Publicape a comunitapi evreilor'din

Arad Apare de cite ori ne permit posibilitaple ...

Anul I, or. 1, februarie 2003

Se distribuie gratuit.

Donatii in vederea sufinerii

publicatiei se primesc Ia sediul

comunitatii, str. Tribunul Dobra nr. 10

SHEMA ISRAEL, ADONAI ELOHEINU,~Al>ONA.I EHAD! ASCULTA ISRAEL, DOMNUL E Dl:JMNEZEUL N6S.TRtJ, DGMNUL E UNUL!

--------I

MiraCO'Iul Poate ca nici o alta natiune aseme­

nea celei evreie~ti nu a dainuit atat sub semnul rniracolului. in lunga sa istorie atestatii, aflata mereu sub spectrul nimicirii, au aparut, de fiecare data, fapte greu de inteles pen­tru mintea omeneasca, fapte ce au racut ca acest popor sa dainuie, indiferent de forta urgiilor ce ameninta - dupa un calendar ne~tiut, lnsa nesfiir~it- a-1 ucide, a-1 transfor­ma intr-un popor de sclavi, a-1 face sa piara prin totala asimilare. Momente salvatoare divine . au aparut ~i in Egipt, ~i In Babilon, ~i in Europa. Azi, cand scriu randurile de fata, cand Tara S!anta este din nou pusa sub semnul grozaviilor, odata cu amenintarea de rlizboi din zona, sunt convins eli va apare iara~i mana divi­na care va glisi calea de a-i salva pe fratii no~tri aflati intotdeauna atat de aprqape de cate un Saddam Hussein.

iar denumirile unor palate sau insti­tutii publice sa simbolizeze trecute ~i misterioase vestigii ale unei traditii tot mai obscure.

Vechea Sinagoga traieste din nou! Splendida Sinagogli Neologa, data in folosinta

in anul 1834, de~i dispune de peste 600 de locuri, s-a dovedit neinclipatoare pentru cei care o frecventau in perioada interbelica ~i mai apoi in anii de dupa razboi. Dupli emigrarea In masa a evreilor din Arad, date fiind ~i conditiile nefavor­abile partl.ciparii Ia viata de cult, activitatea sina­gogala a cunoscut o continua descre~tere, ajungandu-se ca din anii '70 sa inceteze complet. Nu s-au mai efectuat lucrari deA intretinere, iar parterul a fost folosit ca depozit. In anul 2000, cu foqele proprii ale comunitatii, s-a efectuat un minim de lucrari care sa permita repunerea In stare de utilizare a Sinagogii. De atunci ~i panli acum se aduc mereu imbunlitatiri menite a cre~te valentele acestei minunate zidiri, iar activitlitile des~urate aici se diversificli ~i cresc in amploare.

Amanunte i~ pag. 3

In Arad, diminuarea progesiva a comunitatii evreie~ti pare un proces ireversibil. Ob~tea noastra este miqorata drastic prin valuril~ de exod masiv a celor care au scapat de holocaust, prin epuizarea biologica a putinilor rama~i, prin casatoriile rnixte, In care, In mod firesc, canti­tatea de iudaism este tot mai diminu­~ta, odata cu trecerea generatiilor. Intr-o perioada cand existli o mare crizli de spatii In cimitirele or~ului, doar in cele evreie~ti au mai dimas loeuri de veci disponibile. Poporul evreu, care a supravietuit prin carte, nu-~i mai cuno~te aici Limba Legii. Toate datele ne due, indiferent de ecu­menismul sperat, Ia dizolvarea- intr­o singura generatie! -a tot cee'! ce a insemnat iudaism in Arad, urmand ca sinagogile sa se transforme In muzee,

$i totu~i! Cand totul pledeaza pen­tru o stingere lentli, in Arad s-a trezit ideea aparitiei unei foi a ob~tii. Credinta in Cuvant pare eli moare ultima. $i, o data cu ea, mai palpaie ~i candela sperantei. Iar, cand atatea miracole s-au intamplat lntr-o lume condusa dupli un riguros calendar al lncercarilor, nadejdea se afla intr-un nou mirl!col. Despre care Maimonide spune: ,lntelepciunea Lui i-a cerut sa produca creatia in clipa cand a fiicut-0 ~i ceea ce a produs sa nu fie redus Ia neant, ca natura sa nu-i fie cu nimic modificata, in afara de unele particu­laritati pe care Domnul ar dori sa le schimbe ~i dintre care pe unele le cunoa~tem, iar altele ne sunt inca necunoscute ~i tin de viitor. Asta e ceea ce credem ca e principiul funda­mental allegii noastre" (Calauza rata­citilor).

N-avem decat sli credem- ~i sun­tern obligati s-o facem - ca odatli produ~i, n-o sa fim redu~i Ia neant, eli natura nu ne va fi cu nimic modificatli decat in unele particularitati, pe care Domnul ar dori sli le schimbe. Iar pe cele care nu le cunoa~tem ~i tin de viitor sli le a~teptlim. Schimblirile acestea temporare reprezinta, dupa Maimonide, tag~ul care tine, iatli, {ie principiul fundamental a! iudaismu­lui.

Israel, o democratie sub asediu

Israel, Tarli S!anta, jp~~ Qo ~ tara promisa de Dum-nezeu poporului evreu, ..._ _____________ :::<.;>. __ ..._ _ __. _ __._ __ --1

Cat mai existli iudaism, rniracolul va veni. Iar aceastli modesta foaie aradeana, expresie a Cuvantului, i~i glise~te ratiunea.

!eagan al celor trei mari religii ale lumii ... lsrael, Stat tanlir, devenit lntr-un timp istoric incredibil de scurt o mare putere .. .lsrael, Tara care, dintr-un d~ert arid, a fost transfor­matli de evreii reveniti dupa 2000 de ani de exil, intr-o grlidinli lnfloritoare .. .lsrael, Tara aparatli cu sangele fiilor sai .. .Israel, o Tara aflatli ca obiect a! urii oar be a unor fanat;ci invatati de rnici sa ucida... Israel, o picatura de democratic intr-o mare de totalita­rism .. .Israel, Tara in care oamenii se salutii cu cuvantul SHALOM! (PACE!) ...

GHEORGHE SCHWARTZ

. · ; De ~e ® [fiD2ftil~1 ~- ~®r®lWlimlilttiu:il1l? Se spune ca un bun obicei evreiesc

este de a rlispunde Ia o intrebare cu o alta intrebare. Dacli ar fi sa. ne conformlim acestuia, rlispunsul Ia intrebarea de mai sus ar fi simplu: de ce nu?

To~i, cunoscand faptul eli realizarea unei publicatii Ia un nivel macar multu­mitor (nivel care pentru noi e insuficient) trebuie sli rlispunda unor nevoi reale ~i necesitli multa pricepere, dliruire ~i nu in ultimul rand resurse financiare, consider ca se impune un raspuns ceva mai funda­mentat. Pentru i'nceput, fie-mi lngliduit a face o foarte scurta trecere in revista a stlirii Comunitlitii noastre:

Dacli Ia sffir~itul perioadei Holocaus­tului populatia evreiasca a Aradului numara peste 10.000 suflete, in prezent comunitatea noastra are in evidenta mai putin de 400 membri. Aceasta drastica scadere numerica este urmarea ernigrarii masive a evreilor de Ia inceputurile perioadei comuniste, Romania fiind sin­gura tara din fostul !agar socialist care a permis ~i uneori chiar favorizat emi­grarea. Datoritli politicii regimului comu­nist, dar ~i atitudinii unora din conducli­torii comunitlitii, majoritatea putinilor

evrei ram~i in ora~ au intrerupt orice legatura cu Comunitatea, ajungandu-se Ia un moment dat Ia o situatie in care, prac­tic, viata comunitarli era inexistentli.

In ~od imbucurlitor, in ultimii ani se poate vorbi de rena~terea vietii comu­nitare, de angrenarea In diverse activitliti a unor intelectuali de marca (din care poporul nostru niciodata nu a dus !ipsa), de participarea deosebit de activii a putinilor tineri pe care ii avem, de par­ticiparea unui numar tot mai mare a enori~ilor din categoria celor de varstii mijlocie.

Activitatile noastre sunt diverse, incepand de Ia cele destinate cunoa~terii ~· plistriirii nobilelor traditii iudaice panli Ia activitati de club, conferinte, organi­zare de concerte de inalt nivel artistic, gimnastica de intretinere, etc. (nu amintim aici activitlitile legate de asis­tenta sociala, carnin de varstnici, cantina, cabinet medical, ajutor gospodaresc, etc., acestea fiind efectuate de catre personalul

· angajat al comunitlitii). Spre satisfactia noastra, Ia multe din

aceste activitliti participa ~i un numlir lnsemnat de neevrei, relatiile noastre cu

. . fratii no~tri cre~tini fiind din cele mat bune.

Din aceastli scurtii trecere in revista s-ar putea trage concluzia ca putem fi multurniti cu nivelul atins ~i eli eforturile noastre de acum inainte trebuiesc indrep­tate doar spre mentinerea acestuia. Aceastli atitudine, caracteristica a sindro­mului ,ne-am ajuns", o consideriim insli profund daunatoare.

In ideea de a colecta propunen privind caile ~i metodele de diversificare ~i sporire a utilitlitii ~i atractivitatti actiu­nilor noastre, cu scopul declarat de a motiva participarea unui numar mai mare de enoria~i Ia viata comunitara, am orga­nizat in cusul lunii noiembrie 2002 o intalnire cu enoria~ii.

Una din cele mai v~loroase propuneri !ansate cu aceasta ocazie a venit din partea enoria~ei noastre Eva Bucur: sa scoatem o foaie a comunitatii!

Completandu-se aceasta propunere ~i cu idei ale altor participanti, s-a conturat imaginea unei publicatii care sa umple golul existent in informatiile provenite din alte surse, privind in primul rand'tre­cutul, prezentul ~i planurile de viitor ~le

Comunitatii noastre, problemele person­ale sociale ~i economice ale enoria~ilor ~i, nu in ultimul rand, in(ormatiJ privind evolutia situatiei din Tara Sfanta. In aceasta foaie vom putea scrie noi despre noi ~i, indiferent de tema, once altceva, care poate prezenta interes pentru colec­tivitate.

In acest context, se va putea scrie despre probleme ale vi~tii comunitare, despre religie, iudaism, de experiente de viata (inclusiv cu publicare de fotografii), despre situatia din IsraeL De asemenea se pot publica oferte privind oportunitati de afaceri, oferte matrimoni~le, bancuri, etc.

Vom difuza foaia gratuit, atata timp cat resursele financiare ale Comunitatii o vor permite. In acel~i timp, acceptih.; cu multumiri orice donatie racuta in acest scop. Cu multa bucurie constatlim eli unii enoria~i au ~i considerat necesar sa doneze pentru sustinerea editarii.

Suntem un popor al c1iftii. Simtim nevoia sa fim informati, sa invatam, sa transmitem ~i altora lumina noastra. lata deci, de ce, In completare Ia alte surse de informare, o foaie a Comunitatii!

IONEL SCHLESINGER

..

Decizia luata de conducerea comunitatii evreilor din Arad, ur­mare a propunerii venite din partea enori~ilor, de a edita din nou o pub­licatie a comunitatii, a rascolit anu­mite sentimente profund impregnate in cp~tiinta mea.

In acest context, am tacut ni~te conexiuni intre trecut, . prezent ~i viitor, rememorand unele din trairile mele personate ~i incercand sa definesc starea noastra actuala ca indivizi ~i ca natiune.

ldentificarea evreilor ca natiune are la baza educatia primita' din frageda copilarie. Din plicate, in anii copiHiriei mele, toti evreii din Galut au avut parte ~i de o ,educatie" apli­cata de un mediu ostil.

Fac parte din generatia nascuta in anii 1930. Am locuit cu plirintii intr-o midi localitate din Ardeal, unde mai erau cca. 25 familii de evrei. Comunitatea avea o sinagoga ~i un rabin, care era in acel~i timp ~i invatator.

De la varsta de 5-6 ani, copiii invlitau alfabetul ebraic pentru a putea citi rugliciunile Ia sinagoga. Mare mi-a fost mandria pentru fap­tul ca, fata de alti copii de Ia gra­dinita, eu ~tiam ceva in plus.

Acest plus insa mi-a adus ~i necazuri. La ~coala prirnara, cand eu fm !aceam cruce la rugaciunea de dimineata, eram tratat ca un strain. Din plicate nici un invlitator nu s-a straduit sa le explice elevilor moti­vatia mea. Pe atunci nu se cuno~teau notiuni precum toleranta, buna con­vietuire, etc.

Mai tragici au fost anii traiti sub regimul fascist al lui Antonescu, cand diferiti huligani din localitate au cautat ~i au reu~it sa ne facli viata un chin, amenintandu-ne zilnic cu moartea. Sloganul lor favorit ,Moarte jidanilor", era deseoriAscris pe u~a pravlHiei tatalui meu. In fi­nal, pravalia ne-a fost ,confis­cata", eu am fost dat afara din ~coa­lii, iar in 21 iunie 1941 a venit jan­darmu1 din comuna ~i ne-a obligat

Creatorii sa parasim localitatea sub escor­ta. Ni s-a permis sa luam cu noi abia cateva lucruri de stricta nece­sitate.

impreuna cu cateva familii de evrei am fost escortati Ia Bei~, re~edinta. de atunci a judetului Bihor. Acolo, pentru copiii evrei s-a infiintat un Heider, unde, pe langa invliflitura, se incerca ~i videcarea traumelor suflete~ti suferite de ace~tia.

Drumulla Heider era foarte per­iculos,deoarece Ia liceul ,losif Vulcan" din localitate elevii erau invatati sa-i urasca pe evrei. S-a intamplat ca eu ~i fratele meu mai mic sa fim inconjurati de ace~ti elevi ~i luati la pumni. Noi eram doi, iar ei vre-o ~ase vlajgani, mai in varstii decat noi. Am fost scapati din mana lor de un trecator, care i-a intrebat: de ce loviti ace~ti copii? Raspunsul lor a fost uluitor: ,sunt jidani, au ucis pe Domnul nostru Iisus Christos"! Atunci am aflat eli pe langa etichetele de paraziti, in~eHitori, comuni~ti, o mai avem ~i pe cea de criminali.

Zilnic auzeam expresii de genu! ,afarli cu jidanii", ,sa piece jidanii in Palestina", ,jidanii sug sangele altora". Simteam ~i groaza din sufletul plirintilor, care deja aflasera despre felul in care fasci~tii rezolvau ,problema evreiasca".

A~a au fost vremurile ~i conditi­ile in care copiii din generafia mea au traversat drumul spre maturitate. La maturitate, multi din generatia mea am crezut ca dupa 23 august 1944 nu vom mai fi persecutati. Din plicate, speranta a fost de~arta. Totu~i, initial am avut posibilitatea de a ne inscrie in diferite organizatii sioniste, cum au fost Hanoar Hatio­nim, Habonirn, Mizrahi, Gordonia, etc. in cadrul acestor organizatii am invatat eli singura posibilitate de a ne afirma ca natiune este prin redo­bandirea pamantului sffint Eret Israel, redobiindire pentru care

evreii se rugau de 2000 de ani. Avand aceastli educatie pentru alia, majoritatea evreilor din Arad a ajuns in Israel.

Din prima clipa cu totii au dat de greutati de tot felul. Primul pre­~edinte al statului Israel, Dr. Chairn Weizmann, a spus foarte clar: ,Un stat nu este inmanat unei natiuni pe un platou de argint"

Aceasta tara trebuia clliditii cu orice pret. A~a s-a ~i cladit apoi lsraelul, cu sange ~i sudoare, aceas­ta fiind cea mai rezistenta ,fun­datie" pentru o asemena constructie.

Un cantec de Hanuca spune: ,cu fiecare generatie apare un nou erou ~i mantuie~te natiunea". $i fiindcli numarul de doisprezece, reprezen,. tand triburile Israelului, are o valoa­re simbolica, doresc sa amintesc numele a doisprezece eroi, carora natiunea noastra trebuie sa le ramanli pe veci recunoscatoare: lair Raheli, Emanuel Landau, Avraham Avigdorov, Zeruhavel Horowitz, Iizar Armoni, Emil Brig, Zvi Zibel, Ben-Zion Leitner, Ron Feller, Johai Ben-Nun, Simon Tov-Gana, Arie Atmoni.

0 zicala folositli in Idi~ spune: ,e greu sa fii evreu~'. Din plicate ~i astlizi este Ia fel. In Canaan, tara promisli de Dumnezeu poporului evreu, se des!a~oarli o luptli J~priga intre civilizatie ~i barbarism. !neon­jurat de du~mani, lsraelul e obligat a-~i diminua eforturile in directia creierii de valori spirituale ~i mate­riale pentru a putea face fata actiu­nilor criminale ale unor fanatici dementi. Toate actele de violenta ce au Joe in Israel sunt emanatii sata­nice, care vin din adancul iadului sub forma unui uragan ~i care tot ~a vor trece.

Va veni un nou inceput, cand, dupa spusele Bibliei, o sa curgli lapte ~i miere, iar lsraelul va fi car­muit prin gratia lui Dumnezeu ~i vointa poporului. ·

KOHN ALEXANDRU

Ai no~tri ve~nic tineri asistati ... Dupa o vlata de muncii, sfngurl pe lume, cu open­

~ie c~ nu permite nici supravieluirea, acefli ultimi ~upravte(lJitori ai perioadei Moloo<mstului sunt sprt-. Jim#i material, jondurile pentru aceasta provenind din generoasele donatn ale evreilor din SUA, colectate $1. distribuite de catr~ extraordinara organizape JOIN'!! Sprijinul moral, in dJ.-yerse forme, /e este oferit de ciitre marea .ftnnilie a Comunitatii. 0 parte din ac~ti seniorl~ dqi inaintati tn vlirstii, sunt de o agerime spirituala de invidiat ~~continua. in masura puterilor. s,Q participe la viata comunitarif. Ne propunem ca in fieoare numiir al pubh'cotJei nqas·tre sii prezentam pe sC'lift milcar una din aceste persoane atat de stimate de noi. Din piicate,. spafiul limitat ne permite doar o foarte succinta prezenttznt, viata.fiecarui subieci putand umple paginile unui roman. Acum:BELLER OLGA

Tfiniira de azi Dicutam in placuta

ambianta a modestei sale locuinte. Totul aranjat cu bun gust, radiind un aer proaspaC.din trecut. Poze din tinerete, poze de fami­lie, poze pe pereti, in vit­rina, poze peste tot. Radio pus pe ~tiri, televizor, tele­fon, ziare. La curent cu toate noutatile. Poveste~te

Tfiniira de ieri despre viata ei cu calm, cu o seninatate dezarmantli.

S-a nliscut in anul 1912, intr-o localitate din actuala Jugoslavie, iar in Arad a ajuns cu familia in 1918. A avut patru surori ~i un frate. Dintre toti, ea, cea mijlocie, e singura care a ramas in viafli. Singurele rude in viata

sunt baiatul uneia din surorile sale ~i familia acestuia, care traiesc in Canada ~i cu care tine legatura.

Este foarte mandrli de realizarile ei pe taram sportiv, ea practicand Ia nivel de performanta gim­nastica, canotajul, inotul, ciclismul, ski-ul. A tacut chiar ~i un curs de yoga, Ia ICEF Bucure~ti. Cu echipa de canotaj a clubu­lui Hellas din Arad a obtinut titlul de campion republican Ia rame 4+ l ~i 8+1.

Ridicatii in sliivi de un gimnast,

intfimpliitor tot evreu Gimnastica acrobatica

precum ~i cea ritmicli, dar ~i inotul, au tacut sa aibe o tinuta admirabilli, de invidiat.

A ie~it la pensie in anul 1967, din functia de ~efbirou pret cost. De cca. 30 de ani este membra activa a comitetului vo­luntar de Doamne de pe langa Comunitate. Pana in toamna anului trecut, cand intr-un accident stradal ~i­a fracturat un picior, a par­ticipat activ Ia ~edintele comitetului ~i chiar s-a ocupat de alti asistati. La ie~irea din spital, uncle a fost intemata de urgenta dupa accident, a fost gaz­duita timp de trei luni Ia caminul comunitatii, uncle, ca de altfel toti cei intemati acolo, s-a bucurat de o atentie ~i o ingrijire deosebita . Complet rera­cuta, luna trecuta a revenit Ia domiciliul ei. Este deosebit de multumitli cu ajutoarele pe care le prime~te prin Comunitate (ajutor lunar banesc, aju­tor de iamli, pachete de alimente, imbracaminte, asistenta medicaHi ~i medicamente Ia domiciliu, ajutor gospodaresc) ~i regreta doar faptul eli nu mai poate participa la toate activitlitile comu­nitare. Noi, Ia randul nos­tru, nu putem decat sa ne exprimam bucuria pentru faptul eli ne este dat sa putem contribui Ia ame­liorarea vietii unor aseme­nea oameni.

Fratele meul I I

Piirin{ii mei erau foarte tineri in anul 1944. Mama avea 20 de ani, tala 23. Aveau bilete, amandoi, pentru ,MejkUre", vaporul care trebuia sii-i duca in Palestina.

In drum spre Constan{a, piirin{ii mei s-au oprit Ia Bucure~ti. Mama era gravida. Nefiind casiitori{i ~i pornind, practic, spre necunoscut, ei au hotarat ca mama mea trebuie sa avorteze. Pentru asta, se oprisera Ia Bucure~ti. S-au prezentat Ia un ginecolog, iar mama mea 1-a avortat pe eel ce ar ji fost fratele meu.

Panii mama ~i-a revenit indeajuns p entru a putea porni Ia drum, vaporu/ MejkUre p/ecase. Cum mai era ~i un a/ do ilea vapor cu aceea~i destina{je, s-au imbarcat pe acesta. Vaporu/ se numea ,Biilbil/". In drum spre Turcia, in mijlocul miirii, pasagerii de pe Biilbiil au zarit riimii~ifele vaporului MejkUre, care fusese torpilat.

*** In ultimii ani m-am gandit mult la aceastli intamplare.

Tatlil meu era un foarte bun inotator. La nevoie; ar fi avut o ~ansa sa ajungli Ia mal !not, a~a cum !acuse (dupa·cum mi-a povestit tata) campioana nationalli de inot juniori a Ungariei, gravida in luna a 8-a. Mama insa, pe atunci, nu ~tia deloc sa inoate. Daca, in ciuda tuturor dificultatilor, parintii mei s-ar fi hotariit sa pastreze copilul ~i nu s-ar fi oprit Ia Bucure~ti, s-ar fi lmbarcat pe Mefkilie! Dupa scu­fundarea acestuia, mama s-ar fi inecat. Nu rn-a~ fi nascut nici eu, nici fiicele mete.

Bietul meu frate a trebuit sa nu se nasca, pentru ca astfel eu ~i fiicele mele sa putem veni pe lume. Toate trei ii datoram viata ~i macar un mormant pe care sa putem pune o floare. Din plicate, el nu are nici macar un nume ...

EVA BUCUR SEBASTIAN

Evocari:

Cea mai frumoasa institutie ...

Un emofionant exemplu privind modul in care, in tim­puri grele, membri comu­nitii{ii evreilor din Arad au ~tiut sa-i ajute pe cei aflafi in ~i mai mare nevoie, ne este oferit de articolul scris in anul 1945 de Palji Erno, administratorul de atunci a! ciiminului pentru biitrani a/ comunitiifii. Artico/ul a apii­rut Ia timpul respectiv in presa ariideanii de limba maghiarii. Traducerea apar­fine D.nei Eva Bucur.

Cladirea cu etaj de pe stada Ghica Voda nr. 4-6, proasplit renovata de catre Hevra Kadisha, poarta numele de ,Baron Neu­mann Alfred ~i $tefania": In cele zece camere cu 2-7 paturi, ,Climinul lubirii" poate oferi un adapost lini~tit Ia mai mult de 50 blitrani. Asistatii no~tri au parte de o hrana modesta dar sanlitoasa ~i indestula­toare, rufe curate, iarna­incalzire, vara- rlicoare in umbra parcului, iar in caz de boalli, medicamente ~i o competenta ingrijire me­dicala.

In prezent avem in grija 35 femei ~i 15 barbati, cu varste cqprinse lntre 60 ~i I 00 ani. In cei cinci ani teri­bili, soarta i-a permis caminului sa-~i pastreze cHidirea. A fost singura institutie ( evreiascli) care nu a fost scoasa in strada.

Am ~i avut mare nevoie de ea. Blitranii sositi Ia Arad in timpul evacuarii au fost cazati de conducerea comu­nitatli Ia etaj. Unii dintre ace~tia mai sunt ~i acurn acolo.

Toata dotarea, rezervele alimentare ~i cele de lemne ale institutiilor rechizition­ate sau nationalizate au fost depozitate Ia Camin. De aici se !acea ~i aprovi~ionarea cu lemne de foe a saracilor, precum ~i a institutiilor ~i salariafi lor comunitatii.

' Deoarece spitalul evrei­esc, devastat in luna sep­tembrie a anului trecut in timpul ocupatiei horthyste, nu-~i poate de atunci contin­ua activitatea, pe bolnavii reveniti din taberele de munca' i-am cazat Ia infir­meria noastrli, uneori ca_!e I 0-12 persoane simultan. In prezent tratlim 6 fo~ti depor­ta~ dintre cei care acasa nu mai au pe nimeni.

Bugetul Caminului lu­birii dep~e~te de acum un rnilion de lei lunar. Proiectul de buget este cat se poate de nebulos. Sigura e doar suma pe care Comunitatea o pllite~te pentru bolnavii de Ia etaj. De restul se va ingri­ji bunul Dumnezeu ~i oa­menii buni.

Cheltuielile tot mai mari datorate scumpirilor ~i aprovizionarea de iama ce nu sufera amanare, ridica probleme serioase condu­cerii noastre, dar noi avem convingerea eli vom razbi ~i minunata noastra institutie, de care evreii Aradului au atata nevoie, nu va duce !ipsa de nici unele. Condu­cerea Comunitatii ~i cea a Hevrei Kadisha vor face totul pentru aceasta. Daca totu~i nu se va putea asiguta altfel supravietuirea insti­tutiei, se va alcatui din nou ,Organizatia Prietenilor Ca­minului lubirii", care a con­tribuit ~i in trecut Ia men­tinerea netulburata a func­tionarii acesteia.

Eu am incredere eli vom reu~i, deoarece cred in inima bunli a evreilor, izvor nesecat de fapte cantabile.

*** Nota Redac{iei: cea mai

bunii dovadii a faptului cii optimismul autorului arti­colului de mai sus a fost perfect justificat, este in­sa~i existenfa prezenta a frumosului nostru Ciimin pentru Varstnici.

Vechea Sinagoga traieste din oou! ,- ' S·ar putea

mai bine.~. Prima manifestare a fost organizata inainte de lorn Kipur, in 2000, ~i a

Incantati de atmosfera incredibil de calda creata de auditoriul extaziat de

Robert Brody (stanga) #Robert Max _

inereu crescand de nee­vrei, impresionati de fru­musetea ~i profunzimea spirituala a ritualului desfli~urat in acest inega­labil ambient.

Anexa amenajata de tineri, unde se oficiaza

certul-de acum intrat in traditia aradeana-de muzi­ca evreiasca, sustinut de aceasta data de o orchestra profesionista dirijatli de maestrul Erwin Acel.

Cand vedem Sinagoga chiar daca ocazia e

Cu multa bucurie -~i interes au primit enoria~ii no~tri inaugurarea, in anul ce a trecut, a centrului nostru comu­nitar. Acest centru are o salli de conferinte, o saHi de auditii muzicale, o sala de fitness, vestiar, grup sanitar, etc., toate dotate Ia standarde occidentale.

Mai mult, centrul e dotat ~i cu o bucatarie, destinata deprinderii preparlirii manclirurilor traditionale evreie~ti. Spatiile existente se pot pune Ia dispozitia enori~ilor care vor sa organizeze diverse reuniuni farniliare (cum ar fi zile de na~tere, receptii pentru invitati, etc). Toate aceste facil­itati sunt oferite de Comunitate gd1tuit, din fonduri provenite din donatii. Pentru cei care doresc sa practice gimnastica medicala, odata pe sliptlimana se asigura pro­fesor de specialitate.

constat dintr-un concert coral de muzicli evreiasca oferit de corul ,Hakeshet" at tinerilor din Oradea, sub conducerea muzicalli a lui Gyuri Vilan. A fost un succes peste a~teptliri, cei peste 500 de auditori fiind fermecati de frumusetea melodiilor, dar ~i de am­bianta extraordinara ofe­ritli de sinagogli. In anul 2001, Ia in vi tapa comu­nitlitii, dirijorul Robert Max ~i cantorul Robert Brody (ambii din Londra) au sustinut in sinagoga un concert extraordinar, Ia care ~i-a dat concursul ~i corul filarmonicii de Stat din Arad. In repertoriu au figurat lucrliri laice ~i liturgice. Frumusetea me­losului evreiesc, potentata de exceptionala prestatie a interpretilor a ridicat (Ia propriu) sala in picioare. De aceasta data, in Sina­goga au fost peste 600 per­soane. Printre cei prezenti s-au numarat reprezen­tantii majoritatii confesiu­nilor religioase din Arad, conduciitori ai adminis­tratiei ~i a unor institutii, reprezentanti ai partidelor politice. Cu acordul con­ducerii filarmonicii, fon­durile colectate cu aceasta ocazie s-au donat in be­neficiul copiilor strazii. Dupli acest concert s-a luat decizia de a se oferi de catre comunitate arade­nilor, evrei ~i neevrei, rna­car odatli pe an, un aseme­_nea regal muzical.

spectacol, dar ~i de prim­irea flicuta de catre mem­bri comunWitii, invitatii no~tri din Londra au pro­mis sa revina ~i pentru un alt concert.

Kiddush kiddush-urile, dli un plus creata de un concert ~i nu de farmec sarbatorilor. de vre-o slirblitoare pro-

In anul 2002, deja toa- priu-zisa, ne cuprinde o te slujbele ocazionate de mare emotie, dar ~i un Purim, Anul Nou iudaic sentiment de satisfactie. 5763 ~i Hanuka au avut Emotie, deoarece ne adu­

Adevlirata ren~tere a Sinagogii s-a produs in primlivara anului 2002

infrumusefeazii siirbiitorile. .. cand, din initiativa ~i cu sprijinul direct al tinerilor din OTER ~i de Ia Talmud Tora, s-au creat conditii de organizare a Oneg Shabbat­urilor intr-o anexa care comunica cu sala principalli. Din plicate, din cauza lipsei posibilitatii de a incalzi Sinagoga, aceasta activitate nu se poate des~ura aici in sezonul rece.

loc in Sinagoga aceasta.ln perioada sarbiitorilor de toamna a avut Joe ~i con-

Mereu con~tienti de placuta obligatie de pas­trare a frumoaselor traditii iudaice, un numlir tot mai mare de enoria~i participa Ia aceste manifestari. Spre bucuria noastra, avem ala­turi de noi ~i un numar

Normalitatea Relatiile statomicite de comunitatea

noastrli cu cei de alte etnii, atat pe plan a! schimburilor culturale cat ~i Ia ruvel de cult sunt din cele mai bune. Ace!~ lucru se poate spune de relatiile cu organele administrat1ei locale, precum ~i cu alte

inalte Fe(e Biserice~ti, Primarul Aradului, reprezentanfi ai a/tor etnii,

onoreazii prin prezen{a lor o siirbiitoare Ia Sinagoga Ortodoxii

structuri ale organelor de stat. De aseme­nea, relatiile cu media sunt corecte, reflectarea aspectelor legate de comuni­tatea evreiasca in presa ~1 televiziune fiind una continua ~i obiectiva. Totodatli con­ducerea comunitiitii cauta prin activitatea

proprie cat ~i prin mobilizarea membrilor sa contribuie cat mai mult Ia dezvoltarea spirituala ~i economica a municipiului, ~a cum evreii de aici au tacut-o de Ia inceputurile stabilirii pe aceste prirnitoare

Imagine simbol: sub cupola cu Steaua lui David a Sinagogii Neo/oge, LP.S.

Cristofor, Arhiepiscop a/ Pragiii $i Cehiei, P.S. Dr. Timotei Seviciu,

Episcopul Aradu/ui, E.S. Dr. Ernesi Neumann, Rabin a/1imi$oarei $i lonel

Schlesinger, pre~edintele Comunitiifii (in pauza concertului de muzicii evreiascii)

meleaguri. Manifestarile noastre cultur­ale, care unnliresc populariwea creatt'ei spirituale ~1 a traditli!Or multlmllenani m nostru popor, se bucura mereu de o caldli participare a celor de alte etnii. Datorita calitaJli acestor manifestliri, dar ~i aprec1erii de care se bucura comunitatea

cem aminte de parintii no~tri dragi care frecven­tau acest laca~ ~i a cliror prezenta o simtim vie in acele momente. Satisfac­tie, deoarece prin modesta noastra contributie am reu~it sa repunem in va­loare ceeace inain~ii no~­tri au creat cu nu putine sacrificii.

Stirn eli noi suntem doar o veriga in lantul care leaga trecutul de viitor ~i suntem co~tienti de rlis­punderea ce ne revine in aceasta calitate. Fara a putea face previziuni pri­vind evolutia comunitatii noastre, ne straduim sa lasam generapilor urma­toare o Sinagoga vie!

Aspect din sa/a de fitness

Centrul Comunitar gazduie~te ~i cercul de Talmud Tora precum ~i activitatile OTER, tinerii avand Ia dispo­zitie do•·~ computere cu posibilitati de conectare Ia Internet.

Conducerea Comunitatii cosiderli ca inca gradul de folosire al dotlirilor existente e departe de a fi satisfliciitor ~i ~teaptli noi sugestii din partea membrilor privind acti­vitatile care ar motiva o mai buna participare a acestora.

Din partes edltorllor: Fiind primul numar al unei serii de

publicafii care se vrea cat mai aproape de cititor, am evitat sa publicam o mare

diversitate de materiale, in ideia ca pentru numerele. viitoare sa colectam observafiile §i

propunerile pe car~ speram ca le vefi formula. La fel, ~qteptim de Ia cititori, evrei

§i netwrei, materitde serise, fotografii, documente care se consid-era ca sunt in

spiritul publicafiei noastre §i pot prezenta interes pentru al(ii. Deoarece nici colectivul de redacfie nu este definitivat, am evitat sa

publicdm numele celor care au contribuit Ia realizarea acestui numdr ( exceptand

artico/ele semnate de autori).

noastra, foarte multi neevrei participli Ia acestea.De multe ori, numiirul acestora, datorita diminulirii numarului membrilor deplasabili ai comunitatii, a dep~it cu mult numiirul evreilor prezenti.

Un frumos exemplu de simtire ecu­menica il reprezintli participarea, Ia pro­gramele oferite cu ocazia unor slirbatori ale noastre, a unor formatii corale, dintre care cea a Liceului de Artli Sabin Drligoi, condusii de D.na Director, Profesor Silvia Damian, infrumuseteazii an de an sarblito-rile noastre. '

Priviud spiritul ecumenic dominant in Arad, trebuie arnintita ca edificatoare par­ticiparea reprezentantilor tuturor confe­siunilor religioase din ora~ Ia Ziua Inter­nationala de Rugiiciune, oficiatli Ia

Trei forma{ii cora/e reunite Ia o serbare de Uanuka Ia Sinagoga Ortodoxii

Reprezentanfii confesiunilor religioase au citit, fiecare, pe rand, dupii ritua/ul

propriu, ciite un pasaj din Biblie

Biserica Cre~tinli Ortodoxa din cartierul Bujac.

Deosebit de emotionanta pentru noi a fost evolutia, la acest eveniment, a corului Bisericii Catolice, care a interpretat, cu textul in patru limbi (ivrit, romana, maghiara ~i germanli) cantecul "Shalom Alehem". ·

Cum in repetate ocazii am aflrmat, din punct de vedere a! bunelor relatii interet­nice, Aradul se poate constitui intr-un model a! unui ora~ european. De fapt, aceasta stare este cea care asigurli ~i pro­gresul cat mai rapid al unei colectivitliti, ea este starea de normalitate.

Scurti istorie \. - .... .. ~. . ... ··~ .. ~· ..

I ~ J ... 1' I \ f ';',.. ~ t ' ' 1"' >I ~

' j ' publicatl pe Internet de Udi Ohana. Nu este o istorie ex­haustivl a Orientulul Mijlo-"

' , , It t: •, } f ~ 1,1 1 ;.~ ' •, ~ f 1 .:

~ .. .. •. . ..

Stapanirea evreilor asupra Tarii Israelului incepe odatli cu cucerirea acesteia de clitre Joshua, in anul 1250 l.e.a. (inaintea erei actuale).

incepand cu anul 587 i.e.a. ~i paoli Ia anul 313 e.a.(era actilalli} a urmat un ~ir lung de cotropiri ale teritoriului de ciitre supraputerile imperiale de atunci (Babilon, Persia, Grecia, Roma). Populatia evreiasca rezidentli a fost virtual distrusli de Romani, care au redenumit Judeea­,Palestina", cu scopul de a ~terge toate semnele identificlirii evreilor cu Tara Israel. Cuvantul "Palestina" se crede ca a derivat din "Filistini", un popor marin antic de origine greacli care a colonizat coasta sudica a Canaanului in secolul 12 i.e.a.

Arabii au cucerit Palestina cu mai mult de doua milenii dupa ce evreii au inceput sli trliiascli pe aces­te teritorii. Stlipanirea Arabli a durat intre 636 e.a.- I 099 e. a. Din 1917 paoli in 1948 aici a fost dominion Britanic. In aceasta intregli perioadli (de Ia 587 i.e.a. ~i pana in zilele noastre) aici nu a existat niciodatli o culturli sau o limbli Palestinianli, cum nu a existat nici o tara numita Palestina guvemata de Palestinieni. Pentru milenii, regiunea cunoscuta ca Palestina a fost o zona neglijatli, de~ert ~i focar de malarie, cu un minuscul tcren cultivat ~i putini Jocuitori. Dupa invazia araba din secolul 7, Araba a devenit treptat o limba vorbita de cei mai multi Jocuitori ai zonei, de~i acest teritoriu nu a fost niciodata o tara exclusiv araba. Niciodata pe acest teritoriu nu a existat un stat independent arab sau "palestinian".

in anul 194 7, Adunarea Generala ONU a delimitat pe terito­riul Palestinei ni~te suprafete pentru doua state: unul Arab ~i unul Evreu. Peste 80% din suprafata oferita sta­tului evreu a fost de~ert, in timp ce Arabilor Je-au fost oferite largi suprafete de plimant fertil in West Bank ~i in nordul Galileei.

Daca statele arabe ar fi accep­tat acest plan de implirtire, un stat independent Arab-Palestinian ~i­ar slirblitorl acum cea de a 55-a aniversare. .

Ce s-a intimplat? Acceptarea planului de impaqire

ONU de catre statele arabe ar fi insemnat recuno~terea dreptului de existenta ca stat suveran allsraelului. Acest fapt nu a fost acceptat de clitre statele arabe. Decizia arabli a fost de a invada ~i a distruge statui Israel nascut in anul 1948, iar rlizboiul care a urmat a creat pro­blema refugiafilor.

Responsabilitatea pentru rezol­varea acestei probleme ar fi trebuit sa ramana pe umerii eel or care au creat­o. Dupli razboiul din 1948, statele arabe ar fi putut reabilita pe refugiati arabi, integrandu-i 1n diversele state arabe parasite cu aceasta ocazie de evreii persecutati (evrei au plecat 260 mii din maroc, 14 mii din Algeria, 56 mii din Tunisia, 35 mii din Libia, 89 mii din Egipt, 4,5 mii din Siria, 50 mii din Yemen ~i Aden, 129 mii din Iraq).

Ce s-a intimplat? 0 rana tratata se vindeca. Una

netratatli devine mai profunda ~i se intinde. Statele arabe au perpetual problema refugiatilor, cu scopul de a focaliza continuu ura asupra Israelului. Intre 1948 ~i 1967 arabii palestinieni rezidenti in West Bank ~i in fii~ia Gaza au fost guvemap de Iordania, . respectiv de Egipt. in aceasta perioadli arabii palestinieni niciodatli nu au cerut independenta

de Ia Iordania sau de Ia Egipt, dar nici din partea acestor state arabe nu a existat vre-o vointli de a le acorda independent3.

De ce? Statele arabe a~ format Liga

Arabli, unul din scopurile declarate ale acesteia fiind ~i glisirea unei solutii problemei palestiniene. De peste 20 ani, aceasta Liga nu a flicut nimic concret pentru a solutiona problema.

De ce? OEP-ul (Organizatia de

Eliberare a Palestinei) a fost format in 1964, cu trei ani inainte ca fii~ia Gaza sa fie ocupatli de Israel, in tim­pul razboiului de 6 zile (rlizboi care, ca ~i toate celelalte rlizboaie ale Israelului au fost pomite mi~ele~te de statele arabe, cu scopul declarat de a nimici statui Israel).

Panli aceste teritorii au fost sub stlipanire arabli, oare care a fost scopul acestei organizatii de ,eliberare"?

~ inceputurile procesului de pace

-26 martie 1979: Israelul ~i Egiptul semneazli tratatul de pace.

-26 aprilie 1982: Israelul incheie retragerea din Sinai

-30 octombrie 1991: Conferinta de pace de Ia Madrid privind Orientul Mijlociu, intre Israel, Siria, Liban, Iordania ~i Palestinieni. Negocierile dintre Israel ~i Palestinieni s-au bazat pe o formula in doua etape: un aranjament prr.vi­zoriu privind autoguvemarea, care urma sa fie urmat de negocieri privind statutul definitiv.

-13 septembrie 1993: tratatul de Ia Oslo, semnat de ~eful OEP, Yasser Arafat ~i Primul Ministru Israelian, Yitzhak Rabin. Israelul ar fi fost de acord cu retragerea trupelor sale din ~ia Gaza ~i din West Bank, mai putin din Hebron, agreind o autogu­vernare palestiniana in aceste teri· torii. in ,Scrisoarea de recunoa~tere reciproca" anexata acordului, OEP a fost recunoscut ca reprezentant legi­tim a! arabilor palestinieni, iar OEP a recunoscut dreptul Ia existentli a! statului Israel.

-25 iulie 1994: Israelul ~i Iord,11nia au semnat tratatul de pace.

In timp ce Israelul se pregatea de alegerile din 1996, o serie de atentate sinucig~e au fost efectuate de catre Hamas in Jerusalim ~i in alte ora~e israeliene. Sustinlitorii pacii din Israel s-au simtit total in~elati. Likudul a ajuns Ia putere ~i procesul de Ia Oslo ~i-a glisit sfiir~itul. Conducerea palestinianli, in particu­lar Yasser Arafat, poarta in bunli parte raspunderea pentru intreru­perea procesului de Ia Oslo, vioHind conditiile tratatului: importiind arme, avand forte de securitate mult mai mari decat cele convenite ~i nea~ezand bazele unui regim demo­cratic.

-23 octombrie 1998: intre Israel ~i OEP se semneaza Memorandumul de Ia Wye River.

-4 septembrie 1999: se sem­neazli intre Israel ~i OEP memoran­dumul de Ia Sharm-el-Sheik, rci­terandu-se obligatia celor doua parti de a implementa pe deplin cele con­venite in septembrie 1993. De acum Arabii Palestinieni se atla sub auto­guvemare in ora~ele Bethlehem, Jenin, Nablus, Qualqilya, Ramallah, Tulkarm, o parte din Hebron ~i din 450 de sate.

-11-26 iulie 2000: Confcrinta de Ia Camp David. Aici, Israelul a fllcut Arabilor Palestinieni cea mai bunli ofertli racutli vreodatli.

Arafat a dat inapoi.

Ceea ce se intampla in Israel de Ia izbucnirea noii Intifade, se ~tie.

Totu~i. se considerli eli pacea este realizabilli daca Arabii Palestinieni i~i insu~esc doua notiuni fundamentale:

1. , Totul sau nimic" con­travine conceptului negocierii

2. Statui Israel nu are ,ter­men de expirare"

Continuare din pagina 1 Ilustrativ pentru unicitatea situatiei din Israel ~i a

modului cum sistemul democratic functioneaza este urmatorul materialul primit de Ia Ambasada Israelului, intitulat , Israel-o democratic sub asediu":

Campania efectorafa atingea cui mile safe. Diferitele partide #-au ales candidalii, agenfiile de publici/ate au fnte(it acJiunife strategice propuse de conduciitorii cam­paniei. Bruse, totuf s-a april. Este ora 7.30 a.m. ~i fn /erusa/im un atentator sinucig~ s-a detonat in interi­oruf unui autobuz. Este in toiul ore/or de varf de diminea(a, o vreme cand mu/Ji copii iau autobuzul spre ~coalii. Mass Media raporteazii 11 mor{i ~i multi riini(i. Sistemul de te/efonie cefularii este aproape depii~it de mamele care fncearcii sa-~i contacteze copiii ~i .de copi­ii care sunii acasii pentru a spune eli sunt bine. Din plicate, nu fiecare reu~e~te sa vorbeascii.

intre nevoia de pastrare a securitii(ii ~i nevoia protejarii drepturifor civile. Aceastii problema nu este doar a /sraelufui: ea a fo_st pusii deseori $i mai ales dupa I I septemvrie 2001. Intreaga fume democraticii trebuie sa se fntrebe in ce miisurii dorin{a de respectare a drep­turilor civile poate injluen1a negativ miisurile de prote­jare a petii{enilor inocenJi cat ~i a securitatafii propriei tiiri. In Israel, pe fundalul conflictului lsraeliano­Palestinian, aceastii problema are o semnifica!ie lot mai mare.

Abia cateva ore mai tarziu pare eli 1sraelu/ a revenit fa normal. Campania electora/ii $i-a reca$1igat vigoarea. Pufine {ari ar putea, confruntandu-se ani de­a-randul cu un asemenea terorism brutal, sa riimanii o veritabifii democratie $i mai ales intr-a regiune unde majo_,ritatea vecinifor sun/ sub regim dictatorial.

lata doar un exemplu din sutele de dileme cu care democratia /sraefianii trebuie sii se confrunte: servicii/e de securitate au aflat eli un atentator sinucig~ este pe cafe sa arunce in aer un autobuz plin cu civili inocen{i. Armata a ridicat blocaje rutiere fn efortul de a intercep­ta bomba umana. Au fast unii care au privit verificarea atentii a automobili~tilor cape o violare a dreptului lor fa Iibera depfasare. Este dreptul Ia via{ii a pasagerilor autobuzului inferior dreptului de a ciiliitori liber a! eel or care au fast intarziati de blocajul rutier?

Curtea suprema a Israelului a dat acestei dileme un riispuns c/ar: "Drepturile omului nu pot obtine o pro­tecfie deplinii, 'ca #cum aici nu ar fi teroris,;,, iar secu­ritatea statului nu poate primi protecfie deplinii ca $i cum aici nu ar fi drepturi ale omului. Este nevoie de un echilibru delicat ~i sensibil. Acesta' este preful democratiei. Este scump, dar meritii. Aceasta fntqre$1e statui ~i asigurii un sens niizuintelor sale." (1nalta Curle de Justi!ie, 3 septembrie 2002).

Intr-adevar, criticii lsrae/u/ui lind sa uite eli e/ este o insula de democra{ie, cu diverse partide politice, o presa Iibera ~i justi(ie independentii, inc/uzand Curtea Suprema care uneori desfiinteaza chiar $i deciziile Cabinetufui. Este o societate a dezbateri/or pub/ice vii, dezbateri care ating cele mai importante probleme ale securitalii nationale ~i fnsu$i viitorul existenlei statufui. Aceastii situaJie a lsraelului de democralie sub asediu, pune in fa{a sa o serie de dileme privind raportul optim

Aceasta este rea/itatea complexii a democrafiei • vestice in epoca terorismului: democra{ia sub asediu.

' ,• "' <(""

1\ -• ... ,. ~, , =~;,.· • 1' ' • 1• ~·... ~ # -I ! I

gm n d a co uJ publica de Oriana Fallaci in ziarul ,Corri­ere della Sera"(decembrie 2002),

titluJ ' -~ . ' ..... _~ · ;)--.:~~_:. ., ., ' ..:.. .. ".', ,';- \• •?" 'I '._1 ,. ~ ... -.. • • • ' J#"

Gasesc ru~inos eli in Italia poate avea loc o procesiune de indivizi imbrlicati ca atentatori sinuciga~i care vizeaza Israelul ~i care poarta fotografii ale liderilor Israelieni "ornate" cu zvastica, ~i care incita oamenii Ia urli impotriva evreilor. ~i care, cu scopul de a vedea pe evrei din nou in lagare de exterminare, in carnere de gazare, in cuptoarele din Dachau ~i Mauthausen ~i Buchenwald ~i Bergen-Belsen, etc., ~i-ar vinde unui harem chiar ~i pro­pria mama.

Glisesc ru~inos eli Biserica Catolica poate permite unui episcop, glizduit in Vatican, care a fost glisit in Jerusalim cu un arsenal de arme ~i explosive ascunse in compartimen­tul secret a! sfiintului sliu Mercedes, sa participe Ia aceastli procesiune ~i sli se a~eze in fata microfonului multumind in numele Domnului atentatorilor sinuciga~i care au masacrat evrei in pizzerii ~i in super­magazine. Sli-i numeascli pe ace~tia ,martiri care merg Ia moarte ca Ia o petrecere"

Glisesc ru~inos ca in Franta, Franta lui Libertate-Egalitate­Fratemitate, se ard sinagogi, se terorizeaza evrei, se profaneaza ci· mitirele acestora.

Glisesc ru~inos eli in aproape toate universitatile din Europa stu­dentii Palestinieni sunt llisati sli sponsorizeze ~i sli alimenteze anti­sernitismul.

Glisesc ru~inos eli unele tele­viziuni contribuie Ia resurectia anti­semitismului deplangiind numai moqii Palestinieni, treciind totodata sub tacere mortii Israelieni. Glisesc ru~inos eli in dezbaterile lor glizdui­esc cu multa deferentli indivizi in turban sau kaffia, care ieri au ina! tat imnuri catre uciga~ii din New York, iar astazi fac acela~i lucru pentru uciga~ii din Jerusalim, Haifa, Natanya, Tel Aviv.

Glisesc ru~inos eli presa face acela~i lucru, este indignata pentru faptul eli tancurile Israeliene incer­cuiesc Biserica Nativitlitii in Bethlehem, dar nu este indignata eli in interiorul aceleia~i biserici douli sute de terori~ti Palestinieni (printre care ~i diferiti conducatori ai Hamas ~i Briglizilor AI-Aqsa), inarmati cu arme automate, munitii ~i explozivi sunt "musafiri" nedoriti de catre calugari ( calugari care sunt aprovizionati cu apa mineralli ~i bor­cane cu miere chiar de catre soldapi de pe acele tancuri).

AHituri de Israel, alaturi de evrei..~

Glisesc ru~inos eli, publicand numlirul Israelienilor uci~i de Ia inceputul celei de a doua Intifade (peste 400) un ziar cunoscut a glisit de cuviinta sa sublinieze faptul eli mai multi Israelieni au murit in accid:.:nte rutiere ( 600 intr-un an).

Glisesc ru~inos eli Observatore Rom~mo, ziarul Papei-un Papa care nu de mult a introdus in Zidul Plangerii o scrisoare de scuze fatli de evrei-acuzli de exterminare oameni care au fost exterminati cu mi­lioanele de clitre cre~tini . De Europeni. Glisesc ru~inos eli acest ziar neagli supravietuitorilor acestui popor (supravietuitori care inca mai au tatuat pe brat numarul din !agar) dreptul de a reactiona, de a se autoapara, de a nu fi din nou exter­minati.

Glisesc ru~inos eli in numele lui Iisus Christos (un evreu flirli de care ei toti ar Ti ~omeri), unii preoti flirteaza cu asasinii celor din Jerusalim care nu pot merge sa manance un pizza sau sa cumpere ceva alimente fiira teama de a fi aruncati in aer.

Giisesc ru~inos eli ei se afla de partea celor care au inaugurat tero­rismul, ucigandu-ne in avioane, in aeroporturi, Ia Olimpiade, ~i care astlizi se !;iistreaza ucigand jumali~ti vestici. lmpu~candu-i, rapindu-i, tliindu-le gatul, decapitandu-i

Glisesc ru~inos eli, mai ales din vina Stangii (rna giindesc Ia Stanga care ~i-:l inaugurat congresele aplaudand-ul pe reprezentantul OEP-ului, conduclitor in Italia al Palestinienilor care doresc dis­trugerea Israelului), evreii din ora~ele Italiene sunt din nou ingrijo­rati. ~i in ora~ele Franceze ~i Olandeze ~i Daneze ~i Germane e acela~ lucru. Gasesc ru~inos eli evreii trebUie sa fie ingrijorati Ia tre­cerea golanilor imbrlicati in atenta­tori sinuciga~i, Ia fel cum au fost ingrijorati pe vremea Krisstallnacht­ului, noaptea in care Hitler a dat frau liber vanlitorii de evrei.

Glisesc ru~inos ca din obed1enta fata de stupida, dezonoranta, dar extrem de profitabila modli a ,corec­titudinii politice", obi~nuipi oportu­ni~ti-sau mai corect spus obi~nuitii paraziti-exploateaza Pacea lumii. Ca in numele Plicii Mondiale, mai nou asortat cu cuvinte ca Dragoste ~i Umanism, ace~tia absolvli o singura parte de ura ~i bestialitatea ce o car­acterizeaza. Ca in numele pacifis­mului (cite~te conformism) incita oameni care ~unt confuzi, ori nevi­novati ori intimidati. ii in~eala, ii corup, ii due inapoi cu o jumlitate de secol Ia vremurile stelei galbene de pe maneca.

Glisesc ru~inos eli multi Italieni ~i multi Europeni au ales ca etalon standard pe gentlemanul ( a~a e politicos a se spune) Arafat. Acest nimeni, care multumita banilor familiei regale Saudite il joaca pe

perpetuul Mussolini ~i care in mega­lomania sa crede eli va intra in isto­rie ca ~i George Washington al Palestinei. Aceasta epava agramata, care atunci ciind l-am iterv1evat nu a fost capabil sli formuleze o propo­zitie completii pentru a face conver­satia fluida. Astfel ca, pentru a pune totul laolaltii, pentru a scrie ~i a pub­lica articolul a trebuit sa depun un uria~ efort ~i am concluzionat eli in comparatie cu el chiar ~i Ghaddafi pare un Leonardo da Vinci. Acest fals luptator, care totdeauna umbla in uniforma ca ~i Pinochet, niciodatli imbracat civil ~i care in ciuda acestui fapt nu a participat Ia nici o batalie. Rlizboiul este ceva in care trimite. cum intotdeauna a tnmis, pe altn sa­l faca pentru el. Acest incompetent pompos care joaca rolul de ~ef de stat, a cauzat caderea negocierilor de Ia Camp David, mediate de Clinton. Nu-Nu-Eu-Vreau-Jerusalimul-Tot­Pentru-Mine. Acest etern mincinos care a avut un moment de sinceritate numai cand (in particular) a negat dreptul Ia existenta al Israelului , ~~ care, a~a cum am scris in cartea mea, se contrazice pe sine Ia tiecare cinci minute. El totdeauna joacii Ia doua capete ~i minte chiar ciind il lntreb1 cgt e ceasul, a~a eli nu puteti avea incredere in el niciodata: Niciodata! Cu el, totdeauna vei fi sistematic in~elat. Acest etem terorist, care ~tie doar cum sa fii un terorist (pastran­du-te inacela~i timp in sigurantli) ~i care In anii 70, ciind l-am inter­vicvat, tocmai antrena terori~tii din gruparea Baader-Meinhof. Cu cl, copii de zece ani. Bieti copii (acum ii antreneaza sa devina atentatori sinuciga~i. 0 suta de baby-sinuciga~i sunt in lucru: o suta!). Acest individ care i~i tine sotia Ia Paris, servita ~i respectatli ca o .regina, tine oamcnu sai in mizerie. Ii scoate din mizerie numai pentru a-i tril)1ite Ia moarte, pentru a ucide ~i a muri, prccum fata de 18 ani trimisa sa lmparta~easca soarta victimelor sale. Si acum, multi Europeni il iubesc!

Glisesc ru~inos ~~ viid in toate aces tea cre~terca unui nou fasc1sm, a unui nou nazism Un fascism, un nazism cu atilt mai mult revoltator cu cat acesta este dlri)at ~ ~ alnnentat de cei care pozeaza ca bmeflicaton. progresi~ti, comum~t1, pacifi~tJ, Catolic1, Cre$tim, ~i care vad un rautaciitor in fiecare care e de acord cu strigatul meu de adevar. li vlid, da, ~i le spun urmatoarele: nu am

_ fost niciodata blclndli cu figura Shakespeareana a lui Sharon. Deseori am fost in dezacord cu un11 Israelieni ~i in trecut am aparat pe Palestinieni. Poate ma1 mult deciit au meritat-o. Dar cu tin cu Israelul, cu tin cu evreii. Eu aplir dreptul lor Ia existenta, Ia autoapararc, la a nu se lasa exterminati a doua oara. Si. dez­gustata de anusemitismul multor italieni, a multor Europeni, m1-e ru~ine de ru~ inea lor, ace~t1a dezonorand tara mea ~i Europa. In acest caz, aceasta nn e o Comunitate de State, ci o lume a lui Pilat dm Pont. Si chiar daca tcti locuitorii acestei planete vor gandi altfd, eu voi continua sa gandesc a~a. ·