Stanciulescu, Sisteme Administrative Europene

7/30/2019 Stanciulescu, Sisteme Administrative Europene

1/98

GUVERNAN PUBLIC EUROPEANSisteme comparate de administraie public europeanProf. Univ. Dr. Gabriela Stnciulescu

1

Nota autorului:

Aceasta versiune este elaborata pentru prezentarea si accesul pe INTERNET; Versiunea pentru studiul masteral va fi distribuita cursantilor masteranzi;

Manualul/cartea se prezinta in timpul prelegerilor la curs

SUPORT DE CURS:

TARILE DEZVOLTATE EUROPENE.

COMPARATII ADMINISTRATIVE, , COMPARATII GEOGRAFICE,

COMPARATII DEMOGRAFICE, COMPARATII ECONOMICE,

REGIMURI POLITICE


2/98


2

PREAMBUL

Suportul de curs trateaza, comparativ, sistemele administrative, situarea

geografica, demografia si starea economica acelor mai importante cinci tari dezvoltate

din Europa : Franta, Marea Britanie, Germania, Italia si Spania, principalele state al

caror rol este determinant in crearea si dezvoltarea Uniunii Europene.

Intre cele cinci puteri europene exista multe asemanari, datorate in principal

adoptarii si implementarii legislatiei UE, dar si deosebiri datorate, in principal situarii

geografice, bogatiei subsolului, dezvoltarii economice si sistemului administrativ.

Regimul politic in cele cinci tari este diferit, fiind remarcabil faptul ca acest lucrunu impiedica adoptarea si implementarea legislatiei europene. Exista astfel :

- doua monarhii constitutionale Marea Britanie si Spania prima dominata de

conservatorism, desi putere regala are doar rang de reprezentare, treburile statului fiind

in grija guvernului si a primului ministru, iar a doua, restaurata dupa o perioada tulbure,

pentru a crea un echilibru politic in interiorul tarii;

- o republica prezidentiala Franta unde rolul sefului statului (presedintele)

este foarte important;

- o republica parlamentara Italia unde seful guvernului (primul ministru) ar

principalul rol in rezolvarea problemelor statului, rolul presedintelui fiind mai mult de

reprezentarea;

- o republica federala Germania cu un sistem administrativ diferit de celelalte

republici, principalele prerogative ale statului fiind in grija Cancelerului federal,

presedintelui revenindui rolul de reprezentare in relatiile internationale;


3/98


3

CAPITOLUL ISISTEMUL ADMINISTRATIV FRANCEZ1

Constitutia este in vigoare din 28 septembrie 1958, amendata, cu privire la

alegerea presedintelui pentru 1962; amendata, cu prevederile impuse de UE in urma

Tratatului de la Maastricht (1992), Tratatului de la Amsterdam (1996), Tratatului de la

Nice (2000); amendata, cu limitarile impuse de legea emigrarilor in Franta (1993);

amendata cu privire la schimbarea duratei mandatului de presedinte de la 7 ani la 5 ani

(2000).Statul republica prezidentiala, conform constitutiei, condus de un presedinte ales

prin vot popular.

Impartirea teritoriala: 22 de regiuni in Europa: Alsace, Aquitaine, Auvergne,

Basse-Normandie, Bourgogne, Bretagne, Centre, Champagne-Ardenne, Corse,

Franche-Comte, Haute-Normandie, Ile-de-France, Languedoc-Roussillon, Limousin,

Lorraine, Midi-Pyrenees, Nord-Pas-de-Calais, Pays de la Loire, Picardie, Poitou-

Charentes, Provence-Alpes-Cote dAzur, Rhone-Alpes. Pe tot globul, Franta este

impartita in 22 regiuni (inclusiv Corsica), in Europa care la randul lor sunt subdivizate in

96 de departamente, la care se adauga separat departamentele de peste mari: Guiana

Franceza, Guadeloupe, Martinique, Reunion si colectivitatile teritoriale din insulele:

Mayotte, Saint Pierre, Miquelon. Teritorii aflate sub dominion francez: Bassas de India,

Insula Clipperton, Insula Europa, Polynesia Franceza, Teritoriul Arctic numit Franta de

Sud, Insulele Glorioso, Insula Juan de Nova, Noua Caledonie, Insula Tromelin, Wallis si

Futuna.

Independenta: in anul 486 unirea lui Clovis

Ziua Nationala: 14 iulie 14 iulie 1789 - Caderea Bastliei

1Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu; Enciclopedia Statelor lumii; Editia a 7-

ea; Ed. Meronia; Bucuresti, 2000.

2. Andrei, A. Erikos, S. Teslaru - Statele lumii de la A la Z, Editura Steaua Nordului, Bucuresti,

2000, p.58-64.

3. www.cia.gov/cia/publications/factbook


4/98


4

Dreptul la vot: 18 ani varsta minima pentru drept de vot;

- vot universal.

Autoritatea Executiva

Seful Statului: Presedintele ales Jacques Chirac ales la 17 mai 1995, si reales

in 5 mai 2002.

Seful Guvernului: Primul Ministru Jean-Pierre Raffarin numit la 17 mai 2002.

Cabinetul: Consiliul de Ministri numit de presedinte la sugestia primului ministru.

Sitemul electoral: Presedintele este ales prin vot popular secret pe o perioada de

5 ani (inainte de octombrie 2000 mandatul presedintelui avea o durata durata de 7 ani).Ultimele alegeri tinute au fost in 21 aprilie si 5 mai 2002, urmatoarele alegeri vor fi in

aprilie si mai 2007.

Primul ministru este nominalizat de majoritatea Adunarii Nationale si este

aprobat de presedinte.

Rezultate electorale: Jacques Chirac a fost reales presedinte in al doilea tur de

scrutin cu un procentaj de 81,96% si reprezinta RPR,iar Jean-Marie Le Pen a obtinut

18,04% si reprezinta FN.

Autoritatea legislativa

Parlament bicameral compus din Senat si Adunarea Nationala.

Senatul 321 membri, din care 296 reprezinta Franta Europeana, 13 reprezinta

departamentele si teritoriile de peste mari, 12 reprezinta francezii care traiesc in

strainatate.

Membrii Senatului sunt alesi indirect de catre un Colegiu Electoral pentru a

deservi un mandat de 9 ani; alegerile pentru o treime din numarul senatorilor se tin la

fiecare trei ani. In anul 2004 au fost adaugate Senatului 25 de noi locuri pentru un total

de 346 de membri repartizati astfel:

-326 membri reprezinta Franta Europeana si departamentele de peste mari;

-2 membri reprezinta Noua Caledonie;

-2 membri - reprezinta Mayotte;

-1 membru - reprezinta Saint Pierre si Miquelon;

-3 membri reprezinta teritoriile de peste mari aflate sub dominion Francez;


5/98


5

12 membri reprezinta francezii care traisc in strainatate.

Noii membrii au fost indirect alesi de catre Colegiul Electoral pentru un mandatde 6 ani (2004-2010 cand vor fi alegeri pentru Senat), iar jumatate din membrii noi

alesi vor fi innoiti la trei ani.

Adunarea nationala 577 membri;

Membrii Adunarii Nationale sunt alesi prin vot popular pentru un mandat de cinci

ani.

Alegerile: la Senat ultimele alegeri au fost in septembrie 2004, iar urmatoarele

alegeri vor fi in septembrie 2007.

La Adunarea Nationala ultimele alegeri au fost in 8-16 iunie 2002, iar urmatoarelevor avea loc pana in iunie 2007.

Rezultatele alegerilor:

Senat locuri ocupate pe partide: RPR 83 membri, RDES 16 membri, PS

68 membri, PCF 16 membri, DL 35 membri, Altii 66 membri.

Adunarea Nationala locuri ocupate pe partide: UMP 355 membri, PS 140

membri, UDF 29 membri, PCF 21 membri, Partidul Radical 7 membri, Ecologisti

3 membri, Altele 22 membri.

Sistemul legislativ este un sistem de legi civile, unitar cu particularitati de

aplicare proprii fiecarei regiuni. Acesta se poate revizui din punct de vedere

administrativ, dar nu se pot emite acte legislative noi, revizuirea facandu-se in baza

sistemului de legi unitar.

Autoritatea juridica

Curtea Suprema de Apel sau Curtea de Casatie judecatorii sunt alesi de catre

presedintele tarii in urma nominalizarilor facute de Inalta Curte de Justitie.

Consiliul Constitutional este compus din trei membri alesi de presedintele tarii,

trei membrii alesi de presedintele Adunarii Nationale si trei membrii alesi de presedinele

Senatului.

Consiliul de Stat.

Partide politice, lideri si rezultate electorale:

-MCR (Miscarea Cetateneasca Republicana); lider: Jean Pierre Chevenement;


6/98


6

- RDSE (Intrunirea Social Europeana si Democratica); lider: Jacques Pelletier;

2,77%;- PCF (Partidul Comunist Francez); lider: Marie-George Buffet; 2,77%

- LRP (Partidul Radical Liberal); lider: Jean Michel Baylet; 6%;

- MPF(Miscarea Franceza); lider: Philippe de Villiers;

- RPF (Intrunirea Franceza); lider: Charles Pasqua;

- PS (Partidul Socialist); lider: Francois Hollande; 11,79%.

- Partidul ecologistilor (verzii); lider: Gilles Lemaire, Francine Bavay, Jean

Desessard, Christophe Porquier, Maud Lelievre;

-UDF(Uniunea pentru o Franta Democratica);lider:Francois Bayrou;6,4%;- UMP(Uniunea pentru Miscarea Populara); lider: Alain Juppe; 61,52%.

Alte formatiuni mai mici ca importanta au obtinut la ultimele alegeri un procent de

11,44%, pentru Adunarea Nationala.

Ultimele alegeri din Franta au demonstrat renuntarea la optiunile de stanga ale

electoratului (CCF si PS obtinand rezultate modeste) si readucerea in prim plan, a

optiunilor de centru stanga, UMP obtinand o victorie cu un scor destul de mare, iar

victoria covarsitoare pe care a repurtat-o presedintele Jacques Chirac in al doielea tur

de scrutin in anul 2002, demonstreaza din plin acest lucru.


7/98


7

CAPITOLUL IISISTEMUL ADMINISTRATIV AL MARII BRITANII 2

Monarhie constituional ereditar, Marea Britanie nu are o Constituie scris.

Principiile de guvernare se bazeaz pe tradiie, convenii i proceduri

specifice.Modificrile operate n decursul timpului au fost determinate de schimbrile i

situaiile intervenite n societate. Parlamentul poate modifica complet prevederile

constituionale,deoarece, ca reprezentant al poporului, Parlamentul este puterea

suprem.Puterea legislativ este exercitat de un parlament bicameral, format dinCamera Comunelor ( 659 membrii, alei prin vot direct, pentru un mandat de maximum

5 ani, ntre care 120 sunt femei, iar 9 sunt reprezentani ai minoritilor etnice) i

Camera Lorzilor ( peste 1.2000 pairi, ntre care pairii ereditari, ale cror titlu i loc n

Camera Lorzilor sunt ereditare, i pairi pe via, titlu acordat pentru merite deosebite,

care nu este ereditar).Legea din 1999, privind Camera Lorzilor stabilete un numr de

92 membri ereditari pentru aceasta camer.Scoia i ara Galilor au propriii

reprezentani.Cei ai Scoiei au o anumit autonomie legislativ i financiar.

Reprezentanii rii Galilor nu se bucur de aceste drepturi. n 1999 a fost renfiinat o

Adunare pentru Irlanda de Nord.

Puterea executiv este exercitat de un guvern, care este condus de un prim-

ministru, de obicei liderul celui mai bine reprezentat partid n Camera Comunelor.

n ceea ce privete managementul public, aceastar prezint asemnri dar

i deosebiri fa de celelalte ri dezvoltate, membre OECD. Principalele similariti

sunt:

- Independena autoritii juridice fa de cea executiv;

2Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu; Enciclopedia Statelor lumii; Editia a 7-ea; Ed.

Meronia; Bucuresti, 2000, p.

I. Andrei, A. Erikos, S. Teslaru, Statele lumii de la A la Z, Editura Steaua Nordului, Bucuresti, 2000, p.58-

64.

www.cia.gov/cia/publications/factbook


8/98


8

Schimbri n timp n ceea ce privete procedurile legate care opereaz n

managementul public;- Succesiunea componentelor guvernamentale la nivel local i regional;

- Sistemul legislativ bicameral.

Exist, de asemenea, i cteva elemente specifice:

- Constituia se fundamenteaz pe regulamente, statute, legi, tradiii i nu apare

ntr-o form scris;

- Parlamentul reprezinti Curtea Constituional;

- Puterea Parlamentului nu este folosit n situaii arbitrare;

- Parlamentul este complet suveran, neputnd fi constrns ntr-un mod sau naltul de ctre puterea executiv:

- Parlamentul controleaz executivul i are puterea de a respinge deciziile Curii

Legislative

Anglia este un stat unitar care recunoate ns diferenele majore care exist

ntre componentele sale sub aspectul structural, administrativ. Este imposibil

nelegerea managementului public din regatul Unit al Mrii Britanii fr s fie

menionat caracterul de stat multinaional. Ca parte a procesului legislativ, propunerile

vin att din partea celor dou Camere, ct i de la Comitet. Minitrii din cadrul

Guvernului sunt i membri ai Parlamentului, ai Camerei Comunelor sau Camerei

Lorzilor. Sistemul legislativ nu face o distincie clar ntre sectorul public i privat cum

se ntmpl n majoritatea trilor europene, ns n Anglia a fost creat un grup distinct

de legi care precizeaz clar specificul activitilor publice, administrative.

Structura statala

Statul este monarhie constituionala, regat ereditar, conform Constituiei

Organice" - o serie de convenii, de tradiii, de precedente etc. Conform principiului

regele domnete dar nu guverneaz", monarhul are un rol extrem de discret n via a

politic, limitndu-se de obicei la transmiterea de mesaje, dar un rol important n viaa

public simboliznd unitatea statului i a naiunii.

Puterea legislativ este exercitat de Parlament (Camera Comunelor i

Camera Lorzilor); mandat pe 5 ani pentru Camera Comunelor; n Camera Lorzilor


9/98


9

sunt membri de drept lorzii regatului; cea executiv este exercitat de un cabinet

condus de liderul partidului majoritar din Camera Comunelor. Multipartitism.Regatul Unit al Mrii Britanii este format din : Marea Britanie, care la rndul ei,

se compune din: Anghlia, Scoia, ara Galilori Irlanda de Nord.

Statul este unitar, dar are cteva caracteristici principale, cum ar fi:

inexistena unui sistem unitar de legi i Curi, a unui sistem unitar de poliie i

guvernare local, ca i diferene semnificative n ceea ce privete exercitarea funciilor

administraiei centrale. Regatul Unit este condus de o monarhie constituionali din

1972 este guvernat de ctre un singur Parlament, cel din Londra. Politica, n mod

formal, este exercitat de ctre Regin, iar practic aceasta este realizat de ctremembrii Parlamentului i de Camera Legislativ. n mod tradiional puterile Coroanei

sunt bine definite. Constituia nu apare reunit ntr-un singur document. Cadrul

constituional se formeaz, pe de o parte, din coninutul unor statute, din coninutul

unor legi, parial din convenii i este completat permanent. Cteva din elementelle

constituionale sunt derivate din regulamentele de funcionare ale instituiilor

administrative engleze care au existat nainte de unirea Anghiei cu Scoia. Exist de

asemenea, un numr considerabil de statute constituionale, datnd din secolul al

XVII-lea care se refer la drepturile cetenilor, puterea celor dou Camere i la

intrarea Regatului Unit al Mrii Britanii n Comunitatea European.

Din punct de vedere formal, unele probleme constituionale, cum ar fi, de

exemplu, creterea puterii executive, pot fi soluionate simplu, prin schimbarea unei

convenii sau prin decret al Parlamentului.

Seful statului

Dei puterea formal a monarhiei exprimat prin " Prerogativele Regale" nu a

fost modificat nc din secolul al XVII-lea, n prezent prerogativele monarhiei, n

sensul exercitrii libere a puterii, sunt foarte mici, iar cele mai multe atribuii ale

monarhiei sunt mai mult formale, manifestate n cadrul unor ceremonii, sau pentru

acordarea avizului legislativului de discutare a unor legi. n practic, aceasta

nseamn c Primul Ministru i Cabinetul exercit puterea potrivit prerogativelor

regale. Parlamentul nu trebuie s autorizeze exercitarea acestor puteri dar poate s

restrng drepturile prerogative ori s defineasci s clarifice modul n care trebuie


10/98


10

s fie exercitat puterea monarhiei. Oricum monarhia are dreptul s fie informat

regulat i consultat n mod confidenial, de ctre Primul Ministru, cu privire laactivitatea Guvernului, iar n situaiile excepionale, monarhia poate interveni, de

exemplu, n ntrevederile Primului Ministru.

Seful statului : Regina Elisabeta II (din data de 6 februarie 1952);

Seful guvernului: Primul Ministru: Tony Blair (din data de 2 mai 1997) ;

Strctura autoritatilor

n Regatul Unit al Mrii Britanii (R.U.) au fost create structuri distincte pentru

reprezentarea autoritii.

Autoritatea juridicaRegatul Unit nu are nici o Curte Constituional, nici un sistem unitar de Curi

i nici o separare clar a legilor private i publice aa cum de atfel exist n majoritatea

rilor europene.

Astfel, managementul public se deruleaz potrivit unor legi administrative, ca

de altfel i potrivit deciziilor Curii Comunitii Europene (E.C.) Nu exist un Ministru al

Justiiei, ca n celelalte ri europene. n Anglia, ara Galilor i Scoia puterile

administrative care acoper sistemul legislativ i juridic sunt divizate n mod deliberat

ntre diferitele autoriti. Scoia are o lung tradiie n elaborarea unor proceduri de

desfurare a serviciilor publice (Procurorul Fiscal) ns specialitii afirm c

administraia enghez este mai puin orientat ctre ceteni. n Anglia i ara Galilor

aceste servicii au fost introduse n 1980 i sunt mai mult orientate spre procedurile

care se aplic n sectorul privat. Legile de baz difer considerabil n cadrul Regatului

de la o ar la alta. n Anlhia i ara Galilor, spre deosebire de celelalte ri europene

nu exist un Cod Civil. Legile civile reunesc elemente din legile comune, statute i din

legi ale E.C.

Modelul managementului public din RU bazat pe legile administrative se

realizeaz n dou moduri distincte, innd seama de: impactul legislaiei EC i de

deciziile curilor. Curtea Comunitii Europene este folosit de cetenii englezi, n

ultimii ani, ca o modalitate de rezolvare a unor probleme publice. Procedurile pe care

le implic administraia din RU nu sunt echivalente cu cele din SUA. n plus, legile


11/98


11

publice sunt revizuite permanent deoarece modul de implementare a lor i mediul

social se schimb.Autoritatea legislativa

Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din parlamentul European.

n cadrul regatului, conducerea administrativ este exercitat de ctre

Parlamentul compus din Camera Lorzilor (compusa din aproximativ 500 de membri

alesi pe viata, 92 de membri ereditari si 26 reprezentatnti ai clerului ) constituit

potrivit altor principii dect cele electorale, i Camera Comunelor (659 locuri ; membri

alesi de catre electorat prin vot popular pe o perioada de 5 ani). Parlamentul este

autoritatea legislativ suprem.Regatul Unit are o doctrin tradiional, aceea a suveranitii Parlamentului,

ceea ce nseamn ca nimeni nu are voie s amendeze legile aprobate de Parlament.

In Regatul Unit al Mrii Britanii exist i excepii de la aceast regul a exercitii

conducerii administrative, cum ar fi, de exemplu, n relaia cu serviciile de securitate i

poliia internaional. Parlamentul este doar informat despre toate iniiativele i

acordurile ncheiate sub prerogativele puterii regale, deoarece acestea nu constituie

probleme care s fie soluionate i aprobate de Parlament.

Comisiile Departamentale Speciale constituie pe lng Camera Comunelor se

ocup n mod expres cu urmrirea implementrii efective a legilor. De asemenea,

analizeaz probleme speciale, ntocmesc rapoarte, iar minitrii de resort sunt initai s

participe la lucrrile lor. n 1979 au fost constituite 14 astfel de comisii pentru a

reflecta asupra responsabilitilor pe care le are Guvernul Central. Fiecare comisie

este deservit de ctre un secretar, sau funcionar care lucreaz o perioad limitat.

Comisia Public de Contabilitate se ocup cu investigarea modului n care sunt

utilizate fondurile bneti aprobate de Parlament. Membrii acestei comisii nu pot

comenta deciziile care au un substrat politic i i orienteaz investigaiile pentru

gasirea unor modaliti de cretere a eficienei i eficacitii. Prtin investigaiile

speciale pe care le realizeaz, Comisia Public de Contabilitate are un rol important n

managementul public ntruct este mputernicit s cerceteze toate aciunile care

implic resurse financiare.


12/98


12

Au fost constituite trei astfel de comisii speciale. Acestea analizeaz legile

primite de la Comisia European evideniind implicaiile asupra celorlalte componenteale cadrului legislativ i politicii UK, iar deseori formuleazi recomandri care pot fi

discutate la nivelul Camerei Comunelor. Camera Lorzilor are cteva astfel de comisii

speciale, cea mai important este totui Comisia pentru Legislaie, care examineaz

implicaiile deciziilor legislative i administrative, interesndu-se mai puin de

aspectele politice. Aceast comisie analizeaz aproximativ 800 propuneri pe an.

Comisia pentru Legislaie ine evidena membrilor Parlamentului European, a celor

care fac parte din Comisia Europeani are relaii foarte strnse cu acestea.

Sistemul electoralMembrii Camerei Comunelor sunt alei prin vot secret de aproximativ 70000

de ceteni.n Scoia, ara Galilori Irlanda de Nord este necesar un numr mai mic

de alegtori dect n Anglia. Votul nu este obligatoriu, dar poate fi exercitat de

persoanele care au mplinit vrsta de 18 ani. Orice cetean care a mplinit 21 de ani

poate participa pe listele electorale ca i candidat dup ce a achitat o sum de ani. El

poate pierde banii dac n alegeri obine mai puin de 5% din totalul voturilor. Eficiena

actualului sistem electoral este foarte mult contestat. Specialitii consider c este

mai important pentru electorat s exercite dreptul de vot ntre guvernele alternative n

diverse ocazii dect s voteze strict pentru ocuparea unui numr de locuri atunci cnd

se organizeaz alegeri.

Autoritatea executiva

eful Guvernului este Primul Ministru, unul din liderii politici ai partidului (

coaliiei) care a ctigat alegerile. El este nominalizat de Regin. Prin convenie Regina

invit liderii partidelor politice care conduc majoritatea n camera Comunelor pentru a-i

consulta n vederea formrii unui Guvern. Primul Ministru conduce edinele

Cabinetului, selecteaz minitrii i are puterea s-i demit. El intervine n orice

probleme politice aprute la nivel de departament i rspunde timp de 15 minute de

dou ori pe sptmn la ntrebrile membrilor Camerei Comunelor, ntrebri care de

regul acoper mare parte din activitatea guvernamental. Primul Ministru ia cuvntul la

majoritatea dezbaterilori din cnd n cnd formuleaz puncte de vedere referitoare la

politica externi la alte iniiative politice. Primul Ministru este i Ministrul pentru Servicii


13/98


13

Civile. n acest sistem i desfoar activitatea peste 200 persoane civile care sunt

numite cu aprobarea Primului Ministru, iar distribuirea sarcinilor n cadruldepartamentelor se face n funcie de prioritile politice i administrative. Primul

Ministru are, de asemenea, responsabilitate formal pentru Serviciile de Securitate. El

selecteaz persoanele care urmeaz s primeasc distincii i are competene i

responsabiliti majore pentru a exercita unele prerogative regale. Mrimea i structura

Cabinetului Primului Ministru variaz n funcie de prioriti. n general, atribuiile

acestuia sunt ntreinerea legturii cu departamentele guvernamentale, formularea unor

variante pentru diferite probleme particulare n care Primul Ministru este interesat ( de

exemplu, aspectele de politic economic), facilitarea procesului de comunicare aPrimului Ministru cu mass-media, desfurarea serviciilor de secretariat i de interes

privat pentru Primul Ministru.

In prezent, Cabinetul Primului Ministru este format din aproximativ 80 de

persoane. n calitate de Ministru al Serviciilor Civile, Primul Ministru a constituit Biroul

Serviciilor Publice care face parte din Cabinetul Primului Ministru. Acest birou este

responsabil " inter alia" pentru problemele de management al resurselor umane din

toate organizaiile aparinnd serviciilor civile.

Ministerele - departamentele

Sunt principalele componente prin care Guvernul i fundamenteaz i

exercit politica proprie.Majoritatea ministerelor sunt conduse de ctre un membru n

Cabinetul Primului Ministru i de un grup de minitri juniori ( junior ministers) care au

responsabiliti n domeniul politicii departamentului. Aceste ministere sunt, n general,

create i funcioneaz sub prerogativele puterii regale. Exist, de asemenea i

departamente nonministeriale, care nu aparin ministerului, dar acestea sunt conduse

de ctre un Birou sau de ctre un Director general, exemplu Biroul de Telecomunicaii.

Componentele Regatului Unit se difereniaz din punctul de vedere al structurii

departamentale.

Scoia are propria sa structur administrativ pentru agricultur, mediu,

pescuit, sntate, asisten social, administraie local, justiie i dezvoltare

economic. Cea mai mare parte din funciile pe care le exercit membrii acestor

departamente sunt desprinse din atribuiile Biroului Scoian care a fost constituit nc


14/98


14

din 1880 i este condus de ctre un Ministru de Cabinet. Lordul Avocat este principalul

reprezentant al Legii i Coroanei n Scoia. El este responsabil pentru informareaGuvernului i pentru fundamentarea legislaiei scoiene.

ara Galilor nu are un pachet distinct de legi pentru conducerea

administrativ, n consecin multe dintre ele sunt comune cu cele din Anglia. Cu toate

acestea, ara Galilor are o structur administrativ proprie cu un departament de stat,

numit Biroul rii Galilor, constituit nc din 1964, care este condus de ctre Secretarul

de Stat pentru ara Galilor, n persoana unui Ministru de Cabinet. n cadrul acestui

departament i desfoar activitatea cteva grupuri funcionale din care fac parte

minitrii juniori cu responsabiliti proprii. n perioada 1974-1979 Guvernul Laburist apropus un plan pentru descentralizarea puterii Parlamentului de la Londra dar

propunerea a fost respins de ctre populaia rii Galilor prin referendum n anul

1979.

Irlanda de Nord dei este o comunitate dominat de violene politice,

profunde disen siuni, are, totui, propriul su Guvern i Parlament. Se apreciaz c

acest statut este temporar. Actualul Guvern al Irlandei de Nord se divizeaz n dou.

Biroul Irlandei de Nord este condus de minitri, care sunt ai Regatului Unit nu de ctre

minitri alei de electoratul nord - irlandez.. Irlanda de Nord are propriile sale partide

politice i partide ale Regatului Unit. ncepnd din 1985 are propria sa structur

administrativ stabilit pe baza unuiAcord Nord -Irlandez.Potrivit acestui acord, se

desfoar regulat Conferina Interguvernamental a Republicii Irlanda de Nord pentru

discutarea problemelor proprii de politic interni extern.

Acordul a dat Guvernului Irlandez posibilitatea constituirii unui cadru de

discuie pentru descoperirea modalitilor de influenare a administraiei britanice.

Birourile din Irlanda de Nord i din Republic se ntlnesc periodic n cadrul unor

conferine pentru a discuta politica de securitate i mpotriva discriminrii. Conferina

nu desfoar o activitate executiv sau de fundamentare de decizii i uneori se

consider chiar c dezbaterile au un puternic caracter controversat.

Anglia este condus de un Guvern ale crui atribuii sunt bine structurate. De

exemplu, n Anghia Departamentul Sntii i desfoar activitatea doar n Anglia,

alte departamente sunt comune i pentru alte pri ale Regatului, iar altele sunt active


15/98


15

n ntregul Regat. Exist totui cteva diferenieri regionale, cum ar fi de exemplu, ntre

Londra, partea de sud - est i restul Angliei. La acest nivel i desfoar activitatea unsistem de consilieri ai districtului respectiv, ins puterile lor sunt limitate i nu se pot

compara cu statele americane i nici cu landurile germane.

Menionm c nu exist guverne regionale, dar la nivel local se disting

cteva elemente caracteristice celor patru componente ale Regatului Unit.

Astfel, n Anglia i ara Galilor exist 49 de districte nemetropolitane,

conduse de ctre consilieri alei ai districtului i 6 districte metropolitane. n afar de

acestea a existat pn n 1986 Marele Consiliu din Londra. Domeniile de care se

ocup aceste instituii administrative locale sunt: planificare strategic, nvmnt,poliie, stingerea incendiilor i servicii de asisten social. Ali 369 de consilieri

ndeplinesc funcii la nivel local, n special n urmtoarele domenii: ngrijirea sntii,

planificare, locuine. De asemenea, n 32 localiti din jurul Londrei ali consilieri

metropolitani realizeaz alte servicii n afara celor menionate mai sus.

n Scoia exist 9 consilieri regionali cu funcii exercitate n aceleai domenii

ca i consilierii districtelor din Anglia i ara Galilor. Cele 53 de districte existente sunt

similare celor din Anglia i ara Galilor.

Irlanda de Nord nu are autoritate regional, iar Biroul Irlandei de Nord are

responsabiliti n domeniul planificrii, drumurilor publice, asigurrii apei i

funcionrii sistemelor de canalizare. Exist, de asemenea, 26 consilieri de district

care se ocup cu problemele de mediu, n timp ce Biroul Nord - Irlandez rezolv

problemele de conducere a invtmntului, bibliotecilor i satisfacerea serviciilor

sociale. Guvernul a propus reorganizarea Guvernelor locale n Anghia, ara galilor n

urmtorii ani, n sensul stabilirii unui sistem unitar al autoritii care s fie responsabil

pentru toate domeniile importante i s exercite corespunztor funciile

managementului public.

Avocatul poporului si partidele politice

n Regatul Unit al Mrii Britanii exist un Avocat al Poporului sau un Delegat

al parlamentului pentru administraie. Aceast instituie a fost creat n 1967 pentru a

investiga nemulumirile populaiei fa de administraie. Delegatul are acces la lucrrile

tuturor departamentelor administrative i poate face cercetri la toate nivelurile


16/98


16

guvernamentale, ns nu are drept de analiz asupra deciziilor politice. Delegatul

Parlamentar ntocmete un raport anual ctre Parlament. Recent a fost instituit i unDelegat pentru Serviciile de Sntate care s identifice toate problemele existente n

acest sistem i s le transmit instituiilor publice abilitate spre soluionare.

La nivel local exist Delegatul Independent pentru administraia local n

Anglia, Scoia i Irlanda de Nord, care preia nemulumirile cetenilor fa de

administraia local din aceste regiuni. eful Statului este Regina Elisabeta a II.a din

anul 1952. eful Guvernului este Primul Ministru.

Principale partide politice n Regatul Unit sunt:

- Partidul Conservator; lider: Michael Howard; 32,7%;- Partidul Laburist; lider: Tony Blair; 42,1%;

- Partidul Liber-Democrat ; lider : Charles Kennedy ; 18,8% ;

- Partidul Naional Scoian ; lider : Alex Salmond ;

- Partidul Naional Galez ; lider : Dafydd Iwan ;

- Partidul Nord Irlandez ; lider : Rev. Ian Paisley ;

- Partidul Social Democratic si Laburist din Irlanda de Nord;lider:Mark

Durkan ;

- Partidul Unionist din Ulster ; lider : David Trimble ;

Primele dou partide domin viaa politic n spaiul geografic al Regatului

Unit; i celelalte partide au o influen considerabil exercitat prin reprezentanii lor,

care intervin n domeniile juridic, economic, social i politic ale diferitelor regiuni i

districte engleze.

Partidul Laburis, castigatorul ultimilor doua legislaturi, a scos la rampa un lider

Tony Blair care s-a impus atat pe plan intern, continuand reformele declansate de

Margaret Thacher, cat si pe plan extern, impunand Marea Britanie intre primele tari ale

lumii.


17/98


17

CAPITOLUL IIISISTEMUL ADMINISTRATIV GERMAN 3

Germania este o republica federala, formata din 16 state sau landuri. Cele

unsprezece landuri (Baden Wurttemberg, Bavaria, Berlinul de Vest, Bremen,

Hamburg, Hesse, Saxonia inferioara, Westfalia de Nord, Rhineland- Palatinate,

Saarland si Schleswig - Holstein) au fost redivizate dupa 1945 pentru a forma Germania

de Vest 1949. Cinci landuri din Germania de Est (brandenburg, Mecklenburg

Vorpommern, Sachsen Anhalt, Saxonia si Thuringen) au fost reconstituite in iulie1990. Landurile difera semnifivativ ca marime si structura politica. Fiecare land are

Constitutie, Parlament si Guvern propriu. Cei alesi sunt membrii Bundestagului. Fiecare

land este liber sa fundamenteze propria sa Constitutie, dar sa tina seama de Constitutia

Federala.

Germania este o republica parlamentara cu o Constitutie adoptata in 1949.

Legislatura bicamerala cuprinde Adunarea Federala (Bundestang) si Consiliul Federal

(Bunderat). Prima contine 672 dew membrii alesi pe 4 ani prin sistemul de reprezentare

proportionala si majoritatea simpla. Al doilea contine 6 membri alesi de cele 16 guverne

statale, fiecare avand intre trei si sase locuri in functie de populatie.

Seful statului german este Presedintele Federal (Presedintele Horst Koehler din

data de 1 iulie 2004), ales de Conventia Federala (Bundesversammlung), un grup

constitutional din care fac parte deputatii, membrii Bundestagului si un numar egal de

membrii alesi de adunarile generale ale landurilor. Seful statului este ales pentru o

perioada de cinci ani. Conventia generala se intruneste numai pentru realizarea acestui

obiectiv. Presedintele Biroului Federal este ales pe cinci ani, iar realegerea este

permisa o singura data. In general, functiile Presedintelui Federal sunt doar de

reprezentare. Presedintele federal este reprezentantul Germaniei in relatiile




64.

*** www.cia.gov/cia/publications/factbook


18/98


18

internationale. El propune Bundestagului un candidat pentru Biroul Cancelarului Federal

si, la sugestia Cancelarului, reuneste sau demite ministrii Cabinetului. Daca apare omotiune sau o situatie conflictuala complexa in activitatea Bindestagului, Presedintele

Federal poate cere dizolvarea Bundestagului, la propunerea Cancelarului Federal.

Guvernul Federal exercita autoritatea executiva si este condus de Cancelarul

Federal, ales de Adunarea Federala.

Aparatul administrativ german are trei niveluri: Nivelul Federal; Nivelul landurilor;

Nivelul local;

Fiecare nivel, in principiu, are autonomie din punct de vedere legal in realizarea

propriilor sarcini constitutionale.La nivel federal existenta unor servicii publice permanente constitue un alt

element important al centralizarii. Serviciile publice sunt realizate de personalul civil

(Beamte), functionari (Angestellte) si alti angajati muncitorii (Arbeiter) de pe toate

nivelurile administratiei. Statul de Beamte este stabilit de legile pblice, in timp ce acela

al unui Angestellte sau Arbeiter este stabilit prin inchierea unui contract individual

potrivit legii private. Statutul general al unui Beamte este reglementat la toate nivelurile

guvernamentale de catre legislatia federala, in timp ce acela al unui Angestellte sau

Arbeiter are la baza un contract colectiv incheiat in urma negocierilor intre sindicate si

reprezentantii celor trei niveluri ale administratiei.

Cele trei forme distincte ale autoritatii administrative (juridica, legislativa si

executiva) se regasesc si in administratia din Germania.


Legile Germaniei in mare parte sunt legi scrise, iar in prezent exista mai mult de

4000 de legi si

ordonate cu putere de lege. Aproape 75% din acestea sunt legi federale. Codul Civil,

Codul de Procedura Civila si Codul de Procedura Penala au fost reactualizate la

sfarsitul secolului nouasprezece. Aparatul administrativ este sustinut de un sistem de

legi, ordonate si regulamente administrative. La acestea se adauga un mare numar de

decizii individuale fundamentale de Curtile Administrativa si Constitutionala. Orice act

administrativ trebuie sa se bazeze pe o lege administrativa. In ultimii 120 de ani a fost

dezvoltata in Germania o forma speciala de jurisdictie administrativa. Inainte de 1945,


19/98


19

competenta Curtilor Administrative se reducea la enumerarea unor principii. Mai tarziu,

principiul clauzei universale a fost generalizat, ceea ce insemna ca in toate domeniilelegilor public deciziile administrative pot fi contestate la Curtile Administrative.

Autoritatea juridica in Germania este autonoma. Juristii federali alesi sunt

confirmati de Guvernul Federal, iar cei locali sunt confirmati de catre Guvernul landului.

Administratia Curtii landului este independenta de autoritatile federale. Sistemul curtilor

in Germania contine cinci ramificatii:

1.Curtile ordinare, care sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor penale,

civile, exceptand legile referitoare la munca si domeniul jurisdictional liber, voluntar

(care include activitati notariale, mosteniri si probleme de paza). Din aceasta categoriefac parte patru instante: Curtea Locala (Amtgericht), Curtea Regionala (Landgericht).

Inalta Curte Regionala (Oberlandesgericht) si Curtea Federala de Justitie

(Bundesgerichtshof).

2.Curtile pentru Munca cuprind Curtea Locala de Munca (Arbeitsgericht), Curtea

Regionala de Munca (Landesarbeitsgericht) si Curtea Federala de Munca.

3.Curtile Administrative contin Curtea Locala Administrativa

(Verwaltungsgerricht), Inalta Curte Administrativa (Verwaltungerichtshoj sau

Oberverwaltungsgericht) si Curtea Administrativa Federala (Bundesverwaltungsgericht)

care coordoneaza toate procedurile in care se aplica legile administrative, exceptie fac

acelea care se afla sub jurisdictia Curtilor Fiscale si Sociale si dispun de o lege

constitutionala.

4.Curtile Sociale cuprind Curtile Sociale Locale (Sozialgeright), Inalta Curte

Sociala (Ladessozialgeright) si Curtea Federala Sociala (Bundessozialgeright).

5.Curtile Fiscale cuprind Curtea Financiara (Finanzgeright) si Curtea Fiscala

Federala (Bundesfinanzhof).

Separat de aceste cinci ramificatii exista Curtea Federala Constitutionala

(Bundesverfassungerght), care este nu numai cea mai inalta Curte din Germania, ci si

un Grup Constitutional. Aceasta Curte este un fel de gardian al respectarii legilor de

baza, iar deciziile sunt recunoscute de toate organele constitutionale de la nivel federal

si de landuri, ca de altfel si de toate autoritatile administative. Curtea Federala

Constitutionala este formata din doua Camere, fiecare cuprinzand cate opt juristi.


20/98


20

Bundestagul si Bundesratul aleg fiecare cate 4 juristi pentru o perioada de doisprezece

ani. Realegerea nu este posibila.Autoritatea legislativa

Grupurile legislative:

Parlamentul Federal este format din doua Camere: Bundestag si Bundesrat.

1.Bundestagul reuneste 662 de membri care reprezinta legislativului, alege

Cancelarul Federal si Controleaza activitatea Guvernului.

2.Bundesratul (Consiliul Federal) este insitutia care reuneste reprezentatntii prin

care landurile participa la activitatea legislativa a Federatiei. Spre deosebire de

Bundestag, Bundesratul nu este format din membrii alesi direct, ei sunt mebri aiguvernelor landurilor sau delegati ai acestora. Fiecare land are cel putin trei

reprezentanti, cele mai cunoscute landuri au dreptul chiar si la sase persoane. Fiecare

land are propriul sau Parlament ales si un Guvern Local. De asemenea, cea mai mare

parte a activitatilor desfasurate in cadrul politiei, justitiei, culturii sau invatamantului, de

la nivelul primar la cel universitar, sunt administrate la nivelul de land.

Structurile asociate:

Propunerile supuse aprobarii Parlamentului Federal sunt studiate in detaliu de

catre Comitetele/Comisiile Parlamentare. Comisiile Bundestagului corespund diferitelor

ministere din cqdrul Guvernului, dar si structurii parlamentelor landurilor.

Sistemul electoral:

Membrii bundestagului si parlamentarii din cadrul landului sunt alesi pentru un

interval de timp de 4 ani, pe baza sistemului reprezentarii personale proportionale.

Jumatate din membrii Bundestagului sunt alesi potrivit sistemului majoritatii simple din

Constitutie, iar cealalta jumatate de catre grupurile de partide din cadrul landului.

Fiecare alegator exercita de doua ori dreptul de vot, odata pentru alegerea candidatului

local si a doua oara pentru exprimarea optiiunii de partid. Varsta minima pentru

exercitarea dreptului de vot este de 18 ani, iar votul nu este obligatoriu.

Autoritatea executiva

Germania este un stat federal cu trei niveluri de administratie: federal, land si

local. Fiecare nivel al administratiei are autonomie legala si este, in principiu,

independent de realizarea prevederilor constitutionale. Principala functie a Guvernului


21/98


21

Federal este sa pregateasca deciziile politice si legislative, in timp ce responsabilitatile

administrative sunt delegate catre landuri.

Domeniile care, conform legii de baza, fundamentale trebuie preluate de

autoritatile federale sunt: serviciul de relatii internationale, finantele federale, serviciul

postal federal, transporturile feroviare federale, fortele armate federale, apele federale si

flotila, controlul de trafic aerian federal si politia federala de frontiera. In Germania,

serviciul public include tot personalul administratiei federale, locale si a landurilor.

Criteriul principal pentru a defini serviciu public este statutul legal al angajatilor.

Grupurile de persoane care isi desfasoara activitatea in sistemul privat in societati cu

raspundere limitata, societati mixte nu apartin serviciului public. Personalul din serviciile

publice poate fi format din: Beamte, ca angajati permanenti, Angestellte si alti angajati

care nu au dreptul la greva. Serviciul public este caracterizat de ostructura uniforma,

bazata pe un sistem omogen cu patru niveluri : Serviciile derulate la cel mai inalt nivel ;

Serviciile derulate la niveluri intermediare ; Serviciile derulate la nivelul mediu ; Serviciile

derulate la nivel inferior.

Guvernul federal central

Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a

cancelarului, care reflecta puternica pozitie a Cancelarului Federal. El este doar

membru al Guvernului ales de Bundestag si are responsabilitate formala pentru

activitatea desfasurata. Legea de baza, constitutia, cuprinde un vot constructiv de

neincredere, care inseamna ca, daca majoritatea membrilor Parlamentului doresc sa

acorde votul de neincredere Cancelarului, acestia trebuie sa aleaga in acelasi timp

succesorul lui cu majoritate de voturi. Cancelarul Federal nominalizeaza membrii

Guvernului, conduce activitatea guvernului si determina coordonatele politicii care

urmeaza a fi implementata de catre ministere. El determina si precizeaza gradul de

responsabilitate care revin fiecarui minister.

Seful Guvernului: Cancelarul Gerhard Schroeder (din data de 27 octomrie 1998);

Biroul Sefului Guvernului

Cancelaria Federala are misiunea de a oferi Cancelarului Federal informatii care

sa-i permita coordonarea activitatilor necesare si dezvoltarea corespunzatoare a politicii

guvernamentale. Strctura cancelariei Federale o reflecta pe cea a ministerelor, iar seful


22/98


22

Cancelariei Federale este responsabil pentru organizarea activitatii interne a

Cancelariei.La Cancelaria Federala se adauga Birourile de Presa si Informare a Guvernului

Federal.

Ministerele Departamentele

Ministerele au autoritate fedrala suprema, identifica problemele, concentreaza,

analizeaza variante decizionale pentru a gasi cele mai bune solutii si fundamenteaza

legislatia primara si secundara.

Ministerele sunt conduse de un Ministru asistat de Birou de personal format din

persoane civile. In mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, unreprezentanta al presei, un asistent parlamentar si secretari.

In directa subordonare a ministerului se afla una sau doua Secretariate de Stat

Parlamentare (formate din membrii ai Parlamentului) si unul sau doua Secretariate de

Stat proprii. Pe nivelul ierarhic imediat inferior Secretariatului de Stat exista cativa

directori generali.

Guvernele regionale (ale landurilor)

Conform legilor de baza, organizarea administrativa afiecarui land este lasata la

dispozitia acestuia. Diferentele intre nevoile specifice ale landurilor si, de asemenea,

trecutul istoric al acestora au condus la diferente in structurile lor administrative. La nivel

federal, politica generala pentru fiecare land este fundamentata de seful de Guvern

(Primul Ministru al landului) si birourile sale. Landurile elaboreaza propria legislatie si

formuleaza aproximativ 75% din propunerile pentru legile federale. In aceasta a doua

calitate ele actioneaza independent si pe propria raspundere. Cele mai multe landuri au

trei niveluri de organizare administrativa: superior, mediu si inferior. Autoritatile de la cel

mai inalt nivel indeplinesc functiile administrative pentru intregul land dintr-o pozitie

centrala. Aceste autoritati sunt imediat subordonate ministerelor si nu au structuri

administrative.

Autoritatile de nivel mediu indeplinesc sarcini administrative pentru un district

administrativ din cadrul landului. Acestea pot fi comparate cu structura administrativa a


23/98


23

prefecturilor franceze inainte de descentralizarea care a avut loc in 1983.

Responsabilitatea este asigurata de catre comisarul de district si biroul lui.Autoritatile de nivel inferior sunt autoritati specifice landului, de exemplu,

autoritatile pentru administrarea retelei de drumuri, birourile de sanatate si cele

veterinare.

Landurile trebuie sa-si finateze propriile activitati. Veniturile lor provin, in

principal, din taxele landului pentru proprietate, succesiune (acestea sunt colectate de

toate nivelurile administratiei) si din taxele pe venit. In prezent, landurile primesc

aproape jumatate din veniturile lor de la corporatii si taxele pe venit ceea ce inseamna

35% din taxa pe valoare adugata. Landurile, in concordanta cu Legea de baza, isialcatuiesc propriul buget.

Guvernul local

Exista doua neveluri ale autoguvernarii locale : Municipalitatea (Gemeinde) si

Comitatele sau Districtele (Kreise) care sunt un grup regional al municipalitatii. Aceste

doua niveluri locale functioneaza dupa principiul subsidiaritatii, astfel cand

municipaliatea nu poate sa indeplineasca anumite sarcini care sunt preluate de catre

comitat sai district. Marile orase, care au mai mult de 100000 de locuitori functioneaza

independent ca districte sau comitate (orase district liber) si combina cele doua niveluri

ale autoritatii locale. Toti membrii consiliilor locale sunt alesi prin vot direct. Organizarea

administratiei guvernamentale locale nu este uniforma in Germania. In cea mai mare

parte a Germaniei, primarul este in acelasi timp seful Consiliului Local si sef al Biroului

Executiv. El este ales de populatie sau de Consiliul Local.

Autoritatile locale sunt primele responsabile pentru rezolvarea problemelor

locale, cum ar fi serviciul sicial local, baze sportive de agrement, teatre si muzee, apa si

reteaua de gaze. Un mare numar de spitale si grdinite sunt infiintate de guvernele

locale. Cea mai mare parte a transportului public local este sustinuta financiar de

guvernul local, cu toate ca formele legale prin care acesta isi desfasoara activitatea

variaza. Dincolo de sarcinile proprii, guvernele locale au importante responsabilitati

pentru implementarea legislatiei federale a landului. Fondurile necesare pentru

realizarea sarcinilor de la nivel local provin din taxe locale (in principal din cele de


24/98


24

proprietate si din comert), 15% din resursele financiare provin din taxe pe venit si din

taxe pe proprietatile din landuri.

Avocatul poporului si partidele reprezentative:

In Germania nu exista un avocat al poporului la nivel federal. Doua landuri

Rhineland Palatine si Mecklenburg Vorpommern au introdus institutia

reprezentantul cetateanului, care colaboreaza cu Parlamentul landului si cu ceilalti

reprezentanti ai administratiei landului.

Partidele reprezentative in Germania si ultimele rezultate electorale sunt :

-SPD (Partidul Social Democrat); lider:Franz Muentefering; 38,5%;

-CDU/CSU (Uniunea Social-Democrat Crestina) ; lider CDU:Angela Merkel ; lider

CSU : Edmund Stoiber ; 38,5% ;

-Alianta 90/Partidu Ecologist(verzii); lider : Angelika Beer si Reinhard

Buetkofer ;8,6%;

-FDP (Partidul Democrat Liberal); lider: Guido Westerwelle; 7,4%;

-PDS (Partidul Socialist Democrat); lider:Lothar Bisky; 4%;

In Germania se mentine un echilibru perfect in optiunile electoratului, pentru

social-democratie si crestin-democratie, majoritatea parlamentara fiind conditionata de

jocul aliantelor.

CAPITOLUL IV

SISTEMUL ADMINISTRATIV ITALIAN4

4Sursa: - Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu; Enciclopedia Statelor lumii; Editia a 7-

ea; Ed. Meronia; Bucuresti, 2000, p.

- I. Andrei, A. Erikos, S. Teslaru, Statele lumii de la A la Z, Editura Steaua Nordului, Bucuresti,

2000, p.58-64.

- www.cia.gov/cia/publications/factbook


25/98


25

Constitutia este in vigoare din 1 ianuarie 1948, dar a fost promovata din 11decembrie 1947, amendata, in mai multe randuri, ultima data in aprilie 1993.

Statul republica parlamentara, conform constitutiei, condus de un presedinte

ales prin vot popular.

Impartirea teritoriala: 20 de regiuni din care 16 se bucura de o larga autonomie,

iar 4 sunt regiuni autonome: Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Emilia-Romagna,

Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemonte, Puglia, Sicilia, Toscana, Umbria,

Veneto, iar cele patru regiuni autonome sunt: Friuli-Venezia Giulia, Sardegna, Trentino-

Alto Adige, Valle dAosta.Independenta: 11 martie 1861 proclamarea Regatului Italiei; Italia nu a fost

unita in totalitate pana in anul 1870;

Ziua Nationala: 2 iunie 2 iunie 1946 Ziua Republicii;

Dreptul la vot: 18 ani varsta minima pentru drept de vot; (Se produce o exceptie

atunci cand se aleg membrii Senatului varsta minima in acest caz este de 25 de ani).

- vot universal.

Autoritatea Executiva

Seful Statului: Presedintele ales Carlo Azeglio Ciampi ales la 13 mai 1999;

Seful Guvernului: Primul Ministru Silvio Berlusconi confirmat la 10 iunie 2001

(Reprezinta in Italia si functia de Presedinte al Consiliului de Ministrii ).

Cabinetul: Consiliul de Ministri numit de primului ministru si aprobat de

presedinte.

Sitemul electoral: Presedintele este ales de un Colegiu Electoral compus din cele

doua camere ale Parlamentului si 58 de reprezentanti regionali pentru o perioada de 7

ani. Ultimele alegeri s-au tinut pe data de 13 mai 1999, iar viitoarele alegeri vor fi in luna

mai a anului 2006.

Primul ministru este propus de presedinte si confirmat de catre Parlament.

Rezultate electorale Carlo Azeglio Ciampi a fost ales presedinte de catre

Colegiul Electoral cu un procentaj de 70%.

Coalitia celor cinci partide de guvernamant include: Forta Italia, Alianta

Nationala, Liga Nordului, Centrul Crestin Democrat, Uniunea Crestin Democrata.


26/98


26

Autoritatea legislativa

Parlament bicameral compus din Senat sau Senatul Republicii si CameraDputatilor.

Senatul 315 membri, alesi prin vot popular, din care 232 sunt direct alesi si 83

sunt alesi in mod proportional dintre reprezentantii regionali. In plus, exista un mic

numar senatori alesi pe viata care include presedintii in formare ai republicii.

Membrii Senatului sunt alesi pentru a servi un mandat de 5 ani.

Camera deputatilor 630 de membrii dintre care 475 sunt direct alesi, si 155

reperzinta in mod proportional regiunile.

Membrii Camerei Deputatilor sunt alesi pentru a servi un mandat de 5 ani.Alegerile: la Senat ultimele alegeri au fost in 13 mai 2001, iar urmatoarele

alegeri vor fi in mai 2006.

La Camera Deputatilor ultimele alegeri au fost in 13 mai 2001, iar urmatoarele

alegeri vor fi in mai 2006.

Rezultatele alegerilor:

Senat locuri ocupate pe partide: Casa Libertatii 177 membri (alcatuita din Forta

Italia 82 membrii, Alianta Nationala 46 membri, CCD-CDU 29 membri, Liga Nordului 17

membri, altii 3 membri), Maslinul Olive Tree 128 membri (alcatiuta din Democrati de

Dreapta 62 membri, Alianta Daisy 42 membri, Alianta Sunflower 16 membri, Partidul

Comunist Italian 3 membri, partide independente 5 membri), neafiliati cu nici o coalitie

10 membri, senatori pe viata 9 membri.

Camera Deputatilor locuri ocupate pe partide: Casa Libertatii 367 membri

(alcatuita din Forta Italia 189 membri, Alianta Nationala 96 membri, CCD-CDU 40

membri, Liga Nordului 30 membri, altele 12 membri), Maslinul Olive Tree 248 membri

(alcatiuta din Democrati de Dreapta 138 membri, Alianta Daisy 76 membri, Alianta

Sunflower 18 membri, Partidul Comunist Italian 9 membri, partide independente 7

membri), neafiliati cu nici o coalitie 15 membri.

Sistemul legislativ este bazat pe un sistem de legi civile, unitar cu particularitati

de aplicare proprii fiecarei regiuni. Acesta se poate revizui din punct de vedere

administrativ, dar nu se pot emite acte legislative noi, revizuirea facandu-se in baza

sistemului de legi unitar.


27/98


27


Curtea Constitutionala este alcatuita din 15 jurati: 3 propusi de presedinte, 3 alesi

de Parlament si restul alesi de Curtea Suprema de Administratie si Ordine.

Partide politice, lideri si rezultate electorale

-Coalitia de centru-stanga Olive Tree; lider: Francesco Rutelli; 39,37%;

-Coalitia de centru dreapta Casa Libera; lider: Silvio Berlusconi; 58,25%;

-CCD (Centru Crestin Democrat); lider: Marco Follini;

-Democratii de dreapta; lider:Piero Fassino;-UDC (Uniunea European Democrata); lider: Marco Follini;

-Forta Italia; lider: Silvio Berlusconi;

-Federatia Verde (ecologist); lider: Alfonso Pecoraro Scanio;

-PdCI (Partidul Comunist Italian); lider: Armando Cossuta;

-RI (Reinnoirea Italiei); lider: Lamberto Dini;

-SDI (Partidul Social-Democrat Italian); lider:Enrico Boseli;

-Miscarea Socialista; lider: Luca Romagnoli;

-AN (Alianta Nationala); lider:Gianfranco Fini;

-NL (Liga Nordului); lider: Umberto Bossi;

Dupa o perioada de instabilitate, care a avut drept consecinta dizolvarea a

numeroase guverne, Italia cunoaste o perioada de relativa stabilitate, coalitia condusa

de Silvio Berlusconi, desi contestata in numeroase randuri, reuseste o guvernare ferma

care duce la scaderea inflatiei si revigorarea economica. Am numit o relativa

stabilitate, deoarece exista o alta problema cu care se confrunta guvernul italian si

anume, presiunea exercitata de unele forte politice pentru scindarea tarii, nordul

dezvoltat nemaidorind sa sustina saracia sudului.


28/98


28

CAPITOLUL V

SISTEMUL ADMINISTRATIV SPANIOL5

Constitutia spaniloa a fost promulgate la 29.12.1978 si amendata ultima data in

1992.

Statul monarhie constitutionala erditara, regale fiind seful statului. Monarhulnumeste presedintele guvernului si, la propunerea acestuia, pe ceilalti membrii ai

cabinetului. Regele este simbolul unitatii statului, comandantul suprem al fortelor

armate, reprezentantul cel mai inalt al statului spaniol in relatiile internationale.

Persoana monarhului este inviolabila, guvernul avand intreaga responsabilitate a

deciziilor executive, pe care monarhul le sanctioneaza. Tronul este ereditar in linie

masculina si, in lipsa baietilor, in linie feminina. Membrii familiei regale care se

casatoresc fara consimtamantul suveranului sunt exclusi de la succesiune. In anumite

cazuri specificate de Constitutie se poate instaura regenta. Regele aproba si promulga

legile, convoaca parlamentul, organizeaza alegeri sau referendumuri, propune candidati

pentru presedentia parlamentului, ii numeste pe membrii consiliului de ministri la

propunerea presedintelui consiliului, poate emite decrete cu aprobarea guvernului,

poate declara razboi sau incheia pace cu aprobarea parlamentului.

Seful statului : Regele Juan Carlos (din data de 22 noiembrie 1975) ; Printul

mostenitor : Felipe, fiul regelui, nascut la 30 ianuarie 1968 ;

Seful guvernului : Presedintele guvernului Jose Luis Rodriguez Zapatero din data

de 17 aprilie 2004 ;

Puterea executiva


Meronia; Bucuresti, 2000,


64.

*** www.cia.gov/cia/publications/factbook


29/98


29

Puterea executiva este exercitata de guvernin frunte cu presedintele sau, numitde suveran dupa consultarea cu parlamentul si cu sprijinul majoritatii absolute a

parlamentarilor. Daca in doua luni de la alegeri, parlamentul nu aproba numirea unui

premier, monarhul dizolva parlamentul si convoaca noile alegeri. Ceilalti ministri sunt

numiti de primul ministru. Consiliul de Stat (23 de membri) este organul consultativ

suprem al guvernului.

Puterea legislativa

Puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral (Cortes)cuprinzand Congresul Deputatilor 350 de membri si Senatul 259 de membri.

Membrii Congresului sunt alesi prin vot universal pentru o perioada de patru ani, dupa

sistemul reprezentarii proportionale. Fiecare provincie reprezinta o circumscriptie,

numarul de deputati variind in functie de populatia provinciei respective. Dintre senatori,

208 sunt alesi prin vot direct pentru a reprezenta provinciile (fiecare provincie alege 4

senatori), iar 51 sunt reprezentati regionali alesi de parlamente autonome. Fiecare

dintre cele 50 de provincii ale tarii are un Consiliu (Disputation Provincial) propriu si un

guvernator.

Puterea judecatoreasca

Puterea judecatoreasca este independenta, justitia fiind administrata in numele

suveranului. Consiliul General al Puterii Judecatoresti este prezidat de presedintele

Curtii Supreme si este alcatuit din 20 de membrii numiti pe o perioada de 5 ani; 12

dintre ei fiind magistrati, iar restul de 8 fiind alesi de Congresul Deputatilor si Senat

(cate 4 fiecare) dintre avocatii si juristii cu o vechime de cel putin 15 ani. Procurorul

general este numit de suveran cu aprobarea guvernului.

In 2003, Spania discuta cu Marea Britanie despre Gibraltar, o mica peninsula

care si-a schimbat posesorul in timpul Razboiului Spaniol de Succesiune in 1714.

discutiile se refera la impartirea suveranitatii asupra peninsulei, subiect al unui

referendum constitutional al gibraltarienilor, care si-au exprimat opozitia fata de orice

act de supunere fata de Spania.


30/98


30

Diviziuni administrative

Diviziuni administrative 19 comunitati autonome ( comunidadesautonomas) :Andalusia (Andalucia), Aragon, Asturias, Insulele Baleare, Tara Bascilor,

Insulele Canare, Cantambria, Castilia La Mancha, Castilia - Leon, Catalonia, Ceuta,

Extramadura, Galitia, La Rioja, Madrid, Melilla, Murcia, Navarra, Valencia.

Comunitatile sunt impreuna divizate in 50 de provincii (provincias).

Exista si 5 locuri de suveranitate (plazas de soberania) pe si langa coasta

africana : orasele Ceuta si Melilla sunt administrate ca si orase autonome, o stare

intermediara intre orase si comunitati ; insule din arhipeleagul Islas Chafarinas, Penon

de Alhucemas, si Penon de Velez de la Gomera se afla sub directa administratiespaniola.

Fiecare localitate din Spania este condusa de un primar (alcade), care este ales

de catre membrii Consiliului Comunal format din 5-25 consilieri alesi pe o perioada de 4

ani prin sufragiu proportional dupa un sistem de liste, din randul acestora.

Finantele locale in Spania, transferurile catre stat se largesc, in timp ce

resursele autonome a entitatilor locale scad. Aproape 30% din veniturile municipiilor

spaniole provin din impozite, taxe si contributii speciale. Alte 30% provin prin transferul

de la centru.

Functionarul public european, deci si cel spaniol

Functionarul public luand drept criteriu de delimitare a functionarilor publici de

alti salariati din sectorul public, serviciul public din Belgia, Franta, Grecia, Irlanda,

Olanda, Portugalia, Suedia si Spania este format din majoritatea salariatilor din sectorul

public, iar in Austria, Luxemboutg, Germania si Danemarca sunt functionari publici doar

acei salariati din sectorul public care detin functii care implica exercitarea autoritatii

publice.

Totusi, in majoritatea statelor membre ale UE, cei mai multi angajati publici au

statut de functionari publici, supunandu-se legii serviciului public (care aprtine

domeniului dreptului public) si nu legislatiei muncii (care apartine dreptului comun).


31/98


31

In Spania, functionarii publici angajati - din cadrul cabinetelor demnitarilor -

sunt numiti politic si sunt eliberati din functie atunci cand mandatul demnitaruluiinceteaza.

Tendintele de privatizare, contractare exerna si descentralizarea

responsabilitatilor statului spre guvernele locale sunt prezente in Spania, unde numarul

angajatilor temporari in administratie publica (la nivel central, regional si local) in anul

2000 reprezentau peste 20% din numarul angajatilor publici.

Majoritatea statelor membre UE au fost nevoite sa reduca angajarile in sectorul

public in vederea reducerii cheltuielilor publice si pentru a putea face fata presiunilor

fiscale. Aceste masuri difera in functie de specificul fiecarei tari. In Spania, numarul depersonal a fost redus natural, in mare parte prin demisii si pensionari. De asemenea a

fost introdusa in 1996 o rata de inlocuire , astfel ca doar unul din patru posturi

vacante putea fi ocupat de un nou functionar public (posturi rezervate intrarii in corpul

functionarilor publici).

Reglementarrea statutului functionarului public in Spania se face iin Constitutie si

Codul serviciului public.

Recrutarea functionarilor publici se face prin concurs. Candidatii nu sunt numiti

direct functionari publici : exista o perioada de instrire si o peroada de stagiu, perioade

care nu pot fi suprapuse.

Dezvoltarea carierei are la baza principiul vechimii (seniority), ceea ce presupune

o promovare sau avansare automata dupa o anumita perioada de timp petrecuta in

serviciul public sau asimilata acestuia. In Spania functionarii publici nu sunt obligati sa

urmeze cursuri de perfectionare dar aceasta constituie un avantaj sau chiar o conditie

pentru promovare. Cursurile de perfectionare sunt oferite de institutii de stat, iar in ceea

ce priveste concediul platit, exista anumite regulamente care reglementeza acordarea

acestuia.

Partidele politice, lideri, rezultate electorale

Ultimele alegeri legislative din Spania au avut loc in data de 14 mai 2004.

-PSOE (Partidul Muncitorilor Socialisti Spaniol) ; lider : Jose Luis Rodriguez

Zapatero ; 42,6% (nr. de deputati : 164) ;


32/98


32

-PP (Partidul Popular) ; lider : Mariano Rajoy ; 37,6% ; (nr. de deputati : 148) ;

-CiU (coalitie intre Adunarea Democrata Catalona si Uniunea DemocrataCatalona) ; lider : Artue MAS i Gavarro ; 3,2% ; (nr. de deputati : 10) ;

-ERC (Partidul Progresist din Catalonia) ; 2,5% ; (nr. de deputati : 8) ;

-PNV (Partidul Nationalist Basque) ; lider : Josu Jon Imaz ; 1,6% (nr. de deputati :

7) ;

-IU (Uniunea de Stanga- coalitie care include Partidu Comunist Spaniol si alte

partide mici cu vederi de stanga) ; lider : Gaspar LLAMAZARES ; 5%(nr. de deputati :

5) ;

-CC (Coalitia din Canare o coalitie formata din 5 partide) ; lider :Paulino RiveroBaute ; 0,9% ; (nr. de deputati : 3) ;

-BNG (Blocul National din Galitia) ; lider :Anxo Manuel Quintana ;

-PIL (Partidul de Independenta din Lanzarote) ; lider : Dimas Martin Martin ;

Ultimele doua partide, impreuna cu alte formatiuni mai mici, ocupa cele 5 locuri

de deputati ramase libere.

Spania este, in prezent, statul autonomiilor, forul unitar, dar de fapt

functionand ca o federatie de Comunitati Autonome, fiecare cu puteri si legi diferite (de

exemplu unele au propriile lor sisteme educationale si de sanatate, altele nu). Exista

unele probleme cu acest sistem de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse

de partide nationaliste) incearca un tip mai federal de relatii cu Spania, in timp ce

guvernul central incearca sa reprime ceea ce unii vad ca si o autonomie excesiva a

unor comunitati autonome (Tara Bascilor si Catalonia).

Terorismul este o problema in Spania de astazi, de cand ETA (Libertatea si

Pamantul Basc) incearca sa castige independenta basca prin mijloace violente,

incluzand utilizarea bombelor si a crimelor. Desi guvernul autonom basc nu incurajeaza

o astfel de violenta, diferitele apropieri de problema sunt o sursa de tensiune intre

guvernele central si basc.


33/98


33

CAPITOLUL VICOMPARATII GEOGRAFICE

Evenimentele politice dupa 1989 au adus corective importante pe harta Europei. Care au

modificat substantial raportul de forte geopolitice. Primul eveniment major l-a constituit

reunificarea Germaniei, conferind acesteia calitatea de a influenta in mod direct relatiile politice

din zona, fiind marea castigatoare a schimbarilor intervenite. Al doilea eveniment major l-a

reprezentat dezagregarea Uniunii Sovietice, urmata de independenta Ucrainei, Republicii

Moldova si a statelor baltice Letonia, Lituania, Estonia.


34/98


44

Tabel 6.1.COMPARATII GEOGRAFICE

.Sursa: - Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu; Enciclopedia Statelor lumii; Editia a 7-ea; Ed.



Nr.crt

DENUMIRE FRANTAMAREA

BRITANIEGERMANIA ITALIA SPANIA

1 Locatia

- VestulEuropei

- Marginitade OceanulAtlantic,

MareaMediterana,

MareaManecii sivecina cu

Spania(Muntii

Pirinei), Italia,Elvetia,

Germania siBelgia

- VestulEuropei- Tara

insulara ceinclude totgrupul de

insule din NV

Frantei cuexceptiaIrlandei

- Marginitade OceanulAtlantic,

MareaNordului si

MareaManecii

- CentrulEuropei

- Marginitade Marea

Baltica, MareaNordului si

vecina cuOlanda,Polonia,

danemarca,Franta,

Austria,Belgia, Cehia,Luxembourg,

Elvetia

- SudulEuropei

- Peninsulacu acelasinume se

situeaza inpartea

centrala a

MariiMediterane, lanord deTunisia

- Vecini :Austria,Franta,

Vatican, SanMarino,

Slovenia,Elvetia

- Sud vestulEuropei

- Marginita deGolful Biscaia,

MareaMediterana,

Oceanul Atlanticsi Muntii Pirinei(granita cu

Franta)- Vecinii:

Andorra, Franta,Gibraltar,

Portugalia,Maroc

2Coordonategeografice

490 00 lat N40 00 long E

5400 lat N200 long V

5100 lat N900 long E



3 Suprafata 549 000 km2

- Total:

244820km

2

- Pamant:241590 km2- Apa: 3230

km2

- Total:

357021 km

2

- Pamant:349223 km2- Apa: 7798

km2

- Total:

301230 km

2

- Pamant:294020 km2- Apa: 7210

km2

- Total:

504782 km

2

- Pamant:499542 km2- Apa: 5240

km2

4Granitaterestra

BelgiaLuxemburgGermania

ElvetiaItalia

MonacoSpania

Andorra

Total: 360kmIrlanda360km

Total: 3621kmAustria 784kmBelgia 167kmCehia 646kmDanemarca

68kmFranta 451kmLuxembourg

138km

Olanda 577kmPolonia456km

Elvetia 334km

Total:1932,2km

Austria 430kmFranta: 488kmVatican 3,2km

San Marino39km

Slovenia

232kmElvetia 740km

Total:1917,8kmAndorra 63,7km

Franta 623kmGibraltar 1,2km

Portugalia1214km

Maroc(Centa)6,3km

Maroc (Melilla)9,6km

5Linia decoasta

5116km 12429km 2389km 7600km 4964km


35/98


45


(continuare)Nr.crt



6Drepturimaritime

- Mareateritoriala 12mile marine

- Zonaexclusiv

economica (depescuit) 200mile marine

Platoulcontinental

marimeaacestuia este

definita inconformitatecu graniteledeja stabilite


- Zonaexclusiv

economica (depescuit) 200mile marine

- Platoulcontinental

marimeaacestuia este

definita inconformitatecu graniteledeja stabilite


- Zonaexclusiv

economica200 milemarine ;- Platoul

continental 200 m in

interiorul marii,aceasta fiindsi zona deexploatare


- Platoulcontinental

200m ininteriorul marii

aceasta fiindsi zona deexploatare


- Zonacontigua 24mile marine

- Zonaexclusiv

economica200 milemarine

7 Clima

- In vestultarii estetemperatoceanica,

influentata devanturiledinspre

atlantic care

aducprecipitatiibogate;

- In est climatemperat

continentala;- In sud

climamediteranean

a;

- Temperatamoderata cu

vanturipredominantedin sud-vest

datorateCurentului

Atlantic deNord

- Mai multde jumatate

din zilele unuian suntinnorate

(umede) sipredomina

ceata

- Temperatasi maritima ;

- Racoroasa,umeda si cu

multe

precipitatii atatvara cat siiarna

- Ocazionalvant cald in

zonamuntoasa

- Predominant

mediteraneana

- Alpina inNord, calda si

uscata(secetoasa) in

sud

- Temperata;

- Uscata(secetoasa) sifoarte calda

vara in interiorsi umeda de-alungul coastei

- Umeda sirece in interiorsi partial recesi umeda si

racoroasa de-a lungulcoastei

8 Relieful

- Campii inzonele

depresionaresi in zonee

litorale sau decoasta;- Muntii Alpi,

Pirinei si Jura ;- Zone cudealuri sipodisuri ;

- Predominadealurile

accidentate si

muntii deinaltime mica- Platouneted si

campie lina inest si sud-est

- Pamanturijoase (campii)

in nord- Podis in

centru- Muntii AlpiiBavariei in

Sud

- Predominaterenurile

accidentate simuntoase- Campiiputine in

zonele joasede coasta

- Predominao suprafataintinsa de

podis,

despartit indoua siinconjurat de

muntiaccidentati ;

- In nordMuntii Pirinei

.Sursa: - Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu; Enciclopedia Statelor lumii; Editia a 7-ea; Ed.Meronia; Bucuresti, 2000, p.



36/98


46

Tabel 6.1.COMPARATII GEOGRAFICE(continuare)

Nr.crt



9Altitudiniextreme

- Inaltimeaminima:Oceanul

Atlantic 0m-Inaltimea

maxima: MontBlanc 4807 m

- Inaltimeaminima: Feus

4m-Inaltimea

maxima: BenNevis 1343m

- Inaltimeaminima:

NeucondorfbeiWilster 3,54m

-Inaltimeamaxima:

Zugspitze2963m

- Inaltimeaminima: MareaMediterana 0m

Inaltimeamaxima: Mont

Blanc deCourmayeur

(Monte Bianco)4748m

- Inaltimeaminima:Oceanul

Atlantic 0mInaltimea

maxima: Picode Teide

(Tenerife) inInsulele

Canare 3718m

10Resursenaturale

Carbunesuperior,minereu defier, bauxita,plumb, zinc,aur, cositor,

piatra de var,sare, argila,creta, ipsos,materiale deconstructii,

pamant arabil

Carbune,

petrol, gaznatural,minereu defier, plumb,zinc, aur,

cositor, piatrade var, sare,argila, creta,

ipsos, potasiu,nisipuri

silicoase,gresie, ardezie,pamant arabil

Carbune, lignit,gaz natural,minereu defier, cupru,

nichel, uraniu,potasiu, sare,materiale deconstructii,

pamant arabil

Carbune,mercur, zinc,

potasiu,marmura,

azbest, pirita,rezerve de titei

si gazenaturale, peste

si pamantarabil

Carbune, lignit,minereu defier, cupru,

uraniu,tungsten, pirita,

mercur,magneziu, flor,ipsos, caolin,

potasiu,hidroenergie,pamant arabil

11Gradul de

intrebuintare asolului (2002)

- Pamantarabil : 28,36%

- Pasunipermanente :8,47%

- Suprafetenecultivate :

63,34%Suprafatairigata :

5930km2




76,33%- Suprafata

irigata :1080km2




65,56%- Suprafata

irigata :4850km2




62,68%- Suprafata

irigata :26980km2




64,06%- Suprafata

irigata :36400km2

12 Pericolenaturale

- InundatiiFurtuni dintimpul iernii

- Inundatii- Furtuni dintimpul iernii

- inundatii

- inundatii(pamant subnivelul marii

Venetia)- scoarta

terestra include

riscuri naturalecumar fi:

alunecari depamant,

avalanse,cutremure,

eruptiivulcanice

- seceteperiodice


37/98


47


(continuare)Nr.Crt



13

Mediulinconjurator si

problemeinterne curente

- continuape scara larga

reducerea

emisiilor degaze

(protocolul dela Kyoto

ratificat deFranta a

stabilit ca tintaoblligatorie

reducerrea cu20% a

emisiilor degaze pana in

2010)- poluarea

aerului

datorataemisiilor

industriale- poluarea

raurilorinterioare si azonei marine

de costadatorateinfluentei

industriale siagriculturii

- continuape scara larga

reducereaemisiilor de

gaze(protocolul de

la Kyotoratificat de

Marea Britaniea stabilit ca

tintaoblligatorie

reducerrea cu20% a

emisiilor degaze pana in

2010)- in 2005

tintaguvernuluieste de areduce

cantitatea dedeseuri

comerciale siindustriale

depozitate in

pamant, panala 85%

conformprogramului

stabilit in 1998si reciclarea acel putin 25%din deseurile

menajere cu ocrestere la33% pentru

2015- comparand

perioada1998-1999 si1999-2000crestereareciclarii

deseurilormenajere estede la 8,8% la

10,3%

- poluareaaerului

datoratenoxelorprovenite prin

ardereacarbunelui in

proceseleindustriale

- distrugereapadurilor

datorita ploiloracide

survenite inurma emisiilorde dioxid de

sulf

- poluareaMarii Baltice,datorata

deversarilordin canale

neepurate siinfluenteleindustriei ;

- depozitarea deseurilorpericuloase(radioactive,

etc)

- poluareaaerului

datorataemisiilor

industriale- poluarea

raurilorinterioare si azonei marine

de costadatorateinfluentei

industriale si

agriculturii- zoneledistruse deploile acide

- tratamentulsi depozitareainadecvata areziduurilorindustriale

- poluareaMarii

Mediterane dela canalele descurgere brute(neepurate) side la influentape care o areproductia depetrol si gazenaturale de pe

coasta- calitatea

apei- poluarea

aerului- despaduriri

le- marireazonei dedesert

.Sursa: - Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu; Enciclopedia Statelor lumii; Editia a 7-ea; Ed.




38/98


48

CAPITOLUL VII

COMPARATII DEMOGRAFICE

Tabel 7.1.COMPARATII DEMOGRAFICE

Nr.Crt.

DENUMIREA FRANTAMAREA


1Populatia

(iulie 2004)60424213 60270708 82424609 58057477 40280780

2Structura

populatiei pevarste (2004)

- 0-14 ani:18,5% ;

5560489barbati5446716 femei

- 15-64ani:65,1%19698496

barbati19663776

femei- 65 ani si

peste: 16,4%4049970barbati,

5841069 femei

- 0-14ani :18%

5560489barbati,

5293871 femei ;- 15-64 ani

66,3%20193876barbati si

19736516 femei- 65 ani si

peste : 15,7%,4027721 barbati

si 5458235femei

- 0-14ani :14,7%,

6197490barbati si

5879052 femei- 15-64 ani :

67%, 28119536barbati si27132713

femei- 65 ani si

peste : 18,3%6096106barbati si

8999712 femei

- 0-14 ani :14% 4181946

barbati si3935565femei ;

- 15-64 ani :66,9%

19590497barbati si19256747

femei ;- 65 ani si

peste : 19,1%4608479barbati si

6484243 femei

- 0-14 ani :14,4%,

2989053 barbatisi 2811350

femei ;- 15-64 ani :

68%, 13748998barbati si13652852

femei ;- 65 ani si

peste : 17,6%2958387 barbati

si 4120140femei

3Media de

varsta (2004)

Total:38,6 aniBarbati:37 ani

Femei: 40,1 ani

Total:38,7 aniBarbati:37,6 ani

Femei:39,8 ani


Femei:43,2 ani


Femei:43 ani


Femei:40,5 ani

4

Rata decrestere apopulatiei

(2004)

0,39% 0,29% 0,02% 0,09% 0,16%

5Rata natalitatii

(2004)

12,34 nounascuti la 1000

de locuitori

10,88 de nounascuti la 1000

de locuitori

8,45 de nounascuti la 1000

de locuitori


de locuitori


de locuitori

6Rata

mortalitatii(2004)

9,06 dcese la1000 delocuitori

10,19 decese la1000 delocuitori




7Rata migrariinete (2004)

0,66 emigrari la1000 delocuitori





8Proportia intre

sexe (2004)

- la nastere1,05 b/1f

- sub 15 ani1,05 b/1 f

- 15-64 ani 1b / 1f

- 65 si pesteani 0,69b/1f

- totalpopulatie0,95b/1f

- la nastere

1,05b/1f- sub 15 ani

1,05b/1f- 15-64 ani

1,02b/1f- 65 si pesteani 0,74b/1f

total populatie0,98b/1f

- la nastere


1,05b/1f- 15-64 ani



- la nastere


1,06b/1f- 15-64 ani



- la nastere


1,06b/1f- 15-64 ani




39/98


49

Tabel 7.1.COMPARATII DEMOGRAFICE

(continuare)Nr.Crt.

DENUMIREA FRANTAMAREA


9Rata mortalitatiiinfantile (2004)

Total: 4,31decese la 1000

nasteri viiBarbati:4,83

decese la 1000nasteri vii

Femei:3,78decese la 1000

de nasteri vii

Total:5,22decese la1000 de

nasteri viiBarbati:5,83decese la1000 de

nasteri viiFemei:4,58decese la1000 de

nasteri vii

Total:4,2decese la1000 de

nasteri viiBarbati:4

Documents

Stanciulescu, Sisteme Administrative Europene