Saracia ca problema sociala

8/16/2019 Saracia ca problema sociala

1/8

Sărăcia ca problemă socială

Student: fabu Flavia-SorinaȘ

Facultatea de Filosofie i tiin e Social-Politiceș Ș ț

Asisten ă Socială – An II, grupa 2ț

Iaşi, 2015

1


2/8

I. Natura problemei

După cel de-al doilea război ondial, !n ările occidentale s-a ipus un concept, anueț

"statul bunăstării#$ Statul bunăstării desenează statul capitalist %!n special occidental& de după

cel de-al II-lea 'ăzboi (ondial, care s-a constituit !ntr-o odalitate specifică de guvernare pe baza consensului social prin !binarea eficien ei sisteului econoiei de pia ă cu solidaritateaț ț

socială i uanisul politicilor sociale redistributive$ș )

Pe fondul *statului bunăstării#, i poate !n contrast, !nt+lni conceptul de *sărăcie#$ A aș ș

cu a fost cazul ultor altor concepte din tiin ele sociale, conceptului de sărăcie i s-au asociatș ț

diverse senifica ii de către un autor sau altul, !ntr-o ară sau alta ori !n perioade de tip diferite$ț ț

'elativitatea defini iilor a urat, firesc, ultitudinii de senifica ii ce i-au fost atribuiteț ț

terenului de sărac$ 'elativitatea conceptului de sărăcie este conferită, de fapt, pe de-o parte,

de diferen ele aore dintre realită ile pe care le caracterizează %relativitate obiectivă& i, pe deț ț ș

altă parte, de diferen ele de percep ie, de evaluare a realită ilor sociale %relativitate subiectivă&$ț ț ț

Diferen ele dintre nevoile i aspira iile indivizilor, dintre stilurile lor de via ă, diferen ele dintreț ș ț ț ț

ediile !n care ace tia trăiesc %counită i, localită i, regiuni, ări&, dintre diferite oente deș ț ț ț

tip la care ne referi se răsfr+ng i asupra stării de sărăcie %obiectivă sau subiectivă& a acestora$ș

Sunt cunoscute e.eple care arată că, la acela i nivel al veniturilor %sau al c/eltuielilor&, unș

individ poate fi sărac !n S0A i bogat !n 1anglades/, sărac !ntr-un ora are i bogat !ntr-unș ș șsătuc, sărac !ntr-un ediu intelectual i bogat !ntre ăturătorii de stradă, sărac !n prezent i bogatș ș

cu 3 de ani !n ură etc$ Pe de altă parte, dincolo de veniturile sau c/eltuielile indivizilor,

dincolo de cu !i evaluează ceilal i, sărăcia ine de autoaprecierea indivizilor %sărăciaț ț

subiectivă&$ Sărăcia, ca i fruuse ea, stă !n oc/ii posesorului, spunea 4rs/ans56 %apudș ț

7o8nsend, )99, p$ ;&2$

1 (arian Preda, Politica socială românească – între sărăcie i globalizareș , p$ )<

2 =oord$ >uana (iruna Pop, Dic ionar de politici socialeț , p$ 39

2


3/8

II. Cauzele problemei

?sen@ial pentru o strategie de luptă !potriva sărăciei este ac@iunea aspra cauzelor care

produc i en@in sărăcia$ =el ai adesea, !n od cu totul contraproductiv, se !n@elege prin

strategia antisărăcie suportul celor săraci: a oferi săracilor un ini de bani, ese gratuite i alte

bunuri eleentare vie@ii$ 4 politică antisărăcie este ult ai ult dec+t autorul pentru săraci: ea

reprezintă ac@iunea asupra factorilor care generează i en@in sărăcia$

=unoaterea factorilor care produc i sus@in sărăcia este foarte iportantă pentru a

!ntreprinde ăsuri c+t ai eficiente de prevenire i cobatere a acestui fenoen care ia o

aploare tot ai are$ Potrivit literaturii de specialitate, principalii factori generatori de sărăciese pot grupa !n ai ulte categorii, i anue:

factori structurali generaliB factori globali conuncturaliB factori deriva@iB factori de politică socialăB factori deterinan@i$

Factori generali

Cntr-o societate !n care veniturile sunt ob@inute prin efort personal i cel ai adesea prin

activită@i de tip salarial, factorii producători de sărăcie sunt cei care, din diferite otive fac

dificilă sau c/iar iposibilă en@inerea unui nivel de trai decent, ca urare a:

• ?.isten@ei dezec/ilibrelor econoice la nivel sectorial i de raură$ Dezec/ilibrele de

perforan@ă !ntre raurile econoiei: !n sectoarele perforante, veniturile pot fi ridicateB !n cele

neperforante veniturile pot să cadă spre nivele care produc sărăcia$• =apacită@ii !ncă liitate a econoiei de a oferi locuri de uncă i posibilită@i de activită@i

generatoare de venit$ >ipsa structurală a locurilor de uncă poate apare !n conte.te diferite:

copeti@ie pe pia@a ondială, recesiune econoică, subdezvoltare, proces de restructurare a

sisteului econoic$

3


4/8

• Slăbiciunilor sisteului de distribuire i redistribuire a veniturilor: uncă foarte prost plătită,

neproteată de o legisla@ie adecvată i de un siste de negociere colectivă care să apere toate

drepturile angaa@ilor$• =reterii produc@iei unor bunuri i servicii prin efort propriu %pentru autoconsu&

• Incapacită@ii de uncă a anuitor indivizi datorată: /andicapului, bolii cronice, v+rstei %copil,v+rstnic&, lipsa unei calificări adecvateB incapacitate teporară de uncă datorată necesită@ii de

!ngriire a copiilor – ae singure$

Factori globali conjuncturali

• =apacitatea econoiei de a produce suficient de eficient !nc+t efortul personal să producă cel

pu@in veniturile inie necesare$ ?conoiile care nu au o astfel de capacitate sunt econoii

structural sărace i copleentar vo avea o sărăcie structurală a colectivită@ii$• =apacitatea diferitelor configura@ii econoice sectoriale-locale de a produce venituri

satisfăcătoare: sărăcia agricultorilor, sărăcia eteugarilor tradi@ionaliB sărăcia !n anuite zone$• ?.isten@a unor condi@ii institu@ionale i te/nice %deficit de legisla@ie, de institu@ionalizare, deficit

de capital& care facilitează sau bloc/ează activită@i pe cont propriu producătoare de venit$• Discriinarea pe diferite teeiuri: etnice, religioase$

Factori eri!a"i # cultura şi sistemul social al sărăciei

• 7ulburări de coportaent %dependen@ă de alcool, droguri&, stil de via@ă neadaptat e.igen@elor

pie@ii uncii – lipsa de otiva@ie, alienare fa@ă da efort etc$• Adaptarea la situa@ia de sărăcie: lipsa de !ncredere !n for@ele proprii, acceptarea sărăciei produc o

scădere a efortului i a investi@iei !n dezvoltarea propriilor abilită@iB• ivel de aspira@ii scăzute – factor iportant al en@inerii stării de sărăcie !l reprezintă nivelul

scăzut al aspira@iilor$ Aceasta este o cauză a receptivită@ii scăzute la inova@ie, lipsa de obilitate a

efortului personal, lipsa de interes pentru dezvoltarea personală$ Se produce o liitare a

activită@ii i a acuulării !n liitele unor resurse odeste de via@ă$• Deficit de capital uan – lipsa de educa@ie i calificareB investi@ie scăzută !n forarea copiilor$

• Situa@ii personale care reduc ansele: persoanele eliinate din !nc/isoare etc$• >ipsa de oportunită@i pentru tineri – educa@ie, lipsa locurilor de uncă, locuri de uncă

disponibile cu nivel scăzut de calificare$• Dezec/ilibre !ntre aspira@ii i posibilită@i – duc la oduri criinale de producere de venituri, care

cresc vulnerabilitatea personală$

4


5/8

• (anifestarea culturii sărăciei: orientarea prezenteistă, consu distorsionat i contraproductiv,

lipsa capacită@ilor te/nice i de disciplină a uncii, dependen@a de suportul social, descuraarea,

deoralizarea$• Deficien@e de socializare: lipsă de educa@ie, de profesionalizare, de capacitate de uncă, de

cultură a rela@iilor interpersonale$• (ediu social incitant la coportaente i stiluri de via@ă contraproductive$• Acuulări de lipsuri care scad ansele unei solu@ionări cu for@e proprii a probleelor$

• Stil de consu neadecvat resurselor: odul de utilizare a lor este un factor iportant de sărăcie:

pentru cei cu pu@ine resurse, lipsa unor priorită@i care să ec/ilibreze odul de via@ă, utilizarea lor

contraproductivă – alcoolisul !n special – consituie o sursă a sărăciei$• Deficit de capacită@i sociale – lipsa capacită@ilor colective de solu@ionare a probleelor coune,

lipsa de !ncredere reciprocă, copeti@ia de tip unglă, !n care to@i pierd, e.plorarea reciprocă$

Factori e politică socială

• Deficit de securitateEprotec@ie socială$ 0n nivel scăzut al transferurilor sociale, dar i utilizarea

lor slab eficientă sau fără priorită@i clare i adecvate este o sursă iportantă a sărăciei$• =rizele sisteului de securitate socială$ =ăderea sau odificarea drastică a sisteului de

securitate socială lasă situa@ii de sărăcie necopensate$• Incapacitatea colectivită@ii de a protea ebrii săi de deposedare criinală a propriilor resurse:

v+rstnici care ră+n fără locuin@e datorită !nelătoriei, /o@ia, e.ploatarea criinală a econoiei

subterane, corup@ia$• Incapacitatea sisteului de protec@ie socială de a protea !potriva efectelor diferitelor calaită@i

naturale$

Aceasta este o listă, probabil incopletă a factorilor care generează i en@in sărăcia$ ?a

sugerează !nsă cu claritate că direc@iile de ac@iune care sunt avute !n vedere trebuie să nu se

reducă !n nici un fel la suportul social al persoanelor aflate !n sărăcie, ci trebuie să con@ină

posibilită@i de ac@iune asupra factorilor generatori;$

III. $olitici sociale opera ionale centrate pe problemăț

Preocupările de politică socială pentru cobaterea sărăciei sunt aplu analizate !n

lucrările coordonate de ?lena afir i =ătălin afir de la 0niversitatea 1ucureti$ =ercetările

3 Anca 1ratu, Educa ia i sărăcia, posibilită i de ac iune,ț ș ț ț p$ 2G-29

5


6/8

lor inspiră strategii aple anti-sărăcie !n conte.tul politicilor publice ro+neti$ Hiziunea

sisteică asupra sărăciei urărete subordonarea drepturilor i intereselor individuale politicii

publice i binelui public prin articularea, planificarea i adinistrarea lor de către agen@ii

guvernaentale$

Prootorii sisteului bunăstării generale sunt de acord !n aprecierea faptului că vina

pentru sărăcie nu apar@ine oaenilor săraci i, !n ciuda unor puncte de vedere diferite asupra

tipurilor de oportunită i care ar trebui proulgate sau a celei ai bune alternative de politicăț

socială de contracarare a consecin elor cople.e ale sărăciei, ei sc/ibă optica dură instalată !nț

tipul doina iei intelectuale a individualisului$ Dacă responsabilitatea pentru condi ia uilăț ț

a săracilor este plasată asupra sisteului, atunci rezolvarea vine din ridicarea politicilor sociale la

rang de interes fundaental de stat, din planificarea i adinistrarea lor la nivel central astfelș

!nc+t ele sa sus ină o sc/ibare iportantă !n situa ia unor grupuri sociale senificative caț ț

pondere !n structura popula iei$ 'esponsabilitatea publică pentru soarta celor săraci este otivatăț

i de faptul că sărăcia este o udecată de valoare$ Sărăcia este condanată din perspectivaș

oralită ii, fapt care inspiră diferite coportaente i de ac iune socială$ Cntrebarea care apareț ș ț

este aceea a rela iei dintre principiile orale i ăsurarea sărăciei, altfel spus care este influen aț ș ț

pe care o oacă opiniile counită ii asupra acceptării sau condanării sărăciei precu i aț ș

obliga iilor pe care o societate trebuie i poate să le asue fa ă de cei defavoriza iț ș ț ț $

(ăsurarea sărăciei este bazată pe anuite standarde, dar problea care apare este aceea a

tipului de afira ie con@inute !n aceste standarde$ ?le sunt standarde de politică publică ceț

reflectă fie obiectivele politice aflate !n func iune, fie opinii asupra odului !n care ar trebui săț

func ioneze politica$ Apar aici două dificultă i$ (ai !nt+i procesul de elaborare a unei politiciț ț

depinde de un nuăr de influen e dincolo de no iunile care trebuie să prevaleze !ntr-un aseeneaț ț

caz %natura guvernului, sursele puterii sale, for ele e.ercitate de alte organiza ii&$ Se au !n vedereț ț

de aseenea o serie de factori ce pot influen a eficien a unei politici publice, factori lega i deț ț ț

slăbiciuni ale pie ei i guvernării$ Anali tii recunosc că procesele deocratice nu oferăț ș ș

!ntotdeauna o adevărată iagine a valorilor sociale, fie că ele nu au consisten a necesarăț

4 Jeroge Poede , Politici sociale. Abordare politologică – p$)2;

5 Ibidem, p$)2<

6


7/8

ipunerii unor politici publice care să aibe rolul de a corecta unele nedreptă i, fie că procesulț

electoral nu perite pătrunderea lor !n configurarea politicilor G$

I%. Scopuri, obiecti!e i tipuri e inter!en ieș ț

Definirea probleelor sociale, a sărăciei !n priul r+nd, reprezintă un eleent iportant,

dar nu este dec+t un pas !n forularea politicilor publice$ =apacitatea siteului de a cobate

eficient sărăcia, efectele sale asupra grupului intă, a beneficiarilor, trebuie sa depă ească greută iț ș ț

nueroase i cople.e$ Adoptarea politicilor capătă for ă prin ipleentare$ Adoptarea uneiș ț

legi, a unor reguli adinistrative !nseană, printre altele, stabilirea scopurilor politice,

specificarea iloacelor necesare pentru atingerea lor$ Ipleentarea descrie eforturile

!ntreprinse pentru realizarea obiectivelor, eforturi care nu conduc !ntotdeauna la atingerea

scopurilor propuse$ ?sen a probleei ipleentării constă !n distribu ia eleentelor politiciiț ț

astfel !nc+t aceasta să producă efectele inten ionate$ 4 autoritate publică ineficientă iț ș

e.ternalită i fiscale !ntr-un ediu arcat de distribu ia inegală a bunurilor publice reprezintăț ț

aenin ări aore pentru func ionarea unei politici publice de cobatere a sărăciei$ Cn al doileaț ț

r+nd c/iar dacă politica !nseană doar recoandări pentru o politică publică, apar totu iș

problee !n !n elegerea i tratarea sărăciei pentru că recoandările politicii depind de evaluărileț ș

politice, econoice i adinistrativeș $

%. &borare critică personală

Pentru că sărăcia e o realitate inconfortabilă care rezistă cu tenacitate at+t abordărilor

teoretice, dar ai ales ipleentării ăsurilor - politicilor sociale - de oprire i eradicare aș

6 Ibidem, p$);;

7 Ibidem, p$);9

7


8/8

acesteia, este nevoie at+t de !n elegerea odului cu este privit fenoenul de cei ai buniț

speciali ti, c+t i de proovarea celor ai bune ăsuri, at+t teoretic, c+t i practic$ș ș ș

Sărăcia este o stare de nedorit at+t pentru o ară, c+t i pentru un ude , failie sauț ș ț

individ$ Problea sărăciei va figura cu prioritate pe agenda oricărui guvern$ =u toate acestea, !n'o+nia, sărăcia pare !nso ită de o for ă de iner ie, de aceea priul factor deterinant !nț ț ț

cobaterea sărăciei, dincolo de interven ia statului prin politici sociale, ar trebui să fie educa ia$ț ț

Fiecare cetă ean are dreptul de a fi păzit de e.cluziunea socială, dar are de aseeneaț

dreptul i la educatie$ Dreptul la via ă este !nso it de dreptul la denitate i consider că datoriaș ț ț ș

unui asistent social este de a ac iona at+t pentru ocrotirea unuia, c+t i a celuilalt$ț ș

'ibliogra(ie

)$ 'ratu, Anca, Educa ia i sărăcia, posibilită i de ac iune,ț ș ț ț ?ditura =artea 0niversitară,

1ucure ti, 233ș

2$ $oee, Jeorge, Politici sociale. Abordare politologică, ?ditura 7ipografia (oldova, Ia i, 2332ș

;$ $op, >uana, (iruna, Dic ionar de politici socialeț , ?ditura ?.pert, 1ucure ti, 2332ș

$ $rea, (arian, Politica socială românească – între sărăcie i globalizare,ș ?ditura Poliro,

Ia i, 2332ș

8

Documents

Saracia ca problema sociala