Scolile Macroeconomiei Keynesiene

8/17/2019 Scolile Macroeconomiei Keynesiene

1/23

Școlile macroeconomiei keynesiene.Neo și postkeynesiștii

OLI DE GÂN DIRE E ONO MI Ă


2/23

KEYNESISMUL

KEYNESISMUL a apărut în prima jumătate a secolului al

XX-lea;

Promotorul: o!n Ma"nar# Ke"nes $%&&'-%()*+ - ,eoria

enerală a .olosirii m/inii #e lucru0 a #o1/n2ii si a 1anilor

$%('*+;

Programul de cercetare o.erea o alternativă la

doctrinele care susţineau reglarea spontană a

economiei sau ajustarea pieţei;

Ke"nesismul se a3ă la oriinea macroeconomiei 4i con5ine

o nouă concep5ie #espre politica economică0 asum/n#

at/t o e6plica5ie pentru noile e7olu5ii ale capitalismului0


3/23

KEYNESISMUL


4/23

Principalele concepte keynesiste


5/23

KEYNESISMUL

Modul in care rationeaza, precum si refuzul sau de a recunoaste autoreglare


6/23

EVOLUŢIILE KEYNESISMULUINEOKEYNESI TII Ș

Încearcă să adapteze și să dezvolte teoria șiprincipiile de politică economică

fundamentate de J.M. Kenes la cerin!ele și

e"igen!ele economice din a doua jumătate asec. al ##$lea.9ecunosc meritele 4i rolul istoric al #octrinei

e"nesiste0 #ar semnalea2ă o serie #einsu%cien!e ale acesteia&

1or#area prepon#erent statică a economiei;E6aerarea laturilor psi!oloice în e6plicarea

unor pro1leme social-economice;< anumită =ruptură> între a1or#area

microeconomică 4i cea macroeconomică?


7/23

EVOLUŢIILE KEYNESISMULUI

MODELUL IS-LM utorii mo#elului ec!ili1rului economic eneral IS-

LM0 o!n @ics 8i l7in @ansen0 propun at/treîntoarcerea la te2ele .un#amentale ale e"nesismuloriinar0 c/t 8i la repre2entarea .ormali2ată a teoriei

economice e"nesiste?Mo#elul #e ec!ili1ru IS-LM are ca o1iecti7 ăsireaec!ili1rului simultan pe cele #ouă pie5e re5inute înteoria #e 1a2ă0 pia5a 1unurilor #e consum 8i pia5amonetară?

Ae8i autorii utili2ea2ă un concept Balrasian0 cel al

ec!ili1rului economic eneral0 mo#elul în cau2ă nu seîn#epărtea2ă #e teoria enarală e"nesistă?Cinalitatea mo#elului IS-LM este su1or#onată cre8terii

eDcien5ei politicilor economice printr-o o.ertă concretă#e măsuri0 o.ertă consistentă prin .olosirea pre7i2iunii8i simulării?

Mo#elul se compune #in următoarele elemente:


8/23

POST-KEYNESIŞTIICREŞERE! ECONOMIC" Post-e"nesismul a apărut în Statele Unite ale mericii8i Marea ritanie în #eceniul al patrulea #in secolul

trecut? Post$'enesi(tii cre(terii economice (i$au propus

c)teva o*iective&

depă(irea analizei 'enesismului standard atermenului scurt (iela*orarea unor modele noi care să introducă analiza

pe termen mediu (i lung în perspectiva cre(terii (i +uctuaţiilor economice.

utorii economiei post-e"nesiste caută un ra# mai

mare #e realism al mo#elelor care să #epă8ească i#eeamarinali8tilor #espre ec!ili1ru;cre8terea ec!ili1rată nu este posi1ilă0 ea este un

#e2i#erat0 iar reula enerală a e7olu5iei economice seăse8te în cre8terea #e2ec!ili1rată 8i în 3uctua5iile ratelor#e cre8tere?

Fn acest scop0 ei reînnoiesc #iscursul e"nesian prinintro#ucerea e6plicită a ratelor de cre(tere fondate pe


9/23

Modelul Harrod – Domar


10/23

SINTEZA „NEOLASI!"

Paul ? Samuelson $%(%G-H(+ este cel mai cunoscutautor0 ra5ie succesului lone7i7 al căr5ilor sale0„Foundations of Economic Analysis”- apărută în %()J 8i

„Economics”- pu1licată în %()&0 căr5i în care=#esenea2ă> o nouă traiectorie /n#irii economice sinte2a între e"nesism 8i microeconomia tra#i5ională?

Notorietatea0 #e care s-a 1ucurat 8i se mai 1ucurăSamuelson0 s-a #atorat în 1ună parte po2i5ionării sale

conciliante .a5ă #e e"nesism 8i .a5ă #e microeconomiatra#i5ională0 tras/n# su1til un curent #ominant înaparen5ă nou?

Aacă a e6istat cu a#e7ărat o pro1lemă în 8tiin5aeconomică0 atunci ea nu putea D alta #ec/t unaepistemoloică0 8i anume0 un răspuns mai raDnat la


11/23

Noua economiePaul ? Samuelson a intro#us în circuit ire7ersi1il Economics-ul un#e noua economie apare ca oconstruc5ie a capitalism#l#i in$#strial or%ani&at opusă oricărei .orme #e colecti7ism?

Noua economie D6ea2ă reperele esen5iale ale

mo#ului #e /n#ire #ominant în #eceniile 8ase 8i8apte #in secolul al XX-lea0 #intre care re5inem.ormularea0 în trei puncte a pro'lemei(#n$amentale a economiei:Ce 1unuri să se pro#ucă 8i în ce cantită5iC#m tre1uie pro#use aceste 1unuri0 cu ce .el

#e resurse 8i #upă care proce#ee te!nice)entr# cine sunt pro#use aceste 1unuri


12/23

Noua economie

onclu2ia lui Samuelson sinteti2ea2ă0 într-un .el0ie8irea #in ră21oiul i#eoloiilor 8i concentrarea pec!estiunile #e te!nică economică: =ceste treipro1leme sunt .un#amentale 8i comune tuturorsistemelor economice0 #ar aceste sisteme #i.eriteîncearcă să le re2ol7e prin proce#ee #i.erite>?

Modalităţile diferite de rezolvarea a pro*lemei fundamentale a economiei com*ină, în proporţiidiferite, instincte, cutume, reglementări,

autorităţi (i-sau sistemul de pieţe (i preţuri.Capital#l *i proprietatea răm/n 7aloarile #e

re.erin5ă ale sistemului0 sunt elementele care .ac#i.eren5a cu alte tipuri #e reimuri economice?

cti7ită5ile economice sunt %+i$ate #e li1eraini5iati7ă capitalistă0 #e un sistem #e pre5uri li1ere0 #e


13/23

Noua economie este guvernată de


14/23

Noua economie

Or$inea economic, re2ultată #in com1inarea=sistemului concuren5ial al pie5elor 8ipre5urilor cu toate imper.ec5iunile sale> cu ocoor#onare #e ansam1lu0 #eDnin# or#inea

speciDcă =unui sistem mi"t al iniţiativeiprivate (i al iniţiativei pu*lice>?amuelson respinge comunismul, dar (i

li*eralismul de o manieră categorică0 #in

ne.ericire incorectă $laisse2-.aire-ul 8i#ictatura totalitară constituie într-a#e7ăr #ouăsolu5ii opuse0 #ar ra#icalismul atri1uit în ealămăsură celor #ouă tipuri #e politică economicăeste o eroare ra7ă+0 sus5in/n# necon#i5ionat

inter7en5ia puterii pu1lice /în vederea


15/23

Noua economie

C#r'a posi'ilit,ilor $e pro$#cie arată mo#ul în care oamenii #eci# ce săpro#ucă 8i cum ale cantită5ile ce pot Dpro#use în .unc5ie #e resurse sau cumspune Samuelson =cur*aposi*ilităţilor de producţie oferădetaliile asupra cărora societatea

poate să facă alegerile0?ur1a posi1ilită5ilor #e pro#uc5ie

ilustrează felul în care un *un poate % /convertit0 în alt *un0 atunci c/n#0

pe 1a2a unei rate #e su1stitu5ie se


16/23

Noua economie

Noua economie #escrie =#n sistem mit0 în carecontrolul economic este e6ercitat simultan #etoate institu5iile pu1lice 8i pri7ate>0 care re2ol7ăcel mai 1ine pro1lema .un#amentală a economiei?

cu sta1ili2atorii #iri a i> entru a


17/23

Noua economie

Fn sistemul mi6t al ini5iati7ei pri7ate 8i alinter7en5iei pu1lice0 mecanismul preţuriloracţionează prin jocul cererii (i oferteiasupra pieţelor concurenţiale rezolv)nd

pro*lema fundamentală a economiei?Fntr-un .el0 Samuelson justiDcă inter7en5iastatului în ini5iati7a pri7ată printr-un arument=în olin#ă>0 ca o replică la .aptul cămonopolurile alterea2ă .unc5ionarea concuren5ei

per.ecte?Noua economie este o economie $e sc+im'

intens speciali&at,1 o economie monetar, -23##rile monetare repre&int, s4n%ele ce

iri%, sistem#l5 - un#e orice lucru are un pre5 8iun#e mone#a une în mi care inter#e en#en ele


18/23

NOUA EONOMIE KEYNESIST!Fn anii & s-a #e27oltat un curent #e /n#ire0

care a .ost numit =noua economie e"nesistăO$4iîn ca2ul căruia au e6istat numeroasecontro7erse+?

Noua Economie Ke"nesistă căuta sa a#apte2emicroeconomia la #omeniul macroeconomic?Pornin# #e la .aptul ca e6istenta 8omajului 8i aciclurilor #e a.aceri în economie era

incompati1ila cu principiile stan#ar# ale teorieimicroeconomice0 noii e"nesi8ti au încercat saela1ore2e o teorie în măsura sa e6plice ast.el #e.enomene?

Fn ca#rul noii economii e"nesiste e6istă o 7arietate #e su1-#irec5ii #e cercetare0 însa unul


19/23

NOUA EONOMIE KEYNESIST!

N?Qreor" ManiB : /1stazi economia'enesiana nu mai inspira susoteli (ir)sete din pu*lic. 2"ista multi

economisti su* 34 de ani care nu sunt jigniti atunci c)nd activitatea (iorientarea lor sunt catalogate drept'enesiste, iar eu ma consider unul

dintre acesti economisti. 5ar dacaeconomia 'enesiana era moarta laînceputul anilor 674, atunci înseamnacă astăzi ea a reînviat.0 $ManiB Q?N?0 The Reincarnation of

Keynesian Economics0 NE9 Rorin Paper no '&&G


20/23

ManiB i#entiDca (ase ipoteze îndoielnice $#upăcum el însusi le numeste+ ale Teoriei Generale pe carenoii e"nesi8ti le-au a1an#onat0 în principal ca e6presiea impactului a1or#ării monetariste0 precum 8i al noiiscoli clasice:

ea mai 1una cale #e a a3a mecanismul #e.unc5ionare a economiei este .amiliari2area cu TeoriaGenerala a lui ?M?Ke"nes=Lec5iile> economiei clasice nu ne pot D #e ajutor în

în5eleerea mo#ului #e .unc5ionare a economiei?Economiile capitaliste sunt amenin5ate #e

posi1ilitatea economisirii e6cesi7e0 care ar putea #ucela stanare economica0 8i0 în consecin5ă0 c!eltuielilepu1lice tre1uie încurajate0 c!iar în con#i5iile

acceptării unui #eDcit 1uetar?

NOUA EONOMIE KEYNESIST!


21/23

NOUA EONOMIE KEYNESIST!Politica Dscală este un instrument e6trem #e

eDcace pentru sta1ili2area economică0 în#etrimentul politicii monetare? utorită5ile pu1lice ar tre1ui să accepte

.enomenul in3a5ionist0 #eoarece in3a5iarepre2intă costul unui 8omaj scă2ut?Pentru a răspun#e la mo#iDcările apărute în

economie0 autorită5ile pu1lice ar tre1ui lăsate sa-8i con#ucă masurile #e o maniera #iscre5ionară0

e7it/n# c!iar sa se anaje2e .a5ă #e reuli stricte#e politica economica?Este $e a/#t 0n /e$ere #n element $est#l $e

important6 $emonstrarea teoretica a (apt#l#ica economia $e tip keynesist poate 7

reconciliata c# principiile microeconomice n#


22/23

Con(orm opiniei l#i Da/i$ Romer cercet,rilenoilor keynesi*ti s#nt aate 0n trei $ireciiprincipale6 Prima arie de cercetare se concentrea2ă asupra

micilor *ariere nominale în calea ajustării

preţurilor . unoa8terea naturii e6acte a 1arierelor#e or#in microeconomic în calea ajustării pre5uriloreste cu at/t mai importanta0 cu c/t ea pare sa ai1ăimplica5ii consi#era1ile la ni7el macroeconomic?

ea #e-a doua direcţie de cercetare este a6ata pe

studierea rigidităţilor reale. Noua economiee"nesistă caută să e6plice rii#itatea pre5urilor 8i asalariilor0 postulată #e e"nesismul #e sinte2ă 8i săarate în ce .el aceste rii#ită5i pro7oacăcaracteristicile economiilor contemporane0 în primul

r/n# cele în care persistă rate ale 8omajului ri#icate?


23/23

ea #e-a treia direcţie de cercetare porne8te #ela o1ser7a5ia că stu#ierea .enomenelormicroeconomice cum sunt #iDcultă5ile #eajustare sau rii#ită5ile reale s-a #o7e#it a DinsuDcienta0 Din# necesara în plus corelareaacestora cu .enomenele macroeconomice pe carele .un#amentea2ă 8i pe care #orim sa le în5eleem?Fn5eleerea mo#ului în care proprietă5ilemicroeconomice ale economiei #au na8tere unor.enomene macroeconomice este în sine un scoprealist pentru cercetători? Fnsa acest #emers nupoate #e7eni sinonim cu reali2area unei uniDcăriîntre ni7elurile micro 8i macro ale economiei: #ecele mai multe ori0 simpliDcări ce se #o7e#esc

.oarte utile în în5eleerea .enomenelormicroeconomice pot D .atale în stu#ierea

Documents

Scolile Macroeconomiei Keynesiene