Strategie de Dezvoltare a Judetului Cluj

- 2009 -

2

Cuprins

Cuvant introductiv ................................................................................... .4

1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean ................................................ 4

2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj ................................ 5

2.1. Context ........................................................................................................................ 5

2.2. Consideratii generale ................................................................................................. 5

2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila ..................................... 6

Partea I Analiza socio-economica a Judetului Cluj ................................................. 8

1. Judetul Cluj analiza teritoriala ................................................................................ 8

1.1. Pozitionare teritoriala ................................................................................................ 8

1.2. Relief ............................................................................................................................ 8

1.3. Clima ......................................................................................................................... 10

1.4. Apele .......................................................................................................................... 11

1.5. Resurse naturale ....................................................................................................... 12

1.6. Resursele subsolului ................................................................................................. 13

1.7. Resursele balneare .................................................................................................... 13

2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic ............................................. 14

2.1. Calitatea solurilor ..................................................................................................... 14

2.2. Calitatea aerului ....................................................................................................... 14

2.3. Calitatea apelor ........................................................................................................ 15

2.4. Gestiunea deseurilor menajere ............................................................................... 16

2.5. Arii protejate ............................................................................................................ 18

3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................... 25

3.1.Administrativ ............................................................................................................. 25

3.2 Particularitati ............................................................................................................ 26

3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................ 27

4. Demografie ................................................................................................................... 39

4.1.Structura localitatilor ............................................................................................... 39

4.2. Populatia ................................................................................................................... 40

4.3. Prognoze demografice .............................................................................................. 46

5. Mediul de afaceri ......................................................................................................... 47

5.1. Economie si mediu de afaceri .................................................................................. 47

5.2. Agentii economici ..................................................................................................... 52

3

5.3. Industria ................................................................................................................... 54

5.4. Comert exterior ........................................................................................................ 56

5.5. Constructii ................................................................................................................. 58

5.6. Parcuri industriale ................................................................................................... 59

5.7. Fiscalitatea si fondurile publice .............................................................................. 64

5.8. Cercetare - dezvoltare ............................................................................................. 65

5.9. Agricultura ................................................................................................................ 65

5.10. Turism ..................................................................................................................... 70

6. Infrastructura .............................................................................................................. 88

6.1. Infrastructura rutiera si feroviara .......................................................................... 88

6.2. Infrastructura de comunicatii ................................................................................. 92

6.3. Infrastructura tehnico-edilitara .............................................................................. 94

7. Social ............................................................................................................................. 97

7.1. Sanatate ..................................................................................................................... 97

7.2. Resurse umane .......................................................................................................... 97

7.3. Protectia sociala ........................................................................................................ 99

8. Cultura ....................................................................................................................... 105

9. Educatie ...................................................................................................................... 110

10. Sport ......................................................................................................................... 115

Partea II a - Analiza SWOT ......................................................................................... 117

Prezentarea metodologica a analizei SWOT ............................................................. 117

Partea a III a - Perspective de dezvoltare a Judetului Cluj ....................................... 133

Partea IV Concluzii .................................................................................................... 208

Anexa 1...208

Anexa 2...217

Anexa 3...221

Anexa 4.. 236

4

Cuvant introductiv

1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean

Judetul Cluj reprezinta, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinta pe harta

Romaniei, dinamica din ultimii patru ani avand ca locomotiva ritmul deosebit de dezvoltare

care a caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a facut ca acesta sa devina

un model de dezvoltare pentru multe regiuni din tara noastra.

Din pacate, dezvoltarea judetului Cluj nu a tinut pasul cu dezvoltarea municipiului si

a ramas tributara unor sechele inregistrate in trecutul mai indepartat sau recent al acestei

zone. Puterea comunista, prin reorganizarea administrativa a teritoriului, a incercat sa

inlature solidaritatile create de vechiul sistem de organizare. Astfel, judetul Cluj a inglobat

zone care au apartinut altor judete (Somes, Aries), fara a oferi insa un program coerent de

dezvoltare armonioasa, unitara.

Nici perioada de dupa Decembrie 1989 nu a reusit sa dea argumente in plus fata de

cele pe care aceasta regiune le mostenise din perioadele anterioare. S-a pus accentul pe

anumite zone, altele, precum zona Turda Campia Turzii, sau Gherla Dej, reprezentand in acest moment adevarate repere ale defavorizarii.

Investitiile realizate in ultimii ani se dovedesc a fi insuficiente pentru a rezolva

problemele acumulate de judetul Cluj. S-a acordat atentie dezvoltarii marilor parcuri

industriale, fapt insuficient pentru ridicarea nivelului de trai al tuturor cetatenilor judetului.

Prin aceste proiecte s-a incercat sa se induca ideea ca s-a reusit ridicarea prestigiului zonei

noastre, fapt care a creat o falsa perceptie asupra gradului de dezvoltare al Clujului. In

continuare judetul are probleme deosebite in ceea ce priveste infrastructura si coerenta

proiectelor destinate dezvoltarii durabile si unitare. In acest moment asistam, din pacate, la o

polarizare nefasta intre diferite regiuni ale Clujului.

Dezvoltarea judetului Cluj trebuie axata pe cateva criterii fundamentale care sa

aduca trainicie la baza drumului pe care dorim sa-l urmam, trainicie care trebuie sa se

fundamenteze pe cateva prioritati :

1. depolitizarea reala a actului de administratie si apropierea acestuia de cetatean; 2. transformarea cetateanului intr-un partener, nu intr-un subiect al promisiunilor; 3. descentralizarea actului de administratie; 4. depolitizarea banului public; 5. armonizarea dezvoltarii judetului; 6. aplicarea responsabila a principiilor dezvoltarii durabile.

Doar pornind de aici, urmatorii pasi vor duce Judetul pe drumul sigur al unei

dezvoltari care sa ne garanteze performanta si durabilitatea .

Presedintele Consiliului Judetean

Alin Tise

5

2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj

2.1. Context

Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj pentru perioada 2007- 2013 a fost redactata

in anul 2005 si a fost aprobata de Consiliul Judetean Cluj prin Hotararea nr. 210 din 28

septembrie 2005.

La 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membra a Uniunii Europene, cu consecinte in

toate domeniile: economico-politic, social, cultural, iar Consiliul Judetean Cluj a considerat

necesara o evaluare si actualizare a strategiei judetene.

Elaborarea proiectului strategiei actualizate a fost realizata de o Comisie formata din

consilieri judeteni, functionari din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean

Cluj si echipa de consultanti ai S.C. Leader A.T.E.C. SRL.

Comisia astfel formata a stabilit ca strategia actualizata sa analizeze si sa evalueze

documentul existent, precum si Planul de Dezvoltare al Judetului Cluj, realizat in anul 2007,

si sa realizeze actualizarea datelor, analizei socio-economice, precum si a planului de actiuni

in conformitate cu discutiile si consultarile cu toti factorii locali implicati.

Din acest punct de vedere s-au luat in considerare in analiza si viziune propunerile

reprezentantilor institutiilor publice si agentilor economici.

2.2. Consideratii generale

In timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai raspandit in intreaga lume, noi

manifestari ale europenizarii isi fac simtita prezenta pe continentul european. Cetatenii din diferite tari vin in contact direct, iar comunitatile concureaza intre ele pe o scara globala.

Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabila, siguranta cetatenilor, serviciile de

sanatate, asistenta medicala, devin probleme din ce in ce mai sensibile pentru procesul de

planificare.

O provocare importanta o reprezinta dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi

moduri de implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare si

pentru a satisface interesele cetatenilor.

Participarea cetatenilor ofera o mai buna intelegere a necesitatilor oamenilor.

Strategiile pe termen mediu si lung trebuie luate in considerare cu atentie, mai ales cu privire

la viitoarele rezultate pe care acestea le vor produce.

6

Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp

rezonabil, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de

interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii

oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural.

2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila

Principii

Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice,

ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia statueaza urmatoarele principii

directoare:

- Cultivarea unei societati deschise si democratice; - Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii; - Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional; - Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; - Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional si national; - Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si

consultarea factorilor interesati;

- Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale;

- Aplicarea principiului - poluatorul plateste.

Obiective

Obiectivul general al strategiei este imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru

generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze

si sa foloseasca resursele in mod eficient, sa valorifie potentialul de inovare ecologica si

sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitaii, protectiei mediului si coeziunii sociale.

Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine tuturor componentelor

institutionale de la nivel judetean si local. Astfel, in conformitate cu prevederile art.36, alin.2

lit.b) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile

ulterioare, Consiliul local are atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a

comunei, orasului sau municipiului, exercitandu-si aceasta atributie prin aprobarea strategiei

privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale

respective. Potrivit aceluiasi act normativ, art. 91, alin.2, lit.b), Consiliul judetean are atributii

privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, exercitandu-si aceasta atributie prin faptul

ca adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a

judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; totodata, dispune, aproba si

urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti

interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.

In acest context, este de o deosebita importanta stransa colaborare dintre autoritatile

judetene si locale si societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru

atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile.

In acest scop au fost identificate urmatoarele obiective- cheie:

- Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului;

7

- Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice

fel;

- Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca

abundente si bine platite.

Obiectivele specifice ale Strategiei sunt:

- Dezvoltarea urbana durabila la nivel judetean prin regenerarea/revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica;

- Imbunatatirea infrastructurii judetene prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport;

- Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean si local;

- Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri judetean si local in scopul imbunatatirii competitivitatii activitatilor economice prioritare si inovatoare;

- Dezvoltarea turismului judetean prin cresterea competitivitatii serviciilor turistice si prezervarea valorilor culturale;

- Dezvoltarea rurala durabila la nivel judetean; - Protectia mediului inconjurator.

Astfel, Strategia de dezvoltare durabila, este privita ca un proces de planificare care

promoveaza parteneriatul in randul diferitilor actori de pe plan regional:

1.Consiliul Judetean si administratiile publice locale,

2. comunitatile locale,

3. sectorul privat,

4. reprezentantii societatii civile ,

cu scopul de a analiza impreuna problemele legate de dezvoltare, de imaginea creata pentru

viitor/previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a

proiectelor, precum si de implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora.

Pentru actualizarea Strategiei de dezvoltare a judetului Cluj, s-au urmarit raspunsurile

la 4 intrebari fundamentale:

1. Unde se situeaza judetul Cluj in acest moment?

2. Unde se doreste a se ajunge ?

3. Ce probleme trebuie rezolvate si cum se va ajunge la nivelul dorit?

4. Cum trebuie sa se actioneze pentru a se atinge acest nivel?

8

Partea I Analiza socio-economica a Judetului Cluj

1. Judetul Cluj analiza teritoriala

1.1. Pozitionare teritoriala

Judetul Cluj, cea mai importanta unitate administrativ-teritoriala a Romaniei din zona

Transilvaniei, se situeaza in jumatatea de Nord Vest a tarii, la contactul a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind

situat intre paralele 47 28' 44" si 46 24' 47" latitudine nordica si 23 39' 22" si 24 13'46"

longitudine estica.

Intins pe o suprafata de 6674,4 km, judetul Cluj reprezinta 2,8% din teritoriul tarii.

1.2. Relief

Relieful judetului Cluj este in majoritate deluros, restul (mai putin de o treime) fiind

constituit din munti. Lipsesc campiile propriu-zise, in compensatie fiind prezente vaile larg

terasate si luncile Somesului (Mic si Mare) si Ariesului inferior. Campia Transilvaniei

prezinta trasaturile unei regiuni de podis cu aspecte colinare, toponimul de campie fiind legat

de exploatarea preponderent agricola a terenurilor.

Muntii sunt situati in vestul si sud-vestul judetului si apartin Apusenilor. Acestia sunt

inconjurati de zone mai joase, bazinete si culoare depresionare, care au prezentat in evolutia

lor paleogeografica subsidente importante. Muntii Apuseni sunt cunoscuti ca un mozaic petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologica, amplificata in parte si de un

tectonism accentuat. O parte din acest mozaic se afla inclus in teritoriul judetului Cluj:

Muntele Mare, Muntii Gilaului, Muntii Vladeasa, Muntii Trascaului.

Treapta montana se desfasoara altitudinal deasupra izohipsei de 700 m si inscrie

catenele muntoase ale Muntilor Apuseni, respectiv Masivul Muntele Mare (1826 m), Muntii

Gilaului, Muntii Vladeasa (1839 m), Muntii Trascaului si se defineste din punct de vedere

petrografic, ca o structura constituita din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de

Muntele Mare si Gilau), magmatite laramice: granodiorite, granodiorite porfirice, diorite

(Muntii Vladeasa), ofiolite jurasic inferioare, calcare cristaline, calcare tithonice recifale in

facies de Stramberg (Muntii Trascaului). Relieful specific este argumentat de interfluviile

largi si netede, despartite de vai adanci si inguste.

Muntii Gilau Muntele Mare reprezinta un compartiment monolitic al Muntilor Apuseni si unitatea orografica centrala a treptei montane pe teritoriul Judetului Cluj, avand ca

limita in nord Depresiunea Huedin, iar in sud Valea Ariesului, in timp ce in est ajung pana la

Culoarul Iara Savadisla, iar in vest se delimiteaza de Muntii Batrana si Vladeasa. In spatiul geografic al judetului Cluj, aceasta grupa montana se desfasoara intre vaile Ariesului si

Somesului Mic cu afluentul lui Capus si se prelungesc spre est, dincolo de vaile Fenesului si

Hasdatelor, in Dealul Feleacului. Spre vest, legatura cu Bihorul este mai stransa, separarea

fata de acest masiv facandu-se prin intermediul vailor Belisului si Ariesului Mare. Sunt

alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitul de Muntele Mare), acesta din

urma prezentandu-se, relativ central, sub forma literei L, la care se alatura, in sud-vest, sedimentarul cretacic, in care vaile s-au adancit puternic. Relieful se prezinta sub forma unor

culmi largi si netede, separate de vai adanci si inguste. Altitudinile cele mai mari se afla in

partea sudica in varful Muntele Mare (1826 m) si scad spre nord si spre est (Balomireasa 1632

m; Dumitreasa, 1638 m).

9

Anumite suprafete ale celor doua masive sunt ocupate de calcare, in care s-a format

reliful carstic: chei (Runcului, Valea Ocolis), izbucuri, cum sunt cele ale Bujorului

(intermitent) si Feredeului, ambele pe Valea Posaga.

Muntii Vladeasa fac parte din prelungirea zonei inalte a Bihorului. Acest

compartiment muntos se desfasoara (in perimetrul judetului Cluj) de la nord la sud, de la

Crisul Repede pana la Somesul Cald, continuandu-se limita printr-un aliniament peste Platoul

Padis pana la Crisul Pietros. Limita estica este reprezentata de Podisul Huedin Paniceni si culoarul depresionar Huedin Ciucea - Capus. Prezinta un relief greoi, cu dezvoltarea clasica a celor trei suprafete de nivelare, iar versantii puternic inclinati (>55

0) prezinta procese active

de meteorizare, demonstrate de prezenta grohotisului. Rocile caracteristice sunt cele

magmatice, dar apar si roci cristaline ori sedimentare (calcare). Diversitatea rocilor determina

o relativa varietate a formelor de relief. Partea centrala reprezinta o uriasa cupola prelungita

spre nord si est cu niste culmi prelungi si relativ inguste. In aceasta regiune se inregistreaza si

altitudinile cele mai mari de pe teritoriul judetului (Vf. Vladeasa, 1836 m).

Muntii Trascaului sunt reprezentati in spatiul geografic al Judetului Cluj prin

compartimentul lor nordic ariesan si bara calcaroasa a Culmii Petrenilor dintre vaile Hasdate si Turenilor. In munte s-au format o serie de bazinete depresionare: Racatau, Somesul

Cald, Giurcuta, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe cele doua Somese s-au construit numeroase

lacuri de acumulare.

Treapta dealurilor si depresiunilor (sau deluroasa), conturata altitudinal de izohipsele

de 400 m si 700 m este reprezentata prin: Dealul Feleacului, Culmea Petrenilor; unitatile de

Coline joase si inalte ale Campiei Transilvaniei si depresiunile Vlaha Savadisla si Huedin. Aceasta treapta morfogenetica se constituie ca o unitate de tranzitie spre zona montana.

Altitudinile medii se situeaza intre 500-700 m, in timp ce energia de relief inregistreaza valori

de 30-200 m, demonstrand maturitatea vailor si implicit a reliefului.

Zona deluroasa este incadrata in Podisul Someselor, Podisul Huedin - Paniceni,

Campia Transilvaniei si ocupa nordul, nord-vestul, nord-estul si estul judetului, extinzandu-se

intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali. Interfluviile au altitudini de 500 - 650 m si mai rar

ajung la 850 - 900 m. Inclinarea stratelor si alternanta acestora (cu rezistente diferite la

eroziune) au determinat formarea a numeroase cueste cu frontul spre Apuseni si spre

interiorul bazinului transilvanean. Sunt foarte frecvente alunecarile de teren de tip glimee,

cum sunt cele de pe Valea Chintaului si Borsei.

Vaile raurilor sunt in general largi, cu ingustari acolo unde apar roci mai dure. Energia

reliefului creste spre periferie spre valori de 250 300 m, in Dealurile Dejului si Clujului. Se remarca urmatoarele subunitati: Dealurile Ciceului, Dealurile Dejului si Clujului, Dealurile

Ungurasului, Dealurile Sicului, Campia Fizesului si Masivul Feleacului, cu aspect insolit, o

zona de trecere spre Muntii Apuseni. Ca aspect se apropie mai mult de ce al Podisului

Somesan caruia ii apartine. Altitudinile urca pana la 756 m in varful Feleac, 833 m in varful

Peana si 872 m in Magura Salicii. Versantul nordic e mai abrupt si margineste bazinul

depresionar subsecvent al Clujului. Procesele de alunecare sunt favorizate de prezenta

marnelor, argilelor si nisipurilor sarmatiene. Versantul nordic este mult mai prelung si cu

pante domoale. In spatele barierei culmii Sandulestilor s-au format o serie de depresiuni

(Depresiunea Hasdatelor), iar pe valea Fenesului un uluc depresionar asimetric (Vlaha Savadisla).

Campia Transilvaniei, prezinta aspect colinar cu relief monoton legat de prezenta

rocilor sedimentare putin rezistente (argile, argile carbonatice, argile marnoase, gips, sare).

Numele de campie e legat nu de formele de relief, ci de folosintele agricole.

Inaltimile nu depasesc decat in putine locuri 500 m, iar energia reliefului se mentine

intre 40 m si 100 m. Campia Inalta (Dealurile Ungurasului, Dealurile Sicului, Dealurile

Gadalinului) ocupa partea din vecinatatea culoarului Somesului si are inaltimi in jur de 500

10

550 m, trecand uneori chiar de 600 m, fragmentarea este accentuata, iar reteaua hidrografica

puternic ramificata. Specifice sunt cuestele pe care se dezvolta organisme torentiale active si

alunecari de teren (Jucu de Sus). Versantii Coastei Grindului prezinta numeroase organisme

torentiale active, dar si pante partial stabilizate.

Depresiunea Vlaha - Savadisla situata in bazinul mijlociu al raului omonim este legata

genetic de fracturile tectonice locale, dar mai ales de eroziunea diferentiata datorata varietatii

petrografice, eroziune amplificata mult dupa taierea defileului de la Surduc.

Depresiunea Huedin este mai extinsa decat prima si reprezinta fundul unui vechi golf-

paleogen. Este marginita in sud-vest de Masivul Vladeasa. La limita muntelui prezenta liniilor

tectonice o contureaza clar, in schimb trecerea spre Podisul Paniceni Huedin se realizeaza treptat. Morfologia culoarului depresionar este definita de confluentele largi ale vailor si

dezvoltarea monolaterala a luncilor, datorita meandrarilor puternice ale Crisului

Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele doua trepte, iar nivelul terasei a III a este doar partial conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a orasului Huedin.

Treapta culoarelor depresionare si luncilor se inscrie altitudinal intre 200300 m si 350 -600 m. Se remarca subunitati joase (200-300 m): Culoarul Somesului (Dej-Vad),

Culoarul depresionar al Somesului Mic (Dej-Apahida), Depresiunea Turda Campia Turzii,Culoarul depresionar Poieni Negreni, luncile raurilor Fizes si Valea Batinului sau Ungurasului si subunitati mai inalte (350-600 m): Culoarul depresionar Huedin - Capusu

Mare; Depresiunea Vlaha Savadisla; Culoarul Somesului Mic (sectorul Apahida Gilau, ce prezinta altitudini cuprinse intre 350 m si 500 m), luncile raurilor: V. Florilor, V. Morii, V.

Ariesului, V. Racilor, V. Sarata, V. Fenesul, V. Ierii, V. Hasdate, V.Turenilor, V. Larga, V.

Tritenilor, V. Lata.

Aceste culoare depresionare reprezinta arii de convergenta ale fluxurilor energetice

(curenti de aer, apa), materiale (cai de comunicatie rutiera, feroviara) sau umane (frecventa si

densitatea asezarilor, concentrarea populatiei). Morfometric, depresiunile amintite se definesc

printr-o altitudine moderata 200-300m, energia reliefului mica (0.1-10 m), iar peisajele

geografice se inscriu prin reflexele canalizarii curentilor aerieni si hidrici, cu o nota de

discordanta in raport cu treapta deluroasa si montana.

1.3. Clima

La nivelul intregii tari clima este temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei

Centrale, cu patru anotimpuri bine definite.

Datorita pozitiei sale, clima judetelui Cluj exprima etajarea reliefului, beneficiind de

un climat continental moderat. In medie temperatura anuala se situeaza in jurul valorilor 8 -

9C, fiind usor mai ridicata decat temperatura medie anuala din nordul tarii (8C).

Media precipitatiilor se situeaza intre valorile de 670 1000 mm, peste media pe tara care este 677 mm.

Circulatia aerului este predominant vestica. Aceasta circulatie a aerului este evidenta

numai pe varfurile inalte, respectiv la Statia Meteorologica Vladeasa (1836 m). In podisul

Somesan si Campia Transilvaniei, ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase,

vanturile se canalizeaza de-a lungul vailor. La Cluj-Napoca frecventele maxime apartin

directiilor nordvest (12,6 % ), vest (10,5 %), nordest (8,5%), sudest (8%). Vitezele medii ale circulatiei aerului sunt cuprinse intre 20 si 30 m/s, aceleasi viteze

inregistrandu-se si in cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, in centrul si nordul

Campiei de Vest si pe Culoarul Muresului.

Durata de stralucire a soarelui la nivelul judetului se incadreaza in valorile

corespunzatoare zonei deluroase si de munte a Romaniei, unde ceata si zilele cu cerul noros

11

sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare. In aceste cazuri numarul mediu anul de

ore de stralucire a Soarelui fiind de 1800 2000. Valori extreme ale unor elemente climatice inregistrate la statiile meteorologice din

Judetul Cluj

Nr

.

crt

.

Statia

meteo

Temperatura aerului Precipitatiile atmosferice

Temp.

min.

absoluta

(C)

Temp.

max.

absoluta

(C)

Primul si

ultimul

inghet

(decada,

luna)

Cant.

anuala

max. de

precipitatii

(mm)

Cant.

anuala

min. de

precipitatii

(mm)

Prec.

max. in

24 h

(mm)

1 Baisoar

a -25,3 29,2

3,IX3,VI

966,9 655,2 56,5

2 Cluj-

Napoca -34,2 37,0 1,IX3,V 876,0 360,3 81,5

3 Dej -31,4 36,2 1,IX3,V 1007,1 446,7 70,0

4 Huedin -29,4 35,4 1,IX3,V 940,1 325,3 92,6

5 Turda -30,5 38,5 1,IX3,V 865,0 295,3 120,0

6 Vladeas

a - varf -30,0 29,4

Posibil tot

anul 1360,1 689,9 97,3

Sursa: Centrul regional de meteorologie

1.4. Apele

Judetul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat constituit din retele

hidrografice de suprafata, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri sarate si cu apa dulce,

cascade.

Reteaua hidrografica a judetului Cluj este reprezentata de bazinele a trei rauri

principale: Somesul, Crisul Repede si Ariesul.

Configuratia reliefului imprima retelei hidrografice caracter radiar pe versantii

muntosi si o scurgere subsecventa in perimetrul depresionar.

Densitatea retelei de rauri este mai ridicata la munte (0,7 0,9 km/km), fata de deal (0,4 0,6 km/km) sau campie (0,1 0,3 km/km). Teritoriile cu resurse de apa moderate corespund regiunilor limitrofe spatiului montan (4-8 l/s.km) si ariilor depresionare

intramontane (5 10 l/s.km). Spatiile aferente Campiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului si Dejului reprezinta teritorii cu resurse de apa deficitare ( 1 2 l/s.km), mult sub valoarea medie a tarii (4,57 l/s.km).

Necesarul de apa potabila a judetului este asigurat prin lacuri de acumulare cu functii

complexe (Belis Fantanele, Tarnita, Somesu Cald, Gilau, Floresti, Dragan) precum si o salba de lacuri pe raul Fizes afluent al Somesului, si afluentii sai cu utilitate piscicola dar si mici lacuri pe paraul Chinteni, Hasdate, Valea Racilor.

O categorie aparte o constituie lacurile sarate utilizate in scopuri balneare si de

agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe lacustre (Cojocna).

Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apa potabila, industriala si

tratament balnear.

Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apa regenerabile in lunca si

terasele Somesului Mic din care se alimenteaza numeroase localitati urbane si rurale ale

judetului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal si campie nu au calitati potabile

datorita mineralizarii si duritatii ridicate, cat si proprietatilor biologice si bacteriologice

necorespunzatoare.

12

Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului avand in vedere faptul ca

reprezinta rezerva de apa pentru viitor.

Acest lucru impune evaluarea resurselor de apa potabila disponibila in cazul extinderii

retelei de alimentare cu apa potabila a tuturor satelor din judet. In acest sens este necesara

introducerea in portofoliul de proiecte a unor analize si studii privind resursele de apa

subterana existente si posibilitatea extinderii gradului de exploatare intr-un mod sustenabil.

1.5. Resurse naturale

Resursele biogeografice

Pe teritoriul judetului Cluj se regasesc urmatoarele formatiuni de biocenoze zonale:

- Zona silvostepei continentale transilvane prezenta in Podisul Mahaceni, estul Dealurilor Clujului, in sud-est si centrul judetului este reprezentata de graminee

stepice, palcuri de gorun si stejar. Productivitatea pajistilor si a padurilor de silvostepa

este redusa.

- Zona nemorala inferioara are caracter subcontinental si se extinde in Dealurile Clujului si Dejului, vestul podisului Mahaceni, Campia Transilvaniei pana la

altitudinea de 650 m. Este reprezentata in special de gorunetele si carpenetele

transilvane cu productivitate mare (7,5 11,5 mc/ha/an). - Etajul nemoral atlantic (al fagetelor) este regasit in Muntii Apuseni, dar si pe

dealurile inalte la altitudini cuprinse intre 650 1 200 m. Productivitatea fagetelor este cea mai ridicata din toate formatiunile forestiere nemorale fiind intre 7,8 12 mc/ha/an.

- Etajul boreonemoral de tranzitie este caracterizat prin prezenta padurilor de amestec de molid si fag situate in principalele masive muntoase la altitudini de 1200 1400m.

- Etajul boreal sau al taigalei montane carpatine este caracterizat prin predominanta padurilor de molid la altitudini de 1400 1600 1800 m regasit in Muntele Mare, Vladeasa. Pe vaile montane poate cobori pana la 1000 m datorita inversiunilor termice.

Principala asociatie este a molodisurilor carpatine si se caracterizeaza prin

productivitate mare 11,7 17 mc/ha/an. - Etajul subalpin ocupat de tufarisuri criofile se afla fragmentar in Muntele Mare si

Vladeasa la altitudini intre 1600 1800m. Principala asociatie este cea de ienupar pitic, jneapan sau rododenron fara importanta economica din punctul de vedere al

productivitatii.

Unele areale sunt grav afectate prin pasunat, turism salbatic, iar zona Parcului Natural Muntii Apuseni , chiar si prin extragerea vegetatiei forestiere de pe asa numitele

pasuni impadurite. Cele mai periclitate (!) zone protejate sunt: Paraul Dumbrava, Valea

Legiilor, Valea Morilor, Lacul Stiucilor, Fagetul Clujului si Cheile Turenilor.

Rezervatia Fagetul Clujului este pe cale de disparitie in urma taieturilor realizate in perioada

2004-2005.

Soluri

Categoriile majore de soluri prezente in Judetul Cluj se grupeaza in felul urmator:

- argilovisolurile sunt solurile dominante in judetul Cluj foarte afectate de procese de degradare;

- molisolurile sunt solurile cu cea mai mare productivitate, desi sunt dispuse pe o suprafata mai restransa;

- cambisolurile grupeaza soluri specifice etajului forestier mijlociu si inferior avand o larga extindere la nivelul treptei orografice intermediare (dealuri inalte si munti

josi).

13

Alaturi de gruparile majore mentionate, o larga extindere o au solurile cu caracter

azonal si intrazonal, cu productivitate redusa.

Marile unitati pedografice din Judetul Cluj sunt urmatoarele:

- Muntii Apuseni se caracterizeaza printr-o diversitate mare de soluri data de marea varietate litologica;

- Zona deluroasa si depresionara se caracterizeaza prin prezenta luvisolurilor, pondere mare detinand si solurile cu caracter intrazonal;

- Zona campiei Transilvaniei se caracterizeaza prin prezenta cernoziomurilor cambice si a celor argiloiluviale;

Din punct de vedere a claselor de calitate a solurilor:

- clasele superioare (I-II) cu potential de productie ridicat ocupa suprafete mai restranse in Campia Transilvaniei, Depresiunea Turda Campia Turzii, precum si in luncile raurilor Somesul Mic si Somes;

- clasele medii (II IV) cu potential de productie medie sunt cele mai mari suprafete la nivel de judet;

- clasele slabe (IV V) cu potential de productie scazuta. Aici sunt incluse regiunile montane (factori limitativi climatici), cat si unele suprafete din regiunile de deal si

podis (factori limitativi datorati eroziunii, hidromorfismului, etc.).

1.6. Resursele subsolului

Judetul Cluj detine o gama variata de resurse, precum minereurile neferoase exploatate

la Baisoara Cacova Ierii, Valea Lita, minereuri de fier exploatate la Capus, Vlaha, Savadisla, Masca, Baisoara, Buru. Minereurile nemetalifere se exploataeaza la Turda, Dej.

Sarea se extrage la Ocna Dej.

Se remarca modestia resurselor energetice (petrol, carbuni si gaze) care sunt departe de

a satisface necesarul. Exploatarea nerationala in cariere a calcarului (Sandulesti), tufului

vulcanic si a altor roci de constructie conduce la apartitia unor grave dezechilibre in versanti,

precum si la schimbarea partiala sau totala a fizionomiei unei regiuni (Bologa Poieni, Aschileu).

De-a lungul principalelor cursuri de apa exista un numar mare de balastiere (Buru,

Mihai Viteazu, Luna, Luncani, Floresti, Bontida, Iclod, Catcau, etc). In toate aceste zone, pe

langa modificarea esentiala a albiei, flora si vegetatia sunt puternic perturbate, iar apa raurilor

este poluata cu produse pertoliere.

La nivel judetean resursele subsolului reprezinta potential de dezvoltare, eficienta sau

profitabilitatea exploatarii acestor resurse poate fi subiectul unor evaluari sau studii efectuate

de institutii abilitate.

1.7. Resursele balneare

Judetul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere

preponderant clorosodice si cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legate

existenta izvoarelor, lacurilor sarate si a namolurilor terapeutice. Intre acestea mentionam:

Baile Sarate Turda, un complex de lacuri si bazine artificiale, completate cu o salina uriasa;

Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea afectiunilor reumatismale;

Baile Baita, langa Gherla;

14

Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare si marire a capacitatii prin decolmatarea

izvoarelor minerale si suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime;

Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate si de o salina amenajata.

2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic

2.1. Calitatea solurilor

In stransa corelatie cu relieful s-a format, in timp, o cuvertura de sol in care se

disting:

solurile montane (Vladeasa, Gilau, Muntele Mare), pe care se dezvolta o vegetatie forestiera (fagaceae si conifere) si de pajisti subalpine. Fondul pedologic este

dominat de cambisoluri si spodosoluri, cu un potential scazut datorat chimismului

global defavorabil si prezentei unei cantitati ridicate de schelet.

solurile din unitatile depresionare submontane, Campia Transilvaniei, Dealurile Clujului, culoarele de vale sunt dominate de luvisoluri si cernoziomuri, cu

potential de fertilitate ridicat, pretabile la o gama larga de folosinte agricole;

ambele areale se remarca prin prezenta, pe suprafete relativ mari, a unor soluri cu caracter intrazonal (hidrisoluri, protisolurisoluri neevoluate, salsodisoluri, histisoluri), care pun mari probleme pedoameliorative;

principalele procese care contribuie la degradarea cuverturii de sol sunt: eroziunea in suprafata si adancime; hidromorfismul (exces de umiditate); poluare cu depuneri

(in vecinatatea centrelor urbane).

In judetul Cluj degradarea solului este in general o consecinta a producerii si

depozitarii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate din activitatile menajere si

industriale, ca urmare a exploatarii nerationale a resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin

folosirea in practica agricola a unor substante chimice.

Din datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu au fost semnalate

afectari ale starii si calitatii solului pe areale semnificative in perimetrul judetului.

Fenomenele legate de poluarea solului se manifesta in general punctual in jurul surselor.

Orice unitate economica activa isi aduce aportul sau la poluarea solului, fie prin imprastierea

de pulberi, hidrocarburi, uleiuri minerale, substante chimice toxice, emisii de noxe in aer care

apoi se depun pe sol, toate acestea constituind surse de poluare care se insumeaza. Deoarece

poluarea solului nu este luata in observatie sistematica, pentru masuratori periodice, datele de

care dispunem sunt sporadice si se refera doar la situatia salubrizarii localitatilor, in special

depozitarea deseurilor menajere, industriale si agricole si calitatea solurilor urbane.

Un risc major este reprezentat de depozitarea celor aproximativ 15.000 tone de HCH

(hexaclor ciclohexan) continute in cca. 60.000 tone de amestec neomogen de HCH, pamant si

alte reziduuri din zona Turda, pentru care inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de

neutralizare sau eliminare. Tot in asteptare se afla si situatia celor 3.566 kg Hg si 1,5 tone

deseu cu continut de mercur, cca. 70 tone rodanura de potasiu si cca. 20 tone acrilat de butil -

toate provenind de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Turda, cu deosebirea ca acestea se afla

in paza si sub supravegherea agentilor economici.

2.2. Calitatea aerului

Principalele surse de poluare a aerului din judetul Cluj sunt legate de activitatile

antropice si pot fi grupate pe 3 categorii:

- activitati industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi) specifice in functie de procesele tehnologice;

15

- traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor; - activitati urbane specifice datorate in principal arderii combustibililor (in sistem

centralizat sau individual)

In judetul Cluj, activitatea industriala care genereaza fenomene importante de poluare

a aerului este concentrata in patru mari zone industriale situate in municipiile Cluj-Napoca,

Dej, Turda si Campia Turzii. Aceasta situatie influenteaza evolutia calitatii aerului, in aceste

zone existand o concentrare mai mare a noxelor evacuate decat in restul teritoriului judetului.

De altfel si reteaua de monitoring este cu precadere amplasata pentru a surprinde evolutia

parametrilor calitatii aerului in aceste areale.

2.3. Calitatea apelor

Monitorizarea apelor subterane se face in special pentru cele freatice in vederea

evaluarii potentialului de potabilizare al acestora. In judetul Cluj calitatea apelor subterane

este urmarita prin intermediul laboratoarelor: DAST (Directia Apelor Somes-Tisa), Cluj (cinci

foraje de retea: Gherla, Iclod, Jucu, Reteag si Dej), APM Cluj, DSP Cluj si SC Terapia SA.

Analizele efectuate au evidentiat frecvente depasiri la indicatorii NO2 si CCOMn si la cei

bacteriologici.

Depasirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se datoreaza:

lipsei sistemelor de colectare, transport si epurare a apelor uzate menajere, in localitatile rurale;

existenta rampelor neamenajate si neorganizate de deseuri menajere, precum si cele rezultate din activitatile zootehnice;

lipsa in unele localitati rurale a puturilor seci, amenajate, pentru animalele moarte;

grupurile sociale din gospodariile individuale, in majoritatea cazurilor, sunt construite impropriu in apropierea fantanilor sau a surselor de apa, nefiind protejate prin

betonarea peretilor;

Impurificarea chimica cu NO2, se datoreaza compozitiei chimice a solului, respectiv

cantitatilor prea mari de ingrasaminte aplicate. Se constata numeroase cazuri de continut peste

concentratia maxima admisibila (CMA) la NO2, de exemplu in zona Urisor, Coplean,

Salatruc, Turda, Caseiu, Chiuesti, Mintiul Gherlei, Fizesu Gherlei.

Depasirile la indicatorii regimului de oxigen (CCOMn) si indicatori bacteriologici se

datoreaza inundatiilor din lunile de primavara, precum si neigienizarii periodice a acestor

surse de apa potabila. S-au luat masuri de reconditionare a fantanilor, izvoarelor, dezinfectia

apei si refacerea perimetrului sanitar de protectie a acestora.

Calitatea apelor de suprafata este redata cel mai bine prin intermediul categoriilor

sintetice de calitate atribuite unor sectoare de retea pe baza indicatorilor de calitate

determinati in sectiunile de control. Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe

grupe de indicatori prin raportarea concentratiilor determinate la CMA.

Cele mai importante surse de poluare a apelor in judetul Cluj sunt: S.C. Terapia S.A Cluj, S.C. Somes Dej, R.A.G.C.L. Gherla, Agroflip Bontida, R.A.G.C.L. Campia-Turzii. Exista inca si numeroase cursuri de apa care sunt afectate de depozitari ilegale de deseuri

industriale sau menajere.

Bazinul hidrografic Somes

Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe baza indicatorilor fizico-chimici

determinati in sectiunile de control de catre laboratorul Directiei Apele Romane Somes-Tisa

in cadrul monitorizarii in flux lent. Astfel majoritatea sectiunilor de control se incadreaza in

categoriile I si II conform STAS 4706/1988.

16

Incadrarile in categoria a III-a de calitate semnalate pe cursurile Somesului Mic si

Somesului sunt datorate unor factori conjuncturali si mai putin fenomenelor de poluare

antropica directa:

- debite mari datorate topirii zapezilor care au provocat cresteri ale cantitatilor de aluviuni in suspensie (depasiri la gradul de mineralizare);

- scaderea debitelor in perioadele de vara cu depasirea indicatorilor la regim de oxigen O dizolvat, CCO-Mn.

Bazinul hidrografic Crisuri

Calitatea apelor raului Crisul Repede pe teritoriul judetului Cluj, pe tronsonul de 54

km de la izvor pana la limita judetului se incadreaza in general in categoria I de calitate sau a

II-a in sectorul aval. Situatiile in care categoria de calitate este inferioara sunt in general

produse de aparitia concentratiilor importante de metale (zinc) care provin din fondul natural.

Bazinul hidrografic Mures

Bazinul hidrografic al raului Aries (afluent de dreapta al raului Mures) in judetul Cluj

cuprinde un numar de 36 cursuri de apa codificate, cu lungime totala de 500 km si suprafata

de 1542 km2

. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,32 km/km2.

Raul Aries este incadrat in categoria degradat aproape pe toata lungimea sa in aval de confluenta cu paraul Abrud, din cauza deversarilor de ape incarcate cu metale grele

provenite de la exploatarile miniere din arealele Rosia Montana, Abrud si Baia de Aries.

Aceasta incadrare se pastreaza in multe intervale de timp si pana la confluenta cu Muresul.

Paraul Hasdate se incadreaza in categoria a II-a de calitate din cauza continutului in fenoli.

2.4. Gestiunea deseurilor menajere

In orase, municipii, cat si in sapte comune depozitarea deseurilor menajere se face

centralizat, fara a dispune de rampe de gunoi ecologice autorizate. In judetul Cluj sase regii de

salubritate deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste 700 de mii ai

judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in cele 6 rampe de

deseuri menajere urbane, insa nici una dintre aceste rampe nu are autorizatie de mediu.

Suprafata totala ocupata de aceste depozite este de peste 20 ha si toate au durata de

functionare depasita.

In judetul Cluj colectarea deseurilor se realizeaza in amestec, fara a dispune de rampe

ecologice de depozitare autorizate.In judetul Cluj 14 societati au ca obiect de activitate

serviciul de salubritate si deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste

700 de mii ai judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in 6

depozite neconforme de deseuri menajere urbane.Suprafata totala ocupata de aceste depozite

este de peste 20 ha si toate au durata de functionare depasita.

Prin HGR nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor se impune ca depozitele neconforme

situate in Judetul Cluj sa isi sisteze activitatea , dupa cum urmeaza:Pata Rat si Cetan Dej pana

la data de 16 iulie 2010, iar depozitele de la Gherla, Campia Turzii, Huedin, Turda pana la

data de 16 iulie 2012.

Dupa inchiderea depozitelor existente neconforme, depozitarea deseurilor se va realiza intr-un

depozit conform, judetean, care este prevazut a se realiza pana la data de 16 iulie 2010.

La nivelul Judetului Cluj se afla in derulare pregatirea proiectului privind SISTEMUL

INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR, proiect finantat de catre M.M.D.D.

prin Masura ISPA 2005/RO/16/P/PA 001-05 si derulat prin P.O.S.Mediu in cadrul Axei

prioritare 2- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea

17

siturilor istorice contaminate- , care este prevazut a se finanta prin Fondul European de

Dezvoltare Regionala.

Prin proiectul sus mentionat se prevede realizarea unui Centru de Management Integrat al

Deseurilor ( prevazut cu Statie de Sortare, Statie de Compostare si Celule pentru depozitare)

si a trei statii de transfer, dupa cum urmeaza:

- depozitul ecologic la nivel judetean se va amplasa in Municipiul Cluj-Napoca , zona Postata sub Paduri;

- statiile de transfer vor fi amplasate in Municipiul Gherla, orasul Huedin si in comuna Mihai Viteazu.

In vedrea optimizarii transportului deseurilor la Centru de Management Integrat al Deseurilor,

judetul Cluj a fost impartit in 4 zone de gestiune, dupa cum urmeaza

- Zona 1- pentru Centru de Management Integrat al Deseurilor compus din zona tehnica; - Zona 2- pentru statia de transfer Huedin; - Zona 3 - pentru statia de transfer Mihai Viteazu; - Zona 4 - pentru statia de transfer Gherla.

Gruparea localitilor judeului Cluj n zone de gestiune a deeurilor

Pentru modernizarea infrastructurii in domeniul deseurilor, in judetul Cluj se afla in curs de

derulare urmatoare proiecte, care au obtinut finantare prin programul Phare Coeziune

Economica si Sociala 2004 si 2005 si de la fondul pentru mediu si care, dupa realizarea lor,

vor fi integrate in proiectul judetean de gestionare a deseurilor.

18

Nr

crt. Beneficiar Tip proiect Titlul proiectului

1

Consiliul

Judetean CJ Msura ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05

Managementul integrat al deeurilor , n vederea finanrii de la Fondul European de Dezvoltare

Regional

2

Consiliul Local

Gherla PHARE CES 2004-SI

Publici-proiecte mici

Colectare selectiva si transport a deseurilor menajere

din municipiul Gherla si localitatile inconjuratoare

3

Consiliul Local

Huedin PHARE CES 2004-SI


Imbunatatirea calitatii si cresterea capacitatii de

colectare a deseurilor in regiunea Huedin si Cluj prin

prisma programului Phare 2004 CES

4

Consiliul Local

Campia Turzii PHARE CES 2004-SI


ECO Campia Turzii

5

Consiliul Local

Dej

PHARE CES 2004-SI


Statie regionala pentru reciclarea deseurilor din

constructii si demolari

6

Consiliul Local

Dej

PHARE CES 2004-SI


Platforma zonala de compost

7

Consiliul Local

Miahi Viteazu PHARE CES 2005 SP

Publici

Dezvoltarea sistemului de Management integrat al

deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate in

regiunea Mihai Viteazu, incluzand statie de

compostare, punct de transfer si statie de sortare

8

Consiliul Local

Gilau

PHARE CES 2005 -SI-

Publici

Proiect de colectare selectiva a deseurilor si transport in

microregiunea Gilau

9

Consiliul Local

Baciu PHARE CES 2005 -SI-

Publici

Eco-sistem Baciu-Aghiresu, proiect pentru

implementarea unui sistem eficient de gestionare a

deseurilor municipale si asimilate

10

S.C.

ECOPRISAL

S.R.L. CLUJ-

NAPOCA

FM 2008

Managmentul integrat al deseurilor, depozit ecologic

pentru deseuri nepericuloase-clasa B

FM-fondul de mediu ; SP schema pregatitoare; SI-schema de investitii

2.5. Arii protejate

Biodiversitatea biologica include toate speciile de plante, animale si microorganisme,

ca si ecosistemele si procesele ecologice din care ele fac parte. Importanta biodiveristatii este

esentiala atat pentru stabilitatea (homeostaza) mediului natural, cat si pentru stabilitatea

sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea imperioasa de conservare a acestora.

Conservarea biodiversitatii este o conditie fundamentala a dezvoltarii durabile. Valorificarea

tuturor resurselor naturale (biotice si minerale) si intensificarea exploatarilor materiilor prime,

au determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic).

Pe teritoriul judetului Cluj, procesul de despadurire (cea mai profunda interventie

asupra mediului natural) a determinat restrangerea arealului forestier cu efecte in lant asupra

tuturor componentelor mediului: modificarea conditiilor microclimatice si topoclimatice,

modificarea regimului de scurgere a apelor, rarirea (disparitia) unor specii de plante si

animale.

Dezechilibrele in cadrul mediului natural au repercusiuni asupra calitatii acestuia,

crescand riscul disparitiei unor specii de plante si animale devenite rare. Aceste efecte

profunde au determinat adoptarea unor masuri cuprinse intr-un corp legislativ a carui aplicare

sa conduca la: diminuarea presiunii antropice asupra mediilor afectate, ocrotirea unor specii

de plante si animale, realizarea unor areale de protectie complexa (asupra unor ecosisteme

vegetale, animale, componente morfo-peisagistice) de interes stiintific sau de interes general.

19

Valorificarea habitatelor si a speciilor identificate in urma unor cercetari stiintifice

sistematice, a fost certificata la nivelul judetului Cluj si prin infiintarea unui numar important

de rezervatii naturale, insa suprafata ariilor protejate ocupa doar 1% din totalul suprafetei

judetului Cluj. Aceasta proportie situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara (4.8 %).

Ariile protejate de interes national de pe teritoriul judetului Cluj

Nr Cod

Denumire

arie

protejata

Ammplasament Valoare Categorie Supr.

(ha)

Anul

infiintarii

1 2.324 Cariera

Corabia com.Gilau geologica

Monument

al naturii 2,0 1966

2 2.325 Pestera

Varfurasu com. Margau speologica

Monument

al naturii 1,0 1974

3 2.326 Fanatele

Suatu (I si

II)

com. Suatu botanica Rezervatie

naturala 11,30 1932

4 2.327 Fanatele

Clujului-

Coparsaie

Cluj-Napoca botanica

Rezervatie

naturala 97,0 1932

5 2.328

Fanatele

Clujului-

Valea lui

Craiu

Cluj-Napoca botanica

Rezervatie

naturala 2,20 1932

6 2.329 Valea

Morilor com. Feleacu botanica

Rezervatie

naturala 1,0 1974

7 2.330 Paraul

Dumbrava com. Ciurila botanica

Rezervatie

naturala 0,5 1974

8 2.331 Cheile

Turzii

com. Mihai

Viteazu

com.Petresti

mixta Rezervatie

naturala 324,0 1938

9 2.332 Lacul

Stiucilor

com. Fizesu

Gherlii zoologica

Rezervatie

naturala 140,0 1966

10 2.333 Valea

Legiilor com. Geaca zoologica

Rezervatie

naturala 125,0 1966

11 2.334 Stufarisurile

de la Sic com. Sic zoologica

Rezervatie

naturala 505,0 1974

12 2.335 Fagetul

Clujului Cluj-Napoca mixta

Rezervatie

naturala 10,0

13 2.336

Pestera

Mare (de pe

Valea Firei)

PN-F

com. Margau speologica Monument

al naturii (2,0)

14 2.337

Pestera din

Piatra

Ponorului

PN-F

com. Margau speologica Monument

al naturii (2,0)

15 2.338 Gipsurile de

la Leghia com. Aghiresu botanica

Monument

al naturii 1,0

16 2.339 Locul

fosilifer

Corusu

com. Baciu paleontologica Monument

al naturii 2,0

17 2.340 Molhasu com. Belis botanica Rezervatie 8,0

20

mare de la

Izbuc

naturala

18 2.341 Cheile

Baciului com.Baciu mixta

Rezervatie

naturala 3,0

19 2.342 Cheile

Turenilor com. Tureni mixta

Rezervatie

naturala 25,0 1977

20 2.343 Saraturile si

Ocna Veche Turda botanica

Rezervatie

naturala 10,0

21 2.344

Parcul

Natural

Muntii

Apuseni

com. Belis mixta Parc

natural (6200,0)

22 Dealul cu

fluturi Com.Viisoara zoologica

Rezervatie

naturala 20,0 2004

23 Rezervatia

de orbeti Apahida zoologica

Rezervatie

naturala 31,11 2007

Multe dintre ariile naturale protejate de importanta judeteana declarate de-a lungul

timpului de autoritatile judetene au fost preluate de catre Legea 5/2000 ca fiind de importanta

nationala. In 1994, la sugestia organizatiilor neguvernamentale ecologiste prin Decizia

147/1994 a Consiliului Judetean Cluj au fost puse sub protectie o serie de arii naturale. Fiind

declarate pe baza legislatiei de amenajarea teritoriului, zonele protejate naturale au fost tratate

comun cu cele construite, balneare, sau cinegetice. Din cauza ca o serie dintre acestea din

urma contin elemente naturale valoroase a fost mentinuta lista initiala.

Arii naturale protejate de importanta judeteana

Nr.

Crt. Obiectiv/Zona

Amplasament

oras/comuna Valoare

0 1 2 3

1 ACUMULARE SOMESU CALD

GILAU Comuna Gilau p

2 ACUMULARE

TARNITA Comuna Gilau p

3 ACUMULARE

FANTANELE

Comuna Rasca

Comuna Belis p

4 ACUMULARE

VALEA DRAGANULUI Comuna Poieni p

5 ACUMULARE

BONDUREASA Comuna V. Ierii p

6 VALEA SOMESULUI RECE Comuna Gilau

Mariselu, Rasca p

7 VALEA IERII Comuna V. Ierii p

8 VALEA CAPUSULUI

intre Bedeciu si Capusu Mic

Comuna Capusu

Mare p

9 VALEA CAPRIOARELOR Comuna Feleacu p

10 DEFILEUL SOMESULUI CALD Comuna Rasca,

Mariselu m

11 DEFILEUL ARIESULUI Comuna Iara m

12 DEFILEUL SURDUC Comuna Iara m

13 DEFILEUL SOMESULUI RECE

amonte de Racatau

Comuna Maguri

Racatau m

14 DEFILEUL RACATAULUI Comuna Maguri m

21

Racatau

si Marisel

15 DEFILEUL HASDATELOR Comuna Mihai

Viteazu m

16 CHEILE BORZESTI Comuna Iara p

17 CHEILE OCOLISELULUI Comuna Iara p

18 CHEILE VAII STANCIULUI SI

CASCADA RACHITELE Comuna Margau p

19 CHEILE DUMITRESEI Comuna Maguri

Racatau p

20 CHEILE PANICENI Comuna Capusu

Mare p

21 PIETRELE ALBE Comuna Margau p

22 PIATRA BANISORULUI Comuna Sacuieu p

23 MUNTELE BAISORII Comuna Baisoara m

24 ZONA LACURILOR GEACA-TAGA Comuna Geaca

Comuna Taga m

25 FAGETUL CLUJULUI Cluj-Napoca m

26 BAILE SOMESENI Cluj-Napoca ba

27 BAILE TURDA Turda ba

28 BAILE BAITA Gherla ba

29 BAILE OCNA DEJ Dej ba

30 BAILE COJOCNA Comuna Cojocna ba

31 OBARSIA SOMESULUI RECE

SI V. RACATAU

Comuna Muguri

Racatau ci

32 MUNTII VLADEASA PIATRA ARSA

Comuna Rachitele ci

33 VALEA SOIMULUI Comuna V. Ierii ci

34 LUNCA VISAGULUI VALEA DRAGANULUI

Comuna Poieni ci

35 LUNCA CU LALEA PESTRITA Valea Sardului-

Com.Sanpaul m

Sursa: Consiliul Judetean Cluj

NOTA: p = valoarea peisagistica;

m = valoarea mixta (peisagistica + cinegetica + geologica + botanica, etc.)

ba = resurse balneare;

ci = rezervatii cinegetice (urs, cerb, mistret)

Categoriile de arii naturale protejate In conformitate cu clasificarea Uniunii Nationale pentru Conservarea Naturii (UICN),

ariile protejate, in special cele de importanta nationala, pot fi incadrate la urmatoarele

categorii:

A. UICN III Monumente ale naturii: Pestera Varfurasu (Muntii Vladeasa); Pestera Mare de pe Valea Firii (Dealul

Humpleului); Pestera din Piatra Ponorului; Cariera Corabia; Gipsurile de la

Leghia; Zona Fosilifera Corus;

B. UICN IV Rezervatii Naturale: Fanatele Clujului Coparsaie; Fanatele Clujului Valea lui Craiu; Suatu I si II; Valea Morilor; Paraul Dumbrava; Molhasul Mare de la Izbuc; Turbaria Capatana;

Lacul Stiucilor; Lacul Legii; Rezervatia Sic; Cheile Baciului; Cheile Turzii; Cheile

Turenilor; Saraturile si Ocna Veche (Turda); Dealul cu Fluturi.

C. UICN V Peisaje protejate:

22

Fagetul Clujului; Parcul natural Muntii Apuseni.

Ariile protejate din judetul Cluj

Identificarea zonelor de risc natural si antropic

a. Procese geomorfologice de risc

factorul geologic. S-au identificat sase clase de structuri litologice (roci foarte dure, roci dure, roci compacte, roci sedimentare, slab consolidate si roci

sedimentare neconsolidate), cu comportament geotehnic diferentiat. Pentru fiecare

clasa stabilita s-au indicat procesele generatoare de riscuri (conform harta scara 1:

400000).

factorul relief. S-au separat pante prag si domenii de inclinare specifice pentru procese de modelare (harta pantelor). Apoi, au fost analizate fragmentarea

(orizontala si verticala) si hipsometria. Functie de acesti parametri s-au evidentiat

prezenta si intensitatea proceselor. Toti acesti parametri au fost calculati pentru

unitatile teritorial-administrative si s-au reprezentat pe harti speciale.

factorul climatic - regimul precipitatiilor. S-au remarcat perioadele cu ploi consecutive de trei zile suficiente pentru declansarea eroziunii in suprafata si a

celei torentiale, a alunecarilor de teren si chiar a inundatiilor a fost, in medie, intr-

un an, de 9.4 perioade la Cluj-Napoca si de 8.0 perioade la Dej.

factorul antropic. Interventia umana la nivelul ecosistemelor naturale este deosebit de agresiva in ultimele decenii. Antropicul tinde sa se extinda tot mai

mult in dauna naturalului datorita cresterii populatiei si a dezvoltarii economice.

Interventia antropica cauzeaza dezechilibre la nivelul celorlalte sisteme si

23

subsisteme, care conduc la sporirea frecventei evenimentelor extreme cu efecte

dezastruoase asupra societatii.

y = -0.0269x2 + 0.4631x + 2.6683

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

nr. zile consecutive cu ploi

cant

itate

a m

edie d

e pr

ecipita

tii/zi

Series1

Linear (Series1)

Poly. (Series1)

Analiza de frecventa a precipitatiilor la statia Cluj-Napoca (1961-2000)

Cele mai dramatice situatii sunt inregistrate intr-un areal delimitat de comunele

Cornesti, Iclod, Bontida, Caianu, Mociu, Geaca, Buza in nord; Borsa, Apahida, Aiton,

Sandulesti, Mihai Viteazu, Calarasi in vest. Aceasta situatie vine sa marcheze presiunea

antropica exercitata asupra teritoriului prin defrisari masive si prin dispersia zonelor

rezidentiale.

O alta zona critica o consideram pentru comunele care-si dezvolta vatra in ariile de

contact unde se practica o agricultura de subzistenta neperformanta, ce se extinde ca areal in

dauna suprafetelor de padure (Huedin, Sancraiu, Manastireni, Aghires, Chinteni, Ciurila,

Tureni, Petrestii de Jos) sau in interiorul Dealurilor Somesene (Recea Cristur, Bobalna,

Alunis) si Campiei Transilvaniei (Sic, Palatca, Taga).

In concluzie, consideram ca frecventa proceselor cauzatoare de riscuri este mai

ridicata in arealele cu peisaje foarte puternic si puternic degradate acolo unde padurea, ca

element de protectie si de filtrare a elementelor climatice, lipseste sau este prezenta intr-o

proportie foarte scazuta.

Luand in considerare vulnerabilitatea si celelalte elemente, dar si evenimentele

produse, am intocmit o harta a riscurilor naturale pe judetul Cluj. Din analiza acesteia

reiese clar ca pentru comunele amplasate in Campia Transilvaniei, Dealurile Clujului si

Dejului si partial in cele din spatiile depresionare, riscul se extinde pe o plaja de la mediu (36

de comune, 2 municipii) spre mare (14 comune si 2 municipii) si foarte mare (1 comuna). In

spatiul montan riscul este mic si foarte mic.

24

Harta riscurilor naturale

Nota:o pondere mare o au riscurile mici la nivelul comunelor. Factorii restrictivi sunt

roca, folosinta terenurilor si faptul ca zonele rezidentiale sunt dispersate astfel incat

probabilitatea afectarii unui numar mare de spatii locuite se reduce.

- riscul mediu este prezent in spatiul montan si submontan in Margau, Sancraiu, Savadisla, Ciurila, Turda, Campia Turzii, Calarasi.

- acelasi risc mediu se inregistreaza in 31 de comune situate in spatiul deluros al Dealurilor Somesene si Campia Transilvaniei.

- intr-o singura comuna riscul se inscrie in categoria foarte mare (Sanmartin), prin evenimentele multiple produse si pierderi materiale.

b. Procese hidrice de risc

Inundatiile reprezinta fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri.

Apele mari au o frecventa ridicata primavara, cand conditile climatice de formare a lor

sunt cele mai favorabile, imprimand o regularitate in aparitia lor.

Apele mari de la inceputul verii au o frecventa mai redusa si sunt generate de ploile

frontale, care se combina cu cele de natura convectiva.

Apele mari din timpul iernii sunt caracteristice pentru paraurile din nordul Campiei

Transilvaniei. Viiturile au o geneza diferita. In intervalul mai-noiembrie frecventa maxima

revine viiturilor de origine pluviala.

25

%

0

5

10

15

20

25

30

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

A

Bonida Fizeu Gherlii Rusu de Jos Chirale

Frecventa lunara a viiturilor de pe paraurile din nordul Campiei Transilvaniei (1980 -

2000)

Modul de folosinta al terenurilor in judetul Cluj si implicatiile pe care le induce

Modul de folosinta al terenurilor reprezinta un indicator important pentru

caracterizarea proceselor geomorfologice de risc care pot apare intr-un anumit areal.

Suprafetele antropizate: includ spatiile urbane continue (111) sau discontinue (112),

unitatile industriale sau comerciale (121), retele de sosele, cai ferate si terenurile adiacente

(122), aeroportul (124), cariere (131), gropi de gunoi (132), spatii urbane verzi (141), facilitati

pentru sport si agrement (142).

Terenurile agricole cuprind terenurile arabile neirigate (211), vii (221), pomi

fructiferi si arbusti pentru fructe de padure (222), pasuni (231), suprafete cultivate complexe

(242), terenuri ocupate in principal de agricultura, cu areale importante de vegetatie naturala

(243).

In general, terenurile agricole ocupa mai mult de o treime din totalul suprafetei

judetului Cluj, cu diferentieri in functie de treptele de relief (creste odata cu altitudinea) si de

tipul localitatilor (rurale sau urbane).

3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare

3.1.Administrativ

Organizarea administrativ teritoriala a judetului Cluj s-a pastrat, in linii mari,

neschimbata din anul 1968, cuprinzand 81 unitati administrativ - teritoriale:

- un municipiu resedinta de judet - Cluj-Napoca; - municipiile Turda, Dej, Campia Turzii, Gherla; - orasul Huedin; - 75 de comune.

26

3.2 Particularitati

In vederea dezvoltarii economico-sociale armonioase a fost realizata o analiza

stiintifica directionata spre identificarea potentialului si a vocatiei de dezvoltare economico-

sociala locala, utilizand metodologia delimitarii unitatilor teritoriale de planificare (sau micro-

regiuni de dezvoltare).

Acestea nu corespund in mod obligatoriu cu conturul unitatilor administrativ-

teritoriale, ci cuprind un teritoriu coerent din punct de vedere geografic si functional, in care

functioneaza inter-relatii traditionale si viabile intre localitati.

Studiul include analiza comparata teritoriala si sectoriala axata pe activitati economice, pe identificarea disfunctiilor, dar si a ofertei spatiale si umane. Directiile de investigare pornesc de la macro-teritoriu spre micro-regiuni, dar si de la unitatile teritorial

administrative actuale spre micro-regiuni.

Demersul nu aduce sub nici o forma atingere delimitarii unitatilor administrativ-

teritoriale si nici formei actuale de administrare, ci identifica posibilitatile de asociere pe plan

economic, investitional, avand ca obiectiv crearea cadrului de implementare a unor proiecte

care spatial si financiar depasesc limitele geografice si posibilitatile unei singure unitati administrativ teritoriale.

27

Demersul se inscrie in prevederile obiectivului prioritar al aderarii la U.E.:

convergenta, conturand structuri asociative compatibile cu cele existente in tarile membre. Studiul fundamenteaza necesitatea extinderii analizei asupra intregii regiuni de Nord-Vest,

identificand relatii intre localitati situate in judete invecinate ca exemplu: Dej Beclean (judetul Bistrita-Nasaud), Campia Turzii Unirea (judetul Alba) etc.

Analiza este aprofundata pana la identificarea unor unitati teritoriale locale de

planificare formate prin asocierea a 2 3 comune. Specializarile functionale au fost stabilite pe baza indicatorilor CAEN, a ponderii activitatilor economice in teritoriul Unitatilor

Teritoriale de Planificare, identificand coeficienti de crestere prin aplicarea metodei mediei

ponderate.

3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare

1.

Relief conditii naturale

zona favorizata zona medie zona nefavorizata

punctaj 3 2 1

2. Resurse naturale mari in zona satisfacator in zona deficitare

punctaj 3 2 1

3.

Structura si dinamica

populatiei si resursele

de munca

crescator stagnare descrescator

punctaj 3 2 1

4.

Dezvoltarea asezarilor

umane

rang 1+2+3

centre polarizatoare

rang 2+3

centru polarizator rang 3

punctaj 3 2 1

5.

Dezvoltarea

infrastructurilor

tehnico-edilitare

buna medie insuficient

punctaj 3 2 1

6.

Protectia si

valorificarea mediului

natural si construit

grad poluare minim grad poluare mediu grad poluare

maxim

punctaj 3 2 1

obiective naturale

si construite

protejate

obiective numai

naturale sau numai

construite protejate

fara obiective

punctaj 3 2 1

7. Stabilirea relatiilor urban-rural rural-rural urban-urban

punctaj 1 1 1

8. Sectoare economice dezvoltate medie slabe

punctaj 3 2 1

9.

Sectoare sociale

(invatamant, sanatate,

cultura, etc.)

dezvoltate satisfacator nesatisfacator

punctaj 3 2 1

10. Accesibilitate dezvoltate satisfacator nesatisfacator

punctaj 3 2 1

29

Judetul CLUJ

Nr.

crt.

Unitatea

teritoriala

de

planificare

Motivatie

delimitare UTP

Sectoare prioritare

pentru fiecare UTP

(ierarhizate in ordinea

importantei)

Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale

fiecarui sector prioritar Puncte slabe sau

amenintari care

afecteaza

dezvoltarea

sectorului in

UTP

Pol(i) de

dezvoltare

propus(i) Acces la

resurse

Acces la forta

de munca

adecvat

calificata

Structura economiei

locale

UTP1

Cluj-

Napoca

Apahida

Cojocna

Suatu

Caianu

Jucu

Palatca

Sic

Bontida

Dabaca

Borsa

Chinteni

Alunis

Cornesti

Panticeu

Vultureni

Aschileu

Sanpaul

Baciu

Garbau

Aghiresu

Capusu

Mare

Zona de interes

major pentru

investitii straine

Forta de munca

de inalta

specializare

Retea de servicii

bine dezvoltata

Accesibilitate

facila

Existenta

aeroportului

international transporturi

internationale

aeriene persoane

si marfa

Magistrala de

cale ferata

Retea autostrazi

si drumuri

europene

Retea comerciala

bine dezvoltata

Infrastructura si

Invatamant superior

Informatica si activitati

conexe

Cercetare

Transporturi aeriene

Industrie de masini si

aparate electrice

Gospodarirea

resurselor de apa,

captarea, tratarea si

distributia apei

Transporturi terestre;

transporturi prin

conducte

Hoteluri si restaurante

Productia, transportul

si distributia energiei

electrice

Industria de mijloace

de tehnica de calcul si

de birou

11 universitati

retea licee si

scoli

profesionale

pozitie

geografica

strategica

(zona centrala

a

Transilvaniei)

Zona aflata pe

axul de

dezvoltare al

Somesului

Retea

feroviara

Retea aeriana

Retea rutiera

Autostrada in

lucru

Nod comercial

de transporturi

si depozite

Acces la

resurse

Universitate si

specialisti

Centre de

cercetare si

cercetatori

supercalificati

Licee de cultura

generala

specializate

Scoli

profesionale

Scoli post

liceale si de

maistri

S.C.Electrosigma

S.C.Electrometal

S.C.Brinel S.A.

S.C.Terapia

S.C.Napolact

S.C.Bonas

S.C.Prodvinalco

S.C.Ursus

S.C.Napoca S.A.

Transilvania

Constructii

S.C.Remarul 16

Februarie

S.C.Armatura

S.C.Unirea

S.C.Carbochim

S.C.ACE S.A.

S.C.Sanex S.A.

S.C.Somesul

S.C.Leotex

S.C.Jolidon S.A.

S.C.Libertatea S.A.

R.A. Aeroportul

Internationa Cluj-

Napoca

S.C.Turism

Incapacitatea de

a retine intreaga

forta de munca

inalt calificata

Cresterea

numarului

persoanelor de

sex feminin in

totalul populatiei

Tendinta de

reducere a

sporului natural

de imbatranire a

populatiei

Cluj-

Napoca

Floresti

Gilau

Apahida

Baciu

30

Gilau

Floresti

Savadisla

Ciurila

Feleacu

Aiton

Recea

Cristur

echipare tehnico-

edilitara

dezvoltate

Industrii

specializate si

diversificate

balneare si

climaterice

Centre de

cercetare in

toate

domeniile

Productie in

lohn

Sector

productie

dezvoltat

Parc industrial

de inalta

tehnologie

Structura

spitaliceasca

universitara

Transilvania S.A.

S.C.Turism

NapocaS.A.

S.C.ContinentalS.A

S.C.Onix S.R.L.

S.C.Melody S.A.

Nr.

crt.

Unitatea

teritoriala de

planificare

Motivatie

delimitare UTP

Sectoare

prioritare

pentru

fiecare UTP

(ierarhizate

in ordinea

importantei)

Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale

fiecarui sector prioritar

Puncte slabe sau

amenintari care

afecteaza

dezvoltarea

sectorului in UTP

Pol(i) de dezvoltare

propus(i)

Acces la

resurse

Acces la forta

de munca

adecvat

calificata

Structura

economiei locale

2. UTP2 Zona situata pe Industria Viitoare Colegii Societati Imbatranirea Dej

31

Gherla

Dej

Mociu

Camarasu

Catina

Geaca

Buza

Taga

Sanmartin

Fizesu Gherlii

Mintiu Gherlii

Unguras

Becleanu

(BN)

Branistea

(BN)

Mica

Bobalna

Vad

Catcau

Caseiu

Cuzdrioara

Petru Rares

(BN)

Jichisu de Jos

Uriu (BN)

Ciceu

Giurgesti

(BN)

Chiuesti

culoarul raului

Somes

Zona dezvoltata in lungul

drumurilor

nationale si

europene

Zona de interes pentru investitii

straine

celulozei

hartiei si

cartonului

Productia de mobilier si

alte activitati

industriale

n.c.a.

Industria alimentara si a

bauturilor

Extractia petrolului si a

gazelor

naturale

Agricultura

Piscicultura

Industria hoteliera

(turism,

comert, turism

balenear)

parcuri

industriale

Apropierea de Aeroportul

International

Cluj-Napoca

Magistrala cale ferata si

drumuri

nationale

Retea de societati

comerciale

specializata si

diversificata

Existenta de lacuri si iazuri

piscicole

Zacaminte de gaze naturale

Ape minerale Retea hoteliera Teren agricol de calitate buna

(lunca raului

Somes)

Sector pomicol

dezvoltat)

industriale

Licee de specialitate

Scoli postliceale si de

maistri

Scoli profesionale

comerciale

specializate:

SC Samus S.A.

S.C. Sortilemn SA

SC Somvetra SA

SC Prodvinalcool

SA

SC Produse

ceramice SA

SC Covoare

manuale Gherla

SC RomCons SA

SC ExproGaz

SC Transgaz

Exploatatii agricole

SC Piscicola SA

SRL specializat SC Turism Somes-

Dej

SC Turism Gherla-

Baita

populatiei

Feminizarea populatiei

Existenta unor areale

cu riscuri

geomorfologice

Gherla

32

Nr.

crt.

Unitatea

teritoriala de

planificare

Motivatie

delimitare UTP

Sectoare

prioritare

pentru fiecare

UTP

(ierarhizate in

ordinea

importantei)

Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare

ale fiecarui sector prioritar Puncte slabe sau

amenintari care

afecteaza

dezvoltarea

sectorului in

UTP

Pol(i) de dezvoltare

propus(i) Acces la

resurse

Acces la

forta de

munca

adecvat

calificata

Structura

economiei locale

3. UTP3 - Turda

Campia-Turzii

Moldovenesti

Calarasi

Luna

Viisoara

Tritenii de Jos

Ceanu Mare

Ploscos

Mihai Viteazu

Sandulesti

Tureni

Petrestii de Jos

Iara

Baisoara

Valea Ierii

Frata

Zona de

interes pentru

investitii

Zona

dezvoltata in

arealul raului

Aries

Zona

dezvoltata in

lungul

drumurilor

nationale si

europene

Nod de

cale ferata

Viitoare

autostrada

Industria

metalurgica

Industria

constructiilor

metalice si a

produselor din

metal

Constructi

i materiale de constructii

Industria

chimica si a

fibrelor sintetice

si artificiale

Hoteluri si

restaurante

Agricultur

a

Silvicultur

a

Extractia

si prepararea

Mediu

atractiv pentru

investitii

straine

Existenta de

materii prime

in zona

Materii prime

pentru

fondanti in

zona

Locuri de

agrement:

- Baisoara

-Valea Ierii

Turism

balnear:

Salinele

Turda si Bai

Sarate

Teren agricol

de buna

calitate

Zacaminte,

Colegii

Universitare

Licee

de specialitate

Scoli

Postliceale si

de Maistri

Scoli

Profesionale

Centre

de Cercetare

Agricole

Societati

comerciale

specializate:

S.C. Industria

Sarmei Campia-

Turzii

S.C. Holcim Turda

S.C. Turdeana

S.C.

Electroceramica

S.C. Chimica

S.C. Sticla Turda

S.C. Cominex

Nemetalifere

S.C. Turism

Ariesul

S.C. Iara Min

Existenta unor

areale cu riscuri

geomorfologice

Imbatranir

ea populatiei

Faramitare

a terenului agricol

Turda

Campia-Turzii

33

minereurilor

metalifere

Alte

activitati

extractive

minereuri

feroase si

complexe

Existenta

ariilor

protejate

naturale

Nr.

crt.

Unitatea

teritoriala de

planificare

Motivatie

delimitare

UTP

Sectoare

prioritare

pentru fiecare

UTP

(ierarhizate in

ordinea

importantei)

Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale fiecarui

sector prioritar Puncte slabe sau

amenintari care

afecteaza

dezvoltarea

sectorului in

UTP

Pol(i) de

dezvoltare

propus(i) Acces la resurse

Acces la forta de

munca adecvat

calificata

Structura

economiei locale

4. UTP4 - Huedin

Maguri-Racatau

Belis

Marisel

Rasca

Calatele

Margau

Sacuieu

Sancraiu

Sancraiu

Manastireni

Izvoru Crisului

Poieni

Fildu de Jos (SJ)

Negreni

Ciucea

Zona situata in

depresiunea

Huedin

Zona de

influenta

asupra

arealului

Muntilor

Apuseni

Zona situata in

lungul

drumurilor

nationale si

europene

Zona situata

partial in

culoarul raului

Cris

Industria de

prelucrare a

lemnului

(exclusiv

productia de

mobila)

Activitati anexe

si auxiliare de

transport,

activitati ale

agentiilor de

turism

Industria

alimentara si a

bauturilor

Silvicultura

Productia de

mobilier si alte

Existenta in zona

a unui potential

ridicat de turism

Materie prima

pentru industria

lemnului si

mobilier

Materii prime

pentru industria

materialelor de

constructii

Zacaminte

minerale

nemetalifere

Fond forestier

bine reprezentat

Potential

hidroenergetic

Apropierea de

centrul universitar

Cluj-Napoca

Liceu specializat in

turism

Scoli profesionale

- Exploatare si

prelucrare lemn

Societati

comerciale de

prelucrare lemn

(gatere) sector particular

- Productie

mobilier

S.C.Vladeasa SA

SC Gloria Bucea

- Societati de

prelucrarea

laptelului sector particular

1. riscuri

biogeografice -

despaduriri

2. imbatranirea

populatiei

3. decalaje ale

dezvoltarii

rurale intre

satele din zona

montana

Huedin

34

activitati

industriale

n.c.a.

Gospodarirea

resurselor de

apa, captarea,

tratarea si

distributia apei

Hoteluri si

restaurante

Alte activitati

extractive

Constructii

ridicat

Materii prime

pentru industria

de prelucrare a

laptelui

Viitor Parc

industrial

S.C.Hidroelec

trica SA

S.C. Grandemar

SA Carierele Poieni

S.C.Cominex

nemetalifere l

S.A.

S.C.Turism

Transilvania Statiune

Fantanele Baza de primire

turistica UBB

Pensiuni

turistice si

agropensiuni

36

Prin Hotararea nr.415/2008 s-a constituit Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj din care fac parte:

- Municipiul Cluj Napoca - Judetul Cluj ( Consiliul Judetean) - Comuna Aiton - Comuna Apahida - Comuna Baciu - Comuna Bontida - Comuna Borsa - Comuna Caianu - Comuna Chinteni - Comuna Ciurila - Comuna Cojocna - Comuna Feleacu - Comuna Floresti - Comuna gilau - Comuna Girbau - Comuna Jucu - Comuna Petrestii de Jos - Comuna Tureni - Comuna Vultureni

Obiectivele generale ale asocierii sunt:

- dezvoltarea economic

Documents

Strategie de Dezvoltare a Judetului Cluj