Embed Size (px)
Citation preview
Nicolae VASILE
SISTEMISMUL
- Bazele qtiin{ifice -
Editara Bogdania
Focqanio 2018
Nicolae VASILE SISTEMISMUL. Bazele qtiinlifice
Evolulia raportului dintre religie, filozofie qi qtiinfl
Religia, cu rol de refugiu al omului in fala intAmpldrilor pe care
nu qi le putea explica, a fost, in acelaqi timp, prima modalitate
de echilibrare mental5 a acestuia. Credinja in for{e
supranaturale, intruchipatd in una(monoteism) sau mai
multe(politeism) persoane, cu chipul qi asemdnarea omului,capabile sd explice qi sd rezolve tot ce omul nu putea, a stat la
baza primelor forme de religie din istoria omenirii. in diverse
locuri din lume, religia era mai slabi sau mai puternicd funcfiede evenimentele socio-istorice trdite de aceste comunitdti la
momentele respective.
$tiinya, putem considera cd a apdrut cdnd primul om a incercat
trecerea explica{iilor intdmpl5rilor universului de la cele
religioase la cele naturale. Acesta a fost Tales din Milet ( n.
640 i.Hr.-550 i.Hr., fost matematician grec, care a contribuit la
Nicolae VASILE SISTEMISMUL. Bazele qtiinJifice
dezvoltarea astronomiei). Tales din Milet este considerat
pdrintele qtiinfelor.
Iiilozo.fia, ca no{iune, cu sensul etimologic de ,,dragoste de
irr{elepciune" a apdrut pentru prima data menfionati de
Pitagora(n. 580 i.Hr.- d. 495 i.Hr., fost filosof qi matematician
grec), sub forma de fitozof, cu sensul etimologic de ,,iubitor de
in{elepciune". Pitagora este considerat pdrintele filozofiei.I{aportul religiei cu Etiinla Ei filozofia nu a fost niciodatd
lraqrric. Religia fiind, incd de la inceputurile sale,
institufionalizatd, prin bisericd, sub diferitele ei forme, a putut
irrrpicdica manifestarea liberi a celorlalte doud, care s-au
organizat institulional mult mar tdrziu. O primd epocd in care
q;tiinfa qi filozofia au reuqit sd se organizeze a fost cea din
tirrrpul Academiei lui Platon Aceasta a fost infiinlatd de
Platon(n. 421 i.Hr.- d. 341 i.Hr.), inc[ din perioada luiSocrate(n. cca. 4J0 i.Hr.- d. 399 i.Hr.), mentorul sdu, qi a
continuat qi in timpul lui Aristotel(n. 384 i.Hr.- d. 322 i.Hr.),discipolul lui Platon. Socrate aproffiat de o relativd sldbiciune
a bisericii qi a pus bazele multor ramuri ale filozofiei, fiind un
creator de epoc6, astfel cd ulterior s-au consacrat termenii
presocratic respectiv postsocratic, pentru fixarea in timp a
diferitelor evenimente din evolufia filozofiei. Dorinla marelui
filozof, declaratd,, era ca qi politicienii, sau in special aceqtia, sd
beneficieze de binefacerile gdndirii filozofice, consider6nd cd
aceasta le va fi folositor in atingerea menirii lor, aceea de aaduce fericirea poporului. Apropierea de mediul politic i-a fost
10 tt
Nicolae VASILE SISTEMISMUL. Bazele qtiiniifice Nicolae VASILE S ISTEMISMUL. B azele stiintifi ce
observate din cele mat vechi timpuri(fulgere, respectiv
rnanifestdrile de atraclie magneticd ale unor minereuri care
confineau oxizi de fier, menlionate pentru prima datd in
provincia Magnesya din Grecia, de unde qi numele), incercdrile
dc a gdsi explica{ii qtiinfifice pentru acestea au aplrut mult mai
tArziu. $i electromagnetismul, ca qi anterior mecanica, a pornit
tlc la percep{ia unor fenomene naturale care au contribuit
rrltcrior, prin induclie, la constituirea unor teorii cu un grad
inrpoftant de generalitate. Totuqi, ulterior, prin intuilii geniale
llc unor filozofi sau ale unor oameni de qtiinfd, confitmate de
cxpcrimente c6ldbre, s-a ajuns la definirea noliunii de cdmp,
culc este altceva decAt materia, qi care a contribuit decisiv la
cxplicarea fenomenelor gravitaliei, luminii, comunica{iilor etc.
l)rinrul cxpcriment din domeniul electncrtdtir, care a condus qi
la aparifia int6iului produs electric brevetat din istorie, a fost
paratrdsnetul, in anul 1153, in SUA. Autorul acestuia,
llenjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston - d. ll aprilie
1790), una dintre cele mai cunoscute personalitdli din istoria
Statelor Unite, diplomat, om de qtiin!6, inventator, fiozof,profesor gi om politic, a profitat de nonconformismul religios
din acea perioadd din SUA, inainte de independentd, pentru a
studia un fenomen care in Europa era un subiect tabu, din cauza
bisericii, care considera cd fulgerul, tr[snetul sunt fenomene a
cdror explicafie line de domeniul divinitalii. Acest succes a
descdtuqat o serie de eforturi care au condus si la alte rezultate
notabile intr-o perioadd relativ scurtd.
fatalf, reprezentanfii acestuia l-au condamnat pe Socrate la
moarte pentru blasfemie qi influenlarea negativd, a societdfii.
Biserica nu era strdin[ de aceastd turnurd a situaJiei. Socrate,
foarte convins de corectitudinea ideilor sale, a refizat oferta
autoritdlilor de a-l ierta in schimbul dezicerii de filozofia sa.
Reprezentan{ii qtiin{ei acumulau in acest timp cunoqtin}e
importante, pe baza cdrora explicau apailia qi evoluJia
universului prin concepte mecaniciste care, amestecate inanumite aspecte qi cu intervenfia lui Dumnezeu, ajunseserd s[fie insuqite qi de biserici, in toate PdmAntul fiind considerat
centrul universului.
O urmdtoare perioadd, cu sacrificii umane din domeniile qtiinf[respectiv filozofie, a fost cea a Inchizifiei. Mul1i filozof,r qi
oameni de qtiin{[ au pldtit cu libertatea, sau chiar cu viala,pentru convingerile lor. Principala idee pentru care gtiinfa qi
filozofra au intrat in conflict cu biserica l-a constituit cea a
geocentrismului. Cel jertfit a fost Giordano Bruno (n. 1548,
Nola/Campania - d. 1600, Roma), teolog qi filosof umanist
italian din epoca Renaqterii. Condamnat qi ars pe rug de
Inchizilie pentru conceplia sa diferitS de cea a bisericii.
Dacd p6nd in secolul al XVIII-lea abordarea comund a
filozofiei qi ;tiinlei era cea mecanicistd, dupd aceea, prin
apari\ia electromagnetismului s-a deschis o noud cale de
cooperare intre qtiin{[ qi filozofie, mai ales in domeniul
inlelegerii mai aprofundate a cunoaqterii rafionale. Deqi
fenomene din domeniul electricit6{ii qi magnetismului au fost
13
Nicolae VASILE SISTEMISMUL. Bazele stiintifice Nicolae VASILE
Metodele teoretice utilizate in electromagnetism se constituie
intr-o dovadd importantd a posibilitdlii de existenld aapriorismului in cunoagterea rafionald. Cdmpul electric, cdmpul
magnetic qi toate celelalte mdrimi electromagnetice, precum
curen{i, tensiuni, fluxuri etc., nu pot fi percepute cu nicio formd
a simfurilor omului. Acestea pot fi sesizate doar prin efectele
perceptibile pe care le produc, precum lumin5, cdldurS, forfe,
cupluri etc. Toate acestea vin in susfinerea unei viziunitranscendentale a filozofiei, dar, in acelagi timp, in triunghiulreligie-qtiinf[-filozofie, reduce qi mai mult latura af'
religiei.Poate sd dispard de tot vreuna din aceste laturi? $tiinja nu va
dispdrea niciodatd, fiind un instrument de cunoaqtere in
continud creEtere. Filozofia, utllizdnd qi interpretdnd corect
cuceririle qtiinfei, va avea peffnanent obiect de activitate.
Religia are in continuare ceva imbatabil, in competilia cu
celelalte laturi ale cunoaqterii. Creafiile lui Dumnezeu, fiinfe,
plante, se nasc, dintr-o form[ sau alta de sdmAn
Nicolae VASILE S ISTEMISMUL. Bazele stiintifi ce
de calcul, unde, prin contribuJiile ulterioare ale mai multor allisavanfi s-a ajuns la aparilia calculatorului electronic.
Sub denumirea, folositd de mulJi in domeniul tehnic, de sistem
cu reglaj automat, aceast[ teorie a cunoscut o ampld dezvoltarein reglarea diverselor mdrimi frzice, precum: temperatur[,presiune, turafie, vitezd., pozigie, curenfi, tensiuni etc. Structura
unui asemenea sistem de reglaj conline o bucld, cate ate laintrare valoarea lintd a mdrimii respective, la ieqire valoareareald a acesteia, in latura superioard direct[ regulatorul (un
dispozitiv decisional de comand6) qi elemente de execulie,
pentru modificarea mbrimii reglate, alimentate de la o sursd de
energie, iar in latura inferioard un traductor care compardpermanent valoarea reald a mdrimii reglate cu valoarea tintd.Fenomenul de reglare are loc in aceastd bucl6 inchis[ pe traseul
regulator- elemente de execufie- traductor p6nd cAnd valoarearealS ajunge la valoarealintd. Astfel, orice !int[ poate fi atinsd,
dac[ pentru mdrimea respectivb existl cel pulin un traductor, un
instrument de modificare a valorii acesteia qi suficient[ energie.
De fapt, Norbert Wiener o denumise anterior teoria atingerii
lintelor, prima aplicafie a sa, pentru care fusese finanlat, fiindcea a imbundtdlirii prin mijloace qtiinlifice a atingerii lintelorde pe avioanele americane.
Notorietatea qi credibilitatea metodei, provenite din rezultatelepractice foarte bune oblinute in domeniile tehnice menJionate
mai sus, au condus la inerdisciphnarizarea metodei. Primuldomeniu netehnic unde s-a aplicat teoria sistemelor a fost cel
economic, unde prin aceasta s-arcalizat modelarea strategiilor,
16
Nicolae VASILE SISTEMISMUL.BazeIe qtiinlifice
cu rezultate deosebite in managementul strategic, anabzacrizelor etc. Similitudinea in abordarea interdisciplinard.economic- tehnic constd in relalionarea: misiune - lintd, metode
- regulator, instrumente - elemente de execufie, resurse -energie qi monitorizare - traductor.a
Rezultatele oblinute qi perspectiva dezvoltdrilor ulterioare a
ldcut ca noul tip de abordare, cea sistemicd, sb fie foartepromildtoare pentru domeniul economic.(figura 1)
Hemrnt deexrmfeInstfutilehle
lnsrrirslie
Sisteme tehnice Si*tenie scnnpnricc Slsteme emotianale
o Maria NICULESCU, Nicolae VASILE: Epistemologie. Perspectivo interdisciplinord.
Editura Bibliotheca, T6rgovigte, 2011.
L7
Nicolae VASILE SISTEMISMUL. Bazele stiintifice
sistem cu tehnic, economic
Aceste rczultate ne conduc spre ideea unei dezvolt[ri a aplica{iilorteoriei sistemelor Ei spre domeniul umanist, in domeniul de unde, dealtfel, a pornit ideea inilial5 de reglaj in buclS inchis6, cartea lui$tefan Odobleja, "Psihologia consonantistd".
Abordarea sistemicd din domeniul umanist presupune l5rgireacriteriului de similitudine interdisciplinar6, prin extensiacazului precedent, in noua situalie fiind o tripld echivalare:umanist - economic - tehnic. La nivelul componentelor desistem tripla relafionare devine: dorinld - misiune - [irrtA, cdi -metode - regulator, mijloace - instrumente - elemente deexeculie, har - resurse - energie qi perceplie - monitorizare -traductor.
Prin prisma analizei sistemice a unui sistem umanist, instructura: dorinld - har - cdi - mijloace - perceplie, putemspune cd orice dorin{d poate fi atinsd dacd existd har suficient,cbile qi mijloacele de ajustare a realitdJii pentru a ajunge lanivelul dorinfei pe baza percepliei permanente a stdrii realecomparativ cu dorinfa.)
Existd lucrdri de mare notorietate din domeniul psihologiei carepropun o abordare tehnicistd a problemelor domeniului. Astfel,psihologul C. G. Jung (Carl Gustav Jung, n. 26 iulie 1875,Keswil, Elvefia - d. 6 iunie 1961, Kiisnacht, Elve{ia, medic,
s Nicolae VASILE, Apticalii ale teoriei sistemelorin epistemologia creotiei Si iubirii.
Techno Market, Nr. 6(a7) / 2014, Bucure5ti, ISSN : 1843-2174
Nicolae VASILE SISTEMISMUL.Bazele Etiinlifice
psiholog qi psihiatru elvelian, fondatorul psihologiei analitice.)a introdus teoria " Sincronicitatea ca principiu al corelaliiloracauzale" unde vorbe$te "despre energetica sufletului" 6
.
Savantul elvefian a ezitat mult sd publice aceastd abordare
revolufionard. A publicat-o abia impreund cu un studiu al
celebrului frzician W. Pauli, laureat al Premiului Nobel pentru
fizicd,, "Interpretare a naturii ;i psihic", Rascher, Ztnrch, 1952.
Odatd acceptatd posibilitatea aborddrii acestei similitudini,putem folosi rezultatele din domeniul tehnic, validate de
realitate, astfel:
Rdspunsul in timp, definit ca modul cum se ajunge laindeplinirea dorinlei prestabilite, oblinut prin metode
matematice qi validat de realitate in sistemele tehnice qi
economice, este de doud feluri: rdspuns exponenlial qi rdspuns
ciclic, ambele fiind func{ie de timp. Lucririle "Omul ciclic"7,"(Jniversul ciclic" B respectiv "Romdnul ciclic" e cavtd sd
explice prin mijloace literar-filozofice sensul acestei ciclicitdfi.Dacd rdspunsul exponenfial este oarecum sugestiv, rispunsulciclic este introdus de modelul matematic, intre cele doud tipuride rdspuns, seleclia fiind decisd de valoarea concreta a unorunor parametri ai sistemului. (figura 2)
6 Carl GustavJUNG: Opere complete 8. Dinomica incon;tientului, Editura Trei,
Bucuresti, 20L3, pag. 13-83.7
Nicolae VASILE: Omul ciclic, Editura AGIR, Bucuregti, 201"3.8
Nicolae VASILE: IJniversul ciclic, Editura LAURENT, Bucuresti, 2015.e
Nicolae VASILE: Romdnul ciclic, Edilura AREFEANA, Bucuresti, 2015.
Figura 1. Schemaemotional
unul
1B 19
