PETER DEUNOY

SOAPTE,DIN ETERNITATE

Tradueere de Nicolae CONSTANTINESCU

Dinasty Books Proediturb gi Tipografie

CUPRINS

Repere biografice """""""""""""""'5

Aura omului........ """""""""""""""""'90Binele moral, rd,ul, riutatea"""""""" """"""'22

Creatorul, Dumnezeu, Atotputernicul""" """"""""""'30

CunoaEterea, inlelepciunea, gtiin!a""""' """"""""""""""47Cuv8ntul Sfdnt.'.......'.. """""""""""50Defectele, erorile, iluziile....... """"""""''""""'52Energia, prdna........... """""""""""""59Eu gi ceilal!i........ """"63(A) evolua, evolulia. """""""""""'79

Fiinla omeneascd, """"""""""""""'84G0,ndirea, ideile, a gflndi, a reflecta """"""""""""""""""96

(A) iubi, iubirea...... """"""""""""'105Karma, destinul.... """"""""""""""110Lumea invizibila """""""""""""'ll4

,t//lli: tas:;#ut1,4,

Moestr:trl Peter De,unov

Munc4 a acliona. l:t3Muzioa, a c0nta, c0ntulNasterea, incarnarea suflete1or................ .......136Natura, mineralele, plantelg animalele .....................199Noua inv[tfltur[.............................. ................................ 143

Omenirea, 1umea........ .........149Puritatea, virtu!i1e..............

S[n[tate4 vindecarea.................. 160Suferinlelg incerci,rile ....... ..............................167Universul, stelele, planetelg p[rn8ntul ........._.....,*.....121Yiala, moarte4 calea spirituali........... .......t74Yiitorul .........,.....................179

,*ffi,po'W4t,

l9l

GtFe a rostit acestetnturor fiinlelor

is mijlocul discipo-pentru ultimapentru binele

aili in iubire -si fr[!ie,ocongtiinld nou6,

toate fiin$ele, in acea

r adov&rat giuvaier, uncere trebuie s[-l reinsu-

Suntem rflspunzltoriH Xamantul gi intre toate

omenire s[ trdiasca

omului in totali-

se adreseaz5, fiea[reiiubirea, inlelePciunea

tuturor fiinlelor.o invitalie la deseoPerireaa unui maestru sPiritual

in zorii secolului

it la renagterea tra-Deunov pe unul dintre

epoca noastr[!

ft5* .:q.:

ADEYARUL

Spuneli intotdeauna adev5,rul, pentru c[ v[ va face s5,creali (in jurul capului vostru) o proteclie contra r[ului.

#

CEnd nu sunteli pregitili sd" acceptali un adevdr, nu v5,enervali c[ vi se spune, cdci sufletul vostru se rra tulburagi mai mult. De exemplu, deseori veli dori s[ fili delin[to-rii iubirii divine Ei sunteli in cflutarea ei. E bine, dar, daefln-a!i pus in aplicare iubirea omeneasc[, care cere eforturimici gi consum redus de energie, cum veli pune in aplicareiubirea divin6, care cere eforturi mari $i un consum enormde energie?

#

Cdnd adevd,rul aclioneazfl intr-o persoan[, chipul iidevine limpede, cici adevdrul este o sintezi, a tuturor raze-lor luminii.

#

indat[ ce va dob6ndi adevirul, omul va sc6pa de sufe-rinle.Iubirea aduce suferinle, dar adev[rul le face s[ dispara.

#

Adev[rul vorbegte cu astrele. inlelepciunea vorbegtecu planetele. Iubirea a cobor6t pe P[m&nt ca s6, vorbeasci,oamenilor qi celor mai mici fiinle. Obiectivul adevdruluieste indep[rtat gi sublim. Numai cel ce e r[bdator il va puteaatinge.

+1,/,/i/17,, t t 7/ii,,4,2,,

Maes*r"ul Peler D.^nov

*A ageza buzele pe icoane, a aprinde lumdnari, a t[mflia,

a aduee sacrificii, toate acestea inseamnd, indepflrtarea deadev[r. Nu asta e esenlial. Poli s[ sacrifici o sutE" de bivolitot nu te apropii de Dumnezeu.

#

Geniile gi sfinlii vin din lumea adevd,rului. Dac[ nusuntem pdtrungi de elanul interior spre adevi,r, nu putemdeveni genii. Acestea se afla in stare de elevalie spre sublim.

*Dup[ pflrerea mea, realul este ceea ce nu vedem. Pentru

voi, realul este ceva de care nimeni nu vE, va putea lipsi.Ceea ce nu putern demonstra in mod direct este, agadar, sin-gurul lucru care existi cu adev6,rat.

#

Fiinlele adevdrului lucreaza intr-o lumini interi-oari,, iar cei care nu suslin adevflrul lucreazi, in intuneric.Uneori, merg:flnd in intunerig vrem sd, avem rezultateleluminii interioare. Nu se poate. in felul acesta au aelionatunele fiinle avansate care qi-au schimbat gi gi-au trd,dat con-cepliile bune gi corecte gi au influenlat rasa umanA impin-gdnd-o pe o cale gregit[ in via![.

#

Adev[rul nu depinde de concluziile noastre, ci, dim-potrivl, concluziile noastre trebuie s[-qi aiba originea inadevIr.

#

Adev[rul este primul spirit, cel mai elevat, care a iegitdin Dumnezerr, dar nu poate sa existe f[r6 iubire. Iubirea

,a?/fff: P 't#"*Luo

lum0n[ri, a timflia,indepdrtarea de

o sut5, de bivoli,

rfov&rului. Dacd nurtrne adev[r, nu putem

elevalie spre sublim.

Erru vedem. Pentrunu v[ va putea liPsi.

dilect este, agadar, sin-

intr-o lumind interi-lnereazi in intuneric.

sd, avem rezultatele&lul acesta au actionat

gi gi-au tridat con-rasa umana impin-

noastre, ci, dim-sa$ aibd, originea in

eI mai elevat, care a iegiteriste f[r6 iubire. Iubirea

Adevdrul

este tocmai elementul orig:inar gi mediul natural gi eternpentru orice existen![. Pentru ca principiul sublim al ade-v[rului sd tr[iasc[ gi sa-i reinviem metodele, iubirea tre-buie s[ fie un mediu indispensabil.

#

Adev[rul nu e trist, e neinteligibil.#

Adev[rul nu va putea fi rostit; este intotdeauna tr[it.

1,,,71::1 13 .!3i?zlz,?

T

ASTROLOGIA

Ap[r8nd odatfl cu intdia ras5" pe P[m0nt, astrologia igiare originea in prima oivilizalie. Este fiziologia sufletu-lui omenesc. Fiecare fiin![ are un soare care ii determin[anii reugili ai vielii. Razele gi influenla soarelui pitrundin intreg:ul sistem solar. Cel ce e inlelept folosegte doar orele,zilele gi lunile favorabile, iar in celelalte (care i-ar puteaaduce nenorooiri) postegte gi se roag:[.

#

Cercul zodiacului are l2 sectoare egale care suntnumite,,case". Fiecare casfl este legat[ de o constelalie zodi-aealfl Ei folosegte ca rezervor in care curge cel pulin o parte

din energia stelelor din constelalia sa. Omul se afl[ subinfluenla casei in care s-a ndscut. La fiecare 95.000 de ani,cercul zodiaaului efectueazl o revolulie, deci un an solar la25.000 de ani teregtri. Dup[ semnele Soarelui, ne afl6m inultimul an al anului solar.

#

Yaz0nd calitatea fiinlelor, putem ghici planeta lor deorig:ine. Soarele este centrul tuturor celor care au luminagi virtutea faptelor bune. Este o opinie care ar trebui bineargumentatfl ca s[ devin[ idee gtiinlific[.

*Formele gi structurarea la fiinla omeneascfl sunt deter-

minate de influenla Soarelui. Luna ii influen\eaz6" ideile Eireligia, in timp ce substanla material[ a formelor provine

..*qffi; t+ ft_kz1tz,,

P[m0nt astrologia igiEste fiziologia sufletu-flnre care ii determind

soarelui pitrundfolosegte doar orele,

pdelalte (care i-ar Putea

eg:ale care suntde o constelalie zodi-

Gnrge cel pulin o parteia sa Omul se afl6 subtrr fieeare 95.000 de ani,

deci un an solar laSoarelui, ne aflim in

ghici planeta lor deeelor care au lumina

oryinie Gare ar trebui bine

omeneasc[ sunt deter-

ii influenleazd ideile giial[ a formelor provine

$,str^ologia

de la P[m0,nt. Soarele se ocup[ de inteligenla omului, Lunaeste rS,spunz[toare de inima lui, P[mflntul ii modeleaz[corpul fizic. Luna genereaz[ ideile f[r5, s[ le orienteze,Soarele este cel care le determin[ direcfia. P[mflntul pareun perceptor, deoarece line cont de tot ce i-a d[ruit omuluigi de tot ee ar trebui s[ oblin[ de la el.

#

Spaliul pe care il traverseaz[ Pam&ntul este plin deresturile unor lumi distruse gi de rimdgile formate de mili-oane de ani. Cerul este un ansamblu de fiinle vii gi de lumiin care se manifest[ divinul. Cei ce gi-au pierdut speranlatrebuie sd, ias5, in fiecare sear[ s5, priveasc[ stelele.

#

Avem informalii despre tot ce se petrece pe Luna. Seara,faceli in aga fel incflt ,,aparatul" vostru s[ fie pe acea lun-gime de und[, gi veli auzi veqtile,,la radio". Pe Luna, exist[in jur de 100-150 de mii de persoane, savanli. Dar tot acoloeste gi purgatoriul. Dac[ trebuie si, v[ purificali, acolo velifi trimigi. Cei virtuogi sunt purificali, dar tot acolo vor fiorientali. Dupa ce s-au purificat pe deplin, vor merge peMercur, pe Yenus, mai t0,rziu vor fi trimigi pe P[m0nt.

*L,una nu e un corp ceresc mort. Exist[ acolo grbdini sub

inveligul suprafelei. Locuitorii au corpuri de eter, fructelesunt gi ele tot din eter, asemenea portocalelor care se topescin gur[ fard s[ le mesteclm.

*Dac[ aveli o indispozilie, ar trebui s[ iubili Luna ca

s[ v[ vindeca]i repede. C&nd v[ imboln[vili dup[ Lunaplin[ pdn[ la ultimul pfltrar, aceasta inseamni c[ vE veti

.:;1/iiit: t s Vi/,"r,lr,

odata gi acliune curativ[. Cineva v[ face o viziti pe Lun[nou[, gi asta inseamn[ a[ v[ aduce fericire. Cdnd e Lun[plind,, invers. Nu veli avea noroc, vor ap[rea necazuri gicomplicalii. Luna absoarbe degeurile terestre. Absoarbe75% dintre crimele oamenilor, restul de 25% persisti peP[mCInt. Dupa crearea celei de-a doua Luni, nu va maiexista ariminalitate' oamenii vor fi lipsili de inclinaliaspre crim[.

#

Toli oamenii ar trebui s[ fie interesali de Lun[, deoa-reee are influenll asupra nervilor gi inteligenlei. Dac[g:dndurile, respiralia gi digestia oamenilor nu sunt bune,aceste funclii nu sunt bune nici in societate. Pentru ca vialain familii, in comunitate gi in sdnul tuturor popoarelor s6fie mai buna, trebuie mai int0i ca fiecare individ si devin[perfect, corpul fizic trebuie sa fie sd,n[tos, g&ndurile trebuies[ fie corecte gi nobile, emoliile gi aeliunile trebuie s[ fiedemne gi altruiste.

*

Influenla Lunii asupra evenimentelor din naturd,depinde de faza in care se afl6, influenlele sunt diametralopuse in faza care precede Luna nou[ gi in cea care preced[Luna plin[. Dac[ plantali fasole, porumb, pepene verde saualte plante, e mai bine s-o faceli infaza de dinainte de Lunaplina.

#

Semnele astrologice existfl at0t in afara omului, cflt giin propriul lui corp, in creierul lui. Astfel, fiecare dintre noi

*W{#. rc W,pza

I"flBii av0nd tot-ovizitii pe Lun[

C0nd e Lun[ryirrea necazuri gi

k€sbe. Absoarbe*'I5lx persist[ pe

I^flnl nu va maifutF de inclinalia

de Luna, deoa-

d inteligenlei. Dac6,uu sunt bune,

Pentrucavialaffior lnpoarelor sE,

indiYid s[ devin[urile trebuie

lFmite trebuie s[ fie

din natur[sunt diametral

ineea care precedipepene verde sau

de dinainte de Luna

fo dara omului, cflt qi

"tsil*il, fiecare dintre noi

,,$

l

t

flsir^ologia

are in encefal un soare, in jurul ciruia se rotesc toate plane-tele. Tot ce vedem pe cer se g:[segte in capul nostru.

Forlele Soarelui structureaz[ Ei guverneazi inima giplam0nii.

Forlele lui Saturn structureazi gi g:uverneaz[ ficatulgi oasele.

Forlele lui Jupiter structureaz[ gi guverneazb"vezicabiliar[ gi org:anele genitale.

Forlele lui Yenus structureaz5, gi guverneazE rinichii.Forlele lui Mercur gi ale Lunii structureazi qi guver-

neazh sistemul nervos central.Splina este conduc5,toare de energ:ie solari,, fiind,

agadar, sub influenla Soarelui.Jupiter guverneaz[ timusul, Mercur, tiroida, Saturn Ei

IJranus, hipofiza, Neptun, g:landa pineali (epifiza).

#

Cifrele gi notele gamei sufer[ gi ele influenla planete-lor, do (Soare) - l, re (Mercur) - 9, mi (Yenus) - 3, fa Ouna EiPamdntul) - 4, sol (Marte) - 5, la (Jupiter) - 6, si (Saturn) - 7.

*Fructele suferd, gi ele influenlele corpurilor cereqti.

CireaEa este sub influenla lui Yenus, care ii determinaforma. M[rul e sub influenla lui Yenus gi a Scorpionului.Plantele gi fructele conlin energ:ii provenite de Ia planetelede care sunt legate. Dac[ dorili s5, aclionali intr-un anumitfel ca s[ v[ ameliorali caracterul, ar trebui s[ mflncali ceeace v[ va furniza energ:iile respective. Alimentele dulei au orelalie cu Yenus, alimentele acide sunt legate de Mercur, iarcele picante au o concordant[ cu Marte.

,,,.%lili: r'6;2:*;1,,.,fft .r t*