v „CIII]III" Ziar ANUL II. Cluj 20 Ianuarie 1924. Nr. 3.

Redacţia

Administraţia Cluj Reg. Maria 14

TELEFON 124

Librăria Anca Huf, Piaţa Unirii 32

3 • - - .. i c-

ZIAR SĂPTĂMÂNAL INDEPENDENT

Abonament : Pe an an Lei 100-Pe V« an „ 80'-Pe ] / 4 an „ 4 0 -Pentru Străinătate: Pe un an Lei 320 — Pe Vi an „ 160 — Pe V4 an w 80 w

Anunţurile se pri-mese după tarif.

Un exemplar 3 Lei.

Manuscrisele nu se înapoiază.

-Proprietar Alexandru Anca. II Bl e r a p l a r 4 Lei.

Români inconştienţi Este vorba de românii, cari

şa zicem.din inconştienţă alimen­tează propaganda antiromânească. S 'ar fi putut intitula articolul chiar şi „Români nepatriotici*, ori „Ro­mâni „antiromâni" etc. dar titlul ^Români inconştienţi" este mai potrivit, deoarece românii cari alimentează propaganda duşmană, au pot ii în primul rând, decât inconştienţi, devenind „coadele de tppor" ale unor interese streine. Intre aceştia sunt şi românii, cari din interese personale contribue la îmbogăţirea streinilor în schim­bul unor mici retribuţii de mem-•ri în consiliile de administraţie ale întreprinderilor streinilor, cari S folosesc drept unelte. Dar mai păcătoşi sunt românii, cari sub masca politicialismului din interes de propagandă de partid, în par­lament şi în ziare, fac declamaţii dăunătoare prestigiului ţărei, avân-du-se în vedere, că aceste dec­laraţii duşmanii noştri le folosesc pentru a-şi sprigini propaganda aubversivă defavorabilă ţărei şi aeamului nostru. Astfel de decla­raţii am avut să înrăgistrăm în ultimul timp, în care se susţinea, Că drepturile minorităţilor nu se respectă în România. Pi in astfel de declaraţii apoi unguri caută •ă-şi sprigine propaganda contra României, arătând L'gei Naţiuni­lor, că chiar şi vestiţi politiciani români recunosc, că minorităţile, Intre cari în primul rând ungurii, «unt prigoniţi în România, deşi •u-i nici vorbă de aceasta.

Declaraţiile, pe cari unii poli­ticiani români, tot inconştienţi de menirea lor, le fac ziarelor mino­ritare în chestii pur româneşti, de asemenea constituesc o jignire adusă intereselor române, avân-du-se în vedere, că aceste chestii aparfin exclusiv neamului nostru cum chtsifile unei familii aparţin discuţiei familiei din chestie. Deci de ce să amestecăm streinii în treburile neamului nostru, atunci, când orice amestec strein numai dăunător ne poate fi intereselor.

Românii în tot cazul pretind mai muîtă conştientă delà politi-cianii lor, cari au pretenţia de-a conduce frânele României.

Mai puţină inconştienţă deci jçi mai multă raţiune reală şi fo­lositoare intereselor neamului şi ţărei noastre.

V. /. Moldovan

V i z i t a miniştrilor în A r d e a l

Săptămâna t recuţ i au vizitat separat Ardealul miniştri I. C. Bratianu, Al.

Lepădaţii şi subsecretarul de stat dl Tătărescn. — Decorarea

unor episcopi ardeleni.

Ardealul a început să devină de o mare importanţă pentru po-liticianii români, încât toţi caută să-i câştige simpatia. Abea este săptămână, în care să nu ne vi­ziteze vreun politician distins ori ministru.

Săptămâna trecută ne-au vizi­tat trei miniştri : dnii 1. C. Bra­tianu, Al. Lepădatu şi Tătărescu.

DI I. C. Bratianu a venit să ; vadă cum merg treburile adminis-I trative ardelene, dl Al. Lepădatu • pentru a rezolvi diferite probleme ' şcolare şi bisericeşti, iar dl Tă­

tărescu, pentru a soluţiona câteva chestii administrative.

Dl Al. Lepădatu, cu ocazia vizitei întreprinse a adus totodată şi decoraţiile oferite de M. S. Regei a episcopilor Ciorogariu şi Frenţiu din Oradea-Mare şi Ni-colae Ivan din Cluj, pe cari de­coraţii le-a dat episcopilor între ceremoniile cuvenite, având în ve­dere meritele acestor episcopi, dintre caii episcopul gr. or. Cio­rogariu din Oradea-Mare timp de 4 0 ani ca director al seminarului din Arad, ca publicist şi ca mili­tant în viaţa noastră culturală şi naţională, d desvoltat foarte fru­moasă activitate. Merite destul de mari au însă pe acest ten.n şi episcopii Frenţiu din Oradea-Mare, Ivan din Cluj şi alţi epis­copi şi preoţi români prdeleni.

99 L i g a naţiunilor „Reprezentanţii" minorităţilor din România se enervează, că „Liga Naţiuniloiu nu le ia în considerare mistificaţule. Închidere unur şcoli minoritare în România s'a / â . ui pe baze

legale, constatându-se ilegalităţi.

Uni pretinşi reprezentanţi ai minorităţilor din România şi în special ziarele neromâne, zi de zi caută să demonstreze, că mi • norităţ le ar fi persecutate în Ro­mânia, cu toatecă

nici în ţările lor nu le-a fost mai

bine, decât în Româia. Reprezentanţii aceştia pretinşi

ai minorităţilor din România, evi­dent, prin înscenarea unor nemul­ţumiri,

caută să dea material ire-dentiştilor pentru a se servi de el în propaganda, care se face contra integ­rităţii României.

Observând însă, că streinătatea, în special »Liga Naţiunilor" nu dă nici o importanţă' mistf'caţ'ilor acestora, în presa neromână sus­ţin, că reprezentanţii L'g> i Naţ'u-nilor, venind pentru a studia ches­

tiile la faţa locului,

n'au veit să considere în­temeiate doleanţele mino­rităţilor, găsindu-le ne-justtficate.

L)in acest motiv presa neromână delà noi susţine desiluzionată, că „Liga Naţiunilor" n'are nici un rost, avându-se în vedere, că nici chestia şcolilor neromâne în­chise n'a rezolvit-o după placul interesaţilor, adică a minorităţilor din chestie.

Minorităţile evident, nu vreau să-şi amintească deloc, că

şcolile minoritare, cari s'au închis, au eliberat o mulţime de diplome falşe şi din acest motiv au fost îuchise.

Dl. dr. Anghelescu, ministrul nostru de instrucţiune publică de altfel a lămurit destul de clar în parlament această chestie, însă reprezentanţilor minorităţilor ambi­ţioşi întrucât din motive personale, nu Ie este favorabilă, să poftească la „Adevărul", „Dimineaţa", „Pre­sa", „Lupta", „Mântuirea" şi alte ?iare streine intereselor române. Aceste din interesa materiale de­sigur le va sprigini mistificaţiile îndreptate contra României.

Românii ]n_ America Un savant român i.preciat de savanţii mnericani. — Părerea unei comisii americane de experţi despre radio­terapia profundă aplcată la cancer

de dr. Leucupa.

Dintre românii ajunşi în streină-tate, foarte mulţi ne Uc renume nea-muhii, prin iscusinţa lor. Astfel în ul­timul timp am avut să mai înregis­trăm un nou succes al unui român, a

j doctorului Traian Leucuţa, care ne face renume ţârei prin iscusinţa sa.

Doctorul Leucuţa şi-a terminat stu­diile medicale la Cluj, Pesta, şi Lu-sanne şi luandu-şi diploma, a făcut mari servicii cauzei româneşti, având un frumos rol în mişcările pornite pentru desrobirea Ardealului. După terminarea acestor mişcări Leucuţa a plecat la Paris, în 1919, trimis ca bur­sier, împreună cu alţii, ca să-şi cpm-plecteze studiile. După un an, ieşind ca primul premiat delà Facultatea din Paris, a plecat la Londra, iar din Londra în America.

Sosit în America la congresul in­ternaţional al radiologilor, în urma aprecierei profesorilor din Paris şi Londra, nu mai e necunoscut.

Astfel mai multe instituţii îi făcu oferte măgulitoare, încât se stabTleşte în America, ocupând un post oferit de spitalul H<rper din Detroit şi în scurt timp ajunge şeful secţiei d e radiote­rapie profundă a acestui spital, unde apoi şi-a dtsvoitat ştiinţele, devenind savant d e radioterapie profundă.

Leucuţa este fiul unei preotese vă­duve din Banat.

Apropierea ungarilor de SBCcesorü ÄBStro-Kngarid „Pesti Hirlap" caută propagatori pentru

clica Horthy. — Un apel car i e s .

„Pesti Hirlap" într'un articol recent accentuiază nectsitatea unei convenţii amicale în primul rând] pe teren literar, artistic şi ziaris­tic, insistând, ca scriitorii, artiştii şi ziariştii maghiari să facă uit apel colectiv către cei românii cehoslovaci şi jugosfavi pentru pre­gătirea unei înţelegeri cu ungurii. In articol se accentuiază, că

întrucât s'ar putea realiza vr&o apropiere a senito- [ rilor, artiştilor şi ziarişti­lor unguri de cei români, cehoslovaci şi jugoslavi, s'ar putea continua pre­gătirea acestei înţelegeri şi pe terenul social-politic, informând lumea asupra situaţiei adevărate a Un­gariei prinţf o propagandă intensivă.

Oricare popor vecin Ungariei* este g 3 t a pentru realizarea unei înţelegeri sincere cu ungurii, a-vând în vedere, că o asemenea înţelegere numai favorabilă poate fi pentru pacea lumei. In sinceri­tatea poporului maghiar crede oricare popor, cu care trăesc un­gurii împreună, dar

în sinceritatea conducăto-rilor unguri nu prea are nimenea încredere, in spe­cial aceia, cari le cunosc duplicitatea şi făţărnicia.

Din acest motiv apelul colectiv al scriitorilor, ziariştilor şi artiş­tilor unguri, cari voesc să se ad­reseze celor români, cehoslovaci şi jugoslavi pentru propagarea înţelegerii reciproce,

nu va putea înregistra nici [ un rezultat, decât ta ele­mentele streine intereselor acestor popoare,

regimul elicei Horthy-Bethlen-Ap-ponyi neurmănnd prin această „înţelegere", decât

creiarea unui baze pentru aşi continuă în linişte uneltirile personale sub­versive în ţările vecine Ungariei.

Aceasta se evidenţiază clar şi în articolul d n chestie, în care „Pesti Hírlap" înţelege necesita­tea îuţelfgerei dm chestie „in­formând lumea asupra situaţiei adevărate a Ungariei printr'o pro­pagandă intensivă."

Presa, Adevărul, Dimineaţa Lupta, Mântuirea şi alte ziare prt tinse a fi române, desigur vor adera cu tot sufletul la ideia zia­rului „P sti H í r l a p " , d^câ ungurii le vor recompensa. Dar nu mult t m p ! Deocamdată atât!

;Nf.; 3 .

Constituirea baroului ^ avocaţial Cluj

Inföturarea* rieînfeiîegerUor. Ne­

cesitatea srofidârîjtitei românilor.

' ^ á alegerea «ie balotaj a bar mu*xi\ -avocâ|iai Glii), retrăgâadu-şi caíidídatüradi dr. iAurel Isacu, a itíst pröcíamat ales decan dr. Ion Suciii fost preşedinte a! Comisiei lie imif.care. V -j Prin această soluţie s'a crezut

revoltată chest'a alegerei comite­tului baroului avocaţial în Cluj, care chestie a preocupat timp in-delung'it foarte intensiv cercurile juriştilor, între certuri, sciziuni şi lupte vehemente. ! i Chestia însă se prezintă alt­fel. Opoziţia fracţiune! dr. Isacu j-etrăgându se delà candidatura (decanatului dr. Isacu, nu prea yoeş te să recunoască pe dl. dr. Şuciu, ca decan al baroului, cu loa tecă toţi juriştii sunt convinşi, £ă în èarou ar trebui să se evi­denţieze odată pentru totdeauna solidaritatea juriştilor, în special a celor români.

Decanul proclamat ales al ba­roului, dl. dr. Suciu, de altfel îm­preună cu fracţiunea sa, consideră tranşată chestia problemei ale­gerei baroului, încât şi-a eviden­ţiat şi programul accentuând ne­cesitatea desvoltărei baroului şi solidaritate! juriştilor în special români, pentru a contribui cât se poate de intensiv la întărirea ca­racterului românesc al acestui oraş.

Departe de a sprigini vre-o fracţiune, ziarul nostru accentuiază, că solidaritatea românilor ar tre­bui să se manifeste mai insistent, pentru a contrabalansa acţiunile neromàne menite să ne submineze solidaritatea naţională.

Din acest punct de vedere suntem de părerea, că neînţele­gerile ar trebui să se înlăture din toate acţiunile române, în in­teresul neamului şi ţărei.

Deocamdată atât!

O r g a n i z a r e a l e g i o n a r i l o r români

înfiinţarea Buneii voluntarilor români in Cluj. — Pilda legionarilor cehoslovaci

şi iugoslavi.

! Foştii voluntari români, cari lup­tând în cadrele armatei austro-ungare, au devenit prizonieri în diferite {ari, s'au organizat în l e g i u n i naţio nale contra austro-ungarilor, şidupă ce şi-au realizat idealul de a ş i constitui ţări independente, au început să se organizeze în aceste ţări naţionale şi 'din punct de vedere economico-fi-hanciar. Legionarii c e h i şi jugo-slavi, cari au contribuit foarte mult la desmembrarea Austro-Ungariei, şi-au constituit bănci etc. pentru a-şi putea continua mai intensiv lupta naţională favoarea asîgurărei independenţei na­ţionale a statelor proprii.

L' gionarii cehoslovaci în acest fccop au primit 75 milioane coroane tthi 'S 'ovace subv nţie de la statul o h o -SIOVHC, încât organizaţia legionarilor C<h*>sl<>vaci azi au ^jins să fie cea

!mti puternică organizaţie naţională a Ci h iStoVficilor,

Pilda legionarilor cehoslovaci şi jugoshvi a inspirat îufiinţirea unei asemenea organizaţii şi în România, Jegouarii români consti>uindu şi de asemenea o oigHnizaţie finan« i iră in *R nnânia sub numele „B>nca Vo'un-jtanler". Adunarea de <onstitu>re a bănci a avut loc în 15 Ianuarie a. c.

în Cluj, prezidată de dl dr Victor Deleu. ,.-, Di dr. Victor Deleu, în discursul d-sale de deschidere a accentuat, că guvernul român a promis* pentru în­fiinţarea băncii un sprijin de 8—10 milioane lei, çare suină rezuliă din economizarea, pe care legionarii ro­mâni o realizase în Sber ia şi szi £e găseşte depusă Ia Ministerul de fi­nanţe a! României.

Au mai vorbit dnii dr.Petru Meteş, fost prefect în Cluj, dr. Sim-ion Gocan, director general în O a d e a - M a r e , dr. Vaier. Pop, advocat în Cluj, Vasile Oávadá, fost şef de resort şi alţii, ae-centâund importanţa organizărei foş­tilor voluntari, după ale căror vo biri s'a deciarat înfiinţată „Banca Volun­tarilor", alegâîidu se următorii mem­bri în direcţiune: losif.Alban, direc­torul Băncii Agrare, dr. Vaier Pop,

'avocat, Nicolae Turcu, Auiel Esca, di­rector la filiala cluiană a Băncii Mar-morosen Blank & C o , Ştefan Boeru, directorul s o c i e t ă ţ i i de asigurare „Prima Ardeleana", dr. Dumitru Cosma, medic in Oradea Mare, Petru Ncmo-ianu, fost prefect, Ovidiu Cernea, Ştefan Buzc-a, Minai Moldovan şi dr. Titu Tnf. Cenzori au fost aleşi dnii : dr. Voi cu N ţescu, avocat în Braşov, dr. Bi l t^r Ioan, primar în Afba-Iulia, loan Căprar, funcţionar tu Cluj, {javril»,' Laureaii şi dr. Aurel Neguş.

Capitalul Băncii deocamdată s'a stabilit la 3 milioane lei, care sumă s'a şi semnat, urmând, ca acest capi­tal să se urce treptat la 10 milioane iei.

„Banca Voluntarilor" sre menirea să-servească exclusiv interesele mate-

1 I riale ale foştilor voluntari, fara deo-! stbire de p;ut'd.

* S t a t i s t i c a a r d e l e a n ă Eşuarea mîstificaţiilar neromâne. C o n t r a b a l a n s a r e a

acţiunilor a n t i r o m a n e . Ungurii în special, exagerează

mereu numărul ungurilor din Ro­mânia, declarând ca aici sunt peste două milioane. Pentru a eviden­ţia realitatea, n'avem decât să ne referim ia datele statistice, adu­nate în anul 1920, în care an pe teritoriile alipite de către Ungaria Ia România, în e s t e n s i u n e de 1C2 2 0 0 km. 3 erau 5 ,114 .124 lo­cuitori dintre cari

ramăni 2,930/20, unguri 1,305 757, nemţi 539.427, sârbi 181340,' şi 157.484 alte naţionalităţi.

Populaţia în Ardeal Banat deci este în proporţia de 5 8 % română, iar în proporţia de 4 2 % neromână.

Faţă de aceste date,

statistica maghiară eve-denţia în acest teritor în 1910, socotmdu-i unguri şi pe evrei etc., cart vor­beau ungureşte 2,821.720 • români, 1,661.746 unguri,

556 311 nemţi, şi 208.145 alte naţiuni.

Este foarte interesant, că din populaţia evidenţiată în statistică 751 5 4 6 locuitori sunt orăşeni şi 4 ,392 5 7 8 rurali. D.ntre

români locucsc la safe 2,748.442 şi numai 181.678 în oraşe.

pe când din populaţia minoritară locuesc în oraşe unguri 9 7 5 3 5 6 , în sate 330 .397 ; nemţi în oraşe 105.664, în sate 4 3 3 763 ; evrei în oraşe 91 .113 , în sate 9 0 2 2 7 ; alte naţionalităţi în oraşe 12.694, în sate 144 790 .

Populaţia, comparând statistica din 1910 cu cea dm 1920, a scă­zut c u 134 3 9 8 locuitori, dintre eari tot unguri, repatiiindu-se în Ungaria. Atâta descreştere evi­denţiază stat stica, cu toatecă a-ceastâ descreştere este mai mare, a v â n d u - s e în vedere, că

că au plecat cu mult mai mulţi unguri în Ungaria, dar au venit foarte mulţi evrei, cari se prezintă ca unguri, etc.

P i n t r e locuitorii noştri 3 mii 8 0 5 2 1 8 se ocupă cu agricultura, 6 1 . 1 7 8 cu industria şi 21 9 9 0 cu comerţul. Dintre aceştia

comercianţi români sunt 5 803, industriaşi români 15 207, în majoritate lu­crători.

Populaţia aceasta din 1120 a

crescut în favoarea românilor, re-patriindu-se mai mulţi unguri şi aducându-se în administraţie mai mulţi români din vechiul Regat.

Comerţul şi industria cari stăpânesc de fapt jinan-ţele, respective bogăţiile ţării după cum vedem sunt aproape in întregine în mâna streinilor. Această situaţie defavorabilă

românilor, evident trebue schim­bată, introducând în comerţ şi in­dustrie cât de mulţi români, pen­tru a putea fi stăpânii adevăraţi ai României şi din punct de ve­dere economico-financiar, nu nu­ntii din punctul de vedere al harţei.

U n v i s s u b l i m . Un suflet trist înmormântez

în doruri ideale rătăcind plângând :

E viaţa 'ii care mă 'ntristez în vsele-mi fatale mistuit de gând.

Dar nu plâng după nimenea în jdea mea divină de p istiu de mort :

La ce - a ş m*i plâ"ge 'n viaţa mea ce m ' amâg t haină jalea să i-o port ?

Voi trec** c a şi u n străin din viaţa-mi solitară c a şi-un om de rând :

Căci a m avut u n vis sublim în soart-a mea amară c a să cânt plângâ îd

V. Delacara.

M i c a Antantă, în conferinţa care a avut loc zilele aceste la Be l ­grad, a contribuit foarte mult la s a n a -r e a diferitelor diverginţe, cari existau intre unele state. Astfel a contribuit ş> la soluţionarea chestiei Fiume, c a r e constituia între Jugoslavia şi italia u n motiv serios de neînţelegeri. Toate a -ctste neinţelegeii s 'au aplanat, Jugo­slavia fiind aplicată a recunoaşte drep­tul Italiei asupra oraşului F i u m e L a conferinţă s'a desbSxut şi chestia re­cunoaşteri i Sovittelor ruseşti, urmând, ca diferitele state să urmeze tratative în acest sens c u reprezentanţii So­vietelor In eh ştia împrumutului u n gar M i c a Antantă a pretins garanţii S'Ifici' nte şi control sever permanent în U gtria, având în ve 1ère duplici­tatea conducătorilor unguri, iar con­venţia militară franco-n hos'ovacă ur­mează a fi dtshätntä în patte de către fiecire stat interesat, fiind acceptată la conferinţa numai în prindpiu.

jYiaghiarizarca românilor In Cehul Silvaniei rtjmânii citesc ziare ungureşti.

— Influenta neromâna. —

In multe rânduri ne-au ocupat cu chestia propagandei necesare íntrödü-cerei limbei rojmâne; în ..multe centre ardelene, avându-se în vedere, că d-vem români, cari şi azi, dppă 5 ani delà un re, vorbesc exclus v ungu­reşte, în loc sà-şi dea silinţa să vor*-bească şt citească mai mult româneşte. Constatările noastre ni-le justifică a-cuma şi depozitarii de ziare. Z .ele aceste am pnmit o scrisoare delà un depozitar din Cehul Silvaniei. In a-ceastă scrisoare depozitarul amintit, cu numele Martui Hary, ne atrage aten­ţia să i reducem exemparele din za r , avându-se în vedere, eâ românii na ci tesc ziare româneşti, încât astfel de z a r e cumpără mai mult nero-mânii.

Cazul acesta este foarte trist, evl-denţând domnilor din Cthul-Silvaniei un certificat r ă u de tot în privinţa limbei române. Lumea ştie foarte bmç, că românii din Şmileu-Siivaniei nţ* sunt analfabeţi, decât din punct dô vedere românesc.

Prietinii politicei contelui Tisza, ai contelui negru Apponyi şi ai elicei Horty-Bethieu în regiunea frontierei româno-ungare au mare influenţă şt acestei se daforeste, cä români inconş­tiente se fac coadete de topor ale ră­măşiţelor foştilor noştri asupritori.

Ne mirăm, ca autorităţile nu Iau dispoziţii pentru a-i deştepta pe ro­mânii în special delà frontieră, amin-tindu-le, câ nu mai sunt în Ungaria elicei Apponyi, unde le era luşine s i vorceascâ în limba „valahă", tocmaL ca şi „pogănicilor* maramureşeni din ceata M h'cifj Peler, etc.

Tot astfel ar trebui înghimpaţi ni­ţel şi polit cianii români, cari ii in­fluenţează pe români să citească z are neromâne prin faptul, că ş/ fac auto~ reclame în ele prin djertte „interwe-vun" de tabără, nnustecând în poli­tica noitstră naţională elemente nero­mâne, despre cari ştiu, că ne sunt duşmănoase. Deocamdată atât!

Megrí a r n s r i c a n i „America", ziar r o m â ' n e s . c

american, ocupându-se într'un nu­măr recent cu chestia originei ne­grilor americani, susţine, ca în anut 1619 au fost duş' în America primii negri în număr de 20 dia Africa şi că aceşti negri în de­curs de 170 ani s'au spont la 7 0 0 000 . Ziarul indcat mai amin­teşte, că albii vânau în Africa după nt gri pentru a-i face sclavi şi a^î duce în America la muncă brută. Afirmaţiile ziarului „America" nu par a corespunde adevărului, a-vându-se în vedere, că negri ame­ricani nu sunt, decât nişte rămă­şiţe ale poporului evreu, care a pornit din Africa înainte de scu­fundarea continentului „Atlantis* în „Marea Atlantică". Aceştia, după scufundarea continentului „Atlantis" neputândn-se reîntoarce în Egipt, au rămas în America; trăind o viaţă primitivă, aproape animalică, în arşiţa soarelui, care le-a ars neagră pielea, moştenind, apoi aceaslă culoare succes v.

— C o n g r e s u l f a x e s t , cure urma să oibe ioc în Bucureşti în 19 şi 20 lanuane a. c. s'a ari'anat, ne fiind în tură toţi con­ducătorii fascişti. Data nouă a congiewlui urmează să fie sta~ biută pentru mai târziu, când vor participa şi delegaţii din Cluj.

!

.Nr. 3. C L U J U L a 3

upţia conştiinţei naţionale In j u r u l mişcări'nr a n t i s e m i t e ş i f a s c i s t e . —

O afirrr aceasta pentru că îmi adiic aminte de timpul, neutralitate! când aceiaşi conştiinţîanaţipnală, care erupe astăzi yijeffoasă; erupsese şi atunci mai puternică şi m si ameninţătoare.

Tontă ţara deja un capăt la altul, urlă cu dtsnădejde cerând războiul

iiHiera jfn angrenajul linei iormi-le Supte ~, Ţoată.ţara aceasta, delà apät, }ht pitiri esté antrenată îni^o lâiot̂ rè crâncenă* Un uragan de întâlnit cu un altul de patriotism până ia şovinism «'au încleştat in-formidabilă deslănţulre. de patimi

l^eTiergii /pş-oparie trosnesc ulti r

zăgazuri ale unèi umiliri de vea-îoăbuşiie îa adâncurile sufletului

stui neam — şi • din dosul lor ţâs-:e ca o lavă nestăpenitâ şi ame-ătoare, dorul neogoiat de libertate e dreptate. Toata drojdia suferin-

ir şi a umilinţelor de veacuri, ra­ită până la fund cere astăzi sufie-li îi! care a fost încarcerată răzbu-è şi dreptate. ' Tot ce este cinstit astăzi în sufle-neamului acesta, tot veninul ce, vea-ile aii îngrămădit Iii el, răscolit, tinde soarele, lumina şi übertaten lui. Neamul întreg se cutremură astăzi wea să-şi scuture jugul sclaviei al umiiinţii, care de-atâka secole o ere fără să cfâşnească. Această descărcare sufletească a imului, este cea mai bună dovadă conştiinţa naţională a poporului ro­ll a fost şi va fi totdeauna ultima jvinabtla rezervă a vitalităţii noastre. Dacă toată superficialitatea neamu-ar putrezi în rele apoi această ştiinţă naţională, care numai acolo, iră.jn apropierea gliei şi/dincoace praşe în sufletele t m e r e , ar fi a-î, care să asigure cu îndârjire veş-a poporului român. E* bine, c ind ;a şi demnitatea ţârii şi a neamului ! îngmunchiată prin îndrâsneala I margini a străinilor de îOdte nea-ri!e şi de toate credinţele, când a-

ftte Mie hrăpăreţe şi murdare s'au wstit ca lăcustele pe viaţa şi su­ni românului, calcându-Ie 'n picioare, rdârindu le şi să.ăiuiri iu-le de vlagă,

vreaţt să dea semnalul de alarmă, cum vă puteţi închipui că acea

ervă Invincibila a neamului, cons­ta naţională de acolo de unde este, va erupe cu o nepotolită furie şi o nestăpânită dar justificată ură şi ar brutalitate Glasul conştiinţei naţionale călcată ijcioare, bt t jowntă şi ameninţată cu erea, nu poate fi înâbuţtî cu vigo-Icgii şi nici cu celule tuturor oc-

ţpr dm ţ ară. De acolo din adâncul ocnelor ia radia mat puternică şi mai cuceri­re, în contra tuturor puterilor ce se í deslânţui în contra ei şi cu întâr-re poate, dar cu siguranţă înlr'o lia zi işi va sărbători tr umful. In a acestei conştiinţi naţionale in erup-intetbâra adveisă străinul de toate

imurile şi de toate credinţele, înţo­l i t de tot ce este putred şi pes-înţial în ţ i ra aceasta, întovărăşit de itidele politice hrănite şi prin urmare Cerite de finanţele jidoveşti. Priviţi esa delà Bucureşti, priviţi din această cşă mai ales ziarele „Adevărul", Un neaţa", „Lupta", .Presa" şi „Au­ra" cet ţde în frecare zi şi nu se poate nu găsiţi un singur număr, în care im f ie o nouă palmă sau o nouă insă scuipată cu cinism şi neobră-ce în tot ce este lomânesc, fie ins-iţie fie autoritate fie persoană.- — asupra acestor două

•oparte sufletul şi conştiinţi naţio-là a neamului, şi de'cedlaiià parie, nul conrupătorde suflete şi pusd ria inilor sunt reprezentanţii orJinei buce es te -*- guvernul. Nu sunt în stare să mă îndoesc CT, de tabăra în care sui eteşte 6 înregimentat dl Ionel BiaiLnu.

pentru întregirea neamului. Guvernului Brătianu, căci tot el

era atunci, i se zvârleau în faţă de prin toate culturile ţârii veninul urei şi toţi îl acuzau că ar fi — trădător de neam „fricos0 şi „vândut strein lor". Doi ani de zile, sfinxul delà Fiorica a fast isbit în obraz cu cele mai sân­geroase insulte şi acuzaţii. Doi ani de zile a suferit toate acestea şi a tăcut. In timp ce toată ţara îl atacă, în timp ce cele mai dureroase acuzaţii i s e aducea acest Ionel B'ătianu — tăcând şi suferind totul — pregătea războiul pretins de conştiinţa naţională şi fixa în 1915 pe harta Europei graniţele României-Mari din 1918.

Nu mulţi ştiu intimităţile nevoilor ţăi ii ca el, şi nu mulţi în timpul celor doi ani de neutrelitate au suferit mai mult şi au dorit mai mult unirea neamului ca el. A suferit doi ani, a mers până acolo încât ca s a ş i poată pregăti ar­mata şi să poată prinde momentul o-portun în care să deciare războiul, a scos armata şi a pus mitralierele pe străzile Bucureştilor şi Iaşilor ca să înăbuşe mişcările războinice ale conş­tiinţei naţionale. Aşa cereau nevoile ţării şi pentru ele a primit sacrificiul maştei de a lupta doi ani de zile con­tra acestei conştiinţii naţionale in erupţie dar care clocotea în el mai intens dar mai înfundat decât în oricare aitul.

Iată de ce am încredere în atitu­dini a d-!ui Brătianu, f*ţă de manifes­tările recente ale conştiinţei naţionale şi iată de ce nâdăjduesc în triumful fm^l fii acestei conştiinţi. Alfa.

U n d e suntem. . .? Noi credem că ne afiăm toţi

în România, indeferent că suntem chiar în provincia Ardeal. Puţin ne împoartă numirea de provincie, ne interesează numai faptul că muiţi din ţara actesta, nici azi nu şi dau seamă, că se află pe pământul României democratice care dă egde drepturi cetăţenilor ei, dar nu admite nimănui să propage lucruri de o ideologie străină şi chiar sub­versivă fundamentului democratic pe Care se razemă aceasta ţară. Sunt mulţi şi azi în tara aceasta, cari nu voesc a recunoaşte nouile cadre impuse prin suveranitatea acestei ţâri, ci şi azi — aflându-se aproape de frontieră sau făcând vizite dese în ţ?ra vecină — au tupeul să desfidă autoritatea acestei suveranităţi şi încă în modul cel mai obraznic şi revoltător, . iotă faptul: Ministerul Comunicaţiilor are la Cluj un oficiu i-xterior unde se. poartă a-gendele Cf. particulare. Direcţiunea aflând într'a sa e v i d e n ţ ă că un cineva numit U j f a i u s i N i e o I a u (M ik lps ) din Pomi judeţului Sâtmar are cale ferate industiială şi are de a plăti către stat o sumă o r e ş c a n v a , numai decât l a şi provocat, pentru achitarea datoriei. Adn s-iti.l a primit somaţia, dar a retrimis o oficiului emi-

tciberë — î tent cu observaţia râ el nu este Uj-famişi Nxolau ci Méltóságos lovag Ü/fatust Mklos (ailica E x o lei ţa Ca­valer Ujialusi Mklos , ) Unde suntem? Dl Ujfaiusi este oare în ţara Aponiană feu.ială sau în România democratica? Crede că legea care a anulat titurüe magnaţilor nu-l va ajunge? S - în­şeală! Pretindem chiar autorităţilor în

drept să dea pe acest imbecil peste frontieră.' unde va putea înţelege că nu poate insulta după bun placul lui.

Iată loialitatea noastră cum dă anse la insulte, iată cum cresc cojîc-nele celor adoptaţi din cultura Apo-niană. G P-

I n f e rmaţ iun i — Dl. I. C. Brătianu, după

cum se afirma, era să cedeze de­partamentul internelor în favoarea dlui Inculeţ, dar acest svon pare iluzoriu, dl I. C. Brătianu menţi­nând şi pe mai departe acest de­partament.

— Primăria drn Cluj-a fost somată în special de către noi, la insistenţa mai multor români, să-şi acorde luc­rările etc. din cât se poate românilor, spriginind interesele Naţionale ale ro­mânilor, cari singuri sunt garantă pen­tru integritatea şi siguranţa ţărei noa­stre. Chestiile publicate în acest sens în ziarul nostru, acuma se vor lua în discuţie de către consiliul comunal şi sperăm, ca consiliul acesta, va decide în sensul dorit de români^în interesul naţional şi vit A al neamului şi ţării noastre.

— Dl Popovicî, prefectul pol f iei Cluj f ind chemat provizorat in direct unea generală la Bucureşti, s'au ivit dife­rite svonun, cari ţintesc înlocuirea d sale, dupé cum am mai aminti, s\iu făcut char şi comb.naţii în acest sens, lan-sânda se svonuri, că dl Popovicî ar fi transferat la Arad în locul dlut Gr ta, care ar veni la Cluj, apoi, că ar fi transferat la Petroşani, ar în locul d sale la Cluj s'au inventat alţi pre­tendent . Toate aceste ştiri însă nu sunt, decât simple svonun, nehotărân-du-se încă nimic în chestia înlocuirei d lin Popov cm, a cărui plecare o re-grttă toţ românii de b ne, fnná un om foaie c nstit, care a pus mai pre­sus de toate întotdeauna interesele neamuln şi ţăiii, înţelegândn-ş per­fect de b ne menirea şi autor ia.

— Repr zentanţii confesiunilor ne­române întruniţi în Cluj, au crezut necesar în rcptţite rânduri să protes­teze contra dispoziţiilor şcolare luate de către autorităţile noastre în sensul, ca să fie controlate de către reprezen­tanţi statului român îu privinţi învă­ţământului conftsonal, la al câiei con­trol statul are tot dreptul.

— Comuna Potroşani a fost declarata oraş, avându-t se in ve­dere desvoltarea, care-i urcă ni-veiuî ia al unui centru minier.

— Tariful poştal s'a dublalt, excepţionând telegramele, la cari se va percepe îu plus câte un leu de fiecare bucată, pe lângă taxa obişnuită.

— Funcţionarii p r imăie i Cluj, ca şi în alte localităţi, au primit gratifi-caţie de anul nou un plus de lefuri.

— La Fabr i ca de Tutun coo­perativa de consum din Cluj s'au constatat defráudari de milioane, încât pan rutul a fost nevoit să sechestreze averea a 12 membri din direcţiune şi comitetui de cen-sori, în majoritate neromâni.

— La apelul I. P. S. S M tropo'i-tul Vasile Suciu al. Alb-i-lulu i şi Fă­găraşului, lansat pentru f jutorarea şco­lilor Bajnlui, foarte mulţi români se grab sc să râ-pundă cu donaţiuni, ptiiuu iijntcrar^a şcolilor române.

— „ N e w - Y o r k Vor ld" unul dintre cele nii.i niari ziare ameri­cană, a avut de înregistrat zilele acestea moartea editor-şt fredac-torulut său F rank I, C o o b b . Coubb a murit în e ta te de 5 4 ani.

— Sindicatul P re se i Române din Ardeal , după cum am amin­tit, organizează Sâmbătă un fes­tival în cadrele unui bal ' mascat la „Hotel Central" cu ocazia adu­natei generale a z :ariştifor români din Ardeal. Faţă de bătui şi adu­narea presei române ardelene se manifestă foarte mare interes.

Toţi locuitorii trtbue, să-şi procure legitimaţie cu fotografie.

Conforrfi dispoziţiunit Minlsférí de interne, cu începerea anului acesta, toţi locuitorii din întreagă România, vor trebui să-şi procure delà poliţie o legitimaţie cu fotografie. In Cluj s'a şi început distribuirea acestor legiti­maţii. Cei născuţi în Cluj, vor pre­zenta estrasul de naştere, iar streinii un bilet de identitate Bărbaţii vor arăta şi certificatul militar. Mai trebue prezentat şi biletul de identitate cel vechi. Noua leg timaţie va fi valabilă pe trei ani, şi trebue înoită în fiecare an. Taxa pentru o legitimaţie nouă e 13 lei, iar a unei înoiri 10 lei.

La legitimaţie se va alătura o fo­tografie. Cetăţenii supuşi streini nu vor primi 1< gitim3ţie, ci numai un cer­tificat oficios prin care adevereşte că respectivul are locuinţă insinuată ' în Cluj. Taxa acestuia este 5 lei.

Poliţia va face stricte razii, şi cine nu dispune de această legitimaţie cu fotografie, va fi tratat conform ordi­nului referitor la aceasta.

— Foştii voluntari români au a-ranjft în 16 ianuarie în Oradea-Mare o serată dansantă cu mare succes.

— Mersul căilor ferate după cum am amintit in num rul trecut, a fost mod f cai, reducâddu-se acceleratele p£ inia Bucureşti-Oradea-Mare în de­favoarea publicului călător, încât am fost nevo ţi să desaprobăm mod>f carea făcută, insist ~.nd pentru restabilirea vet hiului mers al trenurilor. Astfel Of bucurie întegstrăm restublirea vechiUj lui mers al trenurilor, reîntroducân-du se in circulate şi acceleratele, cari au fost transformate in exprese pr.n mod ftcarea pripită a mersului C. F. R,

— Pol ţia din Cluj a primit un denunţ, că in Str. Clemenceau Nr. 2, s'au furat delà fabrica de clopote, unele lucruri în valoare de peste 10 000 lei. Delà acest denunţ au trecut dejd câ­teva săptămâni, dar poliţia n'a făcut nimic pentru cercetarea cazului, ba nici nu a căutat să se informeze în această chestie. Dacă toate chestiile aşa se tranşează ia poliţie, atunci evident, siguranţa avutului public şi particular a devenit iluzorie, tot în acel loc de atunci s'a întâmplat un nou furt. Pretindem însă, ca poliţia să-şi facă datoria !

— Protopopul Dăian din Cluj este în­vinuit, câ cu ocazia Bobo'.ezei a evitat să meargă cu crucea pe la toţi românii, căutând să se evidenf'eze numai pe la persoane mai marcante. Astfel a evitat să meargă cu crucea şi pe la oficiul circumscripţiei l-a, care este vis-a vis de d-sa, cu toatecă acolo mai sunt şi a te oficii. Asemenea doleanţe se manifestă şi fală de protopopiaiul gr-or. din Cluj.

Prnn-redaetur responsabil : V. /. Moldovan.

— „Clujul" grata t îl primeşte ori-cine, care ne tnm te zece abonamente. CiVţi ş răspândiţi acest z ar adtvdat românesc, costând exemplarul 3 Lei, iar abonamentul îu ţară pe I an 160, pe 1I2 an 80, iar pe 7 * on 40, in strei-nătute eximplaiul 4 Lei, iar iqona-mentul pe 1 un 320, pe V» on 160, iar ne */4 nn 80 Lei

B r o n z şi Aramă roşie r ă m ă ş ţ e , c u m p ă r ori c e c a n t i ­t ă ţ i . P l ă t e s c b ine o f e r t e la Li ­b r ă r i a A n c a C u j , P i a ţ a Unirii.

C L U J U L Nr. 3, Pagina 4 Telefon 124.

M a r e deposit de O r n a t e bisericeşti, librărie şi t ipograf

A l e x a n d r u A n c a , 1 8 7 0 înainte s u c c e s o r i i l u i E f r a i m Andrásofszky.

şi mai n a l t e diplome Birouri le: CLUJ, Pia(a Unirii 32 şi Reg. Maria 14. Fabrica C Victoriei 36

Unica fabiicâ in (ară, care pregăteşte clopote patenii.it d ; prima c a u u t e dupa vechiul recept Andrásofszky, care a fost premiat cu medaiede a>giut si mai < üp lome la d i fe i te expoziţii Durabilitatea tunului armonia şi exactitatea pregătirii să garantează pe mai mulţi ani. — înainte de a face comandă ori nude, cereţ i i

1 maţiuni şi ofeite de preturi delà fabrica noastră Veniţi, Vedeţi şi vă convingeţi :

Preţ curent pentru Ornamente bisericeşti: Odăjdii (Vestminte preoţeşti) constatatoare din :

1 Félon, l Epitrafir, 2 Aere , 2 Mânecuţe, 1 brâu, I Acoperitor de sf. potir, în diferite motive şi colori din dam a st de mătase în calităţi deosebite cu preţui de 800U-2200O Lei.

P r a p o r i : fci diferite culori 110 cm. lat 160 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două părţi văpsite pe pânză chipul după dorinţa DV. are 3—4 tăieturi cu poso-aan t auriu sau argintiu preţul unui prapor delà 2000— 6000 Lei fără rtjdă.

Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapori se trimit numai contra 50 Lei anticipativ.

CoSare , Beretă, Brâuri, P l a s t r o a n e . Bere tă (camilafeă, potcap) Rom. cat. din kiott negru „ 2 2 0 — Bere ta de caşmir negru gr. cat. — — — — — „ 220 — Colar de pânză „Leo" — — — — — — — „ 5 0 ' — Colar de cauciuc — — — — — — _ _ n 4fv— Biâu (unguium) violet moiree sau mătase — — — „ 1 2 0 0 - -Btâu (eingiilum) negru moiree sau niâtase — — — „ 1200 1 — Brâu (cmguum) mgru de lână — — — — — B 450*— Plastron ( C h e m i s e t t ) Nr. 3 . 21 cm. klott net^d — — „ 120 — Plastron Chemisette) Nr. 2. 15 cm. kiott neted — - „ 90 — Plastrcn Nr. 3. cu încreţituri fine — — — — — „ 150*—

La comandă să se dea numărul şt lărgimea cotarului plas-tronului şi a beretei. Din colare numai 6 bucăţi să trimit.

T o a t e preţurile sunt rezervate şi pentru slreinătate dublu

•A

• • • •

• •

• •

•

R e c v i s i t e bisericeşti : 1. 1 Cădelniţă din bronz argintată — — — — - Lei 2. Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă din bronz argintat , 3. I Candelă din bronz argintată — — — — „ 4 1 Chivot din bronz argintat cu trei turnuri — „ 5. 1 Cruce de masă din bronz argintată cu Htistos

în email 28 cm. — — — — — — — — . „ 6. 1 Cruce de masă (28 cm.) din bronz argintaiă cu

Hristos in r e h f aurit— — •— — — — 7. 1 Cruce de mână din bronz argintată cu Hristos

în email — — — — — 8. 3 Cuti ' de aluminium pentru ostie — — r — T

9. 1 ( ăldăruşe cu aspergil (stropitor) bronz argintat 10. 1 Cănită cu tavă pentru spălarea manilor

(b'onz aigmtnt) — — — — — — — 11. Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci la botez

(i"»n>nz argintat) — — — — — — — — . 12. 2 Vase de sticlă cu tavă de bronz argintat (la

pr scoinidie) — — — _ _ — __ — , r

13. 1 Potir cu tâer (patină) (bronz aurit) neted - — r

14. Disc e i taipă şi steluţă (bronz aurit) -— — „ 15. 1 Cutie cu trei vase pentru o!eu şi mir la botez

(bronz aurit) I. C. O — — — — — — r

16. 1 Cutie de bronz aurit cu capac pentru sf. Oşîie la bolnavi - — — — — — — — —

17. Ciborium ("bronz aurit) — — • - — — - — „ 18. Monstranţă (bronz aurt) rom. kath. — — — „

Banii se trimit înainte, comandele se efectuesc în 3— 4săptămăi Toa te preţurile sunt rezervate şi rentru stremătate dubiu.

1 » 4! 9(

m

9!

1/ 12(

S!

9Í

Al 281 101

15(

I0< 28( 45(

Tipărituri pentru parohiile greco-orientale .

1. Budgete bisericeşti . . 2. » şcolare 3. Chitanţe 4. Cartea de evidenţa 5. Contul cap. active 6. „ , pasive 7. Consemnarea averilor bisericeşti şi şcolare 8. » de darea cultului . . . . 9. Date statistice model A şcolar . . . ' . .

10. , . , B 11. , , . A şi B . . . . 12. Estras de botez 13. » » cununie 14. . „ morţi 15. . din protoc. paroh , 16. Inventare bisericeşti 17. Jurnal de cassă 18. „ , manipulaţie. 19. Protocol de exibite mare 20. » , . mic . . . . . . . 21. , , familie . . . 22. Raţiociniu bis 23. , şcol 24. Specificaţia cununaţilor

à. 2 — 2 0 - Lei m 2 — 2 0 —

n - 5 0 5 — n 4 — 4 0 —

m 4 . — 4 0 — m ;. » 4 — 4 0 — »

4 — 4 0 — n » 4 — 4 0 — m 0 4 — 4 U — m 0 i — 40— m V 4 — 40-— 0 0 1 — 10 — » n 1 — 1 0 — •

1 — 1 0 — • n 2 - 2 0 — • ' m 3 — 3 0 - 0 »» 4 — 4 0 — il n 3 - 3 0 — i* »i 4 — 4 0 — i» »1 4 — 4 0 — i* st 4 — 4 0 — i» n 4 — 4 0 — »i il 4 — 4 0 - M il 2 — Z0.- il

• • • • 4 • î

Tipărituri pentru parohiile greco-caîo l iee . 1. Act de vestire 10 buc. 2 Atestat de trecere „ „ 3. Conspect statistic model A „ „ 4 . „ . a B . . . . . „ „ 5. » n » C » » 6. » „ » D ' ' m n 7. Contract de bună învoire la câsăt , „ 8. Conspect despre dare , » 9. „ . păduri » ' ,

10. . . bani . . . v . . , 11. » . naturali „ » 12. Contract de bucate m . 13. Corpuri de raţiuni . » 14. Conspectul arânzilor » B

15. . chiriilor , , 16. „ păs niior „ , 17. „ venitelor din realităţi , , 18. » . Pâdun . . . . . . . . . , 19. CoMe de anunţare . 20 Conspectul taxelor pentru fond de asig , , 21. . . încasate „ 22. Extras matr. de botezaţi » , 23. . , . cununaţi , 24 . » „ . morţi , , 25. Foaia Familiară dublă „ , 26 Inventar de avere » , 27. Inform, despre preoţii deficienţi , » 28. „ repau-aţi . . . . . . . . , , 29. Protocol matr. de b tezaţi cu 10 coaie . . . . . , , 30. » » , cununaţilor , , 3 ' . . . morţi 32 Protocolul vizita iumi canonice „ „ 33. „ agL-ndelor „ „ 34. Tar>le de rei^rtiţiuni „ .,

à 1— tO — , 1— 10 — „ I - 1 0 -„ I - J 0 - -. I — !0 — » 2 - 2 0 -, 150 1 5 -. 3 — 30 — » 3 — 3*1 — „ 2 - 2 0 -„ 2 — 2 0 -. I — 10 — , 8 - 80- -, 1 - 1 0 -, i — 1 0 -» 1 — l(r— , 1 — 10 — , I — Hl^-. 2 - 20 -» 2 — 20 -, I-5U 15- -. 1 - I0-— » f— 10— » I — 10 — . 4 — 4 0 -» 2 - 20-— , 2 — 2 0 — , 2 - - 2U — . 3 - 30 -. 3 - 30--Í-, 3 — 30 — „ l - 2 0 — „ 2 — 2 0 -„ 2 — 20-—

La comandă din tipărituri se trimit numai câte 2 5 buc. Şi numai acelea se trimit pentru care sost-sc banii înainte plus port

Toate fireturile sunt rezervate si pentru streinătate dublu.