ICS 03.100.30; 19.100

SR EN ISO 9712

Standard Român Ianuarie 2013

Titlu Examinări nedistructive Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive (END)

Non-destructive testing. Qualification and certification of NDT personnel

Essais non destructifs. Qualification et certification du personnel END

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 ianuarie 2013 Standardul european EN ISO 9712:2012 are statutul unui standard român

Înlocuieşte SR EN 473:2008

Data publicării versiunii române: 31 ianuarie 2013

Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 9712:2012

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti , www.asro.ro © ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice

publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO

Ref.: SR EN ISO 9712:2013 Ediţia 1

SR EN ISO 9712:2013

2

Preambul naţional Acest standard reprezintă versiunea română a textului standardului european EN ISO 9712:2012. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european EN ISO 9712:2012. Acest standard înlocuieşte SR EN 473:2008. Prezentul standard intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 40, Examinări nedistructive. Corespondenţa dintre standardul european la care se face referire şi standardul român este următoarea: EN ISO/CEI 17024:2012 IDT SR EN ISO/CEI 17024:2012

Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru organismele care efectuează certificarea persoanelor

Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardul european la care se face referire (respectiv standardul român identic cu acesta). Simbolul gradului de echivalenţă (IDT – identic), conform SR 10000-8. Cuvintele „standard european” respectiv „standard internaţional” din acest standard trebuie citite „standard român”.

SR EN ISO 9712:2013

STANDARD EUROPEAN EN ISO 9712 EUROPEAN STANDARD

NORME EUROPÉENNE

EUROPÄISCHE NORM Iunie 2012

ICS 03.100.30; 19.100 Înlocuieşte EN 473:2008

Versiunea română

Examinări nedistructive. Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive (END) (ISO 9712:2012)

Non-destructive testing - Qualification and certification of NDT personnel (ISO 9712:2012)

Essais non destructifs - Qualification et certification du personnel END (ISO 9712:2012)

Zerstörungsfreie Prüfung - Qualifizierung und Zertifizierung von Personal der zerstörungsfreien Prüfung (ISO 9712:2012)

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 2 iunie 2012. Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nicio modificare. Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute de la Centrul de Management sau de la orice membru CEN-CENELEC, pe bază de cerere. Acest amendament există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN-CENELEC, în limba sa naţională şi notificată Secretariatului Central, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale. Membrii CEN sunt comitetele naţionale electrotehnice din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria.

CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation

Europäisches Komitee für Normung European

Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles

© 2012 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în orice mod sunt rezervate membrilor naţionali CEN.

Ref. EN ISO 9712:2012 RO

SR EN ISO 9712:2013

2

Cuprins

Pagina

Preambul ....................................................................................................................................................4

Introducere .................................................................................................................................................5

1 Domeniu de aplicare......................................................................................................................6

2 Referinţe normative .......................................................................................................................6

3 Termeni şi definiţii..........................................................................................................................7

4 Metode şi termeni abreviaţi ...........................................................................................................10

5 Responsabilităţi .............................................................................................................................11

5.1 Generalităţi ....................................................................................................................................11

5.2 Organism de certificare .................................................................................................................11

5.3 Organism de calificare autorizat....................................................................................................11

5.4 Centru de examinare.....................................................................................................................12

5.5 Angajator .......................................................................................................................................12

5.6 Candidat ........................................................................................................................................13

5.7 Deţinători de certificate..................................................................................................................13

6 Niveluri de calificare ......................................................................................................................14

6.1 Nivelul 1.........................................................................................................................................14

6.2 Nivelul 2.........................................................................................................................................14

6.3 Nivelul 3.........................................................................................................................................14

7 Admisibilitate .................................................................................................................................15

7.1 Generalităţi ....................................................................................................................................15

7.2 Formare .........................................................................................................................................15

7.3 Experienţă industrială END ...........................................................................................................17

7.4 Cerinţe referitoare la vedere — toate nivelurile.............................................................................18

8 Examen de calificare .....................................................................................................................19

8.1 Generalităţi ....................................................................................................................................19

8.2 Conţinutul şi notarea examenului pentru nivelul 1 şi nivelul 2.......................................................19

8.3 Conţinutul şi notarea examenului pentru nivelul 3 ........................................................................22

8.4 Desfăşurarea examenelor .............................................................................................................23

8.5 Reexaminare .................................................................................................................................24

8.6 Excepţii privind examenele............................................................................................................24

9 Certificare ......................................................................................................................................25

9.1 Administrare ..................................................................................................................................25

9.2 Certificate şi/sau legitimaţii ............................................................................................................25

9.3 Certificate digitale ..........................................................................................................................25

9.4 Valabilitate .....................................................................................................................................26

10 Reînnoire .......................................................................................................................................26

SR EN ISO 9712:2013

3

11 Recertificare ..................................................................................................................................27

11.1 Generalităţi ....................................................................................................................................27

11.2 Nivelul 1 şi nivelul 2 .......................................................................................................................27

11.3 Nivelul 3.........................................................................................................................................27

12 Dosare ...........................................................................................................................................28

13 Perioada de tranziţie......................................................................................................................28

14 Tranziţia între EN 473:2008,[4] ISO 9712:2005 şi acest standard internaţional ............................29

Anexa A (normativă) Sectoare ..................................................................................................................30

Anexa B (normativă) Numărul minim şi tipul probelor pentru examenul practic de nivel 1 şi nivel 2 ............................................................................................................................................31

Anexa C (normativă) Sistem structurat de creditare pentru recertificarea de nivel 3................................32

Anexa D (normativă Notarea examenului practic......................................................................................34

Anexa E (informativă) Ingineria în END ....................................................................................................37

Bibliografie..................................................................................................................................................38

Anexa ZA (informativă) Relaţia dintre acest standard european şi cerinţele esenţiale ale Directivei UE 97/23/CE..................................................................................................................39

SR EN ISO 9712:2013

4

Preambul Acest document (EN ISO 9712:2012) a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 135, „Examinări nedistructive” în colaborare cu comitetul tehnic CEN/TC 138 „ Examinări nedistructive” al cărui secretariat este deţinut de AFNOR. Acest la standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, cel mai târziu până în decembrie 2012, iar toate standardele naţionale conflictuale trebuie anulate până cel târziu în decembrie 2012. Se atrage atenţia asupra posibilităţii că unele elemente cuprinse în document pot face obiectul unor drepturi de proprietate intelectuală sau unor drepturi similare. CEN [şi/sau CENELEC] nu pot fi făcute răspunzătoare pentru faptul că nu au identificat astfel de drepturi de proprietate şi avertizează asupra existenţei lor. Acest document înlocuieşte EN 473:2008. Acest document a fost elaborat în cadrul unui mandat conferit CEN de către Comisia Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi sprijină cerinţele esenţiale ale Directivei UE. Pentru relaţia cu Directiva UE, a se vedea anexa ZA, informativă, care este parte integrantă din acest document. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare din următoarele ţări sunt obligate să aplice acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria. Declaraţie de ratificare Textul ISO 9712:2012 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 9712:2012 fără nicio modificare.

SR EN ISO 9712:2013

5

Introducere Întrucât eficacitatea oricărei aplicaţii a examinărilor nedistructive (END) depinde de capabilităţile persoanelor care realizează examinarea sau răspund de aceasta, a fost elaborată o procedură pentru a pune la dispoziţie un mijloc de evaluare şi de documentare a competenţei personalului ale cărui sarcini cer o cunoaştere teoretică şi practică adecvată a examinărilor nedistructive pe care le realizează, specifică, supervizează, supraveghează sau evaluează. Motivaţia este întărită de comparabilitatea, la scară mondială, a unei game largi de aplicaţii industriale care cer abordări comune în materie de examinări nedistructive. Atunci când certificarea personalului END este cerută în standarde de produs, reglementări, coduri sau specificaţii, este importantă certificarea acestui personal în conformitate cu acest standard internaţional. Atunci când criteriile stabilite în acest standard internaţional au o largheţe în aplicare, organismul de certificare este cel care ia decizia finală pentru determinarea cerinţelor specifice.

Atunci când în legislaţie, în standard sau în comanda de certificare a personalului END nu există nicio cerinţă, le revine angajatorilor unui astfel de personal să decidă modul în care trebuie să se asigure că acesta este suficient de competent pentru a se achita de obligaţiile sale. Astfel, ei pot angaja personal deja certificat sau îşi pot mobiliza propria experienţă pentru a se asigura că angajatul lor are competenţa necesară. În acest ultim caz, un angajator prudent va utiliza fără nicio îndoială acest standard internaţional ca un document de referinţă.

SR EN ISO 9712:2013

6

1 Domeniu de aplicare Acest standard internaţional specifică cerinţe pentru principiile de calificare şi certificare a personalului care efectuează examinări nedistructive (END) industriale. NOTA 1 - Termenul "industrial" implică excluderea aplicaţiilor din domeniul medical. Sistemul specificat în acest standard internaţional poate fi aplicat şi altor metode END sau unor tehnici noi din cadrul unei metode END stabilite, cu condiţia ca să existe o schemă completă de certificare şi metoda sau tehnica să fie acoperită de standarde internaţionale, regionale sau naţionale sau ca noua metodă sau tehnică să fi fost demonstrată ca fiind eficace spre satisfacţia organismului de certificare. NOTA 2.- CEN/TR 14748[5] poate fi utilizat ca ghid. Certificarea acoperă competenţa într-una sau în mai multe din următoarele metode: a) examinarea prin emisie acustică; b) examinarea prin curenţi turbionari; c) examinarea prin termografie cu radiaţii infraroşii; d) verificarea etanşeităţii (încercările hidraulice de presiune fiind excluse); e) examinarea magnetoscopică (cu pulberi magnetice şi prin flux magnetic de scăpări); f) examinarea cu lichide penetrante; g) examinarea radiografică; h) verificarea tensiunilor cu traductor tensometric; i) examinarea cu ultrasunete; j) examinarea vizuală (sunt excluse examinările vizuale directe cu ochiul liber şi cele efectuate în

timpul aplicării altei metode END). NOTA 3 - Acest standard internaţional specifică cerinţe pentru sisteme care, practic, sunt scheme de evaluare a conformităţii de către o terţă parte. Aceste cerinţe nu se aplică direct la evaluarea conformităţii de către o secundă sau o primă parte, dar părţi relevante ale acestui standard internaţional pot fi utilizate ca referinţă în astfel de cazuri. NOTA 4 - Oriunde în cuprinsul acestui standard apar cuvinte specifice unui gen, ca de exemplu "a lui", "a ei", "el" sau "ea", sintagmele sunt aplicabile şi pentru celălalt gen. 2 Referinţe normative Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile aplicării acestui document. Pentru referinţele datate se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie la care se face referire (inclusiv orice amendament). ISO/IEC 17024, Conformity assessment — General requirements for bodies operating certification of persons

SR EN ISO 9712:2013

7

3 Termeni şi definiţii Pentru scopurile acestui document, se aplică următorii termeni şi următoarele definiţii: 3.1 organism de calificare autorizat organism, independent de angajator, autorizat de către organismul de certificare să pregătească şi să administreze examenele de calificare 3.2 examen de bază examen scris, de nivel 3, care demonstrează cunoştinţele candidatului în materie de ştiinţa materialelor, tehnologia procedeelor şi tipurile de discontinuităţi ale materialelor, cunoştinţele privind sistemul specific de calificare şi certificare şi principiile de bază ale metodelor END, aşa cum sunt cerute pentru nivelul 2. NOTA 1 - Pentru explicarea celor trei niveluri de calificare, a se vedea articolul 6. NOTA 2- Sistemul de calificare şi certificare este specificat în acest standard internaţional. 3.3 candidat persoană care solicită (urmăreşte) calificarea şi certificarea şi care acumulează experienţă sub supravegherea unui personal având o calificare acceptabilă din partea unui organism de certificare 3.4 certificat document emis de organismul de certificare conform unor prevederi specificate, care arată că persoana numită a demonstrat că posedă competenţa (competenţele) specificată (specificate) în certificat NOTĂ - Prevederile sunt specificate în acest standard internaţional. 3.5 certificare procedură utilizată de organismul de certificare pentru a confirma că cerinţele de calificare pentru o metodă, un nivel şi un sector au fost îndeplinite, conducând la emiterea unui certificat 3.6 organism de certificare organism care administrează procedurile de certificare în conformitate cu cerinţe specificate NOTĂ - Cerinţele sunt specificate în acest standard internaţional. 3.7 angajator organizaţie pentru care candidatul lucrează în mod regulat NOTĂ - Un angajator poate fi în acelaşi timp şi candidat. 3.8 centru de examinare centru aprobat de către organismul de certificare în care se desfăşoară examenele de calificare 3.9 examinator persoană certificată nivel 3 pentru metoda şi produsul sau sectorul industrial pentru care este autorizată de către organismul de certificare să conducă, să supravegheze şi să noteze examenul de calificare

SR EN ISO 9712:2013

8

3.10 examen general examen scris de nivel 1 sau nivel 2 care se referă la principiile unei metode END 3.11 experienţă industrială experienţă, acceptabilă de către organismul de certificare, acumulată sub supravegherea unui personal calificat în aplicarea metodei END în sectorul implicat, necesară pentru a obţine îndemânarea şi cunoştinţele cerute în vederea îndeplinirii prevederilor privind calificarea 3.12 supraveghetor persoană autorizată de către organismul de certificare să supravegheze examenele 3.13 formare specifică activităţii formare furnizată deţinătorului certificatului de către angajator (sau de către agentul său) pentru acele aspecte ale examinărilor nedistructive care sunt specifice pentru produsele, echipamentul END, procedurile END ale angajatorului şi pentru codurile, standardele, specificaţiile şi procedurile aplicabile, conducând la acordarea autorizaţiilor de lucru 3.14 examen referitor la metoda principală examen scris de nivel 3, care demonstrează cunoştinţele generale şi specifice ale candidatului, precum şi abilitatea sa de a redacta proceduri END pentru metoda END aşa cum este aplicată în sectorul (sectoarele) industrial (e) sau de produs pentru care se urmăreşte certificarea 3.15 întrebare de examen cu răspunsuri multiple formulare a unei întrebări dând posibilitatea la patru răspunsuri potenţiale, din care doar unul este corect, celelalte trei rămase fiind incorecte sau incomplete 3.16 instrucţiune END descriere scrisă a etapelor precise care trebuie parcurse în cadrul unei examinări realizate conform unui standard, unui cod, unei specificaţii sau unei proceduri END stabilite 3.17 metodă END disciplină care aplică un principiu fizic la o examinare nedistructivă EXEMPLU - Examinare cu ultrasunete. 3.18 procedură END descriere scrisă a tuturor parametrilor esenţiali şi a tuturor precauţiilor de aplicat când se examinează nedistructiv produse conform unui standard (unor standarde), unui cod (unor coduri) sau unei (unor) specificaţii 3.19 tehnică END mod specific de utilizare a unei metode END EXEMPLU - Examinare cu ultrasunete în imersie. 3.20 formare END proces de instruire teoretică şi practică în metoda END pentru care se urmăreşte certificarea, care ia forma unor cursuri de formare în conformitate cu o programă analitică aprobată de organismul de certificare

SR EN ISO 9712:2013

9

3.21 autorizaţie de lucru declaraţie scrisă, emisă de către angajator, bazată pe domeniul de aplicare a certificării(certificare), prin care se autorizează persoana să execute sarcini definite NOTĂ - O astfel de autorizaţie poate să depindă de furnizarea unei formări specifice activităţii. 3.22 examen practic evaluare a îndemânărilor practice, în cursul căreia candidatul îşi demonstrează familiaritatea cu examinarea respectivă şi abilitatea de a o realiza 3.23 calificare demonstrarea aptitudinilor fizice, a cunoştinţelor, a îndemânării, formării şi experienţei, cerute pentru a executa corect sarcini END 3.24 examen de calificare examen, administrat de către organismul de certificare sau de către organismul de calificare autorizat, care evaluează cunoştinţele generale, specifice şi practice ale candidatului şi îndemânarea acestuia 3.25 supraveghere calificată supravegherea candidaţilor care acumulează experienţă sub supraveghere, de către personal certificat END în aceeaşi metodă sau de către personal necertificat care, în opinia organismului de certificare, posedă cunoştinţele, îndemânarea, formarea şi experienţa cerute pentru a efectua corect o astfel de supraveghere 3.26 sector domeniu particular al industriei sau tehnologiei, în care se utilizează practici specializate END care cer cunoştinţe, îndemânare, aparatură sau formare specifice produsului respectiv NOTĂ - Un sector poate fi interpretat ca fiind un produs (produse sudate, piese turnate) sau o industrie (aerospaţială, încercări în exploatare). A se vedea anexa A. 3.27 întrerupere semnificativă absenţă sau schimbare de activitate care împiedică persoana certificată să îndeplinească sarcinile corespunzătoare nivelului său în metoda şi sectorul (sectoarele) din cadrul domeniului de certificare, o perioadă neîntreruptă de peste un an sau două sau mai multe perioade, reprezentând un timp total care depăşeşte doi ani. NOTĂ - Concediile legale sau perioadele de boală sau cele petrecute la cursuri mai scurte decât 30 zile nu se iau în considerare la calcularea întreruperii. 3.28 examen specific examen scris de nivel 1 sau 2, care se referă la tehnici de examinare aplicate într-unul sau mai multe sectoare particulare, incluzând cunoaşterea produsului (elor) examinat (e) şi a codurilor, standardelor, specificaţiilor, procedurilor şi criteriilor de acceptare 3.29 specificaţie document care formulează cerinţe 3.30 probă pentru examen probă folosită la examenele practice, putând include radiografii şi seturi de date (fişiere), care este reprezentativă pentru produsele examinate în mod tipic în sectorul respectiv.

SR EN ISO 9712:2013

10

NOTĂ - O probă pentru examen poate conţine mai mult decât o zonă sau un volum de examinat. 3.31 fişă de identificare a probei pentru examen răspuns model indicând rezultatul optim pentru un examen practic dat într-un ansamblu definit de condiţii (tipul aparaturii, reglajele, tehnica, proba pentru examen etc), faţă de care va fi notat raportul de examinare al candidatului 3.32 supraveghere act constând din dirijarea aplicării unei END efectuate de un alt personal END, care cuprinde controlul acţiunilor implicate în pregătirea examinării, efectuarea examinării şi raportarea rezultatelor 3.33 validare act constând din demonstrarea că o procedură verificată funcţionează în practică şi îşi îndeplineşte funcţia prevăzută, obţinută în mod normal prin asistare efectivă, demonstrare, verificări(încercări) in situ sau în laborator sau prin încercări(verificări) selecţionate 3.34 reînnoire procedură pentru revalidarea fără examen(examinare) a unui certificat, în orice moment din perioada până la cinci ani după reuşita unui examen iniţial, suplimentar(unei examinări iniţiale, suplimentare) sau de recertificare 3.35 recertificare procedură pentru revalidarea unui certificat printr-un examen(printr-o examinare) sau prin satisfacerea în alt mod a cerinţei organismului de certificare de îndeplinire a criteriilor de recertificare publicate. 4 Metode şi termeni abreviaţi Pentru scopurile acestui standard internaţional, termenii abreviaţi din tabelul 1 se utilizează pentru identificarea metodelor END.

Tabelul 1 — Metode şi termeni abreviaţi

Metoda END Termeni abreviaţi

Examinare prin emisie acustică AT

Examinare prin curenţi turbionari ET

Examinare prin termografie cu radiaţii infraroşii TT

Verificarea etanşeităţii LT

Examinare magnetoscopică MT

Examinare cu lichide penetrante PT

Examinare radiografică RT

Verificarea tensiunilor cu traductor tensometric ST

Examinare cu ultrasunete UT

Examinare vizuală VT

SR EN ISO 9712:2013

11

5 Responsabilităţi 5.1 Generalităţi Sistemul de certificare, care trebuie controlat şi administrat de către organismul de certificare (cu ajutorul organismelor de calificare autorizate, dacă este necesar) cuprinde toate procedurile necesare pentru a demonstra calificarea unei persoane pentru a realiza sarcini referitoare la o metodă END specifică şi un produs sau un sector industrial specific, conducând la certificarea competenţei sale. 5.2 Organism de certificare 5.2.1 Organismul de certificare trebuie să satisfacă cerinţele ISO/IEC 17024. 5.2.2 Organismul de certificare:

1) a)trebuie să iniţieze, să promoveze, să menţină şi să administreze schema de certificare conform ISO/IEC 17024 şi acestui standard internaţional;

2) b)trebuie să publice specificaţii pentru cursurile de formare, incluzând programele analitice

care încorporează conţinutul unor documente recunoscute, de exemplu, ISO/TR 25107[2] sau echivalent;

3) c)poate să delege, sub directa sa responsabilitate, administrarea detaliată a calificării, unor

organisme de calificare autorizate, cărora trebuie să le furnizeze specificaţii şi/sau proceduri referitoare la calitate acoperind facilităţile, personalul, calibrarea şi controlul echipamentului END, materialele de examen, probele pentru examen, desfăşurarea examenelor, notarea examenelor, înregistrările etc.;

4) d)trebuie să efectueze un audit iniţial şi audituri ulterioare periodice de supraveghere ale

organismului (organismelor) de calificare autorizat(e) pentru a se asigura de conformitatea acestuia (acestora) cu specificaţiile;

5) e)trebuie să monitorizeze, conform unei proceduri documentate, toate funcţiile delegate;

6) f)trebuie să aprobe centre de examinare care dispun de personal şi de echipament

corespunzător, pe care trebuie să le monitorizeze periodic;

7) g)trebuie să stabilească un sistem adecvat pentru menţinerea înregistrărilor, care trebuie păstrate cel puţin pe durata unui ciclu de certificare (10 ani);

8) h)trebuie să fie responsabil pentru emiterea tuturor certificatelor;

9) i)trebuie să fie responsabil pentru definirea sectoarelor (a se vedea anexa A);

10) j)trebuie să fie responsabil pentru asigurarea securităţii tuturor materialelor de examen

(probe pentru examen, fişe de identificare a probelor pentru examen, baze de date cu întrebări, documente de examen etc.) şi trebuie să se asigure că probele de examen nu sunt utilizate în scopul formării;

11) k)trebuie să ceară tuturor candidaţilor şi tuturor deţinătorilor de certificate să semneze sau să

ştampileze un angajament de respectare a unui cod de etică pe care trebuie să îl elaboreze în acest scop şi să îl publice.

5.3 Organism de calificare autorizat 5.3.1 Dacă a fost creat, organismul de calificare autorizat trebuie: a) să funcţioneze sub controlul organismului de certificare şi să aplice specificaţiile emise de acesta;

SR EN ISO 9712:2013

12

b) să fie independent faţă de orice interes individual predominant; c) să se asigure că este imparţial faţă de fiecare candidat la certificare şi să aducă la cunoştinţa

organismului de certificare orice risc prezent sau potenţial în legătură cu imparţialitatea sa; d) să aplice un sistem documentat de management al calităţii, aprobat de către organismul de

certificare; e) să aibă resursele şi experienţa necesare pentru crearea, monitorizarea şi controlul centrelor de

examinare, inclusiv examinările şi calibrarea şi controlul echipamentului; f) să pregătească, să supravegheze şi să administreze examenele sub responsabilitatea unui

examinator autorizat de către organismul de certificare; g) să menţină înregistrări adecvate privind calificările şi examenele, în conformitate cu cerinţele

organismului de certificare. 5.3.2 Dacă nu există organisme de calificare autorizate, organismul de certificare trebuie să îndeplinească cerinţele privind organismul de calificare. 5.4 Centru de examinare 5.4.1 Centrul de examinare trebuie: a) să funcţioneze sub controlul organismului de certificare sau al organismului de calificare autorizat; b) să aplice o procedură documentată referitoare la calitate, aprobată de către organismul de

certificare; c) să aibă resursele necesare pentru a administra examenele, inclusiv calibrarea şi controlul

echipamentului; d) să dispună de personal calificat corespunzător, de localuri şi echipament adecvate, pentru a

asigura desfăşurarea în mod satisfăcător a examenelor de calificare pentru nivelurile, metodele şi sectoarele implicate;

e) să pregătească şi să realizeze examenele sub responsabilitatea unui examinator autorizat de

către organismul de certificare, utilizând numai chestionare de examen şi probe pentru examen stabilite sau aprobate de către organismul de certificare pentru acest scop;

f) să utilizeze numai probe pentru examen pregătite sau aprobate de către organismul de certificare

sau organismul de calificare autorizat pentru examenele practice realizate în acest centru (atunci când există mai mult decât un centru de examinare, fiecare centru trebuie să aibă probe pentru examen cu dificultate similară şi conţinând discontinuităţi similare) — în nicio situaţie probele pentru examen nu trebuie să fie folosite în scopul formării;

g) să menţină înregistrări adecvate privind calificările şi examenele, în conformitate cu cerinţele

organismului de certificare. 5.4.2 Un centru de examinare poate să fie situat în localurile angajatorului. În acest caz, organismul de certificare trebuie să ceară verificări suplimentare pentru a se asigura imparţialitatea iar examenele trebuie să fie realizate numai în prezenţa şi sub controlul unui reprezentant autorizat al organismului de certificare. 5.5 Angajator 5.5.1 Angajatorul trebuie să prezinte candidatul organismului de certificare sau organismului de calificare autorizat şi să documenteze valabilitatea informaţiilor furnizate referitoare la candidat. Aceste informaţii trebuie să includă declaraţia referitoare la educaţia, formarea şi experienţa şi acuitatea vizuală necesare pentru determinarea admisibilităţii candidatului. În cazul în care candidatul este neangajat sau este propriul său angajator, declaraţia referitoare la educaţie, formare şi

SR EN ISO 9712:2013

13

experienţă trebuie atestată de cel puţin o entitate independentă acceptabilă de către organismul de certificare. 5.5.2 Nici angajatorul şi niciun membru al personalului său nu trebuie să fie implicat direct în examenul de calificare. 5.5.3 În privinţa persoanelor certificate sub controlul său, angajatorul trebuie să fie responsabil pentru: 1) tot ceea ce se referă la autorizarea de a opera, de exemplu, furnizarea unei formări specifice

activităţii (dacă este necesar); 2) emiterea autorizaţiei scrise de a opera; 3) rezultatele operaţiilor END; 4) asigurarea că sunt îndeplinite cerinţele 7.4 a) referitoare la verificarea anuală a acuităţii vizuale; 5) verificarea continuităţii în aplicarea metodei END fără întrerupere semnificativă; 6) asigurarea că persoana deţine o certificare valabilă, relevantă pentru sarcinile acesteia din

organizaţie; 7) menţinerea înregistrărilor adecvate. Se recomandă ca aceste responsabilităţi să fie descrise într-o procedură documentată. 5.5.4 Un candidat care este propriul său angajator trebuie să-şi asume toate responsabilităţile atribuite angajatorului. 5.5.5 Certificarea conform acestui standard internaţional furnizează o atestare a competenţei generale a operatorului END. Aceasta nu reprezintă o autorizaţie de a opera, care rămâne în responsabilitatea angajatorului, întrucât angajatul certificat poate avea nevoie de o cunoaştere suplimentară specializată a parametrilor specifici angajatorului, cum sunt echipamentul, procedurile END, materialele şi produsele. Atunci când se cere prin reglementări sau coduri, autorizaţia de a opera trebuie să fie dată în scris de către angajator în conformitate cu o procedură referitoare la calitate care defineşte cerinţele angajatorului privind formarea specifică activităţii şi examenul, concepute pentru a verifica cunoştinţele deţinătorului de certificat din domeniile codului (codurilor) industrial (e), standardului (elor), procedurilor END şi echipamentului relevante şi criteriilor de acceptare pentru produsele examinate. 5.6 Candidat Candidaţii, indiferent dacă sunt angajaţi, proprii lor angajaţi sau neangajaţi, trebuie: a) să furnizeze o dovadă documentată de absolvire a unui curs de formare; b) să furnizeze o dovadă documentată verificabilă că experienţa cerută a fost acumulată sub

supraveghere calificată; c) să furnizeze dovada documentată că acuitatea vizuală satisface cerinţele 7.4; d) să se angajeze să respecte un cod de etică publicat de organismul de certificare. 5.7 Deţinători de certificate Deţinătorii de certificate trebuie:

SR EN ISO 9712:2013

14

a) să se angajeze să respecte un cod de etică publicat de organismul de certificare; b) să se supună unei verificări anuale a acuităţii vizuale în conformitate cu 7.4 a) şi să transmită

rezultatele verificării angajatorului; c) să notifice organismul de certificare şi angajatorul în situaţia în care condiţiile de valabilitate a

certificării nu sunt îndeplinite. 6 Niveluri de calificare 6.1 Nivelul 1 6.1.1 O persoană certificată nivel 1 a demonstrat competenţă în efectuarea de END conform unor instrucţiuni scrise şi sub supravegherea unei persoane certificate nivel 2 sau nivel 3. În cadrul domeniului de competenţă definit în certificat, o persoană certificată nivel 1 poate fi autorizată de către angajator să efectueze în conformitate cu instrucţiuni END următoarele: a) să regleze echipamentul END; b) să efectueze examinările; c) să înregistreze şi să clasifice rezultatele examinărilor în funcţie de criterii scrise; d) să raporteze rezultatele examinărilor. 6.1.2 O persoană certificată nivel 1 nu trebuie să fie responsabilă nici pentru alegerea metodei de examinare sau a tehnicii de utilizat şi nici pentru interpretarea rezultatelor examinării. 6.2 Nivelul 2 O persoană certificată nivel 2 a demonstrat competenţă în efectuarea de END conform unor proceduri END. În cadrul domeniului de competenţă definit în certificat, o persoană certificată nivel 2 poate fi autorizată de angajator: a) să aleagă tehnica END pentru metoda de examinare de utilizat; b) să definească limitările privind aplicarea metodei de examinare; c) să transpună codurile, standardele, specificaţiile şi procedurile END în instrucţiuni END adaptate

condiţiilor de lucru reale; d) să regleze echipamentul şi să verifice reglarea acestuia; e) să efectueze şi să supravegheze examinările; f) să interpreteze şi să evalueze rezultatele în funcţie de standardele, codurile, specificaţiile sau

procedurile aplicabile; g) să realizeze şi să supravegheze toate sarcinile atribuite nivelului 2 sau inferior acestui nivel; h) să îndrume personalul de nivel 2 sau inferior acestui nivel; i) să raporteze rezultatele END. 6.3 Nivelul 3 6.3.1 O persoană certificată nivel 3 a demonstrat competenţă în realizarea şi conducerea operaţiilor END pentru care este certificată. O persoană certificată nivel 3 a demonstrat: a) competenţă pentru evaluarea şi interpretarea rezultatelor în funcţie de standardele, codurile şi

specificaţiile existente;

SR EN ISO 9712:2013

15

b) o cunoaştere suficientă, bazată pe experienţa practică, a materialelor, a fabricaţiei, a procesului şi

a tehnologiei produselor aplicabile, pentru a alege metodele END, pentru a stabili tehnicile END şi pentru a ajuta la stabilirea criteriilor de acceptare, atunci când acestea nu sunt disponibile;

c) o cunoaştere generală a altor metode END. 6.3.2 În cadrul domeniului de competenţă definit în certificat, o persoană certificată nivel 3 poate fi autorizată: a) să-şi asume întreaga responsabilitate pentru o instalaţie de examinare sau pentru un centru de

examinare şi personalul acestuia; b) să stabilească, să verifice d.p.d.v. editorial şi al corectitudinii tehnice şi să valideze instrucţiuni şi

proceduri END; c) să interpreteze standarde, coduri, specificaţii şi proceduri; d) să desemneze metodele de examinare, procedurile şi instrucţiunile END de utilizat în situaţii

particulare; e) să realizeze şi să supravegheze toate sarcinile atribuite tuturor celorlalte niveluri; f) să furnizeze îndrumări personalului END de orice nivel. 7 Admisibilitate 7.1 Generalităţi Candidatul trebuie să îndeplinească cerinţele minime privind percepţia vizuală şi formarea înainte de examenul de calificare şi trebuie să îndeplinească cerinţele minime privind experienţa industrială înainte de certificare. 7.2 Formare 7.2.1 Candidatul trebuie să furnizeze o dovadă documentată, acceptabilă de către organismul de certificare, că a absolvit în mod satisfăcător un curs de formare în metoda şi pentru nivelul pentru care a solicitat certificarea. 7.2.2 Pentru toate nivelurile, candidatul trebuie să urmeze în mod satisfăcător un curs de formare teoretică şi practică recunoscut de către organismul de certificare. Pentru nivelul 3, suplimentar faţă de formarea minimă dată în tabelul 2, în funcţie de potenţialul ştiinţific şi tehnic al candidatului, pregătirea pentru calificare poate fi realizată în diferite moduri, incluzând participarea la alte cursuri de formare, conferinţe sau seminarii, studierea unor cărţi, periodice sau alte lucrări specializate, tipărite sau în format electronic. NOTĂ -În ISO/TR 25108

[3] sunt date linii directoare pentru organismele de formare a personalului END.

7.2.3 Durata minimă de formare urmată de candidatul la certificare trebuie să fie cea definită în 7.2.4 şi tabelul 2 pentru metoda END aplicabilă, cu reducerile posibile definite în 7.2.5. Această durată presupune deţinerea de către candidaţi a unor îndemânări în matematică şi a unor cunoştinţe prealabile privind materialele şi procedeele. Dacă situaţia nu este aceasta, poate fi cerută de către organismul de certificare o formare suplimentară. Orele de formare cuprind cursuri teoretice şi practice.

SR EN ISO 9712:2013

16

Atunci când se creează sectoare industriale aşa cum sunt definite în anexa A, se recomandă ca organismul de certificare să analizeze dacă cerinţele minime de formare din tabelul 2 sunt suficiente sau ar trebui mărite. 7.2.4 Accesul direct la nivelul 2 cere suma orelor indicate în tabelul 2 pentru nivelurile 1 şi 2. Accesul direct la nivelul 3 cere suma orelor indicate în tabelul 2 pentru nivelurile 1, 2 şi 3. Atunci când sunt luate în considerare responsabilităţile unei persoane certificate nivel 3 (a se vedea 6.3) şi conţinutul părţii C a examenului de bază pentru nivelul 3 (a se vedea tabelul 6), poate fi necesară o formare suplimentară în celelalte metode END.

Tabelul 2 — Cerinţe minime de formare

Metoda END Nivelul 1

h

Nivelul 2

h

Nivelul 3

h

AT 40 64 48

ET 40 48 48

B — Metoda prin variaţia presiunii 24 32 32 U

LT C — Metoda cu gaz trasor 24 40 40

MT 16 24 32

PT 16 24 24

ST 16 24 20

TT 40 80 40

RT 40 80 40

UT 40 80 40

VT 16 24 24

NOTĂ - Pentru RT, orele de formare nu includ formarea în domeniul protecţiei împotriva radiaţiilor.

7.2.5 Reducerile posibile ale duratei de formare sunt descrise în continuare, cu condiţia ca, atunci când sunt aplicabile mai multe reduceri, reducerea totală să nu depăşească 50 % din durata de formare. Orice reducere necesită acordul organismului de certificare. a) Pentru toate nivelurile:

⎯ pentru candidaţii care solicită certificarea în mai mult decât o metodă (de exemplu, MT, PT) sau pentru cei care sunt deja certificaţi şi solicită certificare în altă metodă, atunci când programa analitică de formare repetă anumite aspecte (de exemplu, tehnologia produselor), numărul total de ore de formare pentru aceste metode (de exemplu, PT, MT, VT) poate fi redus în acord cu programa analitică;

⎯ pentru candidaţii care au absolvit cu diplomă într-un domeniu relevant un colegiu tehnic sau

o universitate sau care au urmat cel puţin doi ani de studii inginereşti sau ştiinţifice la un colegiu sau la o universitate, numărul total de ore de formare poate fi redus până la 50 %.

NOTĂ - Este adecvat ca subiectul să fie relevant pentru metoda END (chimie, matematică sau fizică) şi/sau în legătură cu produsul sau sectorul industrial (chimie, metalurgie, inginerie etc.).

1) Pentru nivelurile 1 şi 2, atunci când certificarea urmărită este limitată:

⎯ ca aplicare (de exemplu, ET, UT automată a barelor, ţevilor, sârmelor sau măsurarea

grosimii cu fascicul ultrasonic normal şi examinarea tablelor de oţel laminate pentru imperfecţiuni de laminare);

SR EN ISO 9712:2013

17

⎯ ca tehnică (de exemplu, RT utilizând numai radioscopie);

durata de formare poate fi redusă până la 50 %. 2) Pentru accesul direct la nivelul 2 RT, atunci când certificarea este limitată la interpretarea

radiografiilor şi la un singur sector de produse, se aplică o cerinţă de formare minimă de 56 h. 7.3 Experienţă industrială END 7.3.1 Generalităţi Durata minimă a experienţei care trebuie dobândită în sectorul în care candidatul urmăreşte certificarea trebuie să fie cea definită în tabelul 3. cu reducerile posibile date în 7.3. Atunci când candidatul urmăreşte certificarea în mai mult decât o metodă, durata totală a experienţei trebuie să fie suma duratelor de experienţă cerute pentru fiecare metodă. Pentru certificarea nivel 2, acest standard internaţional se bazează pe ipoteza că experienţa de lucru este dobândită ca persoană certificată nivel 1. Dacă o persoană este calificată direct pe nivelul 2, experienţa trebuie să constea din suma duratelor cerute pentru nivelul 1 şi nivelul 2. Nu trebuie acordată nicio reducere a duratei de experienţă. Pentru toate nivelurile, trebuie definită de către organismul de certificare o perioadă minimă de experienţă înainte de examen (o fracţiune sau un procent din cerinţa totală din tabelul 3, după caz). Atunci când urmează ca o parte a experienţei să fie dobândită după reuşita la examen, rezultatele examenului trebuie să rămână valabile doi ani sau durata totală de experienţă cerută pentru metodele implicate, care este mai mare. Dovada documentată a experienţei trebuie confirmată de către angajator şi prezentată organismului de certificare.

Tabelul 3 — Experienţa industrială minimă

Experienţa lunia Metoda END

Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3

AT, ET, LT, RT, UT, TT 3 9 18

MT, PT, ST, VT 1 3 12 a Experienţa de lucru se bazează pe o săptămână nominală de muncă de 40 h/săptămână sau pe săptămâna legală de muncă. Când un operator lucrează mai mult de 40 h/săptămână, poate fi creditat cu o experienţă bazată pe numărul total de ore, dar trebuie să i se ceară să furnizeze dovada acestei experienţe.

7.3.2 Nivelul 3 Responsabilităţile corespunzătoare nivelului 3 cer cunoştinţe care depăşesc domeniul tehnic al oricărei metode END specifice. Această cunoaştere cuprinzătoare poate fi dobândită în diverse moduri, combinând educaţia, formarea şi experienţa. Tabelul 3 detaliază experienţa minimă pentru candidaţi care au urmat cu succes un colegiu tehnic sau cel puţin doi ani de studii inginereşti sau ştiinţifice într-un colegiu sau universitate acreditată. Dacă situaţia nu este aceasta, durata trebuie multiplicată cu 2. Pentru certificarea nivel 3, acest standard internaţional se bazează pe ipoteza că experienţa de lucru este dobândită ca persoană certificată nivel 2. Dacă o persoană este calificată direct de pe nivelul 1 pe nivelul 3, experienţa trebuie să constea din suma duratelor cerute pentru nivelul 2 şi nivelul 3. Nu trebuie acordată nicio reducere a duratei de experienţă.

SR EN ISO 9712:2013

18

7.3.3 Reduceri posibile 7.3.3.1 Reducerile posibile ale duratei de experienţă sunt descrise în continuare, cu condiţia ca, atunci când sunt aplicabile mai multe reduceri, reducerea totală să nu depăşească 50 % din durata de experienţă. Orice reducere necesită acordul organismului de certificare. Atunci când ia în considerare o posibilă reducere a duratei de experienţă, organismul de certificare ar trebui să ia în considerare următoarele elemente. ⎯ Calitatea experienţei poate fi variabilă iar bunele practici pot fi asimilate mai rapid într-un mediu

unde experienţa este concentrată şi are o relaţie strânsă cu certificarea urmărită. ⎯ Atunci când se acumulează experienţă simultan în două sau mai multe metode END de

suprafaţă, de exemplu, MT, PT şi VT, experienţa dobândită în aplicarea unei metode END poate fi complementară experienţei dobândite în una sau mai multe alte metode de suprafaţă.

⎯ Experienţa într-un sector pentru o metodă END pentru care este deţinută deja certificarea poate fi

complementară experienţei cu această metodă într-un alt sector. ⎯ Nivelul şi calitatea educaţiei pe care o are candidatul ar trebui luate, de asemenea, în

considerare. Acesta este cazul, în special, pentru nivelul 3, dar se poate aplica şi altor niveluri. 7.3.3.2 Creditul privind experienţa de lucru se poate câştiga simultan în două sau mai multe metode END acoperite de acest standard internaţional, cu o reducere a experienţei totale cerute după cum urmează: ⎯ două metode de examinare: reducerea cu 25 % a duratei totale cerute; ⎯ trei metode de examinare: reducerea cu 33 % a duratei totale cerute; ⎯ patru sau mai multe metode de examinare: reducerea cu 50 % a duratei totale cerute. În toate cazurile, candidatului trebuie să i se ceară să dovedească faptul că, pentru fiecare din metodele de examinare pentru care urmăreşte certificarea, experienţa sa este egală cu cel puţin 50 % din durata cerută în tabelul 3. 7.3.3.3 În toate cazurile, candidatului trebuie să i se ceară să dovedească faptul că, pentru fiecare combinaţie de metodă END şi sector pentru care urmăreşte certificarea, experienţa sa este egală cu cel puţin jumătate din experienţa cerută, iar aceasta nu trebuie să fie niciodată mai mică decât o lună. 7.3.3.4 Atunci când certificarea urmărită este limitată în aplicare (de exemplu, măsurarea grosimii sau examinări automate), durata de experienţă poate fi redusă până la 50 %, dar nu trebuie să fie mai mică decât o lună. 7.3.3.5 Până la 50 % din durata de experienţă practică poate fi obţinută printr-un curs practic adecvat, a cărui durată poate fi ponderată cu un factor maxim de 5. Această procedură nu trebuie utilizată împreună cu cea specificată în 7.3.3.4. Cursul trebuie să fie axat pe soluţii practice ale problemelor de examinare întâlnite frecvent şi ar trebui să comporte o parte importantă de examinare a probelor cu defecte cunoscute. Programul trebuie aprobat de organismul de certificare.

7.4 Cerinţe referitoare la vedere — toate nivelurile Candidatul trebuie să furnizeze dovada documentată a unei percepţii vizuale satisfăcătoare conform următoarelor cerinţe: a) vederea din apropiere trebuie să permită cel puţin lectura numărului 1 de pe scala Jaeger sau a

literei N în Times Roman 4,5 sau a caracterelor echivalente (având înălţimea de 1,6 mm), la o distanţă de minimum 30 cm, cu unul sau cu amândoi ochii, cu sau fără corecţie;

SR EN ISO 9712:2013

19

b) percepţia culorilor trebuie să fie satisfăcătoare, astfel încât să permită candidatului să distingă şi să diferenţieze contrastul dintre culorile sau nuanţele de gri utilizate în metoda END implicată, aşa cum este specificat de către angajator.

Organismul de certificare poate lua în considerare înlocuirea cerinţei specificate în a) prin conformitatea cu o alternativă adecvată. După certificare, verificările acuităţii vizuale trebuie realizate anual şi verificate de către angajator. 8 Examen de calificare 8.1 Generalităţi Examenul de calificare trebuie să acopere o metodă END dată, aşa cum este aplicată într-un sector industrial sau unul sau mai multe sectoare de produse. Organismul de certificare trebuie să definească şi să publice durata maximă de timp alocat candidatului pentru a susţine fiecare examen, care trebuie să se bazeze pe numărul şi dificultatea întrebărilor. Timpul mediu alocat pentru întrebările care necesită răspunsuri descriptive trebuie determinat de organismul de certificare. 8.2 Conţinutul şi notarea examenului pentru nivelul 1 şi nivelul 2 8.2.1 Examen general Examenul general trebuie să cuprindă numai întrebări alese la întâmplare din colecţia de întrebări de cunoştinţe generale a organismului de certificare sau a organismului de calificare autorizat, care este în vigoare în momentul examenului. Trebuie să i se ceară candidatului să răspundă, ca un minimum, la numărul de întrebări cu răspunsuri multiple indicat în tabelul 4. Dacă nu este specificat altfel în reglementările naţionale, în cazul metodei radiografice trebuie să aibă loc un examen suplimentar privind protecţia contra radiaţiilor. Examenele privind metoda de examinare radiografică pot cuprinde fie radiaţiile X, fie radiaţiile gama, fie ambele tipuri, în funcţie de procedura organismului de certificare.

Tabelul 4 — Număr minim cerut de întrebări — Examene generale

Metoda END Număr de întrebări

AT, ET, TT, RT, UT 40

LT, MT, PT, ST, VT 30 8.2.2 Examen specific Examenul specific trebuie să cuprindă numai întrebări alese din colecţia de întrebări specifice a organismului de certificare sau a organismului de calificare autorizat, asociate cu sectorul (sectoarele) implicat(e). În timpul examenului specific, trebuie să i se ceară candidatului să răspundă la un număr de cel puţin 20 de întrebări cu răspunsuri multiple, incluzând întrebări care cuprind calcule, proceduri END şi întrebări despre coduri, standarde şi specificaţii. Dacă examenul specific acoperă două sau mai multe sectoare, numărul minim de întrebări trebuie să fie de cel puţin 30, distribuite uniform între sectoarele industriale sau de produse implicate (a se vedea anexa A).

SR EN ISO 9712:2013

20

8.2.3 Examen practic 8.2.3.1 Examenul practic trebuie să includă efectuarea examinării pe probele pentru examen prescrise, înregistrarea (iar în cazul candidaţilor pentru nivelul 2, interpretarea) informaţiilor rezultate în măsura cerută şi raportarea rezultatelor în formatul cerut. Probele utilizate pentru formare nu trebuie să fie utilizate la examen. 8.2.3.2 Fiecare probă pentru examen trebuie identificată fără echivoc şi trebuie să dispună de o fişă de identificare a probei pentru examen care să cuprindă toate reglajele echipamentului utilizat pentru detectarea discontinuităţilor specificate conţinute în probă, care trebuie să fie unic identificată printr-o marcare permanentă adecvată, pentru a se asigura că este complet trasabilă. O astfel de marcare nu trebuie să interfereze cu examinarea practică sau inspecţia probei şi trebuie, în măsura posibilităţilor, să fie ascunsă candidatului atunci când proba este utilizată pentru examen. Fiţa de identificare a probei pentru examen trebuie completată pe baza a cel puţin două examinări independente şi trebuie validată de către un operator certificat nivel 3, în vederea utilizării la notarea examenelor. Rapoartele independente pe baza cărora a fost completată fişa de identificare a probei pentru examen trebuie menţinute ca înregistrări. 8.2.3.3 Probele pentru examen trebuie să fie specifice sectorului, să simuleze geometria curentă şi să conţină discontinuităţi reprezentative pentru cele care apar în procesul de fabricaţie sau în exploatare. Discontinuităţile pot fi naturale, artificiale sau induse. Pentru sarcinile de evaluare de nivel 2, în locul probelor reale pot fi utilizate seturi de date (fişiere) sau filme. Probele utilizate pentru sarcini de calibrare sau de măsurare (de exemplu, măsurarea grosimii materialului sau a acoperirii) pot să nu conţină discontinuităţi. Pentru RT, nu este necesar ca proba să conţină discontinuităţi, în măsura în care acestea sunt reprezentate pe radiografii în vederea interpretării. În mod similar, pentru AT, TT şi ST, nu este necesar ca proba (probele) să conţină discontinuităţi în măsura în care acestea sunt reprezentate în seturile de date (fişierele) pentru interpretare de nivel 2. NOTĂ - În CEN/TS 15053

[6] sau ISO/TS 22809.

[1] sunt date îndrumări referitoare la tipurile de discontinuităţi din

probele pentru examen. 8.2.3.4 Organismul de certificare trebuie să se asigure că numărul de zone sau de volume de examinat este adecvat nivelului, metodei END şi sectorului implicat şi că aceste zone sau volume conţin discontinuităţi înregistrabile. Cerinţele referitoare la numărul de probe pentru examen şi numărul de zone sau volume de examinat în cadrul examenelor practice pentru nivelul 1 şi pentru nivelul 2 sunt date în anexa B. 8.2.3.5 Candidatul pentru nivelul 1 trebuie să respecte instrucţiunea (instrucţiunile) END furnizată (furnizate) de examinator. 8.2.3.6 Candidatul pentru nivelul 2 trebuie să aleagă tehnica END aplicabilă şi să determine condiţiile de lucru în relaţie cu un cod, un standard sau o specificaţie dată. 8.2.3.7 Pentru acele examene în care discontinuităţile sunt în mod normal înlocuite de surse artificiale sau de date, candidatul pentru nivelul 1 trebuie să-şi demonstreze abilitatea de a instala şi calibra echipamentul, de a-i verifica sensibilitatea şi de a înregistra datele examinării; candidatul pentru nivelul 2 trebuie, de asemenea, să-şi demonstreze abilitatea de a interpreta şi de a evalua datele examinării, înregistrate în prealabil. 8.2.3.8 Timpul alocat pentru examen depinde de numărul probelor şi de complexitatea lor. Timpul mediu alocat trebuie definit de către organismul de certificare. Se recomandă ca timpul maxim alocat pentru fiecare zonă sau volum examinat să fie: a) pentru nivelul 1: 2 h; b) pentru nivelul 2: 3 h. 8.2.3.9 Candidaţii pentru nivelul 2 trebuie să redacteze cel puţin o instrucţiune END adecvată personalului de nivel 1, pentru o probă aleasă de examinator.

SR EN ISO 9712:2013

21

Timpul maxim alocat, recomandat pentru această parte a examenului, este de 2 h. 8.2.4 Notarea examenului de calificare pentru nivelul 1 şi nivelul 2 8.2.4.1 Examenele generale, specifice şi practice trebuie să fie notate separat. Atunci când se realizează examene convenţionale pregătite în prealabil pe hârtie, un examinator trebuie să fie responsabil cu notarea examenelor, prin compararea răspunsurilor cu răspunsuri tip. La latitudinea organismului de certificare, pot fi utilizate sisteme de evaluare informatizate, care notează automat răspunsurile candidatului în raport cu date înmagazinate şi notează totalitatea examenului scris în conformitate cu algoritmi pregătiţi. 8.2.4.2 Notarea examenului practic trebuie să se bazeze pe punctele 1 până la 4 din tabelul 5, cu coeficienţii de ponderare recomandaţi în funcţie de nivel şi metodă, după caz.

Tabelul 5 — Subiecte şi coeficienţi de ponderare pentru notare — Examen practic

Factor de ponderare

Puncta Subiect Nivelul 1

%

Nivelul 2

%

1 Cunoaşterea aparaturii END, inclusiv funcţionarea şi verificarea reglajelor aparaturii. 20 10

2

Aplicarea END la proba pentru examen. Aceasta constă din următoarele părţi: pentru nivelul 2, alegerea tehnicilor şi determinarea condiţiilor de lucru;

pregătirea (starea suprafeţei) şi examinarea vizuală a probei;

reglarea aparaturii;

efectuarea examinării;

operaţiile după examinare.

35 20

3 Detectarea şi raportarea discontinuităţilor şi, pentru nivelul 2, caracterizarea acestora (poziţie, orientare, dimensiuni şi tip) şi evaluarea lor.

45 55

4 Pentru nivelul 2, redactarea unei instrucţiuni scrise pentru nivelul 1. — 15 a Tabelul D.1 dă îndrumări referitoare la detaliile suplimentare pentru fiecare dintre aceste puncte, care ar trebui să fie luate în considerare, după caz, de către examinator.

8.2.4.3 Pentru a fi admisibil la certificare, candidatul trebuie să obţină o notă minimă de 70 % la fiecare din părţile examenului (general, specific şi practic). În plus, la examenul practic trebuie să obţină o notă minimă de 70 % pentru fiecare probă examinată şi pentru instrucţiunea END, dacă este cazul. 8.2.4.4 Partea generală şi partea specifică ale examenului sunt evaluate prin compararea răspunsurilor date de candidat cu răspunsuri tip aprobate de organismul de certificare. Fiecare răspuns corect dă un punct iar nota atribuită examinării este suma punctelor obţinute. Pentru calculul final, nota fiecărei examinări este exprimată în procente. 8.2.4.5 Pentru candidaţii de nivel 2, proba pentru care se elaborează instrucţiunea trebuie evaluată cu o notare generală de 100 conform tabelului D.1. Celelalte probe (fără instrucţiuni) trebuie evaluate cu o notare generală de 85 conform tabelului D.1 (a se vedea 8.2.4.2), iar nota finală trebuie calculată prin înmulţire cu 100/85. Instrucţiunea trebuie evaluată cu o notare generală de 15 conform tabelului D.1 (a se vedea 8.2.4.2) şi, pentru compararea cu valoarea de 70 % cerută în 8.2.4.3, această valoare trebuie înmulţită cu 100/15.

Pentru AT, instrucţiunea END cerută poate fi întocmită pentru o probă care nu va fi examinată în timpul examenului practic

SR EN ISO 9712:2013

22

8.3 Conţinutul şi notarea examenului pentru nivelul 3 8.3.1 Generalităţi Toţi candidaţii pentru certificarea de nivel 3, indiferent de metoda END, trebuie să fi reuşit (cu o notă ≥ 70 %) la examenul practic pentru nivelul 2 în sectorul şi metoda relevante, cu excepţia elaborării instrucţiunilor END pentru nivelul 1 (a se vedea 8.2.3.9). Un candidat care este certificat nivel 2 în aceeaşi metodă END şi acelaşi sector de produse sau care a reuşit la examenul practic nivel 2 pentru metoda END într-un sector industrial aşa cum este definit în anexa A, este exceptat de la susţinerea din nou a examenului practic pentru nivelul 2. Această excepţie este valabilă numai pentru sectoarele de produse acoperite de sectorul industrial implicat şi, în oricare alte circumstanţe, sectorul relevant este cel în care candidatul solicită certificarea pentru nivelul 3. 8.3.2 Examenul de bază 8.3.2.1 Acest examen scris trebuie să evalueze cunoştinţele candidatului în privinţa subiectelor de bază, utilizând cel puţin numărul de întrebări cu răspunsuri multiple, indicat în tabelul 6. Întrebările de examen trebuie alese într-un mod imprevizibil din colecţia de întrebări aprobată de organismul de certificare, care este în vigoare în momentul examenului.

Tabelul 6 — Numărul minim de întrebări cerute pentru examenul de bază Partea Subiect Număr de întrebări

A Cunoştinţe în ştiinţa materialelor şi în tehnologia proceselor. 25

B Cunoaşterea sistemului de calificare şi certificare al organismului de certificare, bazat pe acest standard internaţional. Pentru acest examen poate fi autorizată consultarea de lucrări.

10

C

Cunoaşterea generală a cel puţin patru metode, aşa cum se cere pentru nivelul 2, alese de candidat dintre metodele prezentate în articolul 1. Aceste patru metode trebuie să includă cel puţin o metodă volumetrică (UT sau RT).

15 pentru fiecare metodă

de examinare (în total 60)

8.3.2.2 Se recomandă ca examenul de bază să fie promovat primul, el rămânând valabil cu condiţia ca primul examen referitor la metoda principală să fie promovat într-un termen de cinci ani de la promovarea examenului de bază. Un candidat care deţine un certificat de nivel 3 valabil este scutit de repetarea examenului de bază. 8.3.3 Examenul referitor la metoda principală Acest examen scris trebuie să evalueze cunoaşterea de către candidat a subiectelor privind metoda principală, utilizând numărul minim cerut de întrebări cu răspunsuri multiple, indicat în tabelul 7. Întrebările pentru examen trebuie alese într-un mod imprevizibil din colecţia de întrebări aprobată de organismul de certificare, care este în vigoare în momentul examenului.

SR EN ISO 9712:2013

23

Tabelul 7 — Număr minim de întrebări cerute pentru examenul referitor la metoda principală

Partea Subiect Număr de întrebări

D Cunoştinţe de nivel 3 în raport cu metoda de examinare aplicată. 30

E

Aplicarea metodei END în sectorul implicat, inclusiv codurile, standardele, specificaţiile şi procedurile aplicabile. Pentru acest examen poate fi autorizată consultarea de lucrări în ceea ce priveşte codurile, standardele, specificaţiile şi procedurile.

20

F

Redactarea uneia sau mai multor proceduri END în sectorul implicat. Codurile, standardele, specificaţiile şi alte proceduri aplicabile trebuie puse la dispoziţia candidatului.

Pentru un candidat care a redactat deja o procedură END în cadrul unui examen de nivel 3 promovat, organismul de certificare poate înlocui redactarea unei proceduri cu o analiză critică a unei proceduri END existente acoperind metoda şi sectorul relevante şi care conţine erori şi/sau omisiuni.

—

8.3.4 Notarea examenelor de calificare pentru nivelul 3 8.3.4.1 Generalităţi Notarea examenului de bază şi a celui referitor la metoda principală trebuie efectuate separat. Pentru a fi admisibil la certificare, un candidat trebuie să promoveze atât examenul de bază cât şi cel referitor la metoda principală.

Pentru cele trei părţi A, B şi C ale examenului de bază şi părţile D şi E ale examenului referitor la metoda principală, se aplică cerinţele următoare.

Atunci când se realizează examene convenţionale pregătite în prealabil pe hârtie, un examinator trebuie să fie responsabil cu notarea examenelor, prin compararea răspunsurilor date de candidat cu răspunsuri tip aprobate de organismul de certificare. Fiecare răspuns corect dă un punct iar nota atribuită examinărilor este suma punctelor obţinute. Pentru calculul final, nota fiecărei examinări este exprimată în procente.

La latitudinea organismului de certificare, pot fi utilizate sisteme de evaluare informatizate, care notează automat răspunsurile candidatului în raport cu date înmagazinate şi notează totalitatea examenului scris în conformitate cu algoritmi pregătiţi. 8.3.4.2 Examen de bază Pentru a promova examenul de bază, candidatul trebuie să obţină o notă de cel puţin 70 % la fiecare din părţile A, B şi C.

8.3.4.3 Examen referitor la metoda principală Pentru a promova examenul referitor la metoda principală, candidatul trebuie să obţină o notă de cel puţin 70 % la fiecare din părţile D, E şi F.

A se vedea tabelul D.2 pentru ponderarea recomandată a probei de redactare a unei proceduri END (partea F). 8.4 Desfăşurarea examenelor 8.4.1 Toate examenele trebuie să se desfăşoare în centre de examinare stabilite, aprobate şi monitorizate de către organismul de certificare, direct sau prin intermediul unui organism de calificare autorizat.

SR EN ISO 9712:2013

24

8.4.2 Cu ocazia examenului, candidatul trebuie să posede o dovadă valabilă a identităţii sale şi o convocare oficială la examen, care trebuie arătate la cerere examinatorului sau supraveghetorului. 8.4.3 Orice candidat care, în timpul examenului, nu se conformează regulilor sau comite un act fraudulos sau este complice la un astfel de act, trebuie să fie exclus de la orice alt examen o perioadă de cel puţin un an. 8.4.4 Atunci când se realizează examene convenţionale pregătite în prealabil pe hârtie, documentele de examen trebuie validate şi aprobate de un examinator, iar notarea trebuie efectuată în conformitate cu proceduri aprobate de organismul de certificare (a se vedea 8.2.4 şi 8.3.4). Atunci când se utilizează sisteme de evaluare informatizate care selectează întrebările, prezintă examenul "scris" al candidatului pe un calculator şi notează examenele, organismul de certificare trebuie să valideze şi să aprobe sistemul de evaluare informatizat. 8.4.5 Examenele de calificare scrise (informatizate sau convenţionale) şi cele practice trebuie supravegheate de un examinator sau de unul sau mai mulţi supraveghetori formaţi, plasaţi sub responsabilitatea examinatorului. 8.4.6 Unui examinator nu trebuie să i se permită să examineze niciun candidat: a) pe care l-a format în vederea examenului în perioada de doi ani de la data încheierii activităţilor

de formare; b) care lucrează (permanent sau temporar) în aceeaşi facilitate ca şi examinatorul. 8.4.7 Cu aprobarea organismului de certificare, un candidat poate folosi propriul echipament pentru susţinerea examenului practic. 8.4.8 Candidaţilor nu trebuie să li se permită să introducă în sala de examen niciun fel de articole personale fără încuviinţarea specială a examinatorului. 8.5 Reexaminare 8.5.1 Un candidat respins datorită unei comportări contrare deontologiei trebuie să aştepte cel puţin 12 luni înainte de a se prezenta din nou la un examen (a se vedea 8.4.3). 8.5.2 Un candidat care nu a obţinut nota cerută pentru promovare la oricare parte a examenului, poate fi reexaminat a doua oară la partea (părţile) la care nu a reuşit, cu condiţia ca reexaminarea să aibă loc nu mai devreme de o lună, doar dacă a încheiat în mod satisfăcător un program ulterior de formare, acceptabil pentru organismul de certificare şi nici mai târziu de 2 ani după examenul iniţial. NOTE - În acest context, "părţile de examen" se referă la: pentru nivelurile 1 şi 2, examenele general, specific şi practic; pentru examenul de bază de nivel 3, părţile A, B şi C; pentru examenul referitor la metoda principală de nivel 3, părţile D, E şi F. 8.5.3 Un candidat care nu a reuşit la reexaminare trebuie să solicite şi să susţină din nou examenul conform procedurii stabilite pentru candidaţii noi. 8.6 Excepţii privind examenele 8.6.1 Un candidat certificat de nivel 1 sau 2, care trece dintr-un sector în altul sau îşi adaugă un sector în aceeaşi metodă END, nu trebuie să susţină decât examenul specific şi examenul practic în metoda respectivă, corespunzătoare noului sector.

8.6.2 Un candidat certificat de nivel 3, care trece dintr-un sector în altul sau îşi adaugă un sector în aceeaşi metodă END, este scutit de repetarea examenului de bază şi a părţii D de nivel 3 din examenul referitor la metoda principală (a se vedea tabelul 7).

SR EN ISO 9712:2013

25

9 Certificare 9.1 Administrare Un candidat care îndeplineşte toate condiţiile trebuie să fie certificat, iar dovada acestei certificări trebuie să fie disponibilă din partea organismului de certificare. Aceasta se poate realiza prin emiterea de certificate pe suport de hârtie şi/sau legitimaţii (a se vedea 9.2) şi/sau prin descărcarea şi afişarea electronică a informaţiilor relevante de pe site-ul web al organismului de certificare. 9.2 Certificate şi/sau legitimaţii Certificatele şi/sau legitimaţiile corespondente trebuie să cuprindă cel puţin: a) numele şi prenumele persoanei certificate; b) data pronunţării certificării; c) data la care expiră valabilitatea certificării; d) o referire la acest standard internaţional (ISO 9712:2012); e) nivelul de certificare; f) numele organismului de certificare; g) metoda (metodele) END; h) sectorul (sectoarele) aplicabil(e); i) dacă este cazul, domeniul de aplicare al limitărilor certificării şi/sau al aplicaţiilor speciale; j) un număr unic de identificare a persoanei; k) semnătura persoanei certificate; l) o fotografie a persoanei certificate, în cazul unei legitimaţii; m) un dispozitiv de prevenire a falsificării în legitimaţiei, de exemplu, timbru sec, plastifiere etc.; n) semnătura reprezentantului desemnat al organismului de certificare. Poate exista un spaţiu special atît pe certificat cât şi pe legitimaţie pentru semnătura şi ştampila angajatorului, prin care îl autorizează pe titularul certificatului să lucreze (a se vedea 3.21). Prin aceasta angajatorul demonstrează că îşi asumă responsabilitatea pentru rezultatele examinării. 9.3 Certificate digitale 9.3.1 Digital certification may be provided in lieu of or as well as physical (hard copy) certificate(s). In this case, subject to compliance with national regulations, the following data are available without request (online, at the website of the certification body) to interested parties: ⎯ denumirea legală, informaţii de contact şi, dacă este cazul, statutul referitor la acreditare al

organismului de certificare; ⎯ numele şi prenumele persoanei certificate; ⎯ un număr unic de identificare a persoanei certificate; ⎯ o imagine fotografică a persoanei certificate (datând din ultimii 10 ani);

SR EN ISO 9712:2013

26

⎯ datele de emitere şi de expirare a certificării;

⎯ domeniul de aplicare al certificării, inclusiv nivelul, metoda (ele) END şi sectorul (sectoarele)

aplicabile; ⎯ orice limitări ale certificării, dacă este cazul. 9.3.2 Atunci când datele menţionate în 9.3.1 pot fi imprimate direct de pe site-ul web al organismului de certificare, rezultatul imprimării trebuie să cuprindă o dată a imprimării şi o declaraţie care stipulează că valabilitatea actuală a certificării poate fi verificată pe site-ul web relevant. 9.4 Valabilitate 9.4.1 Generalităţi Perioada maximă de valabilitate a certificatului este de cinci ani. Perioada de valabilitate trebuie să înceapă (data de emitere acertificării) atunci când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru certificare (formare, experienţă, percepţie vizuală satisfăcătoare, reuşita la examen). Certificarea este invalidată:

a) pe baza deciziei organismului de certificare, de exemplu, în cazul unei conduite incompatibile cu

procedurile de certificare sau care nu respectă un cod de etică, demonstrate; b) dacă persoana devine incapabilă fizic să-şi execute sarcinile, pe baza examinării acuităţii vizuale,

efectuate anual sub responsabilitatea angajatorului; c) dacă are loc o întrerupere semnificativă a activităţii (a se vedea 3.27) în domeniul metodei pentru

care persoana este certificată; d) dacă persoana nu reuşeşte recertificarea, până când îndeplineşte cerinţele pentru recertificare

sau certificare iniţială. 9.4.2 Revalidare Organismul de certificare trebuie să definească condiţiile de revalidare în cazurile 9.4.1, a) şi b).

For revalidation of the certification after a significant interruption, the individual shall pass a recertification examination. The certification is revalidated for a new period of validity of five years from the date of the revalidation Pentru revalidarea certificării după o întrerupere semnificativă, persoana trebuie să susţină un examen de recertificare. Certificarea este revalidată pentru o nouă perioadă de valbilitate de cinci ani de la data revalidării.. 10 Reînnoire 10.1 La expirarea primei perioade de valabilitate şi în continuare la fiecare zece ani, certificarea poate fi reînnoită de către organismul de certificare pentru o nouă perioadă de cinci ani, prin prezentarea: a) dovezii documentate a examinării acuităţii vizuale, satisfăcătoare în cursul ultimelor 12 luni; b) dovezii documentate verificabile a activităţii satisfăcătoare continue, fără întreruperi semnificative

(a se vedea 3.27), în domeniul metodei şi sectorului pentru care este solicitată reînnoirea certificării.

Dacă nu este satisfăcută condiţia b) de reînnoire, persoana trebuie să urmeze aceleaşi reguli ca şi în cazul recertificării (a se vedea articolul 11).

SR EN ISO 9712:2013

27

10.2 Este responsabilitatea deţinătorului de certificat să iniţieze procedura cerută pentru reînnoire. Dosarele de reînnoire trebuie prezentate cu şase luni înainte de data de expirare a certificării. Ca excepţie şi pe baza deciziei organismului de certificare, pot fi luate în considerare dosare prezentate până la 12 luni după data de expirare. După depăşirea acestei perioade nu se mai admite nicio excepţie iar candidatului trebuie să i se permită să se prezinte la un examen de recertificare.

11 Recertificare 11.1 Generalităţi La expirarea fiecărei perioade secunde de valabilitate (la fiecare 10 ani), persoana certificată poate fi recertificată de către organismul de certificare pentru o nouă perioadă de cinci ani sau mai puţin, cu condiţia ca persoana să îndeplinească criteriile de recertificare specificate în 10.1 a) şi condiţiile aplicabile decrise în continuare. Este responsabilitatea deţinătorului de certificat să iniţieze procedurile cerute pentru obţinerea recertificării. Dacă cererea de recertificare este făcută la mai mult de 12 luni după expirarea datei de valabilitate, trebuie susţinut cu succes un examen complet (general, specific şi practic), pentru nivelul 1 şi nivelul 2 şi un examen referitor la metoda principală, pentru nivelul 3. 11.2 Nivelul 1 şi nivelul 2 11.2.1 Deţinătorii de certificate nivelurile 1 şi 2 care solicită recertificarea trebuie să îndeplinească criteriile specificate în 10.1 b) şi să satisfacă 11.2.2. 11.2.2 Persoana trebuie să promoveze un examen practic care demonstrează menţinerea competenţelor pentru efectuarea lucrărilor din domeniul de aplicare definit în certificat. Aceasta trebuie să includă examinări de probe (a se vedea tabelul B.1) adecvate domeniului de aplicare al certificării de revalidat şi, suplimentar, pentru nivelul 2, redactarea unei instrucţiuni aplicabile pentru utlizarea de către personalul de nivel 1 (a se vedea 8.2.3.9). În cazul în care persoana nu reuşeşte să obţină o notă de cel puţin 70 % pentru fiecare probă examinată (ponderată conform îndrumărilor din tabelul 5) şi, pentru nivelul 2, pentru instrucţiune, trebuie să i se permită să repete de două ori totalitatea examenului de recertificare după cel puţin şapte zile şi cel mai târziu după şase luni dela prima susţinere a examenului de recrtificare. În caz de nereuşită la cele două examene acceptabile, certificatul nu trebuie reînnoit şi, pentru a obţine din nou certificarea pentru nivelul, sectorul şi metoda implicate, candidatul trebuie să solicite o nouă certificare. În acest caz nu trebuie acordată nicio excepţie pentru examene în virtutea oricărei alte certificări valabile deţinute. 11.3 Nivelul 3 11.3.1 Deţinătorii de certificate de nivel 3 care solicită recertificarea trebuie să furnizeze dovada menţinerii calificării lor confirmate prin: a) satisfacerea cerinţelor pentru nivelul 3 ale 1.3.2 pentru un examen scris; b) îndeplinirea cerinţelor pentru un sistem structurat de creditare, aşa cum este dat în anexa C. Persoana poate decide între examen şi sistemul de creditare pentru recertificare. Dacă este ales sistemul de creditare şi acesta cere furnizarea de documente ale angajatorului sau accesul într-un local al angajatorului, persoana trebuie să furnizeze o declaraţie scrisă de aprobare a angajatorului. În ambele cazuri (examen scris sau sistem de creditare), persoana trebuie să furnizeze o dovadă documentată adecvată, acceptabilă de către organismul de certificare, a menţinerii competenţei sale practice în metodă sau să suţină cu succes un examen practic pentru nivelul 2, aşa cum este specificat în 11.2.2, cu excepţia redactării de instrucţiuni END.

SR EN ISO 9712:2013

28

11.3.2 Persoana trebuie să promoveze un examen scris care cuprinde cel puţin 20 de întrebări privind aplicarea metodei de examinare în sectorul (sectoarele) implicat (implicate) care să demonstreze înţelegerea tehnicilor, standardelor, codurilor sau specificaţiilor actuale din domeniul END şi a tehnologiei aplicate şi, la latitudinea organismului de certificare, cinci întrebări suplimentare referitoare la cerinţele schemei de certificare. 11.3.3 În cazul în care persoana nu reuşeşte să obţină o notă de cel puţin 70 % la examenul de recertificare, trebuie să i se permită să repete de două ori totalitatea examenului de recertificare. Perioada în care trebuie promovate toate examinările trebuie să fie de 12 luni, dacă nu există o extensie a acesteia efectuată de organismul de certificare. În caz de nereuşită la cele două examene acceptabile, certificatul nu trebuie reînnoit şi, pentru a obţine din nou certificarea pentru sectorul şi metoda implicate, candidatul trebuie să promoveze examenul adecvat referitor la metoda principală. 11.3.4 Un candidat care solicită sistemul de creditare şi nu îndeplineşte cerinţele acestuia trebuie să fie recertificat în conformitate cu 11.3.2. În caz de nereuşită la prima încercare de recertificare prin examen, trebuie să i se permită o singură repetare a examenului de recertificare în perioada de 12 luni de la data solicitării recertificării prin sistemul de creditare. 12 Dosare Organismul de certificare sau organismele sale de calificare autorizate trebuie să menţină: a) o listă actualizată cu toate persoanele certificate, clasificate după nivel, metoda END şi sector; b) un dosar individual pentru fiecare candidat care nu a fost certificat, o perioadă de cel puţin cinci

ani de la data solicitării; c) un dosar (dosare) individual(e) pentru fiecare persoană certificată şi pentru fiecare persoană

căreia i s-a anulat certificarea, care să conţină:

1) fotografie sau o imagine electronică, datând din ultimii 10 ani, 2) solicitările de candidatură, 3) documentele de examen, cum sunt chestionare, răspunsuri, descrierea probelor, înregistrări,

rezultatele examinărilor, procedurilele END şi fişele de notare, 4) documentele de reînnoire şi de recertificare, inclusiv dovada acuităţii vizuale şi a activităţii

continue, 5) motivele unei eventuale anulări a certificării.

Dosarele individuale trebuie păstrate în condiţii adecvate de securitate şi de confidenţialitate pe durata valabilităţii certificatului şi încă cel puţin un ciclu complet de certificare expirarea certificării. 13 Perioada de tranziţie 13.1 Scopul acestui articol este de a permite iniţierea sistemului atunci când un organism de certificare aplică programul de certificare pentru o metodă END care nu este cuprinsă încă în schema sa sau atunci când se organizează un sector nou. Organismul de certificare poate numi temporar ca examinatori persoane calificate corespunzător, pe o durată care să nu depăşească cinci ani de la data implementării unei noi metode sau a unui nou sector (a se vedea 3.9), în scopul desfăşurării, supravegherii şi notării examenelor de calificare. Perioada de implementare de cinci ani nu trebuie folosită de către organismul de certificare ca mijloc de certificare a candidaţilor care nu îndeplinesc toate cerinţele de calificare şi certificare ale acestui standard internaţional.

SR EN ISO 9712:2013

29

13.2 Persoană calificată corespunzător înseamnă că o astfel de persoană:: a) cunoaşte principiile END şi posedă cunoştinţe specifice în sectorul respectiv; b) dispune de experienţă industrială în aplicarea metodei END; c) posedă aptitudinea de a desfăşura examene; d) este aptă să interpreteze chestionarul şi rezultatele examenelor de calificare. 13.3 In perioada de doi ani de la data numirii lor, aceşti examinatori trebuie să îşi dobândească certificarea prin satisfacerea cerinţelor pentru recertificare aşa cum este descris în 11.3.1

14 Tranziţia între EN 473:2008,[4] ISO 9712:2005 şi acest standard internaţional Orice certificare în conformitate cu EN 473:2008[4] şi/sau ISO 9712:2005, pronunţată înainte de publicarea acestui standard internaţional, rămâne valabilă până la următoarea etapă obligatorie în procesul de certificare, adică reînnoirea recertificării, care trebuie efectuată în conformitate cu acest standard internaţional.. Orice certificare în conformitate cu acest standard internaţional este considerată că îndeplineşte cerinţele celor două standarde EN 473:2008 şi ISO 9712:2005; în consecinţă, orice cerinţă de certificare conform unuia sau celuilalt dintre cele două standarde este îndeplinită printr-o certificare în conformitate cu acest standard internaţional.

SR EN ISO 9712:2013

30

Anexa A (normativă)

Sectoare

A.1 Generalităţi Aunci când se creează un sector, organismul de certificare poate opera cu listele de referinţă ale sectoarelor din A.2 şi A.3. Aceasta nu exclude posibilitatea dezvoltării unor sectoare adiţionale pentru a satisface necesităţi naţionale. A.2 Sectoare de produse Acestea includ a) piese turnate (c) (materiale feroase şi neferoase);

b) piese forjate (f) (toate tipurile de piese forjate: materiale feroase şi neferoase);

c) suduri (w) (toate tipurile de suduri, inclusiv îmbinările prin lipire moale, pentru materiale feroase şi

neferoase);

d) ţevi şi tuburi (t) (fără sudură, sudate, materiale feroase şi neferoase, inclusiv produse plate pentru fabricarea ţevilor sudate);

e) produse trase (wp) cu excepţia pieselor forjate (de exemplu, table, bare, vergele);

f) materiale compozite (p). A.3 Sectoare industriale Sectoare care combină un număr de sectoare de produse, cuprinzând toate sau numai unele produse sau materiale definite (de exemplu, materiale feroase şi neferoase sau nemetale ca materialele ceramice, materialele plastice şi cele compozite): a) prelucrare; b) încercări înainte de şi în exploatare, care include fabricaţia; c) mentenanţa feroviară; d) industria aerospaţială. Când se creează un sector industrial, organismul de certificare trebuie să definească cu precizie în documentaţia sa publicată domeniul de aplicare al noului sector, în termeni de produs, obiect sau componentă. O persoană certificată într-un sector industrial trebuie considerată ca deţinând certificare în sectoarele individuale din care este compus sectorul industrial respectiv. Certificarea într-un sector este accesibilă pentru toate cele trei niveluri de competenţă în toate metodele END sau poate fi limitată la anumite metode sau niveluri. Totuşi, indiferent de domeniul de certificare, acesta trebuie precizat în certificat. Pentru materiale compozite, organismul de certificare trebuie să definească cerinţele pentru examenul de calificare.

SR EN ISO 9712:2013

31

Anexa B (normativă)

Numărul minim şi tipul probelor pentru examenul practic de nivel 1 şi nivel 2

Tabelul B.1 — Numărul minim şi tipul probelor pentru examenul practic de nivel 1 şi 2

Metoda şi nivelul Sectoare de

produse UT1 UT2 RT1 RT2 ET1 ET2 MT1 MT2 PT1 PT2 LT1 LT2 VT1 VT2 AT1 AT2

Piese turnate 2 2 2 2 + 12 rs 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 + 2

ds

Piese forjate 2 2 2 2 + 12 rs 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 + 2

ds

Suduri 2 2 2 2 + 12 rs 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 + 2

ds

Țevi şi tuburi 2 2 2 2 + 12 rs 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 + 2

ds

Produse trase 2 2 2 2 + 12 rs 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 + 2

ds

Sectoare industriale (combinând două sau mai multe sectoare de produse)

UT1 UT2 RT1 RT2 ET1 ET2 MT1 MT2 PT1 PT2 LT1 LT2 VT1 VT2 AT1 AT2

Prelucrarea metalelor 2 2 2 2 +

12 rs 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 + 2 ds

Încercări înainte de şi în exploatare

3

c/f w

3

c/f w

2

c w

2 cw + 24 rs

3

t w

3

t w

3

c/f w

3

c/f w

3

c/f w

3

c/f w3 3

3

c/f w

3

c/f w

1

c/f t w

1 + 2 ds

c/f t w

Mentenanţă feroviară 2 2 — — 2 2 2 2 2 2 — — 2 2 — —

Industria aerospaţială 3 3 2 2 +

12 rs 3 3 2 2 2 2 — — 2 2 1 1 + 2 ds

Pentru ST, numărul minim de probe este 1 pentru nivelul 1 şi 2 pentru nivelul 2.

Pentru TT, numărul minim de probe este 1 +2 ds pentru fiecare aplicaţie industrială.

Acolo unde examenul practice cere examinarea a mai mult decât o probă, a doua sau oricare probe ulterioare trebuie să fie diferite de cele examinate anterior, de exemplu, ca formă a produsului, specificaţie a materialului, formă, dimesniune şi tipul discontinuităţii

Acolo unde, după numărul de probe cerut, sectoarele de produse sunt indicate prin litere adecvate, înseamnă că în examenul practic trebuie incluse probe din acele sectoare.

Pentru examinarea radiografică, nivel 1 şi nivel 2, candidaţii trebuie să radiografieze cel puţin două volume — cu excepţia candidaţilor pentru nivelul 2 care au reuşit examenul de calificare de nivel 2, care trebuie să radiografieze cel puţin un volum.

Pentru examenul de verificare a etanşeităţii implicând atât variaţia presiunii cât şi gazul trasor, trebuie examinată cel puţin o probă pentru fiecare metodă.

Atunci când un examen de sector implică examinarea mau multor tipuri de produse, probele supuse examinării trebuie să fie reprezentative pentru toate produsele sau trebuie alese la întâmplare de către examinator din gama de produse sau de materiale care compun sectorul.

Un set de radiografii (12 sau 24) trebuie considerat ca o probă.

Legendă: c ≡ piese turnate; f ≡ piese forjate; w ≡ sudură; t ≡ ţeavă; c/f ≡ piese turnate sau forjate; rs ≡ radiografii; ds ≡ seturi de date

SR EN ISO 9712:2013

32

Anexa C (normativă)

Sistem structurat de creditare pentru recertificarea de nivel 3

În cadrul acestui sistem, un candidat pentru nivelul 3 beneficiază de un credit dacă, în timpul a cinci ani care preced recertificarea sa, participă la diverse activităţi din domeniul END, indicate în tabelul C.1. Sunt fixate limite pentru numărul maxim de puncte care pot fi acumulate în fiecare an şi în orice activitate desfăşurată de-a lungul celor cinci ani, pentru a asigura o repartiţie echitabilă. Pentru a fi admis la recertificare: a) trebuie acumulate cel puţin 70 puncte în cursul celor cinci ani de valabilitate a certificatului; b) se acceptă cel mult 25 puncte anual. În afară de cererea de recertificare, candidatul trebuie să prezinte dovezi privind satisfacerea criteriilor din tabelul C.1 după cum urmează: ⎯ ordinea de zi şi lista participanţilor la întâlniri, pentru punctele de la 1 până la 4; ⎯ o scurtă descriere a cercetării şi dezvoltării, pentru punctul 5; ⎯ referinţe privind publicaţiile tehnice sau ştiinţifice, pentru punctul 5; ⎯ un rezumat al activităţii de formare, pentru punctul 6; ⎯ dovada activităţii anuale pentru fiecare certificat, pentru punctul 7.

SR EN ISO 9712:2013

33

Tabelul C.1 — Sistem structurat de creditare pentru recertificarea de nivel 3

Nr. Activitate

Puncte acordate pentru fiecare

activitate (sau funcţie)

Număr maxim de puncte pe

an şi activitate

Număr maxim de

puncte în 5 ani de

activitate

1 Membru al unei asociaţii de END, participare la seminarii, simpozioane, conferinţe şi/sau cursuri în domeniul END şi al ştiinţelor şi tehnologiilor asociate.

1 3 8a

2.1 Participare la comitete naţionale şi internaţionale de standardizare

1 3 8a

2.2 Participare ca moderator în cadrul unui comitet de standardizare 1 3 8ab

3.1 Participare la şedinţe ale altor comitete END 1 3 8a

3.2 Participare ca moderator la şedinţele altor comitete END 1 3 8ab

4.1 Participare la şedinţele unor grupe de lucru în relaţie cu END

1 5 15a

4.2 Participare ca moderator la şedinţele unor grupe de lucru în relaţie cu END 1 5 15ab

5.1 Contribuţii tehnice/ştiinţifice sau publicaţii referitoare la END

3 6 20cd

5.2 Lucrare de cercetare în domeniul END, publicată 3 6 15cd

5.3 Activitate de cercetare în domeniul END 3 6 15cd

6 Lector la cursuri de formare în domeniul END (pentru 2 ore) şi/sau examinator END (pentru o sesiune de examen)

1 10 30d

7 Activitate industrială — — —

7.1

pe o instalaţie END sau într-un centru de formare END sau centru de examinare END sau în cadrul ingineriei în END (a se vedea anexa E) (pentru fiecare an complet)

10 10 40d

7.2 Reglementarea litigiilor cu clienţii 1 5 15d

7.3 Dezvoltarea de aplicaţii END 1 5 15d a Numărul maxim de puncte pentru activităţile 1-4: 20. b Puncte care se acordă pentru participare atât ca membru, cât şi ca moderator. c Dacă există mai mulţi autori, autorul principal trebuie să stabilească numărul de puncte pentru ceilalţi autori. d Numărul maxim de puncte pentru fiecare din activităţile 5 şi 6: 30, iar pentru activitatea 7: 50.

SR EN ISO 9712:2013

34

Anexa D (normativă

Notarea examenului practic

D.1 Notarea examenului practic de nivelul 1 şi nivelul 2 – Ghid pentru ponderarea notării în procente

SR EN ISO 9712:2013

35

Tabelul D.1 — Ghid pentru ponderarea în procente pentru examenul practic de nivelurile 1 şi 2

Subiect Nivelul 1 Nivelul 2

Partea 1 — Cunoaşterea echipamentului END:

a) controlul sistemului şi verificări funcţionale; 10 5

b) verificarea reglajelor. 10 5

Total 20 10

Partea 2 — Aplicarea metodei END:

a) pregătirea probei (de exemplu, starea suprafeţei), inclusiv examinarea vizuală; 5 2

b) pentru nivelul 2, alegerea tehnicii END şi determinarea condiţiilor de funcţionare; n/a 7

c) reglarea echipamentului END; 15 5

d) efectuarea examinării; 10 5

e) proceduri aplicate după examinare (de exemplu, demagnetizare, curăţire, conservare). 5 1

Total 35 20

Partea 3 — Detectarea şi raportarea discontinuităţilor:a

a) detectarea discontinuităţilor obligatoriu de raportat; 20 15

b) caracterizare (tip, poziţie, orientare, dimensiuni aparente etc.); 15 15

c) evaluarea de nivel 2 în raport cu criteriile din cod, standard, specificaţie sau procedură; n/a 15

d) redactarea raportului de examinare. 10 10

Total 45 55

Partea 4 — Redactarea instrucţiunilor END (candidaţi pentru nivelul 2):b

a) preambul (domeniu de aplicare, documente de referinţă); — 1

b) personal; — 1

c) echipament de utilizat, inclusiv reglajele; — 3

d) produsul (descriere sau desen, inclusiv zona de interes şi obiectul examinării); — 2

e) condiţii de examinare, inclusiv pregătirea pentru examinare; — 2

f) instrucţiuni detaliate pentru aplicarea examinării; — 3

g) înregistrarea şi clasificarea rezultatelor examinării; — 2

h) raportarea rezultatelor. — 1

Total — 15

Nota generală pentru examenul practic 100 % 100 %

Pentru a reuşi, candidatul ar trebui să obţină o notă minimă de 70 % pentru partea de redactare a instrucţiunilor END, adică 10,5 puncte din 15,0 alocate.

a Candidatul care nu indică o discontinuitate specificată în fişa de identificare a probei pentru examen ca fiind “de raportat obligatoriu de către candidat”, atunci când efectuează examinarea în condiţiile specificate în fişa de identificare, va primi nota zero pentru partea 3 a examenului practic referitor la proba supusă examinării. Pentru RT, această situaţie se aplică la interpretarea radiografică, adică a nu raporta o discontinuitate de tipul „de raportat obligatoriu” de pe radiografie conduce la nota zero pentru setul de radiografii din partea 3. b Candidatului pentru nivelul 2 i se cere să redacteze o instrucţiune END, aplicabilă de către operatorii nivel 1 pentru o probă aleasă de către examinator. Atunci când un candidat pentru nivelul 2 examinează o probă pentru care nu a fost solicitat să redacteze o instrucţiune END, nota se calculează ca procent din cele 85 de puncte rămase.

SR EN ISO 9712:2013

36

D.2 Ponderarea examenului de nivel 3 referitor la procedura END

Tabelul D.2 — Ghid pentru ponderarea notării în procente pentru examenul de nivel 3 referitor la procedura END

Subiect % maxim

Partea 1 — Generalităţi:

a) domeniu de aplicare (obiect, produs); 2

b) controlul documentelor; 2

c) referinţe normative şi informaţii complementare 4

Sumă parţială 8

Partea 2 — Personalul END: 2

Partea 3 — Materiale şi echipament:

a) echipament principal END (inclusiv definirea stării de calibrare şi verificările aptitudinii de utilizare, efectuate înainte de examinare); 10

b) echipament auxiliar (blocuri de referinţă şi de calibrare, materiale consumabile, aparate de măsurat, dispozitive de vizualizare etc.). 10

Subtotal 20

Partea 4 — Proba de examinat:

a) starea fizică şi pregătirea suprafeţei (temperatură, acces, îndepărtarea straturilor protectoare, rugozitate etc.); 1

b) descrierea zonei sau volumului de examinat, inclusiv punctele de referinţă; 1

c) discontinuităţi căutate. 3

Subtotal 5

Partea 5 — Realizarea examinării:

a) metoda (ele) şi tehnica (ile) END de utilizat; 10

b) reglarea echipamentului; 10

c) efectuarea examinării (inclusiv referirea la instrucţiuni END); 10

d) caracterizarea discontinuităţilor. 10

Subtotal 40

Partea 6 — Criterii de acceptare 7

Partea 7 — Procedură de aplicat după examinare:

a) dispunerea produsului neconform (etichetare, separare); 2

b) refacerea straturilor de protecţie (unde se cere). 1

Subtotal 3

Partea 8 — Redactarea raportului de examinare 5

Partea 9 — Prezentare generală 10

Total general 100

SR EN ISO 9712:2013

37

Anexa E (informativă)

Ingineria în END

E.1 Definiţie Ingineria în END acoperă toate activităţile legate de END, de la proiectarea echipamentelor până la responsabilitatea pregătirii, implementării şi verificării END (în fabricaţie şi în exploatare) a aceluiaşi echipament făcând parte din instalaţii industriale sau tehnice. E.2 Listă neexhaustivă a activităţilor acoperite Activităţile acoperite cuprind: a) în stadiul de proiectare, definirea cerinţelor de luat în considerare şi/sau verificarea aptitudinii de

inspectare a echipamentului în timpul fabricaţiei şi, dacă este cazul, în exploatare; b) alegerea tehnicilor END de implementat în fabricaţie şi/sau în exploatare; c) compararea prescripţiilor specifice ale diferitelor coduri şi standarde; d) stabilirea sau validarea de proceduri END; e) evaluarea tehnică a furnizorilor END; f) evaluarea tehnicilor END, în special în cadrul expertizelor; g) tratarea (evaluarea tehnică) a neconformităţilor; h) justificarea pentru clienţi şi, dacă este cazul, pentru autorităţile asociate cu securitatea, a

practicilor implementate; i) responsabilitatea pentru o instalaţie END; j) coordonarea şi supravegherea activităţilor personalului END; k) calificarea — validarea tehnicilor END:

1) stabilirea informaţiilor de intrare, inclusiv a obiectivelor inspecţiei,

2) definirea machetelor necesare pentru examinările deschise şi, dacă este necesar, pentru examinările în orb,

3) implementarea examinărilor practice,

4) elaborarea justificării tehnice, inclusiv, dacă este necesar, a modelelor,

5) elaborarea sau validarea procedurilor END,

6) pregătirea sau validarea dosarelor de calificare;

l) stabilirea programelor de inspecţie în exploatare pentru instalaţiile industriale sau definirea

regulilor pentru stabilirea a astfel de programe.

SR EN ISO 9712:2013

38

Bibliografie

[1] ISO/TS 22809, Non-destructive testing — Discontinuities in specimens for use in qualification examinations

[2] ISO/TR 25107, Non-destructive testing — Guidelines for NDT training syllabuses [3] ISO/TR 25108, Non-destructive testing — Guidelines for NDT personnel training organizations [4] EN 473:2008, Non-destructive testing — Qualification and certification of NDT personnel —

General principles

[5] CEN/TR 14748, Non-destructive testing — Methodology for qualification of non-destructive tests [6] CEN/TS 15053, Non-destructive testing — Recommendations for discontinuities-types in test

specimens for examination

SR EN ISO 9712:2013

39

Anexa ZA (informativă)

Relaţia dintre acest standard european şi cerinţele esenţiale ale Directivei UE 97/23/CE

Acest standard european a fost elaborat în cadrul unui mandat acordat CEN de către Comisia Europeană cu scopul de a oferi un mijloc de conformare la cerinţele esenţiale ale Directivei Noii Abordări 97/23/CE. După publicarea acestui standard în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sub această directivă şi preluarea sa ca standard naţional de cel puţin unul din statele membre, conformitatea cu articolele acestui standard indicate în tabelul ZA conferă, în limitele domeniului de aplicare al acestui standard, o prezumţie de conformitate cu cerinţele esenţiale corespunzătoare ale acestei directive şi cu regulile AELS asociate.

Tabelul ZA – Corespondenţa între acest standard european şi Directiva 97/23/CE

Articole/paragrafe ale acestui standard european

Cerinţe esenţiale ale Directivei 97/23/CE Observaţii/Note

7 Anexa I, 3.1.3

8 Anexa I, 3.1.3

9.4 Anexa I, 3.1.3

10 Anexa I, 3.1.3

11 Anexa I, 3.1.3

AVERTISMENT – Alte cerinţe şi alte directive UE pot fi aplicabile produselor cuprinse în domeniul de aplicare al acestui standard.

ASRO – Asociaţia de Standardizare din România organismul naţional de standardizare cu atribuţii exclusive privind activitatea de standardizare naţională şi reprezentarea României în procesul de standardizare european şi internaţional.

Standardele constituie rezultatul creaţiei intelectuale şi sunt protejate prin drepturi de autor. În calitate de organism naţional de standardizare, ASRO este titularul drepturilor de autor asupra standardelor române şi urmăreşte respectarea drepturilor de autor asupra standardelor europene şi internaţionale în România.

Fără acordul prealabil expres al ASRO, standardele nu pot fi reproduse în alte documente sau multiplicate. Standardele sau părţi din acestea nu pot fi traduse pentru a fi comunicate public sau pentru a reprezenta opere derivate, cum ar fi cursuri de formare profesională, baze de date, publicaţii şi documentaţii de specialitate.

Respectarea drepturilor de autor asupra standardelor nu afectează libera lor utilizare şi aplicare.

Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor în vigoare.

Utilizatorii standardelor sunt răspunzători pentru interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor standardelor române.

Utilizarea standardelor române nu înlătură obligaţia respectării prevederilor legale în vigoare.

Informaţiile referitoare la standardele române sunt publicate lunar în „Buletinul standardizării”.

Lista şi datele bibliografice complete ale tuturor standardelor naţionale, europene şi internaţionale adoptate în România, în vigoare şi anulate, se regăsesc în aplicaţia electronică Infostandard, care se achiziţionează de la ASRO.

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

www.standardizarea.ro http//magazin.asro.ro http://standardizare.wordpress.com/

Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 310 17 29

Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88; vanzari@asro.ro Redacţie – Marketing, Drepturi de Autor: Tel. : +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro

42 pagini