănaşii cu brânză, clătitele cu gem, o îngheţată de vanilie, o îngheţată de

ciocolată, fructe…O: Ce fructe?C: Pere, mere, piersici, prune, căpşuni, zmeură, cireşe…O: Nu mai avem decât prune…C: Atunci, prune… ………..O: Scuzaţi, văd că nu mai avem nimic din ce aţi comandat. Vă putem servi mazăre cu pâine

uscată.C: Nu-mi place mazărea, şi nici pâinea uscată.O: Atunci fasole verde cu pâine uscată.C: Nu-mi place nici fasolea şi nici pâinea uscată.O: Atunci salată de frunze uscate. E singurul lucru pe care-l mai avem.C: Bun. Salată de frunze uscate, deci, cu o sticlă de Murfatlar, una de Cotnari şi una de Jidvei.O: Dar nu mai avem nici vin, domnule.C: Atunci un suc de muştar.O (către bucătar): – O salată de frunze uscate şi un suc de muştar pentru domnul.C: Salata – cu mult zahăr. Fără ulei şi oţet, şi cu o felie groasă de pâine.O (către client): – Se spune: „cu o felie groasă de pâine, vă rog“.C: Cu o felie groasă de pâine, vă rog. O: Sigur, domnule, îndată… (după Eugen Ionescu)


CROATICA

69

Lecț

ia 9A. Forme politicoase

Udvariassági formák, formulák

Vreau � Aş vrea … (a vrea) Încerc � Aş încerca … (a încerca)

1. Încercaţi şi voi: Próbálkozzatok ti is!

mănânc � . . . . . . . . . . . . . . . . (a mânca) beau � . . . . . . . . . . . . . . . . (a bea) chem � . . . . . . . . . . . . . . . . (a chema) cer � . . . . . . . . . . . . . . . . (a cere) plătesc � . . . . . . . . . . . . . . . . (a plăti) fumez � . . . . . . . . . . . . . . . . (a fuma)

B. Cum ne corectăm? Hogyan helyesbítünk?

2. ora unu, adică treisprezece (treişpe) ora două, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . adică ora trei, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ora şapte, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ora nouă, adică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

C. Concluzia Következtetés

E ora 13. Deci, mâncăm de prânz. deci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . mic dejun. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cină. atunci

D. Negaţii Tagadás

a. Negaţia restrictivă: nu … decât… = numai … doar… Részleges tagadás Nu mănânc decât salată. = Mănânc numai salată. Nu avem decât prune. = Avem numai prune.


CROATICA

70

Lecț

ia 9 3. – Nu avem decât bere.

– Atunci bere, vă rog.

bere; prune; apă de la robinet; pâine neagră; ulei de măsline;fructe uscate; lapte praf; fi cat de gâscă.

b. Negaţia exclusivă Teljes tagadás

nu … nici … (şi) nici…

4. Îmi place şi fasolea şi pâinea uscată.Nu-mi place nici fasolea (şi) nici pâinea uscată.

fasolea şi pâinea uscatămămăliga şi sarmalelemicii şi vinetelemusacaua şi zacusca

5. Transformaţi ca în model: Alakítsátok át a példa szerint!

m.student, studentul, studenţi, studenţiibărbat, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .profesor, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .inginer, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .muncitor, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .băiat, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . băieţi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

unchi, unchiul, unchi, unchiiochi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pui, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

71

Lecț

ia 9frate, fratele, fraţi, fraţii

munte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .dinte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .castravete, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

f.studentă, studenta, studente, studenteleprofesoară, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ingineră, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .muncitoare, . . . . . . . . . . . . . . muncitoare, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .casă, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .masă, . . . . . . . . . . . . . . . . . . mese, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .fată, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . fete, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

băutură, băutura, băuturi, băuturilefriptură, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .sală, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . săli, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

bere, berea, beri, berile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .carte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . carţi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .parte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . parţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

mâncare, mâncarea, mâncăruri, mâncărurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .sare, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . săruri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cărnuri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .brânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . brânzeturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . pânzeturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

farfurie, farfuria, farfurii, farfuriilelibrărie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .tutungerie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .fl orărie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

lecţie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .familie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

72

Lecț

ia 9 femeie, femeia, femei, femeile

cheie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .baie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . băi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ploaie, . . . . . . . . . . . . . . . . . . ploi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

cafea, cafeaua, cafele, cafelelemăsea, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .perdea, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .stea, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pijama, . . . . . . . . . . . . . . . . . pijamale, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .sarma, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .zi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

n.

vin, vinul, vinuri, vinurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pix, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .radio, radioul, radiouri, radiourile

fruct, fructul, fructe, fructele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .caiet, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .timbru, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .paşaport, . . . . . . . . . . . . . . . . paşapoarte, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ghişeu, ghişeul, ghişee ghişeelemuzeu, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

nume, numele, nume, numele

6. Completaţi cu verbe: Egészítsétek ki igékkel!

a. Dacă dai, n-………………………b. Ce ţie nu-…………………, altuia nu face!c. Noi ………………… elevi. ……………… ore în fi ecare zi de la 8 până

la 12. …………… limba română. Nu ne …………… pentru că ………… grea. Acum ………… pauză, nu mai ………… exerciţii.


CROATICA

73

Lecț

ia 97. Răspundeţi afi rmativ şi negativ, după model:

Válaszoljatok állító vagy tagadó mondattal a példát követve!

a. – Înţelegi? – Da, înţeleg. – Mergi la Bucureşti? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Faci sport? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Ce faci? Întrebi ceva? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Ce faci? Ceri o informaţie? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. – Vorbeşti româneşte? – Nu, nu vorbesc. – Citeşti englezeşte? – Nu, nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Doreşti ceva? – Nu, nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Plăteşti tu? – Nu, eu nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

c. – Vrei să vorbeşti româneşte? – Da, vreau să vorbesc. – Vrei să citeşti franţuzeşte? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Vrei să găseşti un loc liber? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Vrei să plăteşti? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Vrei să dai un telefon? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Vrei să stai aici? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – Vrei să ai maşină? – Da, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Atenţie la model şi întrebaţi: A példa alapján tegyetek fel kérdéseket!

Noi mâncăm. Voi nu mâncaţi?

Noi dorim ceva dulce. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .? Noi bem ceva rece. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .? Noi vrem cafea. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .? Noi dorim ceai. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .? Noi plecăm. Voi nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .?

Lexic. Expresiiîn fi ecare zi = minden nappauză (f) = szünet -ea înţelege = (meg)ért


CROATICA

74

Lecț

ia 9 9. Transformaţi dialogul ca în

model: Alakítsátok át a párbeszédet az alábbi példa alapján!

a.

– Eu vreau un ceai. – Noi nu vrem.El vrea un ceai, dar ei nu vor.

b. – Eu beau un suc. – Noi nu bem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. – Eu stau lângă fereastră. – Noi nu stăm acolo. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. – Eu merg la şcoală. – Noi nu mergem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. – Eu înţeleg. – Noi nu înţelegem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. – Eu fac sport. – Noi nu facem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. – Eu mănânc ceva. – Noi nu mâncăm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .h. – Eu intru la secretariat. – Noi nu intrăm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .i. – Eu vorbesc englezeşte. – Noi nu vorbim. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .j. – Eu citesc chinezeşte. – Noi nu citim. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .k. – Eu doresc o cafea. – Noi nu dorim. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .l. – Eu lucrez aici. – Noi nu lucrăm aici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .m. – Eu fumez. – Noi nu fumăm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .n. – Îmi place. – Nouă nu ne place.

Lexicceai, -uri (n) = teaşcoală (f) = iskola -o -idacă = ha, hogyha


CROATICA

75

Lecț

ia 910. Transformaţi întrebarea ca în model:

Alakítsátok át a kérdést a példát követve!

a.

Ioana: – Ce vrei să faci?Ioana întreabă ce vreau să fac.

b. Prietenul meu: – Unde vrei să mergi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Secretara: – Ce doriţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Portarul: – Unde vreţi să mergeţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Chelnerul: – Ce doriţi să mâncaţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Profesorul: – Cine sunteţi dumneavoastră? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Clientul: – Cât costă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .h. Ion: – Când mergi la fi lm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .i. Maria: – Îţi plac copiii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dacă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

76

Lecț

ia 9 11. Conjugaţi:

Ragozzátok!

a. Îmi place ceaiul cald, dar nu-mi place rece.b. Îmi place berea, dar nu-mi place vinul roşu.c. Nu-mi plac prăjiturile, dar îmi place îngheţata.d. Nu-mi place cafeaua, dar îmi plac bomboanele.e. Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge.f. Nu-mi place fumul de ţigară. Nu fumez.


a. Vrei să mănânci ceva? ……………-e foame?b. Vreţi să beţi ceva? …………… e sete?c. Vrei să dormi? Ţi-e …………… ?d. Vreţi să plecaţi? …………… e rău?e. Vreau să deschid fereastra. …………… cald.f. Nu vrem să ieşim. …………… frig.

13. Completaţi cu doi sau două: Egészítsétek ki a doi vagy două változattal!

a. Mănânc …………… prăjituri.b. E ora …………… şi un sfert.

sg. pl.

m.f.n.

un doio douăun două

c. Stau la etajul …………… d. Am …………… prieteni buni.e. Maria are …………… fraţi.f. Stăm …………… în cameră.g. În sală sunt …………… studente şi …………… studenţi.h. Vreau să beau …………… sucuri.i. Îmi plac …………… fete.


CROATICA

77

Lecț

ia 914. Răspundeţi:

Válaszoljatok!

a. Cine învaţă limba română?b. Cui îi place limba română?c. Cine eşti?d. Ce eşti?e. De unde eşti?f. Unde eşti acum?g. Ce faci?h. Când înveţi?i. Ce limbă vorbeşti?j. Ce limbă îţi place?k. La ce oră mănânci?l. Cât costă o noapte la hotel?

15. Puneţi la plural: Tegyétek többes számba!

a. Sunt student. � Suntem studenţi.b. Vrei să înveţi româneşte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. Ea bea o cafea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. El bea o bere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e. Cafeaua e bună. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . f. Sucul e bun. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g. Lui nu-i place cartea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . h. Ei îi e foame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

16. Comentaţi proverbele: Értelmezzétek a közmondásokat!

a. Ai carte, ai parte.b. Ai bani, ai prieteni şi duşmani.c. Cine vorbeşte multe face puţine.d. Leneşul mai mult aleargă.

Lexicprieten, -i (m) = barátduşman, -i (m) = ellenségleneş, -ă, -i, -e = lustamai mult = több, többeta alerga (φ) = fut, szalad


CROATICA

78

Lecț

ia 9 17. Citiţi! Apoi, conjugaţi alte verbe!

Olvassátok el, majd ragozzatok más igéket is!

a alerga a lăsa a cumpăra a învăţa a ruga

alerg las cumpăr învăţ rogalergi (g/gi) laşi (s/şi) cumperi înveţi rogi (g/gi)aleargă lasă cumpără învaţă roagăalergăm lăsăm cumpărăm învăţăm rugămalergaţi lăsaţi cumpăraţi învăţaţi rugaţialeargă lasă cumpără învaţă roagă

e/ea a/ă ă/e ă/e/a o/oa/u

a pleca (c/ci) a îmbrăca (c/ci) a curăţa a spăla a purta(t/ţi)a întreba a împăca (c/ci) a apăsa a putea(t/ţi)a aştepta (t/ţi) a băga (g/gi) a vărsa(s/şi)a încerca (c/ci) a căsca (sc/şti)a lega (g/gi) a căuta (t/ţi) a sări a apărea a cădea (d/zi)

a cunoaşte a vinde a veni a dormi a coborî

cunosc vând vin dorm coborcunoşti (sc/şti) vinzi (d/zi) vii dormi coboricunoaşte vinde vine doarme coboarăcunoaştem vindem venim dormim coborâmcunoaşteţi vindeţi veniţi dormiţi coborâţicunosc vând vin dorm coboară

o/oa â/i i/e o/oa o/oa

a întoarce a mirosi a omorîa stoarce


CROATICA

79

Lecț

ia 9

a pleca (φ) = elmegya aştepta (φ) = vára lega (φ) = megköta lăsa (φ) = hagy(las)a îmbrăca (φ) = felöltözika împăca (φ) = kibéküla băga (φ) = betesz(bag)a căsca (φ) = ásít(casc)a sări (φ) = ugrik(sar)a apărea = megjelenik(apar)a cădea = leesik, esik(cad)a cumpăra (φ) = vásárola curăţa (φ) = tisztíta învăţa (φ) = tanul

a spăla (φ) = mosa apăsa (φ) = nyoma vărsa (φ) = kiönta ruga (φ) = kér(rog)a putea (φ) = lehet(pot)a purta (φ) = hord(port)a cunoaşte = ismer(cunosc)a întoarce = megfordít(întorc)a stoarce = kicsavar(storc)a vinde = elad(vând)a veni (φ) = jön(vin)a coborî (φ) = lemegya omorî (φ) = (meg)öla mirosi (φ) = szagol

Lexic

Ea vine. El o aşteaptă.


CROATICA

80

Lecț

ia 1

0 LECȚIA A ZECEA

I. Cu ce călătorim?

• Cu maşina.

• Cu autobuzul.

• Cu tramvaiul.

• Cu troleibuzul.

• Cu trenul.

• Cu avionul.

• Cu vaporul,

sau mergem cu bicicleta, cu trotineta, cu motocicleta, sau … pe jos.

II. De ce?

– De ce îţi place să mergi cu maşina?

– Pentru că e mai comod.

Lexic. Expresiicu = -val, -vela călători (esc) = utazikmaşină (f) = autó -iautobuz, -e (n) = autóbusztramvai, -e (n) = villamostroleibuz, -e (n) = trolibusztren, -uri (n) = vonatavion (n) = repülőgép -oa-evapor (n) = hajó -oa-ebicicletă (f) = bicikli, kerékpár -emotocicletă (f) = motorbicikli, -e motorkerékpárpe jos = gyalog, gyalogosana şedea = üla sta în picioare = álla tăcea = hallgat(tac)


CROATICA

81

Lecț

ia 1

0A. Spunem: Így mondjuk:

călătoresc cu maşina sau cu o maşinăcălătoresc cu autocarul cu un autocar cu autobuzul sau cu un autobuzmerg cu bicicleta cu o bicicletă

1. Completaţi: Egészítsétek ki!

– Îţi place să mergi cu maşina?– Prefer cu trenul.

cu maşina / cu trenulcu autobuzul / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .cu tramvaiul / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .cu avionul / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .cu bicicleta / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

B. Întrebarea şi răspunsul: au sens cauzal. A kérdésnek és a válasznak

– De ce?– Pentru că… okozati értelme van.

– De ce îţi place să mergi cu trenul?– Pentru că pot să şed sau să stau în picioare când vreau.

C. Verbele a şedea şi a tăcea au terminaţia -ea la infi nitiv. Az a şedea és az a tăcea igék főnévi igenév alakjuk -ea végződésű.

Se conjugă: A következőképpen ragozzuk:

a şedea a tăceaşed tacşezi tacişade taceşedem tăcemşedeţi tăceţi

φieemeţiφ

şed tacd/z e/a c/ci a/ă


CROATICA

82

Lecț

ia 1

0 Text

Când mergem pe jos, vedem multe, dar ajungem încet.

Când mergem cu avionul, ajungem repede, dar nu vedem nimic.Oraşele şi satele, munţii şi apele apar o clipă şi dispar.

Dacă, însă, mergem cu maşina, putem să vedem ce vrem. Putem opri şi coborî unde ne place, să stăm în natură sau să facem cum părături înt-run oraş. Unde hotărâm…

Lexic. Expresiirepede = gyorsannimic = semmi, semmitsat, -e (n) = falumunte (m) = hegy -ţiclipă (f) = pillanat -eînsă = de; azonbana opri (esc) = megállnatură (f) = természeta face cumpărături = bevásárola hotărî (ăsc) = elhatároz, eldönta apărea = megjelenik(apar)a dispărea = eltűnik(dispar)a cădea = elesik(cad)a vedea = lát(văd)


CROATICA

83

Lecț

ia 1

0Alte verbe terminate cu -ea:Más -ea végződésű igék:

a apărea a cădea a vedea a puteaa dispărea

apar cad văd potapari cazi d/zi vezi d/zi poţi t/ţiapare cade vede poateapărem cădem vedem putemapăreţi cădeţi vedeţi puteţiapar cad văd pot

a/ă a/ă ă/e o/oa/u

D. a putea + verb Conjunctiv = a putea + verb Infi nitiv

Pot să stau. = Pot sta. (a sta)Pot să văd. = Pot vedea. (a vedea)Pot să opresc. = Pot opri. (a opri)Pot să ajung. = Pot ajunge. (a ajunge)Pot să fumez. = Pot fuma. (a fuma)

E. Verbele cu terminaţia -î la infi nitiv se conjugă astfel: Azokat az igéket, amelyeknek főnévi igenévi alakjuk -î végződésű, így ragozzuk:

a coborî (φ) a hotărî (ăsc)

Comparaţi cu verbele terminate în i, p. 57.

Hasonlítsátok össze az -i végződésű igék ragozásával! (lásd 57. o.)

coborcoboricoboarăcoborâmcoborâţicoboară

-φ-i-ă-âm-âţi-ă

hotărăschotărăştihotărăştehotărâmhotărâţihotărăsc

-ăsc-ăşti-ăşte-âm-âţi-ăsc

o/oa


CROATICA

84

Lecț

ia 1

0 Ce tren preferaţi?De ce?

IR

IR

IR

R–

R–

R–

R–

R–

R–

Tren Orasosire

-----

-----

03:03

-----

-----

05:36

-----

-----

-----

Oraplecare

02:24

03:10

03:11

03:45

05:05

05:39

06:15

07:28

07:40

Oradea (02:24) – Ciucea (03:49) Oradea (03:10) – Sacuieni Bihor (03:55) – Valea lui Mihai (04:26) – Carei (05:17) – General Gh. Avramescu (05:37) – Satu Mare (06:02) – Halmeu (06:42)Satu Mare (01:09) – Carei (01:37) – Valea lui Mihai (02:01) – Sacuieni Bihor(02:20) – Oradea (03:03) – Ciumeghiu (04:04) -– Sintana (04:46) – Arad (05:08)– Aradu Nou (05:17) – Timisoara Nord (06:05)Oradea (03:45) – Suncuius (04:39) – Bratca (04:48)Oradea (05:05) – Oradea Vest (05:13) – Ciumeghiu (06:06) – Nadab (06:44)– Sintana (07:08) – Arad (07:38) – Aradu Nou (08:03) – Sinandrei (08:59) – Timisoara Nord (09:21)Brasov (19:02) – Sfintu Gheorghe (19:28) – Baile Tusnad Hm (20:01) – Miercurea Ciuc (20:29) – Siculeni (20:38) – Izvoru Oltului (20:53) – Gheorgheni (21:21) – Deda (22:54) – Tirgu Mures (00:10) – Ludus (01:00) – Razboieni (01:22) – Cluj Napoca (02:44) – Huedin (03:51) – Oradea (05:36) – Episcopia Bihor (05:47)Oradea (06:15) – Suncuius (07:11) – Bratca (07:20) – Ciucea (07:44) – Huedin(08:07) – Cluj Napoca (08:57)Oradea (07:28) – Suncuius (08:52) – Bratca (09:05) – Piatra Craiului (09:23)– Ciucea (09:39) – Valea Draganului hc (09:44) – Huedin (10:09) – Stana Hm (10:24) – Cluj Napoca (11:22)Oradea (07:40) – Oradea Vest (07:48) Ciumeghiu (08:47) – Nadab (09:28) – Sintana (09:49) – Arad (10:18)

Plec ri

Ce taxi preferaţi?De ce?

TaxiuriABC: 1,30 lei/km tel. 940Casino: 3,00 lei/km tel. 999Napoca: 2,20 lei/km tel. 945Național: 1,42 lei/km tel. 946Protaxi: 1,35 lei/km tel. 942Stadion: 1,54 lei/km tel. 900


CROATICA

85

Lecț

ia 1

02. Conjugaţi verbele: Ragozzátok az igéket!

a urî (ăsc),a omorî (φ).(omor)

3. Răspundeţi: Válaszoljatok!

a. Îţi place să mergi pe jos?De ce?

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Ţi-e rău când călătoreşti cu avionul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Poţi să faci 400 de kilometri pe zi?

Cu ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Poţi face ceva pentru noi? Nu, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

e. Cine hotărăşte la voi în familie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


a. Pot sta cât trebuie.b. Pot merge mulţi kilometri pe jos.c. Pot hotărî şi singur.d. Pot începe chiar acum.e. Pot cădea dacă nu sunt atent.f. Nu pot opri aici.g. Nu pot sta mult în picioare.h. Nu pot bea ţuică.

Proverb: Tace şi face.

Lexica urî (ăsc) = utál, gyűlöla lăsa (φ) = hagy(las)a tăcea = hallgat(tac)trebuie = kellsingur, -ă, -i, -e = egyedülchiar = még (ráadásul) éppenpicior (n) = láb -oa-eţuică (f) = (szilva)pálinka -i


CROATICA

86

Lecț

ia 1

1 LECȚIA A UNSPREZECEA

Ce ai făcut ieri?

• Am stat acasă.• Am învăţat.• Am lucrat toată ziua.

• Am văzut un fi lm.• N-am făcut nimic.• Am scris scrisori.

• Am dormit toată ziua.• Am citit.

• Am fost la munte.• Am avut musafiri.

Lexicacasă = otthona scrie (u) = ír(scriu)a citi (esc) = olvasa înţelege = megérta rupe = (el)szakít, töra sparge = összetöra frige = süt


CROATICA

87

Lecț

ia 1

1A. Modul participiu are formele: A befejezett melléknévi igenévnek a következő alakjai vannak:

Infi nitiv � ParticipiuFőnévi igenév Befejezett melléknévi igenév

I. a sta � stat -at a învăţa învăţat a lucra lucrat

II. a putea � putut -ut a (-i) plăcea plăcut

III. a face � făcut -ut a trece trecut

a merge mers -s a scrie scris a spune spus a înţelege înţeles

a rupe rupt -(p)t a sparge spart a frige fript

IV. a dormi � dormit -it a citi citit

a hotărî hotărât -ât a coborî coborât

au participiile:befejezett melléknévi igenévi alakjai:

Verbele neregulateA következő rendhagyó igék

a fi a aveaa beaa vreaa şti

fostavutbăutvrutştiut


CROATICA

88

Lecț

ia 1

1 La piaţă

Ieri, Corina şi Andrei au mers la piaţă.Au cumpărat multe legume şi

fructe. Întâi au luat legume: salată verde, varză, morcovi şi conopidă. După aceea au cumpărat câteva fructe: mere, pere şi struguri. Corinei îi plac strugurii. Lui Andrei, merele.

Au cheltuit în total 52 de lei. Fructele au fost mai scumpe decât legumele.

Lexic. Expresiica = úgy, mintaprovizionare (f) = készletpiaţă (f) = piac -e-ea face piaţa = vásárol (piacon)a lua (ner.) = vesz, vásárol(iau)varză (f) = káposzta -e -emorcov, -i (m) = sárgarépaconopidă (f) = karfi olcâţiva, câteva = néhánymăr (n) = alma -e-epară (f) = körte -e-estrugure (m) = szőlő -ia cheltui (esc) = költscump, -ă, -i, -e = drágaa compune = összeállít


CROATICA

89

Lecț

ia 1

1B. Timpul perfect compus, ca timp trecut, este compus din: Az összetett befejezett múlt idő képzése:

a avea + Participiu

segédige + befejezett melléknévi igenév

a sta:

am statai stata statam stataţi stat au stat

Forma negativă:Tagadó formában: nu am stat = n-am stat … nu ai stat = n-ai stat …

1.

Ieri am cumpărat ceva.Ieri n-am cumpărat nimic.

am; ai; a; am; aţi; au.

2.

– Ce ai făcut dimineaţă?– Mâncare.Ea a făcut mâncare.

mâncarecumpărăturiaprovizionarea piaţao vizită

C. La numele proprii, dativul se formează astfel: A tulajdonnevek részeshatározós esetét másképpen képezzük:

f. Corina � Corinei m. Dan � lui Dan Maria � Mariei Ion � lui Ion Rodica � Rodicăi Radu � lui Radu Olga � Olgăi Mircea � lui Mircea Carmen � lui Carmen Andrei � lui Andrei

D. Adjectivul şi adverbul au forme comparative: A melléknevek és a határozószók középfokú alakjai:

– de superioritate:– a tulajdonság

mai … decât… = …bb, mint …

nagyobb mértékét kifejező középfok:Ex. Fructele au fost mai scumpe decât legumele.

– de inferioritate: – a tulajdonság

mai puţin … decât… = …bb, mint …

kisebb mértékét kifejező középfok:Ex. Fructele au fost mai puţin ieftine decât legumele.

– de egalitate: – a tulajdonság

tot atât de … ca (şi)…la fel de … ca (şi)… = ugyanolyan …, mint …

azonos mértékét kifejező középfok:Ex. Fructele sunt tot atât de scumpe ca (şi) legumele.


CROATICA

90

Lecț

ia 1

1 Ce aţi pierdut?Ce aţi găsit? Lexic

a pierde = elveszítpierdere (f) = veszteség -ia declara (φ) = nyilvánítnul, -ă, -i, -e = érvénytelencarnet, -e (n) = igazolványcarnet de student = leckekönyvlegitimaţie (f) = igazolvány, -i okmánycălătorie (f) = utazás -icâine (m) = kutya -inegru, -ă, -i, -e = feketealb, -ă, -i, -e = fehérmaro = barnascund, -ă, -i, -e = alacsonylabă (f) = mancs -egros, -ă, -i, -e = vastagcoadă, cozi (f) = farokzgardă, zgărzi (f) = póráz, nyakörvroşu, roşie, roşii = pirosa oferi (φ) = (fel)ajánlrecompensă (f) = jutalom, -e kárpótlása găsi (esc) = megtalálparafă (f) = (orvosi) bélyegző -eştampilă (f) = bélyegző -erotund, -ă, -i, -e = kerek, kör alakú

• Pierdut câine Baset, negru-alb-maro, scund, cu labe groase, coada luxa-tă, zgardă roșie cu medalion, ofer recompensă. Str. Ady Endre nr. 38, telefon 147.330, 094-786.688.

PIERDERI, GĂSIRI

• Găsit parafă medicală pe numele de Brătilă Cornelia Prahova și ștampilă rotundă a Dispensaru-lui Medical Valea Doftanei. Tel. 142.705

• Pierdut buletin de indentitate,

carnet de student, legitimații de

călătorie, carte de credit, pe nume-

le Daniela Beride. Le declar nule.• Pierdut pașaport pe numele Vinczi

Sandor. Îl declar nul.


CROATICA

91

Lecț

ia 1

13. Repetaţi modelele: Ismételjétek meg a példákat!

a.

– Ai plătit deja?– Nu, n-am plătit încă.El n-a plătit încă.

plătit; citit; vorbit; dormit; gătit

b.

– Aţi mers şi voi?– Nu, noi n-am mers.Ei n-au mers.

mers; scris; înţeles; spus; rămas; promis

4. Puneţi la perfect compus: Tegyétek összetett befejezett múlt időbe!

a. Învăţ româneşte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Vreau să cumpăr ceva. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. El cere informaţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Ea întreabă ceva. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Eşti cu ei? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Nu stai aici? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Lucraţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .h. Lucrăm mult. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .i. Nu mâncăm încă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .î. Nu mănânc încă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .j. Beau o bere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .k. Pot sta până la ora 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .l. Fac ce pot. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .m. Facem ce putem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .n. Nu spuneţi nimic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Lexi c. Expresiipână = -ig; amíg, mígdeja = márnu … încă = még nema găti (esc) = főza rămâne = marada promite = megígér


CROATICA

92

Lecț

ia 1

1 Citiţi cu un dicţionar:Olvassátok el szótár segítségével!

PREMIILE NOBEL 2015

Sezonul Nobel 2015 a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină. William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.

Marţi, cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fi zică, pentru contribuţiile lor semnifi cative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifi că identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă. Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.

Cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au primit, miercuri, premiul Nobel pentru chimie, pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului la nivel molecular şi de salvare a informaţiei genetice, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel. Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.

Cvartetul pentru Dialog Național Tunisian a câștigat premiul Nobel pentru pace 2015, a anunțat vineri, la Oslo, Comitetul Nobel norvegian. Quartetul pentru Dialog Naţional a fost instrumentul care a permis Tunisiei, în doar doi ani, să instaleze un nou sistem constituţional de guvernare care să garanteze drepturile fundamentale pentru întreaga populaţie, indiferent de gen, convingeri politice sau religioase.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de

coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fi ecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii ofi ciale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, inginerului sudez Alfred Nobel (1833–1896), inventatorul dinamitei.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833–1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

(http://www.gandul.info/international/nobel-2015-scriitoarea-svetlana-alexievich-a-primit-premiul-nobel-pentru-literatura-14812260; http://www.cotidianul.ro/premiul-nobel-pentru-pace-2015-269426/)


CROATICA

93

Lecț

ia 1

1o. Nu spui nimic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .p. Nu înţeleg. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .r. Cine hotărăşte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .s. Câte ore dormiţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ş. Vorbeşte româneşte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .t. Vorbesc englezeşte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ţ. Ce citeşti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .u. Unde eşti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .v. Ce ai? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x. Domnul Georgescu are maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .z. Ion bea ţuică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Completaţi cu dative: Egészítsétek ki részeshatározó esetű alakokkal!

(Ion) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îi place ţuica.(Maria) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nu-i place ţuica.(Eu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îmi plac merele.(Tu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îţi plac strugurii.(El) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îi place Clujul.(Ea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . îi place Timişoara.(Noi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ne place sportul.(Voi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vă place limba spaniolă.(Ei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . le plac fetele.(Ele) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . le plac magazinele.

6. Completaţi cu adjective: Egészítsétek ki melléknevekkel!

a. Merele sunt mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât perele.b. Ion este mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât Radu.c. Supa a fost mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât felul doi.d. Lecţia a 11-a a fost mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . decât lecţia a 10-a.


CROATICA

94

77:3088:3099:301010:301111:301212:301313:301414:301515:301616:301717:301818:301919:302020:3021

77:3088:3099:301010:301111:301212:301313:301414:301515:301616:301717:301818:301919:302020:3021

Important Important: dentist, bibliotecă

MAI

– M

ájus

22LUNIHé�ő 23MARȚI

Kedd

Cursuri

Pizzerie. Alma

Internet

Bunica

Dentist

Cursuri

Bibliotecă

Lecț

ia 1

2 LECȚIA A DOUĂSPREZECEA

Ce ai făcut ieri?Ce ai de făcut mâine?

Agenda lui Radu


CROATICA

95

Lecț

ia 1


a. Ce scrie în agenda lui Radu? Mit jelez Radu határidőnaplója?

Ce a făcut luni? Ce are de făcut marţi?Luni dimineaţa la 8 a avut cursuri până la ora 12. La 12,30 a mâncat cu Alma la o pizzerie. De la 14 la 15 a navigat pe Internet, iar la ora 4 după-masa a fost la bunica.

Marţi, are de mers la dentist la ora 8. Apoi, de la 10 la 13 are cursuri. După-masă, de la două (14.00) la opt (20.00) merge la bibliotecă unde are de citit ceva pentru miercuri.

b.Ce are important de făcut marţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Ce a avut important de făcut luni? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

A. Timpul Az idő

15 iunie 16 iunie 17 iunie 18 iunie 19 iunie 20 iunie

alaltăieri ieri azi mâine poimâine răspoimâine


CROATICA

96

Lecț

ia 1

2 Lexic. Expresiilucrare (f) = dolgozat -ă-ia trebui (imps.) = kell(trebuie)a explica (φ) = magyaráza traduce = lefordíta corecta (ez) = (ki)javítlecţie (f) = lecke -ide obicei = szokás szerintordonat, -ă, -i, -e = rendszeretőîn fi ecare zi = minden napbileţel, -e (n) = jegyzetpapír, cédulaa doua zi = másnapşi = is, szinténcumpărături (f. pl.) = vásárlása fotocopia (ez) = fénymásolcurs, -uri (n) = előadása face curăţenie = takarítpiaţă (f) = piac -e-etelemea (f) = sózott túró, sajtceapă, cepe (f) = vöröshagymateatru (n) = színház -ea ţine minte = megjegyez

– Ce ai de făcut mâine?

• Am de învăţat.

• Am de scris scrisori.

• Am de făcut cumpărături.

• Am de citit ceva.

• Am de terminat o lucrare.

• Am de căutat ceva pe Internet.

• Am de răspuns la un mesaj e-mail.

• N-am nimic de făcut.

• N-am nimic important de făcut.

• Am ceva foarte important de făcut.

• Am de făcut ceva foarte important.


CROATICA

97

Lecț

ia 1

22. Ioana e ordonată: scrie în fi ecare zi pe un bileţel ce are de făcut a doua zi. Are şi o listă de cumpărături:

Joi– de răspuns la scrisori– de fotocopiat cursul

de germană – de făcut curăţenie

De cumpăratde la piaţă:

ardei, telemea, ceapăde la farmacie:

aspirinăde la agenţia teatrală:

bilete de teatru

a. Spuneţi ce are de făcut joi?b. Citiţi ce are de cumpărat?c. Eşti şi tu ordonat? Ai listă cu ce trebuie să faci şi să cumperi?d. Cum faci când ai de ţinut minte ceva?

B. Modul supin A szupinum

a avea de + Participiu = „kell”, „szükséges” + főnévi igenév

a avea (nekem van)de elöljárószó

befejezett melléknévi igenév = tanulnivalóm van …

a învăţa

am de învăţatai de învăţatare de învăţatavem de învăţataveţi de învăţatau de învăţat

Comparaţi:Hasonlítsátok össze!

am făcutai făcuta făcutam făcutaţi făcutau făcut

am de făcutai de făcutare de făcutavem de făcutaveţi de făcutau de făcut

(= perfect compus)összetett befejezett múlt

(= trebuie să factrebuie să faci …)


CROATICA

98

Lecț

ia 1

2 – Aveţi de întrebat ceva?

• Când încep lecţia, profesorii întreabă de obicei:

„Ce am învăţat ieri?“

• Când termină lecţia, spun:

„Pentru mâine aveţi de învăţat …“

• Profesorii mai spun sau mai întreabă:

„Aţi înţeles?“

„Ce înseamnă …?“

„Cum traducem …?“

„Cum zicem în limba română …?“

„Repetaţi, vă rog!“

„Citiţi încă o dată!“

„Ascultaţi!“

„Atenţie, vă rog!“

„Facem exerciţiul 10.“

„Facem pauză …“

etc.

Lexic. ExpresiiCe înseamnă? = Mit jelent?a traduce = lefordíta zice = monda repeta (φ) = ismételîncă o dată = még egyszera asculta (φ) = meghallgatatenţie (f) = fi gyelemexerciţiu (n) = feladat, gyakorlat -ia zbura (φ) = repül(zbor)timp, -uri (n) = idő


CROATICA

99

Lecț

ia 1

23. Repetaţi după model: Ismételjetek az alábbi példa alapján!

Ieri am învăţat lecţia 11.Pentru mâine avem de învăţat lecţia 12.

învăţat corectat citit terminat explicat făcut tradus

4. Răspundeţi la întrebări: Válaszoljatok a kérdésekre!

a. Ce ai de citit pentru mâine?b. Ce aveţi de învăţat pentru mâine?c. Ce ai de scris pentru mâine?d. Ce aveţi de cumpărat de la piaţă?e. Aveţi de întrebat ceva?

f. Unde aveţi de mers?g. Ce aveţi de discutat?h. Aveţi ceva de comentat?i. Nu e nimic de râs! E de plâns!

C. Cum zicem? = Cum se zice? = Hogyan mondjuk?

5. Transformaţi: Alakítsátok át!

Cum se zice? = Cum zicem?Cum se spune? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se scrie? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se traduce = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se citeşte = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se face? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se cere? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se întreabă? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se răspunde? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cum se salută? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Întrebaţi profesorul: Kérdezzetek a tanártól!

a. Ce avem de învăţat pentru mâine?b. Ce avem de scris pentru mâine?

c. Ce avem de tradus?d. Ce verbe avem de conjugat? La ce timpuri?


CROATICA

100

Lecț

ia 1

3 LECȚIA A TREISPREZECEA

– Ce îţi trebuie de la magazin?

• Îmi trebuie pâine.

• Îmi trebuie lapte.

• Îmi trebuie zahăr.

• Îmi trebuie făină.

• Nu-mi trebuie nimic.

Lexic. Expresiia-i trebui = kell valami(îmi trebuie)magazin, -e (n) = bolt, üzleta avea nevoie de = szüksége van valamirepâine (f) = kenyér -ilapte (m) = tejzahăr (n) = cukorfăină (f) = lisztvedere (f) = képeslap -ihârtie (f) = papír -icaiet, -e (n) = füzethartă, (f) = térkép -ă-ţighid, -uri (n) = útikönyvconversaţie (f) = beszélgetés -isportiv, -ă, -i, e = sportolómai multe lucruri = több dologrucsac, -i (m) = hátizsákhanorac, -e (n) = viharkabátlanternă (f) = elemlámpa, zseblámpaslip, -uri (n) = fürdőnadrágbaie (f) = fürdő, fürdésmezel, -uri (n) = felvágottlactate (f.pl.) = tejtermékekunt (n) = vajfl oare (f) = virág -oriartizanat, -e (n) = népműveszeti bolttradiţional, -ă, -i, -e = hagyományos


CROATICA

101

Lecț

ia 1

3A. a-i trebui = a avea nevoie de = szüksége van valamire

Indicativ prezent

(Mie) îmi trebuie o carte(Ţie) îţi trebuie o carte(Lui/Ei) îi trebuie o carte(Nouă) ne trebuie o carte(Vouă) vă trebuie o carte(Lor) le trebuie o carte

======

(Eu) am nevoie de o carte(Tu) ai nevoie de o carte(El/Ea) are nevoie de o carte(Noi) avem nevoie de o carte(Voi) aveţi nevoie de o carte(Ei/Ele) au nevoie de o carte

1.

– Ce-ţi trebuie de la librărie?– Nişte caiete.

nişte

nişte caiete nişte dischete este articol nehotărât pentru plurala határozatlan névelő többes száma

nişte cărţi nişte vederihârtie hârtie de scriso hartă un stickun ghid de conversaţie

2.

Corina: – Ce îţi trebuie de la magazinul sportiv?Dan: – Îmi trebuie mai multe lucruri.Lui Dan îi trebuie mai multe lucruri.

o cască de bicicletă o lanternăun rucsac un slip de baieun hanorac o cască de baie

3.

– Ce vă trebuie de la magazinulalimentar?

– Ne trebuie mezeluri.Lor le trebuie mezeluri.

de la magazinul alimentar / mezeluri

a-i trebui + subst./pron.főnév/névmás

= kell valakinek valami

a trebui să + verb= kell + ige

de la lactate / untde la fl orărie / nişte fl ori frumoasede la artizanat / ceva tradiţional


CROATICA

102

Lecț

ia 1

3 Vreau să gătesc ceva

– Vreau să fac mămăligă.– Ai tot ce îţi trebuie?– Nu-mi trebuie decât mălai… Am destul.– Cum se face?– Fierbi apă, pui mălai şi sare şi amesteci 10 minute.– Nu mai trebuie nimic?– Se serveşte ca garnitură, sau cu brânză şi smântână.

ÎntrebăriKérdések

1. Cum se face un ceai?2. Cum se face o supă?3. Ce îţi trebuie pentru sarmale?4. Cum se fac cartofi i prăjiţi?

Lexic. Expresiimămăligă (f) = puliszkamălai (n) = kukoricalisztdestul, destulă, destui, = elegendő, destule eléga fi erbe = fő, felforra pune = teszsare = sóa amesteca (φ) = összekevergarnitură (f) = köret -ibrânză, brânzeturi (f) = túró- és sajtféléksmântână (f) = tejfölsarma, -le (f) = töltött káposztadicţionar, -e (n) = szótárgimnastică (f) = torna


CROATICA

103

Lecț

ia 1

34. Transformaţi cu verbele a trebui sau a-i trebui: Alakítsátok át a mondatokat az „a trebui“ vagy az „ a-i trebui“ igék megfelelő alakjaival!

a. Am nevoie de dicţionar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Radu n-are nevoie de nimic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. De ce ai nevoie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Ce ai de făcut? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. N-am de făcut nimic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Ai de învăţat ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

B. nu … decât … = numai = nem … csak … = csak, csakis

5.a. Nu mănânc decât dimineaţa. = Mănânc numai dimineaţa. . . . . . . . . . . .b. Nu gătesc decât acasă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Nu fac decât gimnastică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Nu-mi trebuie decât 10 minute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Nu se vede decât ea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

C. a pune se conjugă ca a spune. La fel compuşii:Az a pune-t úgy ragozzuk, mint az a spune-t. Hasonlóan az összetett kifejezéseket is:

a compunea transpunea repune…

a spune a pune Tot aşa: a ţine a rămâne şi a venispun pun Hasonlóképpen: ţin rămân vinspui pui ţii rămâi viispune pune ţine rămâne vinespunem punem ţinem rămânem venimspuneţi puneţi ţineţi rămâneţi veniţispun pun ţin rămân vin

a compune a reţine a revenia transpune a deţine a devenia repune a proveni a preveni


CROATICA

104

Lecț

ia 1

3 ConversaţiiTársalgás

I. La pâine

– Spuneţi-mi, vă rog, e proaspătă pâinea?– Franzela e mai proaspătă.– Atunci o franzelă, vă rog. Şi două cornuri … Cât plătesc?– Franzela 1,2 lei, cornurile 80 de bani, în total 2 lei. Mai doriţi ceva?– Nu. Poftiţi 5 lei.– N-aveţi mărunt?– Îmi pare rău. N-am.

Lexic. Expresiiproaspăt, -ă, proaspeţi, proaspete = frissfranzelă (f) = francia kenyér, -e zsúrkenyércorn, -uri (m) = kifl icovrig, -i (m) = perecchifl ă (f) = zsömle -emare, mari = nagymic, -ă, -i = kicsidulce, dulci = édesmărunt, -ă, -i, -e = aprólung, -ă, -i = hosszúlarg, -ă, -i = szélestare, tari = keményverde, verzi = zöldvânzător, -i (m) = eladócumpărător, -i (m) = vásárló


CROATICA

105

Lecț

ia 1

36.

Vânzătorul: – Ce luaţi?Cumpărătorul: – O pâine.

o pâine 4 covrigio franzelă două chifl e3 cornuri o pizza

7. Cornurile sunt mai proaspete decât covrigii.

proaspete miciieftine bunescumpe dulcimari tari

D. Adjective cu 3 forme A háromalakú melléknevek

m.sg. f.sg. pl.mic mică micilung lungă lungilarg largă largi

E. Adjective cu 2 forme A kétalakú melléknevek

sg. pl. m.sg f.sg. pl. vechi veche vechimare mari

tare tari verde verzidulce dulci

F. Adjective cu o formă Az egyalakú melléknevek

bej, bordo, crem, gri, maro, mov, roz


CROATICA

106

Lecț

ia 1

3 Lexic. Expresiiconservă (f) = konzerv -epeşte (m) = hal -icutie (f) = doboz -ibiscuit (m) = keksz -ţisticlă (f) = üveg, palack -eborcan, -e (n) = befőttesüveggram, -e (n) = grammvită (f) = szarvasmarha -eporc, -i (m) = disznó, sertéspasăre (f) = szárnyas, baromfi -ă -ipui, pui (m) = csirkecârnat (m) = kolbász -ţişuncă (f) = sonka -iraion (n) = részleg, osztály -oane (áruházban)bucătărie (f) = konyha -iîntâi = előbb, előszörmarfă (f) = áru

II. Cât trebuie să plătesc?

– Vă rog să-mi daţi o con servă de peşte.– Poftiţi.– Cât trebuie să plătesc?– Doi lei şaptezeci.

o conservă de peşte / 2,70 lei o cutie de biscuiţi / 1,50 lei o sticlă de vin / 7,70 leiun borcan cu compot / 1,60 leiun kilogram de telemea / 5,80 leiun litru de lapte / 2,20 lei200 de grame de salam italian / 2,90 lei

III. Mai doriţi ceva?

– Mai doriţi ceva?– Da, nişte carne de vită.– Cât?– Un kilogram.

carne de vită / un kilogramcarne de porc / o jumătate de kgcarne de pasăre / 2 puicârnaţi / 500 de grameşuncă / un sfert de kg


CROATICA

107

Lecț

ia 1

38. Imaginaţi un dialog: Képzeljetek el egy párbeszédet!

a. la raionul de lactateb. la raionul de mezeluric. la raionul de pâined. la tutungeriee. la restaurantf. în bucătărie

9. Completaţi cu formele lui a da sau a lua (vezi pag. 53): Egészítsétek ki az a da vagy a lua igék megfelelő alakjával (lásd az 53. oldalt)!

Când cumpărăm, întâi ……… marfa şi apoi …….. banii.Când vindem, invers: întâi ……… marfa şi apoi …….. banii.

Acum schimbaţi persoana la verbe (eu, tu, el, voi, ei).Változtassátok meg a cselekvő személyét (eu, tu, el, voi, ei) a fenti mondatokban!

10. Citiţi cu dicţionarul: Olvassátok el szótár segítségével!

Bulz

Ingrediente: 350 g. de mălai, 1,5 l. de apă, o lingură rasă de sare, 50 g. de unt, 300 g. de brânză de burdufPreparare: Într-o oală se pune la fi ert apă şi sare. Când clocoteşte, adăugăm mălaiul în ploaie şi amestecăm continuu cu un tel. Se lasă la foc potrivit, amestecând până când mămăliga s-a îngroşat. Se lasă să se răcească. Pe un blat de lemn uns cu unt punem 3 linguri de mămăligă, întindem rotund cu lingura unsă şi punem în mijloc brânză. Ungem mâinile cu unt şi formăm bulgări (bulz). Ungem bulgării cu unt şi îi punem într-o tigaie de tefl on. Se frig 5 minute pe fi ecare parte până se rumenesc. Se servesc calzi cu smântână.


CROATICA

108

Lecț

ia 1

4 LECȚIA A PAISPREZECEA

Ce facem la poştă?

• Trimitem scrisori.

• Trimitem vederi.

• Expediem telegrame sau faxuri.

• Expediem şi primim pachete.

• Telefonăm.

Lexic. Expresiipoştă (f) = posta a trimite = elküld, külda expedia (ez) = feladverişor, -i (m) = unokafi vérnepot (m) = unoka -ţitelegramă (f) = távirat -efax, -uri (n) = faxa primi (esc) = (meg)kapa telefona (ez) = telefonála studia (ez) = tanula fotografi a (ez) = fényképez


CROATICA

109

Lecț

ia 1

4A. Dativul A részeshatározó eset

Általában a „közléssel” kapcsolatos igék részeshatározót vonzanak, amely a cui? (kinek?) kérdésre felel.

1.

– Cui telefonezi?– Unui prieten.

unui prietenunui colegunui verişorunui băiatunui nepot

2.

– Scrii unui prieten?– Nu, unei prietene.

unui prietenunei prieteneunui colegunei colegeunui verişorunei verişoareunui băiatunei feteunui nepotunei nepoate

Substantivul la dativ A főnév részeshatározó esetben

N un prieten nişte prieteniD unui prieten unor prieteni

N o prietenă nişte prieteneD unei prietene unor prietene

formă de plural, sens de singular!többes számú alak, egyes számú jelentés

N prietenul prieteniiD prietenului prietenilor

N prietena prieteneleD prietenei prietenelor

formă de pl. + itöbbes számú alak + i

Excepţie: -ie -i familie g familieiKivétel:

3. Puneţi propoziţiile de la exerciţiul 2 la plural. Tegyétek a 2. feladat mondatait többes számba!

B. Verbele a scrie a expedia (ez)

La fel se conjugă: a studiaHasonlóképpenragozzuk: a fotografi a

scriuscriiscriescriemscrieţiscriu

expediezexpedieziexpediazăexpediemexpediaţiexpediază


CROATICA

110

Lecț

ia 1

4 Trebuie să merg la poştă

(Eu) Trebuie să merg la poştă să cumpăr hârtie de scris, plic şi timbre. Vreau să scriu familiei, acasă. Am de trimis şi câteva vederi în străinătate, unde am mulţi prieteni. Mai mult cores-pondez însă prin e-mail. E mult mai rapid!

Temă:Feladat:

Transformaţi textul folosind persoana I pl. (noi).Alakítsátok át a szöveget többes szám első személyt használva!

Lexic. Expresiimeu, mea, mei, mele = enyém unchi, unchi (m) = nagybácsicumnat (m) = sógor -ţif iu (m) = fi a valakinek -ia da telefon = telefonálfi ică (f) = lánya valakinek -esoră, surori (f) = lánytestvérla ţară = vidékenrudă (f) = rokon -edes = gyakranacum o săptămână = egy hetetată (m) = apa -ţi


CROATICA

111

Lecț

ia 1

44.

– Ai scris cuiva?– Fratelui meu de la Iaşi.

N cine? cineva D cui? cuiva

fratelui meuverişorului meu

Alanyeset (N) ki? valaki Részeshatározó eset (D) kinek? valakinek

unchiului meunepotului meucumnatului meufi ului meu

5. Transformaţi ex. 4 la plural. Tegyétek többes számba a 4. feladat mondatait!

6.

– Pot să dau un telefon?– Cui?– Colegelor mele de cameră.

7. Transformaţi ex. 6 la singular.

Alakítsátok át egyes számba a 6. feladat mondatait!

colegelor mele de cameră g colegei mele de camerăfi icelor mele, acasă g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .surorilor mele, la ţară g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .nepoatelor mele, în sat g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .unor rude, la Cluj g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

C. Pronumele personal la dativ: A személyes névmás alakjai részeshatározó esetben:

N eu tu el, ea noi voi ei, ele

D îmi îţi îi ne vă le + vb. Prezent

mi- ţi- i- ne- v- le- + vb. Perf. compus

8. Radu îmi scrie des.

îmi; îţi; îi; ne; vă; le.

9. Radu mi-a scris acum o săptămână.

mi-; ţi-; ne-; v-; le-.


CROATICA

112

Lecț

ia 1

4 La ghişeu

Maria: Vă rog să-mi daţi un plic cu hârtie de scris şi timbre.

Funcţionara: Ce fel? De 80 de bani?Maria: Nu, nu vreau o scrisoare

simplă.Funcţionara: Vreţi recoman dată?Maria: Nu. E urgent. Vreau să fi e par

avion.Funcţionara: Poftiţi timbrele şi pli-

cul.Maria: Vă mai rog trei vederi cu tim-

bre pentru străinătate. Cât trebuie să vă plătesc?

Funcţionara: Un moment… pli cul şi timbrele, 1,7 lei, vederile timbra-te, 5,6, în total, 7,3 lei. Aveţi bani po triviţi?

Maria: Cred că am… Ba nu… Vă dau 10.

Funcţionara: Poftiţi restul. Mulţu-mesc.

Maria: Era să uit… Şi o cartelă tele-fonică, vă rog. De 30 de lei.

Funcţionara: Poftiţi.

Lexic. Expresiighişeu (n) = pénztár(ablak) -efuncţionar, -i (m) = alkalmazott, tisztviselőfuncţionară (f) = alkalmazott (nő) -eCe fel de? = Milyen (fajta…)?simplu, -ă, -i, -e = egyszerűscrisoare (f) = levél -o -irecomandat, -ă, -i, -e = ajánlotturgent, -ă, -i, -e = sürgősstrăin, -ă, -i, -e = külföldiîn străinătate (f) = külföldöna timbra (ez) = felbélyegezîn total = összesen bani potriviţi = pontos összeg, aprópénza crede = hiszconvorbire (f) = (telefon)beszélgetés -itelefonic, -ă, -i, -e = telefonosinterurban, -ă, i, -e = távolsági (telefonhívás)felicitare (f) = üdvözlőlap -ă -iera să uit = majdnem elfelejtettem


CROATICA

113

Lecț

ia 1

410. Radu îmi poate scrie când vrea. îţi îi ne vă le

11.

– Ce fel de scrisoare doriţi?– Simplă.

scrisoare / simplă scrisoare / recomandată scrisoare / par avion scrisoare / prioripost convorbire telefonică / interurbană convorbire / internaţională timbre / de 8 lei vederi / din Bucureşti felicitare / de iarnă felicitare / de Paşti

C. Verbul A FI la conjunctiv: A létige kötőmódban: vreau vrei vrea vrem vreţi vor

să f iusă f iisă f iesă f imsă f iţisă f ie

12. Conversaţie: Társalgás:

a. Ce vrei să f ii? De ce?b. Ce nu vrei să f ii? De ce?


CROATICA

114

Lecț

ia 1

5 LECȚIA A CINCISPREZECEA

Când poţi să-mi telefonezi?

• La (ora) 3.

• Pe la ora 3.

• Deseară.

• Mâine seară.

• Poimâine.

• Peste câteva zile.

• Săptămâna viitoare.

• Săptămâna care vine.

Lexic. Expresiipe la… = …körüldeseară = ma estepoimâine = holnaputánpeste câteva zile = néhány nap múlvaviitor, viitoare, viitori, viitoare = következő, jövőatunci = akkor


CROATICA

115

Lecț

ia 1

51.

– Când vine Radu?– La ora 4.– Mircea nu poate să vină atunci.

A. Modul indicativ Modul conjunctiv A kijelentő mód A kötőmód

a veni vin pot să vin vii poţi să vii

vine poate să vină venim putem să venim veniţi puteţi să veniţi

vin pot să vină

Reguli de transformare:Átalakítási szabályok:

I. -ă g -e El discută.

(ea)-ă g (e)-e El pleacă.

El telefonează.

(a)-ă g (e)-e El învaţă.

(ă)-ă g (e)-e Ea cumpără.

II. -e g -ă El vine.

(e)-e g (ea)-ă El merge.

El vorbeşte.

(e)-e g (a)-ă Ea iese.

Persoana a III-a indicativ şi persoana a III-a conjunctiv nu sunt identice.A kijelentő mód és a kötőmód harmadik személyű igéinek az alakjai nem azonosak.

El vrea să discute.Ei vor să discute.El vrea să plece.Ei vor să plece.El vrea să telefoneze.Ei vor să telefoneze.El vrea să înveţe.Ei vor să înveţe.Ea vrea să cumpere.Ele vor să cumpere.El vrea să vină.Ei vor să vină.El vrea să meargă.Ei vor să meargă.El vrea să vorbească.Ei vor să vorbească.Ea vrea să iasă.Ei vor să iasă.


CROATICA

116

Lecț

ia 1

5 Reveniţi mai târziu, vă rog!

– Alo?– Alo? Bună seara. Radu Socaciu la telefon. Doresc să vorbesc cu Anca.– Nu-i acasă. Reveniţi mai târziu, vă rog.– Pe la ce oră?– Pe la 9 va fi acasă.– Vă mulţumesc. Am să sun din nou la 9… Bună seara.– Bună seara.

Răspundeţi:Válaszoljatok!

a. Cine telefonează? Cui?b. De ce trebuie să revină Radu?c. Când va fi acasă Anca?d. Anca are telefon mobil?

Lexictelefon (n) = telefon -oa-etelefon mobil = mobiltelefon(celular)a reveni (φ) = visszahív, újrahív(revin)târziu = későna suna (φ) = (fel)hív (telefonon)a comunica (φ) = közölveste (f) = hír -şti

Sinonimea telefona (ez) = a da telefon = a suna (φ)


CROATICA

117

Lecț

ia 1

5B. Timpul viitor se formează astfel:A jövő időt így képezzük:

Viitor „popular“ Viitor „literar“Köznyelvi jövő „Irodalmi” jövő

=am să vin = o să vin ai să vii o să viiare să vină o să vinăavem să venim o să venimaveţi să veniţi o să veniţiau să vină o să vină

voi venivei veniva venivom veniveţi venivor veni

a avea + Conjunctiv sau o + Conjunctiv a voi + Infi nitiv

2. Conjugaţi la viitor verbele: Ragozzátok jövő időben az igéket!

a fuma (ez); a lucra (ez); a studia (ez); a suna (φ);a termina (φ); a tăcea; a cădea; a vedea; a putea; a merge; a face; a scrie; a citi (esc); a vorbi (esc); a dormi (φ); a ieşi (φ); a hotărî (ăsc); a coborî (φ).

3.

Când poate Radu să-mi telefoneze?Când o să-mi telefoneze?Când îmi va telefona?

să-mi (îmi)să-ţi (îţi)să-i (îi)să nesă văsă le

să + pron. D + verbsă îmi telefoneze(să-mi telefoneze)o să îmi telefoneze(o să-mi telefoneze)

pron. D + verb viitor literarîmi va telefona


CROATICA

118

Lecț

ia 1

5 Sms-uri

a. Sosit cu bine. Toţi sănă toşi. Ghiţă.b. Primit pachetul. Mul ţumesc.

Trimit banii. Sorin.c. Totul bine. Cheltuit toţi banii.

Trimiteţi 400 lei. Ana.

Lexic. Expresiia sosi = megérkeziksănătos, sănătoasă, sănătoşi, sănătoase = egészségesnimeni = senki

Sinonimea sosi (esc) = a ajungea trimite = a expedia (ez)

Temă:Feladat:

Înlocuiți sms-urile a, b şi c cu vederi. Transformați textele.Az a, b és c sms-ekben alakítsátok át a „távirati” stílust köznyelvivé.

a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

119

Lecț

ia 1

54. Transformaţi: Alakítsátok át a mondatokat az alábbi példa alapján:

a. Ea o să-mi telefoneze deseară. g Ea îmi va telefona.b. Ei o să-ţi explice tot. g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. Maria o să vă comunice adresa. g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. Petre o să ne aducă veşti. g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e. O să-i dau banii. g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . f. O să le trimiţi cartea? g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g. N-o să vină nimeni. g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . h. N-o să-ţi dau nimic. g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Infi nitiv Indicativ ConjunctivFőnévi igenév Kijelentő mód Kötőmód

a da : el dă g el vrea să dea ei vor să deaa sta : el stă g el vrea să stea ei vor să steaa lua : el ia g el vrea să ia ei vor să ia a bea : el bea g el vrea să bea ei vor să beaa scrie : el scrie g el vrea să scrie ei vor să scriea şti : el ştie g el vrea să ştie ei vor să ştiea avea : el are g el vrea să aibă ei vor să aibă

C. Formarea cuvintelor A szóképzés

re- = din nou

a telefona a retelefonaa veni a revenia trimite a retrimitea scrie a rescrie

5. Transformaţi după model: Alakítsátok át a példa alapján!

a. Dan a venit ieri la noi şi revine astăzi. Dan a venit ieri la noi şi vine din nou astăzi.b. Radu a telefonat deja şi retelefonează la 8.

c. Am scris un exerciţiu, dar e plin de greşeli. Trebuie să-l rescriu.


CROATICA

120

Lecț

ia 1

6 LECȚIA A ȘAISPREZECEA: RECAPITULARE

Să recapitulăm… conjunctivul!Ismételjük át … a kötőmódot!

1. Completaţi cu forma corectă: Atenţie la model! Egészítsétek ki a megfelelő igealakokkal! A példa segít.

a. Ea trebuie să mănânce, dar nu mănâncă. Ea trebuie să discute cu profesorul, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ea vrea să continue, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ea trebuie să continue, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ea poate să repete, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. El nu trebuie să fumeze, dar fumează. El nu trebuie să lucreze acum, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . El nu trebuie să telefoneze acum, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . El nu trebuie să traverseze acum, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . El nu trebuie să studieze acum, dar studiază. El nu ştie să fotografi eze, dar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

c. Ele trebuie să plece, dar nu pleacă. Ele trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu aşteaptă. Ele trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu întreabă. Ele trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu încearcă.

d. Ei pot să înveţe, dar nu învaţă. Ei trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu învaţă. Ei au timp să înveţe, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ei ştiu să spele, dar nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ei trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , dar nu spală.

e. Ea trebuie să cumpere timbre. Şi cumpără. El vrea să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vederi. Şi cumpără. Ei vor să cumpere felicitări. Şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ele n-au timp să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pâine, dar cumpără ei.


CROATICA

121

Lecț

ia 1

6f. Radu nu poate să răspundă şi răspunde Ion. Andrei nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci spune Dan. Victor nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci zice Gheorghe. Sandu nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci face Liviu. Petre nu poate să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi atunci vine Ştefan.

g. Ion merge, dar vrea şi Maria să meargă. Ion înţelege, dar trebuie şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ion pricepe, dar vrea şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ion crede, dar trebuie şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ion cere, dar poate şi Maria să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

h. Ioana munceşte, dar Ion nu vrea să muncească. Dana citeşte, dar Dan nu doreşte să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sanda vorbeşte, dar lui Sandu nu-i place să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Andreea călătoreşte, dar lui Andrei nu-i place să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mariana plăteşte, deşi nu ea trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Eugenia mulţumeşte, dar Eugen nu ştie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Transformaţi la conjunctiv, folosind verbele: Alakítsátok át a mondatokat az igék kötőmódú alakjaival!

a trebui, a vrea, a putea, a dori, a-i plăcea, a merge, a şti.

a. Sunt student. � Vreau să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Suntem acasă. � Trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Avem răbdare. � Trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Fratele meu face sport. � Fratele meu doreşte să . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Fratele meu învaţă limbi străine. � Fratele meu doreşte să . . . . . . . . . .f. Îi telefonez imediat. � Nu pot să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Părinţii îmi telefonează în fi ecare zi. � Părinţii pot să . . . . . . . . . . . . . .h. Radu vorbeşte franţuzeşte. � Radu ştie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .i. Maria doarme la hotel. � Mariei nu-i place să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .j. Ei beau ceai. � Ei trebuie să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .k. Andrei ştie româneşte. � Andrei vrea să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

122

Lecț

ia 1

6 Să recapitulăm… timpul!Ismételjük át … az igeidőket!

3. Înlocuiţi cuvântul ieri prin: Helyettesítsétek a „ieri“ szót a következőkkel!

alaltăieriacum 10 zileacum două săptămânisăptămâna trecutăasearăazi dimineaţă

– N-ai fost acasă?– Nu. Mi-ai telefonat?– Da. Ieri.

4. Înlocuiţi cuvântul mâine prin: Helyettesítsétek a „mâine“ szót a következőkkel!

poimâinelunimarţijoijoia viitoaresăptămâna viitoarepeste o săptămânădeseară

– Când poţi să vii?– O să vin mâine.

5. Puneţi la viitor literar: Tegyétek irodalmi jövő időbe:

a. O să vin mâine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Am să-ţi scriu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. O să vă scriem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. N-are să ştie nimeni nimic. . . . . . . . . . . .e. O să vedeţi un fi lm bun. . . . . . . . . . . . . .f. Familia Popescu o să aibă musaf iri deseară.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. N-o să-ţi dau nimic. . . . . . . . . . . . . . . . .h. N-o să-ţi dea nimic. . . . . . . . . . . . . . . . .

Lexic. Expresiia înlocui (esc) = (be)helyettesítalaltăieri = tegnapelőttacum două săptămâni = két hetesăptămâna trecută = a múlt hétenaseară = tegnap estepoimâine = holnaputánjoia viitoare = jövő csütörtökönpeste o săptămână = egy hét múlvade când? = mióta?cât timp? = meddig?pentru cât timp? = mennyi időre?în cât timp? = mennyi idő alatt?


CROATICA

123

Lecț

ia 1

66. Răspundeţi după model: Válaszoljatok a példa alapján!

a. De când înveţi româneşte?De două luni.

b. De când faci sport? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

c. De când aştepţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

d. De când ţi-e rău? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

e. De când ştii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

f. – Cât timp stai în România?– Două luni.

g. Cât timp vei sta la munte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

h. Cât timp vei fi plecat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

i. Cât timp vei sta acasă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

j. – În cât timp termini?– În câteva minute.

k. În cât timp ai terminat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

l. În cât timp vei termina? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Începutul acţiuniiA cselekvés kezdete

= Când ai început să înveţi? Acum două luni.

= Când ai început să faci sport? Acum …

1 oct. 1 dec.

de două luni fac sport= acum două luni am început să

fac sport

Durata acţiuniiA cselekvés időtartama

= Pentru cât timp mergi la munte?Pentru …

= Pentru cât timp pleci?Pentru …

= Pentru cât timp ai venit acasă?Pentru …

Terminarea acţiuniiA cselekvés vége

25 aug. 5 sept.

peste zece zile


CROATICA

124

Lecț

ia 1

6 m. – Când termini?

= Peste cât timp termini?

– În 5 septembrie

= Peste zece zile.n. – Când vii?

– La Crăciun.o. – Când pleci în vacanţă?

– …

Citiţi acum două snoave*:Olvassatok el két adomát!

Părţi egale

Un jandarm vede un moş că trece cu o sticlă în mână.– Ce ai în mână?– O sticlă.– Şi ce-i în sticlă?– Vin.– Pentru cine?– Jumătate pentru mine, jumătate pentru baba mea.– Dă-mi mie jumătatea babei dumitale.– Nu se poate, domnule jandarm, partea babei e la fund…

* Snoava este o scurtă anecdotă populară. Az adoma egy rövid népi anekdota.

Lexic. Expresiiparte (f) = rész -ă-ţiegal, -ă, -i, -e = egyenlőom, oameni (m) = embermoş, -i (m) = idős embera trece = átmegy, áthaladmână, mâini (f) = kézbabă (f) = idős asszony -ela fund = a fenekén, az alján

Sinonimemoş (m) = bătrân (m)babă (f) = bătrână (f)se poate = e posibila zice = a spune


CROATICA

125

Lecț

ia 1

6Lexic. Expresiitare = hangosana auzi (φ) = hall(aud)încet = halkanovăz = zabaşa = így; úgy; ilyensecret, -e (n) = titokţăran, -i (m) = paraszt car, -e (n) = szekérplin, -ă, -i, -e = telesac, -i (m) = zsáka trage = húzcal, cai (m) = lóslab, -ă, -i, -e = soványobosit, -ă, -i, -e = fáradtdrum, -uri (n) = útureche (f) = fül -işi mai aproape = még közelebb

Secret

Un ţăran, cu un car plin cu saci, tras de nişte cai slabi şi obosiţi de drum, ajunge la piaţă.– Ce-ai în saci? întreabă cineva.Ţăranul vine mai aproape şi-i spune ceva la ureche.– Mai tare, că n-aud, zice omul.Ţăranul vine şi mai aproape şi-i spune tot încet:– Am ovăz, domnule!– Şi de ce spui aşa încet?– Ca să nu m-audă caii.

Antonimeplin, -ă, -i, -e ≠ gol, goală, goi, goaleslab, -ă, -i, -e ≠ gras, -ă, -i, -eîncet ≠ repedeîncet ≠ tare


CROATICA

126

Lecț

ia 1

7 LECȚIA A ȘAPTESPREZECEA

Ce vrei să-ţi cumperi?

• Vreau să-mi cumpăr pantofi .• Vreau să-mi cumpăr haine.• Nu vreau să-mi cumpăr nimic.

Trăiesc pe picior mare!

Când îmi trebuie ceva, merg să fac cumpărături: haine îmi cumpăr de la confecţii, dar încălţăminte trebuie să-mi fac la comandă pentru că am un picior destul de mare. Port numărul 45 şi nu-mi găsesc pantofi pe măsură.Toată lumea îmi spune că „trăiesc pe picior mare“!

Lexic. Expresiipantof, -i (m) = cipőhaină (f) = ruha -econfecţie (f) = készruha, konfekció -iîncălţăminte (f) = lábbeli, cipőpicior (n) = láb -oa-edestul de mare = elég nagya purta (port) = hordnumăr (n) = szám; méret -e-emăsură (f) = méret -ilume (f) = az emberek -i (mindenki)a trăi (esc) = éla (-şi) cumpăra (φ) = (magának) vásárola (-şi) face = (magának) csináltata (-şi) găsi (esc) = (magának) talála (-şi) lua = (magának) vesz (îmi iau)a (-şi) dori (esc) = (magának) kíván


CROATICA

127

Lecț

ia 1

7A. Pronumele personal în D şi pronumele refl exiv în D nu au toate formele identice. Comparaţi:

A személyes és a visszaható névmás részeshatározó esetű alakjai nem minden személyben azonosak. Hasonlítsátok össze őket!

III I III I I I

(El) Mi- a cumpărat ceva. (Eu) Mi- am cumpărat ceva. $ $ $ mie ≠ el mie = eu $ $pron. pers. pron. refl .

îmiîţiîinevăle

îmiîţiîşinevăîşi

1. Citiţi: Olvassátok el! a-şi cumpăra (ceva)

(eu)(tu) (el, ea)(noi) (voi)(ei, ele)

îmi cumpăr o pălărieîţi cumperi o pălărieîşi cumpără o pălăriene cumpărăm pălăriivă cumpăraţi pălăriiîşi cumpără pălării

2. Puneţi la perfect compus, viitor şi conjunctiv, dacă e posibil: Amennyiben lehetséges, tegyétek az alábbi mondatokat összetett múlt időbe, jövő időbe és kötőmódba!

a. Îmi cumpăr o rochie. ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b. Îmi iau un palton. ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. Îmi doresc o maşină. ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. Nu-mi doresc nimic. ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

128

Lecț

ia 1

7 Nu haina face pe om!

În limba română se spune:

• hainăNu haina face pe om!Îşi dă şi haina de pe el!

• cămaşăI-a luat şi cămaşa de pe el.N-are pe unde să scoată cămaşa.

• căciulăLa aşa cap, aşa căciulă.E cu musca pe căciulă.Asta-i altă căciulă.

• cojocAm ac de cojocul lui!

• papuca fi sub papuca da papucii cuiva

• cizmăProst ca o cizmă.

• mănuşăa arunca mănuşaa ridica mănuşaa se purta cu mănuşi cu cineva

Lexic. Expresiia-şi aminti (esc), a-şi aduce aminte(îmi amintesc) = emlékezik(îmi aduc aminte)a-şi imagina (ez), a-şi închipui (φ)(îmi imaginez) = elképzel(îmi închipui)cămaşă (f) = ing -ăşia scoate (scot) = kiveszcap, capete (n) = fejcăciulă (f) = sapka -imuscă (f) = légy -ştestăpân, -i (m) = gazda(pentru) că = mertgură (f) = száj -ifustă (f) = szoknya -evânător, -i (m) = vadászpantalon, -i (m) = nadrágcojoc (n) = szűr -oa-eac, -e (n) = tűcizmă (f) = csizma -eprost, proastă, proşti, proaste = balga, tudatlanmănuşă (f) = kesztyű -ia arunca (φ) = doba ridica (φ) = felvesza se purta (φ) = viselkedik(mă port)a pierde = elveszítvreme (f) = idő -urifular, -e (n) = sáltemă (f) = feladat -eAntonime

a pierde ≠ a găsi (esc)a arunca (φ) ≠ a ridica (φ)prost, -ă, -i, -e ≠ inteligent, -ă, -i, -e


CROATICA

129

Lecț

ia 1

7B. Verbe ca: a-şi aminti(esc), a-şi aduce aminte,Az olyan igéket, mint: a-şi imagina(ez), a-şi închipui (φ) …

„se conjugă“ cu pronume refl exiv în cazul D. Încercaţi singuri!Részeshatározó esetben álló visszaható névmással ragozzuk. Próbáljatok önállóan dolgozni!

3. Puneţi la perfect compus: Tegyétek az igéket befejezett összetett múlt időbe!

a. Nu-mi amintesc nimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Ce-ţi închipui, că plec? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Nu ne cumpărăm nimic de aici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Nu vă amintiţi de Ion? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Maria nu-şi aduce aminte de voi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Ei nu-şi imaginează ce frumos e aici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Cum vă închipuiţi România? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

C. Pronumele (personale sau refl exive) în dativ au uneori sens posesiv.A részeshatározó esetű névmásoknak (személyes vagy visszaható) néha birtokos jelen-tésük, tartalmuk van.

(refl .) Îşi dă şi haina de pe el. (= haina lui)(pers.) I-a luat şi cămaşa de pe el. (= cămaşa lui)

D. Adjectivul posesiv are formele: A birtokos névmás alakjai:

fratelesorafraţiisurorile

meu tău său nostru vostru lormea ta sa noastră voastră lormei tăi săi noştri voştri lormele tale sale noastre voastre lor

$ = fratele lui, sora lui…

luiei fratele ei, sora ei…


CROATICA

130

Lecț

ia 1

7 V-aţi pierdut ceva?

Dacă ne pierdem ceva (un obiect personal), spunem:

• Mi-am pierdut portmoneul Nu mi-am găsit cartela telefonică banii un cercel /cercelul un inel / inelul un colier / colierul

Dacă e ceva defect, rupt, spart, spunem:

• Mi-e defect telefonul = Telefonul meu e defect. (= îmi este defect) frigiderul calculatorul interfonul aragazul WC-ul

• Mi-e defectă soneria (= îmi este defectă) discheta priza tableta

• Mi-s stricate/defecte toate dischetele (= îmi sunt stricate …) toate prizele

• Mi-s rupţi pantalonii! (= îmi sunt rupţi) ciorapii!

Atenţie, însă:Nu vă pierdeţi capul!

Sinonimedefect, -ă, -i, -e = stricat, -ă, -i, -e

Omonimetemă = feladattemă = téma, tárgy


CROATICA

131

Lecț

ia 1


(eu) Îmi spăl cămaşa. = (cămaşa mea)(tu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămaşa. (cămaşa ta)(el) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămaşa (cămaşa sa, cămaşa lui)(noi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămăşile. (cămăşile noastre)(voi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămăşile. (cămăşile voastre)(ei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cămăşile. (cămăşile lor)

5. Explicaţi: Magyarázzátok meg!

a. Îţi spăl cămaşa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Îmi speli cămaşa? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Mi-am pierdut o mănuşă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. V-aţi găsit ochelarii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Maria îşi caută papucii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Maria îmi caută papucii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


a. Îmi place să merg singur prin oraş.b. Îmi fac singur cumpărăturile.c. Nu-mi permit să pierd vremea.d. Îmi place să-mi spăl singură lucrurile.e. Vreau să-mi cumpăr ceva.f. Mi-am pierdut fularul.g. Nu mi-am făcut tema.h. De obicei, când îmi caut ochelarii, sunt . . . . . . . . . . . . . pe nas!

7. Faceţi o compunere pe tema: Írjatok fogalmazást az egyik témakörből!

a. Ţi-ai cumpărat ceva astăzi? Ce? De unde?b. Cine îţi face temele de obicei?


CROATICA

132

Lecț

ia 1

8 LECȚIA A OPTSPREZECEA

Ce aştepţi?

• Aştept un autobuz.

• Aştept autobuzul.

• Aştept să vină Ana.

• Nu aştept nimic.

Pe cine aştepţi?

• Aştept un prieten.

• Îl aştept pe prietenul meu.

• Aştept o prietenă.

• O aştept pe prietena mea.

• Nu aştept pe nimeni.

Lexic. Expresiia aştepta (φ) = vársecretar, -i (m) = titkár secretară (f) = titkárnő -e


CROATICA

133

Lecț

ia 1

8A. Acuzativul. A tárgyeset.

În limba română, acuzativul se foloseşte după verbe ca:A román nyelvben tárgyesetet használunk az alábbi igék után:

a aştepta, a căuta, a găsi, a invita, a chema, a vedea, a ruga, a întreba …

Substantivele nu au formă specială pentru acuzativ. Excepţie: când substan-tivul este o persoană anume (precizată), va fi precedat de pe şi dublat de pronume. (Îl aştept pe Mihai.)A főneveknek nincs kimondottan tárgyesetű alakjuk. Kivétel: ha a főnév egy konkrét személy, akkor megelőzi a pe elöljárószó, és megkettőzi a névmás. (Îl aştept pe Mihai.)

1.– Ce aştepţi?– Autobuzul? El aşteaptă autobuzul.

autobuzul metroultramvaiul troleibuzultaxiul trenul

2.– Aştepţi un prieten?– Nu, o prietenă.

un prieten / o prietenăun băiat / o fatăun bărbat / o femeie

nişte prieteni / nişte prietene

pe

(loc) unde?Am pus cartea pe masă.

(compl. dir.) pe cine?Îl aştept pe Mihai.

3.– Pe cine aştepţi?– Pe Mihai? El îl aşteaptă pe Mihai.

pe Mihai; pe Radu;pe profesorul de română;pe secretar; pe tata; pe fratele său

4.– Aştepţi pe cineva?– Da, pe Irina. El o aşteaptă pe Irina.

pe Irina; pe Rodica;pe profesoara de română;pe secretară; pe mama;pe sora sa.


CROATICA

134

Lecț

ia 1

8 Nu-mi place să aştept…şi totuşi…

X: Aştepţi pe cineva?Y: Aştept pe cineva.X: E… secret?Y: Nu,… e Kati.X: Ah!Y: Mda…X: De când…?Y: De câteva minute.X: Nu te întreb de când o aştepţi, ci

de când o iubeşti…Y: N-o iubesc. Şi nici nu-mi place

să aştept fete sau autobuze.X: Atunci de ce mai stai?Y: Ghici!X: A! Te duce mama ei cu maşina!

Lexic. Expresiitotuşi = mégisde când? = mióta?ci = hanema iubi (esc) = szeretnici = nem, sem; seghici! = találd ki!a duce = visza conduce = vezetatunci = akkorinteres, -e (n) = érdekfes, -uri (n) = fez

Proverb:

Interesul poartă fesul!

Antonimea iubi (esc) ≠ a urî (ăsc)a duce ≠ a aduceinteres (n) ≠ dezinteres (n)


CROATICA

135

Lecț

ia 1

8B. Pronumele personal la acuzativ are formele: A személyes névmás alakjai tárgyesetben:

Pe cine?Maria aşteaptă. Maria a aşteptat. a aşteptat. a aşteptat. a aşteptat -o a aşteptat. a aşteptat. a aşteptat.

măteîlonevăîile

m-te-l-

ne-v-i-le- a aşteptat.

Pe mine.Pe tine.Pe el.Pe ea.Pe noi.Pe voi.Pe ei.Pe ele.

$ forme atone forme tonice hangsúlytalan alakok hangsúlyos alakok

5. Pe mine mă aşteaptă, nu pe Radu.

pe mine / măpe tine / tepe el / îlpe ea / ope noi / nepe voi / văpe ei / îipe ele / le

6. Transformaţi după model: C. Alakítsátok át a mondatokat a példa alapján!

a putea + conjuctiv= a putea + infi nitiv

a. Poţi să mă conduci? ≠ Mă poţi conduce?b. Poţi să mă aştepţi? ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c Poţi să mă cauţi? ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Poţi să mă chemi? ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Nu poţi să mă întrebi? ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Poţi să mă duci cu maşina? ≠ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

136

Lecț

ia 1

8 Puneţi textul în discurs indirect. Folosiţi:Tegyétek a szöveget közvetett beszédbe. Használjátok a következő igéket:

a întreba, a ruga + Aca spune, a zicea răspunde } + Da explica

X îl întreabă pe Y dacă aşteaptăpe cineva. Y îi răspunde că… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Lexicdacă = hacă = hogy


CROATICA

137

Lecț

ia 1


(Ea) mă duce cu maşina ei.(El) mă duce cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(Ele) mă duc cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(Ei) mă duc cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(Eu) te duc cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(Tu) mă duci cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(Noi) îi ducem cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(Voi) le duceţi cu maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Pe cine vă place să duceţicu maşina şi pe cine nu?

9. Puneţi în discurs direct: Tegyétek közvetlen beszédbe!

… Jandarmul l-a întrebat pe moş ce are în mână. Moşul i-a răspuns că are o sticlă. Jandarmul l-a întrebat apoi ce este în sticlă, iar moşul i-a răspuns că e vin. Jandarmul a vrut să ştie pentru cine este vinul, iar moşul i-a explicat că jumătate este pentru el, iar cealaltă jumătate pentru baba lui. Atunci jandar-mul i-a cerut moşului să-i dea lui jumătatea babei, dar moşul i-a zis că nu se poate, pentru că partea babei e la fundul sticlei.

(v. Părţi egale, p. 124.)

C. Numeralul ordinal A sorszámnév

m. f.

întâial doileaal treilea …… al zecelea

întâia douaa treia …… a zecea

Ex.: Am ocupat locul întâi, nu al doilea. Vă rog un bilet clasa întâi, nu a doua.


CROATICA

138

Lecț

ia 1

8 Să călătorim ca… Eugen Ionescu:

Agenţia de voiajFuncţionarul, Clientul, Soţia

C: Bună ziua, domnule. Aş vrea două bilete de tren, unu pentru mine, şi unu pentru soţia mea.

F: Sigur, domnule. Vă pot vinde sute şi sute de bilete de tren. Clasa întâi? Clasa a doua? Cuşete? Sau să vă rezerv două bilete la vagon de dormit?

C: Clasa întâi, da, la vagon de dormit. Vrem să mergem la Cannes, cu expresul de poimâine.

F: A! Pentru Cannes! Ştiţi, în general pot să vă dau bilete, oricâte vreţi, pentru orice direcţie. Dar dacă precizaţi destinaţia, data şi trenul pe care doriţi să-l luaţi, lucrurile se complică.

C: Mă surprinde ce spuneţi, domnule. Doar sunt trenuri destule în Franţa. Este unul şi pentru Cannes. L-am luat chiar eu.

F: Poate că l-aţi luat acum douăzeci sau treizeci de ani, în tinereţe. Eu nu zic că nu sunt trenuri, ci că sunt pline, că nu mai avem locuri.

C: Pot pleca săptămâna viitoare.F: Totul e ocupat.C: Cum se poate? Peste trei săptămâni, atunci…F: Totul e ocupat.C: Peste şase săptămâni.F: Totul e ocupat.

(v. p. 140)


CROATICA

139

Lecț

ia 1

8D. Reluarea complementului direct A tárgy kétszeres kifejezése

Ex. Trenul pe care doriţi să-l luaţi e plin. Femeia pe care o duceţi e soţia dv.? Munţii pe care îi traversaţi sunt Munţii Făgăraş? Locurile pe care le avem sunt la fereastră.

10. Completaţi cu pronumele potrivit: îl, o, îi, le Egészítsétek ki a megfelelő névmással!

a. Care e trenul pe care . . . . . . . . . luăm?b. Care e cabana pe care . . . . . . . . . căutăm?c. Aceasta e domnişoara pe care . . . . . . . . . iubesc.d. Acesta e taxiul pe care . . . . . . . . . aşteptăm.e. Biletele pe care vreau să . . . . . . . . . cumpăr sunt ieftine.f. Oraşele pe care . . . . . . . . . vom vizita sunt Craiova şi Iaşi?g. Pe care struguri . . . . . . . . . doriţi?h. Pe care tren . . . . . . . . . luaţi?

E. tot, toată, toţi, toate + subst. art. hot.

Ex.: tot autocarul toată călătoria toţi călătorii toate biletele

F. Diateza pasivă A szenvedő ige szerkezete, ragozása

verbul a fi + Participiu acordat + de (către)…

Ex.: El este aşteptat de (către) colegi. Ea este aşteptată de colegi. Ei sunt aşteptaţi de colegi. Ele sunt aşteptate de colegi. Toate locurile sunt vândute pe 10 ani înainte. Totul e ocupat.


CROATICA

140

Lecț

ia 1

8 C: Da’ ce? Toată lumea se duce la Nisa?F: Nu neapărat.C: Nu-i nimic. Daţi-mi atunci două bilete pentru Bayonne.F: Totul e ocupat, până anul viitor. Vedeţi, deci, domnule, că nu toată

lumea merge la Nisa.C: Atunci daţi-mi două bilete pentru trenul care merge la Chamonix… F: Nu mai avem locuri până în anul 2027.C: Pentru Strasbourg, atunci…F: Ocupat.C: Pentru Orléans, Lyon, Toulouse, Avignon, Lille…F: Toate locurile sunt vândute pe 10 ani înainte.C: Daţi-mi atunci două bilete de avion.F: Nu mai avem niciun loc pentru niciun avion.C: Atunci pot închiria o maşină, cu sau fără şofer?F: Toate permisele de conducere au fost anulate, pentru a evita

aglomeraţia pe şosele.C: Atunci daţi-mi împrumut doi cai.F: Nu mai avem cai.C: (soţiei sale): Draga mea, vrei să mergem pe jos până la Nisa?S: Sigur, dragă. Când eu voi fi obosită, tu mă vei lua pe umeri. Şi invers.C: Da. Daţi-mi, vă rog, domnule, două bilete de mers pe jos până la Nisa…

(după Eugen Ionescu)


CROATICA

141

Lecț

ia 1

811. Toate locurile sunt vândute.

sunt; au fost; vor fi ; pot fi ; trebuie să fi e.

12. Toate permisele au fost anulate.

toate permisele / anulatetoate biletele / plătitetoţi călătorii / anunţaţitoţi caii / împrumutaţitoate maşinile / închiriate

13. Niciun bilet nu a fost eliberat.Nicio legitimaţie nu a fost eliberată.

. . . . . . . . . . turist nu a fost dezamăgit. . . . . . . . . . . maşină nu a fost închiriată. . . . . . . . . . . şofer nu a fost angajat. . . . . . . . . . . doamnă nu a fost invitată.

14. Completaţi cu un verb potrivit după model: Egészítsétek ki a mondatokat egy megfelelő igével a példa alapján!

a. Pentru a evita aglomeraţia, permisele au fost anulate.b. Pentru . . . . . . . . . . în România, putem lua trenul sau maşina mică, dar

e preferabil cu autocarul.c. Ce tren trebuie să iau pentru . . . . . . . . . . la Constanţa?

15. Puneţi, dacă se poate, la perfect compus, viitor şi conjunctiv: Amennyiben lehetséges, tegyétek az igéket befejezett múlt időbe, jövő időbe és kötő- módba!

a. Sunt aşteptată la ora 5. b. Casa aceasta este bine construită. c. Cartea aceasta este citită de public. d. Ziarele de ieri au fost foarte cerute. e. Sunteţi neinformat!


CROATICA

142

Lecț

ia 1

9 LECȚIA A NOUĂSPREZECEA

• La ce oră te trezeşti dimineaţa?

• Când te scoli din pat?

• Te speli, te piepteni, te îmbraci, şi te încalţi imediat?

• La ce oră te duci la şcoală?

• La ce oră te întorci? La ce oră te culci seara?

Lexic. Expresiia se trezi (esc) = felébred(mă trezesc)a se scula (φ) = felkel(mă scol)a se spăla (φ) = megmosakodik(mă spăl)a se pieptăna (φ) = megfésülködik(mă pieptăn)a se îmbrăca (φ) = felöltözik(mă îmbrac)a se încălţa (φ) = felveszi a cipőt(mă încalţ)a se duce = megy(mă duc)a se aşeza (φ) = leül(mă aşez)a se întoarce = visszamegy(mă întorc)a se culca (φ) = lefekszik(mă culc)a se grăbi (esc) = siet(mă grăbesc)a se gândi (esc) = gondol valamire(mă gândesc)a se consulta (φ) = kikéri valakinek (mă consult) a véleményét

Antonimea se trezi (esc) ≠ a adormi (φ)a se scula (φ) ≠ a se culca (φ)a se îmbrăca (φ) ≠ a se dezbrăca (φ)a se aşeza (φ) ≠ a se ridica (φ)a pleca (φ) ≠ a se întoarce


CROATICA

143

Lecț

ia 1

9A. Pronumele personale în acuzativ şi pronumele refl exive în acuzativ nu au toate formele identice:

A személyes és a visszaható névmás tárgyesetű alakjai nem minden személyben azonosak:

măteîl, onevăîi,le

mătesenevăse

$ $pronume personal pronume refl exivszemélyes névmás visszaható névmás

Comparaţi:Hasonlítsátok össze!

Pe mine mă trezeşte ceasul. (pron. pers. Ac.)Eu mă trezesc singur. (pron. refl . Ac.) a se trezi

eu am trezit o să trezesc voi trezitu ai trezit o să trezeşti vei trezi el, ea a trezit o să trezească va trezinoi am trezit o să trezim e vom trezivoi aţi trezit o să treziţi veţi treziei, ele

mă trezescte trezeştise trezeştene trezimvă treziţise trezesc

m-te-s-ne-v-s- au trezit o să

mătesenevăse trezească

mătesenevăse vor trezi

1. Conjugaţi la prezent, perfect compus şi viitor verbele: Ragozzátok az igéket jelen időben, befejezett, összetett múlt időben és jövő időben’

a se scula, a se spăla, a se pieptăna, a se îmbrăca, a se încălţa, a se aşeza, a se duce, a se întoarce, a se culca.


a. Nu-mi place să mă grăbesc.b. Vreau să mă gândesc puţin.c. Trebuie să mă duc undeva.

d. Am vrut să mă culc, dar n-am putut.e. Doresc să mă consult cu cineva.f. Mă voi aşeza la masa de lângă fereastră.g. O să mă îmbrac pentru teatru.


CROATICA

144

Lecț

ia 1

9 Îmi încep ziua cu o cafea

Dimineaţa mă trezeşte deşteptătorul. Trebuie să sune mai mult şi foarte aproape de mine ca să-l aud. Sunt un mare somnoros.

După ce în sfârşit mă scol, întâi îmi beau cafeaua ca să mă trezesc de tot, mănânc, şi numai după aceea mă duc în baie să mă spăl şi să mă îmbrac.

Când maşina lui tata e stricată şi trebuie să merg pe jos sau cu metroul, întârzii tot deauna. Dar nu îmi mai spune nimeni nimic. S-au plictisit de mine.

S-a plictisit şi directorul!

Temă:Feladat:

Puneţi textul la alte persoane:Változtassátok meg a szövegben a cselekvő személyét!

(el, ea, ei, tu, voi, noi)

Lexic. Expresiideşteptător (n) = ébresztőóra -oa-eca să = azért hogy…somnoros, -ă, -i, -e = álomszuszékdupă ce = miutánîn sfârşit = végül, végreîntâi = előszörde tot = teljesennumai = csakdupă aceea = azutánbaie, băi (f) = fürdőszobastricat, -ă, -i, -e = elromlott, működésképtelena întârzia (i) = késik(întârzii)(în)totdeauna = mindiga (se) cunoaşte = (meg)ismer(cunosc)a se plictisi (esc) = unatkozikdirector, -i (m) = igazgatópunctual, -ă, -i, -e = pontos


CROATICA

145

Lecț

ia 1

9B. după + substantiv, pronume Ex. După mâncare mă culc. főnév, névmás

după ce + verb1 + verb2 După ce mănânc, mă culc.verb1 după aceea verb2 Întâi mănânc şi după aceea mă culc.C. Infi nitivul lung A főnévi igenév hosszú alakja

a mânca mâncare a se închide închiderea pleca plecare a traduce traducerea dicta dictare a veni venirea întreba întrebare a sosi sosirea intra intrare a ieşi ieşirea cădea cădere a (se) pregăti pregătire

înainte de mâncare ≠ după mâncareînainte de cină ≠ după cină


a. Ce faci dimineaţa înainte de plecare?b. Ce fel de cafea bei: neagră sau cu lapte?c. Eşti întotdeauna punctual la şcoală?d. Ce obişnuiţi să faceţi după cină?

D. Verbe cu particularităţi fonetice:Igék egyedi fonetikai sajátosságokkal:

a întârzia (i) a tăia (φ) a sui (φ) a se bâlbâi (φ)întârzii tai sui mă bâlbâiîntârzii tai sui te bâlbâiîntârzie taie suie se bâlbâieîntârziem tăiem suim ne bâlbâimîntârziaţi tăiaţi suiţi vă bâlbâiţiîntârzie taie suie se bâlbâiea se aproia a încuia a turui a cârâi a descuia a hurui a hârâi a înmuia a bubui a mârâi a moţăi


CROATICA

146

Lecț

ia 1

9 Lexic, expresiivreme (f) = időjárásrăcoare (f) = hűvös idő, lehűlésrăcoros, -ă, -i, -e = hűvöscer (n) = égbolta prezenta = bemutat(prezint)nor, -i (m) = felhőînnorare (f) = felhősödés -ăriaccentuat, -ă, -i, -e = fokozott, erőteljessud = délest = keleta cădea = esik(cad)ploaie, ploi (f) = esőlocal, -ă, -i, -e = helyiaversă (f) = zápor -ecelălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte = másikregiune (f) = vidék, táj -ivariabil, -ă, -i, -e = változékonycu totul = teljesenizolat, -ă, -i, -e = elszigetelt, szórványosvânt, -uri (n) = széla sufl a (u) (sufl u) = fújslab = gyengénunii, unele = egyesekintensifi care (f) = élénkülés, erősödés -ărilitoral (n) = tengerparttemperatură (f) = hőmérséklet -imaxim, -ă, -i, -e = maximuma cuprinde = tartalmaz, magába foglal°C = Celsius-fokridicat, -ă, -i, -e = magaszonă (f) = terület -eceaţă, ceţuri (f) = köd

METEO

Joi:

Vremea va fi răcorasă. Cerul va pre-zenta înnorări accentuate în centrul, sudul și estul țării, unde vor cădea ploi locale ce pot avea și caracter de aversă. În celelalte regiuni, cerul va fi variabil, iar ploile cu totul izolate. Vântul va sufl a slab și moderat, cu unele intensificări la munte și pe Litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 °C și 26 °C, cele mai ridicate în vest, iar cele minime, între 6 °C și 16 °C. Dimineața, în zo-nele joase și la munte, vor fi condiții de ceață.

Vineri:

Vrenea va fi răcoroasă. Cerul va fi mai mult noros și, temporar, se vor sem-nala averse de ploaie. Vântul va sufl a slab până la moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 23 °C, iar cea minimă, între 13 °C și 14 °C.


CROATICA

147

Lecț

ia 1

9subst. � adj.

E. nor � noros, noroasă, noroşi, noroase -os

ploaie ploiosceaţă ceţoscald căldurosfrig frigurosger gerosrăcoare răcorosmunte muntosdeal delurosmâl mâlos

F. Verbe meteorologice: Időjárással kapcsolatos igék:

subst. � verb

nor � a (se) înnora în-

senin a (se) însenina seară a (se) însera cald a (se) încălzi

Dar: frig a se face frig noapte a se face noapte ceaţă a se lăsa ceaţa a se ridica ceaţa vară a se face vară iarnă a se face iarnă

Se înnorează.Se înseninează.Se înserează.Se încălzeşte.

Se face frig.Se face noapte.Se lasă ceaţa.Se ridică ceaţaSe face vară.Se face iarnă

Sau: Vin nori, ploi. Plouă. Vine seara/frigul/vara/zăpada. Ninge. Iese soarele, luna… E soare. Ies stelele. Sunt stele. Sunt 7 grade. E frig. Sunt –10 grade. (= E minus 10) E ger. Sunt 32 de grade. E foarte cald. E caniculă.


CROATICA

148

Lecț

ia 1

9 Depinde de vreme…

– Ce vă place să faceţi în fi ecare anotimp?

a. Primăvara, îmi place să mă plimb, să văd cum înverzesc şi înfl oresc pomii, să ascult cânte-cul păsărilor…

b. Vara, îmi place să merg la ştrand, să înot, să stau la soare, să joc fotbal, să merg cu bicicleta, …

c. Toamna, îmi place să stau în grădini, să culeg şi să mănânc fructe…

Lexic, expresiia merge la ştrand = megy a strandraa înota (φ) = úszika juca (φ) = játszik(joc)grădină (f) = kert -ia culege = szeda ninge (imps.) = havazik(ninge)a merge la săniuş = szánkózika patina (ez) = korcsolyázika schia (ez) = síelom, oameni (m) = emberom de zăpadă = hóemberbulgăre (m) = hógolyó -ia se bulgări (esc) = hógolyózikverde, verzi = zölda înverzi (esc) = zöldülfl oare, fl ori (f) = virága înfl ori (esc) = virágzikcântec, -e (n) = dal, énekpasăre (f) = madár -ă -i

d. Iarna, când ninge, îmi place să merg la săniuş, îmi place să patinez, să schiez, să fac oameni de zăpadă, să mă bulgăresc, …


CROATICA

149

Lecț

ia 1

95. Să „traducem“ buletinul meteo de la p. 146 în limbaj obişnuit: Alakítsuk át köznyelvre a 146. oldalon található időjárás-jelentést!

Vremea va fi răcoroasă. � Va fi răcoare.Vremea va fi călduroasă. � Va fi cald (căldură).Vremea va fi friguroasă. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vremea va fi ceţoasă. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vremea va fi geroasă. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vremea va fi noroasă. � Vor fi nori.Vremea va fi ploioasă. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cerul va prezenta înnorări. � Se va înnora.Vor cădea ploi. � Va ploua.Se vor semnala averse de ploaie. � Va ploua (puţin).Vântul va sufl a slab la � Va fi puţin vânt, moderat, cu unele intensifi cări. � Vântul va sufl a mai tare.Temperaturile vor fi ridicate. � Va fi cald.Temperaturile vor fi joase. � Va fi rece.Vor fi condiţii de ceaţă. � Probabil va fi ceaţă.Ploile vor fi izolate. � Va ploua pe ici pe colo.

G. Genitivul are forma identică cu Dativul, dar sens posesiv, în general. A főnév birtokos esetű alakja megegyezik a részeshatározó esetével, de általában, birtokos jelentésű.

– în centrul (ţara) � în centrul ţării– în sudul (Moldova) � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – în nordul (Transilvania) � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – în estul (Oltenia) � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . – în vestul (Maramureşul) � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Întrebaţi şi răspundeţi ca în model. Kérdezzetek és válaszoljatok a példa alapján!

a. Fiului meu îi e foame. – Cui? – Lui?b. Vă place în România? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. Vă văd când plecaţi de acasă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. Vă dau bani. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e. Îmi plac telefoanele mobile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . f. Vă chem la telefon mâine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g. Nu-i spun nimic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . h. Îi văd când pleacă de acasă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

150

Lecț

ia 2

0 LECȚIA DOUĂZECEA

Nu fumaţi aici, vă rog!

Fumaţi, dacă doriţi!

Nu fuma aici, te rog!

Fumează, dacă vrei!


CROATICA

151

Lecț

ia 2

0A. La modul imperativ, verbul are 4 forme: persoana a II-a singular (tu) şi plural (voi) afi rmativ şi negativ.Felszólító módban az igének csak négy alakja van: egyes (tu) és többes szám (voi) II. sze-mélyű állító és tagadó forma.

a. La plural (voi), formele sunt identice cu cele de la indicativ prezent. Atenţie la locul pronumelui!A többes számú alakok megegyeznek a kijelentő mód jelen idejűekkel. Figyeljünk a névmás helyére!

Indicativ prezent

voi intraţi �voi faceţi �voi îmi daţi �voi îl aşteptaţi �voi vă grăbiţi �voi vă cumpăraţi �

Imperativ (afi rmativ)

Intraţi! �Faceţi! �Daţi-mi! �Aşteptaţi-l! �Grăbiţi-vă! �Cumpăraţi-vă! �

Imperativ (negativ)

Nu intraţi!Nu faceţi!Nu-mi daţi!Nu-l aşteptaţi!Nu vă grăbiţi!Nu vă cumpăraţi!

b. La singular (tu), forma negativă = nu + infi nitivegyes szám (tu), tagadó forma

– pronume névmással

NuNuNuNu

mă-mite -ţi

aştepta!scrie!grăbi!cumpăra!

Infi nitiv

a intra �a tăcea �a face �a dormi �a coborî �

Imperativ

Nu intra!Nu tăcea!Nu face!Nu dormi!Nu coborî!

c. Forma afi rmativă la singular (tu) este identică cu persoana a II-a (tu) sau cu persoana a III-a (el) de la indicativ prezent, astfel:Az állító forma egyes számban megegyezik a II. (tu) vagy a III. (el) személy kijelentő mód jelen idejű alakjával.


CROATICA

152

Lecț

ia 2

0

Ce este „Alege-ţi drumul!“?Un program de dezvoltare a învă ţă-mân tului profesional şi tehnic care îţi oferă posibilitatea de a te califi ca într-o meserie încă de pe băncile şcolii şi de a obţine astfel mai repede un loc de muncă plătit.

Cum se desfăşoară programul

Poţi să optezi pentru una dintre califi cările oferite, după care: • vei semna un contract de pregătire,

atât cu şcoala, cât şi cu angajatorul selectat;

• formarea profesională va avea o durată de trei ani şi te va iniţia prin stagii de practică în tainele meseriei alese.

Cine se poate înscrie în program

Elevii claselor a VIII-a, cu obligaţia de a promova clasa a VIII-a, absolvenţii clasei a VIII-a din seriile anterioare anului şcolar 2013–2014 şi elevii din învăţământul special care fi nalizează învăţământul secundar in-ferior, cu respectarea reglementărilor în vigoare.


CROATICA

153

Lecț

ia 2

0 Indicativ ImperativI. a intra intru intri Intră!(el) intră

Indicativ Imperativa fumafumezfumezi Fumează!fumează

ExcepţiiKivételek

II. a tăcea tac(tu) taci Taci!III. a deschide deschid deschizi Deschide!(el) deschide

a face – Fă!a duce – Du!a zice – Zi!a merge – Mergi!a trece – Treci!a plânge – Plângi!a râde – Râzi!

IV. a fugi fug(tu) fugi Fugi!

a coborî cobor cobori Coboară!(el) coboară

a vorbivorbescvorbeşti Vorbeşte!vorbeşte a hotărîhotărăschotărăşti Hotărăşte!hotărăşte

a veni – Vino!

Verbele neregulate au imperativul:A rendhagyó igék felszólító alakjai:

a fi a aveaa beaa staa daa luaa mânca

Fii!Ai!Bea!Stai!Dă!Ia!Mănâncă!

Nu fi !Nu avea!Nu bea!Nu sta!Nu da!Nu lua!Nu mânca!

Fiţi!Aveţi!Beţi!Staţi!Daţi!Luaţi!Mâncaţi!

Nu fi ţi!Nu aveţi!Nu beţi!Nu staţi!Nu daţi!Nu luaţi!Nu mâncaţi!

Pentru celelalte persoane, se folosesc forme de conjunctiv cu valoare de imperativ!A többi személyben a kötőmód felszólító értékű alakjait használjuk!

Ex.: (eu) Să merg! (el, ea, ei, ele) Să meargă! (noi) Să mergem!Pentru persoana a II-a, conjunctivul reprezintă o formă imperativă atenuată!A II. személy esetében a kötőmódban álló alak gyengébb felszólító értékkel bír! Fă! = Să faci! Faceţi! = Să faceţi! Dă-mi! = Să-mi dai! Daţi-mi! = Să-mi daţi!


CROATICA

154

Lecț

ia 2

0 Mai pune un tacâm!

Fiica domnului şi a doam nei Ionescu n-a venit acasă. E 10 seara. Şi domnul şi doamna Ionescu sunt în grijoraţi. Stau la masă şi aşteaptă:

Dna I.: Să mâncăm, o să vină şi ea… Ia puţină salată… Şi peşte…

Dl. I.: Ia-ţi tu întâi! Abia mi-am în-ceput ţigara.

Dna I.: Stinge-o şi mănâncă, ai mai fumat vreo două. Fu mează mai puţin!

Dl. I.: Mai taci!Dna I.: Dă-mi sarea şi piperul, te rog.

… Mersi.

Sună telefonul.

Dna I.: Răspunde tu!Dl. I.: Nu, du-te tu! Sau nu te duce!

Sună soneria.

Dl. I.: Mă duc eu… Bună seara… (Vine înapoi.) Mai pune, dragă, un tacâm în plus… Nu e singură, e cu un oaspete!

Lexic. Expresiiîngrijorat, -ă, -i, -e = aggódóa stinge = eloltvreo = körülbelüla răspunde = válaszolsonerie (f) = csengő -itacâm, -uri (n) = terítékoaspete (m) = vendég -ţia munci (esc) = dolgozika privi (esc) = néza depăşi (esc) = felülmúlja, meghalad

Sinonimepuţin, -ă, -e, -i = un pic deîntâi = prima datămersi! = mulţumesc!a se duce = a mergea veni înapoi = a se întoarceoaspete (m) = musafi r (m)


CROATICA

155

Lecț

ia 2

0

Antonimerău, rea, răi, rele � bun, -ă, -i, -ebolnav, -ă, -i, -e � sănătos, sănătoasă, � sănătoşi, sănătoasetârziu � devremea se apropia (i) � a se îndepărta (ez)a încuia (φ) � a descuia (φ)a urca (φ) � a coborî (φ)

1. Daţi exemple, după modelele:

a. Dacă puteţi să aşteptaţi, aşteptaţi, vă rog! (a aştepta, a sta, a tăcea, a face, a merge, a vorbi, a hotărî)

b. Dacă nu puteţi să aşteptaţi, nu aşteptaţi! (a aştepta, a sta, a tăcea, a face, a merge, a vorbi, a coborî, a hotărî)

c. Dacă puteţi să mă aşteptaţi, aş-teptaţi-mă! (a aştepta, a ierta, a întreba, a căuta, a însoţi, a crede)

d. Dacă nu mă puteţi aştepta, nu mă aşteptaţi! (a crede, a chema, a duce) Dacă nu-mi puteţi răspun-de, nu-mi răspundeţi! (a spune, a telefona, a promite, a explica)

e. Spălaţi-vă! � Nu vă spălaţi acum! (a se scula, a se îmbrăca, a se dezbrăca, a se aşeza, a se culca, a se plimba, a se duce, a se gândi, a se pregăti, a se întoarce, a se apropia)

f. Nu fumaţi! � Nu fuma! (a fuma, a mânca, a intra, a tăcea, a spune, a deschide, a citi, a coborî)

g. Nu mă aşteptaţi! � Nu mă aş-tepta! (a aştepta, a scrie, a uita, a conduce, a contrazice, a privi, a urî)

h. Nu-mi telefonaţi! � Nu-mi tele-fona! (a telefona, a scrie, a spune, a zice, a cere, a explica, a da, a răspunde)

i. Nu vă duceţi! � Nu te duce! (a se duce, a se gândi, a se pregăti, a se aşeza, a se întoarce, a se scula)

Lexica pregăti (esc) = előkészíta se apropia (i) = közeledika contrazice = ellentmonda urî (ăsc) = gyűlöla urca (φ) = felmegya tăia (φ) = elvág(tai)a sui (φ) = felmászik(sui)a încuia (φ) = kulccsal bezára descuia (φ) = kinyit

Sinonimea sui (φ) = a urca (φ)a încuia (φ) = a închidea descuia (φ) = a deschidea permite = a da voie


CROATICA

156

Lecț

ia 2

0 Sfaturi practice

• Ce poţi face astăzi, nu lăsa pe mâine!

• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!

• Gândeşte întâi, apoi vorbeşte!

• Vezi mama, apoi ia fata!

• Să-ţi iei nevastă pe potriva ta!

• Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti.

• Adună la tinereţe, ca să ai la bătrâneţe.

• Cine n-are bătrâni, să-şi cumpere!

• Scoală-te de dimineaţă şi culcă-te mai târziu.

• Mai bine mai târziu decât niciodată!

Lexic, expresiia aduna (φ) = összegyűjttinereţe (f) = fi atalságbătrâneţe (f) = öregséga se însoţi (esc) = házasodiknevastă (f) = feleség -e -epe potriva ta (pop.) = hozzád illő

Familii de cuvinteSzócsaládok

tânăr, a întineri (esc), tinereţebătrân, a îmbătrâni (esc), bătrâneţesoţ, a se însoţi (esc)

Sinonimenevastă (f) = soţie (f)pe = pentru


CROATICA

157

Lecț

ia 2

0j. Dacă poţi să aştepţi, aşteaptă! (a aştepta, a căuta, a învăţa, a intra, a repeta, a mânca, a urca, a încerca, a coborî)

k. Vrei să fumezi? . . . . Fumează! (a fuma, a lucra, a nota, a corecta, a studia, a fotografi a)l. De ce nu spui? . . . . Spune! (a spune, a începe, a cere, a deschide, a trimite)m. Dacă îţi place să citeşti, citeşte! (a citi, a vorbi, a munci, a depăşi, a găti, a călători)n. Nu vrei să taci? . . . . Taci, te rog! (a tăcea, a dormi, a fugi, a ieşi)

2. Citiţi pur şi simplu: Olvassátok el!

a. Dacă vrei să stai, stai! Dacă vrei să mergi, mergi! Dacă vrei să treci, treci!b. E bine să râzi! . . . . Râzi! E bine să plângi! . . . . Plângi!c. Dacă vrei să faci ceva, fă! Dacă vrei să desfaci pachetul, desfă-l! Apoi refă-l, dacă vrei! Dacă vrei să zici ceva, zi! Dacă ştii să prezici, prezi-mi viitorul! Dacă vrei să duci ceva, du! Dacă vrei să aduci ceva, adu! Dacă vrei să aduci cafeaua, adu-o! Dacă vrei să traduci ceva, tradu! Dacă vrei să mă conduci, condu-mă! Dacă vrei să vii, vino! Dacă poţi să revii, revino! Dacă vrei să fi i atent, fi i!


CROATICA

158

Lecț

ia 2

1 LECȚIA A DOUĂZECI ȘI UNA: RECAPITULAREISMÉTLÉS

A. Să recapitulăm imperativul! Ismételjük át a felszólító módot!

1. Puneţi la plural, după modelul: Tegyétek többes számba a mondatokat a példa alapján:

a. Dă-mi, te rog! � Daţi-mi, vă rog!b. Arată-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Explică-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Spune-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Deschide-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Răspunde-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Trimite-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .h. Promite-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .i. Povesteşte-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .j. Citeşte-mi, te rog! � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Puneţi la singular, apoi la forma negativă: Tegyétek a mondatokat egyes számba, majd tagadó formába:

a.

– Aşteptaţi-mă! – Aşteaptă-mă!– Nu mă aşteptaţi! – Nu mă aştepta!

b. – Întrebaţi-mă! – – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. – Chemaţi-mă! – – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. – Invitaţi-mă! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. – Căutaţi-mă! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

159

Lecț

ia 2

1f. – Credeţi-mă! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. – Priviţi-mă! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Puneţi la plural, apoi la forma afi rmativă: Tegyétek a mondatokat többes számba, majd állító kijelentő formába:

a.

– Nu te scula! – Nu vă sculaţi!– Scoală-te! – Sculaţi-vă!

b. – Nu te îmbrăca! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c. – Nu te aşeza! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. – Nu te plimba! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . e. – Nu te uita! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . f. – Nu te culca! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . g. – Nu te duce! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . h. – Nu te gândi! – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . –. . . . . . . . . . . . . – . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

160

Lecț

ia 2

1 Lexic. Expresiilacăt, -e (n) = lakata sări (φ) = ugrik(sar)a bate (la uşă) = kopog (az ajtón)vrabie (f) = veréb -ă -icioară, ciori (f) = varjúgard, -uri (n) = kerítésa da de = rátalál, találkozikoaie, oi (f) = juhpază (f) = őrséglup, -i (m) = farkas

Proverbe:

Nu vorbi neîntrebat!

a. Nu vorbi neîntrebat!b. Nu vorbi peste măsură, ci pune-ţi

lacăt pe gură!c. Nu zice hop! până n-ai sărit!d. Bate şi ţi se va deschide!e. Nu da vrabia din mână pe cioara

de pe gard!f. Nu cheltui tot ce ai, mâine nu ştii

de ce dai!g. Nu da oaia în paza lupu lui!

Sinonimea da de = a găsia se uita = a privi


CROATICA

161

Lecț

ia 2

14. Puneţi la forma corectă! Atenţie la model! Adjátok meg a helyes alakokat! Figyeljetek a példára!

a. Dă-mi paharul! Dă-mi-l! Nu mi-l da!b. Dă-mi biletul! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Dă-mi cartea! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Dă-mi bricheta! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Dă-mi pantofi i! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Dă-mi ochelarii! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Dă-mi scrisorile! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .h. Dă-mi ziarele! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Puneţi la forma corectă! Adjátok meg a helyes alakokat!

a. (A face) . . . . . . . . . . . . . un pachet şi trimite-i-l!b. (A desface) . . . . . . . . . . . . . pachetul şi vezi ce-i în el!c. (A reface) . . . . . . . . . . . . . exerciţiul şi reciteşte textul!d. (A duce) . . . . . . . . . . . . . pachetul la poştă şi vino repede înapoi!e. (A aduce) . . . . . . . . . . . . . pachetul de la poştă!f. (A conduce) . . . . . . . . . . . . -l pe tata la gară!g. (A reduce) . . . . . . . . . . . . . din cheltuieli dacă vrei să-ţi cumperi . . . . . . . . . . . . . maşină!h. (A zice) . . . . . . . . . . . . . ce vrei dar nu . . . . . ! (a se contrazice)i. (A veni) . . . . . . . . . . . . . la noi când vrei!j. Pleacă dar . . . . . . . . . . . . . (a reveni) repede!

6. Transformaţi în imperativ, după model: Tegyétek felszólító módba, a példa szerint!

Mama mea mi-a spus…Mama m-a rugat…

să cumpăr pâine Cumpără pâine, te rog!să curăţ cartofi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să curăţ pantofi i fraţilor mei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să spăl vasele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

162

Lecț

ia 2

1 să spăl geamurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să spăl maşina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mătur afară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să urc în pod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să sap grădina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să termin discuţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să consult un medic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să uit cearta noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să ascult concertul ăsta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să telefonez acasă Telefonează acasă!să lucrez mai mult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să fumez pe balcon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să notez numărul vostru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să apelez la un specialist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să pun scrisorile la poştă Pune scrisorile la poştă, te rog!să scriu două felicitări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să şterg praful . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să şterg vasele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să deschid fereastra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să frig carnea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să gătesc ceva simplu Găteşte ceva simplu, te rog!să vorbesc mai puţin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să citesc asta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-mi pregătesc cursurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să plătesc o factură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să încălzesc supa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să prăjesc cartofi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să merg la dentist Mergi la dentist!să tac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să râd mai încet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-mi duc sora la şcoală Du-ţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să aduc fratele de la şcoală Adu-ţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să duc gunoiul afară Du . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să fac o salată Fă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să desfac pachetul Desfă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

163

Lecț

ia 2

1să vin acasă punctual Vino . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să stau mai mult acasă Stai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să fi u mai atent Fii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să iau lucrurile aşa cum sunt Ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă uit la televizor Uită-te la televizor!să mă plimb puţin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă scol mai devreme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă pieptăn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă spăl repede . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă îmbrac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă aşez aici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă întorc la timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă mai gândesc puţin Gândeşte-te puţin!să mă întâlnesc cu ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să mă pregătesc mai bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

să-i spun ceva frumos Spune-mi ceva frumos!să-i spun altceva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-i răspund . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-i mulţumesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-i explic asta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-i arăt teatrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-i dau telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-i dau ochelarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să-i dau paltonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

să o ajut Ajută-mă, te rog!să o chem când e gata mâncarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o anunţ când veniţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o caut la serviciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o aştept cât trebuie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o întreb reţeta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o prezint directorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o sărut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o iert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o scuz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .să o laud . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

164

Lecț

ia 2

1 B. Formarea antonimelor Az ellentétes jelentésű szavak képzése

ne- contra- des-

!in-im-

întrebatinteresantbundirectposibil

≠≠≠≠≠

neîntrebatneinteresantnebunindirectimposibil dez-

a zicea încălţaa încuiaa faceinteresiluziea îmbrăca

≠≠≠≠≠≠≠

a contrazicea descălţaa descuiaa desfacedezinteresdeziluziea dezbrăca

C. Să discutăm despre vreme! Beszéljünk az időjárásról!

7.

– Cum e vremea?– Frumoasă.

frumoasă; urâtă; noroasă; friguroasă; geroasă…

8.

– Cum e cerul?– Frumos.

frumos; senin; noros; gri; albastru…

9. – Azi e vreme bună. Ieri a fost vreme rea. Cum va fi mâine? bună/rea; frumoasă/urâtă; călduroasă/friguroasă; stabilă/instabilă…

10. Vara e cald. Îţi place sau nu-ţi place? vara/cald; primăvara/plăcut; toamna/răcoare; iarna/frig.

11. Vara îmi place pentru că e cald.vara/caldtoamna/sunt fructeiarna/ninge şi e zăpadăprimăvara/vin păsărelele

12. Vara, când sunt 30 de grade, mi-e cald. Iarna, când sunt –10 grade, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

165

Lecț

ia 2

1 Primăvara, când sunt 15–20 de grade, mi-e bine: nu mi-e nici . . . . . . . nici . . . . . Îmi place. Toamna, când plouă, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13. Alegeţi! Válasszatok!

Cum te îmbraci iarna? Cu ce te încalţi?Cum te îmbraci vara? Cu ce te încalţi?

a. cu haine groase; cu palton; cu căciulă/căciuliţă; cu mănuşi; cu fular; cu pantaloni groşi; cu jerseu; cu pulovăr; cu cizme; cu ciorapi groşi…

b. cu haine subţiri; cu pantaloni scurţi; cu o cămaşă subţire; cu şosete; cu sandale…/cu o fustă subţire; cu o rochiţă subţire; cu o bluză/bluziţă subţire; cu o pălărie de soare…

14.

Ce îţi iei când plouă? / Ce vă luaţi…? Îmi iau… / Ne luăm…Ce îţi iei când mergi la ştrand? / Ce vă luaţi…? Îmi iau… / Ne luăm…Ce îţi iei când mergi la munte? / Ce vă luaţi…? Îmi iau / Ne luăm…

şlapi; umbrelă; o lopăţică; colac; slipul; rucsacul; haina de ploaie; cos-tumul de baie; conserve; cizme de ploaie; un baston; o lanternă; un cort; nimic; un sac de dormit; un cearşaf; o saltea de apă; pantaloni scurţi/şort; un cuţit…

15.

Ce facem când ninge?Ce facem când e caniculă?

stăm la umbră; facem un om de zăpadă; ne bulgărim; mergem la ştrand; măturăm zăpada; bem sucuri reci; intrăm în apă să facem baie; ne stropim cu apă; ne luăm cizmele…

ExpresiiKifejezések

soare cu dinţiplouă cu găleatavreme de câinesă nu scoţi câinele din casămor de cald / de frig…

am făcut ţurţuri de frig tremur ca o frunzăscot limba de căldurămă topesc de cald

(Căutaţi în dicţionar sau întrebaţi profesorul ce înseamnă.)(Használjátok a szótárt, vagy kérjétek a tanár segítségét!)


CROATICA

166

Lecț

ia 2

2 LECȚIA A DOUĂZECI ȘI DOUA

• Ce ţi-a spus X?

Mi-a spus că

Mi-a spus să

• Ce te-a întrebat X?

M-a întrebat dacă

M-a întrebat

când

ce

cum

• Ce te-a rugat X?

M-a rugat să

• Ce i-ai răspuns lui X?

I-am răspuns că

X: Mi-e somn.Y: Culcă-te!

X i-a spus lui Y că îi e somn. Y i-a spus să se culce.

X: Ţi-e somn? Când te culci? Acum?

X m-a întrebat dacă mi-e somn şi când mă culc. Dacă mă culc atunci.

X: Te rog să nu râzi.

X m-a rugat să nu râd.

X: Ce îţi place aici?Y: Mie? Nimic.

X l-a întrebat pe Y ce îi place acolo.Y i-a răspuns că (lui) nu-i place nimic.


CROATICA

167

Lecț

ia 2

2Discursul indirect A függő beszédPentru discursul indirect, folosim verbele:A függő beszédben a következő igéket használjuk:

+ D(îmi, îţi, îi…)

+ Ac(mă, te, îl, o…)

a întrebaa rugaa salutaa chemaa invitaa poftia sfătui …

a spunea zicea răspundea explicaa cerea confi rmaa infi rmaa mulţumia uraa cere scuzea recomanda …

Adverbele:A következő határozószavak:

se transformă în:átalakulnak:

aiciacumazimâinepoimâineierialaltăieri

acoloatunciîn ziua aceeaa doua zipeste două zilecu o zi înaintecu două zile înainte

Demonstrativele:A következő mutató névmások:

se transformă în:átalakulnak:

acest(a)această/aaceşti(a)aceste(a)

acel(a)*

acea/aceeaacei(a)acele(a)

* Atenţie! Spunem: Figyelem! Így mondjuk:acest băiat sau (băiatul) acesta acel băiat sau (băiatul) acelaaceastă fată (fata) aceasta acea fată (fata) aceeaaceşti băieţi (băieţii) aceştia acei băieţi (băieţii) aceiaaceste fete (fetele) acestea acele fete (fetele) acelea


CROATICA

168

Lecț

ia 2

2 Citiţi dialogul…Olvassátok el a párbeszédet…

La farmacie

Clientul: Bună ziua!Farmacista: Bună ziua! Cu ce vă

pu tem servi?Clientul: Aspirină calcică, vă rog, şi

picături de nas.Farmacista: Pentru copii sau pentru

adulţi?Clientul: Şi, şi.Farmacista: Pentru copii avem ceva

nou.Clientul: Nu. Prefer să-mi faceţi după

reţetă. Poftiţi reţeta.Farmacista: După-masă va fi gata.

Celelalte vi le dau acum.Clientul: Cât trebuie să plătesc? Farmacista: Pentru reţetă, 44. Aspi-

rina şi picăturile pentru adulţi 2,70 lei. În total, 46,70.

Clientul: Poftiţi 50.Farmacista: Poftiţi restul. Veniţi

după-masă după picături.Clientul: Mulţumesc. La reve dere.Farmacista: La revedere.

…şi relatarea lui:…és annak elmesélését!

Un client intră în farmacie şi salută. Farmacista îl salută şi ea şi îl întrea-bă cu ce îl poate servi. Clientul cere aspirină calcică şi picături de nas. Farmacista îl întreabă dacă vrea pi-cături pentru copii sau pentru adulţi. Clientul îi răspunde că vrea din amândouă. Farmacista îi reco mandă ceva nou pentru copii, dar clientul refuză, pentru că preferă să-i facă după reţetă. Îi dă farmacistei reţeta. Farmacista îi răspunde că picăturile vor fi gata în după-masa aceea, iar celelalte medicamente i le dă atunci.

Clientul o întreabă cât trebuie să plătească. Farmacista îi răspunde că pentru reţetă trebuie să plătească 44 de lei, că aspirina şi picăturile costă 2,7 de lei, deci că în total are de plătit 46,7. Clientul îi dă 50 de lei. Farmacista îi dă restul şi îi spune să vină în după-masa aceea după pică-turi. Clientul îi mulţumeşte, salută şi pleacă.


CROATICA

169

Lecț

ia 2

2Lexic. Expresiifarmacie (f) = gyógyszertár -ia servi (esc) = kiszolgál, felszolgálaspirină calcică = aszpirinpicătură (f) = csepp -inas (n) = orrcopil (m) = gyerek -iadult (m) = felnőtt -ţiamândoi, amândouă = mindkettőreţetă (f) = recept -edupă-masă = délutángata = készcelălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte = másika recomanda (φ) = ajánlcăci = mert, mivela refuza (φ) = visszautasítoricine = akárki, bárkipastilă (f) = pirula, pasztilla -efi olă (f) = fi ola, üvegcse -epansament, -e (n) = kötszersteril, -ă, -i, -e = sterilleucoplast, -e (n) = ragtapaszsirop de tuse = köhögés elleni szirupsupozitor (n) = végbélkúp -oa-einjectabil, -ă, -i, -e = befecskendezhetőtabletă (f) = tabletta -edistilat, -ă, -i, -e = desztillált

1. Repetaţi modelul: Ismételjétek a példa alapján!

Clienta: – Aveţi antinevralgic?Farmacistul: – Îmi pare rău,

n-avem! Încercaţi mâine.

Clienta îl întreabă pe farmacist dacă au antinevralgic. Far macistul îi răspunde că îi pare rău, dar n-au şi îi spune să încerce a doua zi.

– antinevralgic– vitamina C, pastile– fi ole de vitamina C– pansament steril– leucoplast– sirop de tuse– supozitoare pentru copii– penicilină injectabilă– penicilină tablete– apă distilată

Antonimea refuza (φ) ≠ a accepta (φ)a confi rma (φ) ≠ a infi rma (φ)a aprinde ≠ a stingea cheltui (esc) ≠ a economisi (esc)a se îmbolnăvi (esc) ≠ a se însănătoşi (esc)oricine ≠ nimeni


CROATICA

170

Lecț

ia 2

2 Snoavă

La vânătoare

Păcală şi Tândală s-au dus odată la vânătoare. Nimerind într-o pădure, se cam îndepărtaseră unul de altul, şi Tândală, pe neaşteptate, se pomeni în braţele unui urs.

– Măi Păcală, măi! răcni el atunci. Am prins un pui de urs!

– Adă-l încoace.– Da’ nu pot!– Atunci lasă-l încolo!– Da’ el nu mă lasă!…

Temă:Feladat:

Povestiţi întâmplarea „La vânătoare“.Meséljétek el a „Vadászaton” című adomát!

Lexic. Expresiivânătoare (f) = vadászata nimeri (esc) = betalál, elkeveredika se îndepărta (ez) = eltávolodikpe neaşteptate = váratlanula se pomeni (esc) = valahol találja magátbraţ, e (n) = karîn braţele (G) = karjábana răcni (esc) = ordítpui de urs (m) = medvebocs

Antonimeîncoace ≠ încolo

Sinonimecam (+ verb) = multa se pomeni (esc) = a se trezi (esc)a răcni (esc) = a striga (o)încoace = aiciîncolo = acoloda’ = dar


CROATICA

171

Lecț

ia 2

22. Transformaţi după model: Alakítsátok át a mondatokat a példa alapján!

Ion îi spune Mariei: – Plec deseară.Ion i-a spus Mariei că pleacă în seara aceea.

a. – Plec deseară.b. – Te aştept la mine.c. – Eşti frumoasă!d. – Te iubesc.e. – Întreabă la secretariat!f. – Întreabă-l pe Dan!g. – Aşteaptă-mă!h. – Vino mâine!i. – Treci pe la mine!j. – Scrie-mi pe adresa aceasta!k. – Nu te duce acolo!l. – Du-te unde vrei!


Maria îl întreabă pe Ion: – E frig afară?Maria l-a întrebat pe Ion dacă e frig afară.

a. – E frig afară?b. – Mănânci cartofi prăjiţi?c. – Unde ţi-e maşina?d. – Eşti căsătorit?e. – Îţi plac copiii?f. – De ce nu mai stai?g. – Unde pleci?h. – Unde te duci fără mine? i. – Când te întorci?j. – Mă mai iubeşti?k. – O să-mi mai scrii?l. – Cu cine te căsătoreşti?


CROATICA

172

Lecț

ia 2

3 LECȚIA A DOUZECI ȘI TREIA

Spuneţi ce vă supără?

• Mă supără stomacul.

• Mă supără urechile.

• Mă doare capul.

• Mă dor picioarele.

• Mă ustură pielea.

• Mă ustură ochii.

• Nu mă doare nimic.

• Nu mă supără nimic.

Lexic. Expresiia-l supăra = bántja valami, (pe cineva, ceva) fáj valamije(mă supără)stomac (n) = gyomorureche (f) = fül -ia-l durea = fáj valamije(mă doare)cap, -ete (n) = fejpicior (n) = láb -oa-ea-l ustura = csípi, égeti(mă ustură)piele (f) = bőr ochi, ochi (m) = szema-l pişca = megcsípi valami(mă pişcă)a-l deranja = zavarja (valaki, (mă deranjează) valami)a-l chema = hívják(mă cheamă)a-l interesa = érdekli valami(mă interesează)a-l pasiona = rajongója valaminek(mă pasionează)muzică (f) = zeneroman, -e (n) = regénypoliţist, -ă, -i, -e = bűnügyi


CROATICA

173

Lecț

ia 2

3A. Verbe ca: Az olyan igéket, mint: a-l durea, a-l supăra, a-l ustura, a-l pişca, a-l deranja, a-l chema, a-l interesa, a-l pasiona etc.

„se conjugă cu pronume personal în cazul acuzativ, astfel: „tárgyesetű személyes névmással ragozzuk, a következőképpen:

a-l durea Prezent Perf. compus III. sg. III. sg.(Pe mine) (Pe tine)(Pe el)(Pe ea)(Pe noi) (Pe voi) III. pl. III. pl.(Pe ei)(Pe ele)

măteîl doare capulo dor picioarelenevăîile

m-te-l- a durut capul au durut picioarelene-v-i-le-

(Pe ea)

a durut-o capulau durut-o picioarele

Viitor literar Viitor popular III. sg. III. sg.

III. pl. III. pl.

măteîl va durea capulo vor durea picioarelenevăîile

mă te îl doară capul o doară picioareleo să ne vă îi le

= o să-l doară …= o s-o doară …

= o să-i doară …


a. Ieri m-a durut capul, dar azi nu mă mai doare.

b. Sunt sănătos. Nu mă supără nimic.c. Nu-mi place când mă ustură ochii.d. Mă pasionează muzica.e. (Pe mine) mă interesează fi lmele.f. Pe mine nu mă interesează roma-

nele poliţiste.

g. Când înot cu capul sub apă, mă us tură ochii.

h. Pun alcool. Dacă mă pişcă, sufl u.i. Lumina puternică m-a deranjat

tot deauna.j. Pe mine mă cheamă Dana Ionescu.

Înainte m-a chemat Popescu.k. Numele meu e Andreescu. Mă nu-

mesc Andreescu.


CROATICA

174

Lecț

ia 2

3 Pe la medici…

Un proverb românesc spune:

Decât înţelept ofticos, mai bine măgar sănătos.

Perfect!Dar, dacă nu eşti… „măgar“ sănătos, trebuie să umbli pe la doctori:

– dacă te dor dinţii, mergi la dentist (sau la stomatolog);

– dacă te ustură ochii, mergi la oftalmolog;

– dacă te dor oasele, te duci la reumatolog; iar

– dacă te supără inima, mergi la cardiolog.

Dacă, însă, Doamne fereşte!, faci o criză de apendicită, n-ai încotro şi te duci la chirurgie, la urgenţă…

ş.a.m.d.

Lexic. Expresiiînţelept (m) = bölcs -ţiofticos, -ă, -i, -e = beteges, hektikásmăgar, -i (m) = szamára umbla (u) = jár(umblu)dinte (m) = fog -ţios, oase (n) = csontinimă (f) = szív -iînsă = deDoamne fereşte! = Isten őrizz!criză (f) = roham -en-ai încotro = nincs más választásodchirurgie (f) = sebészetş.a.m.d. = stb.

Sinonimea umbla = a mergeînţelept = savantînsă = dara se numi = a-l chemaa-l ustura = a-l pişcaş.a.m.d. = ş.a. = etc.(şi aşa mai departe = şi alţii/şi altele = etcetera)


CROATICA

175

Lecț

ia 2

3Lexic. Expresiia sufl a (u) = fúj(sufl u)înainte = korábban, előbba se numi (esc) = hívni valakit valahogyangât (n) = torokfi cat (m) = májburtă (f) = hasspate (m) = hátdeget, -e (n) = ujjgenunchi (m) = térd -ia se simţi (φ) = érzi magát(mă simt)altă dată = máskorsimptom, -e (n) = tüneta ameţi (esc) = szédüla-i fi greaţă = hányingere van(mi-e greaţă)a-l mânca pielea = viszket a bőre(mă mănâncă)

2. Faceţi propoziţii cu verbele: Alkossatok mondatokat a következő igékkel:

a-l durea, a-l supăra, a-l ustura, a-l pişca şi cu substantivele:és a következő főnevekkel:ochi, nas, gât, ureche, piele, mâna stân gă, fi cat, burtă, spate, deget, genunchi.

B. Persoana a II-a singular (tu) poate avea şi sens impersonal, general.Az egyes szám II. személynek (tu) lehet személytelen, általános jelentése is.

Ex.: te dor dinţii

= te dor pe tine (personal)

= îl dor pe cineva(general, impersonal)

3. În textul „Pe la medici“, transformaţi persoana a II-a singular în persoana I plural.

A „Pe la medici“ szövegben tegyétek az egyes szám II. személyt többes szám I. személybe.

4. Medicul vă / te întreabă… Răspunde(ţi)! Az orvos kérdezi… Válaszoljatok!

a. – Cum vă simţiţi? / Cum te simţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. – Ce vă doare? / Ce te doare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. – Vă doare când apăs aici? / Te doare când apăs aici? . . . . . . . . . . . . . . .d. – V-a mai durut aici şi altă dată? / Te-a mai durut aici şi altă dată? . . . . .e. – Ce alte simptome aveţi? / Ce alte simptome ai? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Ameţiţi? / Ameţeşti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Vă e greaţă? / Ţi-e greaţă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .– Vă mănâncă pielea? / Te mănâncă pielea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

176

Lecț

ia 2

3 Anecdote

Între prieteni

– Doctore, de ce îi întrebi întotdeauna pe pacienţii dumitale ce mănâncă? Vrei să le stabileşti diagnosticul după pofta de mân care? Sau vrei să-ţi faci o idee despre meniuri?– Nici una nici alta. Vreau să-mi dau seama de onorariul pe care îl pot cere!

Temă:Feladat:

Puneţi snoava în discurs indirect.Tegyétek az anekdotát függő beszédbe!

Mortul… vindecat

La patul unui grav bolnav, medicii specialişti discută.– Inima îi bate perfect.– Rinichii îi funcţionează im pecabil.– Respiraţia îi este normală.– Stomacul îi este sănătos.– Dacă înţeleg bine, intervine bol-navul, înseamnă că mor vin decat!

Lexic. Expresiia stabili (esc) = megállapítdiagnostic, -e (n) = diagnózisa-şi face o idee (îmi fac …) = képet alkot magának valamirőldespre = -ról, -rőla-şi da seama = rájön(îmi dau seama)onorariu (n) = tiszteletdíj, -i honoráriumcare = melyikboală, boli (f) = betegségmedicament, -e (n) = gyógyszer grav, -ă, -i, -e = súlyosinimă (f) = szívrinichi, rinichi (m) = vesea funcţiona (ez) = működikimpecabil = kifogástalan, tökéletes(en)respiraţie (f) = légzésa interveni (φ) = közbeszól(intervin)înseamnă că = azt jelenti, hogya se vindeca = meggyógyul(mă vindec)a muri (φ) = meghal(mor)

Antonimea se vindeca ≠ a se îmbolnăvia muri ≠ a se naştenormal, -ă, -i, -e ≠ anormal, -ă, -i, -e


CROATICA

177

Lecț

ia 2

3C. La cazul vocativ, substantivele au următoarele forme: A főnév alakjai megszólító esetben:

m. sg.:

-e-(ul)e

Ioane! doctore! copile! băiete!Radule! fi ule! bunicule! băiatule!domnule!

Excepţie: tată! – formă identică cu nominativul: f. sg.:

alanyesettel megegyező alakok:

Mamă!Doamnă!Mătuşă!

Numele proprii pot lua forme diferite: A tulajdonneveknek különböző alakjai lehetnek:

Maria! Marie! Mario!Ana! Ană! Ano!

La plural, formele sunt identice cu nominativul plural (m):Többes számban az alakok megegyeznek az alanyeset alakjaival (h):

băieţi!copii!

sau cu genitiv-dativul plural (m, f):vagy a többes szám birtokos és részeshatározó esetek alakjaival (h, n):

băieţilor!copiilor!fetelor!

În adresarea curentă, folosim forme ca:A hétköznapi megszólításokban a következő alakokat használjuk:

– domnule doctor!, domnule profesor!, domnule Popescu! etc.– doamnă doctor, doamnă profesor, doamnă Popescu! etc.

Formulă: Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, …

D. Alte verbe cu D. refl exiv: Egyéb igék, melyek visszaható részeshatározókkal rendelkeznek:

La imperativ:

a-şi face o idee Fă-ţi o idee!a-şi da seama Dă-ţi seama!a-şi face sânge rău Nu-ţi face sânge rău!a-şi bate capul Nu-ţi bate capul!a-şi lua picioarele la spinare Ia-ţi picioarele la spinare!a-şi strica ochii Nu-ţi strica ochii!


CROATICA

178

Lecț

ia 2

3 Lexic medicalSinonime

acnee = coşurialcool = spirtanti = contraantiseptic = contra infecţiilorastringent = care strânge, contractăbenef iciu = avantajcalmant = liniştitorextract = concentratfl uid = lichidhidratant = care aduce/introduce apămatur = adultmiocard = muşchiul inimiinecesar = utilproprietate = caracteristicăten = piele

Formarea cuvinteloracnee � adj. acneicnerv � adj. nervosschelet � adj. scheletic

asigura � subst. asigurareasimila � subst. asimilarecreşte � subst. creşterepătrunde � subst. pătrundere

benefi c � subst. benefi ciucontracta � subst. contracţieconstrui � subst. construcţie

bogat � vb. a îmbogăţibun � vb. a îmbunătăţideparte � vb. a îndepărta

SimboluriCa = calciuMg = magneziuZn = zinc

Când cumpărăm ceva de la farmacie, citim cu atenţie prospectele medica-mentelor.

(Folosiţi, la nevoie, dicţionarul)

Calciu Magneziu Zinc Vitamina C

Compoziţia clasică de calciu, mag-neziu şi zinc a fost îmbogăţită cu vitamina C. Produs complex pentru asigurarea sănătăţii oaselor, dinţilor, părului şi pielii.Calciul este un element structural fundamental al osului, participă la contracţia miocardului şi a muşchilor scheletici.Magneziul intervine în metabolismul calciului, favorizează pătrunderea vitaminei B6 în celula nervoasă.Zincul acţionează pentru menţinerea integrităţii pielii, ajută la dispariţia petelor albe de pe unghii şi grăbeşte vindecarea rănilor.Vitamina C are efect pozitiv în stările de răceală uşoară, creşte imunitatea, ajută la asimilarea calciului, magne-ziului şi zincului.

Compoziţie:Comprimate: Calciu 133 mg, Mag-neziu 50 mg, Zinc 2,5 mg, Vitamina C 20 mg.

Mod de administrare:1–4 comprimate pe zi. Se înghit cu apă.A nu se depăşi doza recomandată.Prezentare: 50 comprimate


CROATICA

179

Lecț

ia 2

35. Căutaţi D posesive în textul „Mortul vindecat“ (pag. 176) Keressetek birtokos névmást a „Mortul vindecat“ szövegben!

E. Fonetică Fonetika

Verbele Igék Igék a intra, a sufl a, a umbla, etc.� (eu) intru, (eu) sufl u, (eu) umblu, …

F. Propoziţia incidentă are topica inversă. A közbevetett mondat fordított szórendű.

Ex.: Dacă înţeleg bine, intervine bolnavul, voi muri vindecat. – Mai tare, că n-aud, zice omul.

G. Ex.: Unul învaţă, altul se plimbă. Unii înţeleg, alţii nu.

unul . . . . . . . altul . . . . . .una . . . . . . . . alta . . . . . . .unii . . . . . . . . alţii . . . . . . .unele . . . . . . altele . . . . . .

H. Articolul adjectival A melléknévi (mutató) névelő

+ adj. cel mic � cel mai mic cea mică � cea mai mică } = superlativ cei mici � cei mai mici

celceaceicele cele mici � cele mai mici

Dintre toţi, el este cel mai sănătos. Dintre toţi, ea e cea mai sănătoasă. + adv. El mănâncă cel mai sănătos. Ea mănâncă cel mai sănătos. + care Cei care iau vitamine sunt mai dinamici. Cel care mănâncă fructe e sănătos. + cu Băiatul cu fractura nu s-a vindecat încă, cel cu apendicita da. Fata cu acnee s-a tratat, cea cu arsuri solare nu.


CROATICA

180

Lecț

ia 2

3

Gerovital Plant Stop acneeFluid antiseptic purifi cator

Acneea este o problemă cu care se confruntă atât adolescenţii, cât şi per-soanele mature. Gerovital Plant Stop acnee – Fluid antiseptic purifi cator este recomandat persoanelor cu vârstă de peste 16 ani, cu ten mixt, gras sau acneic. Acest produs are excelente proprietăţi astringente, bucurându-se de benefi ciile asociate ale extractului antiacneic şi ale alcoolului. Acidul lactic şi lactatul de sodiu îi conferă proprietăţi hidratante şi de imbunătăţire a as-pectului pielii, ajutând şi la curăţarea porilor. Preparatul are un efect calmant şi antiinfl amator, absolut necesar tratării tenului acneic.Pentru un ten curat şi tonifi at, aplică acest produs, evitând zona ochilor şi a buzelor, şi îndepărtează apoi cu un disc demachiant.(după http://www.catena.ro)

Aţi înţeles?

1. Cine trebuie să ia Ca-Mg-Zn-Vit. C? Dar Gerovital Plant Stop Acnee?2. Cum se administrează fi ecare?3. Ce nu trebuie să facem cu aceste produse?


CROATICA

181

Lecț

ia 2

36. Completaţi cu: Egészítsétek ki a cel, cea, cei, cele megfelelő alakjaival:a. Eu scriu ………… mai corect dintre toţi. b. Ea este ……… mai frumoasă. c. Noi suntem ……. mai inteligenţi! d. Ele sunt ……… mai slabe la română. e. El e ………….. mai tâmpit. (Dar nu e frumos să spunem aşa!) f. Ion vorbeşte …………. mai bine româneşte. g. Ioana vorbeşte ………… mai rău. h. Noi locuim ………… mai departe. j. Cine se scoală ………. mai devreme ajunge ………… mai departe! k. … cu nasul roşu e Andrei. l. … cu coadă de cal e Rodica. m. Bolnavul cu apendicită s-a vindecat, dar … cu pneumonie, nu. n. Pe medicul bătrân îl cunosc, pe … tânăr, nu. o. Persoanele sensibile să nu se uite la fi lme de groază, … cardiace, de exemplu.

I. Întrebarea directă sau indirectă are în general topică inversă. A közvetlen és közvetett kérdésnek fordított szórendje van (az alany az ige után áll).

Ziarista a pus mai multe întrebări: Ziarista a întrebat:– Ce boli tratează medicul? … ce boli tratează medicul.– Unde consultă domnul doctor? … unde consultă el.– Cum sunt bolnavii? … cum sunt bolnavii.– De ce vin bolnavii la dumneavoastră? … de ce vin bolnavii la el.– Când trebuie să ia pacientul aspirină? … când trebuie să ia (el) aspirină.– Cât de repede se vindecă pacienţii? … cât de repede se vindecă pacienţii.– Cât lucrează infi rmierii? … cât lucrează infi rmierii.– Pe cine consultă medicul şef? … pe cine consultă medicul şef.– Cine e medicul de salon? … cine este medicul de salon.– Care este specialitatea dumneavoastră? … care este specialitatea lui.

J. (şi …) şi …

Ex.: Sunteţi (şi medic uman,) şi veterinar? Sunt (şi studentă,) şi ziaristă. Există (şi bolnavi adevăraţi,) şi maniaci, ipohondri? Trataţi (şi oameni,) şi animale? Îi trataţi (şi pe cei care nu beau,) şi pe cei care beau? La mine vin şi oameni bolnavi, dar şi sănătoşi. Mă doare şi capul şi burta.

7. Citiţi snoava: Olvassátok el az adomát! La doctorUn bâlbâit se îmbolnăveşte şi merge la doctor. Dar doctorul n-a înţeles ce vrea.

– Totdeauna te bâlbâi aşa rău?– Nu, domnule doctor, numai când vorbesc.


CROATICA

182

Lecț

ia 2

4 LECȚIA A DOUĂZECI ȘI PATRA

Ce ţi s-a întâmplat?

• Am căzut pe stradă.• Am căzut la examen.• Mi-am rupt mâna.• Mi-e rău.• Mă dor îngrozitor urechile.• Mi se pare că nu mai văd.• Mi s-a făcut rău şi am căzut.• Nu mi s-a întâmplat nimic.

Lexic. Expresiia (i) se întâmpla ceva = valami történik(mi se întâmplă) valakivelîngrozitor = borzasztóa i se face rău = rosszul lesz(mi se face rău)a se speria (i) = megijeda i se cuveni = megilleta i se face… = valamilyen(mi se face) érzése támad


CROATICA

183

Lecț

ia 2

4A. Unele verbe „se conjugă“ cu două pronume astfel: Egyes igék két névmással ragozódnak, a következőképpen:

a i se întâmpla Prezent Perfect compus Viitor literar

mi seţi sei seni sevi seli se

întâmplăîntâmplăîntâmplăîntâmplăîntâmplăîntâmplă

mi s-ţi s-i s-ni s-vi s-li s-

a întâmplata întâmplata întâmplata întâmplata întâmplata întâmplat


va întâmplava întâmplava întâmplava întâmplava întâmplava întâmpla

Viitor popular Alte verbe de acest tip: Más hasonló típusú igék:o săo săo săo săo săo să


întâmpleîntâmpleîntâmpleîntâmpleîntâmpleîntâmple

1. Conjugaţi:

a i se păreaa i se cuvenia i se face calda i se face foamea i se face friga i se face lenea i se face răua i se face ruşinea i se face setea i se face somna i se face dor de

Ragozzátok!

a. Mi se pare că am temperatură.b. Mi se întâmplă să greşesc.c. Mi se cuvine respect.d. Când mi se face sete, beau.e. Când mi se face somn, mă culc.f. Când mi s-a făcut frig, m-am îmbrăcat.g. Mi s-a făcut dor şi am venit.h. Nu mi s-a întâmplat nimic rău.i. Dacă stau la soare, o să mi se facă rău.j. Încă nu mi-e somn, dar începe să mi se facă (să-mi fi e).


CROATICA

184

Lecț

ia 2

4 Vinerea mi se întâmplă întotdeauna ceva… mai rău:

• sau întârzii de la şcoală,• sau îmi pierd ceva,• sau uit să mă duc la întâlnire,• sau fac o gafă,• sau mă închid afară din casă,• sau ard ceva când calc,• sau pun sare în cacao,• sau sparg ceva (dar cioburile

aduc noroc!),• sau inversez adresele pe plicuri,• sau în loc de blondă, coafeza mă

vopseşte roşcată,• sau …

Ce vi se întâmplă dumneavoastră / vouă?

Lexic. Expresiifi ecare = mindegyikgafă (f) = hiba -ea arde = ég, eléga călca (φ) = vasal(calc)a sparge = összetörciob, -uri (n) = cserép(darab)invers = fordítvaa inversa (ez) = felcserélîn loc de = helyettcoafeză (f) = fodrásznőroşcat, -ă, -i, -e = vörös


CROATICA

185

Lecț

ia 2

4B. Exprimarea timpului. Az idő kifejezése

lunea = în fi ecare lunimarţea = în fi ecare marţimiercurea = în fi ecare miercurijoia = în fi ecare joivinerea = în fi ecare vinerisâmbăta = în fi ecare sâmbătăduminica = în fi ecare duminică

dimineaţa = în fi ecare dimineaţăziua = în timpul zileiseara = în fi ecare seară, în timpul seriinoaptea = în fi ecare noapte, în timpul nopţiiprimăvara = în fi ecare primăvarăvara = în fi ecare vară

zilnic = în fi ecare zisăptămânal = în fi ecare săptămânălunar = în fi ecare lunătrimestrial = în fi ecare trimestruanual = în fi ecare an

2. Răspundeţi la întrebarea: Válaszoljatok a kérdésekre!

Ce nu vă place să faceţi lunea?(vinerea, sâmbăta, şi duminica, dimineaţa, seara sau noaptea)


a. Noaptea mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. Seara pe la ora 10, mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. La prânz, pe la ora 1, mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Dacă mănânc prea gras mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Când fac o gafă, mi se face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

186

Lecț

ia 2

4 Superstiţii

Se zice că:

Ai noroc…

… dacă găseşti un trifoi cu pa tru foi,

… dacă găseşti o potcoavă,

… dacă vezi un hornar,

… dacă spargi ceva,

… sau dacă eşti pur şi simplu norocos!

Ai ghinion…

… dacă îţi taie calea o pisică neagră,

… dacă ai de-a face cu cifra 13,

… dacă cineva îţi iese cu „gol“ înainte,

… dacă te întorci din drum,

… sau dacă eşti pur şi simplughinionist!

Conversaţie:Társalgás:

Ce alte superstiţii cunoaşteţi?Le respectaţi? (De ce?)

Lexic. Expresiisuperstiţie (f) = babona -itrifoi (m) = lóherepotcoavă (f) = patkó -ehornar, -i (m) = kéményseprőnorocos, -ă, -i, -e = szerencsésghinion (n) = pech, balszerencse -oa-ecale, căi (f) = útpisică (f) = macska -ia avea de-a face cu = dolga van valakivel, valamivelghinionist (m) = peches, -şti balszerencsésa greşi (esc) = hibázika ieşi înaintea cuiva = kimegy valaki eléa apăra (φ) = megvéda socoti (esc) = számol

Antonimenoroc (n) – ≠ ghinion (n)norocos, -ă, -i, -e ≠ ghinionist, -ă, -i, -e


CROATICA

187

Lecț

ia 2

4C. Concesia. Megengedő mellékmondat

= indiferent ce (bármi) = indiferent cine (bárki) = indiferent unde (bárhol) = indiferent cum (bárhogy) = indiferent cât (bármennyi)

oriceoricineoriundeoricumoricâtoricând = indiferent când (bármikor)


a. Oricine poate greşi.b. Nu oricine poate face asta.c. Trebuie să saluţi pe oricine cunoşti.d. Orice mănânc, mi se face rău.e. Oricui i se întâmplă să greşească.f. Mi se pare că îl văd oriunde mă uit.g. Oricât beau, mi-e tot sete.h. Puteţi veni oricând.


Declaraţie:Vallomás:

– Pot să fac orice pentru tine: să te apăr de oricine, să cheltuiesc oricât… Te iubesc oricum!

Superstiţie:Babonaság:

– De ce mi-aţi socotit 14 lei când costă numai 13?– Ştiţi, 13 aduce ghinion…


CROATICA

188

Lecț

ia 2

5 LECȚIA A DOUĂZECI ȘI CINCEA

Ce făceai când erai mic?

• Când eram la grădiniţă, mă jucam aproape toată ziua. Fugeam şi cădeam de foarte multe ori.

• Când eram elev, învăţam în fi ecare zi.

• Când eram la şcoală, îmi plăcea să citesc ore în şir. Mi se spunea „şoarece de bibliotecă“. Îmi place şi acum să citesc.

Lexic. Expresiigrădiniţă (f) = óvoda -eşcoală (f) = iskola -o -ia zăcea = fekszik(zac)a-şi bate joc de = gúnyolódik(îmi bat joc de)a-şi face rost = megszerez(îmi fac rost de) magának valamitore în şir = órákon átmi se spune = mondják nekemşoarece (m) = egér -ijucărie (f) = játék -i

Atenţie!Figyelem!

a juca fotbala juca bascheta juca şaha juca pockera juca la loto

Dar: / De:a se juca cu jucăriile cu mingea cu alţi copii la calculator


CROATICA

189

Lecț

ia 2

5A. Timpul imperfect se formează astfel: A folyamatos múlt idő képzése:

a învăţaa fumaa scriea ştia coborîa hotărî

-am-ai-a-am-aţi-au

a cădeaa tăceaa mergea facea citia veni

-eam-eai-ea-eam-eaţi-eau

Ex. a învăţa: învăţam, învăţai, învăţa, învăţam, învăţaţi, învăţau.a cădea: cădeam, cădeai, cădea, cădeam, cădeaţi, cădeau.

Verbele a fi : a avea: a da: a sta: a vrea:

eram, erai, era, eram, eraţi, erauaveam, aveai, avea, aveam, aveaţi, aveaudădeam, dădeai, dădea, dădeam, dădeaţi, dădeaustăteam, stăteai, stătea, stăteam, stăteaţi, stăteauvoiam, voiai, voia, voiam, voiaţi, voiau

1. Conjugaţi la imperfect verbele: Ragozzátok el az igéket folyamatos múlt időben!

a. a duce, a trece, a zice, a trimite, a spune, a răspunde, a zăcea, a vedea, a vorbi, a şti, a hotărîb. a se duce, a se scula, a se trezic. a-şi aminti, a-şi da seama, a-şi imagina, a-şi bate joc, a-şi face rostd. a-i plăcea, a-i trebui, a-i fi foame, a-i convenie. a-l durea, a-l interesaf. a i se părea, a i se face sete, a i se întâmpla

Timpul imperfect exprimă: a) o acţiune continuă (neterminată) sau b) o acţiune repetată în trecut.A folyamatos múlt idő kifejezhet: a) egy folyamatos (be nem fejezett) cselekvést vagy b) egy, a múltban ismétlődő cselekvést

Ex.: a) Când am plecat, afară era soare. Când am ajuns, ploua. b) Când mergeam la şcoală, am întâlnit-o pe Maria. c) Când eram mic, mergeam la grădiniţă în fi ecare zi. d) Când eram elev, mâncam la cantină.


CROATICA

190

Lecț

ia 2

5 Plimbarea de duminică

De obicei, duminica ieşim undeva. Dacă este vreme bună, facem o plim-bare. Duminica trecută am fost în grădina botanică. Era soare şi cald, în aer se simţea mirosul fl orilor, se auzea cântecul păsărilor şi foşnetul frunzelor.

Când eram mic, ne plimbam ca şi acum, în fi ecare duminică. Toată familia, cu mic cu mare, ştia că e ziua destinată unei mici excursii: plecam prin pădure, pe câmp, peste dealuri sau de-a lungul râului şi ne întorceam numai spre seară, pătrunşi de aer curat şi plini de bună dispoziţie.

Lexic. Expresiigrădină (f) = kert -isoare (m) = napaer (n) = levegőmiros, -uri (n) = illatcântec, -e (n) = dal, énekpasăre (f) = madár -ă -ifoşnet, -e (n) = susogásfrunză (f) = falevél -eca (şi) = mintdestinat, -ă, -i, -e = címzettprin = valamin átpădure (f) = erdő -icâmp, -uri (n) = mezőpeste = felül, fölöttdeal, -uri (n) = dombde-a lungul = valaminek menténspre = feléa pătrunde = átjárja (a testet)bună dispoziţie = jókedvAntonime

bună dispoziţie ≠ rea / proastă dispoziţiebine dispus ≠ rău / prost dispusduminica trecută ≠ duminica viitoare


CROATICA

191

Lecț

ia 2

5B. Prepoziţii, locuţiuni, adjective, adverbe: Elöljárószók, szókapcsolatok, melléknevek, határozószók

a. Cu Ac. Tárgyesetben: de, la, cu (≠ fără), pe (≠ sub), în (≠ din) spre, despre, lângă, printre, peste, înainte de …

Ex.: Plecam prin pădure, pe câmp, peste dealuri. Mergeam la râu şi ne întorceam spre seară, plini de bună dispoziţie.

b. Cu G: Birtokos esetben: de-a lungul (≠ de-a latul) în centrul, în mijlocul (≠ la marginea) în faţa (≠ în spatele) contra (= împotriva)

Ex.: Mergeam de-a lungul râului, contra curentului. Aşteaptă-mă în faţa magazinului/în spatele magazinului.

c. Cu D: Részeshatározó esetben: destinat, conform (= potrivit) datorită (= mulţumită, graţie)

Ex.: Datorită bunei organizări, excursia s-a defăşurat conform programului.

2. Duminica e ziua destinată unei mici excursii.

duminica / unei mici excursiisâmbăta / curăţeniei şi odihneivinerea / calculatorului şi pes cuituluijoia / lecturii în bibliotecă

miercurea / unei lucrări importantemarţea / Internetuluilunea / cumpărăturilor

3.

cel mai mare peşte prins de pescari =cel mai mare peşte care a fost prins de (către) pescari

cel peşte prins de pescaricel munte văzut de noicea excursie făcută de voicea pasăre vânată de ei


CROATICA

192

Lecț

ia 2

5 Lexic, expresiia pescui (esc) = halászik, horgászikpescuit (n) = halászat, horgászata cântări (esc) = (meg)mércrap, -i (m) = pontya agăţa (φ) = horogra akasztapus, uri (n) = naplementepeşte (m) = hal -ia prinde = kifogpescar, -i (m) = halász, horgászcaptură (f) = fogáslac, -uri (n) = tóa (se) lupta (φ) = harcola scoate = kivesz(scot)mal, -uri (n) = parturiaş, -ă, -i, -e = óriás

Cu ce ne ocupăm în timpul liber?

… Unii, cu pescuitul:

CRAP „MONSTRU“

Gheorghe Lăpușan a „agățat“ luni, înainte de apusul soarelui, cel mai mare pește prins de pescarii clujeni în acest an: un crap de 20,5 kilograme. Captura a fost făcută în lacul Gheor-gheni. Pescarul s-a «luptat» circa 15 minute pentru a scoate peștele la mal.

Întrebare:

Câte kilograme cântărea crapul uriaş?


CROATICA

193

Lecț

ia 2

54.

Peştele a fost prins în râu.

în râu în mijlocul râuluipe mal în fundul apeila mal în faţa noastră

înainte de apusul soareluiînainte de răsăritul soarelui

D. Familii de cuvinte Szócsaládok

(a) (b) (c)

(peşte) a pescui pescuit(ul) pescar / iţă a vâna vânat(ul) vânător a coase cusut(ul) croitor / easă

(grădină) a grădinări grădinărit(ul) grădinar / easă

a se plimba plimbare(a) plimbăreţ / eaţă a face mâncare mâncare(a) [bucătar / easă]

a picta pictură / a pictor / iţă a desena desen(ul) desenator / oare a juca cărţi joc(ul) jucător / oare a citi citit(ul) cititor / oare

5. Conversaţie: Társalgás:

a. Ce faci în timpul liber?b. Cu ce te ocupi?c. Ce eşti?


CROATICA

194

Lecț

ia 2

6 LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘASEA

Îmi duc ceasul la reparat

• E greu de reparat?• E uşor de reparat.

• E uşor de spus.• E greu de făcut.• E greu de înţeles.• E bine de ştiut.• E interesant de citit.• E departe de mers pe jos.

Uşor de zis,greu de făcut!

• Nu-i greu de ghicit.• Nu-i bine de amânat.• Nu-i mult de scris.

Nu-i nimic de făcut!

Lexic. Expresiigreu (grea, grei, grele) = nehézuşor (uşoară, uşori, = könnyűuşoare)a ghici (esc) = kitalála amâna (φ) = elhalaszta repara (φ) = megjavítreparat(ul) = javítása tunde = levágja a haját(un) tuns (n) = hajvágáspe neaşteptate,pe nepregătite = váratlanulpe nemâncate = éhgyomorra


CROATICA

195

Lecț

ia 2

6A. Modul supin, format din prepoziţie + participiu se foloseşte în următoarele construcţii:A szupinumot, amelyet elöljárószó + befejezett melléknévi igenév -ből képezünk, a következő nyelvtani szerkezetekben használjuk:

főnév + szupinum maşină de scris (= írógép) maşină de spălat (= mosógép) fi er de călcat (= vasaló) vacanţă de neuitat (= felejthetetlen vakáció) problemă de rezolvat (= megoldandó feladat)

adverb/expr. impers. + supin

greu de reparat (= nehéz megjavítani) uşor de tradus (= könnyű lefordítani)határozószó / személytelen e bine de ştiut (= jó tudni)kifejezés + szupinum nu-i nimic de făcut (= nincs mit tenni)

verb + supin

a avea de (= kell valamit csinálni) Am de citit. N-am nimic de făcut. a fi de (… való lenne) Ce este de făcut?ige + szupinum a termina de (befejezni valamit) Am terminat de scris. a da la (beadni valahova valamiért) Am dat telefonul la reparat. a duce la (elvinni valahova) Am dus calculatorul la reparat. a lua de la (kivenni valahonnan) Am luat telefonul de la reparat. a aduce de la (elhozni valahonnan) Am adus calculatorul de la reparat. a avea timp de (ideje van valamire) N-am timp de pierdut. a se pregăti de (készülni valamire) M-am pregătit de cules.

cu verb repetat

De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nimic.

ismétlődő igével (= olvasni olvastam, de írni nem írtam)

ca substantiv

Cât costă reparatul ceasului? Cât costă un tuns?főnévként De fumat, mă doare capul.

locuţiuni adverbiale

pe neaşteptate = fără să mă aştept / să te aştepţi …határozószó értékű pe nemâncate = fără să mănânc / să mănânci …szókapcsolatok pe nepregătite = fără să mă pregătesc / să te pregăteşti …


CROATICA

196

Lecț

ia 2

6 Nu sunt priceput!

Nu mă pricep la nimic. Când mi se strică maşina de spălat vase, chem reparatorul acasă. Când mi se strică fi erul de călcat, îl duc la reparat în oraş. Când îmi întârzie sau grăbeşte ceasul, la fel, îl duc la reparat sau la reglat, la ceasornicărie. Când mi-s mur dare hainele, le duc la cu răţat, la curăţătorie. Când nu-mi mai taie cuţitele de bucă tărie sau foar fecele, atunci le duc la ascuţit, la tocilărie. ş.a.m.d. Nu mă pricep nici la reparat, nici la cusut, nici la gătit, la nimic! Ba mai mult! Parcă e un făcut: cum pun mâna pe ceva, cum se strică, se sparge, se blochează… Sunt, aşadar, nu numai un ne pri ceput, ci chiar un „strică-tot“!

Lexic. Expresiia se pricepe (la) = ért valamiheza (se) strica (φ) = elromlika grăbi (esc) = siettetla fel = szinténa regla (ez) = beállítmi-s = nekem vannakmurdar, -, -i, -e = piszkosa tăia (φ) = vág(tai)cuţit, -e (n) = késfoarfece (m) = ollóa ascuţi (φ) = élez(ascut)a coase (cos) = varra (se) bloca (ez) = nem működik, (blochez) elromlikaşadar = tehátnu numai… ci şi… = nemcsak… hanemchiar = hanempriceput, -ă, -i, -e = hozzáértő, ügyesnepriceput = hozzá nem értő, kétbalkezesmaterial, -e (n) = anyaglenjerie = fehérneműa tivi (esc) = beszega strâmta (ez) = szűkíta lungi (esc) = hosszíta mări (esc) = nagyítpantofar, -i (m) = cipész


CROATICA

197

Lecț

ia 2


a. Îmi repar ceasul la ceasornicărie.b. Cumpăr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la fl orărie.c. Îmi iau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la tutungerie.d. Mănânc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la cofetărie.e. Beau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la ceainărie.f. Cumpăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de la librărie.g. Îmi curăţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la curăţătorie.

2. Daţi exemple, folosind termenii: Adjatok példákat a következő szavakkal!

hârtie de scris, formular de completat, maşină de cusut, fi er de ondulat, praf de curăţat, apă de băut, pastă de lipit, gumă de şters!


a. Rochia asta se curăţă greu. = E greu de curăţat.b. Materialul acesta se coase greu. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Lenjeria de pat se spală greu. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Fusta asta se tiveşte uşor. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Mărul acela e prea sus. = E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de ajuns!

4. Formaţi propoziţii similare cu: Alkossatok hasonló mondatokat a következőkkel!

a. Am terminat de scris.b. Mai este ceva de făcut.c. Aveţi de plătit 200 de lei.d. Îmi duc hainele la strâmtat.e. Îmi dau rufele la spălat.f. Îmi iau hainele de la curăţat!


CROATICA

198

Lecț

ia 2

6 De închiriat

O vorbă franţuzească zice că mai-bi-nele e adesea duşmanul binelui. Este foarte adevărat, însă omului nu-i trebuie binele, îi trebuie mai-binele: aceasta e raţiunea întregului progres al omenirii. Priviţi, la fi ecare sf. Gheor-ghe şi sf. Dumitru, ce goană după mai-bine! Gândesc că nicăieri nu se mută mai mult şi mai des lumea ca la Bucureşti… E natural – capitala trebuie să dea tonul progresului.

Doi amici ai mei, domnii George Marinescu şi Marin Geor gescu, sunt proprietari a două case în aceeaşi stradă. Amândouă casele sunt absolut identice: acelaşi plan, aceleaşi încă-peri zugrăvite la fel: în sfârşit, două case gemene, imposibil de deosebit dacă una n-ar purta numărul 7 simplu şi cealaltă 7 bis. Au fost începute şi terminate de clădit deodată. După ce le-au adus în stare de locuit, amândoi pro prietarii s-au mutat fi ecare în pro-prietatea respectivă şi au stat, ca buni vecini, fi ecare la sine şase luni, de la sf. Dumitru până la sf. Gheorghe. De la sf. Gheorghe, fi ecare s-a hotărât să se mute şi să-şi dea casa cu chirie. De ce? Nu ştiu; dar ştiu că au pus fi ecare bilet: „De închiriat“. Casele plăceau la toată lumea, dar preţul nu convenea.

(v. p. 200)

Lexic. Expresiia închiria (ez) = bérel, bérbe advorbă (f) = mondás -eadesea; des = gyakranadevărat, -ă, -i, -e = igazraţiune (f) = értelemomenire (f) = emberiségsf. (= sfânt) = szentgoană (f) = verseny, rohanásnicăieri = sehola se muta (φ) = elköltözikamic, -i (m) = barátproprietar, -i (m) = tulajdonosacelaşi, aceeaşi, = ugyanaz, aceiaşi, acelaşi ugyanazokîncăpere (f) = helyiség -izugrăvi (esc) = fest, meszelgeamăn, -ă, gemeni, -e = ikera deosebi (esc) = megkülönbözteta clădi (esc) = építdeodată = egy időben, egyszerrestare (f) = állapotproprietate (f) = tulajdon -ăţi


CROATICA

199

Lecț

ia 2

65. Când sunteţi întrebaţi ce doriţi…• la coafor, cereţi: Un tuns, vă rog! (a tunde)• la frizer, cereţi: Un bărbierit, vă rog! (a bărbieri)• la ceasornicar, cereţi: Un reglat, vă rog! (a regla)• la croitor, cereţi lungitul unei fuste / al unui pantalon. (a lungi)• la fotograf, cereţi: Un mărit, vă rog! (sau mătitul unei fotografi i). (a mări)• la pantofar, cereţi reparatul unor sandale (cizme, papuci etc.) (a repara)


Am un scris foarte urât şi greu de …………… . De aceea, prefer să scriu la calculator. Din păcate, acum două zile s-a defectat şi a trebuit să-l duc la ……………… . Mi s-a spus că pot să-l iau de la ………….. peste cinci zile. Un ……………… nu costă mulţi bani, dar costă mult timp. Câteva zile n-o să mai pot ……………. nimic. Şi am acum mai multe de ………..: de………..……… nişte scrisori, de ……………………………………. nişte cursuri şi de ………………..……… un articol din franceză în română. Sunt nu numai un………………, dar şi un demodat. Ce mai aştept? Doar sunt atâtea programe de ………….!

7. Căutaţi sinonime pentru cuvintele: Keressétek meg a következő szavak szinonímáit!vorbă; goană; lumea; a închiria; amic!

8. Formaţi verbe de la: Képezzetek igéket a következő szavakból!

lung � . . . . . . . . . . . murdar � . . . . . . . . . . . mic � . . . . . . . . . .larg � . . . . . . . . . . . curat � . . . . . . . . . . . strâmt � . . . . . . . . . .mare � . . . . . . . . . . . limpede � . . . . . . . . . . . ud � . . . . . . . . . .

9. Puneţi în discurs indirect: Alakítsátok át közvetett beszéddé!Coafeza: Ce doriţi? Un tuns? Un permanent?Clienta: Numai un tuns şi un coafat, vă rog. Am mult de aşteptat?


CROATICA

200

Lecț

ia 2

6

Antonimea da cu chirie ≠ a lua cu chirie

– Mai jos nu putem! zicea d. Geor-gescu; mai bine rămânem noi în ele.

Ce-i de făcut?… Nimic mai lesne! S-au învoit să se mute d. Georgescu de la 7 la 7 bis, în casa d-lui Marinescu, iar d. Marinescu, de la 7 bis, în casa d-lui Geor gescu, la 7 simplu…

(după Ion Luca Caragiale,De închiriat)

Lexic. Expresiivecin, -i (m) = szomszédchirie (f) = bérlemény, albérlet -ilesne = könnyűa se învoi (esc) = megegyezik

Sinonimelesne = uşora se învoi = a se înţelege a cădea de acorda da cu chirie = a închiriaa lua cu chirie = a închiria


CROATICA

201

Lecț

ia 2

6Coafeza: Mai am de făcut un permanent şi un vopsit. Mergeţi, vă rog, la spălat. Mai este şi acolo puţin de aşteptat.Clienta: De spălat, m-am spălat chiar azi dimineaţă.Coafeza: Atunci nu aşteptaţi şi cereţi un simplu udat.

Discuţie:

Ca să nu se plictisească la coafor, bunica îşi lua de fi ecare dată ceva de citit sau de tricotat! Tu ce faci?

B. Modul condiţional-optativ are două timpuri: prezentul şi perfectul.A feltételes–óhajtó módnak két igeideje van: jelen és múlt idő.

a mergeA jelen idejű alakok a következőek:

aş mergeai mergear mergeam mergeaţi mergear merge

Regulă:Szabály:

auxiliar + infi nitiv condiţional prezent + dacă condiţional prezent h h propoziţie optativă propoziţie condiţională óhajtó mondat feltételes mondat

Ex.: Aş merge în excursie dacă ar fi timp frumos. Casele domnilor Marinescu şi Georgescu ar fi imposibil de deosebit dacă una n-ar purta numărul 7 simplu şi cealaltă 7 bis.

10. Conjugaţi la condiţional prezent verbele: Ragozzátok a következő igéket feltételes mód jelen időben!a avea, a crede, a face, a veni, a sta, a coborî, a fi , a bea!

11. Atenţie la locul pronumelor! Daţi alte exemple! Figyeljetek a névmások helyére! Adjatok más példákat is!

a. M-aş duce în excursie dacă ar fi timp frumos. (a se duce)b. M-ar durea capul dacă aş sta la soare. (a-l durea)c. Mi-aţi scrie dacă aş pleca? (a scrie + D)


CROATICA

202

Lecț

ia 2

6 Am venit pentru mutat!

…Şi iacătă* hamalii… Au sosit pen-tru mutat; adică pentru mutat, vorba vine; căci, de data asta nu ştiu cum s-a întâmplat, n-am avut noroc să ne mutăm… Dar în sfârşit, tot putem zice că e ca o jumătate de mutat, şi poate chiar mai mult decât jumă tate; fi ind-că, după multe chib zuinţe în familie, am văzut că nu eram destul de bine aşezaţi şi ne-am hotărât să ne aşezăm mai bine; anume: în salon, odaia de dormit; în odaia de dormit, sufrageria; în birou, salonul, în sufragerie, came-ra servitorilor, în camera servi torilor, bucă tăria, şi-n bucă tărie, biroul… Ei! cum putem face această operaţie fără încur cătură? … Foarte uşor … le scoatem pe toate din casă în curte, şi pe urmă le băgăm din curte în casă, după planul cel nou…

Să-ncepem dar!…(după I. L. Caragiale,

De închiriat)

* Iată, uite.

Lexic. Expresiihamal, -i (m) = hordárvorba vine = így is mondhatjukcăci = mivelde data asta = ez alkalommalchiar = sőtfi indcă = mertchibzuinţă (f) = megfontolásanume = pontosabbanodaie, odăi = szoba, helyiségsufragerie (f) = étkező, ebédlő -ibirou, -ri (n) = dolgozószobaservitor, -i (m) = szolga, cselédîncurcătură (f) = bonyodalom -ia scoate = kivesz(scot)curte (f) = udvar -ţia băga (φ) = berak, bevisz(bag)


CROATICA

203

Lecț

ia 2

6d. Mi-ar plăcea mai mult piesa dacă ar juca alt actor. (a-i plăcea)e. Poate că mi-aş aminti de ei dacă le-aş vedea fotografi a. (a-şi aminti)f. Aş recunoaşte-o dacă aş vedea-o. (a recunoaşte,

a vedea + Ac)g. L-aş invita şi pe el. (a invita + Ac)

C. al, a, ai, ale Articolul genitival posesiv al, a, ai, ale se foloseşte în următoarele

situaţii: Az al, a, ai, ale birtokos névelőt a következő helyzetekben használjuk:

• Ceasul meu este acesta! – Ceasul acesta e al meu! Cartea mea este aceasta! – Catea aceasta e a mea! Ochelarii mei sunt aceştia! – Ochelarii aceştia sunt ai mei! Cărţile mele sunt acestea! – Cărţile acestea sunt ale mele! • – Al cui e creionul acesta? – Al meu.• prietenul Mariei – un prieten al Mariei prietena Mariei – o prietenă a Mariei prietenii Mariei – doi prieteni ai Mariei prietenele Mariei – două prietene ale Mariei• apartamentul domnului Georgescu apartamentul cel nou al domnului Georgescu

• proprietar a 3 case proprietar a câte o pereche de case al, a, ai, ale

D. cel, cea, cei, cele E. celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte (= más, másik, mások)Spunem: Így mondjuk:

planul nou = planul cel nou Ex.: celălalt planrochia nouă = rochia cea nouă cealaltă rochiepantofi i noi = pantofi i cei noi ceilalţi pantofi hainele noi = hainele cele noi celelalte haine


CROATICA

204

Lecț

ia 2

7 LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘAPTEA

Ce dorinţe ai? Ce ai face?

• Aş merge la teatru.

• Mi-aş cumpăra o tabletă.

• M-aş duce în România.

• Aş vrea să stau acasă.

• Mi-ar plăcea să f ii cu noi.

Ce dorinţe ai avut? Ce ai fi făcut?

• Aş fi mers la teatru.

• Mi-aş fi cumpărat o tabletă.

• M-aş fi dus în România.

• Aş fi vrut să stau acasă.

• Mi-ar fi plăcut să f ii cu noi.


CROATICA

205

Lecț

ia 2

7A. Timpul perfect al modului condiţional se formează astfel: A feltételes mód múlt idejét így képezzük:

auxiliar + fi + Participiu

Ex.: a merge

aş fi mersai fi mersar fi mersam fi mersaţi fi mersar fi mers

Regulă: Condiţionalperfect

dacă

Condiţionalperfect

Szabály: *

Indicativ*

imperfect dacă

Indicativ*

imperfect propoziţie optativă propoziţie condiţională óhajtó mondat feltételes mondat


Aş merge la teatru, dar n-am bilet!Aş merge la teatru, dacă aş avea bilet.

Aş fi mers la teatru, dar n-am avut bilet!Aş fi mers la teatru, dacă aş fi avut bilet!

a. Aş merge la teatru, dar n-am bilet.b. Mi-aş cumpăra tabletă, dar n-am bani destui.c. M-aş duce în România, dar nu sunt în vacanţă.d. Aş vrea să stau acasă, nu vreţi şi voi?e. Mi-ar plăcea să fi i cu noi. Ai vrea şi tu?f. Ţi-aş scrie, dar nu-ţi ştiu adresa.g. Aş lua trenul expres, dar nu trece prin Giula!

* Indicativul imperfect are şi valoare de condiţional perfect.


CROATICA

206

Lecț

ia 2

7 a) Când vrem să fi m politicoşi… Amikor udvariasak szeretnénk lenni

Când vrem să fi m politicoşi, chiar foarte politicoşi, folosim mult condiţionalul prezent:Az udvariasság kifejezésére feltételes mód jelen időt használunk.

În loc de: spunem şi mai politicos:E helyett: udvariasabb, ha azt mondjuk, hogy:

Puteţi să………? Aţi putea să ………?Vreţi să ………? Aţi vrea să ………?Doriţi să ………? Aţi dori să ………?Vă face plăcere să ………? V-ar face plăcere să ………?Vă interesează să ………? V-ar interesa să ………?

b) Când reproşăm cuiva ceva, folosim mult condiţionalul prezent şi perfect, sau indicativul imperfect. Astfel:Amikor szemrehányást teszünk valakinek valamiért, gyakran használjuk a feltételes–óhajtó mód jelen és múlt idejét vagy a kijelentő mód folyamatos múlt idejét. Így:

În loc de: spunem mai frumos:E helyett: kedvesebben hangzik:

– De ce ai întârziat? – Ai fi putut să nu întârzii. (Puteai să …)– De ce nu mi-ai scris? – Ai fi putut să-mi scrii. (Puteai să …)– De ce n-ai şters praful? – Puteai să ştergi praful.– De ce n-aţi mai stat? – Puteaţi să mai staţi. Mai puteaţi sta. Aţi fi putut să mai staţi. Aţi mai fi putut sta!– De ce nu eşti mulţumit? – Ai putea fi mulţumit.


CROATICA

207

Lecț

ia 2

72. Cereţi ceva, politicos, după modelele: Kérjetek valamit valakitől udvariasan, a példa szerint!

a. Aţi putea să-mi spuneţi cât e ceasul?b. Aţi vrea să-mi daţi sarea?c. V-ar deranja dacă aş veni la dumneavoastră?

3. Invitaţi pe cineva politicos: a. V-ar face plăcere să veniţi cu noi? Hívjatok meg valakit valahova udvariasan! b. V-ar interesa expoziţia noastră? c. Aţi putea veni cu copiii?

4. Reproşaţi ceva cuiva: Tegyetek szemrehányást valakinek valamiért!

unui prietenunui colegunei colegefrateluisurorii

a. De ce nu mi-ai spus? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )b. De ce nu m-ai aşteptat? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )c. De ce nu ţi-ai făcut exerciţiul? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )d De ce n-aţi învăţat? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )e. De ce nu m-ai anunţat? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )f. De ce ai mâncat toată supa? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )g. De ce nu eşti punctuală? (= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )

B. Model de cerere: Írásbeli kérvény mintája:

Directorului Cursurilor de vară Universitatea din ClujDomnule Director,

Subsemnatul XY, domiciliat în . . . . . . . . . . . . . . . . (ţara, adresa), vă rog să binevoiţi a mă înscrie la cursurile de vară ale Universităţii din Cluj, nivel avansat. V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi putea trimite cât mai urgent documentaţia necesară.

Cu mulţumiri şi deosebită stimă, XY.


CROATICA

208

Lecț

ia 2

7 Poezii populare … de dor

„Codrule, codruţule,Deschide-ţi cărărileSă-mi duci supărările“ …

*

Frunză verde măr uscat,Astă-noapte m-am visatCă mândrul m-a sărutat.M-am trezit şi-am pipăit,Şi nimica n-am găsit:Numai dorul inimiiScris pe faţa perinii,Cu mătasa genelorŞi cu roua ochilor.

*

De n-ar fi …

De n-ar fi ochi şi sprâncene,N-ar mai fi păcate grele,Dar ochi şi sprâncene sunt,Şi păcate pe pământ,Ochii şi sprâncenele,Ele fac păcatele.

(după Lucian Blaga,Antologie de poezie populară)

Lexic, expresiidor, -uri (n) = vágycodru (m) = erdő, rengeteg -icărare (f) = ösvény -ă-isupărare (f) = bánat -ă-ifrunză (f) = falevél -emăr, meri (m) = almafauscat, -ă, -i, -e = szárazmândru, -ă, -i, -e = kedvesa săruta (φ) = csókola pipăi (φ) = megérint, (pipăi) tapogatfaţă de perină = párnahuzatmătase (f) = selyem -ă-urirouă (f) = harmatde (nu) = ha (nem)sprânceană (f) = szemöldök -e -epăcat, -e (n) = bűna câştiga (φ) = nyera se concentra (ez) = koncentrál

Familie de cuvinteSzócsalád

dor – a dori – dorinţă


CROATICA

209

Lecț

ia 2

7C. Diminutive se formează cu: A kicsinyítő alak a következő képzőkkel jön létre:

Ex.:codru � codruţ

-uţ -uţă-el -ea-ic -ică -iţă

băiat � băieţelfată � fetiţătată � tăticmamă � mămică

D. În propoziţia condiţională, în loc de dacă + condiţional se poate folosi conjunc-tivul (prezent sau perfect).A feltételes mondatban a dacă + feltételes mód alakja helyett használhatjuk a kötőmód jelen vagy múlt idejét.

Conjunctiv perfect = să + fi + Participiu (invar.)

Exemplu:

Prezent: Să am bani destui, aş lua avionul.= Dacă aş avea bani destui, aş lua avionul.

Perfect:

Să fi avut bani destui, aş fi luat avionul.= Dacă aş fi avut bani destui, aş fi luat avionul.= Dacă aveam bani destui, aş fi luat avionul.

5. Daţi construcţii sinonime pentru: Adjatok meg rokon jelentésű szerkezeteket az alábbiakhoz!

a. Dacă îmi spuneai, veneam.b. De nu telefona, nu afl am.

de = dacă(pop.)

c. Dacă aş fi fost în locul lui, rămâneam.d. M-ar fi durut gâtul dacă aş fi mâncat îngheţată.e. Câştiga, dacă se concentra mai bine.f. Să fi mâncat cât el, mi s-ar fi făcut rău.

să + fi + Participiu (invar.) = (még) akkor is, ha:

Ex.: Chiar dacă m-ai invita, (tot) n-aş veni. Chiar dacă m-ai fi invitat, (tot) n-aş fi venit.


CROATICA

210

Lecț

ia 2

7 Lexic. Expresiicolac, -i (m) = kalácsinsulă (f) = sziget -epustiu, pustie, pustii = lakatlanmilionar, -ă, -i, -e = milliomos

Temă:Feladat:

Imaginează-ţi ce ai face dacă …?

. . . . . . . . . ai fi pilot?

. . . . . . . . . ai fi profesor?

. . . . . . . . . ai avea o casă la munte?

. . . . . . . . . aţi ajunge pe o insulă pustie?

. . . . . . . . . aţi şti perfect româneşte?

Iată, pe internet, ce poezii de dragoste scriu fetele băieţilor, şi invers:

DacăPoezie de dragoste de Rallu

Dacă eu aş fi un înger,Aş sta mereu în dreapta ta.Dacă aş fi o adiereÎntr-una te-aş săruta.

Dar nu sunt decât un om…Mă primeşti în viaţa ta?

http://dindragoste.unica.ro/poe-zii-de-dragoste/dragoste-7444571.php

Dacă-ţi va fi dor…Poezie de dragoste de Iftimi Sorin

Dacă-ţi va fi dor……de soare……de ploaie……de-o îmbrăţişare……de vară……de vânt……de un sincer, cald sărut……să râzi……să zbori……să păşeşti pe nori……de dragoste……de iubire…VINO LA MINE!!!

http://dindragoste.unica.ro/poe-zii-de-dragoste/dragoste-8927311.phpCăutaţi alte poezii pe site-ul poezii de dragoste sau scrieţi voi altele şi trimi-teţi-le!


CROATICA

211

Lecț

ia 2

7Dacă se foloseşte şi cu indicativul (prezent, viitor, simple). Citiţi proverbele:A „dacă“ kötőszót kijelentő módban is (jelen, jövő idő) használjuk. Olvassátok el az alábbi közmondásokat!

a. Dacă ai bani, ai prieteni şi duşmani.b. Dacă nu e colac, e bună şi pâinea.c. Dacă nu-i cap, vai de picioare!d. Dacă dai, n-ai.

E. În cazul în care există două pronume, ordinea lor este: Ha a mondatban két névmás van, sorrendjük a következő:

pronume D + pronume Ac Vreau să-mi iau bagajele cu mine. Vreau să mi le iau cu mine. D Ac


a. Daţi-mi îngheţata! � Daţi-mi-o!b. Spuneţi-mi adevărul! � Spuneţi-mi-l!c. Vreau să-ţi dau cartea. � Vreau să ţi-o dau!d. Îşi cumpără singur hainele. � Şi le cumpără singur.e. Vă dau banii mâine. � Vi-i dau mâine.

Combinaţii:Variációk:

miţii } -lni -ivili

mi-ţi-i- } one-v-le-

miţii } leni sevili


CROATICA

212

Lecț

ia 2

8 Lexic. Expresiiconfecţie (f) = készruha -ijachetă (f) = blézer -e(de) gală = alkalmiculoare deschisă = világos színmodel, -e (n) = modell, fazona încerca (φ) = felpróbála-i sta bine (rău) = jól (rosszul) (îmi stă bine) áll nekia-i fi strâmt = szűk neki(mi-e strâmt, -ă)umăr (m) = váll -e-ivernil = világoszölda i se potrivi (esc) = illik hozzá(mi se potriveşte)

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI OPTA

Să recapitulăm… ce a spus X, Y, Z?

1. Transformaţi în discurs indirect:

Alakítsátok át közvetett beszéddé!

La confecţii(dialog)

Vânzătoarea: Bună ziua. Ce aţi dori?Clienta: Bună ziua. Mi-ar trebui o ja-

chetă de gală, de culoare deschisă.Vânzătoarea: Poftiţi. Avem aici câte-

va modele. Încer caţi-o pe aceasta. E 38… Vă stă bine!

Clienta: Da, îmi place. Dar mi-e puţin strâmtă la umeri. 40 nu aveţi?… Şi mi-ar plăcea albă.

Vânzătoarea: Îmi pare rău, n-avem decât crem sau vernil. Poftiţi, încer caţi-le!

Clienta: Cea crem mi s-ar potrivi mai bine… Dar mi-e mică!

Vânzătoarea: Încercaţi-o atunci pe aceasta!

Clienta: Da, pe asta o iau!


CROATICA

213

Lecț

ia 2

8A. La acuzativ, pronumele acesta, aceasta, … acela, aceea, … ca şi articolele adjectivale cel, cea, cei, cele sunt precedate de pe şi dublate de pronumele personal.Tárgyesetben az „acesta, aceasta, … acela, aceea“ névmásokat, … ugyanúgy mint a „cel, cea, cei, cele“ melléknévi névelőket megelőzi a „pe“ elöljárószó, és a személyes névmás megkettőzi azokat.

Exemple:

Încercaţi-o pe aceasta!Alegeţi-l pe acela!Alegeţi-l pe cel alb!Cumpăraţi-l pe cel mai ieftin!etc.

B. VerbeleAz alábbi igéket:

a-i sta bine (rău), a-i fi bun (strâmt, larg, lung, mic, mare, … perfect), a i se potrivi …

se conjugă ca verbul a-i plăcea.úgy ragozzuk, mint az „a-i plăcea“ igét.

Exemplu:

Jacheta îmi stă bine. III sg.

Pantofi i îmi stau bine. III pl.

La confecţii(discurs indirect)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Ce credeţi că vă stă bine şi ce nu?


CROATICA

214

Lecț

ia 2

8 Lexic. Expresiibirou de informaţii = információs iroda(tren) expres = expresszvonatnu-i aşa? = nem így van?niciun = egyik semcoadă, cozi (f) = sor

La biroul de informaţii(dialog)

Dana: La ce oră pleacă expresul de Bucureşti?

Funcţionarul: La 9,20, de la linia a patra.

Dana: Opreşte la Salonta, nu-i aşa?Funcţionarul: A, nu! Niciun expres

nu opreşte la Salonta.Dana: Nici alte trenuri nu opresc?Funcţionarul: Ba da. Aveţi unul peste

cinci minute, de la linia a doua. Cum păraţi bilete de la ghişeul 5.

3. Comentaţi proverbele: Értelmezzétek a szólásokat!

Cei din urmă vor fi cei dintâi.Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.

Înlocuiţi cuvintele cursive prin sinonime!Helyettesítsétek szinonimákkal a dőlt betűs szavakat!


CROATICA

215

Lecț

ia 2

8C. Numeralul ordinal are forme variabile în funcţie de gen şi număr, astfel:A sorszámnév alakjai nemben és számban változnak:

prim(ul), primă(prima), primi(i), prime(le) (adj./pron.)întâi(ul), întâi(a), întâi(i),întâi(le) (adj./pron.)al doilea, a doua (adj., pron.)al treilea, a treiaal patrulea, a patra …al n-lea, a n-aultim(ul), ultimă(ultima),ultimi(i), ultime(le) (adj./pron.)

La biroulde informaţii(discurs indirect)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

primulIal doilea

II al treileaIII

Mai spunem:Így is mondhatjuk:

cel dintâi = întâiul, primul cel de-al doilea = al doileacea dintâi = întâia, prima. .. .. .. cel din urmă = ultimul cea din urmă = ultima(pron.) (pron.)


CROATICA

216

Lecț

ia 2

8 Lexic. Expresiia-i veni să = valamilyen (îmi vine să) érzése lesza strănuta (φ) = tüsszentmuşchi, muşchi (m) = izoma se înroşi (esc) = elvörösödika-i vâjâi urechile = zúg a füle(îmi vâjâie …)a tremura (φ) = remegdin cauza = miattfebră (f) = láztermometru (n) = lázmérőcâteodată = néhányszor, néhagripă (f) = infl uenza -ea (se) molipsi (esc) = megfertőződikvreun, vreo = valamelyik

Formarea cuvintelorSzóképzés

roşu � a (se) înroşi (esc)negru � a (se) înnegri (esc)verde � a (se) înverzi (esc)galben � a (se) îngălbeni (esc)vânăt � a (se) învineţi esc)alb � a (se) albi (esc)

4. Transformaţi dialogurile: Alakítsátok át a párbeszédeket!

Spuneţi ce vă doare?(dialog)

Medicul: Ce s-a întâmplat? Spuneţi ce vă doare?

Pacientul: Până ieri mă simţeam bine, n-aveam nimic, dar de ieri mă doare capul şi îmi vine să strănut tot timpul.

Medicul: Muşchii vă dor?Pacientul: Mă dor toţi muşchii. Mi

s-au înroşit ochii şi mă ustură. Îmi vâjâie urechile, tremur.

Medicul: Din cauza febrei. V-aţi luat temperatura?

Pacientul: Nu, nu mi-am luat-o.Medicul: Puneţi-vă termo me trul!

Aşa… Simptomele astea le-aţi mai avut?

Pacientul: Câteodată, foarte rar, când eram copil şi aveam gripă…

Medicul: E cineva bolnav în fami-lie? Probabil v-aţi molipsit de la cineva.

Pacientul: Posibil… de la vreun pa-cient de-al meu…

Medicul: ?!…


CROATICA

217

Lecț

ia 2

8Spuneţi ce vă doare?(discurs indirect)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Conversaţie:Párbeszéd:

1. Pacientul este adult sau copil?2. Ce profesie are pacientul?

Motivaţi.

D. Unele prepoziţii (locuţiuni pre-po ziţionale) cer cazul genitiv.

Egyes elöljárószók (elöljárószó értékű szó-kap csolatok) birtokos esetet vonzanak:

din cauza = miattdin pricinacontra = ellenîmpotrivaînaintea = előttîn faţaîn spatele = mögöttîn urmadeasupra = rajta, felettdedesubtul = alattla stânga = balrala dreapta = jobbrade-a lungul = hosszábande-a latul = széltébende-a curmezişulîn locul = helyettîn jurul = körületc.

Ex.: Tremur din cauza febrei.Stai în faţa mea!Stai în spatele meu!

Antonimela stânga ≠ la dreaptaîn faţa/înaintea ≠ în spatele/în urmădeasupra ≠ dedesubt(ul)de-a lungul ≠ de-a latul

Sinonimedin cauza = din pricinacontra = împotrivaîn spatele = în urmaîn faţa = înainteade-a latul = de-a curmezişul


CROATICA

218

Lecț

ia 2

8 Lexic. Expresiiîndesat, -ă, -i, -e = tömör, telta-i conveni = megfelel(îmi convine) valakinekFie! = Legyen!a cântări (esc) = megmérsigur, -ă, -i, -e = természetesena strecura (φ) = leszűr(strecor)cuptor (n) = sütő -oa-epesmet (n) = zsemlemorzsafrunză (f) = levél -ecastravete (m) = uborka -ţigrădinar, -i (m) = kertészmâţă (f) = macska -eoală (f) = fazék -e

Sinonimemâţă (f) = pisică (f)

La piaţă(dialog)

Anca: Cu cât daţi conopida?Ţăranca: Cu 2 lei kilo gramul.Anca: Cu 1,50 n-o daţi? Nu-i prea

îndesată…Ţăranca: Cu 1,70, dacă vă convine.Anca: Fie. Cântăriţi-mi bucăţile astea

două!

Acasă, în bucătărie(dialog)

Anca: Conopida se fi erbe?Mama: Sigur. Trebuie fi artă cu sare

cam 10 minute. Se strecoară, apoi trebuie pusă la cuptor, cu unt, smântână şi pesmet. Nu-i greu de gătit, chiar dacă n-ai mai făcut niciodată…

Anca: Aş vrea s-o fac eu, dacă mă laşi…

Mama: Sigur că te las. Întâi curăţ-o de frunze, apoi spal-o şi pune-o la fi ert.

5. Comentaţi proverbele: Értelmezzétek a szólásokat!

Nu vinde castraveţi grădinarului!Nu cumpăra mâţa-n sac!Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fi erbe oala!


CROATICA

219

Lecț

ia 2

8La piaţă(discurs indirect)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Acasă în bucătărie(discurs indirect)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

F. şi … şi … ≠ nici … nici … nu …

Ex.: Şi expresul, şi alte trenuri opresc la Salonta. Nici expresul, nici alte trenuri nu opresc la Salonta.

Eliptic: Şi alte trenuri opresc la Salonta. Nici alte trenuri nu opresc la Salonta.

E. Pasivul:A szenvedő szerkezet:

Trebuie să fi e fi artă.se poate reduce la:leegyszerűsíthető így:

Trebuie fi artă.Se fi erbe.

6. Transformaţi la fel: Alakítsátok át hasonlóképpen!

Untul trebuie să fi e topit. � . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Merele trebuie să fi e curăţate. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Sarea trebuie să fi e pusă. � . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cartofi i trebuie să fi e scoşi. � . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

220

Lecț

ia 2

9 LECȚIA A DOUĂZECI ȘI NOUA

Din ce cauză ai întârziat?

• Din cauză că m-am trezittârziu.

• Din cauza fraţilor mai mici.

• Fiindcă n-a sunat ceasul.

• Pentru că n-a venit autobuzul.

• Deoarece a fost pană de curent.

• Mi s-a oprit deşteptătorul.

• Din cauze multiple…!

• Din cauze obiective!

Lexicdeşteptător (n) = ébresztőóra -oarea se pierde = elvész, eltéveda (se) produce = létrejön, történikaccident, -e (n) = baleset

Uneori când magazinul e închis, scrie pe un bilet:

Închis din cauză de boală.


CROATICA

221

Lecț

ia 2

9A.a. Cauza se exprimă în limba română prin conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale (fi indcă, deoarece, din cauză că, din pricină că, pentru că) sau prin locuţiuni pre-poziţionale: din cauza + Genitiv, din pricina + Genitiv sau din cauză de + Acuzativ.A román nyelvben az okot kötőszókkal, kötőszó értékű szókapcsolatokkal (fi indcă, deoarece, din cauză că, din pricină că, pentru că) vagy elöljárószós szerkezetekkel (din cauza + birtokos eset, din pricina + birtokos eset vagy din cauză de + tárgyeset) fejezzük ki.


a. Din ce cauză nu ştii bine româneşte?b. Din ce cauză ai rămas acasă?c. De ce n-ai mai aşteptat?d. De ce te-ai pierdut?e. Din ce pricină eşti supărat?f. Din pricina cui ai căzut la examen? Din pricina mea?g. Din cauza cui s-a produs accidentul?

2. Puneţi o expresie cauzală potrivită: Egészítsétek ki a megfelelő okhatározói kifejezésekkel!

a. Accidentul de ieri s-a produs . . . . . . . . . . . . . . . amândouă maşinile aveau viteză prea mare.

b. N-am venit . . . . . . . . . . . . . . . . n-am fost invitat.c. Te iert . . . . . . . . . . . . . . . . n-ai vrut.d. . . . . . . . . . . . . . . voastră, noi a trebuit să mai aşteptăm.e. Îl doare stomacul . . . . . . . . . . . . . . . . mănâncă prea mult.

b. Construcţiile cu supin, cum sunt: Az olyan szupinummal formált szerkezeteknek, mint:

de fumat, de nedormit, de nemâncat, de prea mult băut, de mers pe jos etc., pot avea şi sens cauzal.stb. okhatározói tulajdonságuk is lehet.

Ex.: De atâta mers pe jos, mă dor picioarele.


CROATICA

222

Lecț

ia 2

9 Din ziare:

Circulaţia

În săptămâna 21–27 mai a.c. s-au înregistrat în întreaga ţară 174 de ac-cidente de circulaţie soldate cu 62 de morţi şi 142 de răniţi, precum şi 3 ava-rii cu pagube materiale importante.

Cele mai multe dintre ac cidente s-au datorat:

– traversării pietonilor prin alte locuri decât cele permise (62 de ac-cidente, cu 15 morţi şi 48 de răniţi, dintre care 14 evenimente cu 4 morţi şi 10 răniţi s-au comis din cauza ne-supravegherii copii lor);

– nerespectării regimului de viteză (23 de accidente cu 9 morţi şi 24 de răniţi);

– neatenţiei în conducere (19 acci-dente, cu 10 morţi şi 13 răniţi);

– consumului de alcool, care a cauzat 10 accidente (2 morţi şi 8 răniţi);

– depăşirii neregulamentare (11 accidente, cu 7 morţi şi 15 răniţi).

– oboselii sau adormirii la volan (9 accidente cu 3 decedaţi şi 16 răniţi).

(preluat din presă)

Lexic. Expresiiziar, -e (n) = újságcirculaţie (f) = közlekedés(a.c.) anul curent = folyó éva înregistra (ez) = feljegyez(înregistrez)a se solda cu = eredményezmort, moartă, morţi, moarte = halottrănit, -ă, -i, -e = sebesültprecum şi = valamintavarie (f) = sérülés, -i rongálódáspagubă (f) = kár -ea se datora (ez) = annak tudható bepieton, -i (m) = gyalogosa comite = elkövetsupraveghere = felügyelet(ne)supraveghere (f) = felügyelet hiányarespectarea regulilor = szabályok betartásanerespectarea regulilor = szabálysértésviteză (f) = sebesség -econsum, -uri (n) = fogyasztása cauza (ez) = okoz


CROATICA

223

Lecț

ia 2

93. Explicaţi sensul construcţiilor subliniate:Magyarázzátok meg a kiemelt szerkezeteket!

a. De fumat, mă doare capul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .b. De atâta mers pe jos, mă dor picioarele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. De prea mult băut, am căzut sub masă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Ameţesc de nemâncat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Mi-e rău de căldură. Crăp de căldură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Mor de frică, mor de foame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Mă dor ochii de fum şi de praful de pe stradă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

c. Cauza se mai exprimă şi prin:Az okot kifejezhetjük a következőképpen is:

verbul: a se datoraige } + substantiv/pronume D

főnév/névmás részeshatározó esetbenprepoziţia datorităelöljárószó

4. Transformaţi în expresii sinonime, folosind pentru că, deoarece, din cauză că: Alakítsátok át szinonim kifejezésekké az alábbi mondatot felhasználva a pentru că, deoarece, din cauza că kifejezéseket!

Accidentele au avut loc datorită:

– traversării pietonilor prin locuri nepermise; – nerespectării vitezei reglementare; – neatenţiei; – consumului de alcool; – depăşirii neregulamentare; – oboselii sau adormirii la volan.


CROATICA

224

Lecț

ia 2

9 Citiţi textul cu ajutorul dicţionarului!Olvassátok el a szöveget szótár segítségével!

Trei maşini avariate şi o persoană la spital din cauza neacordării de prioritate

Două autoturisme şi un microbuz au fost implicate într-un accident care s-a soldat cu avarierea autoturismelor şi rănirea uşoară a unui pasager, luni după-masă.

Vina îi aparţine şoferului autoturismului Daihatsu care circula dinspre Spitalul Judeţean înspre Calea Şagului. Acesta a virat la stânga de pe bule-vardul Liviu Rebreanu pe bulevardul Brâncoveanu fără să acorde prioritate vehiculelor din intersecţie, moment în care a fost lovit de un autoturism Opel şi de un alt microbuz afl at în trafi c.

În urma accidentului, cele trei autoturisme au fost avariate, iar o persoană a fost rănită. Victima a fost transportată la Spitalul Judeţean Timişoara pentru îngrijiri medicale.


CROATICA

225

Lecț

ia 2

95. Deschideţi parantezele: Tegyétek megfelelő alakba a zárójelben található szavakat!

Vedeam ceva în faţă, pe (drum), dar nu puteam opri maşina ca să mă uit mai bine ce era, din cauza (alte maşini) care veneau în urma (eu). Eram înaintea (5 maşini mici) şi (5 camioane), în plină şosea. Eram, deci, blocat de cei de după (eu). Am claxonat să se oprească cei din faţă. Probabil că ei nu şi-au dat seama. Deodată, m-am trezit în faţa (o maşină oprită) de-a latul (şoseaua). Nu ştiu cum a ajuns acolo. Era chiar maşina din faţa (eu), care, ajungând în faţa (obiectul căzut) pe (şosea), a trebuit să frâneze brusc. Probabil că nu l-a obsevat dinainte. Noroc că am avut timp să opresc. Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu (eu) dacă aveam viteza nebună (cei) dinaintea (eu). Mai mult ca sigur, aş fi făcut accident!

B. Nominativ Genitiv–Dativ Alanyeset Birtokos eset – Részeshatározó eset

cel celuicea celeicei, cele celor

alt băiat = altul altui băiat = altuiaaltă fată = alta altei fete = alteiaalţi băieţi = alţii altor băieţi = altoraalte fete = altele altor fete = altora

C. maşina care este la stânga unde? (hol?) { (unde este?) = maşina de la stânga

verb + la… în…

(care maşină?)

maşina care este în faţă care? (melyik?) { (unde este?) = maşina din faţă

substantiv + de la din

(care maşină?)


CROATICA

226

Lecț

ia 2

9 Cauze şi… cauze…

I. – Sorine, de unde ai tu bani? – Bunica mi i-a dat. – Pentru ce? – M-a trimis să cumpăr timbre…

Dar ştii, mamă, n-a fost nevoie de timbre fi indcă am introdus scrisoarea în cutie când nu era nimeni prin apropiere.

II. Mama: Ionel, poţi să te duci la râu, dar să nu te scalzi, că apa e foarte rece.

Ionel: N-avea grijă mamă, am să mă scald îmbrăcat.

III. X: Tot mai căutaţi câinele? Y: Da! X: De ce nu daţi un anunţ la

ziar? Y: Ce folos? Câinele tot nu ştie

să citească!(după Arca lui Noe)

Lexic. Expresiia introduce = bevezetrâu, -ri (n) = folyóa se scălda (φ) = fürdikN-avea grijă! = Ne aggódj!tot mai… = még mindiganunţ, -uri (n) = hirdetésCe folos? = Mire jó? Mi értelme?

Sinonimea introduce = a băgaîn apropiere = aproapeCe folos? = La ce bun?


CROATICA

227

Lecț

ia 2

96. Povestiţi anecdotele în discurs indirect! Meséljétek el az anekdotákat függő beszédben!

Cauze şi… cauze…

I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Puneţi în loc de „că“, „pentru că“: Helyettesítsétek a „că“-t a „pentru că“ kifejezéssel!

a. – Să nu te scalzi, că apa e foarte rece.b. – De ce n-ai venit? – Că n-am fost invitat.c. – Nu te grăbi, că nu-i urgent.d. – Repetaţi, vă rog, că n-am înţeles.e. – Ce aţi spus? Că n-am auzit.


CROATICA

228

Lecț

ia 3

0 LECȚIA A TREIZECIA

Mergând încet, departe ajungi

• Mergând pe jos, ai ajunge mai târziu.

• Mergând pe jos, am ajuns mai târziu.

• Putem discuta mergând.

• Te văd zilnic mergând la părinţi.

Gramatică

(= când/dacă mergi)

(= dacă ai merge)

(= pentru că am mers)

(= în timp ce mergem)

(= cum/când mergi)

Lexiccurbă (f) = kanyar -ea parca (ez) = parkol(parchez)a lovi (esc) = megüt, ütközik


CROATICA

229

Lecț

ia 3

0A. Modul gerunziu se recunoaşte după terminaţiile: A határozói igenév az igenévképzők alapján ismerhető fel.

-ând sau -ind

Infi nitiv Gerunziu Infi nitiv Gerunziu

I. a pleca – plecând a studia – studiind a cânta – cântând a veghea – veghind

II. a tăcea – tăcând a vedea – văzând

III. a merge – mergând a scrie – scriind a face – făcând a crede – crezând a trimite – trimiţând

IV. a coborî – coborând a privi – privind a hotărî – hotărând

a avea – având a fi – fi ind a bea – bând a şti – ştiind a vrea – vrând a lua – luând a da – dând

a. Gerunziul poate avea sens temporal, sens condiţional, sens cauzal sau sens modal.A határozói igenévnek lehetnek időhatározói, feltételes, ok- és módhatározói tulajdonságai.

1. Transformaţi gerunziul: Alakítsátok át a határozói igenevet!

a. Accidentul s-a produs vrând să ia o curbă. � . . . . când a vrut / voia . .b. Accidentul s-a produs trecând strada. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. Parcând, aş fi lovit o altă maşină. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Oprindu-se, a făcut accident. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Oprindu-se, ar fi făcut accident. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .f. Nefi ind atent, a făcut accident. � . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

230

Lecț

ia 3

0 Lexic. Expresiinu numai…, dar şi… = nem csak … hanem isbogat, -ă, -i, -e = gazdagprivelişte (f) = látvány -ise afl ă = találhatóîntins, -ă, -i, -e = kiterjedtbrad (m) = fenyőfa -zimolid (m) = lucfenyő -zistejar, -i (m) = tölgyfafag, -i (m) = bükkfafaună (f) = vadvilág, állatvilágvânător, -i (m) = vadászurs (m) = medve -şicerb, -i (m) = szarvasmistreţ, -i (m) = vaddisznópăşune (f) = legelő -itămăduitor, -e, -i = gyógyítóadânc, -uri (n) = mély, mélységaur (n) = aranyargint (n) = ezüstformă (f) = forma -erelief, -uri (n) = felszínca şi = ahogya valorifi ca (f) = értékesít

Citiţi din ghidul României

Maramureşul este nu numai o regi une bogată în privelişti de o rară frumuse-ţe, dar şi o zonă în care se afl ă păduri întinse de brad, molid, stejar şi fag, cu o faună căutată de vânători: urşi, cerbi carpatini, mistreţi ş.a. Mai sunt păşuni, ape tămăduitoare, iar în adâncuri, aur şi argint, ca şi alte metale valorifi cate în industrie.

(v. p. 232)


CROATICA

231

Lecț

ia 3

0b. Forma negativă a gerunziului:A határozói igenév tagadó formája:

fi ind – nefi indmâncând – nemâncând

Pronumele în dativ sau acuzativ se aşază după verb:A névmás részeshatározó esetben és tárgyesetben az ige után áll:

scriind scriindu-ţi (a scrie + D)aşteptând aşteptându-te (a aştepta + Ac.)oprind oprindu-se (a se opri)amintind amintindu-mi (a-şi aminti)părând părându-mi-se (a i se părea)

2. Transformaţi în gerunziu: Alakítsátok át határozói igenévvé!

a. Mi s-a întâmplat când am vrut să iau o curbă.b. Pentru că nu sunt specialist, nu mi-am spus părerea.c. Oamenii se uitau şi comentau.d. Pentru că nu-mi place cafeaua, nu beau.e. Pentru că grăsimile îmi fac rău, nu mănânc gras.f. Dacă aş fi învăţat, aş fi trecut la examen.g. Dacă aş merge cu avionul, aş ajunge mai repede.h. Deoarece m-am dus singură în excursie, m-am plictisit.i. Învăţ şi ascult muzică în acelaşi timp.j. Nu te-am auzit când ai intrat.k. Îmi place să te ascult cum vorbeşti.

3. Înlocuiţi expresiile din text cu alte sinonime. A szöveg kifejezéseit helyettesítsétek más szinonimákkal (ügyelve az esetre)!


CROATICA

232

Lecț

ia 3

0 Lexic. Expresiilocalnic, -i (m) = helybelia dovedi (esc) = bizonyítdeosebit, -ă, -i, -e = különlegesa păşi (esc) = lép, átlépde pildă = példáulprag, -uri (n) = küszöbîndeosebi = főleg, különösena împodobi (esc) = feldíszítţesătură (f) = szövet, kelme -iceramică (f) = kerámiacasnic, -ă, -i, -e = háztartásimeşter, -i (m) = mesteriscusit, -ă, -i, -e = ügyesa încânta (φ) = elbűvölzvelt, -ă, -i, -e = karcsú, sudársurprinzător, -e, -i, -e = meglepőiepure (m) = nyúl -ioaie, oi (f) = juhlup, -i (m) = farkasuscătură (f) = száraz fa -igard, uri (n) = kerítéscirc, -uri (n) = cirkuszleu (m) = oroszlán -i

Sinonimelocalnic (m) = autohton (m)regiune = zonădeosebit = special = excepţionala dovedi = a demonstrade pildă = de exempluîndeosebi = mai ales = în special

Localnicii dovedesc un simţ artistic deosebit. Păşind, de pildă, pragul unei case ţărăneşti din Maramureş, ai im-presia că te afl i într-un muzeu de artă populară. „Camera mare“, îndeosebi, este împodobită cu ţesături, cu obiecte casnice lucrate artistic din lemn.

Maramureşenii sunt meşteri iscu-siţi în prelucrarea lemnului. În satele lor se întâlnesc vechi biserici din lemn, adevărate monumente de artă arhitecturală, care încântă privirea cu linia lor zveltă, cu o surprinzătoare armonie a propor ţiilor…

(după România. Ghid turistic, Ed. Meridiane, București).


CROATICA

233

Lecț

ia 3

04. Explicaţi gerunziul: Értelmezzétek a határozói igenevet!

a. M-aş reface mai repede stând în pat.b. Având maşină, îţi poţi rezolva mai repede treburile.c. Având maşină, aţi putea merge mai des la Cluj.d. Învăţând, ai fi trecut la examen.e. Nemaiputând să lucrez, am preferat să mă culc.f. Povestind, timpul trece mai repede.g. Înveţi mai repede o limbă vorbind.h. Stând în România, e nevoie să înveţi româneşte.i. Crezând că nu mai veniţi, nu v-am mai aşteptat.j. Îmi place să citesc ascultând muzică.k. Scriindu-mi din timp, voi putea programa totul mai bine.

B. şi… şi…nu numai… , ci şi…nu numai… , dar şi…pe lângă… , şi…atât… , cât şi…. . . . . . . . . . , ca şi…

C. Formele de relief sunt: Apele sunt

câmpia curgătoare pârâu, pâraie (n) podişul (care curg) { râu, râuri (n) dealul fl uviu, fl uvii (n) muntele stătătoare lac, lacuri (n) (care stau) { mare, mări (f) ocean, oceane (n)

D. unde? de unde?la � de lalângă � de lângăîn � din

5. Priviţi o hartă şi spuneţi unde se afl ă diferite oraşe sau regiuni din România.


CROATICA

234

Lecț

ia 3

0 Voroneţul

De la Gura Humorului, con tinuând să înainteze spre Câm pulung Moldo-venesc, călătorul va întâlni în stânga drumului o ramificaţie care îl va purta după 3 kilometri la mănăstirea Voroneţ.

Domnitorul Ştefan cel Mare a înălţat în 1488 această mănăstire de dimensiuni reduse, dar de mare va-loare artistică. Capodoperă a stilului arhitectonic moldovenesc, ea a fost supranumită de specialiştii străini „Capela Sixtină a Româ niei“, pentru coloritul şi execuţia frescelor interi-oare şi exterioare, păstrate în cea mai mare parte în forma iniţială. Frescele exterioare, de o mare strălucire, au fost executate de iscusiţi meşteri zugravi moldoveni din secolul al XVI-lea…

(După România. Ghid turistic, Ed. Meridiane, București)

Lexic. Expresiimonument, -e (n) = emlékműa înainta (ez) = előrehaladcălător, -i (m) = utazóramifi caţie (f) = útelágazás -ia purta (f) = elvezet(port)domnitor, -i (m) = fejedelema înălţa (f) = felépítdimensiune (f) = dimenzió, -i méretredus, -ă, -i, -e = kicsivaloare (f) = érték -o -icapodoperă (f) = remekmű -ea supranumi (esc) = elnevezcolorit, -uri (n) = színvilágexecuţie (f) = végrehajtás -ifrescă, fresce (f) = freskóa păstra (ez) = megőrizstrălucire (f) = ragyogás, -i tündöklészugrav, -i (m) = festő


CROATICA

235

Lecț

ia 3

06. Încercaţi să spuneţi cum se poate ajunge Próbáljátok meg elmondani hogyan lehet eljutni!

– de la Seghedin la Baia Mare – din Maramureş în Oltenia– de la Craiova la Pécs – din Moldova în Transilvania– de la Timişoara la Giula – din România în Austria

Pe unde se trece? pe + în = prin

7. Transformaţi după model: Alakítsátok át a minta alapján!

oamenii care trăiesc la ţară = oamenii de la ţarăurşii care trăiesc în pădure = urşii din pădurebisericile care se găsesc în Maramureş = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .casele care se afl ă la sate = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .aurul care se găseşte în mine = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .lemnul care se găseşte în pădure = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .leii care se folosesc la circ = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .metalele care zac în adâncuri = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .muncitorii care lucrează în industrie = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Muzeul de Artă care se afl ă la Cluj = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .mănăstirile care se afl ă în nordul Moldovei = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .familia care locuieşte lângă noi = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Temă: Faceţi o descriere geografi că a regiunii în care locuiţi!

Proverbe:

Promite marea cu sarea. Nu e pădure fără uscături.Nu vinde pielea ursului din pădure! Înalt ca bradul, prost ca gardul.Cine fuge după doi iepuri nu Prost ca lemnul.prinde niciunul. Apa trece, pietrele rămân.A dat oaia în paza lupului. Tăcerea e de aur.


CROATICA

236

Lecț

ia 3

1 LECȚIA A TREIZECI ȘI UNA

Oare unde, cine, ce, când?

• Unde o fi fi ind castelul lui Vlad Ţepeş?O fi fi ind în sud?

• Unde o fi castelul lui Vlad Ţepeş?În nordul ţării?

• Cine o fi fost Dracula?Vlad Ţepeş?

Lexic. Semantică

(= Mă întreb unde este castelul)(= Oare este în sud?)

(= Mă întreb unde este castelul)(= Oare este în nordul ţării?)

(= Mă întreb cine a fost Dracula?)(= Oare a fost Vlad Ţepeş?)


CROATICA

237

Lecț

ia 3

1A. Modul prezumtiv exprimă necunoaşterea unui fapt (în interogaţia parţială):A feltételező mód egy cselekvés, történés, létezés bizonytalanságát fejezi ki (a részleges kérdésben):

Ex.: Unde o fi (fi ind) castelul lui Vlad Ţepeş? (= Mă întreb/nu ştiu unde este castelul lui Vlad Ţepeş.)

sau o presupunere, o bănuială, o „prezumţie“ (în interogaţii totale sau în propoziţii declarative).vagy egy feltevést, egy sejtést, egy „feltételezést” (a teljes kérdésekben vagy a kijelentő mondatokban).

Ex.: O fi (fi ind) în sud (?) (= Bănuiesc că este în sud.)

Formele prezumtivului sunt:A feltételező mód alakjai: Prezent Perfect

Viitor literar + Gerunziu Viitor literar + Participiu

a merge

voi fi mergândvei fi mergândva fi mergândvom fi mergândveţi fi mergândvor fi mergând

voi fi mersvei fi mersva fi mersvom fi mersveţi fi mersvor fi mers

Popular, la persoana a 3-a se folosesc formele:A 3. személyben használt népies formák:

sg. pl.

o fi mergând o fi mersor fi mergând or fi mers

La verbul a fi , gerunziul poate lipsi:Az „a fi “ létige esetében a határozói igenév elhagyható. o fi fi ind = o fi

1. Transformaţi ca în model: Alakítsátok át a mondatokat a modell alapján!

a. Oare e în nord? – O fi (fi ind) e. Oare se întoarce? . . . . . . . . . . . . în nord? f. Oare s-a dus? . . . . . . . . . . . . . . .b. Oare e departe? – . . . . . . . . . . . . g. Oare îşi aminteşte de mine? . . . .c. Oare merge cu trenul? – . . . . . . h. Oare şi-a amintit de mine? . . . .d. Oare a mers cu trenul? – . . . . . .


CROATICA

238

Lecț

ia 3

1 Între legendă şi istorie: Vlad Ţepeş

Negustorul străin

Pe când domnea în Ţara Româ nească Vlad Ţepeş, trecu prin ţară, venind din Transilvania, un mare negustor fl orentin ce avea cu el marfă şi bani foarte mulţi.

Cum ajunse la Târgovişte, capitala ţării pe atunci, negustorul se duse îndată la palatul domnesc şi ceru lui Vlad Ţepeş slujitori ca să-l păzească şi pe el şi marfa şi banii ce-i avea.

Ţepeş porunci atunci să lase mar-fa şi banii în piaţă, iar el să vină să doarmă la palat.

Neguţătorul, neavând ce face, se supuse poruncii domneşti, dar peste noapte cineva, trecând pe lângă căruţa cu marfă, luă din bani 160 de galbeni.

A doua zi, dis-de-dimineaţă, negu-ţătorul se duse la căruţă, găsi marfa cum o lăsase, dar din bani lipseau 160 de galbeni. Se duse la Domn şi-i spu-se lipsa banilor. Domnul îi porunci să n-aibă nici o grijă, căci se vor găsi îndată şi banii şi hoţul. Porunci să se pună din vistierie banii la loc, însă cu unul mai mult.

(v. p. 240)

Lexic. Expresiia domni (esc) = uralkodiknegustor, -i (m) = kereskedőfl orentin = fi renzeimarfă, mărfuri (f) = áruîndată = azonnalpalat, -e (n) = palotadomnesc, -ă, -i = fejedelmislujitor, -i (m) = szolgaa păzi (esc) = őriza porunci (esc) = megparancsola lăsa (φ) = hagy(las)a se supune = aláveti magátporuncă (f) = parancs -idomn, -i (m) = fejedelemcăruţă (f) = szekér -egalben, -i (m) = aranytallérlipsă (f) = hiány -egrijă (f) = aggodalom, -i gondhoţ, -i (m) = tolvajvistierie (f) = kincstár -ia pune la loc = a helyére tesz

Sinonimece = careînsă = dar


CROATICA

239

Lecț

ia 3

1B. Timpul perfect simplu se foloseşte mai mult în istorii şi în povestiri. El se formează de la:

A befejezett egyszerű múlt időt leginkább történetekben és elbeszélésekben használjuk. Így képezzük:

a circula a tăcea a face a mergeP: circulat tăcut făcut mers

tema participiului + a melléknévi igenév töve végződések

terminaţiile: -i -şi -φ -răm -răţi -ră

circulai tăcui făcui merseicirculaşi tăcuşi făcuşi merseşicirculă tăcu făcu mersecircularăm tăcurăm făcurăm merserămcircularăţi tăcurăţi făcurăţi merserăţicirculară tăcură făcură merseră

a veni a coborîP: venit coborât

venii coborâivenişi coborâşiveni coborî venirăm coborârămvenirăţi coborârăţiveniră coborâră

Verbe neregulate:Rendhagyó igék:

a fi a avea a sta a da a vrea (a voi)fusei (fui) avusei (avui) stătui dădui vrui (voii)fuseşi (fuşi) avuseşi (avuşi) stătuşi dăduşi vruşi (voişi)fuse (fu) avuse (avu) stătu dădu vru (voi)fuserăm (furăm) avuserăm (avurăm) stăturăm dădurăm vrurăm (voirăm)fuserăţi (furăţi) avuserăţi (avurăţi) stăturăţi dădurăţi vrurăţi (voirăţi)fuseră (fură) avuseră (avură) stătură dădură vrură (voiră)

Ex.: Când ajunse la Tâgovişte, negustorul se duse la palat şi ceru lui Ţepeş slujitor de pază. (= a ajuns, s-a dus, a cerut)


CROATICA

240

Lecț

ia 3

1 Oamenilor din capitală le porunci să caute îndată pe hoţ, că de nu-l vor găsi pe hoţ, va pierde toată ce ta tea.

Neguţătorul, mergând din nou la căruţă, numără banii, o dată, de două ori şi a treia oară, şi cu mirare găsi toţi banii însă cu un galben mai mult. De unde o fi apărut?

Se înapoie atunci la Domn şi îi spuse:

– Stăpâne, am afl at toţi banii, însă cu un galben mai mult.

În acel moment fu adus şi hoţul. Atunci Ţepeş spuse negustorului:

– Du-te în pace; dacă nu mi-ai fi mărturisit galbenul cel de prisos, aş fi poruncit să te puie şi pe tine împreună cu acest hoţ în ţeapă.

Aşa se purta Ţepeş cu supuşii săi, cei credincioşi şi cei necredincioşi.

(Mihail Popescu, Legende istorice ale românilor din cronicari, București, 1932)

Lexic. Expresiia pierde = elpusztítcetate (f) = vár -ăţicu mirare = csodálkozvaa se înapoia (ez) = visszamegystăpân, -i (m) = gazdaa afl a (u) (afl u) = találîn pace = békébena mărturisi (esc) = bevallde prisos = felesleges, itt: többletţeapă, ţepe (f) = karóa se purta (φ) = viselkedik (mă port) valakivelsupus (m) = alattvaló -şicredincios, -ă, -i, -e = hűséges


CROATICA

241

Lecț

ia 3

1C. Mai mult ca perfectul exprimă anterioritatea în trecut şi se foloseşte mai rar în limba curentă. Se formează de la:A régmúlt egy, a múltban történt cselekvés előtt történt cselekvést fejez ki, a köznyelvben ritkábban használjuk. Így képezzük:

Ex.:

tema participiului + a melléknévi igenév töve végződések

terminaţiile: -sem -seşi -se -serăm -serăţi -seră

a circula a tăcea a face a mergecirculasem tăcusem făcusem mersesemcirculaseşi tăcuseşi făcuseşi merseseşicirculase tăcuse făcuse mersesecirculaserăm tăcuserăm făcuserăm merseserămcirculaserăţi tăcuserăţi făcuserăţi merseserăţicirculaseră tăcuseră făcuseră merseseră

a veni a coborîvenisem coborâsemveniseşi coborâseşi venise coborâseveniserăm coborâserămveniserăţi coborâserăţiveniseră coborâseră

Verbe neregulate:Rendhagyó igék:

a fi a avea a sta a da a vrea (a voi)fusesem avusesem stătusem dădusem vrusem (voisem)fuseseşi avuseseşi stătuseşi dăduseşi vruseşi (voiseşi)fusese avusese stătuse dăduse vruse (voise)fuseserăm avuseserăm stătuserăm dăduserăm vruserăm (voiserăm)fuseserăţi avuseserăţi stătuserăţi dăduserăţi vruserăţi (voiserăţi)fuseseră avuseseră stătuseră dăduseră vruseră (voiseră)

Ex.: Neguţătorul se duse la căruţă şi găsi marfa cum o lăsase. (= a lăsat-o mai devreme)


CROATICA

242

Lecț

ia 3

2 LECȚIA A TREIZECI ȘI DOUA

Ai ce face?

• N-am ce face.

• N-am unde merge.

• N-am cu ce scrie.

• N-am cu cine vorbi.

• N-am când veni.

• N-am cum intra.


CROATICA

243

Lecț

ia 3

2A. Infi nitivul A főnévi igenév

a avea + pronume relativ + Infi nitiv adverb (fără a)

a. Construcţia este foarte frecventă în limba română. Ez a szerkezet nagyon gyakori a román nyelvben.

(a face) Ai ce face? (= Ai ce să faci?)(a merge) Ai unde merge? (= Ai unde să mergi?)(a dormi) Aveţi unde dormi? (= Aveţi unde să dormiţi?)(a sta) N-aveţi unde sta? (= Nu aveţi unde să staţi?)(a scrie) N-ai cu ce scrie? (= N-ai cu ce să scrii?)(a vorbi) N-am cu cine vorbi. (= N-am cu cine să vorbesc.)(a veni) N-am când veni la voi. (= N-am când să vin la voi.)(a anunţa) N-am cum te anunţa. (= N-am cum să te anunţ.)

b. Infi nitivul se foloseşte mult după pentru (cu sens fi nal) şi înainte de (cu sens temporal de anterioritate).

A főnévi igenév gyakran használatos a „pentru“ után (célhatározóként) és az „înainte de“ után (időhatározóként).

Ex.: 1. Pentru a înţelege foarte bine un text, trebuie să-l citiţi de mai multe ori.

2. Pentru a-i găsi, ne-au trebuit două zile. 3. Înainte de a mânca, spălaţi-vă pe mâini! 4. Gândeşte-te de două ori înainte de a vorbi! 5. Înainte de a-i spune adevărul, pregăteşte-o puţin!

1. Transformaţi, folosind infi nitivul: Alakítsátok át a mondatokat a főnévi igenév használatával!

a. În Anglia n-am cu cine să vorbesc româneşte. = … n-am cu cine vorbi b. Ai unde să stai la Cluj? = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .c. N-avem cum să vă întâlnim astăzi. = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .d. Pentru ca să nu uiţi, fă-ţi un semn la batistă! = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .e. Ca să poţi vorbi româneşte, trebuie să faci multe exerciţii. = . . . . . . . . .f. Nu luaţi aspirină înainte de mâncare! = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .g. Înainte de plecare, treceţi pe la noi! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


CROATICA

244

Lecț

ia 3

2 Nu mai am ce face!

Nu mai am ce face! Am ter minat de învăţat tot ce era de învăţat: substan-tive, verbe, pro nu me, tot ce era mai greu în română. Le am pe toate în degetul mic!

Nu mai am nici ce scrie, căci am rezolvat toate exer ciţiile din cartea asta! Ce citi cred că am: diverse texte pe care sper să le înţeleg singur, fără profesor. Chiar dacă vor fi texte mai grele, unele literare, altele populare, isto rice din ziar etc. O să văd …

Dar pentru a vorbi mai bine, aş vrea să pot sta într-o familie de români şi să vorbesc tot timpul româ neşte. Altfel, o să uit tot ce am învăţat. Şi ar fi păcat!

Aşadar, deocamdată n-am de ales decât să citesc ce a mai rămas de citit, până la…

.

.

.

.Sfârşit!

Lexic. Expresiideget, -e (n) = ujjcăci = mivela rezolva (φ) = megolddivers, -ă, -i, -e = különbözőa spera (φ) = remélchiar dacă = akkor is, ha…a ploua = esik az eső(plouă)deci = tehát, ígyaltfel = máskülönben, másképp(E) păcat! (imps.) = kár!aşadar = tehátdeocamdată = egyelőreN-am de ales/încotro = nincs más választásomnu… decât… = nincs…minthogysfârşit (n) = vég

Sinonimea avea în degetul cel mic = a şti foarte binea sta = a locuideocamdată = până una-alta = pentru moment


CROATICA

245

Lecț

ia 3

22. Puneţi la forma negativă, după model. Alakítsátok át a mondatokat tagadó mondatokká, a példa alapján!

a. Am şi ce scrie şi ce citi.N-am nici ce scrie, nici ce citi.

b. Avem şi unde dormi şi unde mânca.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

c. Am cu cine vorbi şi româneşte şi englezeşte.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

d. Am şi cum intra şi cum ieşi de acolo.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

B. Concesia se exprimă cu ajutorul expresiilor: A megengedést a következő kifejezések segítségével fejezzük ki:

– cu toate că + verb– deşi + verb– chiar dacă + verb– cu toate acestea + propoziţie

Ex.: Cu toate că plouă, plecăm în excursie.Deşi plouă, plecăm în excursie.Cu toată ploaia, plecăm în excursie.Plouă şi e frig. Cu toate acestea, plecăm în excursie.

C. Concluzia se exprimă cu ajutorul expresiilor: A következtetést az alábbi kifejezések segítségével fejezzük ki:

deci,vb1, aşadar, vb2 în concluzie

Ex.: În România încă n-am prieteni, deci n-am la cine merge şi cu cine vorbi româneşte. Aşadar, deocamdată n-am încotro: voi citi ce a mai rămas de citit.

3. Conjugaţi la perfect simplu şi la mai mult ca perfect verbele: Ragozzátok el az igéket befejezett egyszerű múlt időben és régmúltban!

a cere, a trece, a zice, a scrie, a alege, a rămâne, a cădea, a putea, a vedea, a şti, a fuma, a termina, a vorbi, a fugi.


CROATICA

246

Lecț

ia 3

2 Eminescudespre limba română

„…Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moşi-strămoşi, pe când partea traductibilă este comoara gândirii omeneşti în genere. Precum într-un sat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri, cari sunt ale tutu ror şi a nimănui, uliţi, grădini, pieţe, tot astfel şi în republica lim belor sunt drumuri bă tute cari sunt a tuturor. Ade vă rata avere proprie o are însă cineva acasă la sine;

iar acasă la dânsa limba româ-nească este o bună gospodină şi are multe de toate“.

(Eminescu, mss. 2257, fi la 242)

Lexic. Expresiidespre = -ról, -rőltraductibil, -ă, -i, -e = fordíthatóa forma (ez) = képezadevărat, -ă, -i, -e = igaz, valódizestre (f) = hozomány, örökségstrămoş, -i (m) = ős, elődpe când = mígcomoară (f) = kincs -o -igândire (f) = gondolkodás -iprecum = mint, ahogya se bucura de (φ) = élvez, örül valaminekoarecare = valamilyen, némibun, -uri (n) = javakavere (f) = vagyon -iuliţă (f) = utca -etot astfel = ugyanúgypropriu, proprie, proprii = sajátiar = ésgospodină (f) = háziasszony -eadică = azaz, teháta sclipi (esc) = ragyog


CROATICA

247

Lecț

ia 3

23. Înlocuiţi expresiile cursive cu sinonimele lor: Helyettesítsétek szinonimákkal a dőlt betűs kifejezéseket!

a. Partea netraductibilă a unei limbi este adevărata ei zestre, pe când partea traductibilă aparţine omenirii întregi (însă, dar, iar).

b. Precum (1) într-un sat ne bucurăm de bunurile tuturor, tot astfel (2), de bogăţia limbilor ne bucurăm cu toţii. Însă (3) adevărata avere o are fi ecare acasă la sine. Iar (4) limba română are acasă la ea multe comori.

(1) la fel cum… (2) tot aşa… (3) dar… (4) şi… aşa cum… la fel…

c. Prima (1), partea traductibilă, este comoara gândirii în general. A doua (2) este partea netraductibilă.

(1) cea dintâi… (2) cea de-a doua… întâia… cealaltă… una… alta

d. (Ori) că (1) s-a născut pe pământul tău ori că (2) a căzut ca o sămânţă din lumea altora, un cuvânt este, până la urmă (3), o fi inţă specifi că.

(1) indiferent dacă… (2) sau… (3) la urma urmei… n-are importanţă dacă… de fapt fi e că… fi e că…

D. Observaţi următoarele diferenţe dintre limba contemporană şi limba lui Eminescu:

Figyeljétek meg a mai nyelv és Eminescu nyelvezete közötti különbségeket!

în general în genere care cari oarecare oarecari uliţe uliţi limbilor limbelor ale tuturora a tuturor ea dânsa limba română limba românească


CROATICA

248

Lecț

ia 3

2 Despre a doua comoară a limbilor

Prima este comoara gândirii ome neşti în genere, partea tra ducti bilă, spune Eminescu, a doua este „partea de la moşi-strămoşi, partea netraduc tibilă“. Dar este şi aceasta o comoară, adică poartă cu ea bunuri şi frumuseţi care sclipesc pentru toţi.

De aceea, când o scoţi la lu mină, oricine ar trebui să se bucure de ea. Acesta şi este lucrul minunat cu lim-bile naturale, că până la urmă orice se poate traduce în orice limbă; se pot traduce cărţi întregi, se traduc poeme, gân duri, se pot traduce chiar expresii tipice. Dar nu se poate traduce câte un cuvânt.

Un cuvânt e un arbore. Că s-a năs-cut pe pământul tău ori a căzut ca o sămânţă din lumea altora, un cuvânt este, până la urmă, o făptură specifi -că. A prins rădăcini în limba ţării, s-a hrănit din ploile ei, a crescut şi s-a resfi rat sub un soare ce nu e nicăieri acelaşi, iar aşa cum este nu poate fi lesne mutat din loc, transplantat, tradus…

(Constantin Noica, Creaţie şi frumos în rostirea românească,

Ed. Eminescu, București, 1973)

Lexic. Expresiide aceea = ezértlumină (f) = fény -ipoem, -e (n) = vers gând, -uri (n) = gondolatarbore (m) = fa -ipână la urmă = végülsămânţă (f) = mag -e -i -efăptură (f) = lény, teremtmény -ia prinde = megfogrădăcină (f) = gyökér -ia prinde rădăcini = meggyökerezika se hrăni (esc) = táplálkozikploaie, ploi (f) = esőa creşte = növekedika se răsfi ra (φ) = terebélyesedik(a se resfi ra)soare (m) = Nap

Sinonimea forma (ez) = a constitui (φ)adevărat, -ă, -i, -e = veritabil, -ă, -i, -eprecum = aşa cumtot astfel = la felzestre = avere = bunuria purta = a ducea sclipi = a strălucifăptură (f) = fi inţă (f)nicăieri = niciunde


CROATICA

249

Lecț

ia 3

2E. În limba română, locul obişnuit al adjectivului este după substantiv.Aşezat înaintea substantivului, adjectivul are rol emfatic şi preia articolul de la substantiv.A román nyelvben a melléknév általában a főnév után áll. A főnév elé helyezve, a mel-léknév hangsúlyozott szerepet kap, és átveszi a főnévtől a névelőt.

Ex.: student(ul) bun – bun(ul) studento gospodină bună – o bună gospodinăzestre(a) adevărată – adevărata zestreavere(a) adevărată – adevărata avereavere(a) proprie – propria avere

F. Să recapitulăm forme, expresii şi construcţii specifi ce limbii române: Ismételjük át a román nyelvre jellemző alakokat, kifejezéseket, szerkezeteket!

• genul neutru la substantive (un caiet, două caiete)• articolul hotărât enclitic (caietul, cartea)• articolul genitival-posesiv (ziua de naştere a Mariei)• articolul adjectival (cel roşu, cea roşie)• prepoziţie + substantiv nearticulat (pe masă)• forme verbale care nu au nevoie de pronume personal (mergi = tu mergi)• verbe „pronominale“ de tipul: a-i plăcea, a-l durea, a-şi aminti, a se spă-

la, a i se părea• verb1 + verb2 cojunctiv (vreau să plec)• modul prezumtiv (o fi plecat?)• supinul (am de făcut, maşină de spălat, greu de spus etc.)• dativul posesiv (îmi spăl hainele)• dublarea dativului şi a acuzativului personal (îi scriu lui Radu; îl văd pe

Radu)

4. Ce alte construcţii specifi ce aţi remarcat? Ce forme sunt diferite sau asemănătoare între română şi maghiară (la sub stan tive; la articole; la adjective; la verbe; la adverbe; la pronume; la numerale; la prepoziţii?Milyen más szerkezeteket jegyeztetek meg? Milyen, a magyar és a román nyelvben kü-lönböző vagy hasonló szerkezeteket fi gyeltetek meg (a főnevek, névelők, melléknevek, igék, határozószók, névmások, számnevek, elöljárószók … esetében)?


CROATICA


CROATICA

251

CUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV – Liana Pop . . . . . . . . . . . . . 5ELŐSZÓ – Liana Pop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6ABREVIERI ŞI SIMBOLURI . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

LECȚIA ZERO. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Literă de literă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Să numărăm! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

LECȚIA ÎNTÂI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Cum salutăm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Cum cerem ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Cum mulţumim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Cum întrebăm ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Cât costă o cafea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Informaţii la telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Cum cerem scuze? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18E greşeală! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

LECȚIA A DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Cine sunteţi dumneavoastră? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Ce sunteţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20La frontieră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24E fetiţă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

LECȚIA A TREIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Cât e ceasul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Ce dată e astăzi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Lunile anului şi anotimpurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Un bilet, vă rog! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32La biroul de schimb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34


CROATICA

252

LECȚIA A PATRA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Unde mergem? Unde este…? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36La aeroport: vamă, bagaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

LECȚIA A CINCEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42La hotel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Spuneţi-mi, vă rog, unde e hotelul „Astoria“? . . . . . . . . . . . . 46

LECȚIA A ȘASEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Ce facem la restaurant? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Ce spunem la restaurant? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Cine caută, găseşte… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

LECȚIA A ȘAPTEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Îţi place sau nu-ţi place? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Mâncaţi acasă sau în oraş? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Listă de bucate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

LECȚIA A OPTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Mi-e foame! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Nu-mi place Coca-Cola! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

LECȚIA A NOUA: RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Să mâncăm cu Eugen Ionescu… . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

LECȚIA A ZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Cu ce călătorim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Ce tren preferaţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Ce taxi preferaţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

LECȚIA A UNSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Ce ai făcut ieri? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86La piaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Ce aţi pierdut? Ce aţi găsit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

LECȚIA A DOUĂSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Ce ai făcut ieri? Ce ai de făcut mâine? . . . . . . . . . . . . . . 94Ce ai de făcut mâine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Aveţi de întrebat ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98


CROATICA

253

LECȚIA A TREISPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Ce îţi trebuie de la magazin? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Vreau să gătesc ceva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102La pâine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104Cât trebuie să plătesc? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Mai doriţi ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

LECȚIA A PAISPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108Ce facem la poştă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108Trebuie să merg la poştă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110La ghişeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

LECȚIA A CINCISPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114Când poţi să-mi telefonezi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114Reveniţi mai târziu, vă rog! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Telegrame… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

LECȚIA A ȘAISPREZECEA: RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . 120Să recapitulăm… conjuctivul! . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Să recapitulăm… timpul! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Părţi egale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

LECȚIA A ȘAPTESPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Ce vrei să-ţi cumperi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Trăiesc pe picior mare! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Nu haina face pe om! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128V-aţi pierdut ceva? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

LECȚIA A OPTSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Ce aştepţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Pe cine aştepţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

Nu-mi place să aştept… şi totuşi… . . . . . . . . . . . . . . . . 134Agenţia de voiaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

LECȚIA A NOUĂSPREZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142La ce oră te trezeşti dimineaţa? . . . . . . . . . . . . . . . . . 142Îmi încep ziua cu o cafea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Depinde de vreme… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148


CROATICA

254

LECȚIA DOUĂZECEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Nu fumaţi aici, vă rog! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Mai pune un tacâm! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154Sfaturi practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI UNA: RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . 158A. Să recapitulăm imperativul! . . . . . . . . . . . . . . . . . 158Nu vorbi neîntrebat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Ce ţi-a spus X? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166La farmacie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168La vânătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170

LECȚIA A DOUZECI ȘI TREIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172Spuneţi ce vă supără? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172Pe la medici… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174Între prieteni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Mortul… vindecat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Calciu Magneziu Zinc Vitamina C . . . . . . . . . . . . . . . . 178

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI PATRA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Ce ţi s-a întâmplat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Vinerea mi se întâmplă întotdeauna ceva… mai rău: . . . . . . . . . 184Superstiţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Ai ghinion… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI CINCEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Ce făceai când erai mic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Plimbarea de duminică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Cu ce ne ocupăm în timpul liber? . . . . . . . . . . . . . . . . 192

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘASEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Îmi duc ceasul la reparat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Nu sunt priceput! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196De închiriat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Am venit pentru mutat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202


CROATICA

255

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI ȘAPTEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Ce dorinţe ai? Ce ai face? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Ce dorinţe ai avut? Ce ai fi făcut? . . . . . . . . . . . . . . . . 204Când vrem să fi m politicoşi… . . . . . . . . . . . . . . . . . 206Poezii populare … de dor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208De n-ar fi … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI OPTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Să recapitulăm… ce a spus X, Y, Z? . . . . . . . . . . . . . . . 212La confecţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212La biroul de informaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214Spuneţi ce vă doare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216La piaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Acasă, în bucătărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218

LECȚIA A DOUĂZECI ȘI NOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220Din ce cauză ai întârziat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220Circulaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222Cauze şi… cauze… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226

LECȚIA A TREIZECIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228Mergând încet, departe ajungi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228Citiţi din ghidul României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Voroneţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234

LECȚIA A TREIZECI ȘI UNA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236Oare unde, cine, ce, când? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236Între legendă şi istorie: Vlad Ţepeş . . . . . . . . . . . . . . . . 238

LECȚIA A TREIZECI ȘI DOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242Ai ce face? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242Nu mai am ce face! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244Eminescu despre limba română . . . . . . . . . . . . . . . . . 246Despre a doua comoară a limbilor . . . . . . . . . . . . . . . . 246


CROATICA

ISBN 978-615-5615-36-8

Croatica Nonprofi t Kft . (CT–4124)Felelős kiadó: Horváth Csaba ügyvezető igazgató

Tördelőszerkesztő: Monoki BéniTerjedelem: 22,88 (A/5) ív

A könyv tömege: 570 gramm

Tartós tankönyv – 1. kiadás

A nyomdai munkálatokat a Kiadó nyomdája végezte.


CROATICA

Documents

Romana simplu-I tankönyv-beadva-korr · 2016. 11. 8. · Liana Pop ROMÂNA, SIMPLU Románul, egyszerűen CROATICA u BUDAPESTA Romana simplu-I_tankönyv-beadva-korr.indd 3 16.06.27