SERENADĂ PENTRU CERVANTES (teatru poetic)

8/7/2019 SERENAD PENTRU CERVANTES (teatru poetic)

1/18


2/18

Prolog:Intrarea spectatorilor amenaj ata in asa fel incat sa sugereze rara mari

pretentii terminalul unui aeroport. In fata usilor, 0 femeie in valurinegre, strange la piept 0 cutie transparenta, in care sunt inchise catevamoristi colorate, de balci.La intrarea fiecarui grup mai numeros,aceasta se apropie cu speranta infinita catre fiecare barbatchestionandu-l cu insistenta: "SANCHO !... SANCHOOO !! !", apoi,descoperind ca eel in cauza nu este nici pe departe cel asteptat, i~i cere

pierduta iertare, pietrificandu-se treptat. Joe repetat pana aproape deinceputul reprezentatiei.

DECORUL : Decorul presupus a fi minimalist este compus dintr-unpat cazon, 0 masa subreda, 0 fereastra cu perdele albe, fluturande(care va deveni ulterior suport pentru proiectii realizate cu filmari intimp real), un cufar vechi (cutie neagra) pe suprafata caruia se vorrealiza desenele in nisip, un suport pentru perfuzii. Toata aceastacombinatie sumara de obiecte ar trebui sa sugereze interiorul uneicamere de spital-ospiciu sau spatiul unei celule. Muzica, Cuvintelecare vor urma sunt insotite de maini misterioase care comenteazagalagios si sincopat, cu castaniete, textul gandului. Pentru a adauga 0unda de autenticitate a spatiului, acestea ar putea fi rostite, la alegere,in spaniola.)

1


3/18

Cortina de vorbe:

Noua clipe din zece lc traim inconjurati de aerul tare al amintirilor,ca miezul de papadie ascuns tainic intre filamentele suave sistravezii ... "Ce-a trecut", "Ce va sa vie", "Ce este", "Ce suntem" si"Ce-am fi putut sa fim" poarta numele lor. Mai sunt si alte nume carenu se pot spune aici pentru ca ar fi inchise ori li s-ar pune calus ...nerusinate nume, desfranate cuvinte... huooo!!! Adevarul-binele-frumosul trebuie sa triumfe de-a pururi, spun educatorii cu clondireleascunse sub togi. N-ar fi oare mai simplu sa triumfe numai Adevarul ?...ca sa nu derutam pruncii cand se hotarasc cu care picior sa calcevipera ivita dintre maracini. Bine hermano, bine frate, sterge-tisudoarea care va sa fie lacrima si asculta-ma , sau, daca nu vegetezi inporcescul satul somn, incearca sa te prinzi de talpa de lapte a unuiInger care sa te traga in paienjenisul maluros al acestui vis!

(Muzicii. Din asternuturile gri ale patului apar, una cdte una, cincihimere costumate in negru si care poartii imense lighen e, cuajutorul ciirora incep sa igienizeze camera si sa spele corpul inert alunui biirbat oarecare. Toatii scena sugereazii ritualul spalariiinainte de inmormdntare. La sfiirsitul acesteia, se aude un riicnet siun cap rava~it se ridicii fulgeriitor din asternuturile patului cautiindcu ochii un sprijin. Piirul carunt si explodat, mustiuile ceruite sisemete, barba, expresia de groaza a fetei, toate trebuie sa trim ita,jara echivoc, asupra imaginii consacrate a lui Don Quijote ajlat pepatul de suferintii. Himerele se retrag cu surprindere si secamufleazii in spatele tabliei de unde-l urmaresc cu atentie. Joe.Biirbatul biiiguie ceva nedeslusit apoi se priibuseste inapoi:Riisete.Pe parcursul desfiisuriirii dramei nu va exista nici 0 relatiedirectii intre Quijote-Cervantes si niiluci, in ideea cii acestea dinurmii sunt invizibile ori, pur si simplu, neaviind 0 existentii fizicaconcreta... De niciunde apare 0 a sasea himerii costumatii ca sianterioarele, cu diferenta cii rosul este eel care-o defineste. Dinrelatia ei cu primele venite, este clar cii ea este suveranii. Trimiterile

2


4/18

asupra simbolului pe care-l reprezintii pot fi multiple: VIA T.A,MOARTEA, IDEALUL FEMININ, MUZA, CREArIA,DESTINUL, e.t.c. Pentru Cervantes-Quijote aceastii himerii esterealii si toate reactiile care vor urmii sunt in conformitate cu aceastiiconventie. Cu gesturi materne, Doamna in Rosu, ia din brateleistovite ale muribundului Cartea si 0 aseazii pe masii. Muzicii.Povestea incepe sa prindii viatii. Dintre filele ingalbenite apare timidDon Quijote-piipusa care, dupii ce-si executa ritualul domestic dedimineata incepe sa se echipeze de biitiilie: Ciiteva elemente devestimen tatie sunt suficiente sa marcheze acest lucru, cuspecificarea cii toate accesoriile au, in viata de zi cu zi, intrebuintarimult mai pasnice. Apoi, cu gesturi cabotine, i~i depune armele siincepe sa se inchine la picioarele unei statui antice. Moment deadoratie indelungii.)

3


5/18

Prima vedenie

Dulci, Dulci la usa carui netrebnic iti risipesti nurii ~ipicioarele cui i lc stergi cu pletele tale ... nu simti cum muscadin mine femeia intunericului ca 0 gura cu dintii stricati dintr-un pepene ? .. nu simti cum secera lunii canta 0 serenada raraecou in cinstea umbrei mele rebele ? Nu ?! Aldonza !... Mamaei de intuitie feminina ' Adevarul e ca sunt nebun ... dedragoste, dar nu orb cu desavarsire. Nu te lasa amagita de

mierea vorbelor mele ca de un jungher cu doua taisuri. Amorbecait prin pustiu ca sa-mi potolesc arsita gandului, iarnisipul imi sta marturie ca n-am devenit profet in Spania mea,ci doar unul la care se poate arata mandru cu degetul ori tragecu prastia rasului. Adevarul e ca sunt nebun de legat ca tapiipcstriti Iegati de gardul tau de rnacesi., Sa fie din dragosteoare ?! Cine ar fi crezut ca un drac are nevoie de inger. Prostulde mine, Quijote ... Hidalgo ... Punct !

(Adoratia cavalerului este intreruptii de sunetele uneitiiliingi. Quijote depune eforturi supraomen esti sa factiabstractie de prezenta unei viicute extrem de prietenoasecare-I sustrage indeletnicirii sale elevate. Joe. Muzicii etericiiin contrast cu aparitia destul de piimiinteanii a Dulcineei.Striipuns pared de intreaga artilerie a lui Cupidon, Quijoteriistoarnii idolul de marmurii si 0 aseazii pe soclul ei peDulci acoperindu-i tiilpile murdare cu sarutiiri piitimase.Revenitii din uimire, (arancu(a ll scuipii siiniitos pe cavaler,blagoslovindu-I cu cdteva invective mai mult sau mai putindeslusite, ii ciirpeste un set de palme virile si apoi isi iatalpafji(a printre coline, in strigiite de miindrie ran ita.

Reactiile ei gregare par sa nu-I fi descumpiinit nici 0 clipii pe

4


6/18


7/18

A doua vedenie

Sancho are pauza de masa ' Sancho se roaga burdihanuluisau ' San-chooo!... Sanchooo! !!... Nu-ti scutura colbuldrumului din izmenclc-ti rupte ~i intoarce-te la prietenul tau,ca sa alegem impreuna rahatul din sangele istoriei mancate de

paduchi grasi ~i invatati cu marmelada trecutului. Iti jur ca dedata asta vei avea ~itu 0 insula, ce mare lucru poate fi 0 insulacand ai atatea de unde poti alege ... Sancho, Sancho ... sau ti-aischimbat ~i tu numele ?!... sau ti-ai schimbat ~i tu fataul caatatia altii dupa ce s-au manjit de mierea prieteniei mele ?!. ..Intoarcc-tc la mine, bunule Sancho, Carmuitorule, nu ca la unstapan (caci stapanii au de multe ori palma noduroasa ~i

cureaua tare) ci ca la un prieten! Hombre! Hombre! ...Dobitocule ! Vrand sa-ti vezi doar dosul, ai calcar pe oglinda !Puah! Mieilor lc e frica de Paste iar porcilor de Craciun.Sifilosof ~ibetiv ... Cacanarule !

6


8/18

A treia vedenie

o moara este egal cu 0 moara, Doua mori sunt egale cudoua mori. Trei mori sunt egale cu doua mori plus 0 moara ...Dar cand mori, mori ? Poezia sta la coada dupa Matematicaiar Moartea sta la coada Vietii, ca un vitel flamand, gata sasuga din sfarcurile doldora. Balaurii exista doar in cartile cupovesti iar povestile sunt citite copiilor, pentru ca ei suntsingurii care lc dau crezare. Cand puterile 11parasesc pe barbatse spune ca da in mintea tancilor ~i i~i inchipuie tot soiul denazbatii. OMUL ESTE SUMA FAPTELOR SALE iar minteasa e langa puterile sale. Halal avere ! Mi-e frig ! ...Mi-e cald !...Apa ! Foe! Apa ! HOTARASTE- TE, NEBUNE!!!

(Piipusile isi incep periplul aventuros urmiirite indeaproapede Cervantes care isi modificii opera intr-un mod febrile Cufiecare modijicare a textului initial piipusile sunt nevoite sao ia de la capiit si sa asculte indicatiile sugerate de scriitorul-regizor aflat in transa creatiei. Chiar si Himerele se supunconventiei si incep sa cliideascii cu ajutorul putinelorelemente aflate la indemiinii spatiul in care vor evolua

personajele ciirtii. Cu ajutorul unor fiisii de bumbac carereactioneazii in lumina de cuart construiesc morile de viint,asupra ciirora se niipustesc ciilare Sancho fji Quijote.Muzicii eroicii. Joe. in finalul momentului rotile morilor setransformii in bice care se riizbunii pe Cervantes. Scriitorulse priibuseste urmiirit de un riis homeric care-i riiscolestesimturile. Doamna in rosu ll strange matern in brute. Pieta.

Muzica.

7


9/18

A patra vedenie

Moartea e tot un fel de pleeare, eu preeizarea ea aiei pleeisingur ~i rara armura, Proviziile ~i vinul sunt inutile. Sarea einutila, Parerile de rau ~i eele de bine sunt inutile. Prieteniiraman pe celalalt mal, dusmanii la fcl. Poti sa faei semneafeetuoase eu batista viermilor care vor curata 10euI.Morita saIe faei einste pentru exaetitatea lor. Bun sehimb: sehimbilumea asta eu cealalta ~i nu te alegi eu nimie si, daca nu te-aizvarcolit degeaba in toata afaeerea asta, poti sa-ti lasi eumandrie in urma numele puturos: MIGUEL .CERVANTES ... SAAVEDRA ... DON ... QUIJOTE ... DON .QUIJANA. Ai dreptulla 0 unica alegere. Care dintre aeestea 0sa ramana ?!... Vor hotara altii , desigur ! Amen!

(Semne de extenuare vizibilii a lui Cervantes-Quijote caredelireazii. Piipusile se adunii in jurul lui ca liliputanii injurul unui Gulliver inliintuit incerciind sii-l facti sii-si aduneputerile. Joc.La reaparitia suveranei imbriicate in rosuacestea se retrag intr-un stop cadru " dinamic" de paredbateriile lor ar fi riimas desciircate. Ciintec din folclorulcopiilor sugeriind ' , de-a v-ati-ascunselea ". Scriitorul

lncearcii pueril sa se ascundii de spectrul nefiintei ciiutiindsa exploateze orice punct al inciiperii care-I poate face,miicar si partial, neviizut. Jocul este inegal si se desfiisoariilent in ritm de executie. La riindul lor, himerele, fac tot ce Iesta in putintii ca sii-l protejeze, deseniind cu corpurile lorascunzlsuri din care este intotdeauna descoperit. La finalulscenei, Doamna in rosu il prinde pe Cervantes in bratele eitutelare si executa un dans grotesc in ritmuri hispanice. Cufiecare nouii infruntare eroul este vizibil din ce in ce mai

8


10/18

seciituit de forte si se priibuseste respiriind greu in culcusulde suferintii asemeni unui animal riinit.)

A cincea vedenie

Calul, magarul, oile sterpe, sunt bune. Necazul e cadobitoacele nu pot sa vorbeasca dar pot sa fie mai desteptedecat multi dintre semenii nostri de seama. Nu credeti ?Puneti-i un sceptru unui magar ~i asezati-l pe jilt, puneti-i 0mantie ~i 0 coroana Rosinantei, iar cu oile faceti 0 adunaresimandicoasa, Va jur, nu e nici 0 difercnta in rau fata deoriginal. .. poate spre bine, poate spre mai bine. Intotdcauna sepoate mai bine... scrie ~i in cenusa cartilor care rna bantuie ...Ssst !!! Aici nu ne aude nimeni, ca sa ne poata inchide incusca, Chiar ~i eu am imparatit peste lei, dar erau preaplictisiti sa rna bage in seama. Unde ramasescm ? ... Aha!

(Piipusile ies din amortirea anterioarii, ca dintr-un somnadiinc si fara memoria lucrurilor dinainte, continuiindu-siincapa(iinate ciiliitoria in spatiul arid biintuit de miraje sianimale fantastice. Parcii sunt niste exploratori ai uneiplanete stranii ~i poate ostile. Sancho, deziluzionat, arunciibagajele de pe miigar si se aseazii in praf refuziindinaintarea. Animalele il privesc nedumerite iar Quijote-

piipusa ll imbiirbiiteazii ferm si cu cdteva fraze neinteligibile

9


11/18

din care riizbate clar cuviintul "insula' '. Deasuprascutierului riisare ilustrativ 0 insula cu palmieri in jurulciireia douii sirene focoase inoatii zbenguindu-se de mama

focului. Moment feeric cu Sancho ciirmuitor al insulei.Muzicii etericii care se terminii abrupt fiiciindu-l pe bietulSancho sa cadii din ceruri direct in spatele miigarului siiucare 0 ia nebuneste inainte. Din partea partenerului siiu deciiliitorie un singur cuviint "Adelante lll ". La disparitiapiipusilor, morile reapar din senin ~i se rotesc cu viteziiametitoare. Muzicii)

A sasea vedenie

Sa vorbim despre suflet! Paguboasa indeletnicire, mult maipaguboasa decat scrisul, sau, mai pe sleau, manjitul hartiei ...Ati prefera sa vorbim despre manjitul sufletului ? Neas crede.Unele lucruri trebuie trecute sub tacere ca sa nu lc uratim ~imai tare. Dar despre spalatul cu cenusa al ochilor... nu, nu,

nici asta. Dar despre spaimele mele ? .. Hooo ! In niciun caz!Ex-clus ! Vreau un tucal sa rna pot exprima mai prozaic ! S-arputea sa fiu mai convingator decat s-ar cuveni. Hasta la vista !Ole!

(Quijote in meditatie. Singur. in fundal riisunii riigete

nervoase de lei. Prin viizduh. trece ca umbra amintirilor

10


12/18

Dulci, ciilare pe 0 vacii inaripata care isi roteste zborulgratios deasupra cavalerului nostru. Acesta incepe saleviteze si sa ajungii aproape de doamna inimii sale pe care 0

ia din spinarea rumegiitoarei si 0 aseazii pe cornul lunii cape un leagiin. Moment romantic punctat de 0 muzicii pemiisurii dar, din (ne)fericire, intrerupt de 0 lovituriicriincenii de copitii care il face sa se priivale pe amorez, dinal nouiilea cer, direct in spatiul unei custi. Riigetele se audtot mai prezente liinga captivul care incearcii disperat sa seelibereze. Dragoni halucinanti striijuiesc iesirea fortiindu-l

sa riimiinii captiv. Cervantes revenit brusc din starea sajalnicii incearcii sa distragii atentia monstrilor cu douiipiipusele de biilci care interpreteazii un numiir tonicamintind de piipuseria lui Don Pedro. Muzicii ritmatii:Domna in rosu ii distruge spectacolul improvizat arunciindcu resturile piipuselelor spre Quijote si descoperind 0pereche uriasii de coarne aurite, de taur, ll provoacii pescriitor la 0 infruntare-coridii. Grupul de him ere, asemeneacorului antic, se transformii in comentator mut al luptei,executiind 0 pantomimii colectivii care va sugera stiiridiferite la 0 temperatura maxima. Rolurile celor doialterneazii periodic si fiecare devine ciind ciiliiu ciindvictimii: Muzicii apoteoticii. Finalul scenei e previzibil,Cervantes suferii 0 nouii infriingere iar piipusa Quijote paresii-i fi imprumutat esecurile. Sancho reapiirut ca prinminune ii depliinge slabiciunea, neuitiind totusi nici depropriul stomac. Cele trei animale definitorii pentru Quijote,Sancho si Dulcinea (Calul, Miigarul si Vaca) aparinterpretiind un "dans colectiv" absurd pentru situatia sispatiul existent (parodie la Lacul lebedelor sau french-cancan )

11


13/18

A saptea vedenie

Acum vad. Vad. Vad desi ochii nu rna mai ajuta nici cat peun melc. S-ar cuveni sa las ceva mostenire umbrei meledescarnate in asfintit. Odoarele mele cele mai de pret sunt uncos de sfaturi ~iun cimpoi cu regrete. Auziti-l cum suna ca unsacal in calduri ! Don Quijote a redevenit Don Quijana eel

Bun ~i nalucile - dimineata senina. Testamentul meu e0

piatra care nu se mai poate rostogoli. Trupul mi -e inert darmana bezmetica continua sa scrie rara vointa mea. Mai e deasternut un singur cuvant... care sa fie acesta? ...Sunacimpoiule, suna ! Toporul a ramas infipt in bustean ca uimireaintr-un gatlej, iar "Cartea Faptelor Mele" se balanganescrasnind pe deasupra ca vestita sabie a lui Damocles-Sugubatul, sau cum i -0 mai fi zicand. Sancho! ... San-chooo! !!Fecior de curva'

(Reaparitia femeii in negru de la inceputul spectacolului,de data aceasta printre spectatorii din salii ciirora Ieadreseazii binecunoscuta intrebare retoricii. Este posibil caaceasta sa impartii cdteva din moristele ei colorate sau sa Iediiruiascii cdte un pumn de nisip, simbol al desertiiciunii orial trecerii ireversibile a timpului. Cu gesturi delicate, darferme, doamna in rosu 0 indepiirteazii din apropiereamuribundului ariitiindu-i conspirativ Cartea neterminatii,apoi toarnii in perfuzii cernealii, fapt ce pare sii-i conferepacientului 0 stare de invigorare. Mana cu care scrieCervantes pare sa prindii puteri nebiinuite si incepe saastearnii, inn ebun ita, litere imaginare in aer si pe

asternuturi. Spectacolul trebuie sa continue dupii reguli

12


14/18

nedeslusite. De undeva riisunii stins, ca de vecernie,dangiitul unui clopot ~i imediat dupii acesta ciinteculcocosului. Cervantes priveste mut toatii scena, apoi

murmurii stins " Adelante 1.. Adelante 1"

A opta vedenie

Cine sunt eu?! ...Grea intrebare. Mult mai grea decat bila deplumb pe care unii 0 poarta la picior, ca 0 tinichea de pret,Mort cuminte? Viu nebun? S-ar cuveni sa nu fiu judecat,pentru ca atunci ar putea ca celalalt "Eu" sa ispaseasca pentruratacirile mele, de Hidalgo al Tristei Figuri, ~i ar ramanelumea stramba, rara intelepciunea nebunilor ~i rara nebuniainteleptilor. Nu-mi puneti in chipul scorojit oglinda jupuita detemerile voastre. Povcstiti-ma ! Asta da ! ...Libro intitulado Elingenioso hidalgo de la Mancha, compuesto por Miguel deCervantes Saavedra.. . Yo! Nuestro Sefior Don Quijote, elC . "" 1 Y '"sto espano ... o ...

(Doamna in rosu ll studiazii atent pe Cervantes in procesulcreatiei. Euforia si febrilitatea cu care acesta isi continuaspre desiiviirsire opera par s-o inducii in panicii. Incearcii sa

13


15/18

imobilizeze, fara succes, miina generatoare de idei cu feselegate de ziibrelele patului. Scriitorul devine un adeviiratcomandant de navii si piipusile par sa actioneze logic, sub

imperiul impulsurilor pro vocate de acesta. Joe. 0 nouii ideesalvatoare trebuie inventatii: Cu 0 oarecare metoda,Suverana, rupe aleatoriu din paginile operei construind miciavioane de hiirtie care reteazii aerul. Suratele in negruincearcii, cu misciiri comice, sa recupereze filele si sa Iepuna la loc. Piipusile actioneazii derutant si fara logica,amesteciind actiunile anterioare cu altele si ciocnindu-se

unele de altele, de parcii si-ar fi pierdut busolele. Haosgeneral. Muzicii sincopatii prin care riizbat zbieretele uneiturme speriate de oi. La finalul scenei, intr-un perfectparalelism, Cervantes-omul si Quijote-piipusa zac invinsi,aproape nerespiriind, fiecare in patul lui, ca 0 oglindii siimaginea ei. Sinonimia misciirilor si a gesturilor ar trebui satrimitii la ideea cii Autorul si Personajul sunt de fapt una siaceeasi persoanii si cii se identified una cu cealaltii... Calm.Clopotele incep sa se audii prezent, iar ticiiitul unui orologiupare sa anunte sfiirsitul. Reaparitia morilor de viint care serotesc implacabil si fara oprelisti. Cocosii riisunii, pentru adoua oarii, ca 0 goarnii dezumflatii de tinichea.)

14


16/18

A noua vedenie

Licentiati ~i barbieri, naluci ~i nauci, nu v-ati saturat debusolele voastre ? Varsta de aur a omenirii nu poate sala~luialaturi de slanina ranceda ~i casul puturos. Imbuibatilor cuzgarciuri, fitilistilor, despuitorilor de piei, hahalerelor, va efrica de Vis?! Va e frica de ce-i care-l cauta maiestuos princoclauri ? Adevar va zic, nu voi pieri din pricina vanatailor ~ia bicelor date cu dragoste, nici a caderii mele din vazduh ci deSila, Caci daca nimic nu este nou sub soare, atunci, trebuie sarna ascund dupa luna.

(Ca si in Prolog, reapar miiinile insotite de eastaniete sicare comenteazii, fieeare eu personalitatea ei, Giindul.Turma de oi se aude din ee in ee mai deslusit si mai

supiiriitor diind senzatia cii s-a apropiat piinii la margineaferestrei si e gata sa piitrundii in inciipere. Zgomotuleopitelor in usa de lemn riisunii intens. Himerele, ingrozitede 0 posibilii expansiune, se posteazii incerciind sabaricadeze intriirile. Un Inger coboarii. Don Quijote setopeste incet intre paginile ear(ii iar in urma lui copertilegrele se inchid eu zgomot.)

15


17/18


18/18

Documents

SERENADĂ PENTRU CERVANTES (teatru poetic)