CUPRINS

Editorial ◙ 3

Istoricul Pompierilor din judeţul Neamţ ◙ 4

Sub Turnul lui Ştefan, PRIETENII POMPIERILOR şi-au ◙desemnat câştigătorii 6

Pompierii civili “au biruit“ sub Cetatea Neamţului ◙ 9

Analiza statistică a intervenţiilor în situaţii de urgenţă ◙produse în semestrul I 2012 11

Particularităţi metodologice şi tehnice de identificare a ◙cauzelor probabile de producere a incendiilor de tip arson 14

Prim ajutor în obstrucţia căilor aeriene ◙ 17

Serviciul voluntar pentru Sitaţii de Urgenţă Săbăoani, ◙75 de ani de existenţă 18

Stiaţi că? ◙ 19

Rebus ◙ 19

SALVATORII NEMŢEMI

Revistă ilustrată de analiză şi sinteză, cultura tehnică şi informare publică

editată de Inspectoratul pentru Situatii de

Urgenta “Petrodava“ al jud. Neamţ Adresa: PIATRA NEAMT, Str.

Cuiejdi, nr. 34,Cod postal:610024 Tel:0233.216815, 0233.216816

Coordonator şi redactor şef: mr Jugan Iulian

Colaboratori: Col. Nistor Fănică Răducu, mr. Jinga Bogdan,

cpt. Gherasim Marius, cpt. Constantin Adrian,

lt. Ursu Ramona. Concepţie grafică şi realizare:

plt. ing. Negru Ovidiu

Site oficial al Inspectoratului pentru situatii de Urgenta “Petrodava“ al jud. Neamţ:

www.ijsunt.ro

3

Audacia et D

evotio

EDITORIAL

de mr. Iulian JUGAN ►

“Meseria de pompier, fie că este privită sau trăită, naşte emoţii şi respect. “

Meseria de pompier, fie că este privită sau trăită, naşte emoţii şi respect. Pentru cei care o privesc din afară, meseria de salvator este una demnă de respect, pentru

curajul şi dăruirea de care dau dovadă pompierii ori de câte ori intervin pentru salvarea vieţilor omeneşti, a bunurilor şi mediului. Să lupţi cu secundele, pentru a-ţi salva semenii din încercările la care îi supune viaţa, nu e tocmai uşor. De aceea concetăţenii, cei pe care-i slujim, ne acordă, an de an, încrederea lor deplină în profesionalismul cu care înţelegem să ne îndeplinim misiunea. Aproape că nu există buletine de ştiri care să nu conţină relatări despre intervenţiile pompierilor militari, fie că vorbim despre stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor calificat, asanarea teritoriului de muniţiile rămase neexplodate, salvarea persoanelor rămase în medii cap-tive, descarcerarea victimelor accidentelor de circulaţie şi multe alte misi-uni aflate în competenţa acestora. Nici provocările naturii nu ies din sfera misiunilor executate de salvatori. Inundaţiile, alunecările de teren şi orice alt eveniment care pune în pericol viaţa şi bunurile reprezintă semnalul de alarmă pentru cei care au ales să slujească această nobilă armă. În meseria de pompier fiecare misiune prezintă un risc pe care salvatorul a înţeles să şi-l asume, dar pe care încearcă să-l controleze prin

procedurile de intervenţie şi regulile de protecţie individuală pe care trebuie să le respecte. Nu sunt lipsite de risc, din păcate, nici deplasările spre locurile în care trebuie să intervenim. Dacă până cu ceva timp în urmă, termenul „pompieristic” avea o conotaţie peiorativă, făcând referire la intervenţiile pompierilor caracterizate prin prompti-tudine dar deficitare la capitolul proceduri, în momentul de faţă acest termen poate avea legătură doar cu timpul foarte scurt de reacţie al forţelor profesioniste, în nici un caz cu modul de gestionare a situaţiilor de urgenţă aflate în competenţă. Nici măcar actualul context socio-economic nu poate afecta profesionalismul, dăruirea şi curajul de care dau dovadă pompierii militari atunci când intervin. De multe ori spiritul de sacrificiu şi devotament de care dau dovadă salvatorii, compensează lipsurile în materie de dotare. Nu aş putea încheia acest editorial, fără să amintesc colaborarea foarte bună pe care o avem la nivelul judeţului atât cu autorităţile publice locale cât şi cu instituţiile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Un loc aparte îl au voluntarii din cadrul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă care înţeleg să-şi desfăşoare activitatea cu profesional-ism, devenind astfel o prelungire a eforturilor noastre de a preveni şi in-terveni eficient, acolo unde situaţia o impune.

4

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

După cum se ştie, pe 13 septembrie a.c., se aniversează 164

de ani de la lupta pompierilor din Dealul Spirii – Bucureşti, mai precis 13 septembrie 1848, când căpitanul Pavel Zăgănescu, s-a opus eroic împotriva turcilor împreună cu trupa de pompieri din subordine. Această zi a fost declarată ca „Ziua pompierilor din România”. În me-moria celor căzuţi pentru apărarea independenţei Ţării Româneşti şi a principiilor democratice din Revoluţia de la 1848 redăm, succint, câteva date din istoricul „comen-zilor de foc” din ţinutul de la poalele Ceahlăului. •La dorinţa expresă a generalului KISSELEF, în iu-nie 1830, se înfiinţează în fiecare ţinut din Moldova, comisii pentru organizarea oraşelor şi târgurilor care pe lângă alte obligaţii de natură administrativă, era şi cea «cu alcătuirea proectului pentru a tulumbelor facere şi ţinere». •Comisia de la Roman raporta că s-au şi cumpărat 2 tulumbe. Chiar neguţătorii din această urbe doreau acesta «privind la primejdia ce în toată vremea se înfăţoşază târgului acestuia din

Pompierii – 164 de aniDATE PRIVIND ISTORICUL POMPIERILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ

Ziua de 13 septembrie 1848, reprezintă un mo-ment de seamă al Revoluţiei Române de la 1848, prin faptele de armă săvârşite de pompierii mili-tari bucureşteni, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu care, cu preţul sacrficiului suprem, au făcut dovada de necontestat a curajului şi ataşamentului faţă de idealurile revoluţiei.

“

aprinderea focului». Tulumbagii erau propuşi dintre unii negus-tori mai cu stare din mahalale.

Tot comisia propune să se îndepărteze din oraş

velniţele, aşa cum

rezultă din docu-mentele de arhivă locale şi ieşene. Nu deţinem informaţii despre comi-sia din aşezarea de la poalele Pietricicăi. •Mai târziu «co-manda de foc» va lua de-numirea de «comanda de pojarnici». La Roman această comandă ia fiinţă în anul 1848 şi primeşte de la Eforia oraşului (viitoarea primărie, n.n.) câteva instrumente vechi. În 1850 avea două tulumbe cu «harta-muri» din sfoară veche. Nici de astă dată nu deţinem documente despre pompierii din Piatra. •La Târgu Neamţ se va înfiinţa «comanda de pompieri» în

5

Audacia et D

evotio

Pompierii – 164 de aniDATE PRIVIND ISTORICUL POMPIERILOR DIN JUDEŢUL NEAMŢ

Ziua de 13 septembrie 1848, reprezintă un mo-ment de seamă al Revoluţiei Române de la 1848, prin faptele de armă săvârşite de pompierii mili-tari bucureşteni, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu care, cu preţul sacrficiului suprem, au făcut dovada de necontestat a curajului şi ataşamentului faţă de idealurile revoluţiei.

“anul 1852. Printre uneltele necesare era şi «o scară de 7 arşini, cu scripţi» şi «o tulumbă mare, de 40 de vedre şi una mică de purtat cu mânule (cu mâinile, n.n.)».

De ase-me-

nea se cerea

con-struirea în

aşezarea din stânga Ozanei a unui

cerdac (foişor) pentru pază şi 5 bordeie la barieră.

• La 1900, «corpul de pompieri» din Pia-tra Neamţ, format din

angajaţi voluntari şi plătiţi de «comună»

era compus din «1 ofiţer cu gradul de Sub Locotenent ca comandant, 1

sergent major, 1 sergent, 4 brigadiri, 29 de soldaţi şi 2 copii de trupă care sunt angajaţi pentru 5 ani, daţi la atelierul de fierărie a comunei».Instrumentele serviciului pomp-ierilor constau în «1 car omnibuz sistem vechi, cu scările trebuitoare, 1 car cu unelte necesare sistem KU-ANST, 2 pompe discarcabile sistem nou KUANST, 1 pompă rusească veche, 2 pompe mici pentru hoge-aguri 10 sacale de câte 2 cai de ca-pacitate fiecare 55 decalitri, 2 lămpi de siguranţă sistem VOLFF şi 21 de cai». Au avut ca «evenimente» în tot cursul anului «2 focuri mari, 11 începuturi de incendiu şi 81 coşuri aprinse». Se cam «şoma» pe acea vreme, spuneam noi, din punct de vedere al intervenţiilor pompier-ilor din zilele noastre. În sarcina acestora mai figura, în cursul verii, «stropitul străzilor principale cu 2 turbine în dotare, anumite de stropit».

•După formarea unităţii militare, la 1 ianuarie 1925, pomp-ierii primesc cuvinte de laudă în presa locală. Incendiile din locali-tatea de pe malul stâng al Bistriţei, atât la populaţie cât şi la stabili-mente industriale şi comerciale, erau prompt înlăturate de către «soldaţii pompieri conduşi cu măiestrie de comandantul lor, D-l Sub Locot. Gh. TOFAN», aşa cum se consemna în cotidianul pietrean «Telegraful» de luni, 6 aprilie 1925. Bravo lor şi urmaşilor acestora!

Profesor Gheorghe RADU ►Complexul Muzeal Judeţean Neamţ

6

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

In perioada 23 – 27 iulie 2012, municipiul Piatra Neamţ a fost gazda etapei naţionale a Concursului cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor”. Întrecerea a fost organizata de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, Inspec-toratul Şcolar al Judeţului Neamţ si Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenta „Petrodava” al judeţului Neamţ si a avut loc pe stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ. Concursul a fost susţinut financiar de Consiliul Judeţean Neamţ, Primăria Piatra-Neamţ şi mai multe firme din judeţ.

La start s-au aliniat 160 de elevi, componenţi ai celor 16 mai bune echipaje de băieţi/mixte şi de fete de la tot atâtea şcoli generale din zece judeţe ale tarii, cu cele mai bune punctaje la etapele judeţene, respectiv din Argeş, Vîlcea, Satu Mare, Bistriţa Năsăud, Tîrgu Mureş, Sibiu, Botoşani, Dâmboviţa,

Bihor şi Neamţ, astfel:• Şcoala Generala nr. 1 Mărăcineni, judeţul Argeş – echipaj băieţi/mixt• Şcoala Generala „Basarab I” Curtea de Argeş, judeţul Argeş – echipaj fete• Liceul Teoretic Brezoi, judeţul Vilcea – echipaj baieţi/mixt• Liceul Teoretic Brezoi, judeţul Vilcea – echipaj fete• Palatul Copiilor Satu Mare, judeţul Satu Mare – echipaj baieti/mixt• Palatul Copiilor Satu Mare, judeţul Satu Mare – echipaj fete• Şcoala Generala „Grigore Herineanu” Galaţii Bistriţei, judeţul Bistriţa Nasaud – echipaj baieţi/mixt• Gimnaziul „Nicolae Balcescu” Targu Mureş, judeţul Mureş – echipaj baieţi/mixt• Gimnaziul „Nicolae Balcescu” Targu Mureş, judeţul Mureş – echipaj fete• Colegiul National „Octavian Goga” Sibiu, judeţul Sibiu – echipaj baieţi/mixt• Colegiul National „Octavian Goga” Sibiu, judeţul Sibiu – echipaj fete• Liceul cu Program Sportiv Botoşani, judeţul Botoşani – echipaj baieţi/mixt• Şcoala cu clasele I-VIII „Pictor N. Grigorescu” Titu, judeţul Dimboviţa – echipaj baieţi/mixt• Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” Beius, judeţul Bihor – echipaj fete• Şcoala cu clasele I-VIII „Dr. Emanuel Rigler” Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ – echipaj baieţi/mixt

SUB TURNUL LUI ŞTEFAN, PRIETENII POMPIERILOR ŞI-AU DESEMNAT CÂŞTIGĂTORII

Maior Jinga Bogdan ►

7

Audacia et D

evotio

• Şcoala cu clasele I-VIII Brusturi, judeţul Neamţ – echipaj feteMotivul alegerii municipiului Piatra Neamţ drept gazda al acestui concurs il reprezintă experienţa dovedita in anii anteriori de către I.S.J. Neamţ in organizarea diferitelor etape naţionale, precum si conlucrarea foarte buna cu I.S.U. Neamţ, fapte ce au condus la un număr foarte mare de cercuri de elevi”Prietenii Pompierilor”

constituite la nivelul judeţului Neamţ. Copiii au fost cazaţi la Colegiul Tehnic «Gheorghe Cartianu» Piatra-Neamţ iar in seara aceleiaşi zile a avut loc in sala de socializare a Stadionului Ceahlău şedinţa tehnica cu profesorii însoţitori ai loturilor, o şedinţa in care toţi reprezentanţii si-au manifestat dorinţa de a câştiga. Ambiţiile participanţilor au fost foarte mari, astfel incit a doua zi a fost dedicata in exclusivitate antre-namentelor. Pentru a-i mai destine pe copii, organizatorii i-au condus pe micii prieteni ai pompierilor in vizite la ISU Neamţ, Muzeul de Istorie, Ştrandul Tineretului din Piatra Neamţ. Totodată elevii s-au întâl-nit cu istoria si literatura moldava la Casa lui Creanga si Cetatea Neamţului, fiind impresionaţi si de zim-

brii din Rezervaţia Naturala de la Vânători Neamţ. Micii concurenţi au rămas uluiţi si de frumuseţile Cheilor Bicazului si a Lacului Roşu, mica aventura culminând cu o plimbare cu vaporaşul pe Lacul

Izvorul Muntelui.Festivitatea de deschidere a concursului a avut loc pe Platoul Libertăţii din Piatra Neamţ, participanţii simţind vibraţiile paşilor lui Ştefan Voievod prin Curtea Dom-neasca. Concurenţii au fost întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, dar şi de reprezentanţi ai Minis- terului Educaţiei şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. „Mă bucur nespus că voi tinerii ne învăţaţi pe noi adulţii cum să prevenim şi cum să

ne comportăm într-o situaţie de urgenţă. Sunteţi pentru mine un exemplu pentru că în mod sigur ştiţi mai mult decât mulţi

dintre adulţi despre ce trebuie făcut în caz de incendiu” le-a spus prefectul Ilie Haral- ambie Mitea participanţilor la concurs. Un mesaj optimist a venit din partea Ministerului Educaţiei. „Fie

ca acest concurs să fie dominat de două coordonate: fair-play şi distracţie pentru că ceea ce înseamnă concurs se termină

la prânz, iar după- amiaza este distracţia”, a spus profesor Cătălina Chendea, inspector MECTS.

8

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

Pentru popularizarea acestor activităţi, joi seara orga-nizatorii au pregătit pentru copii o defilare cu torte in centrul oraşului, toate echipajele înscrise in concurs mărşăluind alături de pompierii militari din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenta Neamţ. Cetăţenii din urbea de la poalele Pietricicai i-au aplaudat la scena deschisa pe copii si pompieri, gustând din plin bucuria inocenta a elevilor. Toate probele de concurs au fost înregistrate cu sprijinul partenerului media – postul de televiziune Neamţ TV, contribuind astfel la corecta desfăşurare a concursului. Pe site-ul inspectoratului – www.ijsunt.ro – au fost postate în timp real (printr-o aplicaţie de tipul LIVE TEXT) atât rezultatele fiecărei probe din concurs cât şi materiale informative şi fotografice referitoare la desfăşurarea competiţiei. Totodată, prin intermediul acestei aplicaţii, concurenţii au putut primi mesaje de încurajare de la rude, cunoştinţe şi prieteni.Pe tot parcursul probelor de concurs, participanţii au dovedit măiestrie, curaj si abnegaţie iar până la fina-lul concursului, rezultatele au fost foarte apropiate, astfel incit câştigătorii au putut fi desemnaţi de abia la sfârşitul probelor.In urma desfăşurării probelor de concurs, clasamentele pe probe si clasamentul general arata astfel:La proba „Pista de îndemânare peste obstacole”:Echipaje băieţiLocul I – Şcoala cu clasele I – VIII Ştefan cel Mare – NeamţLocul II – Palatul copiilor Satu MareLocul III – Liceul teoretic Brezoi – ValceaEchipaje feteLocul I – Liceul teoretic Brezoi – Valcea

Locul II – Şcoala cu clasele I – VIII Brusturi – NeamţLocul III – Palatul copiilor Satu MareLa proba „Ştafeta de 400 m cu obstacole”:Echipaje băieţiLocul I – Palatul Copiilor Satu MareLocul II – Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 Mărăcineni – ArgeşLocul III – Şcoala cu clasele I – VIII Ştefan cel Mare - NeamţEchipaje feteLocul I – Palatul copiilor Satu MareLocul II – Şcoala cu clasele I – VIII Basarabi – Curtea de ArgeşLocul III – Şcoala cu clasele I – VIII Brusturi – Neamţ CLASAMENTUL GENERALEchipaje băieţiLocul I – Palatul copiilor Satu MareLocul II – Şcoala cu clasele I – VIII Ştefan cel Mare – NeamţLocul III – Liceul teoretic BrezoiEchipaje feteLocul I – Palatul copiilor Satu MareLocul II – Liceul teoretic Brezoi – ValceaLocul III – Şcoala cu clasele I – VIII Brusturi – NeamţCele doua echipaje - cel de băieţi (mixt) si cel de fete - care au câştigat etapa naţionala a concursului vor par-ticipa la concursurile internaţionale ale tinerilor pomp-ieri, organizate de Asociaţia Internaţionala a Serviciilor de Incendiu si Salvare (C.T.I.F.), care se vor desfăşura in Franţa.Cele cinci zile de concurs si voie buna s-au încheiat tot pe platoul Libertăţii, un loc încărcat de istorie, cu o festivitate de închidere la care toţi cei prezenţi s-au simţit învingător.La Piatra Neamţ s-au încheiat multe prietenii intre copii, chiar daca întrecerea i-a “învrăjbit” poate uneori, participanţii exprimându-şi la unison dorinţa de a se întoarce cât mai curând in frumosul oraş de la poalele Pietricicăi.

9

Audacia et D

evotio

POMPIERII CIVILI „AU BIRUIT” SUB CETATEA NEAMŢULUIIn perioada 11 – 13 iulie 2012, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenta „Petrodava” al judeţului Neamţ a organizat etapa a II-a interjudeţeana a Concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare si private pentru situaţii de urgenta. Întrecerile s-au desfăşurat pe stadionul „Cetatea” din oraşul Tîrgu Neamţ si au aliniat la start loturile reprezen-tative ale judeţelor Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea si Neamţ, loturile judeţului Suceava fiind calificate din oficiu la faza naţionala, conform regulamentului.

Joi 12 iulie, în Tîrgu Neamţ, oraşul de sub Cetatea Neamţului, a avut loc festivitatea de deschidere. Manifestările s-au bucurat de pr-

ezenta prefectului judeţului Neamţ, Ilie Dumitru Har-alambie MITEA, si a primarului oraşului gazda Tîrgu Neamţ, Vasilică HARPA. Deschiderea concursurilor a avut loc chiar în Cetatea Neamţului, un loc încărcat de istorie, unde plăieşii au ţinut piept cotropitorilor.După prima proba de concurs – „ştafeta 4 x 100 m” – diferenţa dintre primele trei echipe clasate pe podium, la cele doua categorii – servicii voluntare, respectiv servicii private pentru situaţii de urgenta – a fost una foarte mica, dovada a pregătirii foarte bune care a stat la baza evoluţiei loturilor. Astfel, la categoria servicii voluntare pentru situaţii de urgenta, pe primul loc s-a clasat S.V.S.U. Lespezi – Iaşi cu un timp de 69,25 de secunde, pe locul II s-au clasat reprezentanţii judeţului nostru – S.V.S.U. Taşca – cu un timp de 72,96 secunde, iar pe locul III s-a clasat S.V.S.U. Darabani –Botoşani cu un timp de 73,01 secunde. La categoria servicii private pentru situaţii de urgenta, reprezentanţii

judeţului Neamţ– S.P.S.U. Ga Pro Co Chemicals Săvineşti – au urcat pe cea de a doua treapta a podiu-mului, realizând un timp de concurs de 73,64 de se-cunde. Câştigători la aceasta categorie a probei au fost declaraţi reprezentanţii S.P.S.U. Amurco Bacau, care au realizat 72,32 de secunde. Podiumul fost completat de lotul reprezentativ al S.P.S.U. Geo Sting SRL Iaşi, care au realizat 74,75 secunde.Finalul celei de-a doua probe de concurs a zilei – „pista de îndemânare si viteza” – a găsit reprezentantele judeţului Neamţ clasate pe podium. La servicii volun-tare pentru situaţii de urgenta, proba a fost câştigata de S.V.S.U. Lespezi – Iaşi, cel mai bun timp realizat in urma încercării fiind de 22,37 de secunde. S.V.S.U. Taşca a obţinut 22,98 de secunde si au ocupat locul secund, iar locul III a fost ocupat de S.V.S.U. Dara-bani – Botoşani care a obţinut 24,75

secunde.Serviciile private pentru

situaţii de urgenta au fost dominate clar de S.P.S.U.

Ga Pro Co Chemicals Savineşti care a fost

prima în clasa-ment datorită coordonării fără cusur a unuia dintre cei mai buni

Maior Jinga Bogdan ►

10

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

profesionişti în domeniu, şeful de serviciu – domnul Mihai Neculai. Timpul realizat de pompierii privaţi nemţeni este de 23,89 secunde. Locul II al acestei probe a fost ocupat de S.P.S.U. Amurco Bacău, care a realizat 24,49 secunde. Pe locul III, cu un timp de 26,61 de secunde, s-au clasat reprezentanţii S.P.S.U. Rulmenţi Bârlad – Vaslui.In cea de-a treia zi a Concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare si private pentru situaţii de urgenta s-a desfăşurat ultima proba de concurs – „dispozitivul de intervenţie”.La categoria servicii voluntare pentru situaţii de urgenta, locul I a fost adjudecat de S.V.S.U. Lespezi – Iaşi care a realizat un timp de 32,61 secunde. Pe locul secund s-a calificat S.V.S.U. Puieşti cu un timp de 38,2 secunde. Lotul care a reprezentat judeţul Neamţ s-a clasat pe podium, ocupând locul III cu un timp de 39,88 secunde.După desfăşurarea acestei probe, echipajul S.P.S.U. Ga Pro Co Chemicals Săvineşti a obţinut un meritat loc I, in urma unei evoluţii foarte bune (timpul de realizare a dispozitivului de intervenţie a fost de 32.72 secunde). Rezultatul obţinut vine ca o confirmare a pregătirii profesionale deosebite pe care au probat-o de-a lun-gul timpului in întrecerile profesionale ale serviciilor voluntare si private pentru situaţii de urgenta. Locul secund a fost ocupat de lotul S.P.S.U. Rulmenţi Bârlad Vaslui, care a realizat un timp de 34.30 secunde. Pe locul III s-a clasat S.P.S.U. AMURCO SRL BACAU cu un timp de secunde 35.50 secunde.Clasamentul general al concursurilor, la categoria servicii voluntare pentru situaţii de urgenta, este următorul:

Locul I – S.V.S.U. LespeziLocul II – S.V.S.U. TaşcaLocul III – S.V.S.U. DarabaniLocul IV – S.V.S.U. MărăşeştiLocul V – S.V.S.U. PuieştiLocul VI – S.V.S.U. Buhuşi Seriozitatea si pregătirea profesionala foarte buna, pe care a dovedit-o Serviciul Privat pentru Situaţii de Ur-genta Ga Pro Co Chemicals Savinesti a atras după sine si un rezultat de excepţie, pompierii privaţi nemţeni obţinând locul I la categoria servicii private pentru situaţii de urgenta. Pe podium, în ordine s-au mai clasat S.P.S.U. Amurco SRL Bacău (locul II) si S.P.S.U. Rulmenţi Barlad Vaslui (locul III).Clasamentul general la categoria servicii private pentru situaţii de urgenta, la aceste concursuri, este următorul:Locul I – S.P.S.U. Ga Pro Co Chemicals SăvineştiLocul II – S.P.S.U. Amurco S.R.L. Bacău

Locul III – S.P.S.U. Rulmenţi Bârlad VasluiLocul IV – S.P.S.U. Modern Calor S.A. BotoşaniLocul VI – S.P.S.U. Vrancart S.A. Adjud Vrancea.Pentru prima data, pe site-ul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenta „Petrodava” al judeţului Neamţ (www.ijsunt.ro) a fost alocata o pagina dedicata Con-cursurilor profesionale ale serviciilor voluntare si private pentru situaţii de urgenta. Pe aceasta pagina, plutonierul inginer Ovidiu NEGRU - a postat, în timp real, rezultatele obţinute pe parcursul fiecărei probe de către loturile aflate în competiţie, fotografii realizate pe timpul întrecerilor si comunicatele de presa referitoare la concursuri. De asemenea, doritorii au putut posta mesaje de susţinere pentru loturile participante.

11

Audacia et D

evotio

ANALIZA STATISTICĂ A INTERVENŢIILOR ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN SEMESTRUL I 2012

CARACTERISTICI GENERALE

În semestrul I 2012, serviciile profesion-iste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost alertate la 3518 evenimente

(în medie 19/zi), din care :312 - pentru stingerea incendiilor (8,87%);163- incendii de vegetaţie şi altele (4,63%);21 - misiuni de supraveghere a zonei de producere

probabilă a situaţiilor de urgenţă (0,60%);39- pentru asistenţa persoanelor (1,11%);3 - misiuni pentru protecţia mediului (0,09%);8 - misiuni pentru salvări de animale (0,23%);242- alte situaţii de urgenţă (6,88%);

89 - alte intervenţii (2,53%);2308 - pentru cazuri de urgenţă asistate de echipajele de descarcerare şi prim ajutor - S.M.U.R.D. (65,61%), din care:

2215o misiuni pentru acordarea primului ajutor calificat;22o misiuni de descarcerare la accidente rutiere;51 o misiuni pentru asistenţa persoanelor;20o misiuni pentru alte intervenţii;.

90- alarme false - echipajul a ajuns la adresa indicată şi a constatat că evenimentul nu s-a produs sau pacientul nu există (2,56%);126- deplasări fără intervenţii – echipajele au ajuns la locul evenimentului, dar nu au acţionat, întrucât evenimentul a fost rezolvat de către SVSU/SPSU sau cetăţeni/salariaţi sau pacienţii au refuzat primul ajutor calificat (3,58%);117- întoarceri din drum - echipajele au fost alertate, dar au fost rechemate la unitate, întrucât nu mai era necesară deplasarea acestora (3,32%).

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, numărul intervenţiilor (inclusiv intervenţiile S.M.U.R.D.) la care au acţionat serviciile profesioniste, voluntare şi private a crescut cu 25,44%, respectiv de la 2539 în semestrul I 2011, la 3185 în semestrul I 2012.

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat în acest semestru la 458 intervenţii (52,22% din totalul de 877 intervenţii, cu excepţia intervenţiilor S.M.U.R.D.).

de Colonel Nistor Fănică Răducu ►

12

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

II. ANALIZA STATISTICĂ A INCENDIILOR

În semestrul I 2012, în zona de competenţă a inspectoratului au avut loc 312 incendii (în medie 1,72/zi), faţă de 246 în semestrul I 2011, înregistrându-se o creştere de 26,83%.

Intervenţiile pentru stingerea incendiilor au avut loc în 75 de localităţi ale judeţului Neamţ, într-o localitate a judeţului Bacău (4 incendii) şi în 3 localităţi ale judeţului Iaşi (4 incendii). În mediul urban – 102 intervenţii pentru stingerea incendiilor (32,69% din totalul incendiilor) în localităţile: Piatra Neamţ – 51, Roman – 32, Tîrgu Neamţ – 12, Bicaz – 4; Roznov – 3, iar în mediul rural – 210 intervenţii pentru stingerea incendiilor (67,31% din totalul incendiilor).

Împrejurările care au dus la izbucnirea incendiilor pe raza judeţului Neamţ sunt următoarele:

Împrejurarea Sem I2011

Sem I2012

Acţiune intenţionată 25 29Aparate electrice sub tensiune nesupravegheate 9 5Autoaprindere 1 2Cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit 10 16Coş, burlan de fum defect sau necuraţat 61 69Defecţiuni tehnice de exploatare 3 1Echipamente electrice improvizate 1 1Explozie urmată de incendiu 2 2Foc deschis în spaţii închise (lumânări, făclii, chibrituri) 9 17Focul deschis 21 28Fumatul 20 27Instalaţii electrice defecte 39 45Jocul copiilor cu focul 13 10Mijloace de încălzire improvizate 4 3Mijloace de încălzire nesupravegheate 8 23Nereguli organizatorice 0 3Scântei mecanice 5 7Sisteme de încălzire defecte 7 10Sudură 2 1Scurgeri (scăpări) de produse inflamabile 1 4Trăsnet şi alte fenomene naturale 1 1Total 242 304

În urma incendiilor 4 persoane adulte au decedat şi 6 persoane (5 adulţi din care 2 pompieri militari şi 1 copil) au fost rănite, iar 11 persoane (9 adulţi şi 2 copii) au fost salvate, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut când 5 persoane adulte au decedat, 8 persoane adulte au fost rănite şi 51 persoane (42 adulţi şi 9 copii) au fost salvate.

13

Audacia et D

evotio

Un număr de 222 incendii s-au produs la proprietăţi individuale (204 la locuinţe, anexe, 9 la mijloace de transport şi 9 la terenuri aflate în afara perimetrului gospodăriilor cetăţeneşti), 51 la domeniul privat român (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 8 la domeniul privat al statului, 5 la domeniul privat străin, 1 la domeniul privat mixt şi 17 la domeniul public al statului, judeţului, localităţii.

Comparativ cu semestrul I 2011, numărul incendiilor izbucnite la gospodăriile cetăţeneşti (locuinţe şi anexe) a crescut cu 15,25%, de la 177 în 2011 la 204 în 2012.

Tot în această perioadă, pe raza judeţului Neamţ au avut loc 163 incendii de vegetaţie şi altele, spre deosebire de anul anterior când au avut loc doar 107, înregistrându-se o creştere de 52,34%.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au participat în semestrul I la stingerea a 190 incendii şi 97 incendii de vegetaţie şi altele, faţă de 167 de incendii şi 78 incendii de vegetaţie şi altele în aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu anul 2011, numărul incendiilor şi a incendiilor de vegetaţie şi altele la care au participat serviciile voluntare şi private a crescut cu 17,14%.

III. ANALIZA STATISTICĂ A ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE S.M.U.R.D.

Echipajele de descarcerare şi prim ajutor calificat din cadrul unităţii au fost alertate la 2521 evenimente (în medie 14/zi), din care:

2215 o misiuni pentru acordarea primului ajutor calificat;22o misiuni de descarcerare la accidente rutiere;51 o misiuni pentru asistenţa persoanelor căzute în locuri publice/blocate în locuinţe;20 o alte intervenţii;22 o întoarceri din drum - echipajele au fost alertate, dar au fost rechemate la unitate, întrucât nu mai era necesară deplasarea acestora;119 o deplasări fără intervenţii – echipajele au ajuns la locul evenimentului, dar nu au acţionat, întrucât pacienţii au refuzat primul ajutor calificat;72o alarme false.

În această perioadă au fost asistate 2297 persoane (2181 persoane adulte şi 116 copii) din care:pentru acordarea primului ajutor calificat: 2104 adulţi şi 113 copii;- la descarcerare: 23 adulţi şi 2 copii;- pentru asistenţa persoanelor căzute în locuri publice/blocate în locuinţe: 49 adulţi şi 1 copil;- pentru alte intervenţii: 5 adulţi.-

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, numărul intervenţiilor S.M.U.R.D. (cu excepţia

intervenţiilor de stingere) la care s-a acordat primul ajutor medical calificat a crescut cu 36,22%, respectiv de la 1626 în semestrul I 2011, la 2215 în semestrul I 2012.

În afara intervenţiilor menţionate mai sus, echipajele de prim ajutor calificat S.M.U.R.D. au participat la 37 intervenţii împreună cu alte echipaje de intervenţie din cadrul inspectoratului.

IV. ANALIZA STATISTICĂ A INTERVENŢIILOR PIROTEHNICE

În semestrul I 2012 s-au înregistrat 51 acţiuni de protecţie civilă. În această perioadă unitatea a executat 46 misiuni de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată, 3

misiuni de distrugere a muniţiei asanate şi 2 misiuni de cercetare pirotehnică.Raportat la aceeaşi perioadă din anul 2011, numărul acţiunilor de protecţie civilă a crescut cu 37,84%, de la

37 în 2011, la 51 în 2012.

14

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

PARTICULARITĂŢI METODOLOGICE ŞI TEHNICE DE IDENTIFICARE A CAUZELOR PROBABILE DE PRODUCERE A INCENDIILOR DE TIP ARSON

Căpitan Constantin Adrian ►Locotenent Ursu Ramona ►

Generalităţi

Arsonul este definit drept un incendiu provocat cu intenţii răuvoitoare, fiind absolut necesar elementul intenţie, altfel

incendiul este clasificat ca accidental (în această ultimă categorie intrând arderile necontrolate de mirişte, vegetaţie uscată sau gropi de gunoi). Incendierea este considerată din cele mai vechi timpuri, un fenomen deosebit de grav, care poate pro-voca pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri de bunuri materiale. Investigarea unui incendiu de tip arson este mult mai dificilă decât investigarea unui incendiu având o cauză tehnică, datorită implicaţiilor penale pentru cel care săvârşeşte fapta şi datorită implicării în cercetare a mai multor structuri (poliţie, pompieri, investigato-rii societăţilor de asigurare). În România nu există un temei legal care să reglementeze toate aspectele referi-toare la cercetarea cazurilor de incendiu cu acţiune intenţionată.

Clasificarea incendiilor de tip arson

În funcţie de scopul urmărit al incendiatorului, incendiile de tip arson pot fi clasificate astfel:• pentru obţinerea unui câştig –incendiile de tip arson comise în speranţa obţinerii despăgubirilor din, arsonul pentru evitarea reglementărilor de sistematiza-re, urbanism sau de patrimoniu prin care se urmăreşte distrugerea prin incendiere a unor clădiri vechi sau de patrimoniu, arsonul pentru ascunderea situaţiei economico-financiare reale a unei societăţi prin distru-gerea documentelor firmei;• din răzbunare, ură sau duşmănie – în această categorie intră arsonul pentru distrugerea concurenţei, arsonul cauzat de salariaţi, arsonul din răzbunare pen-

tru conflicte familiale, pe care îl întâlnim în special în mediul rural;• pentru acoperirea altor infracţiuni – furt, delap-idare, crimă;• din motive social-politice - arson din motive politice în vederea exprimării protestului faţă de un lid-er, partid, guvern, din dorinţa de a destabiliza o com-panie sau o organizaţie, pentru obţinerea publicităţii sau ca un act terorist;• din vanitate – incendierea de către forţele pro-fesioniste a unor obiective dintr-o anumită zonă lipsită de evenimente, în scopul justificării existenţei şi alocării fondurilor pentru unităţile acestora;• din vandalism – aceste incendii nu au la bază o motivaţie exactă, de regulă sunt fără premeditare şi au un caracter întâmplător. Principalele obiective vizate de astfel de incendiatori sunt unităţile de învăţământ, unităţile de cult (bisericile) sau sediile unor instituţii publice;• înfăptuite de persoane cu tulburări mintale (piromani, debili mintali, persoane cu tulburări sexuale, persoane cu psihoze maniacale);• autoincendierea – manifestare anormală sub forma unui protest în locuri publice, cu aglomerări de persoane şi în prezenţa reprezentanţilor mass-media, determinată în cele mai multe cazuri de fanatism sau psihoze. În funcţie de metodele utilizate, incendiile de tip arson se clasifică în două categorii:• incendii cu aprindere imediată, în urma cărora la locul faptei rămân foarte puţine urme, iar incendia-torul nu dispune de foarte mult timp pentru a părăsi zona incendiată;• incendii cu aprindere întârziată, când incen-diatorul foloseşte mijloace artizanale, chimice sau alte dispozitive speciale pentru a genera incendiul, având

15

Audacia et D

evotio

astfel timp să se depărteze de la locul faptei.

Particularităţi ale incendiilor de tip arson

Particularităţile incendiilor de tip arson, care le diferenţiază de alte tipuri de incendii, sunt următoarele:• viteza mare de dezvoltare şi de propagare a incendiului - aceasta nu indică întotdeauna un incendiu de tip arson, fiind posibile influenţe determinate de sarcina termică a materialelor combustibile aflate în zona respectivă, de densitatea de sarcină termică, de ventilaţia încăperilor sau de condiţiile de mediu; propa-garea rapidă a incendiului nu ridică suspiciuni atunci când sursa de aprindere a avut o energie ridicată sau temperatură foarte mare;• prezenţa mai multor focare simultane;• evoluţia rapidă a incendiului sau declanşarea acestuia cu întâr-ziere;• amplasarea neobişnuită şi neuzuală a materialelor şi obiect-elor combustibile din încăpere;• prezenţa unor urme de obiecte sau materiale fără legătură cu activitatea curentă, precum şi a unor produse in-flamabile care în mod normal nu s-ar fi utilizat în acel loc;• prezenţa unor urme de surse de aprindere care nu se utilizau în mod curent în acea zonă;• amplasarea focarului iniţial într-o zonă care nu ar permite ca incendiul să fie observat cu uşurinţă;• îndepărtarea tuturor urmelor care ar putea să ajute investigatorii în cercetarea cauzelor incendiului;• premeditarea acţiunii prin îndepărtarea din zona incendiată a unor obiecte cu valoare sentimentală sau materială;• alegerea momentului incendierii, în aşa fel încât să se evite prezenţa martorilor;• distrugerea selectivă a unor obiecte (calcula-toare, registre etc.);• imposibilitatea stabilirii unor cauze tehnice, din cauza distrugerilor prea mari şi a absenţei urmelor semnificative;• prezenţa la locul incendiului a următoarelor urme: urme de acceleratori pe podea, covoare, mo-bilier (lichide inflamabile – benzină, alcool, motorină, acetonă, diverşi solvenţi; solide – fosfor, glicerină, hârtie, textile); urme de sticle, obiecte din cauciuc, resturi de material lemnos folosite în transportul produselor

inflamabile; mirosuri neobişnuite (de benzină, alcool, cauciuc ars); urme de dispozitive sau sisteme incendiare (becuri acoperite cu hârtie, aparate electrice amplasate lângă materiale combustibile); unelte abandonate de incendiator (ciocan, foar-fece pentru cabluri, daltă).

Identificarea cauzelor probabile de producere a incendiilor de tip arson

Investigarea arsonului începe cu cercetarea focului în sine. Pentru a crea şi menţine un

foc trebuie să fie prezenţi 3 factori care formează aşa numitul triunghi al

arderii: oxigenul, cel care susţine arderea, substanţa combustibilă şi sursa de aprindere care trebuie să atingă temperatura de aprindere a substanţei combustibile.Incendiatorul poate mări cantitatea de carburant prin adăugarea de material combustibil sau prin folo-sirea de acceleratori, cum ar fi: kerosenul, benzina sau

alcoolul. De asemenea, poate mări aportul de oxigen prin

asigurarea unei ventilaţii bune a aerului în spaţiul care intenţionează

să-l incendieze (deschiderea ferestre-lor sau realizarea unor găuri în tavane sau

pereţi). Focul se va propaga în direcţia zonelor cu concentraţie mai mare de oxigen.Complexitatea cercetării incendiilor de tip arson de-pinde foarte mult de pregătirea incendiatorului pentru a-şi duce la îndeplinire fapta, de alegerea momentului cel mai favorabil, precum şi de ştergerea dovezilor care l-ar putea incrimina. În cercetarea unui incendiu de tip arson sunt foarte importante observaţiile făcute de pompierii care au intervenit, precum şi de către martori. La interogarea pompierilor care au partici-pat la intervenţie şi a martorilor se va avea în vedere următorul chestionar: 1. S-au confruntat pompierii cu dificultăţi neobişnuite în stingerea incendiului? Incendiatorii folosesc tot felul de obstacole în calea pompierilor prin blocarea căilor de acces cu diverse materiale sau lăsând deschise trapele şi gurile de canal, astfel încât forţele de intervenţie să cadă în ele. 2. Ce culoare avea fumul degajat? Astfel se poate determina ce substanţă a ars. De exemplu ga-

16

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

zolina arde cu flacără galbenă sau albă şi emană fum negru. Lemnul produce o flacără galbenă sau roşie şi emană un fum cenuşiu sau maroniu. Dacă la arderea unei case din lemn rezultă un fum gros şi negru, aceasta indică prezenţa gazolinei. 3. Sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de detectare, semnalizare, limitare şi stingere a incendiilor au fost funcţionale? Acestea vor fi verificate pentru a se depista eventualele urme de distrugere (distrugerea sistemului de închidere automată a uşilor antifoc, descărcarea sau îndepărtarea stingătoarelor, blocarea sau tăierea armăturilor instalaţiei de sprinklere, etc.). 4. S-a observat o evoluţie neobişnuită a in-cendiului? O propagare rapidă a acestuia poate fi un semn al prezenţei acceleratorilor. Existenţa mai multor focare sau a exploziilor poate indica utilizarea accelera-torilor sau a dispozitivelor incendiare. 5. Au constatat pompierii prezenţa unor per-soane care au fost observate şi la alte incendii sau au avut un comportament ciudat? Unor incendiatori le face plăcere să privească incendiul sau chiar să ajute pompierii la stingerea acestuia. 6. S-a constatat lipsa unor obiecte casnice sau echipamente de birou care în mod normal ar fi trebuit să fie prezente? Acest fapt poate indica dacă incend-ierea a fost premeditată. La examinarea locului incendiului, pentru descoperirea unor dovezi de folosire a acceleratorilor (substanţe care provoacă răspândirea rapidă a focului), se vor avea în vedere următoarele:• prezenţa urmelor de forţare la uşi, ferestre (gratii la ferestre tăiate sau smulse);• prezenţa unor urme proaspete (om, mijloc de transport) în apropierea obiectivului incendiat (pe zăpadă, noroi, iarbă călcată etc.);• prezenţa recipientelor cu substanţe inflamabile în locuri neobişnuite;• prelevarea unor probe din covoare şi din mate-rialele aflate sub pardoseală, întrucât la vărsarea lichide-lor combustibile pe covoare, acestea se vor îmbiba, iar o parte din lichid se va scurge sub pardoseală;• prezenţa unor dispozitive incendiare, care pot fi simple (un chibrit aprins) sau complexe (sistemele temporizate); cele mai comune dispozitive temporizate sunt lumânările sau ţigările aprinse ataşate la o cutie de chibrituri. În cercetarea cauzelor producerii incendiilor, investigatorul trebuie să evite alegerea unei soluţii rapide, apreciind incendiul ca fiind arson, pentru a nu mai depune eforturi prea îndelungate în identificarea urmelor şi probelor care să susţină o eventuală cauză tehnică.

Blocarea căilor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp străin este una din marile urgenţe cu care ne putem

întâlni în viaţa de zi cu zi şi care, netratată, poate duce în scurt timp la moarte. Semnul ,,universal” de detresă respiratorie - prinderea gâtului cu o mână sau cu ambele mâini - con-siderat ca semn internaţional al sufocării, este indiciul sigur că ne aflăm în faţa unei persoane cu obstrucţie de căi aeriene care are nevoie de ajutor. Dacă victima vorbeşte, respiră şi tuşeşte efi-cient obstrucţia nu este foarte severă iar noi nu trebuie decât să încurajăm victima să tuşească. Nu vom încerca niciodată să determinăm această persoană să bea apă. În cazul în care aceasta nu reuşeşte singură dezobstrucţia iar starea sa generală se deteriorează semnificativ (nu mai poate vorbi, tuşi sau respira, se cianozează) vom alerta sistemul de urgenţă telefonând la 112 după care vom efectua o tehnică de dezobstrucţie a căilor aeriene denumită ,,manevra Heimlich”. Ne poziţionăm în spatele victimei, o cuprindem pe sub braţe cu o mână iar cu cealaltă

îi administrăm cinci lovi-turi scurte între omoplaţi urmărind dacă în urma fiecărei lovituri a fost eliminat corpul străin. În cazul în care nu se reuşeşte eliberarea căilor aeriene aşezăm pumnul la mi-jlocul distanţei dintre ombilic şi stern, îl prindem cu cealaltă mână şi efectuăm cinci

compresii abdominale orientate în sus, spre diafragmă, creând astfel o creştere a presiunii în căile aeriene cu expulzarea consecutivă a corpului străin în exterior. Manevra este contraindicată în cazul copiilor cu vârstă sub un an, al gravidelor şi persoanelor obeze.

PRIM AJUTOR ÎN OBSTRUCŢIA CĂILOR AERIENE

Plutonier (as. med.) Ferenţ Cristina ►

17

Audacia et D

evotio

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Săbăoani, 75 de ani de existenţă

Spiritul civic, dorinţa de a sări în ajutorul aproapelui în momente grele când îi este în pericol viaţa şi avutul, sunt coordonatele la

care se raportează şi astăzi membrii Serviciilor Volun-tare pentru Situaţii de Urgenţă. Dar voluntariatul, în formă organizată, nu este o descoperire a timpurilor moderne. În judeţul Neamţ, în comuna Săbăoani, de lângă mu-nicipiul Roman, începuturile în acest domeniu datează din perioada interbelică. Un registru vechi păstrează spre ştiinţa generaţiilor viitoare istoricul formaţiei de pompieri voluntari de la 1936 şi până în 1975. Asemeni unui cronicar, persoana care l-a întocmit face şi apre-cieri personale. Sunt oferite detalii despre felul în care arăta atunci localitatea, pentru a ajunge şi la contextul care a determinat o mână de oameni gospodari să ia iniţiativa alcătuirii unei echipe de intervenţie şi să facă eforturi mari pentru dotările necesare: ,,Comuna este aşezată pe un deal între Siret şi Moldova, un sat mare, cu străzi întorchilate. În 1936 în comună erau 1730 de familii, casele erau acoperite cu paie şi stuh, numai 4% cu tablă şi 10% cu draniţă. Surse naturale de apă nu există în sat, dar sunt 410 fântâni cu adâncime me-die de 25 metri. În general comuna prezintă un mare pericol de incendiu din cauza clădirilor ce erau acoper-ite cu paie şi stuh”. Mai aflăm că în vara anului 1936, într-o duminică liniştită, când ,,tineretul era adunat la terenul de instrucţie pentru pregătirea premilitară” un

dangăt jalnic de clopot a anunţat un pericol mare în sat. Se aprinsese casa unui sătean, după ce proprietarul, din neglijenţă, a aruncat cenuşă cu jar pe gunoiul de lângă grajd, flăcările extinzându-se asupra casei şi a stivelor de lemne din curte şi apoi la locuinţa unui vecin. S-a chemat în ajutor compania de pompieri din Roman care a acţionat cu o pompă manuală trasă de cai, reuşindu-se localizarea incendiului care ameninţa să ajungă şi la alte gospodării. ,,Mare noroc că au fost oameni acasă, că era duminică. Dar dacă acest incen-diu se întâmpla într-o zi de lucru, ardea satul întreg”, notează autorul. Locuitorii au rămas uimiţi atunci de pompa manuală care a stins focul repede şi cu econo-mie de apă. Preotul a adunat oamenii în faţa bisericii şi a propus achiziţionarea unei astfel de pompe pentru comună. S-a stabilit suma ce revenea fiecărei familii, s-au adunat banii, iar dorinţa locuitorilor a devenit real-itate. S-a format apoi o echipă care să lucreze cu pom-pa şi care să-i înveţe şi pe ceilalţi. Cât de utilă a fost achiziţia s-a demonstrat la incendiile din anii următori, când ,,focul s-a stins repede şi fără pierderi”. Asta până în 1944, în timpul războiului, când pompa a fost distrusă în urma unui bombardament aerian. Prin 1951 s-a dat decretul referitor la organizarea formaţiilor de pompieri voluntari, prevederile sale fiind puse în aplicare şi la Săbăoani. Iarna luase foc şura în care un sătean improvizase o afumătoare pentru carne. Focul s-a stins greu din cauza gerului, dar şi pentru că pompa nu mai era disponibilă. Acest eveniment i-a determinat pe voluntari să facă tot ce era necesar pentru repararea ei, fiind achiziţionate apoi şi două role de furtun şi o

18

Sac

rifici

u si

Devo

tame

ntSeptembrie 2012

ţeavă. Şi-au dat seama că mai era nevoie de o serie întreagă de materiale pentru intervenţii. Pentru a aduna banii necesari s-au organizat baluri la care muzicanţi erau pompierii voluntari. Acum se ivise o altă problemă: erau prea multe dotări şi nu exista un loc în care să fie depozitate. S-a decis construirea unei remize, şi s-au adunat bani din tot satul, strângându-se suma de 4010 lei. Jumătate din ei s-au dus pe cheltuieli de transport ale materialelor, iar pentru a completa suma necesară s-au mai organizat două baluri şi o reuniune cu pompierii pe post de muzicanţi. ,,După 4800 de ore de muncă voluntară, remiza a fost gata. Acum aveam o remiză bună şi o formaţie care a cucerit steagul ca formaţiune fruntaşă pe regiune 4 ani la rând”, notează cu mândrie autorul istoricului, încheindu-şi prezentarea cu un îndemn adresat viitorilor pompieri voluntari: ;,Succes înainte la apărarea bunului obştesc!”Serviciul s-a reînfiinţat în anul 2005, tot atunci primind ca donaţie o

autospecială de intervenţie la in-cendiu. Primăria a sprijinit serviciul cu materialele necesare renovării actualului sediu şi a remizei. Astăzi, serviciul are în componenţă un şef serviciu voluntar, doi conducători autospecială şi 40 de voluntari. Activitatea de prevenire nu le pune probleme pompierilor voluntari, deoarece localnicii înţeleg rostul ei şi colaborează. În fiecare toamnă şi primăvară, pompierii voluntari vizitează locuinţele din comună, discutând cu sătenii şi îi îndrumă în vederea respectării măsurilor de prevenire a incendiilor.Astfel, pompierii voluntari din comună nu au doar înţelegere din partea consătenilor lor, ci şi admiraţie, serviciul continuând tradiţia de generaţii în slujba oame-nilor, ca parte integrantă din viaţa comunităţii.

19

Audacia et D

evotio

• Dacă ar fi să luăm ca măsură a stresului nivelul de cortizol, atunci cel mai scăzut nivel îl vor avea bib-liotecarii, iar cel mai mare nivel apare la pompieri şi la piloţii de avioane. Deci dacă vrem să avem o viaţă liniştită şi lipsită de stres, ar trebui să ne facem biblio-tecari!• Oamenii sunt obisnuiţi să recicleze din cele mai vechi timpuri? Studii arheologice au arătat că, în perioadele când resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale oraşelor antice conţineau mai puţine deşeuri cu potenţial pentru reciclare (unelte, ceramică etc).• Japonia este una dintre ţările în care reciclarea este reglementată prin lege şi general accepată de catre locuitori, mai mult decât în celelalte ţări? În 2007, în Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult decât în 2000, adică fiecare locuitor al ţării reciclează aproximativ 6.4 kg de plastic pe an• Cel mai costisitor incendiu cauzat de un aparat elec-trocasnic: 440 milioane dolari Contraperformanţa aparţine unui banal aspirator, care se găsea însă pe unul dintre submarinele nucleare ale Statelor Unite, USS Miami. Incendiul produs de un scurtcircuit a distrus o bună bucată din nasul submarinului incluzând camera torpilelor şi camerele ofiţerilor şi soldaţilor, daunele provocate de incendiul din 23 mai 2012 fiind estimate la 440 de milioane de dolari. Din cauza condiţiilor dificile de acces la incendiu focul a putut fi stins abia dupa 10 ore de luptă şi cu răni uşoare în rândul pompierilor şi membrilor echipajului.Din fericire la bordul submarinului nu se afla niciun pic de muniţie în momentul declanşării incendiului, de asemenea reactorul nuclear era oprit, toate acestea pentru că submarinul era la baza navală pentru întreţinere iar toate sistemele potenţial periculoase erau dezactivate ori scoase din submarin. Valoarea pagubelor reprezintă aproximativ jumătate din costul con-struirii lui în 1990 dar submarinul va fi probabil reparat, unul nou şi modern costand aproximativ 2 miliarde de dolari. USS Miami era

dotat în zilele lui bune cu proiectile de aparare Harpoon şi cu torpile de atac Tomahawk şi putea atinge o viteză maximă de 32 de noduri, respectiv 59 de kilometri pe ora.• Ce au în comun vestele antiglonţ, scările de incendiu, ştergătoarele de parbriz, imprimantele laser? Toate au fost inventate de femei.• Scoţienii au inventat cu mult timp în urmă un joc. Era numit: Gentlemen Only, Ladies Forbidden (Rezer-vat pentru bărbaţi, interzis pentru femei)... G.O.L.F ! Aşa a intrat acest cuvânt în dicţionare.• Ştiaţi că singura literă care nu apare în tabelul lui Mendeleev este J ?• V-aţi pus vreodată întrebarea dacă ar putea să existe foc în alt loc din Univers? Pe toate planetele până acum descoperite, acest lucru nu este posibil, deoarece nu există suficient oxigen în atmosferă.• Culoarea flăcării este dată de concentraţiile de oxi-gen din apropierea focului. Culoarea albastră a flăcării înseamnă că focul are destul oxigen, pe când o culoare galbenă a acesteia semnifică o aprovizionare cu oxigen nu tocmai bună. Dar asta nu înseamnă că focul arde doar cu flacără albastră sau galbenă. Anumite substanţe chimice pot da flăcării culori vii: azotatul de litiu dă focului o culoare roşie, din sulfatul de cupru se obţine o culoare verde-albăstruie, iar din alaunul de potasiu se obţine o flacără violet deschis.• Credeţi că un incendiu nu poate produce decât daune, nu-i aşa? Ei bine, nu este şi cazul Marelui Foc din Londra anului 1666. Deşi a distrus 80% din oraş, acest incendiu a mai distrus totodată şi altceva: Yersinia pestis, bacteria care cauza ciuma bubonică. Murind pu-ricii şi şobolanii ce găzduiau acestă bacterie, epidemia a fost eradicată.• Cel mai mare incendiu natural din timpurile moderne a avut loc în anul 1987 şi s-a numit „Focul dragonului negru”. Acesta a ars o suprafaţă dintre Rusia şi China de aproape 20 de milioane de acri.

ŞTIAŢI CĂ ?

DEZLEGAŢI REBUSUL

1. Dispozitiv motorizat folosit pentru a scoate apa din fântâni.2. Primul grad de ofiţer superior3. As4. Substanţă de stingere5. Mărime fizică exprimată în pascali6. Scoate piatră din ea7. Serviciul mobil de urgenţă reani-mare şi descarcerare

Om de nădejde ...

cpt. Gherasim Marius ►