ŞTIINŢA ŞI SOCIETATEA ÎN SECOLUL AL XX-LEA

1. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNOLOGIE ÎN SECOLUL AL XX-LEA

A. Domenii ale cercetării. Secolul XX marchează apogeul cercetării ştiinţifice, atât ca descoperirile realizate, cât şi ca implementare a lor în viaţa societăţii. Domeniile dezvoltate predilect au fost biologia, astronomia, fizica şi chimia. Biologia a fost stimulată de inventarea microscopului electronic, dezvoltarea cercetării asupra ADN-ului, duce la o nouă ştiinţă – genetica, apoi la apariţia şi dezvoltarea procedeului clonării. Medicina a beneficiat de realizările biologiei şi geneticii, dar şi a fizicii, rezultat prin descoperirea vitaminei A, a insulinei, penicilinei, sulfamidelor, laserului, ecografului, scannerului. Fizica a cunoscut dezvoltarea studierii atomului, a cuanticii, a reacţiilor nucleare, undelor radio, undelor magnetice, microundelor, antiparticulelor. Chimia face progrese în domeniul compuşilor organici, termodinamica chimică, producerea polimerilor şi a izomerilor cu aplicaţii în industria firelor şi fibrelor sintetice. Astronomia beneficiază în cercetarea universului de realizările tehnice şi ale fizicii, manifestate prin lansarea sateliţilor şi sondelor spaţiale, care au dus la descoperirea şi clasificarea galaxiilor şi stelelor, a ideii despre naşterea şi expansiunea universului şi despre existenţa găurilor negre.

2. IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA VIEŢII COTIDIENE ŞI A MEDIULUI

A. Inceputurile. În a doua jumătate a secolului XX, tehnologia a pătruns în viaţa şi casele oamenilor, a determinat schimbări majore prin accesul la radio, TV, frigider, calculator, aspirator, aer condiţionat, maşină de spălat, roboţi de bucătărie, cuptoare cu microunde, telefonie fixă şi mobilă.

B. Computerul, o invenţie minunată. Disponibil din 1980 în magazinele din SUA., PC-ul asigură o dezvoltare a industriei de software şi hardware, permite dezvoltare unor giganţi de tip Microsoft, şi se deschide utilizatorilor din toată lumea prin reţeaua www(world wide web). Computerul - antrenor şi

1

partener de joc. La sfârşitul secolului al XX-lea, computerul a început să devină un concurent redutabil pentru televiziune. Pe lângă numeroasele sale efecte benefice, computerul prezintă şi unele riscuri. Există studii care demonstrează că, spre deosebire de lotul martor, copiii care au fost antrenaţi în anumite jocuri electronice şi-au ameliorat capacităţile de gândire. Cea mai gravă problemă a utilizării calculatorului o reprezintă jocurile violente. Transformarea jocurilor într-o veritabilă industrie a divertismentului a determinat firmele de distribuţie să se orienteze spre jocurile care aduc profit sigur, deşi cuprind scene de o violenţă extremă. De asemenea, jocurile pe calculator pot deveni un fel de droguri şi creează o anumită dependenţă.

C. Tehnologia în slujba sănătăţii. Începând cu folosirea razelor X şi continuând cu scanerul şi tomograful computerizat, medicina a primit noi orizonturi de investigaţie, orizont consolidat prin studiile de genetică şi al ADN-ului care duc la eradicarea, tratarea sau prevenirea unor boli. În domeniul agricol, pesticidele, fungicidele şi erbicidele, determină creşterea producţiei, la care se adaugă noi elemente de prelucrare şi ambalare a alimentelor. Masele plastice, cauciucul sintetic, firele şi fibrele sintetice, fibrele celulozice, poliamidice, poliesterice, sunt un element permanent al vieţii cotidiene. Transporturile aeriene, navale, terestre beneficiază de folosirea aerodinamicii, forţei magnetice, noilor materiale în creşterea vitezei de deplasare.

D. Noile tehnologii şi timpul liber. Creşterea salariilor, reducerea timpului de lucru, preluare de către maşini a unor activităţi economice şi casnice, duce la creşterea timpului liber. Pe fondul exploziei informaţionale, presa, televiziunea, internetul, cinematograful sunt surse de informare dar şi de distracţie, dar şi de propagandă. Oamenii pot urmări în direct marile evenimente sportive(CM, CE, olimpiade), culturale, politice, dar şi evenimente cum ar fi prima aselenizare – 1969, revoluţia română – decembrie 1989 şi atentatele din SUA – 11 septembrie 2001. Lor li se adaugă accesul la dezbaterile politice, sondajele de opinie, iar concurenţa între marile companii TV duce la dezvoltarea spectacolului şi apariţia unor noi alternative ca videorecorderul, televiziunea prin cablu, compact discul, jocurile pe calculator

E. Efectele industrializării şi tehnologizării asupra mediului înconjurător. Mediul este afectat de exploatarea şi transportul hidrocarburilor, de utilizarea energiei nucleare în centrale de producerea energiei, de utilizarea produselor

2

chimice în agricultură. Se adaugă la aceasta amplele acţiuni de ameliorare a solului, desecări, crearea de baraje de acumulare şi canale navigabile. Din 1985 se accentuează lupta pentru o planetă curată în condiţiile descoperirii găurii din ozonul de deasupra Antarcticii. Organizaţiile ecologiste în frunte cu Grenpeace au exercitat presiuni asupra guvernelor şi rezultatul a fost că miniştri mediului din CEE au adoptat decizia interzicerii producerii produşilor chimici ce duc la degradarea stratului de ozon(1990) în 1992 conferinţa de la Rio de Janeiro, cu participarea a 117 state adoptă Convenţia mondială pentru protejarea speciilor vegetale şi animale şi Convenţia mondială de limitare a emisiilor de gaze responsabile pentru efectul de seră.

F. Alienarea existentei cotidiene. Existenta cotidiană în era informaţională se desfăşoară în cadrul mai larg al supermarketului cultural. Suntem influenţaţi de acesta prin felul în care ne decorăm casa, prin mâncarea şi vestimentaţia preferate, prin lecturile, muzica sau programele de televiziune pe care le vizionăm zilnic, prin automobilul pe care îl conducem sau prin credinţele noastre religioase. Individul învaţă nu doar să se măsoare cu alţii, ci să se şi vadă prin ochii altora. El descoperă că imaginea pe care o proiectează este mai importantă decât experienţa sau cunoştinţele pe care le-a acumulat. Spre deosebire de secolul al XlX-lea, când indivizii erau judecaţi după caracterul lor, în era informaţională ei sunt judecaţi de colegi şi de superiorii lor la serviciu, dar şi de străinii pe care-i întâlneşte pe stradă, în funcţie de bunurile pe care le posedă, de îmbrăcămintea şi personalitatea lor. în aceste condiţii, ei adoptă o atitudine teatrală la serviciu şi în afara lui. Producţia exagerată de bunuri de consum alterează nu numai felul în care individul se percepe pe sine, iluzia este din ce în ce mai greu de deosebit de realitate. Creşterea cantităţii de dioxid de carbon în atmosfera duce la „ efectul de seră " cu consecinţe ce ar putea fi devastatoare. Calotele de gheaţă polară se vor topi, iar oceanele se vor extinde. Oraşele din apropierea ţărmului sau din zonele joase vor fi inundate, iar suprafeţe întinse de pământ vor deveni zone desertice.Stratul de ozon, subţierea acestuia şi producerea unor spărturi în el au drept consecinţă, radiaţiile care sunt emanate în atmosfera Pământului produc o varietate de efecte distructive, inclusiv o creştere a frecventei cataractei la ochi si a generării cancerului de piele. Poluarea cursurilor de apă, consecinţă a tratării exagerate a terenurilor cu îngrăşăminte chimice, dar şi a deversărilor de produse industriale toxice, duc uneori la dispariţia totală a faunei acvatice.

3

Industria modernă a determinat creşterea abruptă a consumului de resurse de energie şi de materii prime, în condiţiile în care rezervele sunt limitate. Chiar şi la ratele curente ale utilizării lor, resursele de ţiţei ale lumii cunoscute în prezent vor fi complet epuizate până în anul 2050. Ar putea fi descoperite noi rezerve de ţiţei şi pot fi inventate resurse alternative de energie ieftină. Dar va exista în mod inevitabil un moment când unele resurse de bază vor fi complet secătuite, dacă consumul global nu va fi limitat.

G. Politica Uniunii Europene în domeniul mediului. Confruntate cu poluarea în creştere rapidă, statele membre ale U.E. au adoptat măsuri la scară naţională. Fiind un fenomen transfrontalier, poluarea nu putea fi combătută în mod eficace doar în limitele frontierelor naţionale. La începutul anilor 1970 au fost recunoscute necesitatea şi legitimitatea unei politici comune în domeniul mediului. Cu timpul se va dezvolta progresiv un drept comunitar al mediului care cuprinde în prezent peste 200 de directive şi regulamente. Ele privesc în principal protecţia apelor, calitatea aerului, protecţia florei şi faunei, zgomotul, eliminarea deşeurilor. Legislaţia anterioară anului 1986 nu avea o bază juridică într-un tratat. Politica europeană a mediului este sintetic definită în Actul Unic European, care fixează trei obiective prioritare politicii comunitare:

a) protecţia mediului; b) sănătatea umană;

c) utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale.

Tratatul Uniunii Europene din 1992 a stabilit în mod formal conceptul dezvoltării durabile în legislaţia U. E. Patru ani mai târziu, Tratatul de la Amsterdam a făcut din dezvoltarea durabilă un obiectiv primordial al Uniunii Europene. In România, din 1997, funcţionează Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (C.N.D.D.) ce îşi propune, la nivel local şi regional, să introducă principiile internaţionale cu privire la protecţia mediului.

H. Influenţa televiziunii asupra individului. Tehnologiile comunicării vizuale au pregătit scena pentru apariţia super modelelor care sunt celebrităţi promovate în vederea realizării unor profituri imense. Spre deosebire de eroi, faimoşi pentru faptele lor, celebrităţile sunt fabricate, produse de mass-media. Nu este surprinzător că individul mediu a permis ca lectura să fie eliminată din viata cotidiană de televiziune si divertismentul electronic. Televiziunea a schimbat relaţia individului cu lumea naturală. Astăzi percepem evenimentele în termenii

4

televiziunii, începem să trăim cu referinţă la ea şi să justificăm experienţa în termenii simulării de pe ecran. Violenţa este din ce în ce mai prezentă pe micul ecran, fiind în evidentă creştere numărul de filme în care agresivitatea şi sexualitatea sunt difuzate într-un mod abuziv.

3. ŞTIINŢA ŞI TEHNICA ÎN SLUJBA RĂZBOIULUI

A. Armata şi sistemul militar au beneficiat masiv şi direct de descoperirile tehnice, aplicaţiile din domeniu militar fiind mai rapide ca în domeniul civil. Dezvoltarea tehnologiei militare a vizat trei aspecte principale: mărirea forţei de distrugere, mobilitatea trupelor şi a armamentului şi asigurarea comunicaţiilor optime. Din acest punct de vedere secolul XX a fost cel mai distrugător prin conflagraţiile sale.

B. Petrol şi arme chimice. Motorizarea trupelor a determinat reevaluarea petrolului prin crearea unor noi sisteme de rafinare şi de transport. În domeniul chimic germanii au creat în timpul primului război mondial gazele toxice, utilizate în cel de al doilea război mondial la exterminarea celor aflaţi în lagărele de exterminare. Ultima utilizare a gazelor a avut loc în războiul Irak-Iran.

C. O armă redutabilă: tancul. Creat pentru prima dată de englezi în timpul primului război mondial, el a fost perfecţionat de uzinele franceze Renault. În al doilea război mondial utilizarea lor a fost extinsă, germanii pornind conflictul cu 17 divizii blindate. Bătălia de la Kursk (iulie-august 1943) a consemnat confruntarea a circa 5500 de tancuri sovietice şi germane. Tancul a dus la dezvoltarea rachetelor şi grenadelor antitanc, iar tot sistemul s-a perfecţionat în perioada războiului rece.

D. Avioanele, submarinele şi rachetele. Aviaţia a fost utilizată în primul război mondial şi a devenit o armă de temut după 1939, remarcându-se în bătălia Angliei, pe frontul de est şi din Pacific. După 1989 americanii au creat bombardierul B 2 capabil să nu fie detectat de radar şi să zboare 9000 km fără realimentare. Submarinul folosit prima dată de germani în 1916 şi devenit arma lor strategică în perioada 1939-1945. după 1955 se dezvoltă submarinele cu

5

propulsie nucleare şi transportând ogive nucleare. Principiul Coandă ce stă la baza avionului cu reacţie a dus la dezvoltarea rachetei utilizată de germani sub numele de V 1 şi V 2 în anul 1944 şi dezvoltat după 1950 în varianta cu focoase nucleare în special de URSS şi SUA.

E. Comunicaţiile, se dezvoltă de la telefonul cu fir şi transmisia morse din perioada primului război mondial la radar şi sonar în perioada celui de al doilea război mondial, respectiv radioul, televiziunea, sateliţii în perioada războiului rece.

F. Armele nucleare, sunt fabricate de americani în perioada 1942-1945 şi utilizate la Hiroshima şi Nagasaki. După 1949 sovieticii, britanicii, francezii, indienii, chinezii, pakistanezii şi israelieni produc şi deţin arme nucleare.

4. CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII

A. Universităţile şi cercetarea ştiinţifică. Universităţile româneşti au creat un mediu efervescent de studiu şi cercetare, remarcându-se în matematică Traian Lalescu, Alexandru Ghika, Miron Nicolescu, Dimitrie Pompei în timp ce Grigore Moisil este promotorul tehnicii de calcul. În domeniul geneticii şi histologiei – Dimitrie Voinov, în cel al neurologiei – Gh.Marinescu şi în gereatrie – Ana Aslan, au fost prestigioşi cercetători. În biologie şi medicină se remarcă C-tin Levaditi(virusul poliomelitei), Ştefan Nicolau, C-tin Ionescu Mihăileşti şi Mihai Ciucă. Emil Racoviţă în biospeologie şi Grigore Antipa în biologia marină sunt creatori de noi domenii. În 1926 Dragomir Hurmuzescu realizează prima staţie radio, Henri Coandă pune bazele efectului Coandă şi creează primul avion cu reacţie, Ştefan Procopiu realizează efectul Procopiu care pune bazele studiului spectografic în timp ce în 1962 Ion Agârbiceanu construieşte primul laser cu gaz. ÎN domeniul utilizării gazului metan şi al metodelor de fabricare a cauciucului sintetic se remarcă Costin Neniţescu şi Gh.Spacu.

B. Cercetători români peste hotare. Din motive ştiinţifice şi profesionale şi după 1945 din cele politice numeroşi cercetători au lucrat peste hotare remarcându-se fizicianul Alexandru Proca(fizica particulelor elementare), Henri

6

Coandă(racheta şi avionul cu reacţie) şi George Emil Palade( pune în evidenţă ribozomii din ARN, cunoaşterea virusurilor ce afectează celulele victime) primind în 1974 premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie.

5. ISTORIA ALTFEL

Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (bomba atomică) în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit şi Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstraţia Generalului Leslie R. Groves. Cercetarea ştiinţifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer.Proiectul a avut succes în dezvoltarea şi detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, New Mexico; o bombă cu uraniu îmbogăţit denumită "Little Boy" pe 6 august deasupra oraşului Hiroshima, Japonia; şi o a doua bombă cu plutoniu, denumită "Fat Man" pe 9 august deasupra oraşului Nagasaki, Japonia.

Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Centrala electrică se afla în apropiere de oraşul părăsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitaţiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale. Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (IAEA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători şi 9 copiii cu cancer tiroidian) şi a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de

7

cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticaţi în 2002. El Niño (spaniolă "Iisus" sau "Copilul") se numeşte apariţia unor curenţi anormali şi aperiodici în sistemul oceanografic şi meteorologic al Pacificului ecuatorial. Numele este derivat de la momentul apariţiei, Crăciunul şi provine de la pescarii peruanezi, care au simţit acest fenomen în mod economic, deoarece hoarda de peşti s-a retras din apropierea coastelor Americii de Sud.

6. DICŢIONAR

Autostrada informaţională: Concept lansat de Al Gore, vicepreşedintele SUA în 1992; reprezintă o viziune asupra viitorului, conform căreia majoritatea l cuinţelor sau chiar toate vor fi conectate, prin intermediul cablurilor de fibră optică; cele patru tehnologii separate existente astăzi (telefonul, difuzarea terestră, cablul şi satelitul) vor fi asamblate şi fiecare locuinţă va avea ca aparatură un computer / televizor;

Infrastructură informaţională: Concept teoretic care stă la baza dezvoltării tehnologice în cadrul societăţii informaţionale; include reţelele de telecomunicaţii, calculatoarele, datele, informaţiile, cunoştinţele şi serviciile aferente, aplicaţiile, dar mai ales, oamenii;

Informaţie digitală: Cuvântul digital folosit în computerizare şi electronică are un înţeles exact: „ codificat sub formă de numere"; revoluţia digitală se bazează pe faptul că orice tip de dată (text, imagine, sunete) poate fi convertit într-un şir de numere;

Satul global: Noţiune asociată scriitorului canadian Marshall McLuhan; acesta consideră că, în urma răspândirii comunicaţiei electronice, lumea a devenit o mică comunitate. De exemplu, oamenii din diferite părţi ale lumii pot urmări aceleaşi evenimente prin intermediul programelor de televiziune.

Dezvoltare durabilă: Concept lansat în 1980 în cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare; exprimă înţelegerea structurii sistemice a lumii care, printr-o funcţionalitate echilibrată poate asigura menţinerea durabilităţii structurilor naturale, a tuturor resurselor necesare vieţii şi poate garanta evoluţia echilibrată, libertatea politică şi securitatea umanităţii la orice nivel - local, regional sau global.

8

Greenpeace: Organizaţie ecologistă şi pacifistă înfiinţată în 1971 la Vancouver (Canada), cu sediul la Lewes (Marea Britanie); acţionează pe căi paşnice în favoarea protecţiei mediului, având ca obiective lupta împotriva distrugerii biosferei, a exterminării sistematice a speciilor de animale, oprirea experienţelor nucleare

Cyberspaţiu: reţele electronice de interacţiune între indivizi aflaţi la diferite terminale de computer;

Internet (International Network): Reţea internaţională de calculatoare formată prin interconectarea reţelelor locale şi globale independente, destinată să faciliteze schimbul de date şi de informaţii în diverse domenii;

World Wide Web (pânză de păianjen mondială; abreviat www): Cea mai cunoscută aplicaţie a Internetului, destinată căutării informaţiei în întregul Internet (world wide = în lumea întreagă); foloseşte hypertextul, ceea ce face ca organizarea informaţiei să apară ca o pânză de păianjen (web) şi care permite navigarea cu uşurinţă de la o pagină la alta;

Hypertextul: Metodă de organizare a informaţiei în care anumite cuvinte marcate sunt legate de alte documente care conţin informaţii adiţionale despre ele.

Cibernetică: Ştiinţă care are ca obiect studiul matematic al legăturilor comenzilor şi controlului în sistemele tehnice şi organismele vii; termen derivat de la cuvântul grecesc „kyberne-tiky", iniţial, arta conducerii unui vas şi, apoi, arta guvernării.

9