64 SOCIOPSIHOLQGIA $1AN"rROPOLOGIA FAMIUEIdata sOIul". UneOl'i nu se indi ca nici sursa de uncle provindalele. Fl1ra a intra aici ingravele Si compl icalele probleme ale relaliei dimre informaliileoferitepresei de ditreofi ciile instilUtele speciali zate in sondaje felul cum SUn( eleprezemale (di slOrsionate) mareluipublic(veziRotariu!luI. 1997; Chelcea. 2003 ;I1ul. 2004). "oi preeiza doar faplul dacii in sludi ere. familiei j i realilali10rconexeeiseda creditsondaj eior, ignor;indu-se serioase principiimetodologice,cumarfieelal surselorde eroare - imre caredczirabilitateae foarte imponanta- , al multirnetodismului (tri angulatiei ) altele dcscrise de nei, aceasta se datoreazamecani smelor pic\ci: sondajele devenind 0 industri e prospera, legea e ca princosluri cilt mai mici sa se produca bene ficii Cal mai mari.Ma grabescsacomrapunct ezeuobservaliaell incredereainraspunsuriveridice laintrebari din;..:;te simpk , cum ar rr : " Ave li de gand !>a di voqati in urmatorii ani ? ","La ce vArsUiincepuL acti vit atea sexuaJa?", "Ce mijloace contraceptive folo- este in mare mas ura justific3ra. Pelllru ca la noi in lara se produc, eu 0vileza remareabila , 0 emancipare in grmdirea oamenilor, 0 dobandire a diversital ii sti luril or de Via(3, 0 desprindere masiva de tractitionaluJ inhibant inexprimarea parerilor personate, Efectul dezirabilitatii continua safunqioneze, dars-a schimbat dezirabilulDad i pana nu demuit , mai cu seama marneIe dinsarelenoastre i mai putin din mari k orae admiteau eli greu pemru el einsele di.retele lorauunpriereneu carestau impreuna, as tazi nu esa auzidi alogur i de genul ,,- Ce face fata [a , (lin auzil dl. e studenta la Cluj">,,- Da , e ladoua facu]lali,hi lll:. " ,,,"SieLL locuirul cumse descurd i, .stain d imin?" , ., - ::--.I u, Sfa. eu prklenu l inVom vedea i n Gl pi tolele urmalOarL' ::Jfenomenul coabi[arii , atat de prezem inrandul rineretului occidenta:. se LXLindc 1a noipe masura ce ca.$liga inse produce0 rebxme in acceptarealui publicade eatrecei il : cauza. Dar ar fi0 naivltatc sa crcclem ca pr tn a-i intreba dadi. locuiescimpreuna, slau in concubinaj , tOl isubi eqli vor VOr declaraacest lucru,chiar sub acoper irea anonimatului. Or, fiind deacesl cfeef,e hazardant ipocril sa dam cifre cerle , eudi reali(alca. De aceea prin .recenrul recensamant al populatie i din Romani a (2002). 0 expresieneadecvata. ,., uniune consensuali'! " - ci\ din sna bism - , nu s-a aflatcali coabilcaza , cicali au dcc1arar aceasta. Tinfmd deciseama de faprul didin ee inee mai mult oameniiexprim;J r:i ra inhibilii propriil e pareri recunosc stari defapt care inainre erau indezirahilc. se impune pastrarea unei vigilente teoretico--metodologicc in aprecierea valorii sondajelor. De altfel, 0 alta remardi importanta.este aceea ca, in revistele Lraratele de specialilate, dczidemtele cercetarii valide,expuse Si de noi in eapitolul de fala, sunt in mare ma.sura profesal e la cote inalle..CapitoJuJ3 Tipuri i structuri maritale i familiale.Grupul domestic3.1. Familia i aparitia ei3.1.1.Dejillirea /amiliei nu este alar de accentuatca incazul altor lermeni din. domeniul socioumanului, curn arfi"valori", ..imerese"...grup" , "democra(i e " , rermenul de ,, (amjlie" nu are un contlnul 0 sferahine circumscri se. EI sta sub semnul a ceea ce Georgeseu-Roegen (1979. p. 112)numestenotiune ..inconjurat!l de0 de penum-bre ". 0analiza a lirnbajului cotidian a texle!or releva 0 varietate de conlinul a termenului , mergand de la illIclesuri mai vagi atribuite de sim!ul cornun pana la definiJii maiexaeleofcritedeSociologiaantropologia inceardi, In dennirca familiei, sa nivelul sirnlului comun, dar nu se pot opri niei la aspecl(;ie formale, legale (enunturi juridice), imruca:t , prin esel1Ja sa, abordarea soei oantro vizeaza interaqiunea dintre formal-informal in viata soc iaUl , cu accent pe aceasta din urma. -Si tocrnai din cauza difi cultatiJ or legate de notiunile penumnrale , incazul vielii de famili e , deJiniJiiledelipsin/elie ,dupa modeJui logici; c1asice, gen proxim-diferenta specifica, audoar0valoareorienrQtivQ.Pentru ca arice incercare de a oferi 0 definiJiede tipul mai sus menlionat lasa pe dinafara nu numai "Cateva exceptii", ci0 rnultitudine de cazuri ce se gasesc in via(a sacial a: rcaIa:. Delini!ia data de G. Murdock (1 949). de exemplu. pare destul de compl eta. FIaratl cil familia este un grup social caracreriza[ princomuna , cooperare reproduqie. Eainclude adulti de ambelc sexe, dintre carecelpu.tin dOLau relatii sexuale recunoscute (aprobate) social Si unul sau mai multi copii , propriisau adoptati , pe care ii crese ,i ingrijese. C. Levi -Strauss (aplldDamian. 1972)defineste familia ea fiind ungrupsocialee areoriginea incasatorie,consrand dinsot, sOlie copii SitU alte rude, grup unirprin drcpturi oblLgali i morale, juridicc,economice, religioase i sociale (incluzandU-le pe cele sexuale).'1 66SOCIOPSIHOLOGIA SI ANTROPOLOGIA FAMILJElN. Damian (1972, p. 58)sereferala familiecala "ungrupderudeprindsalorie,sange sau adoprare care traiesc 0 activitate economico-gospo-dare.scacomuna, suullegateprinanumiterelatiispiriluale(ideologicepsihologice),jar in conctiliile existentei statului i dreptului, prin anumite relatii juridice".Y. Stanoiu ji M. Yoinea (1983, p. 16), trecand in revista mai multe definitii jicomemandu-lc, afera propria varianta: "Familia este un grup social realizat princasalOrie,dinpersoanecarelrihescimpreuna, au gospodiiriecasnicacomuna,sunt legarc prin anumilc relatii natural-biologice, psihologice, morale .si juridice Siraspund una pentru alIa in fata societlitii".Definit,iile de lip simet ic sumdoarorientalive, pentru ca ele au 0 slabavaliditatede conlinul, prezemand mulliple limi(e. in cazul ultimei definitii mentionate, depilda, ne inrrebamcum raspundcopiii (mid)In societaliipentruceea ceau taculparintii lor. Apoi, astazi este recunoscuUi social ea familie eonfiguratia unparintecucopi l (copii) , familia monoparentaHL Nu putine sunt cazurile in carecei doi sotinu mai au rclatii imime dar sub celelalte aspec(e cuplul sau grupul seprezinta ca familie. 0 delimitare 0 constituie Si faptul ea, in anumitesocietliti, inclusivSi educ3rca copiilor nu suht caracteristice famili ei. Si nue vorba doar de situalia in care inslit1l1ii1e slatale preiau astfel de sarcini gradinite), ci .}i de patternuri culturale mai avansate din acest punet de vedere .Astfel, in unele kibbutzuri - comunitliti agricole din Israel cu 0 intensa viata incomun (stapanirea colecliv3 a proprietatii) - copiii dorm separat de parin{ii lor,imr-ungendc .,easede copii ") crescuti educatide persoanedesemnatedekibbutz.Copiii petr\.!;,; doar aproximaciv ore pe zi ell lor, acasa. Si alee funqiisociaJe psihoJogice akfamiliei sunt preluate de kibbutz. Cu toate aeestea , multedimensiunitipicefamilieisuntconsratabile Si aici: casiiloriaplanificarea;iSi "fiu" "fii c3" doarpropriiieopii; existentacilmi nuluiconjugaJ. incat grupul familial eonstilUie i in acest eaz de mare integrare eomunala 0enti tate distincta.Se poale deci vedea UjOT cli e preferabil sa IlU vorbim despredefini/iafamiliei,cidcspredejinireaef,prindiseutareamaipelargacaracteristicilorfunctiilor pecareIe are. lbtu$i. definind familia prin funqiile salt:> (vezi 3.1.2.), este necesar s:i avemIn vedere ca., in multe socieL31i celor mai multegrupuri familiale Ie sunt propriiacesce funqii, in ni ci 0 soeietate (cuI cud)ele nu suntprezentatecomplet exclusiv.Deexemplu.inlr-ozonaalndiei(veli3.3.1.),lalalbi ologi cal copiluluiesteirelevantsoci al. ingeneral alIi b;,rbaliavand responsabililateadetata. Laaltepopulapi(insulaNoua Guinee), rolul taciJui biologic este nerecunOSCUl soci al , atributele sociale aleacestuia fiind preluat.e deunchiuI copiluluimama. inEuropaunde ceea Ct": 110i numim funqiaeconomica.a familiei erafoane importanta, unitateade COllsum nueraalaI familia propriu-zisa, cal adica. membriifamiliei ap11 de munca, plus, .in numeroase cazuri, angajatii (ucenici, servitori).T1PURI $1 STRurTURI .\1ARIT,\ I.E SI FAMll,lllLt. . (;kL' PLI _IJC673.1.2.Principalele Junclii socialeale Jamiliei Aici lrebuie taeule doua. :I. Sub impaclul orientarii structuralisl-funqionaliste, mai ales, ..funqiile faillilit::'i"erau subiecrui eemral al sociologiei familiei nu demul!. Aproape fOLUI eradiseutatprinfuncti e.disfunqie, familie Ca r-enlMa. Infu7ia dedaleistorico.etnografice, precum tcoria roJuri lor ait(' acilizitii din psihologiasociala au cOIHribuil, alaturi de a1ti factori soeiali 13 descentrarca de pe aceastafixatie. Dara}a cum nu de putine orise lnLampla, potrivit mccantsmului aqiune--reaqiune, intensitatea reaetiei amifunqionalism a fost de pUlerruea,inc51exista in lileratura de specialitate tendinta de a evita cxpresia "funqiiJe familic: irara a miza totul pe teza di grupul familittl a api:irUl din anumill..' nc('; c.s iliitli"unqionale ale soeialului - teza princeps a funqionaJismului _, nu ered c:i estcrecomandabila renunta rea la sinlagma (ji tema) "runqi ile familiei". FOla defunctionalism, dar Si in spiriml lui se poace aduce argulllemuJ ca indiferent decauzele genezei familiei (vezi 3.1.3.), odata apa.rma legi(im1 3,9 '980"I 12,11 I 1998 36,2 I 9I J_._-.--. -Ori gine

.JI__._- ' .. .. '..r?7D',; Dl 1970i75,4 1980 19,6 t, . ),5 IIIt 99R 63,6 5, I 4U. __._--' --j'--._. _-_.. I _...Nou1:Nu sunt inclusi copiil care tr1hcsc cu aile rude sau nomu