Starea Calitatii Mediului in Neamt

8/10/2019 Starea Calitatii Mediului in Neamt

1/21

STAREA CALITATII MEDIULUI IN JUDETUL NEAMT

Din cartile de istorie am invatat ca marele Stefan Cel Mare ne-a vorbit cu limba de moarte:

Tineti minte cuvin tele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci batraneti ca Moldova n -a fost astramosil or mei, n-a fost a mea, si nu e a voastra, ci a urmasil or vostr ii si a urmasil or urmasil or

vostr ii , in veacul vecilor. referindu-se atunci la teritorii administrative.

Valori istorice si culturale ale judetului Neamt

Istoria omului pe aceste meleaguri se pierde in negura timpurilor. Cele mai vechi urme alecivilizatiei, datate inca de la sfarsitul paleoliticului s-au gasit in masivul Ceahlau, atestand existenta unorasezari sezoniere de vanatori. In judet au fost descoperite trei cetati dacice datand din perioada sec Ii.e.n. sec I e.n. care au fost identificate cu vechea localitate Petrodava, mentionata in scrierile luiPtolemeu.Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istorice,de

arhitectura si ale naturii, reprezinta o atractie turistica valoroasa.

Interesul turistic este orientat spre 3 zone principale :

zona Piatra-Neamt - principal centru istoric cu o existenta continua de peste 2000 de ani.

Documentar, asezarea a fost consemnata intre anii1387 1392. In anul 1431 zona a aparut sub numele dePiatra. In Piatra Neamt se poate vizita :

complexul monumental din timpul lui Stefan cel

Mare, monument istoric si arhitectonic, cecuprinde: Curtea domneasca (construita in 1468),Biserica Sf. Ioan (construita in 1497), Turnulclopotnitei (19 m inaltime, construit din piatra in1499 ca punct de supraveghere si aparare), statuiadomnitorului Stefan cel Mare (14571504);

Alte obiective turistice :

Muzeul de istorie al judetului Neamt ce detine una dintre cele mai valoroase colectii arheologicedin Moldova, o colectie numismatica, exponate de istorie moderna si contemporana, etnografie,

arta; Muzeul de arta (arta romaneasca: pictura, sculptura si tapiterie); Muzeul de etnografie (costume populare, vechi unelte mestesugaresti si de artizanat); Muzeul de stiinte ale naturii (colectie de pesti fosili 29 de specii unice in lume, diorama cu

flora si fauna judetului, colectii de minerale, botanica si geologica); Manastitea Bistrita, situata la 4 km de Piatra Neamt, monument istoric si architectonic datand din

1407.


2/21

zona Bicaz-Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit:

lacul de acumulare Izvoru Muntelui; masivul Ceahlau;

rezervatia naturala Cheile Bicazului- monument al naturii si rezervatie pentru viatasalbatica, cu o lungime de 10 km, pereti stancosi de 300 400 m inaltime, adapostindpeste 600 de specii de plante;

Cheile Sugaului; Pestera Tosorog; statiunea Durau; Manastirea Durau al carei interior este pictat de Nicolae Tonitza intr-o tehnica speciala.

zona Targu-Neamt-Agapia, cu monumente istorice valoroase : Cetatea Neamtului construita in perioada 13821387; Manastirea Neamtului, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale arhitecturii

medievale, un punct de referinta alstilului moldovenesc; Manastirea Agapia, construita in 1644, cu

fresce interioare pictate de cel mai marepictor roman- Nicolae Grigorescu (18581861);

Manastirea Varatec. Alte zone de interes : Rezervatia de zimbri Dragos Voda - un

complex zoologic ce adapostesteexemplare ale vietii salbatice: zimbri,caprioare, cerbi - si un iaz cu peste;

Centrul etnografic si folcloric din satul Tarpesti o colectie de masti folclorice, sculpturiin lemn, costume populare.

Caracteristici fizice si geografice ale judetului Neamt

Teritoriul judetului Neamt este situat in NE tarii, in bazinul hidrografic al raului Siret, pecursulmijlociu al acestuia. Relieful acestui judet este muntos in jumatatea de vest, puternic fragmentat de vai,reprezentat prin muntii Stanisoarei, Bistritei, Ceahlau, Tarcau si Gosman. La est de zona muntoasa sedesfasoara depresiunile subcarpatice Plesu, Boistea, Cornu (Serbesti, Margineni, Bahna).

Suprafata totala a judetului este de 5.896,14 km2 (589.614 ha), din care:

Terenuri cu folosinta agricola 283.368 hectare (48,1 %)

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 253.896 hectare (43,1 %) Cursuri de apa si lacuri 10.380 hectare (1,8 %) Drumuri 7.925 hectare (1,3 %)

Suprafata construita 11.402 hectare (1,9 %) Terenuri neproductive sau alte categorii de folosinte 15.409 hectare (2,6 %).


3/21

Reteaua hidrografica a judetului totalizeaza 2150 km cursuri de apa. Cursurile de apaautohtonesunt: Siretul, cu lungimea de parcurs pe teritoriul judetului de 56 km, Moldova cu 50 km si Bistrita cu126 km. Pe langa acestea, pe teritoriul judetului Neamt exista si o retea de rauri autohtone, dintre care sepot enumera: Ozana, Cracau, Tarcau, Cuejdiu, Calu,Nechit, Sabasa etc.

Principalul curs de apa ce strabate teritoriuljudetului este raul Bistrita, afluent de dreapta alSiretului, care, izvorand din Muntii Rodnei tranziteazajudetul pe o distanta de 126 km din totalul de 288 kmlungime. Bistrita are cel mai lung curs montan dintreraurile Romaniei si formeaza un bazin hidrografic cu osuprafata de 6974 km2. El alimenteaza acvifereleexploatate in scop potabil (Vaduri, Brasauti, Frunzeni,Gheraesti).

Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0,5 si 1,2 km/km2, scazand sub 0,5 km/km2 inregiunea extracarpatica.In anii 70 au fost realizate ample lucrari de amenajari si regularizari ale rauluiBistrita. Dintre acestea, pe teritoriul judetului Neamt au fost realizate 4 lacuri de acumulare: Bicaz-Izvoru Muntelui (2.950 ha), Pangarati (155 ha), Vaduri (150 ha) si Batca Doamnei (230 ha).

Resurse naturale neregenerabile

Judetul dispune de urmatoarele resurse:

ape minerale carbogazoase: Oglinzi, Baltatesti;

materiale de constructie:

calcare: Bicaz Chei; argila: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana; gresii: Tarcau; nisipuri si gresii din terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari, cum sunt Bistrita

Moldova, Cracaul, Bicazul, Ozana; zacaminte de sisturi bituminoase: Tazlau; gaze naturale: Tazlau; titei; zacaminte de uraniu: Tulghes-Grinties, Bicazu Ardelean-Damuc.

Conditii meteorologice

Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat continental, cuparticularitatile specifice partii de est a tarii. Deosebirile sunt determinate de altitudine, departicularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele si fragmentarea reliefului, cat si de marilesuprafete ale lacurilor aparute in urma amenajarii hidroenergetice a Bistritei.

Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiuneadealurilorsubcarpatice si de podis din est. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta


4/21

factorilor locali inmodificarea starii generale a vremii. In acest sens se observa ca maxima absoluta de+38,6 oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, si nu in partea cea mai de est a judetului, in timpce minima de -33,2 oC a fost inregistrata in februarie 1954 la Roman, si nu in zona Montana.

Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlaumunte-

684,9 mm, Ceahlau-sat - 612,8 mm), scazand spre est: Targu Neamt - 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5mm si Roman - 503,6 mm. Distributia precipitatiilor in anul 2001 a fost diferita si anume: Piatra Neamt -568,7 mm, Roman 715,6 mm, Targu Neamt 792,7 mm, Ceahlau 604,9 mm. In cursul anuluiprecipitatiile au fost neuniform repartizate in spatiu si timp. In sezonul cald au fost perioade de 10-15zile fara precipitatii, asociate cu temperaturi ridicate la sol (de pana la 50 oC).

Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-vestic, cuviteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot depasi 40 m/s. Regiunea depodis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est, iar zona subcarpatica si mai ales ceadepresionara se caracterizeaza printr-o dinamica moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de ceade podis. In zona Piatra Neamt, in sezonul cald, se manifesta pregnant vantul de munte-vale.

Caracteristici administrative si economice

Asezari le umane

Rezultatele recensamantului populatiei din anul 2002 evidentiaza o populatie de 554 516locuitori, reprezentand 2,6% din populatia tarii. Ponderea populatiei urbane in populatia totala este de

36,6 % in timp ce populatia rurala reprezinta 63,4%, fatade media inregistrata la nivel national de 52,7% sirespectiv 47,3 %.

Lungimea retelei de cai ferate de pe teritoriujudetului este slab dezvoltata, masurand 152,7 km sfiind distribuita pe traseele: Bacau - Piatra Neamt -Bicaz, Bacau Roman Pascani si Roman - Buhaiesti(linie secundara). Din totalul retelei, 46 km reprezintaretea de cale ferata electrificata, iar 27 km este caleferata cu cale dubla. Judetul Neamt se situeaza printrejudetele cu cea mai redusa densitate a retelei de cai ferate(25,9 km la 1000 km2).

Reteaua de drumuri publice masoara 1.810 km, din care 444 km sunt drumuri modernizate. Dintotalul drumurilor, 408 km sunt din categoria drumurilor nationale, 758 km din categoria drumurilorjudetene, iar 644 km din categoria drumurilor comunale. Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de42,7 km la 100 km2 teritoriu.


5/21

Elemente privind starea economica actuala a judetului Neamt

Agricultura

Din suprafata totala a judetului Neamt de

589.614 ha, suprafata arabila reprezinta 28,9% cu unindice mediu de 0,29 ha/locuitor. Judetul Neamtdispune in medie de soluri cu un grad moderat defertilitate. Starea de asigurare a solului cu humus,indicator de baza a productivitatii este scazuta.

Continutul solurilor in NPK (azot, fospor,potasiu) este cu mult mai mic decat cerintele plantelorpentru realizarea unor productii mari si stabile. Instructura fondului funciar o pondere importanta o aupajistile naturale care ocupa o

suprafata de 108.555 ha. Suprafata mare de pajisti naturale, precum si resursele furajere obtinute de peterenurile arabile contribuie la dezvoltarea unei zootehnii puternice, care pe langa asigurarea necesaruluide consum propriu pune la dispozitie materia prima pentru industria alimentara.

Turism

Conditiile naturale deosebite ale judetului Neamt, numarul mare de monumente istoriceetnografice, de arhitectura si ale naturii, reprezinta o zestre turistica valoroasa. Interesul turistic esteorientat spre 3 zone principale:

zona Piatra Neamt centru resedinta de judet, cu muzee si case memoriale remarcabile,ansamblul istoric Curtea domneasca a lui Stefan cel Mare;

zona Bicaz Ceahlau reprezentata de un cadru natural deosebit, lacul de acumulare IzvorulMuntelui, masivul Ceahlau, rezervatia naturala Cheile Bicazului, statiunea de odihna Durau;

zona Targu NeamtAgapia cu interesante monumente istorice de valoare: casa memoriala IonCreanga (Humulesti), Cetatea Neamtului, manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria,statiunile balneare Baltatesti si Oglinzi.

Starea calitatii mediului in judetul Neamt

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este

amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi: efectul de ser, nclzirea global,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

Ca rezultat al progreselor n industrie, agricultur si tehnologie, se creeaz cantitti totmai mari de deseuri solide, deseuri menajere si apele reziduale polueaz mediul. ntr-un mediuecologic echilibrat, deseurile putrezesc producnd materiale noi, utile: frunzele czute creeaz unngrsmnt natural care mbogteste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte


6/21

si organisme mai mici, eliminnd din nou n aer si sol elemente importante. Dac vrem s trimntr-o lume sntoas, trebuie s minimalizm efectele reziduurilor produse de societate.

Dac rezidurilor li se pemite s domine mediul, echilibrul natural este piedut si acestdezechilibru poate avea efecte dezastruase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii.

Poluarea are diferite cauze si efectepe uscat, n ruri si mri, si n atmosfer. Chiar si zgomotuleste un tip de poluare care ar trebui limitat.

In perioada actuala protectia mediului este o problema majora a umanitatii. In acest secol aldezvoltarii explozive a tuturor activitatilor umane, asistam la o poluare si chiar la o degradare, in unelecazuri ireversibila, a factorilor de mediu.

Judetul Neamt se afla printre zonele tarii cu un nivel mediu de dezvoltare. Pentru dezvoltareaviitoare a teritoriului se are in vedere dezvoltarea durabila a resurselor naturale, modernizarea sirestructurarea economiei si a infrastructurii judetului, valorificarea potentialului turistic, creareaconditiilor de dezvoltare a agroturismului, reabilitarea si protectia mediului, dezvoltarea echilibrata a

intregului teritoriu prin investitii publice si private in zonele defavorizate din punct de vedere economicsi teritorial, imbunatatirea calitatii vietii.

Pentru controlul influentelor antropice, redresarea ecologica a zonelor puternic afectate depoluare, dezvoltarea social-economica durabila in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice estenecesara cunoasterea starii de calitate a mediului. Reteaua judeteana de supraveghere a calitatii factorilorde mediu este componenta a retelei nationale iar datele de calitate obtinute sunt transmise in flux rapid silent autoritatii centrale de mediu. Pentru o mai buna cunoastere a calitatii mediului, sectiunile de controls-au rearanjat in functie de dinamica activitatilor antropice iar gama indicatoriulor analizati s-adiversificat odata cu dotarile de care a beneficiat Agentia de Protectie a Mediului in ultimii ani (spatiucorespunzator pentru desfasurarea activitatii, echipamente si aparatura de laborator performante obtinute

in cadrul proiectului finantat de Guvernul danez, instruirea personalului).

Activitatea de supraveghere a calitatii factorilor de mediu din judet s-a realizat de catrelaboratoarele de ananlize fizico-chimice si de radioactivitate prin prelevarea si analizarea probelor deaer, sol, precipitatii, vegetatie, sedimente, deseuri, din punctele retelei de supraveghere.

Reteaua de supraveghere a calitatii factorilor de mediu este distribuita in 10 zone din judetPiatra Neamt, Roman, Tg. Neamt, Savinesti, Roznov, Bicaz, Tasca, Turturesti, Tulghes-Grinties, TelecBicazu Ardelean si include :

7 puncte fixe pentru determinarea poluantilor gazosi ( probe medii zilnice de 24 ore)

4 puncte fixe pentru determinarea pulberilor in suspensie

24 puncte fixe pentru determinarea pulberilor sedimentabile 18 puncte fixe pentru determinarea calitatii precipitatiilor 40 sectiuni pentru analiza calitatii solului

19 intersectii ale principalelor artere rutiere din mediul urban pentru determinareanivelului de zgomot generat de traficul rutier si feroviar


7/21

expertizarea calitatii panzei freatice din zona de impact a platformei chimice Savinesti Roznov prin analizarea a 8 foraje de observatie situate in zona locuita aval de sursa depoluare

monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu prin doua statii de radioactivitate (PiatraNeamt si CeahlauToaca) respectandu-se programul standard

monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu din zonele de exploatare/explorare aminereului uranifer Tulghes-Grinties si din zona Bicazu Ardelean-Telec.

Starea calitatii atmosferei

Poluarea aerului este adesea vizibil sub formafumului din hornuri si a gazelor de la tevile de esapamentale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si chimicalesi poate deveni mai toxic sub actiunea soarelui puternic,datorit unei reactii chimice provocat de lumin. Smogulcare rezult are un miros neplcut si provoac lcrimare.

Pe lng efectele directe ale inspirrii aeruluipoluat, aerul poluat are si un efect devastator asupramediului.

Dac exist substante chimice n curentii de aer, ele vor cdea odat cu ploaia provocndfenomenul de ploaie acid.

Substantele chimice poluante din aer ajung si n lantul alimentar, fiind absorbite deplantele din regiunile poluate. Alt tulburare a echilibrului ecologic din atmosfer este provocat

de anumite tipuri de pulverizatoare cu aerosol.

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in judet include trei tipuri de statii: de fond,detrafic si industriale.

Lastatiile orasenesti de fond, amplasate in aria construita de la periferia localitatilor

neinfluentata direct de trafic sau de surse industriale s-a constatat mentinereaconcentratiilor la valori de acelasi ordin de marime pentru poluantii analizati, cu o usoarascadere a concentratiei de dioxid de sulf in ultimii doi ani;

Statiile de trafic surprind poluarea aerului generata de traficul rutier si feroviar, prinmasuratori ale concentratiilor de pulberi sedimentabile si in suspensie, precum si prin

determinarea continutului de metale grele ( plumb si cadmiu ) din pulberilesedimentabile. Exista doua statii de trafic : Piatra Neamt Statia de salvare si Roman Miron Costin.

Statiile industriale evidentiaza impactul generat de sursele fixe de poluare aatmosferei.Acestea sunt localizate inzonele Savinesti, Turturesti si Bicaz-Tasca.


8/21

Poluarea de fond

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in judet include trei tipuri de statii: de fond, de traficsi industriale.

Statiile orasenesti de fond s-au amplasat in aria construita de la periferia localitatilorneinfluentata direct de trafic sau de surse industriale. Masuratorile efectuate in anul 2009 au evidentiaturmatoarele valori medii, determinate pe probe de lunga durata (24 ore) aleconcentratiilor indicatoriloranalizati:

zona Piatra Neamt: NO2 -0,014 mg / m3 NH 30,021 mg / m3 SO20,0004 mg / m3

zona Roman: NO2 -0,010 mg / m3

NH 30,026 mg / m3 SO20,002 mg / m3

Pentru anul 2009 se constata: in zona Piatra Neamt si Roman mentinerea concentratiilor la valoride acelasi ordin de marime pentru poluantii analizati.

Poluarea de impact

Impactul generat de sursele fixe de poluare a atmosferei s-a urmarit prin analiza poluantilorspecifici la statiile industriale. Pe teritoriul judetului exista doua zone importante din punct de vedere alimpactului generat de activitatile industriale: zona platformei chimice Savinesti si cea a fabricilor de

ciment TascaBicaz.

In zona Savinesti aflata sub impactul platformei chimice Savinesti Roznov, s-au analizat inanul 2003 indicatorii amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf si sulfati in suspensie in trei puncte decontrol gestionate de APM Neamt si unul exploatat de SC FIBREXNYLON SA.

Nu s-au inregistrat depasiri ale CMA la indicatorul amoniac la nici una din cele 756 probeanalizate. Valoarea maxima inregistrata a fost de 0,08 mg/m3, inferioara celei din anul trecut, deoareceinstalatiile tehnologice de pe platforma chimica generatoare de poluanti atmosferici au fost oprite.

In zona Turturesti , incepand din anul 2005, se urmareste impactul potential pe caresocietatea

producatoare de lacuri, vopsele, grunduri,etc l-ar putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Dindeterminarile efectuate nu s-a constatat nici o depasire a CMA la nici unul din indicatorii analizati (NH3, SO2, NO2, HCOH).


9/21

Poluari cu pulberi in suspensie

Determinarile de pulberi in suspensie se efectueaza doar la statiile de trafic si in zona Tascaaflata sub impactul fabricii de ciment. In zona Tasca se efectueaza determinari de pulberi totale insuspensie in doua puncte decontrol. Dupa cum rezulta din statistica anuala a zonei, frecventa depasirilor

CMA ( 0,15 mg / m3) a fost doar de 5,3 % raportata la 298 determinari / an ( probe medii zilnice ).

Poluari cu pulberi sedimentabile

Determinarile de pulberi sedimentabile s-au efectuat in 23 de puncte amplasate pe intregteritoriul judetului, densitatea cea mai mare fiind in zona Bicaz (3 puncte) si Tasca (7 puncte), zona deinfluenta a SC MOLDOCIM SA Bicaz. Societatea are ca obiect de activitate producerea cimentuluivarului si a placilor de azbociment, precum si extragerea materiilor prime (calcar si marna) din cariereleBicaz Chei si Tepeseni. In cadrul societatii functioneaza fabricile din orasul Bicaz si comunaTasca. SC MOLDOCIM SA Bicaz este sursa de la care sunt emise in atmosfera pulberi sedimentabilesi in suspensie cu continut de CaCO3, CaO, silice, azbest, fluor, etc.

Valorile maxime inregistrate in anul 2010 precum si frecventa depasirilor, se prezinta astfel:

Zona Tasca

Valoarea maxima - 18,2 g/m2 / luna determinata in punctul de masura T3 situat la 600 mV deS.C.MOLDOCIM S.A. Bicaz Fabrica Tasca. In anul 2003 frecventa depasirilor CMA a fost de 1,6% din totalul de 61 de probe analizate.

Zona Bicaz

Valoarea maxima16,43 g/m2 / luna; nu s-au inregistrat depasiri ale CMA pentru nici una dincele 27 de probe analizate. Media zonei a fost de 6,48 g/m2 / luna, comparabila cu cea a anului anterior.

In centrele populate se inregistreaza depasiri ale CMA la indicatorul pulberi sedimentabile inspecial pe arterele rutiere care preiau traficul greu si sunt afectate si de traficul feroviar. Astfel in PiatraNeamt (punct de masura Gara) frecventa depasirii CMA a fost de 75 % (din totalul de 12 determinari) cuo maxima de 52 g/m2 / luna si media anuala de 11,9 g/m2 /luna.

In municipiul Roman, estimarea nivelului de poluarecu pulberi generat de traficul rutier se realizeaza prin

determinarile de pulberi la statia de trafic ( Miron Costin) peuna din arterele de circulatie care preia si traficul greu. Laindicatorul pulberi sedimentabile s-a inregistrat valoareamaxima de 39,1 g/m2 / luna si o frecventa a depasirilorCMA de 16,6 %, valori similare celor din anul trecut.

Din anul 2004 s-a inceput determinarea continutuluide metale grele (plumb, cadmiu, zinc, mangan, crom, cupru,


10/21

cobalt) in pulberile sedimentabile din zona de influenta a fabricii de ciment Bicaz precum si acontinutului de plumb si cadmiu din pulberile sedimentabile colectate de la statiile de trafic.

Continutul de metale grele determinat in pulberile sedimentabile din zona Tasca, comparative cucel determinat la statia de referinta, a avut valori mai mari pentru Pb, Zn si Cu. Valorile medii pentru

plumb determinate din pulberile sedimentabile recoltate de la statiile de trafic au fost cuprinse indomeniul 40 - 164 ppm. La ambele statii valorile determinate pentru cadmiu s-au situate in intervalul 012 ppm.

Evolutia calitatii aerului

Din analiza comparativa a valorilor determinarilor efectuate la statiile de fond in perioada 1995 -2003 se constata:

In zona Piatra Neamt - mentinerea concentratiilor la valori de acelasi ordin de marime pentrupoluantii analizati;

In zona Roman o crestere a concentratiei de dioxid de sulf in anul 2000, dar fara a se atingevalorile critice.

Din analiza concentratiilor pulberilor sedimentabile determinate in perioada 1992-2003 in zona deimpact a fabricii de ciment se constata o scadere a valorilor medii anuale precum si a maximelorinregistrate datorita punerii in functiune la 15 decembrie 1997 a instalatiei de desprafuire cu electrofiltrularacitorul gratar de la Fabrica Tasca. Obiectivul imediat al proiectului a fost reducerea poluarii aeruluin zona fabricilor de ciment, imbunatatirea conditiilor de mediu din imprejurimi si implicit protejareasanatatiilucratorilor din fabrica si din localitatile limitrofe.

Starea apelor de suprafata si subterane

Substantele care polueaz solul sunt adesea splate n praie si ruri, provocnd poluareaapelor. Desi evacuarea deseurilor de ctre fabrici este strict controlat, este de ajuns un micaccident pentru ca deseurile toxice s distrug un ru.

Poluarea apelor curgtoare afecteaz canalele, fluviilesi rurile pe cursul lor pn la revrsarea n mri. Ea poatecontamina si suprafetele ntinse de ap, cum sunt iazurile saulacurile artificiale.

Poluarea apei curgtoare este de obicei invizibil

deoarece agentii poluanti se dizolv n ap. Cnd oameniierau nomazi si mult mai putini ca numr, poluarea apei eraneglijabil deoarece rurile n care ajungeau deseurile lor securtau de la sine.


11/21

Starea raur il or

Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea seafla un nr. de 34 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total alacestor acumulari este de 1264,87 mil. mc, din care 102,0 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.

Pentru supravegherea si conoasterea calitatii apelor curgatoare SGA Neamt a stabilitprogramede monitorizare care vizeaza actiuni de control in 8 sectiuni de ordinul I si 10 sectiuni de ordinul IImonitorizate in flux lent, iar trei dintre acestea sunt monitorizate si in flux rapid. Aceste sectiuni facparte din Sistemul National de Supraveghere a calitatii apelor, gestionat de Administratia Nationala ,Apele Romane .

Pentru caracterizarea fizicochimica a raurilor si incadrarea lor in categorii de calitate au fostanalizati, prelucrati statistic si interpretati urmatorii indicatori:

Indicatorii regimului de oxigen (RO)oxigen dizolvat ( OD ), CBO5, CCOMn;

Indicatorii gradului de mineralizare ( GM )reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, sodiupotasiu, duritate totala; Indicatori toxici si specifici (TS)amoniu, azotiti, azotati, fier total, fosfor total, Mn2+, Zn2+.

Starea apelor subterane

In anul 2003, calitatea apelor subterane a fost controlata prin 9 profile hidrogeologice (PH),totalizand 26 de foraje de observatie.Analizand rezultatele determinarilor fizico-chimice se constata cain acest profil persistapoluarea cu ioni amoniu, substanta organica si mangan.

Impurificarea este generata de poluarea difuza exercitata de mun. P.Neamt (F10) si deactivitatea

desfasurata in timp a S.C. Pergodur (F11, F12). Desi activitatea societatii in ultimii ani a fost restransa,iar instalatiile poluatoare de producere a celulozei au fost oprite definitiv,procesul de revenire afreaticului la calitatile naturale este de durata.

Al imentarea au apa potabila a populatiei

Municipiul Piatra Neamt este alimentat cu apa potabila din doua surse : una de profunzimeStatia de captare apa potabila Vaduri si o sursa de suprafataStatia de captare apa potabila lacuBatca Doamnei .

Municipiul Roman este alimentat cu apa potabila din Captarile Simionesti-Pildesti, Strand si

captarea Timisesti , surse de profunzime.Orasele Bicaz si Tg. Neamt sunt aprovizionate din sursa de apa potabila de profunzime, Captarea

Ticos pentru Bicaz si Captarile Lunca si Preotesti pentru Tg. Neamt.

Supravegherea calitatii apei s-a facut conform programului de monitorizare de audit, prinprelevarea si analizarea probelor de apa la iesirea din statia de tratare si la consumator urmarind cuatentie atit indicatorii chimici, microbiologici (risc crescut in bolile cu transmitere hidrica) cit si prezenta


12/21

clorului rezidual liber si total, martor al efectuarii unei clorinari eficiente la nivelul instalatiilor centralece furnizeaza apa potabila in aceste retele de distributie.

Concluzii pri vind calitatea apei potabile

Municipiul Piatra Neamt este aprovizionat cu apa potabila care corespunde Legii apei 458/2002regimul de distributie este continuu, fapt ce elimina anumite riscuri de imbolnavire a populatiei denatura hidrica .

In orasul Roman ca urmare a adreselor trimise de DSP-Neamt privind pericolul pe care-lprezintaregimul discontinuu de aprovizionare cu apa, Primaria orasului Roman a finalizat un proiect deracordare a orasului la conducta de apa potabila Timisesti- Iasi, masura ce a dus la asigurarea unui regimcontinuu de aprovizionare cu apa potabila in municipiul Roman incepand cu luna decembrie a anului2003.

Orasul Tg. Neamt este aprovizionat din sursa de apa potabila de profunzime, apa provenita din

aceste captari se incadreaza in limitele Legii apei 458/2002, avand un regim de distributie continuu . Inorasul Bicaz regimul de distribuire a apei este continuu, apa incadrandu-se la indicatorii analizati inlimitele impuse de Legea apei.

Situatia apelor uzate menajere si i ndustri ale

Pe ansamblu, se poate aprecia ca din 18 folosinte de apa 5 functioneaza corespunzator(31,3%)iar 11 functioneaza necorespunzator (68,8%). Statiile de epurare cu functionarenecorespunzatoare sunt :

statiile de epurare ale unitatilor cu profil zootehnic: S.C. SUINPROD S.A. Roman si S.C.TCE 3

Brazi - Ferma Basta. statiile de epurare ale agentilor economici S.C. Petroforest S.A. P. Neamt, S.C. Danubiana S.ARoman, S.C.Romanceram S.A. Roman, S.C. Durau S.A. si Sanatoriul T.B.C.Bisericani.

Starea solur il or

Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil demsurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curtat dectaerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilormenajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare aapelor reziduale este n general depozitat pe uscat sub forma

unei suspensii n ap sau n stare uscat ori semiuscat. Noroiulcontine cantitti importante de substante nutritive, precumazotul si fosforul.

Reziduurile menajere si industriale uzuale suntdescompuse n contact cu solul. Locurile de depozitare adeseurilor trebuie administrate cu grij pentru ca pmntul s


13/21

nu adposteasc boli. Multe locuri n care au fost depozitate deseuri timp de zece ani, au fostrecuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case.

Judetul Neamt dispune de un fond funciar in suprafata totala de 589.614 ha din care terenurileagricole ocupau 283.800 ha. adica 48,13 % din teritoriu iar terenurile neagricole 305.814 ha respectiv

51,87 %.

Datele referitoare la soluri permit, alaturi de celelalte componente ale mediului inconjurator,asigurarea conditiilor tehnice pentru folosirea eficienta si integrala a fondului funciar.

Sintetizarea datelor la ansamblul judetului, evidentiaza prezenta unor game largi de limitary ceafecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricole ce se refera in principal la existenta unor suprafetemari afectate de eroziune, exces de umiditate, compactitate, aciditate, alunecari, rezerva mica deelemente nutritive, inundabilitate, etc.

Calitatea solurilor exprimata in functie de reactie si continutul in elemente fertilizante raportata

la suprafata cartata agrochimic se prezinta astfel:

reactie moderat si puternic acida, ce necesita amendare calcica extinsa pe 52116 ha.

aprovizionarea cu forsfor mobil foarte slaba pe 78285 ha.

aprovizionarea cu potasiu mobil slaba pe 4498 ha. asigurarea cu azot dupa indicele de azot slaba pe 69750 ha.

Datele prezentate evidentiaza faptul ca utilizarea si exploatarea resurselor de sol din judetul Neamtprezinta probleme deosebite din cauza prezentei diferitelor forme de degradare a capacitatii productive aterenurilor.

Starea paduri lor

Evaluarea starii de sanatate a padurilor din judetul Neamt, prin sistemul de monitoringforestier s-a facutin la nivelul a 122 sondaje nationale ce cuprind un numar de 6372arbori.Starea de sanatate este bunaarborii evaluati fiind afectati intr-o mica masura (12%) dedefoliere datorita temperaturilor ridicate si alipsei de precipitatii inregistrate.

Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Habitate acvatice

Cursuri de apa

Habitatele specifice acestei categorii sunt deosebit de diversificate, intalnindu-se portiuni cucurent de apa repede si substrat litoreofil precum si portiuni cu un curent mai lent si substraturi maidiverse: psamoreofile, peloreofile sau argiloreofile. Fiecare particularitate a unui curs de apa determina oanumita biocenoza caracteristica. Analizele saprobiologice pe principalele cursuri de apa indica ocalitate corespunzatoare a acestora, in general apartinand zonelor oligo-betamezosaprobe.


14/21

Lacuri

Habitatele lentice sunt deosebit de variate, atat naturale cat si artificiale. In generalproductivitatea biologica a acestora este mica sau medie, analizele biologice incadrand acestea incategoria oligo-mezotrofa. Raspandirea planctonului in aceste habitate este neomogena atat pe verticala

cat si pe orizontala.

Habitate de padure

Vegetatia este deosebit de variata predominand asociatii vegetale ierboase si lemnoase. In zonaalpina predomina pajisti de graminee si ciperacee pe langa asociatii de tufarisuri. In zona subalpinapredomina specii de Quercus petraea, Quercus robur, Fagus silvatica, Carpinus betulus, Acerpseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Corylus avellana etc.

Fauna zonei este specifica si diversificata. Datorita dezvoltarii litierei, stratul ierbos este mairedus, iar dominante sunt efemeropterele. Regionarea faunei este strans dependenta de zonarea

vegetatiei si de altitudine. In zona de ses acoperita cu pajisti si pomi fructiferi se intalnesc specii dearbori, specii de arbusti.

Dintre influentele nefavorabile manifestate asupra florei si faunei putem mentiona:

deficitul pluviometric care a determinat uscarea anormala a gorunului si stejarului, dar si aconiferelor, producandu-se modificari in structura si functionalitatea descompunatorilor edafici;

recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea cu intentie a plantelorinhabitatele lor naturale;

perturbarea intentionata prin distrugerea sau deteriorarea locurilor de reproducere sau odihna, decrestere, de hibernare sau de migratie a animalelor;

distrugerea sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor de pasari; braconajul sistematic sau pescuitul si vanatul in perioade prohibite.

Starea radioactivitatii mediului

In judetul Neamt, radioactivitatea factorilor de mediu s-a urmarit prin Statiile deSupraveghere aRadioactivitatii Mediului Piatra Neamt si Ceahlau-Toaca, statii care fac parte din Reteaua Nationala deSupraveghere a Radioactivitatii Mediului.

Din analiza datelor obtinute la cele doua statiise remarca faptul ca pentru toti factorii de mediu

monitorizati conform acestui program (aerosoliatmosferici, depuneri atmosferice, sol necultivat,vegetatie spontana (iarba), ape de suprafata si apapotabila) valorile radioactivitatii nu au depasit valorilede avertizare stabilite, ele fiind comparabile cu valoriledin anii precedenti, incadrandu-se in limitele devariatie ale fondului natural specific zonei.


15/21

Programul de monitorizare a radioactivitatii factorilor de mediu din zonele de explorare aminereului uranifer din judetul Neamt ( Tulghes-Grinties si Bicazu Ardelean-Telec) s-a excutat prinprelevarea de probe de ape de suprafata, ape subterane, sol si steril din halde din aceste zone, pregatireasi masurarea activitatii beta globale dupa 5 zile de la colectare a acestora.

Principalul vector de propagare la distanta il reprezinta apele de suprafata. Pentru apelesubterane, solul si sterilul din halde valorile obtinute arata o scadere a valorilor din zona Primatar , incelelalte zone valorile fiind comparative cu cele inregistrate in anii precedenti.

Rezultatele obtinute privind evolutia radioactivitatii factorilor de mediu din judetul Neamt arataca nu a avut loc o poluare radioactiva (spatiala sau temporala) care sa conduca la cresteri semnificative anivelului de radiatii, sau care sa pericliteze sanatatea oamenilor, activitatile desfasurate pe teritoriuljudetului sau ecosistemele din diverse zone.

Managementul deseurilor din raza orasului Targu Neamt

Deseuri urbane

Serviciul de salubritate in orasul Tirgu Neamt este realizat de Serviciul PublicSalubritate, Sera, Spatii- Verzi din cadrul Primariei orasului, si de catre Serviciul de salubritate alS.C. Acvaterm S.A. Tirgu Neamt.

Depozitarea finala a deseurilor menajere se face pe un teren in suprafata de 4000mp, inprezent partial imprejmuit. Depozitarea deseurilor se realizeaza necontrolat prin simpla stivuire,fara nici un fel de sortare (cu exceptia PET-urilor), neutralizare. Colectarea deseurilor menajerede la populatie se efectueaza neselectiv, ele ajung pe depozit ca atare, amestecate, astfelpierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hirtie, sticla, metale, materiale plastice).

Pina in anul 2012 actualul depozit pentru deseuri va fi inchis si monitorizat 30 de ani.Strategia judetului Neamt prevede ca la Tirgu Neamt se va construi o Statie de transfer pentrudeseuri. Primaria a initiat in acest sens un proiect ECO- Tirgu Neamt ce a fost depus laAgentia Nord-Est pentru Schema de Finantare Nerambursabila Schema de Investitii pentruProiecte Mici de Gestionare a Deseurilor.

Deseuri industriale

Deseurile de tip industrial sunt interzise pentru depozitare in depozitul orasenesc. Agentiieconomici au obligatia reciclarii deseurilor: din prelucrarea lemnilui, deseurile textile.

Deseuri speciale spitalicesti

Deseurile speciale ce provin din instrumentarul spitalicesc( fase, obiecte ascutite) suntincinerate in Crematoriul Spitalului Orasenesc in instalatii depasite tehnologic. Deseurilemenajere spitalicesti sunt depozitate in depozitul orasenesc.


16/21

Deseuri zootehnice

Cantitatile de dejectii animaliere rezultate din unitati de crestere a animalelor in sistemferma, au scazut in ultimii ani semnificativ, datorita diminuarii efectivului de animale.

Starea calitatii aerului si a zgomotului

Calitatea aerului

In judetul Neamt s-au efectuat determinari de noxe gazoase in punctele fixe ce sunt amplasate inPiatra Neamt la sediul S.S.S.P.M.P.L si Statia de epurare.In municipiul Piatra Neamt, la probele de aeranalizate (SO2,NO2,NH3) nu s-a constatat depasirea concentratiilor medii impuse de STAS12574/1987.

In Piatra Neamt, Bicaz, Tasca, Roman, Tirgu Neamt s-au recoltat si analizat un numar de192probe pentru pulberi totale sedimentabile, valorile medii lunare depasind in proportie de 7,8 %

concentratia maxima admisa de STAS 12574/1987. In Targu Neamt principala sursa de poluare sonoraeste traficul rutier, in special traficul greu. Nu sunt depasite limitele admise in nici o zona a orasului.Alte surse de poluare sonora de tip industrial: poluarea produsa din prelucrarea primara a lemnului de laCibeit, Euroforest Exim (zona pod Humulesti).

In Bicaz si Tasca concentratiile medii anuale la pulberi sedimentabile sunt in scadere fata devalorile obtinute in anii precedenti datorita montarii de filtre pentru retinerea prafului de ciment la SCCarpatcement Holding SA.

Concluzii:

Din determinarile de laborator facute, urmarite in dinamica, se observa o scadere de la an la an aconcentratiei poluantilor sus amintiti, pina la limitele admise de STAS, in localitatile limitrofeplatformei Savinesti-Roznov si in zona Bicaz -Tasca .

Prin reducerea productivitatii pe platforma chimica Savinesti , valorile poluantilor amintiti maisus sunt sub limitele impuse de CMA , iar in zona combinatului de ciment Bicaz - Tasca prin montare deelectro filtre s-a redus mult poluarea si ca efect imediat a scazut numarul de imbolnaviri respiratoriiproduse de acesti poluanti .

Un procent relativ ridicat de pulberi totale sedimentabile din orasele judetului Neamt provine dinintretinerea necorespunzatoare a drumurilor si cresterii traficului rutier.

Nivelul de zgomot

In centrele urbane locuitorii sunt tot mai mult afectati de zgomotul ambiant, ponderea cea maimare in zgomotul urban fiind detinuta de transportul rutier. Pentruaprecierea nivelului de zgomotinzonele locuite din judet s-a stabilit o retea de masurare a nivelului de zgomot generat in special detraficul rutier. Aceasta cuprinde 20 dintre intersectiile principalelor artere rutiere din cele 4 orase dinjudet. Nivelul mediu de zgomot calculat pentru fiecare intersectie s-a comparat cu nivelul de zgomot


17/21

echivalent admis conform STAS 10009-1988 pentru fiecare tip de strada. S-au constatat depasiri doar pearterele rutiere care preiau si traficul greu, la orele cu trafic intens.

Starea zonelor verzi si a zonelor de recreere

Majoritatea spatiilor verzi sunt accesibile publicului (parcuri, gradini publice, terenuri de joacaspatii verzi). Distributia acestora este urmatoarea:

In municipiul Piatra Neamt spatiile verzi intretinute si amenajate ocupa o suprafata de 32,5ha. Suprafata plantata este de 5,2 ha din care cu mozaicuri florale 0,6 ha si cu arbusti ornamentali siarbori 4,6 ha. Parcurile ocupa o suprafata de 100,8 ha, strandul se intinde pe 2,5 ha iar parcul zoologicocupa 1,05 ha.

In municipiul Romanparcurile si zonele verzi ocupa o suprafata de 91 ha din care: 33 ha parcurisi gradini publice, 25 ha spatii verzi din ansamblurile de locuinte, si 20 ha spatii verzi stradale. Parculzoologic ocupa o suprafata de 2,5 ha.

In orasul Targu Neamtparcurile publice si cele de joaca pentru copii ocupa o suprafata de 3,4 haiar spatiile verzi 31,3 ha.

In orasul Bicaz suprafata parcurilor este de 0,43 ha, a spatiilor verzi de 0,43 ha, a spatiilor dejoaca pentru copii de 0,3 ha si a luciilor de apa pentru agrement de 1,5 ha.

Zone critice sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului

Pe teritoriul judetului Neamt o zona critica sub aspectul poluarii este zona situata aval deplatforma chimica Savinesti, in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa. Subteranul acestor

localitati este impurificat cu ioni amoniu, amoniac, azotati si substante organice in concentratii cemodifica compozitia apei, facand-o nepotabila.

Pentru judetul Neamt au fost identificate urmatoarele categorii de probleme/aspecte de mediu :

Impactul depozitelor de deseuri asupramediului

Fenomenele de poluare a panzei freatice in

aval de platforma chimica Savinesti

Poluarea atmosferei din centrele populate cupulberi

Impactul traficului urban asupra sanatatiipopulatiei si a cladirilor Impactul lucrarile miniere de explorare

geologica a zacamantului de uraniu dinperimetrele: Bicazu Ardelean - Damuc siTulghesGrinties

Impactul generat de depozitarea necontrolata a rumegusului Evacuarile de ape uzate insuficient epurate provenite de la folosintele de apa


18/21

Lipsa constientizarii populatiei si a educatiei ecologice in scoli Problemele produse de inundatii

Poluarea solului si panzei freatice cu nitrati si nitriti Eliminarea necontrolata a cadavrelor de animale in mediul rural Terenuri degadate sau neproductive

Lipsa sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in mediul rural

Poluarea din zona platformei chimice Svineti-Roznov

Este binecunoscut faptul c solurile datorit funciilor complexe pe care le ndeplinesc

reprezint o resurs natural valoroas. Ca factor de mediu protecia acestuia este la fel de

important ca i protecia apei i a aerului, cele trei componente fiind ntr-o strns legtur.

Cunoaterea acestui fapt, dar mai mult dect att, contientizarea importanei reale a proteciei

calitii acestuia constituie nu o necesitate, ci o atitudine de permanent responsabilitate.

Necesitatea folosirii raionale a terenurilorn

general, pentru diverse activiti umane i a solului

implicit, pentru asigurarea hranei, n conformitate cu

cerinele dezvoltrii durabile i ale proteciei

mediului, face necesar introducerea unui sistem

complex de eviden tehnic, economic i juridic a

tuturor resurselor naturale.

n realitate apare tot mai des contradiia dintre dezvoltarea economic i protecia mediucare se rsfrnge i asupra proteciei solurilor, suprafee ntinse de terenuri fiind supuse unor

activiti cu caracter poluator mai mult sau mai puin investigate, supravegheate, reabilitate.

Dintre acestea impactul cel mai ridicat l au asupra solurilor poluanii provenii din zonele

industriale, pesticidele utilizate neraional i accidentele de poluare.

Datorit interrelaiei dintre sol, ap i aer, deprecierea calitii solurilor se poate transmite

apei i aerului i invers, impactul fenomenului amplificndu-se automat. De aceea dezvoltarea

economic trebuie strns corelat cu cerinele mediului ca o condiie esenial pentru o

dezvoltare durabil.


19/21

Scurt istoric al platformei chimice din Savinesti

Platforma chimic de la Svineti

funcioneaz pe amplasamentul actual nc din

1957, avnd drept profil de producie:caprolactam, fibre i fire poliamidice,

acrilonitril pe baz de acetilen i acid

cianhidric, fibre i fire acrilice. Un an mai trziu

este pus n funciune instalaia Combinatului

de ngraminte azotoase astzi avnd denumirea S.C. Ga-Pro-Co Chemicals S.R.L Svineti.

Activitatea pe platforma de producie a cunoscut variaii n timp, majoritatea instalaiilor fiind

nchise n acest moment.Platforma chimc Svineti-Roznov este situat pe teritoriul administrativ al localitii

Svineti, din judeul Neam, la circa 11 km sud-est de municipiu Piatra-Neam, avnd o

suprafa total de aproximativ 350 ha.

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul Platformei chimice Svineti se

suprapune terasei de aproximativ 17 m a Bistriei, alctuit din prundiuri i argile pe alocuri.

Solurile prezente pe platform sunt de tip brune mezobazice, subtipul molic i litic.

Calitatea solurilor din afara platformei este influenat de activitatea desfurat pe

platform, la care se adaug n proporii reduse activitile antropice desfurate n ariile locuite

nvecinate.

Poluarea solului in zona platformei chimice din Savinesti.

O serie de analize asupra calitii solului n aceast zon au evident urmtoarele aspecte:

n intervalul 1995-2008 valorile medii ale pH-ului nregistrate n orizontul superior al solurilor

au avut caracter uor acid pn la neutru, cu o valoare minim msurat n 1997 d e 3,9 iarmaxima n 1995 de 8,1. Predominant reacia solului a fost una uor acid cu valori ale pH-ului

cuprinse n intervalul de valori 5,32 (1996) i 6,5 (2004). Pentru anul 2008 valoarea medie a pH -

ului nregistrat a fost de 6,77.


20/21

Un alt indicator al polurii solului l reprezint coninutul de carbon organic din sol.

Astfel un sol cu coninut de 1-3% C organic este considerat uor poluat iar la o concentraie mai

mare de 4% C organic solul este puternic poluat.

Msurtorile pe plaftorma chimic Svineti-Roznov pentru valorile carbonului organic

din sol au oscilat n perioada 1995-2008, ntre 1,75- 3,74%, deci zon cu sol uor spre puternic

poluat. Valori mai mari ale acestui indicator s-au nregistrat n zona de influen a fabricii de

ngraminte azotoase S.C. Ga Pro Co Chemicals S.R.L. msurnd 4.05, 4.46, 4.5, evideniind o

poluare puternic a solului.

La nivelul platformei chimice exist

i o poluare cu metale grele afectnd

orizontul de sol att n suprafa (0-20 cm),

ct i n profunzime (20-40 cm). Elementelechimice prezente n exces n sol sunt Pb, Cu,

Zn, Cd cu o cencentratie destul de

alarmanta.

Principalele probleme existente n cazul nostru sunt reprezentate de aciditatea crescut a

solului i poluarea cu metale grele. Reacia acid a solului nu este un fapt inedit, fenomenul fiind

des intalnit i pe soluri aflate n afara zonelor industriale, corecia pH -ului prin amendarea cu

substane bazice find modalitatea cea mai ieftin i mai comod.

Problema polurii cu metale grele ridic mari probleme ns, din cauza toxicitii mari a

acestor elemente care odate ajunse n sol i n pnza freatic pot trece n alimente i apoi n

corpul oamenilor i animalelor fiind un factor de risc n aparariia patologiilor specifice.

Metalele grele odat ajunse n organism nhib creterea organismelor i activitatea

enzimatic n special pentru enzimele ce conin S. Proteinele sunt i ele atacate de metalele grele

cu modificri n legturile carboxilice i aminice, fiind astfel ncetinite procesele de transport

transmembranar.

Efectul toxic al metalelor grele este dependent de natura, cantitatea i forma chimic sub

care se gsete metalul n produsul consumat. Desigur importante sunt i frecvena alimentului

contaminat n cadrul meniurilor, rezistana oraganismului expus la risc, efectul sinergic sau

antagonic al altor contaminai chimici i uneori ali factori.


21/21

O proprietate importanta care influeneaz gradul de toxicitate al metalelor grele n

organism este reprezentat de solubilitatea metalelor i a compuilor acestora. Fiind medii cu pH

diferit, sucul gastric, sucul intestinal, sngele, au solubiliti diferite pentru metalele grele n

comparaie cu apa.

Modul de manifestare al intoxicaiei este diferit n funcie de natura metalului. Unele

intoxicaii se pot manifesta la interval scurt de timp altele abia dup ce s -au acumulat n

organism, boala declanndu-se cnd s-a atins o anumit cantitate, cum este cazul intoxicaiilor

cu plumb, mercur i cadmiu. Prezena metalelor grele n alimente se poate pune n evident prin

metode specifice.

n condiiile expuse mai sus, schimbarea folosinei terenului pe care este amplasat

platforma chimic dup dezafectarea tuturor instalaiilor ce au funcionat pe amplasament va fi

obligatoriu precedat de o aciune ampl de depoluare a solului.Afland toate acestea, cum sa nu te ingrijorezi? Este adevarat, exista programe bine

stabilite de prevenire a poluarii si se poate spune ca facem ceva in sens pozitiv, dar este oare,

destul? O stim cu totii, am progresat, avem o viata mai usoara si mai buna, dar cu ce pret? Cu

pretul vietii urmasilor nostrii si a urmasilor urmasilor nostrii iar asta nu are un buton de

pauza.

Documents

Starea Calitatii Mediului in Neamt