Upload
geta71
View
450
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Lucrarea “Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor” este o lucrare de specialitate, concepută de și pentru cadrele diactice ce fac din profesia de dascăl un destin. Întreaga responsabilitate cu privire la proprietatea intelectuală a articolelor revine autorilor
Citation preview
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
1
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
2
Lucrarea “Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra
dezvoltării personalității elevilor” este o lucrare de specialitate, concepută
de și pentru cadrele diactice ce fac din profesia de dascăl un destin.
Întreaga responsabilitate cu privire la proprietatea intelectuală a
articolelor revine autorilor
STUDII PRIVIND IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Publicație on-line de cultură și educație
Coord. Prof. înv. primar Georgeta Enache
ISBN 978-973-0-18195-1
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
3
CAPITOLUL I
LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
4
CRĂCIUNUL-SARBATOAREA TUTUROR
Prof. Alina Dragan
Craciunul sau Nasterea Domnului (Sarbatoarea tuturor crestinilor) este o sarbatoare crestina celebrata la 25
decembrie (dupa calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (dupa calendarul iulian) in fiecare an. Ea face parte din cele 12
sarbatori domnesti (praznice imparatesti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sarbatoare dupa cea de Pasti si de Rusalii. In
anumite tari unde crestinii sunt majoritari, e de asemenea sarbatoare legala, si se prelungeste in ziua urmatoare, 26
decembrie: a doua zi de Craciun. De la debutul secolului al XX-lea, Craciunul devine si o sarbatoare laica, celebrata atat de
catre crestini cat si de catre cei necredinciosi, centrul de greutate al celebrarii deplasandu-se de la participarea in biserica la
rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, "darurilor de la Mos Craciun".
Cand Dumnezeu a hotarat sa izbaveasca lumea din pacat a trimis pe ingerul Gavriil in cetatea Nazaret, la Fecioara
Maria. Si intrand ingerul la ea i-a spus ca a fost aleasa de Dumnezeu sa nasca pe Iisus Fiul Sau.
Cand a sosit vremea nasterii Domnului, in Tara Sfanta se dadu porunca sa se inscrie fiecare om in localitatea sa de
bastina. Feciora Maria si batranul Iosif,logodnicul ei, au plecat din Nazaret spre Betleem.Cand au ajuns la Betleem , se
innoptase. Casele erau pline de oameni. S-au adapostit intr-o pestera de la marginea Betleemului.
In linistea noptii sfinte Fecioara Maria a nascut pe Iisus Hristos. Nu departe de pestera se aflau niste pastori.
Deodata, o lumina puternica cobori din cer si un inger al Domnului statu langa ei .Impreuna cu ingerul s-a vazut deodata o
multime de oaste ingereasca, laudand pe Dumnezeu .Dupa ce a plecat ingerul de la pastori, acestia, bucurosi de cele ce se
aflasera, au mers in mare graba la Betleem. Au intrat in pestera si au gasit acolo pe Maica Domnului .S-au intors acolo cu
mare bucurie la turmele lor,vestiind tuturor ce aflasera de la inger si ce vazusera cu ochii lor in pestera. Aceasta bucurie o
traim si noi,crestinii, in fiecare an la 25 Decembrie, cand sarbatorim Nasterea Domnului sau Craciunul.
Obiceiurile culinare
Timp de 40 de zile inainte de sarbatori crestinii respecta Postul Craciunului, care se incheie in seara de Craciun dupa
liturghie. Taierea porcului in ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Craciunul. Pregatirea
mancarurilor capata dimensiunile unui ritual stravechi: carnatii, chisca, toba, raciturile, sarmalele, caltabosul si nelipsitul
cozonac vor trona pe masa de Craciun, fiind la loc de cinste alaturi de vinul rosu pretuit de toata lumea.
Origini
Solstiţiul de iarnă a fost celebrat înainte de era creştină, astfel romanii sărbătoreau Saturnaliile între 17 şi 24
decembrie. Ei sărbătoreau şi "naşterea soarelui neînvins" (sol invictus) la solstiţiul de iarnă (către 21 decembrie), când zilele
reîncep să se lungească, un cult preluat de la persani care-l adorau pe "Mithra", zeul soarelui.
În Occident, în anul 354, Liberiu, papa Romei, fixează sărbătoarea naşterii lui Isus pe 25 decembrie, fără însă a
stabili vreo dată exactă a naşterii acestuia, şi stabileşte modul celebrării începutului creştinismului, asimilând sărbătorile
populare şi păgâne deja existente cu ocazia solstiţiului de iarnă.
În Răsărit gnosticii nu sărbătoreau Crăciunul, ci Boboteaza, crezând că Isus ar fi fost adoptat de Dumnezeu cu
ocazia botezului său. Boboteaza era serbată pe 6 ianuarie.
Mai târziu, cele două evenimente - naşterea şi botezul - se sărbătoresc în aceeaşi zi de toată creştinătatea: în
Occident pe 25 decembie, iar în Orient pe 6 ianuarie. Acestor două, romanii le vor asocia vizita magilor, iar galicii nunta din
Cana Galileii, încât Crăciunul a ajuns să fie sărbătoare triplă
Cu timpul, toate Bisericile creştine, cu excepţia Bisericii armene, au separat aceste sărbători, încât în zilele noastre,
aproape toată creştinătatea foloseşte obiceiul vechi roman: Crăciunul e sinonim cu naşterea lui Isus.
Crăciunul în tradiţia românească
Peste tot unde există suflare românescă cu simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători
religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală. Este o zi în care dăruim şi primim
multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
5
Credinţă şi legende
Pentru lingvişti, cuvântul "Crăciun" este un cuvânt ciudat. Unii susţin că ar proveni din limba latină, şi anume din
"creatio", care înseamnă creaţiune, naştere. Rămâne însă o pură ipoteză. Alţii susţin că e vorba de un cuvânt mult mai vechi,
tracic, dinainte de romanizarea Daciei. În folclor se spune că fecioara Maria, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu,
umbla, însoţită de Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este
dusă de soţia acestuia în grajd, unde dă naştere lui Isus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Cristos s-
au deschis cerurile şi Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul.
Deci Crăciunul este o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.
Alte obiceiuri
De dată mai recentă este obiceiul împodobirii bradului de Crăciun pentru seara de 24 decembrie. În timpul nopţii,
Moş Crăciun va aluneca prin hornul căminului şi va lăsa daruri pentru toată lumea în cismele puse anume sau sub brad. Un
obicei frumos îl constituie şi trimiterea de cărţi ilustrate cu urări făcute rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor. Chiar dacă
sărbătoarea Crăciunului s-a laicizat într-o oarecare măsură în timpurile moderne, Crăciunul este aşteptat şi prăznuit în toate
straturile societăţii cu bucurie şi bună dispoziţie.
Colindele de Craciun
Sarbatoarea Craciunului este anuntata prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul si cu Steaua, pentru a vesti
Nasterea Mantuitorului. De asemenea, o veche traditie este "mersul cu icoana", un fel de colindat care se face de catre
preotii comunitatii locale cu icoana Nasterii Domnului, binecuvantandu-se casele si crestinii. Colindele de iarna sunt texte
rituale cantate, inchinate Craciunului si Anului Nou. Originea lor se pierde in vechimile istoriei poporului roman. Evocand
momentul cand, la nasterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a calauzit pe cei trei regi magi la locul nasterii, copiii - cate
trei, ca cei trei magi - merg din casa in casa cantand colindul "Steaua sus rasare...", purtand cu ei o stea. Ajunul Craciunului
incepe cu colindul "Buna dimineata la Mos Ajun!", casele frumos impodobite isi primesc colindatorii. Acestia sunt rasplatiti
de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri si chiar bani.
AMPRENTA AFECTIV – EMOȚIONALĂ A SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ASUPRA COPIILOR
Educatoare: Belicaru Ancuța - Elena
Pentru fiecare dintre noi, Sărbătorile sunt clipe speciale, prin prisma semnificaţiilor spirituale, dar şi a
oportunităţilor de a le arăta celor dragi cât de mult îi apreciem. Pentru copii, este un moment magic, care-şi pune amprenta
asupra lor.
Magia Crăciunului începe în bucătăria familiei cu gătirea preparatelor de Sărbători. La pregătirea celor dulci,
turte, foi de aluat coapte şi însiropate, pot lua şi ei parte.Tatăl aduce bradul acasă şi într-un mod misterios, Moş Crăciun este
cel care împodobeşte pomul, care aşază darurile sub el după ce micuţii au adormit.
Pentru copiii din zonele rurale mai ales, magia sărbătorilor este adusă de colinde, de mersul cu alţi copii pe la
casele creştinilor, de recitarea textelor tradiţionale. Toate aceste momente produc fascinaţie, încântare sufletească şi răsunet
emoţional în sufletul celor mici.
Jocurile copilăreşti sunt, de multe ori, imitaţii ale activităţii adulţilor. De aceea, amprenta afectiv – emoţională pe
care Sărbătorile de Iarnă le au asupra copiilor va rămâne impregnată în sufletul lor pentru tot restul vieţii, astfel încât
anumite tipare ale comportamentului adulţilor de mai târziu îşi au rădăcina în aceste momente unice din propria copilărie.
Iată motivele pentru care este o necesitate ca adulţii să le ofere atenţie şi iubire copiilor lor şi să fie modele pentru
ei, cu atât mai mult de Crăciun, când este nevoie de linişte şi de dovezi de iubire în fiecare familie!
Copiii sunt mult mai ușor de mulțumit și de bucurat decât am crede noi. Pentru ei, lucrurile simple precum
spargerea unui ou în castronul în care mama pregatește un cozonac, alegerea bradului împreună cu tata și implicarea în
curățenia casei sau în schimbarea lenjeriei de pătuț sunt activități distractive care le aduce bucurie prin faptul că ei se simt
importanți și mari. Desigur ca, în preajma Sărbătorilor, cutiile frumos ambalate și dulciurile aduc bucurie și zâmbete largi,
dar Craciunul nu se rezumă doar la a deschide cadouri. Surpriza este că și copiii înteleg și resimt bucuria celor din jur și că
nu doar cadourile îi bucură.
Sunt lucruri care îi fac fericiți pe cei mici, de care noi poate nu ne dăm seama. Însă așa suntem și noi, adulții: ne
mulțumim mai degrabă cu o vorbă bună, cu o îmbrățișare. Sunt mai de preț aceste lucruri simple care te fac sa te simți bine.
Iată principalele lucruri care îi fac fericiți pe cei mici în preajma sărbătorilor:
1. Anticiparea – sigur ați observat cel puțin o dată, nerăbdarea din ochii copiilor în așteptarea startului. Pregătirea
este la fel de emoționantă ca și sarbatoarea în sine, deoarece copiii trăiesc fiecare clipa din viața lor cu intensitate maximă.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
6
Chiar dacă până la vârsta de 5 anișori, copiii nu își amintesc prea mult din Crăciunul anterior, acest lucru nu îi împiedică să
fie nerăbdători. Emoția provocată de ceea ce urmează să se întâmple este motivul pentru care obiceiurile dinaintea
Sărbătorilor, precum scrisoarea pentru Moș Crăciun și pregătirea cozonacului, le oferă copiilor atâta bucurie.
2. Decorațiunile – fie că este vorba despre brăduț, beteala strălucitoare, globulețele pictate sau luminițele care
sclipesc în noapte, decorațiunile de Crăciun sunt o adevărată încântare pentru cei mici. Noutatea este un factor important
pentru bucuria copiilor care sunt extrem de receptivi la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Ziua în care văd braduțul
împodobit sau orașul strălucind de la luminițe este magică pentru ei.
3. Mâncarea – fiecare dintre noi are un fel de mâncare preferat pe care-l pregătește de Sărbători. Una din marile
plăceri ale copilașilor este să facă și ei ce fac oamenii mari. Astfel ei pot fi foarte fericiți făcându-și treaba în bucătărie,
alături de mama. Este important să se stabilească încă de la început reguli pentru ca cel mic să știe clar ce are voie să facă,
astfel încât această situație să nu genereze nemulțumiri. Nimic nu îl va face mai mândru și mai fericit decât laudele
bunicului atunci când va gusta din preparatul lui.
4. Tradițiile – în general, ritualurile de familie oferă un aer special sărbătorilor. Cu siguranță vă aduceți aminte de
Crăciunul copilăriei d-voastră și aveți o poveste mai deosebită despre un ritual doar al vostru. Învățăți-l și pe cel mic să
prețuiască tradițiile și faceți-vă un obicei din a repeta anumite ritualuri în fiecare an.
5. Poveștile – este posibil să îi citiți copilului povești pe parcursul întregului an, dar nimic nu se compară cu magia
poveștii lui Moș Crăciun. Nu-l privați de povestea Moșului nici anul acesta, chiar dacă o știe deja. Mai puteți adauga cateva
elemente și chiar detalii în fiecare an. Puteți să-i spuneți că ați vazut sania Mosului în timp ce vă intorceați acasă de la
cumpărături, că ați auzit renii cu o noapte înainte sau că ați vorbit cu Moșul la telefon. Fericirea din ochii micuțului vă va
face și pe d-voastra să credeți mai mult în povești.
Aminteste-ti un singur lucru: Sarbatorile de iarna nu inseamna doar cadouri, ci si multa iubire, distractie si
atmosfera de familie!
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ
“ SFINTELE SĂRBĂTORI LA ROMANI ”
Prof. Călin Simona
Gpp Castelul Fermecat-Pitesti
La români sărbătorile de iarnă în special Crăciunul sunt sărbătorile de suflet.Amintirea copilăriei ce ne revine
puternic în suflet şi în minte ,zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat,colindele şi clinchetele de
clopoţei,mirosul proaspăt de brad dar şi de cozonaci,nerabdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă toate crează în
sânul familiei o atmosferă de linişte si iubire. Decembrie este luna cadourilor şi a sărbătorilor de iarnă (Sfântul Nicolae,
Crăciunul, Anul Nou) şi poate unul dintre cele mai aşteptate momente ale anului mai ales pentru cei mici care ard de
nerăbdare să vadă ce primesc de la Mos Nicolae în ghetuţele pregătite de cu seară.
De la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion românii se simt în sărbători.Cel mai important este Crăciunul
considerat ca sărbătoarea naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.Oamenii au adaptat-o creând tradiţii si obiceiuri
conform culturi lor specifice . Acest obicei din seara Sfântului Nicolae a luat naştere la oraş şi s-a răspandit şi în mediul
rural. Fiecare traieşte din plin sărbătorile, însă nu toată lumea cunoaşte adevaratele istorii şi semnificaţii ale datinilor de
iarnă . Pentru a aprecia mai mult tradiţiile, vă oferim o mică istorie a Moşului Nicolae.
Pe 6 decembrie, este ziua Sfantului Nicolae iar, dupa traditia populară, aceasta este prima zi de iarnă. Credincios, Sfantul
Nicolae este faptuitor de minuni si martir pentru credinţa in Iisus. La romani, Sfantul Nicolae este închipuit ca un moş cu
barba albă care poate aduce ninsoarea scuturandu-şi bărbia. Datorită tradiţiei occidentale, Moş Nicolae este şi cel care
face cadouri celor mici. În seara din Ajun (5 decembrie), parinţii pun în încălţămintea copiilor, pe care aceştia şi-o
pregătesc cu mare grijă, multe dulciuri şi, uneori, jucării. În unele locuri există şi obiceiul de a pune alături de cadouri şi
o nuieluşă care ar trebui să ii cumintească, măcar în principiu, pe copii care nu s-au purtat bine în timpul anului.‖Copii
cuminţi primesc dulciuri şi jucării iar cei obraznici nuieluşe ―aşa auzeam în copilărie de la parinţii nostrii .Acum la
vremea maturitatii ne amintim cu bucurie de acele seri nimunate când ne pregăteam cizmuliţele şi asteptam cu nerăbdare
să vină Moş Nicolae să ne lase în dulciuri şi jucării. Sfantul Nicolae mosteneşte la moartea ambilor părinti, toată averea
familiei pe care se hotaraşte să o folosească în scopuri umanitare, ajutându-i pe cei săraci. El este cunoscut ca protector al
copiilor mici, al călătorilor, al comercianţilor, al celor acuzaţi pe nedrept, al fetelor nemăritate şi mireselor. Legenda
istoriei lui Moş Nicolae vorbeste despre un nobil sărac care avea 3 fete pe care nu le putea marita din cauza situaţiei
financiare precare. Se spune că Nicolae de Mira, inainte de a deveni Sfant, a decis să-l ajute pe acest nobil lasând câte un
saculeţ cu aur la uşa casei acestuia de fiecare dată când una dintre cele trei fete a ajuns la vârsta măritişului. Vrând să ştie
cine ii face aceste cadouri, nobilul a urmarit la cea de-a treia fată uşa casei. Povestea spune că Nicolae s-a urcat pe
acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei
în nişte sosete puse la uscat. Astfel s-a nascut ideea ciorapilor atarnaţi la gura sobelor şi a şemineelor în care se primeau
cadourile.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
7
Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei, este sărbătoarea când toţi se reunesc părinţi ,copiii nepoţi îşi fac
daruri,se bucură de momentele şi atmosfera din jurul mesei,cu credintă ca prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorii vom
avea un am mai bun si mai bogat.La sate sunt pastrate mai bine tradiţiile si obiceiurile specifice acestei
sărbători.Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece
de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii,
căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.
Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm
câteva specifice diferitelor zone ale ţării.Pe 20 decembrie in calendarul ortodox se sarbatoreste ziua Sfantului Ignat. In
aceasta zi datina randuieste sa fie taiat porcul de Craciun. Pentru ca taranii cred ca un porc neinjunghiat in aceasta zi nu
se mai ingrasa pentru ca isi viseaza cutitul. Nerespectarea acestui obicei poate provoca, dupa unii, incidente neplacute. In
mod evident, si acest obicei pastreaza elemente de ritual pagan (in Egiptul Antic si in Grecia Antica porcul era sacrificat
in cinstea unor zeitati. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede
că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.
În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu
părăsească stupul pe vremea roitului.
În Ajunul Crăciunului nu e bine sa te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an.
Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureş încep pregătirile pentru colindat, culminând în
cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţa
brodată, feţe de perne ornamentate, pe pereţi se pun şterguri şi blide ornamentate, crengi de brad, baniţa, busuioc,
brebenoc. Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.
Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos.
Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai intâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această
seară, ci bucatele.
Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat. Pomul Crăciunului imbracă
în sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumpărate din oraş.
Cel mai răspândit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată, peste ele sunt
trecute sfori din aţă de fuior pe care sunt înşirate boabe de fasole albă.
În alte sate se făcea pom împodobit cu paie de grâu tăiate scurt şi înşirate pe sfoară, delimitate de floricele de
porumb. Fasolea albă simboliza "curăţirea sufletului". Unii locuitori preferau pomul de vâsc, pe care se aplicau panglici
de hârtie colorată.
În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în
casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindişul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. În unele părţi din Ardeal,
copiii care merg cu colindatul se numesc piţărăi sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire.
Prin unele părţi, băieţii, dar mai cu seamă cântăreţii bisericeşti umbla cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului - o
icoană pe care este zugrăvită naşterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului. Oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin
în sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc.
În unele părţi, când este aproape de a se revărsa zorile, colindători cu lăutari sau fără lăutari pleacă pe la casele
gospodarilor înstăriţi şi le cânta la fereastră un cântec sau mai multe, aceste cântece numindu-se "zori", spunându-se că
atunci "cânta zorile".
Prin Transilvania, se înţelege sub numele de "zorit" datina de a se cânta colinde de către feciori şi oameni însuraţi la
"zoritul" în ziua de Crăciun.
Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând
colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.
"Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod,
care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau
printr-un cioban. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în
"Descrierea Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau
moldovenii împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele
Crăciunului şi prin unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre
tinerii mascaţi.
Despre cei Trei Crai de la Răsărit sau Magii călători se spune că au venit să se închine lui lisus, după unii din Arabia, iar
dupa alţii din Persia. Tradiţia ne arată că ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.
Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie germană, aşa cum este şi cântecul "O, brad frumos!".
În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
8
Împodobirea Pomului de Crăciun a pătruns din Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea, precum şi în
Ţările de Jos, Spania, Italia, Elveţia. Tot pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, această datină se întâlneşte în casele nemţilor
din oraşele româneşti şi apoi se răspândeşte pe cuprinsul ţării, odată cu cântecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad
faimos!)
Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului unde Maica
Domnului l-a născut pe lisus Hristos.
Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpurilor, sporul
animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna bătrânilor, influenţarea, în
sens pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii.
Vinul era în unele regiuni ale ţării şi simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. În momentul solemn al căsătoriei
li se toarnă vin peste mâinile lor împreunate, simbolizând puterea vieţii, trăinicia şi fericirea noii familii. "Paharul de aur"
este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sărbătoarea Crăciunului, din care s-a băut cândva în momente
solemne, la botez , la cununie, şi care reprezenta un bun al familiei, transmiţându-se din generaţie în generaţie. La origine
are un înţeles magic, proprietăţi curative, unele dintre astfel de pahare poartă inscripţii cu caracter misterios.
La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe vârful
capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oarecare şi din ce parte vine sunetul, în acea parte
işi va găsi ursitul.
În Ţara Oaşului, în vatra focului de la stână se introduc patru potcoave pe care, după ce se înroşesc, se mulg oile
peste ele, crezându-se că oile "stricate", care nu dau lapte, se vindecă datorită funcţiei magice a fierului.
În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se da la păsări şi la animale, "să
fie cu spor ca şi colindătorii".
În Ajunul Crăciunului, în unele părţi se umblă de către dascăli tineri bisericeşti cu icoana pe care este zugrăvită
naşterea lui Iisus Hristos. Intrând în casă, icoana este ţinută la piept de către dascăli cântând troparul Naşterii
Mântuitorului.
În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului,
determinându-i astfel să vorbească şi să se împace.
În ziua de Crăciun nu se scoate gunoiul afară decat a doua zi, deoarece dacă-l arunci "iţi arunci norocul!"
În părţile Muscelului se crede că primele patru zile, începând cu 24 decembrie, corespund în ordine celor patru
anotimpuri: prima zi e de primavară, a doua de vară, a treia de toamnă şi a patra de iarnă, şi cum va fi vremea în aceste
zile aşa vor fi şi anotimpurile. În seara de Crăciun, în satele maramureşene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne şi
şolduri, şi uşile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung şi oamenii pe frunte,
pe spate, la coate şi la genunchi, precum şi uşile şi ferestrele casei pentru a îndeparta demonii nopţii.
În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apa curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o
monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.
BIBLIOGRAFIE
1.Constantin Eretescu –―Folclorul literar al ronânilor‖,editura Compania 2007.
2.Narcisa Alexandru Stiuca-Sarbatoarea noastra de toate zilele –sarbatori in cinstea iernii,Editura Cartea de
buzunar,2005
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII COPIILOR
Profesor învăţământ preşcolar: Carmen Tucu
Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând. Grădiniţa are
menirea de a transmite valori culturale , istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Datoria educatoarelor , care
sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi .Dintre
aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu
activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit manifestarea
creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar.
În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la
serbările de 8 martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1
iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul
pedagogic dar şi dragostea făţă de copii.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
9
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. În
învăţământul preşcolar şi şcolar avem misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socio-afectiv dar şi
pentru o mai bună integrare socială.
Astfel se impun activităţile extracurriculare, care nu sunt fixate de programa şcolară ci de copii, conform
intereselor şi dorinţelor lor. De cele mai multe ori conţinutul acestora poate fi o continuare la un nivel mai înalt, a ceea ce şi-
au însuşit copii în cadrul activităţilor didactice. De exemplu în cadrul activităţilor din domeniul ştiinve, la activităţile de
cuboaştere a mediului după ce copiii au observat pe planşe anumite animale domestice sau sălbatice se poate propune o
activitate extraşcolară- vizitarea unei grădinii zoologice cu scopul de a-şi fixa ci îmbunătăţii cunoctinţele legate de aceste
animale.
Activităvile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate la grupă şi urmăreşte
îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag
copilul la integrarea în viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la
formarea personalităţii copilului.
De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţii pentru ai atrage pe copii.
Dintre aceste activităţii putem exemplifica:
- organizarea unor jocuri potrivite fiecărui nivel de vârstă;
- vizionarea unor spectacole de teatru;
- serbări şi şezătorii;
- vizite şi plimbării (prin parcuri, grădinii zoologice);
- concursuri ccolare;
- excursii ci tabere;
- activităţii desfăşurate cu scopul ajutării unor persoane aflate la nevoie, în folosul
comunităţii locale şi a protejării mediului înconjurător;
- proiecte educaţionale iniţiate în parteneriat cu anumite instituţii: alte grădinive, şcoala,
primăria, dispensarul, poliţia.
Ca activităţi pe care le-am desfăşurat la grupă pot aminti:serbări desfăşurate cu diferite ocazii: 8 martie, Crăciun,
sfârşit de an , desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă (Micul Creştin, Voinicel), activităţi de desene pe asfalt cu ocazia
zilei de 1 iunie , activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24 Ianuarie , activităţi desfăşurate în parteneriat cu
alte grădiniţe şi alte activităţi.
După cum se ştie activitatea principală a vârstei preşcolare este jocul. Jocul este o activitate recreativ-instructivă,
prilej de activizare şi dezvoltarea a creativităţii şi imaginaţiei.
În joc copilul dă frâu liber imaginaţiei. Formele creative ale imaginaţiei şi ale memoriei preşcolarului sunt
stimulate de joc şi fabulaţie, de povestire şi compunere, de activităţi practice şi muzicale, de contactul cu natura şi de
activităţile de muncă.
Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative, a capacităţilor de creare a unui sistem de imagini
generalizate despre obiecte şi fenomene, posibilitatea de a opera mintal cu reprezentări după modelul acţiunilor concrete cu
obiectele în timpul jocului.
Copilul dispune nu numai de capacitatea de a se juca şi de a învăţa, ci şi de aceea de a crea. Creaţiile
preşcolarului dovedesc că viaţa lui interioară este destul de bogată, că intenţiile lui depăşesc cu mult posibilităţile de care
dispune. El este capabil să obţină produse noi, neobişnuite, originale, chiar dacă acestea sunt noi şi originale doar pentru el.
,,Fiecare individ posedă o doză de creativitate, dar depinde cum o valorifică‖.
În cadrul activităţilor didactice şi extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, acectia dovedesc creativitate,
imaginaţie, atitudine, talent, afirmându-şi în mod original personalitate. Serbările, şezătorile, scenetele tematice, prin
specificul lor oferă posibilitatea educatorilor să-i ajute să se implice, să-şi cunoască foarte bine colegii de grupă, să
colaboreze şi să se afirme în faţa colectivului prin mijloace proprii.
Totodată serbările pregătite susţinute cu ocazia anumitor evenimente devin un mijloc de educare a voinţei, a
încrederii în forţele proprii, a vinutei corecte, dar şi a posibilităţii de a se transpune prin interpretarea unor roluri de teatru.
În cadrul serbărilor de Crăciun preşcolarii interpretând roluri care au ca scop date şi obiceiuri ale poporului
românesc, ei au fost ajutaţi astfel să redescopere frumuseţea portului popular românesc, a datinilor, a cântecului ci a
dansului popular în timpul desfâşurării acestei activităţii extracurriculare. Scopul acestei activităţii a constat în consolidarea
cunoştinţelor referitoare la obiceiurile şi tradiţiile populare româneştii, urmărind reconsiderarea şi valorificarea trăsăturilor
specifice poporului nostru prin interpretare de roluluri , a dansului popular şi a ―îmbrăcării‖ unor costume populare, oferind
astfel un strop de tradiţie.
Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le
bucurie, uşurându-le acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplinemtar. În cadrul acestor activităţii sunt
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
10
atraşii şi copii timizi, dar şi cei impulsivi, încăţând astfel să se tempereze în preajma colegilor lor – ―copilul care este lăudat
învaţă la rându-i să aprecieze‖ (D.I. Nolte).
Rolul acestor activităţii extracuriculare este oferirea copiilor de oportunităţii multiple de recreere, dezvoltarea
spiritului de competiţie, valorificarea potenţialului intelectual şi al aptitudiniilor, stimularea imaginaţiei creativităţii şi
iniţiativei.
Ca o concluzie personală consider că trebuie să încercăm să-I atragem pe copii să participle la activităţi cu
ajutorul tuturor metodelor pe care le putem aborda. Având posibilitatea de a desfăşura activităţi extracurriculare munca
noastră devine un pic mai uşoară deoarece aceste activităţi sunt atractive şi îi determină pe copii să participle fără să-i
forţăm.
IARNA
Profesor: Lincă Sofia
Iarna este anotimpul care aduce copiilor o mulțime de bucurii. Indiferent de vremea de afara, copiii trebuie sa se
bucure de iarna si de anotimpul celor mai frumoase sarbatori din an, dar mai ales de mult asteptata vacanta. Atunci cand
incepe vacanta, timpul liber al copilului devine responsabilitatea părintelui, iar acesta din urmă trebuie sa fie foarte creativ
pentru a-i distra pe cei mici. Există numeroase modalități de a ne distra împreună cu copiii, iar acestea sunt enumerate mai
jos.
Patinaj recreativ
Cei mici adora sa petreaca timpul in aer liber, iar patinajul este una dintre activitatile favorite ale copiilor in
anotimpul rece. In cazul in care stiti deja sa patinati, puteti patina impreuna cu cei mici si chiar ii puteti invata daca nu stiu
deja. Aveti grija sa ii imbracati potrivit pentru aceasta activitate: nici prea gros pentru ca vor transpira, nici prea subtire
pentru ca pot raci. In ceea ce priveste costurile practicarii patinajului recreativ, nu trebuie sa va ingrijorati: nu va va ruina
bugetul, cu conditia sa nu patinati mai mult de cateva ore pe saptamana. In ultimii ani au aparut din ce in ce mai multe
patinoare, iar patine se gasesc aproape in orice magazin de echipamente sportive, chiar si in hipermarketuri.
Gatiti impreuna
Din pacate, nu in fiecare zi ne putem bucura de activitati in aer liber sau de excursii la munte. Chiar si zilele
petrecute in casa trebuie sa fie diferite si amuzante, asa ca ar fi bine sa mai inchideti televizorul si calculatorul si sa petreceti
cateva ore placute impreuna... gatind. Nu este nevoie sa va apucati de gatit mancaruri complicate sau sa puneti copiii sa faca
actiuni plictisitoare. Incercati sa faceti cornulete, fursecuri sau saratele in forme de sezon: stelute, clopotei, braduti, reni sau
Mosi. Orice implica aluat, murdarie si bombonele pentru decorat va captiva atentia copiilor timp de cateva ore. Toata
familia va gasi aceasta activitate amuzanta si delicioasa.
Schi, sanius sau snowboard
In timpul vacantei de iarna, cei mici s-ar putea bucura de cateva zile in care sa invete sa schieze, sa se dea cu
sania sau snowboard-ul. Acestea reprezinta cateva dintre activitatile de iarna preferate de foarte multe familii, mai ales ca se
pot practica de la varste destul de fragede. Indiferent ca alegeti sa ii instruiti chiar voi pe cei mici sau, daca nici voi nu
sunteti experti, profitati de priceperea unuia dintre instructorii pe care ii poti gasi pe orice partie, cu siguranta familia voastra
va avea parte de cateva zile de vis. In plus, aceasta activitate o puteti repeta in fiecare vacanta de iarna, chiar si cand cei mici
nu vor mai fi... mici. Nu uitati sa echipati copiii corespunzator. Chiar si cand va distrati siguranta trebuie sa fie pe primul
loc.
Decoratiuni pentru Sarbatori
Iarna inseamna zapada, vacanta si... sarbatori fericite! Iar perioada sarbatorilor necesita multe decoratiuni pentru
casa si gradina ta. Implica-i si pe cei mici in realizarea decoratiunilor pentru Craciun si Anul Nou si ii vei tine ocupati si
fericiti cateva zile bune. Invata-i pe cei mici sa faca ghirlande din hartie colorata - nu au nevoie decat de cateva coli de
hartie colorata, lipici, sclipici si foarfeca. Cel mai mult s-ar bucura insa, daca ati face fiecare cate un glob de zapada. Nu
aveti nevoie decat de cate un borcan cu capac cu filet, o figurina de plastic, lipici rezistent la apa, sclipici, apa distilata si
glicerina lichida. Lipeste figurina pe capac, umple borcanul cu apa si putina glicerina lichida, puneti sclipici, infiletati
capacul si intoarceti-l! Copiii vor fi incantati sa aiba un glob unic.
Jocuri cu zapada
In cazul in care Mos Nicolae sau Mos Craciun indeplinesc dorintele celor mici si in ceea ce priveste conditiile
meteorologice, atunci, in timpul vacantei de iarna va fi zapada. Iar daca este zapada, nici micutii vostri, dar nici voi nu mai
aveti ce cauta in casa. Bataia cu bulgari, oamenii de zapada si ingerasii pe zapada, sunt numai cateva moduri de a va distra
cu cei mici in curtea casei, in parcuri sau chiar in padure. Si daca bataia cu bulgari de zapada nu necesita multe indicatii, cei
mici sigur vor avea nevoie de putin ajutor si cateva elemente de recuzita pentru a ridica un om de zapada. Asadar, nu uita sa
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
11
iei doua maturici sau doua crengute pentru bratele omului de zapada, morcovul pentru nas, doua bucatele de carbuni pentru
ochi, o cratita veche pentru palarie si daca sunteti milosi, un fular.
Dupa ce faceti omul sau oamenii de zapada, faceti si cativa ingerasi sa stea de paza. Ai grija ca si voi si, mai ales,
cei mici sa fie bine imbracati cu hainute impermeabile si culcati-va pe spate in zapada pufoasa, cu picioarele apropiate si
mainile pe langa corp. Apoi ridicati de cateva ori bratele deasupra capului pe zapada si departati picioarele. Atunci cand va
veti ridica veti observa ca ati lasat in zapada siluetele unor ingeri. Iar daca aveti omat din belsug, puteti ridica si un mic iglu.
Cei mici vor avea cu siguranta rabdare si placere pentru aceasta activitate.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ
Profesor Răboj Felicia
G.P.P. Castelul Fermecat- Pitesti
Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi
obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii Domnului.
Obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradiţională a neamului nostru. Este o mare bucurie că încă se mai
păstrează în unele zone ale ţării aceste datini care ne ajută să înţelegem sărbătoarea respectivă precum şi să ne bucurăm
împreună de Marele Praznic. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului din care
facem parte.
Obiceiurile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a acestui neam, sunt esenţe ale
bogăţiei noastre spirituale. Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al
Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă
colindele propriu-zise - cântece de stea, vifleemul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia),
teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi
mituri străvechi sau creştine.
Se spune că în seara de Ajun se deschid cerurile şi cei evlavioşi pot auzi glasurile îngerilor.
Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu prinderea Postului Crăciunului (15 noiembrie) şi ţin până la Sfântul Ioan
(7 ianuarie). Este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, având în centru marile sărbători
creştine prăznuite în această perioadă. Reperele mai importante sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi
Sfântul Ioan. În funcţie de acestea, grupele de tradiţii şi obiceiuri diferă.
Sărbătorile şi obiceiurile populare, grupate în preajma solstiţiului de iarnă (20 decembrie - 7 ianuarie), poartă
numele generic de sărbători de iarnă. Perioada este deschisă şi închisă de sărbători prefaţate de ajunuri, atât Crăciunul, cât şi
Boboteaza, şi intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. Principalele sărbători ale ciclului de iarnă - Crăciunul, Anul
Nou, Boboteaza - au funcţionat de-a lungul vremii ca momente independente de înnoire a timpului şi de început de an.
Un obicei foarte cunoscut este „tăierea porcului‖. În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie.
Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a
fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de
alte boli.
Ignatul este divinitatea solară care a preluat numele şi data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din
calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - în zorii zilei de Ignat se taie porcul de Crăciun - şi cu Inatoarea. Potrivit
calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitică a panteonului românesc, pedepseşte femeile care sunt surprinse lucrând
(torc sau ţes) în ziua de Ignat. Animalul sacrificat în această zi este substitut al zeului care moare şi renaşte, împreună cu
timpul, la solstiţiul de iarnă. În antichitate, porcul a fost simbol al vegetaţiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat în
iarnă.
În acea zi se pregătesc bucatele tradiţionale pentru Crăciun: cârnaţi, caltaboşi, jumări, sângerete, slănină sau suncă, etc.
Tot atunci se toacă şi carnea pentru sarmale, iar pulpele se tranşează pentru friptură. Unele dintre preparate se pun la afumat
(cârnaţii, slănina, pieptul ardelenesc, etc.). Imediat după sacrificare, gospodarul face ―pomana porcului‖: oferă celor care l-
au ajutat la tăiat (uneori şi vecinilor) şorici, carne proaspăt prajită şi un pahar de vin (sau ţuică fiartă în anumite zone). În
puţinele zile rămase până la Crăciun, gospodinele fac piftie (răcitură), sarmale, cozonaci cu nucă, mac şi rahat (sau brânză şi
stafide), plăcintă şi prăjituri diverse. În acelaşi timp, începe curăţenia în casă şi în curte, împodobirea locuinţei şi pregătirea
hainelor pentru Sărbători.
Odată finalizate toate pregătirile, gospodinele pun din fiecare fel de mâncare câte ceva într-un coş de nuiele şi o sticlă
cu vin şi duc acest coş la biserică, în seara de ajun, pentru sfinţire.
Un obicei foarte cunoscut este împodobirea pomului de Crăciun, a bradului. Bradul care este veşnic verde simbolizează
viaţa, făcându-se astfel analogie cu viaţa care intră în lume o dată cu Naşterea Fiului lui Dumnezeu, Căci Cel Ce este Viaţa
Se naşte pentru ca noi să dobândim viaţa veşnică. Datina împodobirii bradului de Craciun pare a fi de obârşie germană, aşa
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
12
cum este şi cântecul "O, brad frumos!". În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum.
Pomul de Crăciun este un brad împodobit, substitut al zeului adorat în ipostaza fitoformă, care moare şi renaşte la sfârşit
de an, în preajma solstiţiului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun. Împodobirea bradului şi aşteptarea de către copii a
"Moşului", numit, în sud-estul Europei, Crăciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a pătruns de la
oraş la sat, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al
incinerării Butucului (zeul mort) în noaptea de Crăciun, simbolizând moartea şi renaşterea divinităţii şi a anului la solstiţiul
de iarnă, Obiceiul a fost atestat la români, aromâni, letoni şi sârbo-croaţi.
Primele semne ale Sarbatorii Naşterii Domnului le dau grupurile de colindători, care pornesc din casă în casă, cu o traistă
încăpătoare pe umăr, pentru a le ura gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate. Aceste colinde sunt creaţii populare cu text şi
melodie, care conţin mesaje speciale (religioase sau satirice la adresa celor uraţi). Colindătorii vestesc naşterea Domnului,
urează gazdelor sănătate şi bucurii, primind pentru aceste urări cozonac, prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi chiar colăcei - pe
care gospodinele care respectă tradiţia le-au pregătit cu mult timp înainte. Diferind doar destul de puţin, colindele religioase
sunt foarte asemănătoare în toate zonele ţării, cele mai cunoscute şi apreciate fiind: ―O, ce veste minunată‖, ―Steaua‖, ―Trei
păstori‖, ―La Vifleim colo-n jos‖, ―Cântec de Crăciun‖, ―Aseară pe înserate‖.
Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor uliţele satelor răsunau de
glasul micilor colindători. În oraşe întâlnim colindători odată cu lăsarea serii şi până în miez de noapte.
În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni şi cântarea religiosă cunoscută sub numele de Vicleimul sau Irozii,
la care participă copiii. Această dramă religioasă ne înfăţisează misterul Naşterii Domnului în toate fazele sale. Personajele
dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleim, un ofiţer şi soldaţi îmbrăcăţi în portul ostaşilor români, trei crai sau magi: Melchior,
Baltazar şi Gaspar, un cioban, un prunc şi în unele părţi o paiaţă.
Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseană şi se leagă de misterul celor trei
magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a pătruns la noi prin saşii din Transilvania. Din prima
formă a Vicleimului, prezentarea magilor şi dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor cărturari, trei tipuri
principale, în cele trei mari ţinuturi: Muntenia, Moldova şi Ardeal.
Alături de partea religioasă a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar şi astăzi, partea profană, jocul păpuşilor. Într-
o cutie purtată de doi băieţi este înfăţişată grădina lui Irod şi o parte din piaţa oraşului. Moş Ionică, îngrijitorul curţii şi o
paiaţă dau naştere la o serie de scene care satirizează întâmplari şi obiceiuri prin care sunt ridiculizaţi hoţii, fricoşii ori
femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul păpuşilor a fost o petrecere plăcută chiar în palatele Domnitorilor ţării.
Începând cu Ignatul şi sfârşind cu zilele Crăciunului, prin alte părţi începând cu zilele Crăciunului, iar prin altele
obişnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, există obiceiul ca flăcăii să umble cu ţurca, capra sau brezaia.
Ca şi la celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi în jocul caprei şi-au făcut loc, pe lângă
măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul, butucarul), măştile de draci şi moşi care, prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase,
măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc.
Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de
cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în
turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul "caprei".
Capra joacă
după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să vornicească.
Flăcăii joacă pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare, dacă sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează.
"Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia este
cioplit un fel de cap de capră. ―Falca‖ de jos a ―caprei‖ este mobilă, astfel încât gura acesteia poate închide sau deschide, dar
mai ales poate ―clămpăni‖, făcând un zgomot specific. În jurul caprei cântă şi dansează alţi colindători mascaţi şi costumati
specific, unii dintre aceştia fiind instrumentişti cu acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară.
Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr
impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în
casă, "Capra" fiind jucată pentru a aduce noroc şi belşug.
Asemanator cu ―Capra‖ este obiceiul de a umbla cu ―Ursul‖, această datină avându-şi de asemenea originea într-un cult
geto-dac, ce urmărea fertilizarea şi purificarea solului şi a gospodăriei.
Ursul este întruchipat de un flăcău care poartă pe cap, pe umeri şi pe spate blana unui astfel de animal, având în jurul
urechilor nişte ciucuri roşii.
În timp ce ursul mormăie şi joacă în ritmul tobelor şi al fluierăturilor, ursarul strigă: ―Joaca bine, măi Martine, / Că-ţi dau
pâine cu măsline‖. ―Ursul‖ este însoţit de un grup de colindători mascaţi şi costumaţi, care reprezintă diverse animale sau
personaje şi care îl aţâţă prin strigături.
La sfârşit, toţi le urează gazdelor multă sănătate, fericire, recolte bogate, mese îmbelşugate şi la mulţi ani.
,,Steaua" este un colind care începe din prima seară a Crăciunului şi se încheie la Bobotează.
De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine.
Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
13
provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievala a Bisericii Catolice,
câteva din literatura de nuanţă Calvină şi multe din ele, chiar din tradiţiile locale.
Micul cor al stelarilor, care intră în imobil în zilele Crăciunului, cântă versuri religiose despre naşterea lui Isus: "Steaua
sus răsare"; "În oraşul Vitleem"; "Trei crai de la est".
Obiceiul Plugu;orului este legat de speranţa fertilităţii, versurile sale prezentând practicile agricole şi urări de holde
bogate. În schimbul acestor urări, copiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani. Legat de jocul caprei, cel al
ursului, caluţii şi jocul cerbului, aceste obiceiuri şi-au pierdut astăzi din semnificaţiile iniţiale (capra - personificarea
productivităţii/înmulţirii uşoare şi rapide în lumea animală şi a fertilităţii pământului; ursul - animal sacru la geto-daci,
căluţii/căiuţii - care simbolizează protejarea gospodăriilor de spiritele rele; cerbul - simbolul soarelui, întruchiparea purităţii
şi a dreptăţii) şi sunt practicate mai mult în scop de diverstisment.
Urarea de pluguşor este de fapt un adevărat poem care deschide cu har, recurgând la elemente fabuloase, toate muncile
agricole. Obiceiul de a merge cu plugusorul contribuie la veselia generală a Sărbătorilor de Anul Nou, pluguşorul colorează
desfăşurarea acestei sărbători de Anul Nou cu acele elemente care ilustrează una dintre principalele ocupaţii ale poporului
nostru - agricultura şi creşterea animalelor.
Pluguşorul copiilor este tot un obicei străvechi agrar. În ajunul Anului Nou, cetele de copii intră din casă în casă să ureze,
purtând bice (harapnice) din care pocnesc, buhaie (un instrument specific), clopoţei, tălăngi etc
Sorcova este obiceiul conform căruia în dimineata zilei de 1 ianuarie copiii, dar şi cei mari, merg şi seamană, simbolic, cu
boabe de grâu şi orez, pe care le aruncă în casă şi asupra celor din casă. Versurile însoţite de urări specifice diferă de la o
zonă la alta „Sorcova, vesela/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra, iute ca
săgeata/ Tare ca fierul, iute ca oţelul/ La anul şi la mulţi ani‖ sau, o variantă mai scurtă „Sorcova vesela/ Să trăiţi să înfloriţi/
Ca merii, ca perii, în mijlocul verii/ Ca toamna cea bogată de toate-mbelşugată/ La anul şi la mulţi ani‖.
Nu putem încheia fără a aminti obiceiul cel mai iubit de copii: datina Bradului de Crăciun - o practică veche, pe care unii
o consideră chiar mai veche decât creştinismul şi care simbolizează ―pomul vieţii‖. Cei care îi atribuie o semnificaţie
creştină spun că bradul este ―pomul cunoaşterii binelui şi răului‖, împodobirea acestuia cu mere roşii amintind de păcatul
originar. De altfel, aşa a fost consemnat istoric primul brad împodobit despre care vorbesc documentele: în anul 1605, a fost
înălţat la Strasbourg, într-o piaţă publică, un brad împodobit cu mere roşii. Această tradiţie germană a cucerit rapid Europa,
dar şi - mai apoi - America şi restul continentelor, prin intermediul coloniştilor care au populat Lumea Nouă. În zilele
noastre, în ajunul Crăciunului, în fiecare casă se împodobeşte câte un brad (cu beteală, globuri, figurine, ghirlande,
bomboane, artificii şi lumânări sau beculeţe).
Noaptea, Moş Crăciun aduce daruri, pe care le pune sub brad bineînţeles, numai celor care merită.
Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se
bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an
mai bogat.
Bibliografie 1. M. Radulescu-Codin, Sărbătorile poporului, 1909, p. 89, apud I. Ghinoiu, op. cit., p. 281
2. T. Pamfile, Mitologie românească, Ed. All, Bucureşti, 1977, p. 117
3. I. Nicolau, Ghidul sărbătorilor româneşti, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998, p. 64
CRĂCIUNUL ÎN SATUL TROIANUL
Prof.Andrei..Niculina
Şcoala « Ion Preotu » Troianul,. Teleorman
Probabil că nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât străvechile sale tradiţii şi obiceiuri.
Decembrie este cea mai aşteptată şi mai îndrăgită lună a anului de toată lumea, dar în special de copii. Marile bucurii pe
care ni le aduce această ultimă lună a anului sunt Sărbătorile Crăciunului, cu toate credinţele şi datinele care le însoţesc.
Frumuseţea obiceiurilor, a colindelor de Crăciun este preţuită de copii de la cea mai fragedă vârstă, ei implicându-se cu mult
drag în învăţarea şi perpetuarea acestor obiceiuri şi datini. Aceste obiceiuri sunt transmise prin viu grai, din timpuri
îndepărtate şi încep cu Sf. Nicolae, continuă cu Ajunul Crăciunului, Anul Nou şi se încheie după Bobotează.
Ca şi în celelalte zone din ţara noastră şi în satul Troianul, pe 24 decembrie, în aceasta zi de Ajun a Crăciunului,
începe marea Sărbătoare a Naşterii Domnului. Primele semne le dau grupurile de colindători, care pornesc din casă în casă,
cu o traistă încăpătoare pe umăr, pentru a le ura gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate. Colindele care au loc pe toată
această perioadă a sărbătorilor de iarnă sunt creaţii ale oamenilor de la sate, cu text şi melodie, care conţin mesaje speciale
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
14
(religioase sau satirice la adresa celor uraţi), sunt străbătute de farmecul imaginaţiei omului din popor şi sunt prilej de mare
bucurie pentru copiii de toate vârstele şi nu numai.
Colindătorii vestesc Naşterea Domnului, urează gazdelor sănătate şi bucurii, primind pentru aceste urări cozonac,
prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi chiar colăcei pe care gospodinele care respectă tradiţia le-au pregătit cu mult timp înainte.
Bradul de Crăciun este o practică veche, pe care unii o consideră chiar mai veche decât creştinismul şi care
simbolizează ―pomul vieţii‖. În Ajunul Crăciunului, în fiecare casă se împodobeşte câte un brad (cu beteală, globuri,
figurine, ghirlande, bomboane, artificii şi lumânări sau beculeţe). Noaptea, Moş Crăciun aduce daruri, pe care le pune sub
brad. Între Crăciun şi Anul Nou, aproape în fiecare casă se împodobeşte un brăduţ, cu beteală, cu globuleţe, cu vată, cu
lumânărele( mai nou cu instalaţii electrice cu becuri multe şi multicolore),cu dulciuri şi jucării agăţate în brăduţ, spre
bucuria tuturor membrilor familiei, mai ales a celor mici.
Serbarea Pomului de Crăciun este unul din cele mai dorite evenimente din viaţa copiilor. Ei se pregătesc din timp,
aşteaptă cu mare nerăbdare sosirea lui Moş Crăciun, încărcat cu daruri. De asemenea, starea lor sufletească este amplificată
pe măsură ce se apropie momentul serbării.
Dar cea mai mare sărbătoare din această perioadă este Naşterea Domnului, cunoscută în popor sub denumirea
de‖Crăciunul‖, această zi marcând graniţa dintre două epoci: cea de până la Hristos şi cea nouă, de după naşterea sa. De
obicei, înainte de ziua de Crăciun, ziua naşterii Mântuitorului ,în ziua de Ignat, fiecare gospodar îşi taie porcul din propria
ogradă sau dacă nu are porc îşi cumpără carne de la vecini, astfel încât pe masa de Crăciun a fiecăruia să existe şoriciul,
sarmalele, friptura, toba, caltaboşul, cârnaţii proaspeţi.
Strâns legate de sărbătoarea Crăciunului sunt colindele, care reprezintă adevărate punţi peste timp. Ele reprezintă cea
mai mare bucurie pentru copii, aceştia punând foarte mult suflet în interpretarea lor. În ajunul Crăciunului, copiii merg cu
colindatul, cântând:
„ Bună dimineaţa la moş Ajun!
Am venit şi noi o dată,
La mulţi ani cu sănătate,
Şi la anul iar venim
Sănătoşi să vă găsim.
La anul şi la mulţi ani!‖
Gospodarii care au primit colindătorii le oferă acestora covrigi, mere, biscuiţi, colăcei (bolindeţi ).
Tot în satul nostru ,un obicei foarte îndrăgit de copii este „Steaua‖. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii între 7
şi 14 ani. Obiceiul are o semnificaţie religioasă fiind legată de steaua care s-a aratat celor trei magi de la răsărit. Copiii
merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gătită cu hârtie colorată şi crenguţe de brad. De data aceasta ei primesc bani
pentru urările făcute.
Pe lângă aceste tradiţii şi obiceiuri, al căror subiect este Naşterea Domnului, românii mai fac urări prin intermediul
unor alte colinde, create pe baza unor obiceiuri laice: ‖Pluguşorul‖, „Capra‖, „Sorcova‖.
„Capra‖ este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia
este cioplit un fel de cap de capră. ―Falca‖ de jos a ―caprei‖ este mobila, astfel încât gura acesteia se poate închide sau
deschide, dar mai ales poate ―clămpăni‖, făcând un zgomot specific. În jurul caprei cântă şi dansează alţi colindători mascaţi
şi costumaţi specific, unii dintre aceştia fiind instrumentişti cu acordeon, fluier, toba sau chiar vioara. Este un colind vesel,
cu umor, care provine dintr-un străvechi ritual agricol, practicat pentru a aduce rodnicie în anul ce vine. Pe vremuri, în faţa
caprei se aruncau boabe de grâu, orz sau porumb. Jocul „caprei‖ la origine a fost un ceremonial grav, un element de cult, un
ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi
evocat de boabele care se aruncau de gazdă‖caprei‖.Se pare că îşi are originea în obiceiurile romanilor şi elinilor.
Crăciunul reprezintă pentru fiecare dintre noi un moment deosebit. E o sărbătoare care ne face să ne privim viaţa
altfel, să-i vedem pe ceilalţi într-o lumină favorabilă, să ne deschidem sufletul mai uşor. Cunoaşterea obiceiurilor şi a
tradiţiilor populare locale are o importanţă deosebită datorită conţinutului de idei, de sentimente, datorită faptelor care
oglindesc trecutul bogat şi valorile poporului român. Importanţa derivă şi din faptul că vocabularul copiilor se îmbogăţeşte
cu unele expresii populare, îi face să pătrundă în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare, dezvoltă
mândria şi dragostea pentru ţinutul natal.
Sărbători de iarnă fericite, cu multă sănătate, bucurie şi belşug !
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
15
NAȘTEREA DOMNULUI ÎN COLINDE
Prof. Înv. Primar Nicoară Floare Mariana
Școala Gimnazială Călățele, jud. Cluj
Crăciunul este de fapt o sinteză a ritualurilor păgâne legate de sărbătorile solstiţiului de iarnă (22 decembrie - când
este cea mai lungă noapte din an) şi sărbătoarea creştină a naşterii Mântuitorului nostru. De altfel românii celebrează o
sărbătore dublă: un Crăciun popular şi un Crăciun liturgic. Moş Crăciun înseamnă tradiţia, iar pruncul Iisus (Naşterea
Pruncului Sfânt) înseamnă credinţă.
În urmă cu două milenii avea să marcheze începutul unei lumi noi având ca punct de pornire dimineaţa zilei de Ajun, când
copii, şi nu numai, umblau cu cunoscutul colind „Bună dimineaţa la Moş Ajun!‖. Ciclul acesta avea 12 zile în care ultima zi
culmina cu sărbătoarea creştină Crăciunul-credinţă. De altfel această sărbătoare mergea şi încă mai merge până la Anul Nou
şi se încheia cu Botezul Domnului. Chiar dacă la ora actuală ne-am îndepărtat de acest model ortodox cu precădere
românesc şi am adoptat modele din alte zone de pe glob moştenirea tradiţională încă persistă, iar tradiţia este la locul
cuvenit. Nu trebuie să uităm că naşterea Mântuitorului corespunde şi cu venirea zăpezii fapt regăsit şi-n textul colindului
„Moş Crăciun cu plete dalbe…‖. Am putea spune mai mult despre semnificaţie, despre tradiţie, despre locul de unde vine
Moş Crăciun, cu ce vine Moş Crăciun şi ce ne aduce Moş Crăciun, pentru copii , tineri şi vârstnici. Dacă Învierea Domnului
nu corespunde ca perioadă şi dată, în schimb Naşterea Domnului este la aceeaşi dată pe întreg mapamondul, corespunzător
cu sărbătoarea Crăciunului. Până în secolul III sărbătorile de sfârşit de an, neîncreştinate, se desfăşurau de-a-lungul mai
multor zile, care culminau cu data de 24 decembrie, fiind cunoscute sub denumirea de „saturnalii‖ (celebrarea lui Saturn,
zeul fertilităţii agriculturii la romani) şi corespundeau cu încheierea anului administrativ.
În această perioadă calendarul roman oficializează sărbătoarea în ziua de 25 decembrie, sărbătoare care, după un
secol (sec.IV), biserica o încreştinează sub denumirea de Crăciun, punând capăt ritualurilor păgâne. Întrucât data naşterii lui
Iisus fiind controversată, în anul 354 biserica creştină i-a hotărârea ca ziua de 25 Decembrie să fie oficializată ca zi a Naşteri
Domnului Iisus, corespunzător cu sărbătoarea Crăciunului şi începutul anului liturgic . În Bizanţ, împăratul Iustinian (527-
565), hotăreşte ca ziua de Naştere a Domnului să fie cea mai mare sărbătoare a imperiului. În Franţa, consiliul prelaţiilor din
anul 567, i-a hotărârea ca următoarele 12 zile, de după data de 25 Decembrie - dată corespunzătoare Crăciunului şi Naşterii
Domnului, până la epifania din 6 ianuarie, să fie declarate „zilele sfinte ale creştinătăţii‖. Urmare a acestei hotărâri a
creştinilor francezi, treptat, majoritatea creştinilor europeni adoptă aceste sărbători. Irlanda încă din anul 561, prin Sfântul
Patrick, a hotărât ca la data de 25 Decembrie să fie corespunzătoare Crăciunului. În Anglia, Augustin de Canterbury, la anul
601, adoptă această mare sărbătoare a creştinătăţii – Crăciunul, la aceeaşi dată, pe întreg teritoriul.
În Germania, ambele sărbători: Crăciunul şi Naşterea Domnului, au fost propovăduite şi răspândite, în teritoriu, de Sfântul
Bonifaciu, un secol mai târziu. În ţările scandinave sărbătorile sfârşitului de an pătrund cu o sută de ani mai târziu (815),
fiind preluate de la germani de către Sfântul Ansgar. În ţările slave din zona de sud-est a Europei, sărbătoriile sunt
răspândite de către propovăduitorul Sfânt Chiril aproximativ în aceeaşi perioadă cu celelalte ţări nordice. În Ungaria,
sărbătorile pătrund la anul 997 prin Sfântul Adalbert.
Astăzi, Crăciunul, fiind prăznuit în aceeaşi zi cu Naşterea Domnului, sunt considerate, în întreaga lume creştină,
cele mai mari sărbători ale creştinătăţii.
Colindul cel mai popular este:
Astăzi s-a născut Hristos
Mesia, chip luminos,
Lăudați și cântați
și vă bucurați!
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
16
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
LA DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
Profesor Daniela Marcu
Şcoala Gimnazială Așchileu Mare, Jud. Cluj
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne
permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.”
Maria Montessori
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’fizice şi spirituale a
,,puiului de om.‖ Doar dascălul, modelator de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului
fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Oricât ar fi de
importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative
exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele
din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării
elevilor.
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor noştri. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la
cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiceiurile din sat care
datează de sute de ani precum ar fi în pragul sărbătorilor de iarnă umblatul cu capra.
Scopul activităţilor extraşcolare desfășurate cu ocazia Crăciunului, contribuie la dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Aceste activităţi extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
potenţialul intelectual.
O activitate minunată prin care dorim să consolidăm legătura dintre membrii comunități locale și să transmitem din
generație în generație obiceiurile și tradițiile, este desfășurată sub genericul ―Noi umblăm să colindăm‖, în cadrul căreia
elevii, sub îndrumarea cadrelor didactice merg să colinde la Primăria Comunei, Poliția din sat precum și la dascălii care s-
au pensionat, ca simbol că odată cu trecere timpului nu îi dau uitării pe cei care au pus o cărămidă la dezvoltarea
personalității lor. De asemenea, prin acest obicei dorim să păstrăm vie tradiția neamului nostru, accea de a vesti Nașterea
Mântuitorului din casă în casă în prag de sărbători în minunatul port popular specific zonei.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
17
Acord o importanţa deosebită sărbătorilor de Crăciun, prin realizarea unor scenete – în care elevii pun în lumină Nașterea
Domnului. Acestea sunt un bun prilej de destindere, de bucurie, dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la
colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
Cu ocazia sărbătorii dedicate Nașterii Domnului organizăm concursuri pe diferite teme, momente deosebit de atractive
pentru elevi. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite
momente din Nașterea Domnului sau să confecţioneze din materiale reciclabile podoabe pentru brad, care vor fi expuse în
cadrul unor expoziții la Târgul de Crăciun. Dacă concursurile sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul
de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va
asimila mult mai uşor toate cunoştiinţele. De asemenea, pentru a crea un cadru familial împodobim un braduț în clasă
pentru a cultiva comuniunea, bucuria de a sărbători împreună și a ne simți uniți ca într-o familie.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de
ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica
constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile
artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul
decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia pentru păstrarea valorilor și
pentru a transmite anumite obiceiuri și tradiții.
CONCLUZIE
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct
copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să
cuprindă masa de copii. Activităţile extraşcolare,bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul
practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bunăvoie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor
obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a
temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede
necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să
realizeze un feed-back pozitiv. În cadrul activităţilor extrașcolare elevii se deprind să folosească surse informaţionale
diverse, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Bibliografie :
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în
“ Învăţământul primar“, Editura Discipol, Bucureşti, nr. 1 / 2000;
2. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
3. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul
învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Bucureşti, 2002.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
18
TRADIŢII ŞI OBICEIURI SPECIFICE SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
Prof.Toma Ionela
Şcoala Gimnazială „I.C.Lăzărescu”,Com. Ţiţeşti,
Judeţul Argeş
Iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului ,ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri
legate de sărbătoarea Naşterii Domnului. Păstrarea acestor obiceiuri este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a
neamului din care facem parte. Obiceiurile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprima înţelepciunea populară a
acestui neam , sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale .Sărbătorile şi obiceiurile grupate in preajma solstiţiului de iarnă se
numesc ,generic sărbători de iarnă .
Perioada sărbătorilor de iarnă începe de la Sfântul Nicolae , sărbătorit de creştinii ortodocşi pe 6 decembrie şi se
termină de Bobotează , pe 6 ianuarie , o lună in care tradiţia este la loc de cinste . Potrivit tradiţiei populare ziua de 6
decembrie când îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae este prima zi de iarnă . La romani ,Sfântul Nicolae este închipuit ca un moş
cu barba albă care poate aduce ninsoarea scuturându-şi barba . În seara de ajun , pe 5 decembrie cei mici pregătesc
încălţămintea pentru ca Moş Nicolae să le aducă daruri .
Pe 20 decembrie în calendarul ortodox se sărbătoreşte Ignatul, datina rânduind ca în această zi să fie tăiat porcul de
Crăciun . Ajunul Crăciunului , pe 24 decembrie prilejuieşte obiceiuri specifice ,de natura religioasa . În dimineaţa acestei
zile cete de copii merg cu „Moş Ajunul‖ , text care anunţă venirea colindătorilor . Cântăreţii bisericeşti umblă cu Icoana în
ziua de Ajunul Crăciunului , icoana pe care este zugrăvită Naşterea lui Iisus Hristos în staul şi se cântă Troparul Naşterii
Mântuitorului. Tot în această noapte , Moş Crăciun vine şi le pune copiilor cadouri sub brad .Venirea Crăciunului , pe 25
decembrie reprezintă unul din cele mai aşteptate momente ale anului , motiv de bucurie pentru familie care se adună în jurul
bradului , ciocnesc un pahar de vin în cinstea Naşterii Domnului şi asculta urările colindătorilor . La acest ceas de
sărbătoare, este nelipsit colindul ,umblatul cu Capra , Steaua , Pluguşorul ,Ţurca ,Brezaia , Vasilca , Vicleimul sau Irozii .
Capra este obiceiul care ţine de la Crăciun până de Anul Nou . Cercetătorii presupun că dansul caprei precum şi
manifestările măştilor (căiuţii , ţurca) provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renaşterii divinităţii .
Steaua se practică de la Crăciun până la Bobotează şi aminteşte de steaua care a vestit Naşterea lui Iisus Hristos şi
i-a călăuzit pe cei trei magi .Pluguşorul se practică în preajma Anului Nou şi a păstrat scenariul ritualic al unei invocări
magice cu substrat agrar .
Vicleimul (Irozii) este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui Iisus Hristos , şiretenia lui Irod ,
care a poruncit uciderea pruncilor , de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei . Cei Trei Crai de la Răsărit sau Magii
călători : Melchior , Gaspard şi Balthazar se spune că au venit să se închine lui Iisus Hristos .Repertoriul tradiţional al
obiceiurilor româneşti desfăşurate cu ocazia Crăciunului şi a Anului Nou cuprinde : colinde de copii , colinde de ceată ,
cântece de stea , Vicleimul , Pluguşorul , Sorcova , Vasilca , jocuri cu măşti , dansuri , teatru popular şi religios . Caracterul
esenţial al sărbătorilor de iarnă este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpina trecerea de la anul vechi la anul nou ,
începutul unei noi perioade de vegetaţie , al unei noi etape în viaţa lui şi a colectivităţii în care trăieşte.
Farmecul melodiilor şi al textelor poetice ale colindelor este inegalabil . Tinerei generaţii îi revine sacrul rol de a
duce mai departe acest inestimabil tezaur popular .Crăciunul , sărbătoarea familiei , este ocazia când toţi se reunesc ,
părinţii , copii , nepoţi , îşi fac daruri , se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei , cu credinţa că prin cinstirea
cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat .
Bibliografie : 1.M . Rădulescu-Codin –Sărbătorile poporului , 1909 , apud I.Ghinoiu , op.cit. p.281
2. T . Pamfile – Mitologie românească , Ed. ALL , Bucureşti , 1977
3. I . Nicolau – Ghidul sărbătorilor româneşti, Ed Humanitas , Bucureşti ,1998
4. C-tin Eretescu – Folclorul literar al românilor , Ed. Compania , 2007
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
19
SPIRITUL LUI MOȘ CRĂCIUN-MAI BUNI,MAI DARNICI
Prof. Beldea Adriana
Școala Gimnazială Nr 117,București
Educatorul şcolii active este un cercetător continuu al sufletelor elevilor săi şi continuu preocupat pentru a-l
perfecţiona. Fiecare dintre elevii noştri poate deveni un cetăţean activ, integrat în societatea actuală, un om al comunităţii
europene – dacă ştim să găsim modalitatea de a-l descoperi.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicabilitatea
cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin formele sale specifice, activitatea
educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în
contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă
între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Educaţia este o prioritate absolută şi un agent cheie al asigurării
coeziunii sociale capabil să contribuie la îmbunătăţirea climatului democratic european.
Am observat că elevii sunt foarte activi şi entuziasmaţi atunci când participă la activități tehnologice cu diverse
teme. Solidaritatea, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă, capacitatea de socializare sunt
competenţe esenţiale pentru viitorul copiilor şi încadrarea acestora în muncă, într-un viitor colectiv.În cadrul acestor
activități se observă o creștere a stimei de sine a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea, o stare psihologică mai bună,
mai puţine griji privind viitorul.Se poate observa dezvoltarea competenţelor din sfera artistică (spontaneitatea, dezvoltarea
imaginaţiei), cu accent pe dezvoltarea abilităţilor creative,descoperind noi talente şi aptitudini.
Participarea efectiva a elevilor la practici de cult, cum sunt spovedania și împartășania, îndeosebi în posturile
premergătoare celor două mari sărbători creștine, Paștile si Crăciunul, explicarea pe înțelesul lor a semnificației acestor acte
majore nu pot rămâne fară urme adânci în mintea și în sufletul micilor credincioși.
Cel mai important lucru este ca preșcolarii și elevii să simtă, să trăiască emoțiile produse de asemenea adevărate
evenimente de spiritualitate din viața lor, să le dorească și să le aștepte cu nerăbdare și bucurie.
Moș Crăciun este un personaj care face parte din viața copiilor mai ales în această perioadă a sărbătorilor de iarnă.
Moș Crăciun este așteptat de copiii din întrega lume. Este poate cel mai puternic personaj, reușind să ne marcheze
copilăria tuturor. Cu barba alba si lungă, haină roșie îmblănită, mănuși groase și cizme călduroase, el pornește în noaptea de
Ajun pe sania lui fermecată, trasă de reni, să împartă cadouri copiilor cuminți din întreaga lume.
Inainte de varsta de 7 ani, copiii trăiesc într-o lume imaginară, în care pirații, prințesele și personajele din desenele
animate sunt adevărați.
Specialiștii au demonstrat faptul că este benefic ca elevii să creadă în existența Moșului deoarece se consideră că prin acest mod ei iși pot satisface nevoile emoționale în plină dezvoltare.Totodată, mitul
Moșului presupune că numai copiii cuminți și ascultători să primescă cadouri, iar acest lucru îi motivează pe mulți dintre
copii să își asculte părinții și să se comporte adecvat. Așadar se poate considera că existența Moșului în viața copiilor îi
ajută atât din punct de vedere educativ, cât și din punct de vedere disciplinar.
Unii părinți se folosesc de credința micuțului lor în Moș Crăciun pentru a-i explica diferența dintre bine și rău,
astfel încât să îl determine, încă de la o varsta fragedă, să nu acționeze împotriva celor din jurul său. Acest personaj, cu toate
că este rodul imaginației noastre, îi poate ajuta pe copii să se dezvolte din punct de vedere psihic. Teoria conform căreia
imagina îi poate dăuna copilului este eronată. Tocmai în această perioadă copilului i se permite să exploreze și să învețe
după propriile plăceri, iar personajele animate fac parte din lumea sa. De asemenea, trebuie să luam în considerare că la
această vârstă fragedă, creierul copilului nu este dezvoltat îndeajuns pentru a înțelege anumite lucruri și de a face distincția
între anumite persoanej reale și altele imaginare.
Odată ce copilul se va apropia de vârsta de 7 ani, modul lui de gândire se va schimba, devenind mai logic și
mai rațional. Astfel că în această perioadă apare și suspiciunea asupra veridicitații personajelor magice, inclusiv în ceea ce
îl privește pe Moș Crăciun. Acest lucru confirmă teoria specialiștilor, conform careia nu trebuie să distrugem imaginația și
credința copiilor înainte de vreme.
Ce fac atunci când mă intreabă dacă există Moș Crăciun? Ei bine, dacă copilul a ajuns la vârsta în care își pune problema dacă personajele sale sunt reale, înseamnă că este
timpul să îi spunem adevărul. Reacția fiecărui copil diferă atunci când află ca Moș Crăciun nu există cu adevărat. Important
este să îi insufli spiritul sărbătorilor și să încerci să îi alini dezamăgirea cu un moment frumos, legat de sărbătorile de iarnă.
In funcție de tine, copilul va învăța să aprecieze spiritul Crăciunului și fumusețea sărbătorilor de iarnă.
In definitiv, nu există studii care să afirme cu tărie dacă povestea lui Moș Crăciun ajută în dezvoltarea copiilor sau
le face rau. Este o alegere personală. Indiferent ce vom decide, nu cred că va afecta negativ copilul .
Intre 1 si 4 ani, copiii înțeleg lucruri pe care le văd și le ating, așa cum este o sanie, un ren sau Moș Crăciun ca
persoană. Ei nu pot asimila concepte abstracte. Intre 4 si 6 ani, copiii încep să-și pună întrebări dacă Moșul este real sau
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
20
nu. Abia dupa 6 ani ei sunt pregătiți să înțeleagă că Moș Crăciun este adevărat, dar nu într-un sens concret. Abilitatea lor de
a găndi abstract începe să de dezvolte și continuă până la 14 ani.
Insă, pentru copiii de toate vărstele, imaginația este importantă, fiind crucială mai ales pentru cei mici.
Prezentăm legenda despre existența în trecut a lui Moș Crăciun. Astfel, copilul nu va avea senzația că a fost
„păcălit‖ în întregime și că cel de la care așteapta cadouri nu a existat niciodată. Prezentând valorile după care Moș Crăciun
si-a condus viața, ce anume a apreciat și a răsplătit în timpul vieții (bunătatea, adevărul, înțelepciunea, corectitudinea etc.), îi
vom crea o altă poveste despre acesta, adaptată nivelului de vârstă, care le va diminua puțin dezamăgirea. Putem adăuga
apoi că oamenii au dorit să păstreze vie aceste valori și au creat povestea potrivit careia Moșul există în continuare și vine în
fiecare an la copiii cuminți.
Putem să-i oferim o explicație sinceră copilului dacă ne întreabă motivul pentru care am ales să-l păcălim în
privința moșului. Ceea ce am putea să le spunem este că a crede in ceva înseamnă a avea speranță.
A crede în Moș Crăciun, aduce bucurie pe fața copiilor, îi face mai fericiți și mai bine dispuși. Putem să dăm și
exemplul poveștilor. Cât de mult le plac? Cât de fericiți îi fac atunci când se imaginează intrând pe tărâmul zmeului alături
de Făt Frumos? Toate acele sentimente și trăiri frumoase sunt trăite și în seara în care Moșul aduce cadouri celor mici și le
lasă sub bradul împodobit de Crăciun. De asemenea, scoatem în evidența ideea că până și adulții încă păstrează ritualul de a-
și oferi cadouri pe ascuns, pretinzând că au venit din partea Moșului. Magia sărbătorilor stă și în credințele oamenilor.
Vom spune toate aceste lucruri cu blândețe și dacă nu sunt suficient de pregatiți pentru a accepta adevărul,vom transforma
povestea Moșului într-una mai apropiată de realitate- sub formă de legendă. Crăciunul este perioada în care aprindem focul
ospitalităţii în casă şi cel al dragostei in inimi. Crăciunul flutură o bagheta magică deasupra acestei lumi şi sub ea totul este
mai blând şi mai frumos. Asa trebuie să-i învațăm pe elevii nostri.Să păstreze tradițiile și obiceiurile neamului. Păstrându-le,
își respectă moșii și strămoșii
Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu
Steaua, se vestește Nașterea Mîntuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana‖, un fel de colindat care se
face de către preoții satului cu icoana Nașterii Domnului, binecuvîntîndu-se casele, gospodăriile și creștinii. Colindele de
iarnă sînt texte rituale cîntate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea colindelor se pierde în negura istoriei. Evocînd
momentul cînd, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, cetele de
copii, purtînd cu ei o stea în centrul căreia e plasată icoana cu chipul pruncului Isus își încep majoritatea colindelor
cu„Steaua sus răsare‖.Colindătorii poartă trăistuţe în care pun darurile oferite de gazde, obiceiul semnificînd, noroc şi
belşug în casa gospodarului. Cadoul tradițional pentru colindători este pîinea (simbol al belșugului), pentru flăcăi – colaci
mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, hulubi, înnodăței, nuci și bomboane.
Înainte de Ajun se sărbătorește Ignatul – ziua când în familiile de la țară se taie porcul, din care sunt preparate
bucatele de Crăciun. În culturile străvechi, porcul era considerat un animal sacru pe care îl jertfeau în onorarea zeilor,
primăvara, când începea anul agricol, anul în general. Sacrificarea ritualică a porcului înaintea principalelor sărbători de
iarnă a căpătat sensul de jertfă adusă Soarelui, care se crede că moare și apoi învie la solstițiul de iarnă. În sprijinul
demonstrării legăturii între porcul tăiat înaintea Crăciunului și cultul solar este și numele Ignat.
Masa din Ajun este considerată una specială, la care participă după cum se crede în popor nu numai cei vii, ci și cei
răposaţi.
Masa din prima zi de Crăciun este mult mai bogată.Românii se străduiesc ca pe masa de sărbătoare să nu lipsească
bucatele preparate din carne de porc, ceea ce simbolizează dorinţa de a avea un trai îmbelşugat. Tradițional la masa de
Crăciun se servesc: friptură și cârnaţi de porc, sarmale, răcituri, peşte, pâine, crăciunei, fructe, dulciuri şi băuturi. În
Moldova este atestat și obiceiul de a mânca mămăligă în ziua de Crăciun, căreia îi sunt atribuite conotații magice.
Pentru fiecare dintre noi, Craciunul reprezintă un moment deosebit. Este o sărbătoare care ne adună la casa
părintească, lîngă cei dragi. În aceste momente privim viaţa altfel, îi vedem pe ceilalţi într-o lumină mai favorabilă, ne
deschidem sufletul mai uşor.
Crăciunul este pătura magică care ne acoperă, acel ceva atât de intangibil de parcă este un parfum. Poate să țeasă
un val de nostalgii în jurul nostru. Crăciunul poate fi o zi de sărbătoare sau de rugăciune, dar va fi întotdeauna și o zi de
aducere aminte în care ne gândim la tot ce am iubit vreodată.Copiii învățând toate acestea vor deveni mai darnici și mai
buni.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
21
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII COPIILOR
Prof. Bența Dan
Școala Gimnazială Specială Huedin,
Liceul Teoretic Octavian Goga Huedin
Abordări ale conceptului "personalitate"
,,Unul dintre conceptele cele mai importante şi mai controversate ale psihologiei şi ştiinţelor educaţiei este conceptul
de personalitate. La originea diversităţii orientărilor şi curentelor psihologice şi pedagogice cu privire la modul de definire a
personalităţii se află, în majoritatea cazurilor, atât caracterul mediat al oricărei abordări teoretice a acesteia cât şi
complexitatea fenomenului anterior menţionat.
Pedagogia că ştiinţă a educaţiei şi implicit a modalităţilor de transformare în sens pozitiv şi pe termen lung a
personalităţii umane este direct implicată şi interesată în înţelegerea cât mai exactă a conceptului "personalitate" şi a
factorilor care guvernează structura şi dinamica acestuia. Analiza de conţinut a definiţiilor idealului educaţional promovate
în diverse tari şi sisteme de învăţământ evidenţiază faptul că, aproape fără excepţie, modul de concepere al acestuia se
structurează în jurul conceptului de personalitate. Altfel spus, idealul educaţional exprima tipul de personalitate solicitat de
condiţiile sociale ale unei etape istorice şi pe care educaţia urmează să-l formeze în procesul desfăşurării ei. Prin intermediul
idealului educaţional societatea îşi proiectează propriile sale aspiraţii în legătură cu achiziţiile fundamentale ale membrilor
săi, pe care educaţia urmează să le realizeze.Spre exemplu, la nivelul şcolii romaneşti se afirmă că idealul educaţional
urmăreşte desăvârşirea şi valorificarea plenară a potenţialului subiectului uman în vederea formării unei personalităţi
armonioase şi creatoare, capabilă de o integrare optimă în societate şi aptă să facă faţă cu succes cerinţelor de orice natură
ale societăţii.Centrarea prin excelentă a acţiunii educaţionale asupra dezvoltării, cu diverse finalităţi, a personalităţii umane
face astfel necesară o cât mai bună înţelegere şi operaţionalizare a acestui concept.Din punct de vedere etimologic,
conceptul de personalitate provine din latinescul "persona" care se referea la masca pe care actorii o purtau în reprezentaţiile
lor teatrale. Analizând conceptul de personalitate în contextul lumii antice, Guilford sesizează în scrierile lui Cicero patru
sensuri principale ale acestui termen:
a. personalitatea se referea la un set de calităţi şi însuşiri personale, de factură psihică şi fizică, ce definesc
individualizează şi exprima persoana aşa cum este ea în realitate;
b. personalitatea era considerată în sensul său etimologic de mască, respectiv de modalitate a persoanei de a se
înfăţişa altora, de a prezenta deliberat o imagine de sine care nu se suprapune decât în mică măsură sau deloc
cu realitatea;
c. personalitatea era identificată cu rolul social, politic sau economic deosebit al unei anumite persoane,
existând în acest context o anumită juxtapunere cu conceptul de "personaj de excepţie" într-un anumit
domeniu;
d. personalitatea avea că referenţial mai ales un ansamblu de calităţi de ordin etic (onestitate, demnitate,
sobrietate) prin intermediul cărora persoana respectivă se impunea în planul valorilor morale; (Guilford, J.P.,
1985).,,1
Perioada Sărbătorilor poate fi extrem de stresantă, uneori chiar şi pentru oamenii adulți care susţin că stau bine cu
psihicul. Exista o mulţime de lucruri care pot duce la o stare de anxietate sau chiar la depresie, de exemplu la adulți teama
de a nu face față invitaților care ar urma să îi găzduiască, sau lipsa banilor pentru a putea să își sărbătorească fără lipsuri
sărbătorile. Majoritatea copiilor percep sărbătorile de iarnă că și evenimente care aduc o stare de bucurie, mai ales dacă sunt
lângă ei părinții. În ziua de azi uni copii nu au alături de ei pe cei dragi, ori sunt plecați în străinătate pentru a asigura un trai
fără lipsuri din punct de vedere material, dar lipsa lor de multe ori nu poate fi compensată cu cadouri.
Pentru majoritatea copiilor Crăciunul este o perioadă în care ei se bucură de venirea lui Moș Nicolae și Moș Crăciun, cu
dulciuri și jucării.
Mersul cu colinda, la Biserică, masa festivă, primirea de musafiri, împodobirea bradului, curățarea cizmulițelor,
redactarea unei scrisori către Moș, sunt momente care se percep pozitiv asupra copiilor, acestea rămânând în mintea copiilor
peste ani că și cele mai frumoase momente din copilărie. Și în cazul copiilor instituționalizați aceștia rămân cu amintiri
frumoase legate de sărbătorile religioase având un impact pozitiv asupra lor, colindul lor la casele creștinilor anunță venirea
pruncului Iisus, pentru un nou început de drum bun, iar gazdă care îi primesc pe cei mici în casele lor, -ei simbolizând
îngerii care au dat slavă lui Hristos la naştere Să-, îi recompensează cu bani, nuci, mere, prăjitura, iar colindătorii le urează
,,Sărbători fericite !,, .
Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos să fie pentru noi un prilej de bucurie și speranță.
1 http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/PERSONALITATEA-UMANA-SI-DEZVOL82844.php
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
22
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII COPIILOR
Prof. Galoș Ileana
Școala Gimnazială Specială Huedin
,,Personalitatea a fost definită de către S. Freud ca fiind integrarea sinelui, eului şi asupraeului ; C. G. Jung o
defineşte ca fiind integrarea eului , a inconstientului personal şicolectiv, a complexelor, arhetipurilor, persoana, anima şi
animus ; de A. Adler o defineşteca fiind stilul de viata al individului; de G. W. Allport o defineşte ca fiind
organizareadinamică a sistemelor psihofizice individuale care determina specificitateacomportamentului ; de R. B. Cattell o
defineşte ca fiind totalitatea comportamentuluiuman, unicitatea acestei totalităţi este conferită de frecvenţa, intensitatea şi
tipulcomportamentului manifestat într-o situaţie reală de viaţă ; de C. R. Rogers o defineşte cafiind sinele, adică integrarea
percepţilor despre ceilalţi, şi a percepţilor despre sine înraport cu alte persoane ; de L. A. Lefton o defineşte ca fiind
ansamblu de răspunsuricomportamentale, relative durabile, ce caracterizează modul în care o persoanăreactioneaza în
mediul înconjurător, într-o diversitate de situaţii.Personalitatea este obiectul mai multor ştiinţe fiecare dintre acestea
considerând-odintr-un unghi specific: antropologia biologică şi culturală, sociologia, ştiinţele educaţiei,medicina
psihosomatică, istoria.Personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural, care se constitue, fundamental, încondiţiile
existenţei şi activităţii, începând cu primele etape ale dezvoltării individului însocietate.Din punct de vedere psihologic,
trebuie făcută distincţia, în cadrul sistemului psihicuman, între fenomenele locale, accidentale, variabile şi cele constante,
invarianţii subformă de trăsături sau structuri în organizarea psihologică a subiectului.Personalitatea reprezintă un ansamblu
sistematic, deosebit de complex al programelor, structurilor profunde, trăsăturilor, precum şi organizarea lor privind
omulconcret în ceea ce are el unic, original, relativ stabil şi îl deosebeşte de ceilalţi.Fiecare ne naştem cu un potenţial uman
care se valorifică şi se dezoltă treptat, prinsocializare şi enculturaţie (asimilarea valorilor şi comportamentelor sub forma
uneiînvăţări continue),,2.
Impactul socil și personal pe care îl are Sărbatoarea Crăciunului este unul pozitiv, deoarece fiecare copil petrece
mai mult timp cu familia sa, participând cu drag la tradițiile de Sfintele Sărbători.
Nu numai acasă copii sunt pregătiți pentru întâmpinarea Sărbătorilor de iarna dar și la școală prin participarea la
diferite activități care au scop învătarea tradițiilor de Crăciun, de exemplu cum ar fi , mersul cu colinda, cu ursul,
plugusorul, cu capra.
Impactul pozitiv al tradițiilor asupra copiilor este observat prin comportamentul pe care acesta și-l modelează.
Fiecare din noi adulți ne amintim cu drag de zilele friguroase de iarna , când stăteam în jurul sobei alături de cei dragi, și
depănam amintiri. Astfel și noi la rânsul nostru vrem sa ducem mai departe tradiția Craciunului pentru ca și copii noștri să
păstreze tradiția din bătrâni lăsată.
IMPACTUL POZITIV AL SERBĂRILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA PERSONALITĂŢII PREŞCOLARILOR
Profesor Învăţământ Preşcolar Brînză Gheorghiţa
Şcoala Gimnazială A.V.Rădulescu-Structură
Grădiniţa Program Normal Nr 2 Murfatlar
Activităţile complementare concretizate în serbări imprimă copilului preşcolar un anumit comportament, o ţinută
adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au
activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.
Serbările, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea
de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Preşcolarii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi
se supun de bună voie regulilor, asumându- şi responsabilităţi. Realizarea acestor serbări de Crăciun depinde în primul rând
de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temei, prin punerea în valoare a
posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de preşcolari.
Activităţile artistice contribuie la acumularea cunoştinţelor şi la largirea orizontului de cunoaştere a copiilor,
îmbogăţesc şi nuanţează viaţa lor afectivă, le oferă prilej de a trăi emoţii variate ce se vor acumula în limbajul de
reprezentări şi emoţii. De asemenea, munca laolaltă contribuie la dezvoltarea simţului de răspundere al fiecărui copil şi
al întregului colectiv prin dorinţe comune de a obţine rezultate bune, favorizează stabilirea unei discipline conştiente pe
parcursul repetiţiilor şi în cadrul desfăşurării lor.
2 http://ro.scribd.com/doc/20468021/Fundamentele-psihologiei-Personalitatea
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
23
Contactul cu un public prezent în număr mare sau mai mic la serbările din grădiniţa, trezeşte în copii energia
latentă, exigenţa în fiecare de a învinge greutăţile ivite, de a-şi stăpâni timiditatea, le cultiva spiritul de iniţiativă, de
independenţa în acţiune, iar pregătirea din timpul repetiţiilor contribuie la stimularea interesului pentru muncă şi a
disciplinei muncii îndeplinite cu conştiinciozitate.
Importanţa manifestărilor artistice interpretative rezidă chiar şi în funcţiile acestora :
– cognitive şi cultural artistice ;
– moral – civice şi de societate ;
– recreativ – distractive şi afective .
Prin realizarea funcţiei cognitive sau cultural artistice, copiii iau contact cu valori culturale ale poporului nostru şi
ale altor popoare cu valori multiple ale spiritualităţii universale.
Exercitându-şi funcţia de educaţie moral – civică şi de socializare, activitatea interpretativă contribuie la sprijinirea
integrării sociale a copiilor prin formarea şi dezvoltarea sentimentelor, convingerilor şi atitudinilor necesare îndatoririlor
ce revin tinerei generaţii, precum şi ale normelor de comportare şi convieţuire socială.
Căile de educare morală a copiilor prin activitatea artistică sunt numeroase ele depinzând de orientarea
conţinuturilor încorporate în mesajul artistic elaborat.
Funcţia distractiv – recreativă satisface una din importantele trebuinţe ale copiilor şi anume aceea de refacere a
echilibrului fizic de recreare şi deconectare.
Manifestările artistice reprezintă un prilej de evaluare a activităţilor ce le-au pregatit. Prin poeziile recitate, copiii
dau dovadă că sunt obişnuiţi să vorbească corect, nuanţat, expresiv, folosind o mimică şi un ton cât mai adecvat, prin
mişcările prezentate se va vedea stadiul coordonării cu ritmul muzicii, prin cântece se constată armonizarea cu ceilalţi,
prin scenetele prezentate se vor vedea cunoştinţele şi starea empatică.
Serbările de Crăciun reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii, lucruri, creează bună dispoziţie, favorizează
dezvoltarea copiilor, din punct de vedere fizic şi psihic.
Importanţa lor educativă rezidă în conţinutul artistic prezentat precum şi în atmosfera sărbătorească ce se instalează
cu acest prilej. De asemenea nu trebuie uitat caracterul colectiv al acestui gen de activităţi care conduce la sudarea
colectivului de copii, îi învaţă să traiască în grup, să se încadreze într-o disciplină fermă .Prin organizarea serbărilor
dezvoltăm la copii dragostea pentru artă, pentru frumos.
Remarc faptul că trăirile afective ale copiilor sunt mult mai puternice atunci când interpretează anumite roluri,
transpunându-se în pielea personajelor şi devenind adevăraţi actori. Copiii au interpretat roluri de spiriduşi, pitici, zâne,
fulgi de zăpadă, ren, cu un farmec aparte. Sărbătoarea Crăciunului transpusă prin rolurile, trăirile, emoţiile, glasul copiilor,
are un farmec aparte.
Treptat emoţiile copiilor dobândesc un caracter tot mai controlat mai plin de conţinut, mai reţinut şi devin mai
stabile în manifestare. Viaţa afectivă a preşcolarului devine tot mai complexă nu numai prin aceea că volumul stărrilor
afective pe care le trăieşte copilul creşte, dar în această perioadă se dezvoltă considerabil stările afective superioare (
morale, intelectuale, estetice ) şi având în vedere dezideratul conform căruia „ Afectivitatea este un liant al vieţii psihice a
preşcolarului ”.
Profunde trăiri emoţionale provoacă poeziile specifice sarbatorii religioase – Sărbatoarea Crăciunului, dar şi
scenetele în versuri legate de aceasta ( menţionez în acest sens sceneta „ Bradul credincios ‖. Poeziile din cadrul
serbărilor de Moş Crăciun provoacă în sufletul copiilor adânci emoţii, în primul rînd legate de cadourile pe care le vor
primi ca rasplată pentru faptul ca i-au spus moşului o poezie, iar pe de altă parte ca o contopire a acestei sărbători, cu
sărbătoarea
„ Naşterii Domnului ‖.
Recitarea este un exerciţiu eficient pentru formarea unor deprinderi corecte de reglare a respiraţiei în
timpul rostirii, a obişnuinţei de a adopta un ritm care să permită copilului să pronunţe corect, integral toate silabele şi
mai ales pe cele finale pe care adesea copiii le omit.
Serbările din grădiniţă, activităţile artistice în general sunt un altfel de joacă, o joacă a
„ micilor actori ‖ , o joacă în care copilul respiră, se simte altfel, satisfacţia ce se citeşte pe faţa lor cu ocazia interpretării
unor roluri sau cu prilejul, recitărilor.
Viaţa afectivă la vârsta infantilă constituie temeiul viitoarei personalităţi. A te concentra asupra ei, a mecanismelor
proprii de funcţionare constituie, de fapt, esenţa activităţii instructiv – educative a educatoarei în gardiniţa de copii,
barometrul de apreciere a eficienţei acestei munci, chiar dacă roadele ei vor fi culese nu imediat, ci în timp, uneori de-a
lungul întregii deveniri umane.
BIBLIOGRAFIE
1.Prof. univ. Emil Verza, Universitatea Bucuresti – Condiţiile dezvoltării şi cunoaşterii personalităţii copilului, Revista
Învăţământul Preşcolar 1 – 2 / 1994
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
24
2. Susana Câmpeanu – Valorificarea potenţialului formativ şi creativ al poeziilor ,
Maria Mihuţ Revista Învăţământul Preşcolar 3 – 4 / 2006
3. Liliana Martin – Modalităţi de stimulare socio – afectiva , , Revista Învăţământul Preşcolar
1 – 2 / 2002
4. Prof. univ. dr. Ioan Nicolae, Univ. ,, Petru Maior ‖, Tg. Mureş
- Afectivitatea - Liant al vieţii psihice infantile,
Revista Învăţământul Preşcolar 1 – 2 / 1999
MAGIA CRĂCIUNULUI ÎN SUFLET DE COPIL
Prof.itinerant Buciu Lorența- Daniela
Școala Gimnazială Nr.1 Balș, jud.Olt
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror
formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea
de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul
educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte
aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Educatia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și locul bine stabilit în formarea
personalității copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștinte punându-i în contact direct
cu obiectele și fenomenele din natură.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu viaţa.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele
recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date,învaţă să înveţe. Prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează. Cadrul didactic
are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru
viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,
oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Crăciunul este un cuvânt care ne-a umplut copilăria: zile fulguite, pline de mister, aducătoare de daruri. Atmosfera de
Crăciun ne aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării împodobirii bradului, de clipa
la care visăm să-l întâlnim pe Moş Crăciun.
Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creştine, Crăciunul e aşteptat cu mare entuziasm
de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar şi de religie. Sigur te gândeşti cu drag la cadourile lui Moş Crăciun, la
colinde, la mirosul de brad şi la vâscul din pragul uşii. Şi, cu siguranţă, experienţele personale au încărcat astfel de clipe
magice cu semnificaţii propriii, de cântece, de veselie, de speranța. Este ziua nașterii lui Hristos.
Serbările de Crăciun marchează evenimentele importante din viața școlarului. Din punct de vedere educativ
importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a elevului precum și in atmosfera sărbătorească instalată cu acest
prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice, le ofera elevilor răsplata primită dupa muncă, și de
asemenea au un rol de motivare, mai puțin semnificativ.
Transpunerea în scenă a Nașterii Pruncului Isus constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care
copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor
în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
25
precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.Astfel de activităţi
sunt de o reală importanţă intr-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac
altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri in nişte persoane incapabile de a se controla comportamental ,
emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intelectual.
Concursurile școlare pe tema Crăciunului sunt o metodă extrașcolară de a stârni interesul elevului pentru diferite
arii curriculare având, în acelați timp, o importanță majoră și de stimulare a spiritul de creativitate al copilului, ii va oferi
ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfarșit sarcinile date. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice,
reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional
privind educaţia pentru păstrarea valorilor culturale , a tradițiilor poporului român.
Creațiile artistico-plastice utilizând diferite tehnici de lucru: desen pictură, colaj, felicitări, obiecte ornamentale
precum și creațiile literare(poezii, compuneri, eseuri) stârnesc interes, produc bucurie.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform
naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă..
Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul
creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Activităţiile extracurriculare de Crăciun contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Având un caracter atractiv,
copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al
activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în
imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Magia sărbătorilor de iarnă trezeşte pentru cei mai mulţi dintre noi trăiri şi sentimente frumoase, pe care nu le putem descrie
în cuvinte.
VALORIFICAREA OBICEIURILOR DE IARNĂ
ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR ŞCOLARE
Prof.înv. primar,Buliga Iozefina
Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”Galaţi
„Folclorul nostru.... nu numai că e sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată muzica aşazisă savantă,
e mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea, e dulce, ironic, vesel, grav.”
George Enescu
Aplecându-ne cu dragoste spre trecutul nostru, gândindu-ne cu respect la originea poporului român, noi trebuie să
ne păstrăm cu sfinţenie datinile şi obiceiurile, ca buni români. Ştim că „datinile, povestirile, muzica şi poezia, sunt arhiva
popoarelor, iar cu ele se poate reconstrui trecutul lor îndepărtat. Din comoara de nepreţuit a folclorului românesc se găsesc
toarse de veacuri, ca-n firul de borangic, fibrele credinţei milenare.
Sărbătorile de iarnă, ale Crăciunului şi Anului Nou cumulează numeroase obiceiuri populare tradiţionale. Ce poate
fi mai frumos decât feeria naturii, sărbătorile de iarna si copilăria?
Copiii aşteaptă cu nerăbdare Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului. Cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi
mari, săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului. Veche de peste două milenii, răspândită pe tot globul, cea mai
importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţie şi bucurie. Crăciunul este asociat cu farmecul iernii, cu puritatea
zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă. Sărbătorile de Crăciun sunt magice mai ales în satele unde se păstrează tradiţiile
străvechi. Tabloul este emoţionant: căsuţele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări şi globuri colorate, bradul este
împodobit, mireasma de cetină îmbracă casele, mirosul de cozonac se răspândeşte îmbietor, iar la uşi se aud glasuri de
colindători.
Şcoala şi implicit cadrele didactice, pot contribui la promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor,dar şi la păstrarea
acestora în timp. Activităţile ce se pot desfăşura cu acest prilej, contribuie la formarea şi dezvoltarea la elevi a unor
componente educaţionale, morale şi de caracter ( dragostea faţă de patrie, dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului,
dorinţa de a cunoaşte specificul nostru), la dezvoltarea capacităţilor de exprimare orală, îmbogăţirea vocabularului,
cultivarea gustului estetic, artistic.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
26
Prezentarea unor materiale video prin care ei să facă cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun cunoscând
astfel şi semnificaţiile acestora ar fi un prim pas prin care ei să pătrundă în această lume mirifică. Pot învăţa despre
semnificaţia turtelor în ziua de Ajun, a împodobirii bradului, al tăierii porcului, venirea lui Moş Crăciun, al colindatului.
Alcătuirea unor portofolii care să aibă această temă este o altă modalitate prin care îi putem incita să caute şi să
descopere singuri aceste obiceiuri strămoşeşti. Portofoliul este metoda prin care ei învaţă să cerceteze, să lucreze în echipă,
să-şi împartă sarcinile, să colaboreze, să ordoneze materialele după anumite criterii. Portofoliul este un instrument care îi dă
posibilitatea elevului de a lucra în ritmul propriu şi de a se implica activ în rezolvarea sarcinilor stabilite.
Orele de abilităţi practice şi desen constituie un prilej de exprimare artistică. Ce poate fi mai frumos decât să
confecţioneze ornamente pentru brad, felicitări, utilizând materiale şi tehnici diverse, folosindu-şi imaginaţia, care la vârsta
lor este bogată şi uimitoare, cu ajutorul cărora să împodobească bradul la şcoală sau acasă. În fiecare an, eu am împodobit
alături de ei bradul în clasă şi m-am bucurat de strălucirea din ochii lor, fericiţi că astfel îl vor primi pe moş Crăciun cu
atmosferă de sărbătoare. Educaţia plastică, este o altă formă de manifestare artistică, cu ajutorul căreia pot reprezenta scene
din momentul împodobirii bradului, venirea Moşului, Naşterea Domnului, mersul la colindat, peisaje de iarnă.
Scrisoarea către Moş Crăciun, alcătuită la orele de comunicare, la clasele mici (a-II-a,a-III-a) îi pun pe elevi în
situaţia de a crea mici compoziţii, prin care să transmită gânduri, idei, sentimente, să-şi valorifice vocabularul. La clasa a–
IV-a, elevii pot realiza chiar o revistă dedicată acestui eveniment, în care să cuprindă compuneri, poezii, eseuri, rebusuri,
materiale legate de obiceiurile de Crăciun din ţara noastră dar şi din alte ţări, făcând astfel comparaţie şi învăţând să
aprecieze frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor noastre.Vor învăţa să scrie corect, să se exprime îngrijit, să folosească expresii
frumoase, să ordoneze materialul într-o revistă.
Foarte bine pot fi valorificate obiceiurile de iarnă în cadrul serbărilor şcolare, şezătorilor, organizate în luna
decembrie pregătind dansuri populare, montaje literar-muzicale şi dramatizări despre naşterea Domnului, despre iarnă, brad,
Moş Crăciun, colinde, „armonii muzicale de o rară frumuseţe, care prin conţinutul lor arată toate momentele principale
legate de venirea pe lume a Mântuitorului‖(preot Nicolae Gherman). Serbările şcolare cultivă capacităţile de comunicare şi
înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos. Elevii poartă cu mândrie costumele populare
româneşti care ne reprezintă la diverse manifestări naţionale şi internaţionale.
Colindele pot fi învăţate la orele de educaţie muzicală, dezvoltându-se astfel şi calităţile vocale, auzul muzical,
versurile pot fi asimilate în cadrul orelor de limba română. Exemple de colinde ce pot fi învăţate: „În seara de Crăciun‖,
„Colindătorii‖,de G. Coşbuc, „Noapte de Crăciun‖ , de Otilia Cazimir, „Crăciunul copiilor‖, de O. Goga, „Colinde
,colinde‖, de Mihai Eminescu, Pluguşorul, Sorcova.
Parteneriatului educaţional presupune participarea activă la realizarea unor acţiuni comune bazate pe schimbul de
propuneri şi idei. În orice parteneriat trebuie să existe totuşi unul sau mai mulţi coordonatori precum şi participanţii activi, la
care se pot adăuga ca parteneri diferite instituţii din comunitatea locala (ONG-uri, biblioteca, consilii locale, palate ale
copiilor, inspectorate şcolare, inspectorate de mediu etc.).Reuşita parteneriatului nu se datorează în exclusivitate
coordonatorilor sau numai participanţilor, ci este rezultatul muncii fiecărei părţi, rezultatul muncii partenerilor care
comunică permanent şi învaţă unul de la celălat. Într-un parteneriat membrii participanţi au personalităţi diferite, studii
diferite, competenţe şi experienţe diferite .Este foarte important ca pentru reuşita desfăşurării parteneriatului toţi să se
concentreze asupra scopului propus, să manifeste solidaritate şi camaraderie. Partenerii trebuie să înţeleagă că randamentul
şi calitatea muncii fiecăruia influenţează rezultatul final.
Proiectele şi parteneriatele educaţionale realizate în această perioadă, la nivelul clasei, al Comisiei metodice sau
parteneriatele între şcoli reprezintă o formă de activitate menită să-i antreneze pe copii să valorifice potenţialul lor creativ,
artistic, intelectual. Activităţile pot cuprinde expoziţii de desene realizate cu diferite mijloace, expoziţii de felicitări cu
vânzare, fondurile adunate fiind donate în scopuri caritabile, concursuri, serbări realizate în parteneriat.
Activităţile de voluntariat, prin promovarea unor programe, învaţă elevii să-şi exercite drepturi şi îndatoriri. Prin
acestea, elevii îndrumaţi de profesorii lor, au şansa de a-şi pune în aplicare ideile proprii, de a fi responsabilizaţi, de a fi
activ implicaţi în viaţa comunităţii. Timpul petrecut pentru a face un serviciu aproapelui reprezintă o bună oportunitate
pentru elevi de a se dezvolta personal şi a dobândi noi abilităţi în ceea ce priveşte relaţionarea, spiritul de echipă. Avantajul
de a participa la programe de voluntariat nu este unul de natură materială, dar pentru societate şi pentru voluntar, ca individ,
efectul este în mod cert, unul benefic. Prin programele de voluntariat, elevii dovedesc că acest gen de acţiune poate ajuta la
rezolvarea sau ameliorarea unor probleme sociale, probleme culturale.Voluntariatul este o forţă care construieşte comunităţi
sănătoase, care respectă demnitatea umană,care învaţă oamenii să îşi exercite drepturile pentru a-şi ameliora propriile
vieţi.Voluntariatul nu are vârstă! Programele de voluntariat implementate în şcoli, pot aduce profesorii, elevii, părinţii şi
bunicii în activităţi comune, în sensibilizarea faţă de nevoile celor mai puţin norocoşi de lângă noi. Sărbătoarea Crăciunului,
este una din ocaziile în care putem sensibiliza elevii şi învăţa să devină responsabili faţă de nevoile celor din jur. Se pot face
vizite la casele de bătrâni, aziluri, case de copii, şcoli speciale, când cei mici pot oferi mici cadouri, pot prezenta programe
artistice, pot sta de vorbă şi se pot împrieteni cu alţi copii. Am realizat astfel de acţiuni cu elevii chiar din clasa pregătitoare,
la case de bătrâni şi la case de copii, aducând un strop de bucurie în sufletele acestora.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
27
Suntem datori să-i învăţăm pe copii toate aceste valori morale, să-i învăţăm pe copii ceea ce este românesc, să se
aplece cu dragoste şi respect spre folclor, să păstreze ceea ce vrem şi să transmită mai departe.Creşterea şi educarea copiilor
în cultul pentru respectarea şi păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor revine tuturor factorilor implicaţi în instrucţie şi educaţie.
„Căci ei vor fi în lume şi în viaţă,
Aşa cum noi le-am spus şi arătat,
Iar ei, la fel, aşa vor da povaţă,
Şi-un lung popor e-acum de noi format‖.
(Traian Dorz)
BIBLIOGRAFIE:
Catrina, Rodica,(2000)Transmiterea fondului de valori ale creaţiei populare în Învăţământul primar,nr.2-3, p.111
Crăciunescu,Nedelcu, (2000),,Forme de activităţi extraşcolare desfăşurate cu elevii ciclului primar,în Învăţământul primar,
nr.2-3, p.110
CRĂCIUNUL-SARBĂTOAREA TUTUROR CREȘTINILOR
Prof.Inv.Pres. Buse Mihaela-Costina
Cred că cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi mari, săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului. Veche de
peste două milenii, răspîndită pe tot globul, cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţii şi bucurie.
Crăciunul este asociat cu puritatea zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă mai ales pentru copii care aşteaptă sosirea lui
Moş Crăciun, pentru a le aduce daruri. Dar cel mai frumos dar care s-a dăruit vreodată este Domnul Isus, născut într-o iesle
săracă, dar care a adus o bucurie şi lumină pentru toată lumea.
În seara de Crăciun sunt emoţionante colindele care vestesc naşterea lui Isus cel trimis de Dumnezeu să mîntuiască
oamenii de păcate, ură şi invidie. Copiii şi tinerii sunt aceia care merg din casă în casă, înfruntă gerul, zăpada, cîntă cu
veselie, chiar dacă au năsucurile îngheţate, lăudînd pe Cel care s-a născut umil pentru întreaga omenire.
Despre naşterea Domnului Isus Hristos s-a vestit încă din vechiul Testament, la Isaia 7:14, unde se spune: “De aceea
Domnul Însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămîne însărcinată, va naşte un fiu, şi-i va pune numele Emanuel
(Dumnezeu este cu noi).” E vremea colindelor, vremea bucuriei, cînd minunea naşterii Mîntuitorului ISUS cuprinde sufletele şi le încălzeşte. În
această zi Sfîntă de CRĂCIUN, să păstrăm gîndurile bune şi frumuseţea sufletului ce străluceşte în fiecare dintre noi. Fie ca
Sărbătorile de iarnă, cu zvon de cîntece şi clopoţei, să aducă fericire, sănătate şi căldură sufletească în căminul tuturor.
Românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, la 30 noiembrie. Întâmplarea a făcut ca Ziua Naţională, 1
Decembrie, momentul unirii provinciilor româneşti, să se celebreze a doua zi. Iată acum că, cele două componente,
spiritualul şi istoria, se alătură pentru a fi comemorate în momentul în care postul Crăciunul este în toi , natura şi individul
pregătindu-se deopotrivă pentru naşterea Mântuitorului.
Iarna este sobră, plină de privaţiuni şi primejdioasă, dar sărbătorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din tradiţia
românilor, prefigurează parcă clipele în care totul va reveni la viaţă.Noaptea din Ajunul Sf.Andrei este destinată unor
obiceiuri, poate antecreştine, care să asigure protecţie oamenilor, animalelor şi gospodăriilor. Ţăranii români le-au pus sub
oblăduirea acestui sfânt, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea şi puterea sa.
Decembrie vine cu sărbătoarea, atât de asteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Căţi dintre noi nu au aşteptat cu
înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu‖ a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Este posibil
să fie un împrumut din ţările catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri în ghetele sau ciorapii anume pregătiţi.
Copiilor din România li se poate întâmla ca Moş Nicolae să aducă şi câte o vărguţă ( pentru cei obraznici). Rolul de
ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în
educaţia copiilor.
Cuvântul românesc ,,colindă‖ derivă din latinescul ,,calendae’’, originea acestor manifestări şi cântece rituale fiind
română. Este vorba de ,,Calendele lui Ianuarie‖, care echivalau cu sărbătoarea Anului Nou. Pentru copii, colindatul trebuie
să fie un prilej de întărire a credinţei, de purificare pe plan sufletesc, de conştientizare a faptului că un bun creştin trebuie să
fie onest, bun cu aproapele, să-şi respecte părinţii şi bunicii, să nu fie răzbunător. E adevărat, în mersul la colindat (la rude,
prieteni) copiii sunt mesagerii sentimentului de purificare, de incantaţie sufletească şi mai puţin a ideilor din dogma crestină,
pe care nu o înţeleg încă. În acest sens educatorii trebuie să selecteze colinde scurte, cu versuri fluente şi, dacă se poate, fără
forme arhaice, care îngreunează pronunţia şi necesită explicaţii pe îndelete.
În timp ce colindatul se face auzit îndeosebi în sărbătoarea Crăciunului, pluguşorul domină sărbătoarea Anului
Nou. Acestă creaţie populară este încadrată de folclorişti în poezia descriptivă care exprimă un ritual străvechi , moştenit de
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
28
la romani. La romani, pluguşorul este răspândit în Moldova, Muntenia şi Oltenia, mai puţin în celelalte provincii, însă aici
este reintrodus pe cale livrească.
Caracterul agrar al obiceiului se vede şi în mijloacele care însoţesc rostirea versurilor: plug, buhai, tălăngi, pocnetul
bicelor. Actul magic este simbolizat de ,,prima brazdă’’, iar cel poetic de descierea muncilor agricole. Fiind un obicei agrar
redat imagistic printr-o urare de Anul Nou, el este simbolizat printr-un plug tras de doi sau mai mulţi boi.
Pluguşorul tradiţional conţine elemente ale etnogenezei poporului român, ceea ce constituie, prin Traian şi Dochiana, pilonii
de bază ai unuia din miturile fundamentale ale poporului român.
În faţa noastră se află un mare simbol: viaţa care a învins moartea, lemnul din seminţele din Paradis. Această viaţă
care se stinge şi ia naştere din nou, ne-o înfăţişează crucea cu trandafiri.
Ce legătură minunată între pomul Paradisului, lemnul crucii şi viaţa care ţâşneşte din acesta! Simţirea naşterii
omului etern în viaţa trecătoare trebuie să fie pentru noi prin ideea de HRISTOS, Crăciunul. Omul trebuie să aplice chiar
acum asupra sa aceasta: „Lumina străluceşte în întuneric‖, şi treptat întunericul trebuie să fie cuprins de lumină. Toate
sufletele în care Crăciunul stimulează scânteile juste, vor simţi în mod viu ce lasă Crăciunul să se nască în ei, capacitatea
care li se va dezvolta în puterea care-i va pune ,în starea de a vedea, de a simţi, de a voi, astfel încât versetul se întoarce şi
se spune: Lumina străluceşte în întuneric, iar întunericul, treptat, a cuprins-o cu înţelegerea.
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII ELEVILOR
Prof. înv. primar Chirtoş Leontina,
Şcoala Gimnazială Uriu/ Structura Cristeştii-Ciceului
La români, sărbătorile de iarnă sunt adevărate sărbători de suflet. Ne revin puternic în minte amintirile copilăriei,
ne amintim cu drag de mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, de nerăbdarea cu care aşteptam darurile sub pomul de
Crăciun şi cele mai emoţionante clipe-sosirea lui Moş Crăciun.
În preajma sărbătorilor trăim nostalgia desăvârşirii noastre sufleteşti, deoarece sărbătorile de Crăciun ne transpun
pe un tărâm spiritual remarcabil.Ne împăcăm cu noi înşine şi cu semenii noştri, prin iubire şi iertare, prin bucuria de a fi
împreună şi de a deveni mai buni, mai darnici.
Copilul , martor al frumuseții și bucuriei cu care sărbătorile transformă lumea înconjuratoare, este sensibilizat să-și
manifeste dorința de a lua parte la toate aceste transformări. Prin activităţile desfăşurate, prin respectarea într-o manieră
aparte a tradițiilor noastre specific românești ne propunem trecerea elevului prin experiențe care să-i cultive personalitatea și
să-i dezvolte grija față de semeni și dragostea față de credință și frumos.
―Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar de suflete umane, de călăuză a celor mai
curate şi mai pline de energie mlădiţte‖(D. Almaş).
Să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să
iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români.Să le sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identităţii
neamului românesc fără de care nu am mai putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt, noi românii , pe acest pământ.Să-
i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o minunată
oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului.
În calitate de educatori suntem obligaţi să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la
porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume.În furtunile veacului obiceiurile
şi tradiţiile strămoşeşti au rămas neclintite păstrând valori autentice ale culturii populare tradiţionale.
Copiii se lasă îndrumaţi şi pot fi modelaţi în aşa fel încât pe fondul lor afectiv să se aşeze elementele cunoaşterii
artistice ,care vor imprima gândirii lor anumite nuanţe, ce vor îmbogăţi substanţa viitoarei activităţi individuale şi
sociale.Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viaţa poporului, continuând cu frumoasele
costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite de la aceste
datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou.
Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor reuşim să înfrumuseţăm viaţa
copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din cele mai vechi
timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp.
Conţinutul serbărilor adaptat la particularităţile de vârstă şi la aptitudinile artistice individuale, ajută copilul să
înţeleagă mesajul. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei,poveştilor,
glumelor, proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor a unor evenimente tradiţionale, copiii având posibilitatea să cunoască
frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, armonia limbii române. Textele cântecelor
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
29
şi poeziilor, a colindelor pluguşorului, sorcovii, transmit urările de bine în legătură cu unele îndeletniciri străvechi ale
românilor: aratul, semănatul, păstoritul.Cu aceste ocazii copiii îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii populare proverbe,
zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare. Încercăm să transmitem
din generaţie în generaţie, portul, graiul, obiceiurile şi datinile aşa cum le-am moştenit de la străbuni.
O ocazie eficientă de valorificare a tradiţiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările.Ele sunt un
izvor de bucurii şi satisfacţii ,care creează copiilor o stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi
estetice.Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreţ, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-şi
sau perfecţionându-şi o serie de abilităţi artistice.Serbările au o importanţă deosebită în educarea copiilor.În primul rând
prin conţinutul lor, transmit un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună şi depun eforturi susţinute pentru realizarea
unui scop comun, reuşita serbării.Încordarea este gradată din momentul pregătirii serbărilor în ziua desfăşurării ei, când
tensiunea afectivă a clasei ajunge la maxim.Astfel, pregătirea şi participarea la serbări este acţiunea în care copilul se
obişnuieşte în colectiv, să se debaraseze de timiditate.Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei,
creează o atmosferă plină de plăcere, bucurie.
În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor, am pornit de la ideea că nu există un alt element artistic care să poată fi
aplicat multilateral în ansamblul procesului educaţional, ca serbările şcolare. Pentru copii ele reprezintă o distracţie plăcută,
iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucurieide-a lungul unui întreg şir de repetiţii. Învăţând copiii
să desfăşoare "Serbarea pomului de Crăciun" , îi implicăm în interpretarea unor roluri pe care le joacă cu plăcere:capra,
ursul, sorcova, uratul, colindatul.
Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic cât
şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra tradiţiile şi obiceiurile
strămoşeşti.Pentru a avea o influenţă pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înţelese de acesta şi să-l afecteze
psihologic.Sensul unui spectacol va depinde de:calitatea lui, de folosirea adecvată a costumaţiilor şi decorurilor,de
participarea afectivă a copilului.
Când bat la porţile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de neasemuita frumuseţe a
datinilor strămoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc:
cântecul,jocul şi costumul popular specific sărbătorilor.Pentru a realiza o serbare reuşită, care să respecte tradiţiile şi
obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare şi prelucrare a repertoriului specific vârstei şcolare ce cuprinde în forme
tradiţionale poezii şi cântece specifice
Crăciunului .Costumele populare, ia şi catrinţa, brăcirile şi opincile, cămaşa şi iţarii sunt primenite şi pregătite
pentru spectacolul mult aşteptat.Atmosfera de sărbătoare din sala de festivităţi prin decorarea cu elemente specifice
sărbătorilor, constituie un alt prilej de bucurie pentru copii ,ei descoperind tradiţiile şi obiceiurile practicate în timpul
sărbătorilor de iarnă, simt şi preţuiesc frumuseţea obiceiurilor şi tradiţiilor de Crăciun. În atmosfera spirituală a Crăciunului,
interpretarea unor dansuri populare dă posibilitatea de a cunoaşte sufletul ţăranului român, raritatea portului şi cântecului
popular.Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt îndragite de copii şi interpretate cu multă pasiune
aproape la toate serbările.Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează ,tonifică şi energizează gândirea,
memoria, atenţia,imaginaţia, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia.Dacă jocul şi cântecul nu este trăit, nu poate
pune în rezonanţă corzile sufleteşti ale fiinţei umane.
Când priviţi o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece şi dansuri populare, gândiţi-vă că priviţi un
moment, oglinda şi sufletul acestui popor ce a considerat păstrarea tradiţiei o datorie şi o onoare.
Bibliografie
1. Dumitru, Ion, Alexandru-― Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă‖, Editura de Vest, Timişoara, 2000
2. Cerghit, Ioan – ―Metode de învăţământ‖, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
CRĂCIUNUL
Prof. inv. presc. Cirloganu Elena
Sarbatorile de iarna "bat la usa", iar o data cu ele sunt reinviate traditiile si obiceiurile oltenesti pastrate din mosi-
stramosi. In aceasta zona etnografica, exista traditii si obiceiuri inedite, care inca se mai pastreaza in mediul rural si care
constituie o unicitate in tara noastra.
Scormonitul in foc: este un obicei practicat in majoritatea satelor oltenesti, in Ajunul Craciunului. Toti membrii
familiei se aduna in jurul focului si, pe rand, dau cu o joarda in foc,zicand:
"Buna dimineata lui Ajun
Ca-i mai buna a lui Craciun
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
30
Intr-un ceas bun
Oile lanoase
Vacile laptoase
Caii incuratori
Oameni sanatosi
Sa se faca bucatele, porombul, graul."
Adunatul gunoaielor: este un ritual ce se practica chiar in ziua de Craciun. Cei ai casei merg prin curte si aduna
toate gunoaiele, in credinta ca gospodaria va avea pui multi, iar femeile se aseaza pe vine, asa cum vor sta clostele pe oua, in
anul urmator.
Colindatul: in toata zona Olteniei exista numeroase colinde specifice, dar cele mai cunoscute si raspandite sunt
Steaua si Plugul cel Mare. Steaua:este o datina straveche care inca se mai practica din Ajunul Craciunului si pana la ivirea
zorilor. Ceata este formata din patru copii, fiecare dintre ei avand un rol prestabilit in cadrul grupului: unul tine steaua,
celalalt este responsabil cu adunarea banilor, a nucilor si a covrigilor, iar ceilalti doi tin sacuiul si un ciomag, pentru a se
apara de caini.
Plugul cel Mare:este cel mai raspandit obicei ce se practica in noaptea de Anul Nou. Plugul se organiza de catre
flacaii din sat, si era condus de un baiat mai viteaz numit "staroste", ce avea sarcina de a tine plugul de coarne si a rosti
urarea. Ceata era compua de obicei din 12 flacai, iar spre deosebire de Plugusor, mergea numai la familiile instarite din sat.
Obiceiuri pentru aflarea ursitului: De Anul Nou se credea ca fetele nemaritate isi pot afla ursitul indeplinind
anumite ritualuri prestabilite. Astfel, acestea numarau si leagau cu ochii inchisi al zecelea par din gardul de nuiele iar a doua
zi se duceau sa vada cum este parul, ca sa stie cum o sa arate ursitul. Daca parul era drept , viitorul sot va fi un barbat
frumos. In cazul in care bucata de lemn erai una scorojita, fetele vor avea un barbat urat, iar daca acesta era noduros, atunci
vor avea parte de un partener bogat.
Mosii de Craciun sau pomana de mana: este un obicei vechi de sute de ani, ce se practica atat in ziua de Ajun,
cat si de Craciun. Dimineata, femeile pleaca la cimitir, unde tamaiaza mormintele, dupa care se intorc acasa, scot colacii
care stau la copt si ii pun pe masa. Pe fiecare colac pun cate un ou si cate o lumanare, dupa care se trimit prin vecini.
Pitaraii: obicei de pe vremea dacilor. Este un obicei ce se practica inca de momarlanii din Valea Jiului, si
semnifica sacrificiul adus divinitatii drept multumire pentru rodnicia holdelor si a pomilor. Pitaraii sunt numai barbati, copii
sau adolescenti, organizati in cete. Imbracati in haine populare, se aduna in noaptea dinaintea Ajunului, impodobesc steaguri
cu clopotei, naframe multicolore, ciucuri si coronite de flori, dupa care le agata pe prajini de cativa metri lungime. Odata
terminat acest ritual, alaiul porneste la colindat pe la casele din sat.
Localitatea Jiet este una in care colindul pitarailor se pastreaza nealterat de sute de ani, la fel ca si strigaturile ce
insotesc ―invartita jieneasca‖:
―Cat ii Soarele de sus
Pitarai ca-n Jiet nu-s
Cu feciori inalti-frumosi
Si la minte sanatosi
Cat ii Soarele de mare
La Jiet intai rasare.‖
CRĂCIUNUL – SĂRBĂTOAREA TUTUROR CREŞTINILOR
Prof. înv. preşc.: Coman Zoe-Geanina
G.P.P. Nr. 3, Slatina
Pentru fiecare persoană Sărbătoriile de iarnă înseamnă ceva! Fiecare se bucură în felul său de primi fulgi de nea,
care se aştern pe pământul îngheţat.
Chiar dacă iarna nu este un anotimp călduros, este aşteptat cu drag in felul sau, mai ales derdeluşul pe care săniile
zboară şi jocurile distractive cu bulgări de zăpadă. Omul de zăpada, aranjat în fel si fel, modelat cu grijă şi expus la vedere.
Iarna este un anotimp minunat şi aşteptat cu drag.
De asemenea, Sărbătoriile de iarnă sunt aşteptate de toată lumea pentru că atunci au ocazia o dată pe an să
împodobească bradul de Crăciun, cu globuri cât mai colorate şi cu ornamente pe gustul fiecăruia, alături de cei dragi lângă
soba caldă si lângă sufletele calde care îţi sunt alături.
De asemenea, pe data de 5 spre 6 decembrie îşi face apariţia Moş Nicolae cu daruri pentru copii si poate şi pentru
cei mari, bineînţeles noi cei mari ştim că el nu mai există acum, dar că a existat cândva pe vremea sa şi că acum a rămas
doar un mit.
De la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion românii se simt în sărbători. Cel mai important este Crăciunul considerat
ca sărbătoarea naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Oamenii au adaptat-o creând tradiţii si obiceiuri conform culturii lor
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
31
specifice. Acest obicei din seara Sfântului Nicolae a luat naştere la oraş şi s-a răspândit şi în mediul rural. Fiecare trăieşte
din plin sărbătorile, însă nu toată lumea cunoaşte adevăratele istorii şi semnificaţii ale datinilor de iarnă. Pentru a aprecia
mai mult tradiţiile, vă oferim o mică istorie a Moşului Nicolae.
‖Copii cuminţi primesc dulciuri şi jucării iar cei obraznici nuieluşe ―aşa auzeam în copilărie de la părinţii nostri
.Acum la vremea maturităţii ne amintim cu bucurie de acele seri minunate când ne pregăteam cizmuliţele şi așteptam cu
nerăbdare să vină Moş Nicolae să ne lase dulciuri şi jucării.
Legenda istoriei lui Moş Nicolae vorbeste despre un nobil sărac care avea 3 fete pe care nu le putea mărita din
cauza situaţiei financiare precare. Se spune că Nicolae de Mira, înainte de a deveni Sfânt, a decis să-l ajute pe acest nobil
lasând câte un săculeţ cu aur la uşa casei acestuia de fiecare dată când una dintre cele trei fete a ajuns la vârsta măritişului.
Vrând să ştie cine îi face aceste cadouri, nobilul a urmărit la cea de-a treia fată uşa casei. Povestea spune că Nicolae s-a
urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei în nişte şosete puse la uscat. Astfel s-a născut ideea ciorapilor
atârnaţi la gura sobelor şi a şemineelor în care se primeau cadourile.
Sărbătoriile de iarnă ne mai aduc si o vestită sărbătoare Ajunul Crăciunului care se sărbătoreşte pe data de 24 spre
25 decembrie zi a naşteri Domnului Nostru Iisus Hristos,o sărbătoare creştina aşteptat de copii si de adulţi.
În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat. Pomul Crăciunului îmbracă
în sate din zona Codru aspecte diferite,deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumpărate din oraş.
Prin unele părţi, băieţii, dar mai cu seamă cântăreţii bisericeşti umblă cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului - o
icoană pe care este zugrăvită naşterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului. Oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în
sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc. În unele părţi, când este aproape de a se revărsa zorile, colindători
cu lăutari sau fără lăutari pleacă pe la casele gospodarilor înstăriţi şi le cânta la fereastră un cântec sau mai multe, aceste
cântece numindu-se "zori", spunându-se că atunci "cânta zorile".
Prin Transilvania, se înţelege sub numele de "zorit" datina de a se cânta colinde de către feciori şi oameni însuraţi la
"zoritul" în ziua de Crăciun. Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu
Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.
Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în "Descrierea
Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau moldovenii
împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele Crăciunului şi prin
unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara.(Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre tinerii mascaţi.
Capra a fost socotită de români ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. Jocul "caprei"
(omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul
sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele
păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul caprei". Jocul caprei",
generalizat în toată ţara la sfârşitul secolului al XIX-lea şi fiind socotit un joc păgân, mulţi slujbaşi ai bisericii au refuzat să-l
primească pe la casele lor, socotindu-l nevoit de legea creştinească" (Gr. Tocilescu). În zilele noastre, jocul a rămas un
pretext pentru una dintre tradiţionalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare ş.a.,
în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor şi pentru urări bune cu prilejul Anului Nou
Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie germană, aşa cum este şi cântecul "O, brad frumos!".
În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum.Împodobirea Pomului de Crăciun a pătruns din
Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea, precum şi în Ţările de Jos, Spania, Italia, Elveţia. Tot pe la sfârşitul
secolului al XIX-lea, această datină se întâlneşte în casele nemţilor din oraşele româneşti şi apoi se răspândeşte pe cuprinsul
ţării, odată cu cântecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)
Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului unde Maica
Domnului l-a născut pe lisus Hristos.
Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpurilor, sporul
animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna bătrânilor, influenţarea, în sens
pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii.
În Ajunul Crăciunului, în unele părţi se umblă de către dascăli tineri bisericeşti cu icoana pe care este zugrăvită
naşterea lui Iisus Hristos. Intrând în casă, icoana este ţinută la piept de către dascăli cântând troparul Naşterii Mântuitorului.
În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului,
determinându-i astfel să vorbească şi să se împace.
Steaua
Obicei care face parte din sfera urărilor augurale şi care se petrece în seara de ajun a Crăciunului. De obicei, cei
care merg cu steaua sunt copii în vârstă de 7 - 14 ani. Acest obicei are conotaţii religioase referitoare la naşterea Domnului.
Plugusorul copiilor
Pluguşorul copiilor este un obicei stăvechi agrar, care se practică mai cu seamă în Moldova, legat de manifestările
augurale ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze purtând
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
32
bice (harapnice) din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintă succesiunea
muncilor agricole - de la aratul ogorului până la coptul colacilor.
"Mâine anul se-nnoieşte,
Pluguşorul se porneşte
Şi-om începe a ura,
Pe la case a colinda.
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are;
Semne bune de belşug,
Pentru brazda de sub plug."
Sorcova
Obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul ritual este alcătuit dintr-un
băţ sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar gazdelor li se adresează urări de bun augur,
invocându-se sănătatea, belşugul şi prosperitatea:
"Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir"
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul şi la mulţi ani
Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei, este sărbătoarea când toţi se reunesc părinţi, copii nepoţi îşi fac
daruri, se bucură de momentele şi atmosfera din jurul mesei, cu credintă ca prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorii vom
avea un an mai bun si mai bogat. La sate sunt păstrate mai bine tradiţiile si obiceiurile specifice acestei sărbători.Repertoriul
tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vicleimul,
pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii) - şi o seamă
de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.
Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale,
redăm câteva specifice diferitelor zone ale ţării. Pe 20 decembrie in calendarul ortodox se sărbătoreste ziua Sfantului Ignat.
În această zi datina rânduieste să fie tăiat porcul de Crăciun. Pentru ca ţăranii cred că un porc neînjunghiat în aceasta zi nu
se mai îngraşă pentru că îşi visează cuţitul. Nerespectarea acestui obicei poate provoca, dupa unii, incidente neplăcute. În
mod evident, şi acest obicei păstrează elemente de ritual păgân (în Egiptul Antic şi în Grecia Antică porcul era sacrificat în
cinstea unor zeităti. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că
sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.
Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureş încep pregătirile pentru colindat, culminând în
cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţa
brodată, feţe de perne ornamentate, pe pereţi se pun ştergare şi blide ornamentate,crengi de brad,baniţa,busuioc, brebenoc.
Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se
preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au
fost puşi bani de argint şi vei fi bănos.
LEGENDA LUI MOŞ CRĂCIUN
În ultimii 50 de ani Naşterea lui Iisus, simbol vechi al creştinismului, a fost treptat înlocuit şi la noi de simbolul lui
Moş Crăciun, un tip bărbos,
Legenda spune că Maica Domnului , fiind cuprinsă de durerile naşterii , i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând
că este sărac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. Se spune că Moş Crăciun ar fi
fost o persoană rea , inumană.Soţia lui în schimb era miloasă şi blajină.
Ea i-a oferit adăpost Fecioarei Mariei când aceasta era pe cale să nască, dar temându-se de mânia lui Crăciun, a ascuns-o pe
aceasta în iesle.
Crăciun, aflând de isprava soţiei, s-a înfuriat şi i-a tăiat mâinile. Fecioara Maria a făcut o minune şi i-a lipit braţele
Crăciuniţei.
Crăciun , văzând această minune şi aflând că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus, se căieşte şi îi cere iertare lui
Dumnezeu, devenind astfel ,,primul creştin‖ şi transformându-se în omul blajin, milos şi jovial pe care îl ştim astăzi.
Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să
preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
33
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantin Eretescu –“Folclorul literar al românilor”,Editura Compania, 2010;
2. Narcisa Alexandru Stiuca -,,Sărbătoarea noastră de toate zilele – sărbători în cinstea iernii”, Editura Cartea de
buzunar, 2008;
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI ÎN GRĂDINIȚĂ
SEMNIFICAȚIE ȘI VALORI
Educ. Chelaru Maria, Grădinița ”Roza Venerini”, Bacău
Crăciunul, sărbătoare foarte înrădăcinată în tradiția populară este pentru copii, care trăiesc emoțional tot ce
se întâmplă în jurul lor, o perioadă plină de emoție, bucurie și așteptare. Ziua Crăciunului este fără îndoială sărbătoarea cea
mai așteptată și mai iubită de copii, dar și cea mai legată de multe lucruri aparente, care nu au nici un conținut moral și
religios, cum ar fi cadourile, brazii, luminile și însăși figura lui Moș Crăciun, care este văzut doar ca un purtător de daruri.
Trebuie să încercăm să facem această sărbătoare mai creștină, evitând de a cădea în atitudini moraliste, dar să
dezvoltăm în copii sentimente de fericire. Fericirea familiei care trăiește această sărbătoare în pace, fericirea creștinilor
pentru Nașterea lui Isus, fericirea pentru ‖Vestea cea bună‖, care este adusă tuturor oamenilor de bunăvoință.
Crăciunul în grădiniță este o oportunitate de a oferi copiilor noi experiențe educative, pentru a întării sentimente
de prietenie, solidaritate și pace într-un un mediu educațional primitor și stimulativ.
Sărbătoarea Crăciunului este evenimentul care mai mult decât oricare altul presupune o multitudine de valori și
semnificații fundamentale pentru viața tuturor. Toate sunt implicate: de la oameni până la ambiente care se deschid pentru a
primii nașterea lui Isus.
Grădinița/școala trebuie să fie în măsură să culeagă aspectele educaționale care sunt exprimate prin experiențe
concrete, vizibile, să favorizeze și să dezvolte în copiii schimbări atât la nivel emoțional cât și pe plan cognitiv, necesare
pentru dezvoltarea lor.
Pentru ca copiii să trăiască evenimentele cu intensitate, trebuie creat o atmosferă senină și de sărbătoare
îmbogățind ambientul grădiniței de stimuli și activități care trezesc sentimente de pace, solidaritate ce se traduc în
comportamente concrete în trăirea de zi cu zi în grădiniță și familie.
În proiectarea activităților didactice trebuie acordată o perioadă în vederea pregătirii pentru această sărbătoare și
ar trebui pornit de la povestirea Nașterii lui Isus. Se poate realiza împreună cu copiii o iesle, fiecare copil așezând unul sau
mai multe personaje, lucru care îi va ajuta să înțeleagă mai bine povestirea istorică a nașterii Mântuitorului. Pot fi prezentate
rând pe rând toate personajele care au avut un rol important în evenimentele nașterii, se poate crea chiar un calendar al
Crăciunului, unde zilnic sub formă de surpriză este prezentat câte un personaj.
În ieslea din Betleem sunt închise valori precum:
• Valoarea esențialul: în peșteră totul este simplu, totul se reduce la ESENȚIAL! Nu există mizerie , dar există sărăcie, în
timp ce mizeria degradează, sărăcia educă.
• Valoarea păcii : pentru un timp lumea este în pace , chiar Imperiul Roman este în pace , iar Isus s-a născut. Iată omul se
naște în tăcere , omul se naște în pace:La Crăciun toți tind să fie mai buni . Pur și simplu mai umani.
• Valoarea bucurie : " Vă anunț o mare bucurie ", cântă îngerul : "Astăzi Mântuitorul se naște " Deci, a celebra Crăciunul
înseamnă a fi bucuroși! Nimeni nu a regretat niciodată că a fost vesel și acest lucru înseamnă că bucuria este o valoare
incontestabilă, absolută ca iubirea. Iată de ce bucuria ne face mai buni, iar tristețea mai răi.
• Valoarea duioșiei: în iesle totul este duios: duioasă este Maria , duios este Iosif, duioși sunt chiar măgarul și boul care-l
încălzesc pe Isus. Chiar dacă că noaptea este rece, în peșteră există inimi calde!
Drumul de pregătire pentru sărbătoarea Crăciunului trebuie să fie marcat de momente de reflexie pentru copii,
deseori bombardați de diferiți stimuli din exterior: televiziunea, vitrinele magazinelor, lumini, muzică etc. Un moment de
reflexie asupra semnificației adevărate a Crăciunului, ca sărbătoare a păcii. Trebuie reparcurs cu copiii etapele trăite ca
pregătire pentru această sărbătoare, așa vor reuși să redescopere adevărata dimensiune, atât socială, cât și religioasă.
Serbarea care se organizează cu ocazia acestei sărbători nu trebuie să fie un moment în care copiii își etalează talentul, dar
să fie creată o atmosferă de așteptare într-o climă de bucurie împărtășită.
Momentul conclusiv, tradiționala sărbătoare trăită cu familia va reprezenta ocazia întâlnirii pentru a valoriza cu simplicitate
și entuziasm parcursul desfășurat de cei mici cu ajutorul educatoarelor.
Bibliografie:
‖Il potenziale religioso del bambino‖, Sofia Cavalletti, Citta Nuova Editrice
‖200 giorni con i piccoli, medi, grandi‖, Giuliana Michelutti/ Rosalba Perini, Signorelli - Milan
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
34
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI
Educ. Horvat Ana, Grădinița ”Roza Venerini”, Bacău
Crăciunul este sărbătoarea sfântă a Naşterii Domnului nostru Isus Cristos, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii
sufleteşti. Este un timp în care primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească și mii de vise ne cuprind sufletul, iar
pacea ne luminează pentru a trăi cu bucurie aceste frumoase sărbători.
Să ne bucurăm împreună cu familia noastră, să îl primim pe Pruncușorul Isus în inimile noastre, având gânduri
bune, să iertăm… să avem armonia atât în familie cât și în sufletele noastre.
De Crăciun avem șansa de a ne revanșa și de a ne curăța de frustrări, de supărări și de regrete și să trăim cu
adevărat momentele frumoase, cum ar fi de sărbători.
Sărbătorile în special cele de iarnă, ne aduc melancolie în suflet, să încercăm să ne bucurăm de plinul din viața
noastră, sau, din contrar, să încercăm să umplem golul din viața noastră.
Sfintele sărbători aduc cu ele o atmosferă de bucurii, în datini şi credinţe, în realizări artistice, muzicale,
coregrafice şi nu numai. Colindele, urările de belşug şi recoltă bogată sunt doar câteva din manifestările folclorice care fac
din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru. În această perioadă,
copiii, care ţin locul păstorilor şi magilor, cetele de colindători sfidează această misiune din generaţie în generaţie. Peste tot
însă copiii sunt aceia pentru care minunile de Crăciun apar din cer, iar îngerii îi ţin în braţe şi îi veghează. Cunoaşterea şi
practicarea obiceiurilor străbune de către copii contribuie la clarificarea raportului dintre individ, colectivitate şi tradiţie,
contribuie la păstrarea unui măreţ tezaur de spiritualitate creştină.
Semnificația religioasă a Crăciunului este nașterea Mântuitorului Isus Cristos, fiul lui Dumnezeu trimis pe pământ
să ajute oamenii să devină mai buni, mai credincioși, mai îngăduitori. Această sărbătoare semnifică nașterea, creația și
veșnicia Universului. Prin naștere se perpetueze specia umana și viața devine veșnică. În aceste zile suntem mai buni, mai
veseli, mai sănătoși și mai umani.
Fiecare om, copil sau bătrân, își amintește cu plăcere sărbătorile de Crăciun și momentele speciale pe care le-a trăit.
Copiii îl așteaptă cu nerăbdare pe Moș Crăciun în fața căruia recunosc fără teamă dacă au fost cuminți sau au făcut năzbâtii.
Ei știu că Moșul este iertător și le aduce daruri mai ales dacă spun o poezie sau cântă o colindă.
Oamenii maturi sau cei deja bătrâni sunt emoționați amintindu-și de copilărie, de darurile de Crăciun pe care le
primeau chiar și cei săraci. Când eram copii nu prea înțelegeam de ce Moș Crăciun aducea unor copii mai multe daruri, iar
altora mai puține. Explicația venea de obicei din partea părinților și era foarte simplă: ‖Moș Crăciun aduce cadouri mai
multe copiilor care au fost foarte cuminți‖! Acesta este și astăzi un argument foarte serios și este o motivație puternică
pentru copii care se străduiesc să devină mai cuminți, mai harnici și mai ascultători pentru ca anul viitor să primească mai
multe daruri.
Pe lângă sosirea lui Moș Crăciun o altă bucurie este Bradul de Crăciun, acest pom venerat, care rămâne verde tot
anul, ne aduce în case mirosul pădurii, este simbolul purității și veșniciei. Întreaga familie participă cu veselie la ritualul
împodobirii bradului cu globuri multicolore, beteală, dulciuri și beculețe colorate.
În feerica seară de Crăciun sunt emoționante colindele care vestesc nașterea lui Isus cel trimis de Dumnezeu să
mântuiască oamenii de păcate, ură, invidie…
Copiii merg cu colindul din casă-n casă, înfruntă gerul, zăpada, cântă cu veselie, cu însuflețire chiar dacă au
năsucurile înghețate și primesc cu bucurie daruri, colaci, nuci, mere etc.
Sărbătorile de Crăciun sunt minunate mai ales în sate unde se respectă tradițiile străvechi. Peisajul de iarnă este
emoționant: căsuțele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări și globuri colorate, iar mesele sunt pline de bunătățile
tradiționale: cârnați, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci.
Amintirile sărbătorilor de Crăciun din copilărie ne întristează uneori pentru că realizăm că nu putem da timpul
înapoi, dar e minunat să primim în casele noastre cu lacrimi de emoție în ochi pe copiii și nepoții noștri care ne urează tot ce
e mai frumos și ne încălzesc sufletele cu veselia și tinerețea lor.
Pentru mulți dintre noi, unele dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie sunt legate de Sărbătoarea Crăciunului. Pentru
mulți alții, tot de aceste sărbători se leagă și unele din cele mai triste amintiri din copilărie…
Orice părinte iubitor își dorește să îi ofere copilului său tot ce este mai frumos, mai bun, mai special de Moș
Crăciun. Unii, își permit să cumpere saci de cadouri, alții, poate doar câteva dulciuri, dar, oare, ce ar fi mai bine să îi
oferim copilului?
Un obiect poate fi lucrul cel mai simplu de oferit. De asemenea, poate fi și cel mai complicat! Uneori, știm exact ce
își dorește copilul, alteori nu știm și se poate întampla ca nici el să nu știe ce vrea. Atunci, ne cuprinde disperarea căutând
zile în șir ―cadoul perfect‖ și sfârșim prin a cumpăra mai multe lucruri decât ne-am propus inițial în speranța că, printre
toate aceste lucruri, copilul va găsi și ceea ce nici el nu știa că își dorea…
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
35
În multe alte cazuri, părinții cumpără cadouri și pentru copilul din ei (sau mai ales pentru copilul din ei!). Cumpără
lucruri pe care ei și le-au dorit, dar nu le-au avut niciodată atunci când erau copii sau pe care ei și le-ar dori dacă ar mai fi
copii.
Sunt și mulți părințiii absenți sau cvasi-absenți din viața copilului lor - fie locuiesc în altă localitate (sau în altă
țară), fie sunt foarte ocupați cu serviciul sau cariera profesională, fie cu… ei înșiși. Sunt părinți care nu și-au dorit să
devină părinți, dar au devenit din întâmplare, din conformism social sau din alte motive numai de ei știute. Asemenea
părinți, resimțind vinovăție față de copilul lor, au nevoie (mai mult sau mai puțin conștient) să-și micșoreze sentimentul de
culpabilitate, să-și ușureze sufletul și își copleșesc fiica sau fiul cu tot felul de cadouri (indiferent de ocazie).
Chiar dacă omenește toți sunt de înțeles, a-ți copleși copilul cu daruri este păgubos pentru tine ca părinte și are
―efecte adverse‖ asupra copilului: răsfăț, așteptări nerealiste, plictiseală, demotivare, dezinteres, lipsa dorinței, pretenții
absurde. Rezultatul este un copil blazat, plictisit și plictisitor în egală măsură, o persoană pe care cu greu o mai poate face
ceva fericit și care ajunge să apreciaze afecțiunea, valoarea și chiar rostul în viață numai în funcție de cât de mari, cât de
scumpe, cât de rare sau de sofisticate sunt lucrurile pe care le posedă.
La polul opus, sunt părinții de condiție modestă, care nu își pot permite lucrurile pe care copilul lor și le dorește și
care se simt vinovați din această cauză. Unii dintre aceștia, spre a curma suferința copilului care tanjește după ceea ce vede
la colegii săi sau în reclame, ajung nu de puține ori să facă eforturi extraordinare, să se îndatoreze, să se supună la adevărate
cazne financiare spre a da satisfacție copilului lor care, treptat, ajunge să nu mai vadă nimic din eforturile lor, ci să
considere că este normal ca părinții săi să facă toate aceste sacrificii și, culmea ironiei, să fie în continuare nemulțumit
pentru că nu poate ține pasul cu colegii și prietenii lui din familii cu mai multă dare de mână.
Paradoxal, rezultatul este de multe ori același ca în cazul familiilor cu dare de mână - un copil nevolnic,
nerecunoscător, plin de pretenții nerealiste, învățat să primească și să nu dea nimic, nemulțumit de condiția lui socială și
reproșându-le părinților că nu sunt în stare de mai mult, că suntniște sărăntoci care îl fac de râs în fața colegilor, în vreme ce
el însuși nu are chiar nimic cu ce să se laude, nici măcar cu o situație școlară mediocră …
Și atunci, ne întrebăm: cât și ce să-i dăm copilului? Puțin? Mult? Scump? Ieftin?
Răspunsul ar fi: să-i dăm copilului cu măsură! Să fim înțelepți, să-i oferim cu moderație, chiar și atunci când ne
permitem mai mult. Să lăsăm loc dorinței să crească – contează foarte mult ca cel mic să mai și râvnească îndelung, să
învețe să aștepte atunci când chiar își dorește ceva și chiar să nu primească. În definitiv, în viață nu le avem întotdeauna pe
toate. Copilul poate să își dorească zece lucruri deodată – e firesc, la urma urmei. Eu, ca părinte, pot să-i cer să își aleagă
numai unul – unul pe care el și-l dorește cel mai mult, așa încât, atunci când îl primește, să se bucure din tot sufletul și să-l
prețuiască.
Nu vă lăsați antrenați într-o întrecere a părinților – cine face cât mai multe daruri, chiar dacă prietenii, familia și copiii vă
atrag într-o asemenea competiție. Riscați să ajungeți părinți care își masoară propria valoare și reușită în viață în funcție de
ceea ce îi oferă copilului lor și cel mai mult are de suferit, evident, copilul.
Copiii au nevoie nu atât de obiecte, cât de experiențe, de amintiri și de lecții de viață.
A face împreună ceva – un tort, o vizită, decorații pentru pomul de Crăciun, a organiza un eveniment pentru prietenii de
familie sau o chetă pentru oameni necăjiți, pentru copii săraci, pentru copii aflați în suferință, a duce acestora cadouri, a
împărți hrană oamenilor străzii, a realiza împreună felicitările pentru cei apropiați, a învăța împreună cu copiii noștri ceva
nou (ca de exemplu să ne dăm cu patinele pe gheață sau un colind pe care să-l cântăm prietenilor), iată tot atâtea ocazii de a
transforma Crăciunul într-o amintire de viață unică și minunată.
Altminteri, lăsându-ne prinși în vâltoarea consumarismului de zi cu zi, riscăm să transformăm acest moment unic al
anului în obișnuita perioadă de alergătură, panică, enervare, claxoane, cozi, frustrare, aeroporturi aglomerate.
Crăciunul înseamnă a dărui, a face bucurii, a fi alături de cei dragi, dar și de cei uitați de lume, de copiii și de bătrânii
nimănui, de oamenii suferinzi, de cei săraci.
Acesta este spiritul Crăciunului care ne umple sufletul de bucurie – nu alergătura fără rost din magazine, traficul
nebunesc, claxoanele și nervii, pomul ―perfect‖, vacanța ―perfecta‖, cu oboseală multă, bucatele grele și zăcutul pe canapele
în fața televizorului.
Lucrurile se strică, se demodează și se uită. Experiențele transformate în amintiri și lecții de viață trec însă cu brio proba
nemiloasă a timpului.
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI PRIN ACTIVITĂŢILE DE CRĂCIUN
Prof. înv. primar Constantin Ștefania
Școala Gimnazială Nr. 1 Limanu, jud. Constanța
În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza
uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei, unde
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
36
se modelează,,materialul‖uman care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute,
unele fiind chiar imprevizibile.
Necesităţile curente ale activităţii instructiv – educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea
fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi strategiile cele mai eficiente. Studierea şi cunoaşterea
personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi
supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor.
Cunoaşterea potenţelor individuale ale elevului, a înclinaţiilor şi aspiraţiilor lui ajută la orientarea fiecăruia către
tipul şi profilul de şcoală cel mai potrivit, la îndrumarea către profesia în care se va putea realiza optimal. Orientarea
educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi
instruirii lor.
Problema studierii şi cunoaşterii personalităţii copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai
bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute.
Ca fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ, activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele
oricărei activităţi didactice :
a) comunicarea în cadrul căreia se asigură climatul educațional, individualizarea comunicării și modalităţile comunicării ;
b) etica relaţiilor profesor-elev bazate pe valori, conduită, considerarea elevului ca partener educaţional;
c) strategii de management: stabilirea realistă a obiectivelor, actualizarea conţinutului de învăţare în funcţie de
cunoştinţele elevilor, adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive, selectarea metodelor participative pentru
valorificarea potenţialului creativ, selectarea tehnicilor de lucru diversitatea şi atractivitatea activităţilor,utilizarea
adecvată a tehnicilor auxiliare ;
d) evaluarea –proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare, selectarea eficientă a metodelor de evaluare în
vederea obţinerii unui feed- back rapid asupra atingerii obiectivelor, diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare,
prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor.
Valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor populare în cadrul serbarilor cu școlarii reușim să înfrumusețăm
viața copiilor, îi ajutăm să cunoască tradițiile românești și rolul important pe care-l au în viața oamenilor din cele mai
vechi timpuri, modul cum aceste tradiții au dăinuit peste timp.
Prin conținutul serbărilor îi ajutam pe copii să înțeleagă mesajul și conținutul acestor obiceiuri populare, adaptându-
le particularităților de vârstă și aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a
cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor, proverbelor, zicătorilor și strigăturilor a unor evenimente tradiționale -
Crăciunul, Paștele, Moș Nicolae, etc - copiii având posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului,
diversitatea tradițiilor și obiceiurilor românești, armonia limbii române.
Textele cântecelor și poeziilor, a colindelor, plugușorului, sorcovii, transmit urările de bine în legătura cu unele
îndeletniciri străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul. Cu aceste ocazii copiii își îmbogățesc vocabularul cu
expresii populare, proverbe, zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne și în comorile înțelepciunii populare.
La vârsta școlară mică sunt greu de înțeles evenimentele petrecute de Crăciun, Bobotează, Paște. Noi, cadrele
didactice, încercăm să transmitem din generație în generație, portul, graiul, obiceiurile și datinile așa cum le-am moștenit
de la străbuni.
O ocazie eficientă de valorificare a tradițiilor populare și a obiceiurilor românești o constituie serbările. Ele sunt un
izvor de bucurii și satisfacții care creează copiilor o stare de bună dispoziție favorabilă atât dezvoltarii psihice, fizice cât
și estetice. Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri; cântăreț, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale,
formându-și sau perfectionându-și o serie de abilități artistice.
Serbările au o importanță deosebită în educarea copiilor. În primul rând prin conținutul lor, transmit un anumit
mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună și depun eforturi susținute pentru realizarea unui scop comun, reușita serbării.
Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua desfășurării ei, când tensiunea afectivă a clasei
ajunge la maxim. Astfel, pregătirea și participarea la serbări este acțiunea în care copilul se obișnuiește să trăiască în
colectiv, să se debaraseze de timiditate.
Serbările aduc lumina în sufletul copiilor, dau aripi imaginației, crează o atmosferă plină de plăcere, bucurie. În
transmiterea obiceiurilor și tradițiilor în serbările școlare se pornește de la ideea că nu există un alt element artistic care să
poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educațional ca serbările școlare. Pentru copii ele reprezintă o
distracție veselă, placută, iar pentru cadrul didactic constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui șir
întreg de repetiții. Învățând copiii să desfășoare "Serbarea pomului de iarnă", îi implicăm în interpretarea unor roluri pe
care le joacă cu plăcere: capra, ursul, sorcova, uratul, colindatul. Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor
pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic cât și pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii
dorința de a cunoaște și păstra tradițiile și obiceiurile strămoșești.
Pentru a avea o influență pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înțelese de acesta și să-l afecteze
psihologic. Sensul unui spectacol va depinde de: calitatea lui, de folosirea adecvata a costumațiilor și decorurilor, de
participare afectivă a copilului. Când bat la porțile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
37
neasemuita frumusețe a datinilor strămoșești și scoatem din comoara inimii și din lada de zestre a neamului, tezaurul
folcloric românesc: cântecul, jocul și costumul popular specific sărbătorilor.
Pentru a realiza o serbare reușită, care să respecte tradițiile și obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare și
prelucrare a repertoriului specific vârstei școlare ce cuprinde în forme tradiționale poezii și cântece specifice Crăciunului.
Costumele populare, ia și catrința, brăcirile și opincile, cămașa și ițarii sunt primenite și pregătite pentru spectacolul mult
așteptat.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor
şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, şcolarii
participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat
dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni
frumoase şi valoroase.
Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii şi statornicesc
o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.
Bibliografie :
Creţu, T., Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti, 1999
Gordon W.Allport -,,Structura şi dezvoltarea personalităţii‖,E.D.P., București, 2000 Revista ,,Învăţământul primar nr 3-4
,1999 ed Discipol‖
Şchiopu, U., Verzea, E., Psihologia vârstelor, E.D.P., Bucureşti, 1995
CRĂCIUNUL-TRADIŢII ŞI SIMBOLURI
Profesor Coste Delia, GPP.Nr.42 Oradea
Iarna este un continent necunoscut, anotimpul sufletelor când nu simţi frigul de afară, când nu vezi că zăpada este
murdară, când bătăile cu bulgări au un alb imaculat, contrastând cu noroiul cotidian..Când ninge parcă se lasa o linişte de
inceput de lume, o linişte a calmului şi a purităţii.Mai presus de toate iarna este anotimpul sărbătorilor de bucurie.Poate că
cel mai frumos inţeles al iernii este chiar acesta: faptul că ea este Casa Crăciunului, sărbatoarea prin care ne amintim că
Dumnezeu a pus in fiecare dintre noi o scânteie divină, o scară ce duce spre cer.O sărbatoare atât de bogată in semnificaţii
cum e Naşterea Domnului trebuie trăita cu partea ―înalta‖ a fiinţei noastre cu sufletul cu mintea cu toată forţa imaginaţiei.E
singurul fel în care ne vom putea înălţa, în care vom izbuti să ne iluminăm.Pentru asta nu trebuie să fim deştepţi sau bogaţi,
e suficient să fim oameni.Să ne amintim că avem suflet sentimente şi să trăim măcar acum în preajma Naşterii Domnului, în
numele lor.Vreme de secole Crăciunul a fost prilej de înălţare spirituală de apropiere de latura religioasa a fiinţei umane, o
adevărată iluminare, pregătită prin post, rugăciune şi curăţenie sufletească.
La origini Crăciunul a fost nu doar o zi de naştere a Mantuitorului, ci a întregii lumi creştine şi a fiecărui creştin în
parte.In multe locuri din ţară(Bucovina,Năsăud,Hateg, Apuseni) există credinţa că cele trei zile de Crăciun şi mai ales
Ajunul sunt o perioadă magică.Şi tot ceea ce va fi făcut în acea perioada se va răsfrânge pe tot timpul anului ce va urma.De
aceea oamenii mâncau uşor de Crăciun ca să fie uşori tot anul, se fereau de plâns ca în anul ce vine să nu plângă, puneau sub
faţa de masă lama de fier a unei coase, ca să fie tari ca fierul şi să nu obosească pâna la anul viitor.Acest şir de tradiţii, care
variază de la o zona la alta, sunt toate subordonate aceleiaşi idei: Naşterea Mantuitorului reprezintă o iniţiere, oamenii
parcurg o primenire sufletească, pe care trebuie să şi-o pregatească cu grijă.O purificare ce face ca albul iernii sa para sfant.
Crăciunul este marea sărbatoare a iubirii şi înnoirii.Clipele înălţătoare ale aprinderii lumânărilor, vechile colinde cântate
cu lacrimi de emoţie în glas, parfumul bradului, scânteietoarele fermecate, deschiderea darurilor aduse de Moş Crăciun,
îmbraca sufletele în straie de sărbătoare.
O veche legendă germană spune că odată cu solstiţiul de iarnă, duhurile rele scapă din locurile în care se află încătuşate
şi bântuie risipite prin lume.Singura stavilă pe care oamenii pot să o pună în faţa ameninţării lor sunt brazii verzi, veşnic
vii.Ei despart lumina de întuneric.Pentru îndepartarea răului , în curţile vechilor germani şi în faţa bisericilor, în Ajunul
Crăciunului erau aşezaţi brazi împodobiţi cu mere şi panglici colorate.Certificatul de naştere al pomului de Crăciun datează
din 1605, când scriitorul german Sebastian Brand notează cu încântare un nou obicei care cucereşte oraşele: în locuinţele
oamenilor au apărut brazi ―înveşmântati‖ cu ghirlande, lanţuri aurite, lumânări de ceară şi dulciuri.Cultul bradului
împodobit are antecedente în crengile de brad atârnate de grinda caselor, înca din vremuri biblice: crenguţa Iesse, simbol al
genealogiei lui Isus, dar şi simbol al Pomului din mijlocul Paradisului, căci de Crăciun se sărbatoresc şi onomasticile
primului cuplu din istoria umanităţii:Adam şi Eva.
În Transilvania bradul de Crăciun a sosit în negura Evului Mediu, adus de coloniştii germani(saşi).În satele şi cetăţile lor,
serile de Crăciun erau luminate feeric de barzii scânteietori, aprinşi în case şi în biserici, şi care adunau obştea întreaga în
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
38
preajma lor.Îmbrăcaţi în superbele lor costume tradiţionale de sărbătoare, croite din catifele, dantele şi cingători de argint,
oamenii aceia blonzi, cu ochi albaştri intonau imnuri religioase, instaurand un protocol al Crăciunului care a influenţat şi
oraşele româneşti.
La început , podoabele erau fabricate din bunătăţile casei: turtă dulce, mere roşii, covrigi şi nuci, portocale,
bomboane.Ornamentele de pom strălucitoare reprezintă un semn al civilizaţiei citadine, al evoluţiei de la poamele
pământului la obiectele manufacturate.În târgurile amenajate anume pentru Crăciun au apărut globuri de sticlă, ţurţuri de
cristal, beteală argintie şi aurie, fulgi artificiali, îngeri bucălaţi, figurine din lemn, metal şi hârtie, reprezentând scena naşterii
lui Isus.
Astăzi la moda sunt decoraţiile din plastic metalizat.A apărut chiar şi bradul din plastic verde, o imitaţie perfectă dupa
natură, dar care oricât ar fi de practic şi ecologic, nu va putea înlocui niciodată pomul de Crăciun viu şi verde, cu autentica
sa mireasmă de brad.Străbunii noştri acordau semnificaţie fiecărui decor alimentar: mărul însemna coeziunea familiei,
nucile-starea de sănătate, iar firimiturile de la masa festivă urmau să fie aruncate în foc, pentru izgonirea duhurilor rele.
Obiceiurile s-au schimbat, dar tradiţia pomului de Crăciun a rămas: dupa atâta amar de vreme , el reprezintă şi astăzi
simbolul Naşterii Domnului şi forta de dăinuire a creştinismului pe pământ.La noi , la romani prezenţa lui e însoţită şi de
obiceiul străvechi al colindelor, care povestesc despre magii călătorind dupa stea, despre ieslea săracă, încălzită de suflarea
fierbinte a vitelor, şi despe Sfânta Fecioară Maria aplecată peste pruncul Isus.Cântece străvechi , minunate transmise din
generaţie în generaţie, ca o normă de conduită morală, Crăciunul nu e doar strălucire şi sărbătoare, ci şi o taină: Naşterea lui
Isus.
Vesela, magica şi generoasa sărbătoare a Crăciunului, aşteptată cu înfrigurare mai ales de copii, are la români o dubla
semnificaţie: cea a renaşterii periodice a soarelui dupa cea mai lungă noapte a anului(22 decembrie), şi cea a Naşterii
Pruncului Sfânt(24 decembrie), care în urma cu două milenii avea să marcheze începutul unei lumi noi.
Chiar dacă ne-am putea reproşa ca în ultima vreme Crăciunul a îmbrăcat straiele modelelor vestice, cu exagerările lor
carnavaleşti şi cu inventivitatea comercială a americanilor, totuşi, sărbătoarea este profund intrată în mentalitatea românilor.
Bibliografie:
Almanah de iarnă, Formula As, Anul I, numărul 1, decembrie 2006
OBICEIURI DE CRĂCIUN LA ROMÂNI ŞI LA ALTE POPOARE
Prof. Înv. Primar Crăciun Dorina
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Motru, Jud. Gorj
Motto: “Ridică-ţi în tăcere sufletul spre Sărbăroarea Luminii!”
Timpul trece repede. A mai trecut un an. Iată-ne în pragul Crăciunului, a zilelor sfinte, în care, toţi caută miracolul,
minunea tainică a acestei sărbători, şi trăieşte speranţa că-l va găsi. Cel care ne asigură că miracolul se va împlini este Moş
Crăciun, personaj de poveste.
Se spune că Fecioara Maria intrase încă din copilărie în mănăstire. Acolo a fost anunţată de arhanghelul Gabriel că
va naşte prunc sfânt, de la Împăratul cerurilor. Cam prin a cincea lună, de când era însărcinată, nevinovata Fecioara i-a
mărturisit totul stareţei. Aceasta însă n-a crezut-o, a alungat-o din mănăstire şi a blestemat-o. Ea a plecat, ajungând într-o
pădure, unde şi-a făcut o colibă, aşteptând sorocul naşterii.
Văzând însă că nu scapă de urmările blestemului şi fărădelegile necuratului, Maria a plecat din pădure la casa unui
om bogat şi aspru numit Crăciun. Acesta însă n-a voit-o în casa lui, şi drept urmare i-a tăiat mâinile Crăciunesei pentru că a
primit-o pe Fecioara Maria la ei, în staul. De durere, Crăciuneasa şi-a pus mâinile în albia în care a fost spălat noul născut.
Mâinile i-au revenit la loc.
Uimit, Moş Crăciun şi-a cerut iertare. I s-au dat două canoane:
1- să colinde pe la toţi sătenii şi să vestească naşterea lui Iisus, în fiecare an. De atunci el este un personaj foarte
iubit, pentru că aduce marea veste al Naşterii Domnului. Această veste este cel mai mare dar. Ea este azi simbolizată de
daruri materiale.
2 - să postească în fiecare an 40 de zile înaintea de a merge la colindat.
Moşul a împlinit dorinţa Fecioarei. Şi de atunci, el vine, cu ocazia acestei sărbători importante, cu daruri la
fiecare.
Legat de sărbătorile Naşterii Domnului, pretutindeni, în lume, se desfăşoară tradiţii şi obiceiuri locale sau ale
popoarelor.
Să dăm câteva exemple:
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
39
*Obieciul apusean, de a înfrumuseţa casa, cu un pom încărcat cu daruri, în timpul sărbătorile Crăciunului, începe să
prindă şi la noi de la începutul secolului trecut, imitând o datină germană, în care pomul este împodobit cu lumânări aprinse
şi cu daruri şi este numit Christbaum. Pomul de Craciun, încărcat cu daruri şi jucării, e prezent azi în fiecare casă, cu toate
că nu este românesc, ci import.
Românul îl vede pe Mos Crăciun sub înfăţişarea unui moş bătrân, blând, binevoitor, cu barba albă ca zăpada ce
acoperă câmpiile şi coastele dealurilor în ziua sărbătorii. Iar dacă Moş este Craciunul, apoi Moş trebuie să fie şi vestitorul
sosirii sale, adică Ajunul (Moş Ajun).
În noaptea Ajunului, uliţele strâmte, răsună, de glasurile colindătorilor, la toate ferestrele luminate. Cete de copii
merg din casă în casă şi cântă:
“Bună dimineaţa la Moş Ajun
Ne daţi, ori nu ne daţi?”
Dacă cei din casă întârzie să-i primească şi să le dea “colindeţi” atunci colindătorii cântă mai departe:
“Am venit şi noi odată
La un an cu sănătate
Şi la anul să venim
Sănătoşi să vă găsim!
Ne daţi, ne daţi,
Ori nu ne daţi?”
Atunci gazdele împart copiilor covrigei, nuci, mere, bani.
În unele ţinuturi, din Transilvania, bătrânii se îngrijesc ca în noaptea sfântă, a Ajunului, să nu se isprăvească fânul
din ieslea vitelor, iar prin alte locuri se aştern paie în iesle, întru amintirea naşterii lui Hristos în ieslea de la Betleem. Dar
nimănui nu-i este îngăduit să doarmă pe afară sau în grajduri, deoarece în noaptea aceea, boii vorbesc unii cu alţii, în limba
lor despre Iisus Hristos Cel născut în iesle şi încălzit de suflarea lor.
În anumite sate româneşti, de exemplu, în cele maramureşene, în seara de Crăciun se ung cu usturoi vitele şi
grajdurile pentru ca să nu dea cumva pe acolo strigoii, moroii, alte duhuri necurate, şi să le omoare.
Usturoiul se pune în coarne, pe frunte, pe spate, făcându-li-se vitelor semnul Crucii.
În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm pe faţă cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care se pune o
monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi de beteşuguri, care se duc astfel, cu apa, pe
vale în jos.
Tot din seara de Crăciun şi până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască ursitul i-au din fiecare mâncare câte
puţin şi pun într-o ulcică. Mai apoi, în seara de An Nou, înconjoară, goale, casa, de 9 ori; a noua oară se uită pe fereastră, îl
văd pe cel visat mâncând din ulcică. Prin alte părţi, în ajunul Crăciunului, tinerii dascălii bisericeşti umblă cu Icoana pe care
este zugrăvită Naşterea Domnului şi cântă troparul Naşterii Mântuitorului.
În Moldova este sfinţirea mesei de ajun, masa fiind încărcată cu mâncăruri de post acoperite cu un merindar şi pe
care nu le descoperă până când nu intră preotul pe uşă. În vechime, la curţile noastre domneşti, era şi obiceiul numit oraţii,
devenite uraţii, de la ―a ura‖.
De sărbătorile Crăciunului, cel mai frumos obicei este colinda. Colindele sunt obiceiuri cu care copiii, tineriii, dar
şi cei maturi întâmpină pe Hristos pe pământ. Aceste tradiţii s-au păstrat de pe vremea romanilor. Colindele de Crăciun,
povestesc despre viaţa zbuciumată a Domnului, de la naşterea Sa şi până la răstignirea Sa.
Specialiştii în domeniu afirmă că nici un popor din lume nu are o colecţie mai frumoasă şi mai variată de colinde
precum are poporul nostru.
Între Crăciun şi Bobotează, colindătorii umblă cu “Steaua‖, obicei de demult. Cei care umblă cu steaua cântă
colinde care amintesc de viaţa Domnului:
“Cine primeşte
Steaua frumoasă
Şi luminoasă,
Cu colţuri multe
Şi mărunte
De la naşterea lui Hristos
Dăruite”.
Steaua este poftită în casă, copiii cântând cântece de stea.
Vifleemul sau Irozii este un teatru religios rămas din primele timpuri creştine. Uneori Steaua se combină cu
Vifleemul şi se numeşte “Steaua cu Vifleem”.
În Ardeal şi în Moldova Vifleemul este cunoscut sub numele de “Irozi”.
Obiceiul de a dărui cadouri, de a face surprize, este prezent şi la alte popoare:
*În Suedia, de 13 decembrie se sărbătoreşte Sfânta Lucia. În acea dimineaţă, cea mai tânără din fetele dintr-o
familie se trezeşte prima. Ea se îmbracă intr-o rochie albă şi îşi pune pe cap o coroniţă pe care sunt aprinse 7 lumânări.
Apoi, ea îi trezeşte pe ceilalţi membrii ai familiei oferindu-le, la micul dejun, prăjituri în formă de animale.
*În Germania, în seara de Crăciun, pomul e împodobit cu daruri şi lumânări care se aprind feeric.
*În Franţa se prezintă misterele Naşterii Domnului care preced liturghia de la miezul nopţii. După liturghie, o
copioasă masă reuneşte familiile.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
40
*În Spania Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun, se săvârşeşte o liturghie la
Capelele Palatului Regal, la care participă Casa Regală, după care urmează o serbare pentru copiii demnitarilor Curţii.
*În Austria un flăcău se îmbracă în veşminte lungi şi albe, îşi pune pe cap o mitră şi ia în mână un toiag. El
închipuie pe Sfântul. Nicolae însoţit de 2 îngeri în alb precum şi o grămadă de draci negrii încornoraţi şi încep colindatul pe
la case. Copiii gazdelor sunt chemaţi, verificaţi din punct de vedere religios, dacă trec examenul, primesc cadouri, dacă nu,
sunt daţi pe mâna dracilor de afară.
*În S. U. A. Moş Crăciun a evoluat, de la un personaj salbatic, la un bătrân cu faţa blândă, ce călătoreşte cu o sanie
trasă de reni.
Şi exemplele ar putea continua, căci aceste sărbători au ca specific ecumenicitatea, universalismul. Ele angajează
Cerul şi întreg Pământul în care minunea Naşterii Domnului s-a petrecut.
Cea mai mare minune pentru zilele noastre este ca,
în inimile noastre, ale fiecăruia,
ca-ntr-un leagăn,
să se nască
şi să crească acest prunc sfânt!
BIBLIOGRAFIE:
1.Ion Ghinoiu, Mica enciclopedie de tradiţiiromâneşti- Sărbători, Obiceiuri, Credinţe, Editura Agora, 2008;
2.Narcisa Alexandra Ştiucă, Sărbătoarea noastră cea de toate zilele- sărbători în cinstea iernii, Editura Cartea de buzunar,
2005;
3.Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 2005;
TRADIȚII, CREDINȚE, OBICEIURI PREZENTE ÎN SĂRBĂTORILE DE IARNĂ LA ROMẬNI
Prof. înv. Primar: Tîrlea Ana Ramona
Şcoala Gimnazială Nr. 1, Loc. Motru, Jud. Gorj
Obiceiurile calendaristice şi cele legate de viaţa de familie sunt o componentă perenă a culturii noastre tradiţionale.
Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului
Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea,
vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) -
şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea,
care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm câteva specifice
diferitelor zone ale ţării.
Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate
spune ca a fost fericit în acel an.
În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această
zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină
şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de alte boli.
În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu părăsească
stupul pe vremea roitului.
În Ajunul Crăciunului nu e bine sa te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an.
După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, ca fac bube.
Acolo unde este datina de a taia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu
ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana
porcului".
În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă faţa de masă cu ciucalăi, pe
pereţi şterguri tărcate (brodate) şi pe pat perne cu feţe tărcate.
Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos.
Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai intâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această
seară, ci bucatele.
Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat.
Se ung pâinile pe deasupra cu muruiă de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruiala care a rămas, se ung pomii din
grădină, ca ei să fie în vară încărcaţi de roade.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
41
În Ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, şi după ce ai măturat du gunoiul acela la pomi, că-i ajută să
fie roditori.
În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din
casă în casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindişul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. Copiii care merg cu
colindatul se numesc piţărăi sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire.
Prin unele părţi, băieţii, dar mai cu seamă cântăreţii bisericeşti umbla cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului - o
icoană pe care este zugrăvită naşterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului. Oamenii, când se dau la băut rachiu sau vin în
sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că se cinstesc.
În unele părţi, când este aproape de a se revărsa zorile, colindători cu lăutari sau fără lăutari pleacă pe la casele
gospodarilor înstăriţi şi le cânta la fereastră un cântec sau mai multe, aceste cântece numindu-se "zori", spunându-se că
atunci "cânta zorile".
Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde
de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.
"Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod,
care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau
printr-un cioban. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în
"Descrierea Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau
moldovenii împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele
Crăciunului şi prin unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre
tinerii mascaţi.
Despre cei Trei Crai de la Răsărit sau Magii călători se spune că au venit să se închine lui lisus, după unii din Arabia,
iar dupa alţii din Persia. Tradiţia ne arată că ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.
Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului
l-a născut pe lisus Hristos.
Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpurilor, sporul
animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna bătrânilor, influenţarea, în sens
pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii.
Vinul era în unele regiuni ale ţării şi simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. În momentul solemn al căsătoriei li
se toarnă vin peste mâinile lor împreunate, simbolizând puterea vieţii, trăinicia şi fericirea noii familii. "Paharul de aur" este
paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sărbătoarea Crăciunului, din care s-a băut cândva în momente solemne, la
botez , la cununie, şi care reprezenta un bun al familiei, transmiţându-se din generaţie în generaţie. La origine are un înţeles
magic, proprietăţi curative, unele dintre astfel de pahare poartă inscripţii cu caracter misterios.
A doua zi de Crăciun se reia jocul duminical întrerupt vreme de şase săptămani, si tot atunci fetele, pe alocuri si
flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.
Crucea sau troita ridicate la hotarul satului au menirea sa consacre caracterul sacru al locului, sa delimiteze si sa
apere spatiul propriu satului de fiinte demonice si totodata si comunitatile pe care le adapostesc.
Fiecare om are un copac frate. Sădirea unui copac în grădină, în parc sau în orice alt loc aduce noroc. Confesându-
te copacului, dobândeşti o forţă fizică sporită şi tărie sufletească. Copacii, ca şi florile, au anumite semnificaţii: afinul
semnifică nevoia de libertate; alunul - bunătate, sinceritate; bradul - teama de suferinţă; castanul - teama nevinovată;
frasinul - amabilitate; gorunul - noroc surprinzător; liliacul - iubire; mărul -invidie, nedreptate; măslinul - pace şi împacare;
mesteacănul - fericire în familie; nucul - însănătoşire; paltinul - atenţie la libertatea pe care o ai; piersicul - dificultăţi; plopul
- prietenie, devotament; prunul - făgăduieli uitate; salcia - respect; salcâmul - pudoare; socul - pierderea unui prieten;
stejarul - iubire sinceră; teiul - iubire conjugală; ulmul - prietenie trainică; vişinul - lipsa de iniţiativă; viţa de vie - petrecere;
zmeurul - discordie.
Semnificaţiile populare ale unor flori: albăstrelele - delicateţe; brânduşa - regret; bujorul - ruşine ; busuiocul -
sărăcie; crinul - iubire ideală; garoafa - iubire pătimaşă; ghiocelul -nădejde; iasomia - bucurie; laleaua - reuşită deosebită;
lăcrămioara - noroc şi prosperitate; liliacul - iubire care se naşte; macul - linişte, sănătate; margareta - candoare; narcisa -
egoism, amor propriu; nufărul - răceala în iubire; nu-mă-uita - bucurie efemeră; odoleanul - gelozie, ceartă; sulfina -
noutate; vioreaua - aventura primejdioasă; trandafirul - iubire şi frumuseţe.
Aduc noroc şi se oferă ca dar: paharul de cristal, şalul, vioara, manuşile, lampa (veioza), tabloul înrămat, blana
frumoasă, medalia gravată, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.
Nu aduc noroc şi nu se oferă cadou: cuţite, călimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela,
oglinda, batista, ace de cravată, ace de păr, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.
La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe
vârful capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oarecare şi din ce parte vine sunetul, în acea
parte işi va găsi ursitul..
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
42
În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se da la păsări şi la animale, "să
fie cu spor ca şi colindătorii".
În Ajunul Crăciunului, în unele părţi se umblă de către dascăli tineri bisericeşti cu icoana pe care este zugrăvită
naşterea lui Iisus Hristos. Intrând în casă, icoana este ţinută la piept de către dascăli cântând troparul Naşterii Mântuitorului.
În Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului,
determinându-i astfel să vorbească şi să se împace.
În ziua de Crăciun nu se scoate gunoiul afară decat a doua zi, deoarece dacă-l arunci "iţi arunci norocul!"
În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apa curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă
de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.
În noaptea de Crăciun nu-i îngăduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece în acea noapte boii vorbesc unii cu
alţii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor.
Se crede că în timp ce omul strănută, îi intră sau îi iese prin nări un duh rău sau o părticică din suflet. De aceea,
pentru a nu se întâmpla ceva rău celui ce strănută, se recurge la rostirea unei urări: "Doamne ajută!", "Să-ţi fie de bine!",
"Sănătate!".
Când strănuţi de mai multe ori la rând e semn ca vei face chef.
BIBLIOGRAFIE:
1.Ion Ghinoiu, Mica enciclopedie de tradiţiiromâneşti- Sărbători, Obiceiuri, Credinţe, Editura Agora, 2008;
2.Narcisa Alexandra Ştiucă, Sărbătoarea noastră cea de toate zilele- sărbători în cinstea iernii, Editura Cartea de buzunar,
2005;
3.Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 2005;
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN ASUPRA
DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Prof. Popescu Cristina
Sărbătorile de iarnă ale Crăciunului și a Anului Nou cumulează numeroase obiceiuri populare tradiționale. Acestea au
un repertoriu bogat și variat, cu elemente specific diferitelor zone etnografice ale țării.
Obiceiurile de iarnă sunt creații ale oamenilor din satele noastre de munte, de deal și de câmpie, sunt mărturii care
confirmă cuvintele lui Lucian Blaga: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat‖(‖Sufletul satului‖), vrednicia și statornicia
poporului roman pe aceste plaiuri binecuvântate. Tradițiile de iarnă însoțesc sărbătorile ce se derulează cam în aceeași
perioadă. ‖Ele încep la 24 decembrie, cu Ajunul Crăciunului și se încheie cu Anul Nou. Crăciunul și Anul Nou prilejuiesc
manifestări de o deosebită bogăție folclorică, adesea cu realizări artistice remarcabile: mersul la colindat, mersul la urat cu
plugușorul, jocurile cu măști, țurca și dansurile, călușerii‖.
Școala și slujitorii săi au datoria de suflet de a face cunoscute obiceiurile de iarnă în rândul generațiilor succesive de
elevi.
La orele de Educație muzicală se învață melodiile colindelor studiate la Limba și literatura română, se învață colinde noi
și se organizează audiții de colinde.
La orele de Educație plastică și abilități practice sunt realizate desene, picturi și colaje inspirate din obiceiurile de iarnă.
Foarte bine sunt valorificate obiceiurile de iarnă în cadrul serbărilor școlare organizate în luna decembrie prin dansuri
populare, montaje literar-muzicale și dramatizări despre nașterea Domnului, despre iarnă, despre brad, Moș Crăciun, colinde,
,,armonii muzicale de o rară frumusețe, care prin conținutul lor arată toate momentele principale legate de venirea pe lume a
lui Iisus Hristos.
În procesul de învățare, multe sunt momentele de satisfacție și bucurie pe care le trăiesc cei implicați, dar maxima
încărcătură emoțională se dezvoltă în timpul serbărilor școlare.
În clasele I-IV, sebările școlare vin ăn ajutorul afirmării și formării personalității elevului. În timpul prezentării
programului artistic, elevul-artist îi va avea ca spectatori pe colegii de școală, dar și pe părinții și învățătorii cărora va trebui
să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleșesc. Interpretarea rolurilor constituie unul din cele mai favorabile
momente pentru exersarea vorbirii afective și a socializării, datorită comunicării intense ce se stabilește între elevi.
Realizarea programului artistic presupune o muncă laborioasă, de căutări și de creație din partea învățătorului. În cadrul
serbării, învățătorul este regizor, coregraf, pasionat culegător de folclor, poet și interpret model pentru micii artiști.
Importanța unor asemenea festivități ocazionate de sărbătorile religioase este deosebită. Ele lărgesc orizontul spiritual al
elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoștințe, la îmbogățireab trăirilor afective și sentimentelor estetice. La vârsta
școlară aceste activități urmăresc dezvoltarea capacității de exprimare orală și de receptare a mesajului oral, exprimare clară,
corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele interpretate, dar și dezvoltarea
capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenică, sugerate de muzică sau de versuri, compunerea de expresii
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
43
faciale sau comportamentale duc la dezvoltarea capacității de exprimarea nonverbală a sentimentelor. Expresiile folosite în
limbaj dau copiilor libertatea de a râde, de a prețui sau disprețui fapte ale personajelor.
Deasemenea, valorificând obiceiurile populare cu prilejul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou-sunt creații pe care copiii
le joacă cu deosebită plăcere. Stimulați de limbajul popular la care se adaugă jocul specific, semnificația acestor obiceiuri
populare aduc bucurie copiilor, îmbogățind prin forma și specificul limbajului, imaginația lor.
Versul, muzica vocală, gimnastica ritmică, scenetele pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietatea și dinamismul
spectacolului. Activitățile de Crăciun sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât și pentru părinții lor. Ele aduc
lumină în suflete, dau aripi imaginației, entuziasmului și rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viața fiecăruia.
Activitățile cultivă capacitățile de comunicare și înclinațiile artistice ale elevilor, atenția, memoria, gustul pentru frumos.
Elevii poartă cu mândrie costumele populare și încep să iubească și să aprecieze muzica populară, muzica autentică, care ne
reprezintă pe noi, românii, la diverse manifestări naționale și internaționale.
Suntem datori să-i învățăm pe copii ceea ce este românesc, să se aplece cu dragoste și respect spre folclor, să păstreze
ceea ce avem și să transmită mai departe. ,,Elevii trebuie îndrumați să-și îndrepte atenția spre fondul străbun de valori
artistice și documentare spre a-l aprofunda, a-l iubi și a-l răspândi.‖
Bibliografie:
Bălan, Maria, Iliescu, Cristina, Valorificarea obiceiurilor de iarnă în cadrul activităților școlare la ciclul primar, Revista
Învățământul primar, Ed. Miniped, București, nr.4/2004, p. 80-81;
Ionel, Cristina-Carmen, Contribuția serbărilor școlare la educația estetică a elevilor, Revista Învățământul primar, Ed.
Miniped, București, nr.2-3/2004, p. 123-124;
Botezatu, Cristina, Ghidul serbărilor școlare-Clasele I-IV, Ed. Rovimed Publishers, Bacău, 2010, p.10-11.
ROLUL ACTIVITĂŢIILOR DE CRĂCIUN ÎN PERSONALITATEA ELEVIILOR
Prof.Dabu Carmen Violeta
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar,
oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu
atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii mei au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-
aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Serbările şcolare vin in ajutorul afirmării si formării personalităţii elevului. În timpul prezentării programului
artistic,elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de şcoală, dar şi pe părinţi cărora va trebui să le recite sau să le cante,
exprimând trăirile care îl copleşesc. Realizarea programului artistic presupune o muncă de cautări şi de creaţie din partea
profesorului.
Importanţa unor festivităţi ocazionale de sărbătorile religioase-Craciunul, este deosebită. Ele lărgesc
orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe, la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor
estetice. Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasa activitate, este foarte importantă atmosfera realizată în
timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a
realiza buna dispoziţi şi participarea cu interes de-a lungul pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt
momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei,
entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia.Coşbuc spunea: „Ca să poţi povesti sau cânta
copiilor, trebuie să-i iubeşti, sa cauţi să pricepi firea şi lumea aparte în care trăiesc, sa ştii să cobori până la nivelul
personalităţii lor. Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om
mare, să fii cât se poate de copil”.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiaşi clase sau între clase diferite „Cel mai bun povestitor!‖
„Cea mai frumoasa poezie recitata!‖, ’’Cea mai frumoasă pictură’’ -promovăm valori culturale şi etice fundamentale.
Elevii sunt dornici de a participa la diverse activităţi în spiritul Crăciunului, se vede efortul depus, străduinţa,totul
se face cu suflet deoarece cred în această mare sărbătoare. Sunt uniţi, se ajută, numai este discriminare.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie
să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în
relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea
activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
44
VIS DE IARNĂ
Prof.înv.primar:Barbir Emilia-Daniela
Şcoala Gimnazială Măriţei
Toate sărbătorile si praznicele creştine ne vorbesc de unele evenimente sau fapte din viaţa Mântuitorului sau despre
petrecerea celor drepţi. Fiecare sărbătoare are laturile sale de bucurie şi tristeţe, care sunt în aceeaşi măsură mustrare pentru
noi, că nu putem trăi o viaţă ca a lor şi bucurie că avem lângă tronul ceresc pe aceia care, în trup fiind, au trăit Evanghelia.
Între praznicele Bisericii şi sărbătorile creştinilor, ca taină şi început de mântuire, se înscrie Crăciunul sau Naşterea
după trup a Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul Iisus Hristos. Nicio altă bucurie mai mare decât Sărbătoarea Naşterii, în
anotimpul alb, nu poate fi pentru români ca cei ce s-au format ca popor şi s-au născut creştini în acelaşi timp. Pentru aceasta,
strămoşii noştri au îmbrăcat în straie de legendă şi în vers de colindă evenimentul respectiv.
În vechile noastre calendare, care observau şi zodiacul, Naşterea Domnului ca eveniment a fost încadrată în
complexul Sărbătorilor Crăciunului. Cel mai vechi şi mai autentic cuvânt al sărbătorilor de iarnă este Crăciunul, care
înseamnă creaţie nouă, descoperire, uimire, mirare, înspăimântare.
Crăciunul are pentru noi o importanţă deosebită, fiind sărbătoarea familiei, a părinţilor, a bunicilor, a rudelor şi în
special a copiilor.. De ce? Naşterea Domnului este mai uşor de înţeles şi ne putem da seama de această înţelegere din
folclorul românesc care este atât de bogat şi zilele acestea, fiindcă angajează inima sinceră a celor mici şi înţelepciunea
celor bătrâni. Poporul nostru născut creştin a păstrat gingăşia, durerea, îngrijorarea Sfintei Familii, aşa cum a fost cu două
mii de ani înainte, fiindcă naşterea poporului român este aproape contemporană cu minunea din Betleem.
Moş Crăciun este o realitate a copilăriei poporului nostru, un suspin, o dorinţă vie şi o satisfacţie desăvârşită, un
izvor de creaţie literară cu adâncă sensibilitate, un gust artisic muzical rezumat în colinde, o legitimaţie orară a
evenimentului Naşterii lui Hristos. Colindele, pe lângă semnificaţia folclorică, sunt o predică vie şi un catehism popular care
a menţinut fiinţa spirituală a românilor de pretutindeni. La scânteile naturale sau artificiale, la lumânările şi candelele
sărbătorii se văd, în zilele Naşterii Domnului, lacrimi de bucurie şi de tristeţe, dor de ţară şi de strămoşi. Câte geamuri
îngheţate nu se deschid colindătorilor, câte suflete calde nu cheamă îngerii Naşterii Domnului, câte inimi reci nu se
deşteaptă la acest şuvoi pornit din strămoşi pentru preaslăvirea Pruncului din Nazaret?
Colindele româneşti au fost pastorala vie şi nescrisă a ierarhilor şi preoţilor români, a cântăreţilor noştri care
anunţau Crăciunul. Unele se referă la Ştefan, Mihai; Brîncoveanul intraţi în aureola cerului. Glasurile dulci ale copiilor au
fost calendarele neştiutorilor de carte ale strămoşilor noştri şi singura posibilitate de a afla ce s-a întâmplat în zilele de
groază ale uciderii pruncilor din Nazaret, dar în acelaşi timp pomenind feciorii luaţi ostateci, sau fetele răpite de satanicele
năvăliri ale migratorilor.
Câte mame nu şi-au vărsat lacrimile la căpătâiul copiilor nevoiaşi, cerând mila Pruncului Iisus; câte fecioare nu şi-
au jurat credinţă Maicii Domnului pentru cei aleşi inimilor; câţi părinţi nu şi-au pus nădejdea în copii lor, muncind din greu;
câţi bunici şi mătuşi n-au imprimat cinste şi încredere nepoţilor, prin colinde, cântece de leagăn şi istorioare despre Domnul
Hristos şi mama Sa. Iată rădăcinile acestui arbore genealogic al tezaurului care trebuie păstrat şi transmis ca un jurământ de
credinţă cu foc şi sânge din tată în fiu şi din mamă în fiică.
Pruncii colindători, înainte de a pleca să anunţe sosirea lui dumnezeu-întrupat, se strâng în cete, iau iertare unii de
la alţii şi ascultă cu folos, ce se spune de Hristos… şi astfel li se deschide orizontul evenimentului naşterii: Magii steaua
urmăresc, Mergând ca să vadă… Îngerii din cer privesc, cântând imn de slavă… Ei cred că Iisus este cel veşnic născut din
Tatăl, este acel Moş-Crăciun, adică o faţă a bunătăţii întrupată pe pământ, acel Unul se arată în trei feţe: Moş Nicolae,
binefăcătorul celor tineri, moş Ajun, sfătuitorul celor bătrâni şi cumpătaţi şi Moş Crăciun, bucuria şi izvorul nesecat al
bunătăţilor tuturor copiilor din lume precum şi Moş Andrei ce ne-a adus Vestea cea bună.
Micii vestitori ai minunii celei mari a Naşterii Domnului încredinţează pe ascultători că Pruncul Nou-Născut este
înainte de Luceafăr… numai pe pământ s-a născut din Fecioară… Ca să crească… să ne mântuiască!
Mântuirea sau izbăvirea a fost şi din partea împăratului roman Galeriu, care a oprit persecutarea creştinilor. În
cinstea acestui eveniment, colinda spune: ‖Hai Lerui-ler, Că a venit Domn prea bun ∕ În locaşul lui Crăciun…
Mântuitorul Hristos, însă, ca Domnuleţ şi domn din cer, n-a venit singur, ca o nălucă sau apariţie, ci a împlinit
proorocia, născându-se din Maria.. Şi L-au văzut cetele îngereşti în cer şi păstorii pe pământ… De aceea cerul arde luminos,
când Preacurata naşte astăzi pe Hristos.
Dragostea şi ospitalitatea strămoşilor noştri este lăudată iar grija pentru cei mici face parte din cultul familiei.
Mesele bogate din aceste zile, pregătite cu muncă şi trudă, sunt, pe lângă o răsplată şi o mulţumire a sfârşitului de
an, şi o bucurie a începutului Noului an. De aceea mulţi credincioşi primesc sau ascultă colindătorii cu multă satisfacţie,
luând aminte că îmbuibarea sau lăcomia duc sufletul la rutină: E sărbătoare şi e joc în casa ta acum… Dar sunt bordeie fără
foc şi nu au Moş Crăciun… Şi-acum te las, fii sănătos şi vesel de Crăciun, dar nu uita când eşti voios, române să fii bun…
Nici lumea ştiinţei nu stă pasivă la acest eveniment, Marii cititori în stele ai Persiei, Egiptului şi Babilonului sunt
uimiţi de apariţia stelei prea strălucitoare, pe care o urmăresc până la Ierusalim, Irod se înfurie, iar mama şi Copilul sunt
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
45
arătaţi protejaţi de oamenii curaţi şi săraci, dar cinstiţi şi inteligenţi: păstorii din jurul Betleemului. De asemenea, balada
‖Mioriţei‖ la strămoşii noştri poate fi legată de evenimentul arătării stelei şi Naşterii Domnului.
Colindele şi cântecele de stea, vicleimul şi irozii sunt primele încercări de teatru public cu temă religioasă,
cunoscute în istoria Bisericii creştine. Ele demască şi pe răufăcători, pe păcătoşi şi pe cei ce blesteamă şi înjură, şi pe cei ce
trăiesc din nedreptate, încât au devenit de la început biciul moralizator al poporului român, şi codul nescris al comportării.
Pe de altă parte, în ele găsim trăsăturile morale ale Mântuitorului ca bunătatea, jertfelnicia, milostenia, răbdarea, trăsături
oferite şi credincioşilor.
Colindele şi cântecele de sărbători nu sunt numai o colecţie de sfaturi şi recomandări pentru alţii, ci ele angajează
toată natura, ca şi în noaptea evenimentului, iar românii i-au adăugat au adăugat ieslei sărace şi cetina sau bradul, podoaba
Carpaţilor noştri. De aceea, Bradul, sau Pomul de Iarnă, în imaginaţia multor popoare, dar mai ales a poporului nostru, este
bucuria celor mici şi semnul de grijă şi nobleţe al părinţilor. Copiii privesc bradul cu emoţie, aşteptând ca din umbra lui să
apară Moş Crăciun şi Anul Nou, Anul milei Domnului, Mesia cel mult dorit. Celor mici li se explică de cei în vârstă pentru
a înţelege minunea din Nazaret , pentru că tot Moş era şi-n vremea lor, Bătrânul Moş Crăciun… Alte denumiri sunt străine
şi păgubitoare spiritualităţii noastre daco-romane.
În lumea de basm a strămoşilor noştri, în vatra arzândă a gliei moştenită de veacuri s-au ţesut amintirile şi istoria
nescrisă a încercatului popor român. De aceea frumuseţile Carpaţilor noştri sunt înnobilate în cetiniţă, cetioară şi coroană de
trandafiri, care mâine va fi spini, văzând aievea crucea răstignirii: sus în vârful muntelui, Pe la crucea bradului, pe o scară de
argint, Se coboară Domnul Sfânt… El coboară-arareori, Numai pe la sărbători…
Aşadar, aceste minunate mărturii dinainte, din timpul şi de după Naşterea Domnului, formează o piatră scumpă în
tezaurul omenirii, în patrimoniul spiritual al neamului nostru, în candela fiecărui suflet curat de creştin şi în inima fiecărui
ortodox român. Nu trebuie să ciuntim spiritualitatea noastră, nu trebuie să o interpretăm după cine ştie ce reguli, ci să o
luăm aşa cum ne-au lăsat-o strămoşii, fiind o moştenire din sufletul lor, suflet atât de încercat de-a lungul veacurilor.
Dar şi Luceafărul apune, cu toate că luna decembrie are cele mai lungi nopţi ale anului, apărând raze minunate de
de nădejde şi fericire într-un An nou mai bun, mai îmbelşugat, mai liniştit şi cu noi împliniri. De aceea micuţii colindători
îşi iau sorcova, simbolul belşugului şi amintirea Pomului vieţii şi pleacă la cei mai apropiaţi pentru urări de sănătate
întregului neam, aşa cum spun şi versurile: ‖Sorcova de la bătrâni a fost dată la români, ca un semn de-mbelşugare şi de
viaţă cu onoare. Anul Nou sosind în lume, el mi-a spus în al său nume, să iau sorcova-n primire… Să mă duc să sorcovesc,
cu plugul să o sădesc, peste ţara ce-o iubesc, tot de bine să-i vestesc …‖(Paul Constantinescu)
CÂND IUBIREA ESTE POSIBILĂ ATUNCI ÎNCEPE ISTORIA
Prof. Daniela Fodor
Odată am luat trenul spre un oraş fără nume, unde oamenii trăiesc sub semnul iubirii şi al onestităţii.
Am trecut printr-un loc unde toţi se luptau pentru o cauză dreaptă, dar nimeni nu ştia exact împotriva cui...
Apoi am văzut un loc unde nimeni nu suferea de foame, dar toţi mâncau fără să se oprească...
Şi am zărit un alt loc unde toţi sufereau de foame, dar nimeni nu le dădea ceva să mănânce...
Am trecut printr- un loc unde peştii cei mari îi mâncau pe cei mici doar pentru că erau mai slabi şi unde caii albi îi
maltratau pe cei negri doar pentru că erau negri...
Am străbătut un loc unde toţi erau soldaţi chiar dacă nimănui nu-i plăcea să se lupte, şi unde cineva le ordona să
lupte doar ca să se simtă soldaţi...
Atunci l-am întrebat pe mecanic cât mai era până la oraşul fără nume.
Mi-a răspuns că toată lumea coborâse şi că trenul urma să se oprească întrucât nu avea să-şi continue drumul doar
pentru mine.
Cum putem să ne mişcăm într-o lume complicată care reuşeşte să combine formule, proiecte şi persoane, care din
punct de vedere chimic, ar fi în stare să provoace o explozie ?
Cum să ne descurcăm în acest labirint? Poate există o cale pentru a reuşi!
Dar pentru moment să fim atenţi la lecţiile de educaţie civică.
Sunt mereu aşteptate exemplele bune. Dar să auzi ―exemplul bun trebuie să vină de sus‖ nu este obsedant? Poate că sunt
oameni corupţi, leneşi,…dar sunt şi oameni drepţi, harnici,….care sunt o categorie în minoritate dar apreciată.
Grija, meticulozitatea, sensibilitatea cu care este controlată puritatea aerului, a mării, a pământului ar putea fi
extinsă şi în ambientul interior al persoanei .Ce-aţi spune de nişte relaţii sociale sănătoase, clare, limpezi, pure, deschise!
Atunci viaţa în colectivitate ar fi mai puţin ―cancerigenă‖. Utopie? Un pic perfecţionată şi poate se vor ivi zorii
unei deschideri.Ne-am dat seama că problema socială , începe acolo unde lipseşte sensul „familial‖ autentic. Începe acolo
unde oamenii, în loc să se recunoască „fraţi‖, se confruntă din motive rasiale, politice, de vârstă, de zone geografice, de
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
46
confesiuni religioase. Începe deoarece ceilalţi sunt adesea consideraţi o povară în plus pe Pământ, ceva care există, dar ar
putea şi să nu fie.
Ce mai poate garanta o viaţă decentă în ciuda publicităţii şi insistenţei de a înfrumuseţa viaţa într-un mod ciudat?
Prima observaţie : dacă nu ne-am simţi iubiţi existenţa personală ar putea fi tristă şi întunecată. Atunci când nu ne
este recunoscută existenţa, când nimeni nu ne bagă în seamă, când avem impresia că suntem lipsiţi de importanţă atunci
simţim vântul rece al singurătăţii şi al lipsei de sens.
Iar sărbătoarea tuturor creştinilor asta aduce.
Dumnezeu nu ne a lăsat singuri, l a trimis pe unicul său fiu pentru a ne dezvălui dragostea Sa nemărginită pentru
fiecare dintre noi.
De aceea Crăciunul stârneşte emoţia, să observi existenţa unei persoane şi să simţi nevoia să te deschizi în faţa ei, să poţi
observa realitatea extraordinară care străbate existenţa şi viaţa ta, să priveşti cu curaj la realitatea darului.
Este vorba de un ansamblu de fapte care să ţi influenţeze profund viaţa şi cărora să le dai importanţă. Darurile din
experienţa care defineşte povestea vieţii tale sunt: familia, prietenii, timpul care se scurge, natura care ne înconjoară,
talentul, ... dar şi limitele, defectele, încărcătura misterioasă a suferinţei pe care viaţa o poartă...un dar special este fiecare
întâlnire, fiecare întâmplare legată de persoana care împarte cu tine clipele, de astfel prima formă a iubirii concretizată.
A doua observaţie: Creşterea ca persoană umană se realizează doar prin iubirea umană.
Dar dragostea dintre noi trebuie să iasă la suprafaţă pentru a deveni semnificativă. Şi aici intrăm în domeniul credinţei şi
ştim cât este de important în creştinism conceptul de semn.
Un semn ascuns nu este de folos nimănui, iar un semn indescifrabil te enervează.
Chiar în lumea în care totul are un preţ, unde totul este măsurat în bani, chiar în această lume suntem chemaţi să
fim semn al darului. În acest mod putem să vedem iubirea ca o capacitate de a trăi în relaţie, o relaţie deschisă...cu rădăcini
în pământ şi cu ramuri în cer...
Aşadar prima valoare rămâne totdeauna persoana umană. Şi din această perspectivă iubirea este esenţială pentru a
putea exista, pentru a creşte şi a procrea din punct de vedere uman.
Să înţelegem că persoana umană începe în fiecare şi se termină cu celălalt. Bineînţeles capcanele egocentrismului,
egoismului, intoleranţei sunt mereu prezente pentru a ne încătuşa capacitatea de a iubi.
Încă o dată ne dăm seama că problema socială începe acolo unde lipseşte sensul „familial‖ autentic, când
răzbunarea este numită‖impunerea propriului punct de vedere‖, când omuciderile sunt asimilate cu‖ a da o lecţie‖, când
trădările conjugale sunt numite în glumă escapade, iar iertarea se numeşte ‖slăbiciune de neiertat‖. Avem curajul să spunem
lucrurilor pe nume?
Când iubirea este posibilă atunci începe istoria .
Să încetăm să mai credem în iluzia că pentru a face o lume mai bună trebuie „eliminaţi‖ oamenii incomozi, oamenii
ostili, duşmanii de care trebuie să ne ferim, oamenii care nu sunt ca noi....Priveşte la Fiul lui Dumnezeu sosit în lume în
ieslea cea săracă! Ce bucurie! Acest lucru să ne cuprindă întreaga fiinţă de fericire.
Pentru a avea o lume curată trebuie să ne spălăm toţi, din cap şi până-n picioare, zilnic.
De mai multe ori pe zi.
Îmi vine în minte acest cântec de copil:
Stătea într- un bătrân stejar
O bufniţă bătrână,
Şi cu cât penele-şi umfla,
Pe atât tăcută devenea,
Şi din tăcută cum era
Din asta mai mult învăţa,
Cu cât din asta învăţa,
Pe atât tăcută rămânea .
Puţină tăcere, nu pentru că nu am avea nimic de spus, dar pentru că ar fi prea multe mulţumirile pe care trebuie să
le aducem.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
47
DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN
Chiliment Mihaela-Şcoala ,,Nicolae Bălcescu’’ Piteşti
Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi
obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii Domnul.
Fiecare popor are propria mitologie, alcătuită din legende şi povestiri ce explică anumite evenimente importante ale
vieţii indivizilor şi poporului ca întreg. La români, legenda lui Crăciun, păstorul din poveste, a fuzionat foarte frumos cu
mitul Naşterii Domnului.
Putem spune că obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradiţională a neamului nostru. Este o mare bucurie
că încă se mai păstrează în unele zone ale ţării aceste datini care ne ajută să înţelegem sărbătoarea respectivă precum şi să ne
bucurăm împreună de Marele Praznic. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului
din care facem parte.
In popor se spune că, fără acordul soţului, Crăciuneasa o adăposteşte pe Fecioara Maria în grajd, singurul loc cald care
mai era liber. Supărat de nesupunerea soţiei, Crăciun îi taie mâinile, dar Maica Domnului i le lipeşte la loc. Minunea îl
converteşte pe Crăciun la Creştinism. De bucurie că nevasta sa a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug
din cioate de brad în curte şi joacă hora cu toate slugile lui. După joc, împarte Sfintei Familii daruri păstoreşti: lapte, caş,
urdă, smântâna. De aici, transfigurarea lui Moş Crăciun într-un personaj mitologic, care aduce de ziua naşterii lui Iisus
daruri copiilor. Acest obicei se suprapune cu amintirea darurilor pe care, după legenda evanghelică, le aduceau regii-magi,
în staul, noului Mesia. Cântecele de bucurie adresate de slugile lui Crăciun s-au transformat în colinde.
Începând cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, de la miezul nopţii şi până la revărsatul zorilor, uliţele satelor răsuna de
glasurile cristaline ale micilor colindători. Cu traista după gât, cu bâta în mâna şi căciula pe urechi, colindătorii merg din
casă-n casă şi strigă la ferestrele luminate:
„Bună dimineaţa la Moş Ajun, / Ne daţi ori nu ne daţi.
Obiceiurile, după cum am mai zis, ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a
acestui neam, sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale. Însă cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele
legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor
româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vifleemul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti
(ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşarii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu
originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.
Un obicei foarte cunoscut este „tăierea porcului‖. În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie.
Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a
fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină si se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de
alte boli.
Un alt obicei foarte cunoscut este împodobirea pomului de Crăciun, a bradului. Bradul care este veşnic verde
simbolizează viaţa, făcându-se astfel analogie cu viaţa care intră în lume o data cu Naşterea Fiului lui Dumnezeu, Căci Cel
Ce este Viaţa Se naşte pentru ca noi să dobândim viaţa veşnică. Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie
germană, aşa cum este şi cântecul"O,bradfrumos!".
Capra, Ţurca, Brezaia sunt câteva dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în "Descrierea
Moldovei" că "Ţurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau moldovenii
împotriva turcilor". Cu ţurca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele Crăciunului şi prin
unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Ţurca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre tinerii mascaţi.
Jocul ―caprei‖ (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost la origine, desigur, un ceremonial grav, un element de
cult. În cadrul sărbătorilor agrare, jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în
turmele păstorilor, succesul recoltelor – invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul ―caprei‖.
Obiceiul pare că îşi are originea în cele ale romanilor şi elinilor: fie în jocurile şi cântecele desfăşurate în jurul altarelor
păgâne de preoţii sau cântăreţii travestiţi în dobitoace cu ocazia sărbătorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile
satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie în amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele
unor păsări răpitoare.
Capra joacă după fluier, iar la terminare unul din flăcăi, apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să
vornicească. Flăcăii joacă pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare, dacă sunt acasă, şi apoi se îndepărtează mulţumind.
Acestea sunt doar câteva din obiceiurile şi datinile prin care românii mărturisesc Naşterea Domnului.
Noi, dascălii, avem obligaţia să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la porţile
cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume.
Deasemenea suntem obligaţi să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au
născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români. Să le sădim în suflet aceste elemente
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
48
definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu am mai putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt noi
românii pe acest pământ.
Noi trebuie să-i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o
minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului.
BIBLIOGRAFIE
Datini strămoşeşti de Crăciun şi Anul Nou— Editura: Pentru turism 1990
Ion Apostol Popescu : ―Studiu de folclor şi artă populară‖
Revista ―Învăţământul preşcolar‖ 1-2 2000
CRĂCIUNUL –SĂRBĂTOARE TRADIȚIONALĂ PLINĂ DE SEMNIFICAȚII
David Luminița
Scoala Gimnazială” Nanu Muscel”,Câmpulug,Argeș
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi...Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –
,,Descoperirea copilului‖)
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric
comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini,
antrenarea elevilor în activităţi variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extracurriculare
organizate împreună cu elevii mei, au avut conţinut cultural, artistic, spiritual , s/au bazat pe parteneriate și au implicat
multiculturalismul, o valoare a societății moderne.O astfel de activitate a fost desfășurată pe platforma eTwinning,
activitate ce a avut ca scop :promovarea in spațiul european a valorilor poporului român, a obiceiurilor si tradițiilor de
Crăciun.
CHRISTMAS TRADITIONS AND CUSTOMS
The project is based on noticing the differences and similarities between the countries involved regarding the
Christmas traditions and customs. Every school which is partner, makes the specific Christmas actions and then, they
exchange the experiences. During the project coordinators are going to communicate by emails and keep in touch .
Teme:Artă, Discipline preşcolare, Discipline învăţământ primar, Etică, Limbă şi literatură, Muzică, Teatru
Limbi:EN
Vârsta elevului:5 - 15
Intrumente utile:e-mail, Forum , Other software (Powerpoint, video, pictures and drawings)
Obiective:
-Promoting and keeping the values of our ancients, of the traditions, of the different countries, through different activities
in which are involved pupils, teachers and parents. -Students will build friendships though eTwinning and they will
present their school and themselves. A . Knowing the customs and traditions of the countries. B. Developing the oral and
written communicative abilities in an international foreign language. C. Using multimedia instruments to insert pictures,
to obtain the wanted results. D. Exciting the curiousity regarding the cultural values of the UE states. E. Promoting
multiculturalism and intercultural dialogue between schools.
Procedură de lucru:Recording (camera) and photography the Romanian traditions and customs. Founding a new artistic
group which, presents the local customs:carols, goat play, plow game. Students will draw customs, clothes etc and will
organize an exhibition. Informations will be exchanged using PowerPoint, short films, podcasts etc. They will help to
improve their communication skills in foreign language.
Rezultate preconizate:Students will submit our results of their friends . In this way, they learn about the customs
,traditions and culture of other countries. -Video recording, photos - Making a photography album presenting local
customs(presentation Power point) - Making a CD with the film of the show. - Making a calendar for 2011 , using the
pictures of the children from the show and with a carol for each month of the year.
BIBLIOGRAFIE: http://desktop.etwinning.net/projects/project/41758
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
49
CRĂCIUN ȘI DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Prof. David Andreea
Colegiul Tehnic Câmpulung,Argeș
Educaţia şi dezvoltarea caracterului acoperă o largă varietate de problematici cum ar fi educaţia şcolarului,
relaţia părinte-copil, elev-profesor, dezvoltarea morală, metode de predare, de motivare, de învăţare teoretice şi practice,
etc . Dezvoltarea unui personalitati nu se limitează numai la școală, ci este influența multor factori.
J.Piaget afirma că omul trăieşte, ia atitudine, activează într-o multitudine de valori, pe care le ierarhizează şi
astfel, prin opţiuni ce depăşesc permanent actualul nivel, atribuie un sens existenţei sale. Comenius considera că dacă
omul este o fiinţă eminamente culturală, educaţia este definită drept proces de transmitere a culturii, iar pedagogia – ca o
ştiinţă a culturii.
Craciunul reprezinta Nasterea Domnului si este o sarbatoare sfanta, o stare de spirit de celebrare a
sentimentului de pace și liniște. De Craciun se cântă colinde, se trimit urări, se rostesc proverbe, ghicitori și se dăruiesc
celor dragi cadouri. Pentru copii – cu această ocazie pot fi organizate ateliere de creație. Cu multa voioșie, în spiritual
sărbatorilor, copiii au ocazia să experimenteze materiale, forme si culori diferite prin care își pot exprima creativitatea.
Folclorul românesc are o strălucire şi o putere de seducţie reale, pe care se cuvine să le apărăm cu fermitatea şi
credinţa ce trebuie să ne călăuzească în protejarea tuturor valorilor ce ţin de adâncurile fiinţei noastre naţionale.
Activitatea educativă realizată prin folclor acoperă principalele laturi ale educaţiei : morală, patriotică, estetică,
intelectuală. Prin activităţile educative extracurriculare, în procesul instructiv-educativ se pune accent în mod special pe
educaţia conform aspiraţiilor şi opţiunilor elevilor, pe păstrarea şi conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre populare,
dar şi pe introducerea unor elemente moderne, noi, antrenante şi atractive, care duc la o mai bună socializare a elevilor şi
la dezvoltarea abilităţilor de comunicare, la stimularea dorinţei de a participa la activităţile de grup .
Proiectele pentru eTwinning sunt realizate, de regulă, între două şcoli, însă este posibilă şi implicarea mai
multor şcoli. Ele pot fi proiecte pe discipline de studiu sau transdisciplinare.Crăciunul este unul din motivele pe baza
căruia se deruleză astfel de activități multiculturale, activități ce duc la formarea personalității individului.Anul acesta sunt
partener in următorul proiect:
CHRISTMAS LIGHTS AND SPARKLE
The project is based on beauty of the Christmas, on holiday clothes of the country.We can present the
differences and similarities between the countries involved regarding traditions and customs. Every school which is
partner can present school, city, country holidays through photo, drawings, videos etc.
Subjects:Art, Cross Curricular, Environmental Education, Foreign Languages, Pre-school Subjects, Primary School
Subjects
Languages:EN
Pupil's age:5 - 18
Tools to be used:e-mail, Forum, Other software (Powerpoint, video, pictures and drawings), Twinspace
Aims:-promoting and keeping the values of our ancients, of the traditions, of the different countries, -seeing the beauty of
Christmas, -developing the oral and written communicative abilities in an international foreign language, -using
multimedia instruments to insert pictures, to obtain the wanted results, -exciting the curiousity regarding the cultural
values of the UE states, -promoting multiculturalism and intercultural dialogue between schools, -let us remember the
birth of Jesus. Work process:Recording (camera) and photography the Romanian traditions and customs. Students will
draw customs, clothes etc and will organize an exhibition. Informations will be exchanged using PowerPoint, short films,
podcasts etc. They will help to improve their communication skills in foreign language.
Expected results:Students will submit our results of their friends . In this way, they learn about culture
of other countries. -Video recording, photos - Making a photography album presenting local
customs(presentation Power point) etc.
BIBLIOGRAFIE: http://desktop.etwinning.net/projects/project/108412
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
50
VALENŢELE EDUCATIVE ALE SERBĂRILOR
DEDICATE NAŞTERII DOMNULUI
Prof.înv.primar, Marinică Florenţa-Teodora
Şcoala Gimnazială Nr.1 Limanu, Judeţul Constanţa
Activităţile extraşcolare prin caracterul lor interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a
caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor
acestora.
O mare importanţă în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct
copilul prin personalitatea sa.
Serbările şcolare organizate cu diverse ocazii au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru
părinţii lor. Dintre serbările care se bucură de o mare atenţie si popularitate este Serbarea de Crăciun care reuşeşte să
înglobeze toate tradiţiile şi obiceiurile din perioada de iarnă (24 decembrie – 7 ianuarie).
Decembrie este luna, colindelor, a bucurie, a brăduţului frumos împodobit a primilor fulgi de nea care aduc în
sufletele copiilor bucuria reîntâlnirii cu Moşul cel drag şi bun - Moş Crăciun.
Sărbătorile de iarnă le trăim cu un farmec şi o frumuseţe aparte, ce le fac aşteptate cu emoţie şi cu bucurie.
Naşterea Domnului, marea sărbătoare a creştinilor, acest miracol al lumii, aduce schimbarea şi speranţa noastră
de mai bine si ne face parcă, în preajma acestor sărbători, să fim mai buni, mai inimoşi, mai răbdători, mai iertători unii
cu alţii.
Aceste sărbători trezesc rezonanţe afective de înaltă sensibilitate şi de puternică intensitate, creând o atmosferă de
bucurie şi un farmec cu totul si cu totul aparte.
Crăciunul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoatea Naşterii Domnului, prilej de
bucurie şi linişte spirituală.
Frumuseţea obiceiurilor şi a colindelor de Crăciun trebuie simţită şi preţuită de copii. Cu glasurile lor cristaline,
calde şi tremurânde de emoţie, copiii sunt cei meniţi să exprime cel mai bine gândurile curate şi să facă urări celor dragi
în aceste zile de mare sărbătoare. Noi, dascălii, avem datoria de a transmite colindele de Crăciun şi Anul Nou, elevilor
noştri cu aceeaşi bucurie în suflet cu care de-a lungul timpului, părintii şi bunicii noştri au făcut-o.
Încă din clasa pregătitoare am căutat să descopăr şi să cultiv talentele copiilor, calităţile de ritm, graţie, armonie,
găsind pentru fiecare un rol, locul într-o anumită formaţie (de dans popular, piese, montaje-literare, dramatizări).
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea dedicată Crăciunului valorifică
varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea colectivului clasei şi
transformă în plăcere şi satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte.
În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ia în calcul, pe lângă conţinuturi, care trebuie să fie apropiate
experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoilor sale de cunoaştere, de nou şi de frumos, încă două coordonate
majore: mişcarea, atmosfera de veselie și destindere pe de o parte, şi atmosfera încărcată de emoţii, ce produce o anumită
tensiune interioară fiecărui copil, pe de altă parte.
Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil, face
ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească. Fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor,
pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie conştient că, de participarea lui depinde reuşita serbării.
Am trăit alături de ei bucuria succesului, am remarcat, că acel contact cu publicul trezeşte în sufletul copiilor
dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei.
Este cu adevărat extraordinar când ei, micii artişti reuşesc să trezească în sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de
neuitat, când în sală răsună ropotul aplauzelor.
Întregul lanţ de manifestări organizate în şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului aduc o
importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaţii în viaţa
spirituală şi educativă a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei.
Serbarea organizată cu ocazia Crăciunului evaluează talentul colectivului clasei şi al fiecărui copil în parte. Punerea
serbării în scenă aduce satisfacţii atât ―artiştilor― cât şi ―spectatorilor―, elevi şi părinţi.
Participarea efectivă şi totală în serbare angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei
impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi. Elevii se autodisciplinează, prin
faptul că în cadrul serbării se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de
activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi
mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.
Serbarea dedicată Naşterii Domnului contribuie la acumularea de cunoştinţe şi la lărgirea orizontului de
cunoaştere a copiilor. Înţelegând şi memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântece se dezvoltă memoria şi limbajul.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
51
Această formă de învăţare este condiţionată de dezvoltarea atenţiei. Materialul artistic folosit trebuie să aibă valoare
educativă şi să cuprindă materiale accesibile particularităţilor individuale şi de vârstă ale copiilor.
Serbările reprezintă un izvor de satisfacţii, bucurii, creează o bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din
punct de vedere fizic şi psihic. Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul organizării unor astfel de activităţi
contribuie la închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrează valoarea
educativă.
Bibliografie
1) Învăţământul primar, Nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2) Învăţământul primar, Nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
3) Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti
FORMAREA TRÃSÃTURILOR MORALE POZITIVE LA COPII PRIN
INTERMEDIUL TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR DE IARNÃ
Prof. Înv. Preşcolar: Militaru Mihai
G.P.N. Perieti
Prin educaţie se pot descoperi stadiile de dezvoltare are constinţei morale, regulile morale însuşite de acesta şi mai
tarziu, chiar filozofia proprie în care se regãseşte moralitatea fiecãruia. Valorile morale importante care necesitã în deosebi
atenţie sunt:
Onestitatea: valorizeazã încrederea şi onoarea în orice relaţie socialã încrederea este necesarã, iar copilul trebuie
sã ştie de mic cã trebuie preţuitã atât încrederea pe care ceilalţi o au în el cât şi încrederea pe care el le-o poate oferi
altora. Aceastã valoare se coreleazã direct cu diverse trãsãturi comportamentale, asemenea sinceritãţii, minciunii,
prefãcãtoriei, manipulãrii dar şi cu principiile personale şi curajul moral. De asemenea responsabilitãţile şi
respectarea promisiunilor reprezintã metode prin care se poate forma la copil onestitatea.
Respectul: a fi preocupat de demnitatea, valoarea şi autonomia celor din jur dar şi a propriei sale persoane; a-i
trata pe ceilalţi civilizat, a folosi normele de politeţe atunci când sunt necesare în interacţiunile sociale, a accepta
fãrã prejudecãţi diferenţele individuale, a se abţine de la violenţã sau intimidãri sunt doar câteva dintre
caracteristicile pe care educaţia se poate axa pentru a dezvolta respectul în individ.
Responsabilitatea: corelatã cu onestitatea, reprezintã recunoaşterea şi îndeplinirea atribuţiilor proprii. Se poate
educa prin intermediul autodisciplinei, perseverenţei, recunoaşterea propriilor greşeli dar şi a propriilor succese.
Dreptate şi corectitudine: aceasta trãsãturã influenteaza direct luarea deciziilor corecte şi afecteazã moralitatea
foarte grav în cazul în care nu este dezvoltatã. Se bazeazã pe luarea decizilor într-un mod cât mai obiectiv, lipsit de
prejudecãţi.
Spirit civic şi cetãţenesc: înseamnã recunoaşterea şi îndeplinirea obligaţiior sociale, protecţia mediului,
participarea la procesorul democratic, şi mai ales supunerea în faţa legii.
La vârste mai mici (preşcolare) formarea caracterului pe baza valorilor morale se poate face folosind metoda
recompensei. Astfel, copilul va putea aprecia comportamentele şi atitudinile generate din aceste valori şi chiar şi le va însuşi
în propia filozofie morala, urmând ca şi el sã le susţina mai departe. În aceaşi mãsurã comportamentele care sunt consecinţã
a unor trãsãturi morale negative trebuie sã fie descurajate, fie prin pedepse (din nou, în special la vârstele preşcolare) sau
prin alte metode educative la vârste mai mari (asemenea comunicãrii deschise).
Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l unic, statornic şi
nemuritor în ciuda scurgerii timpului.
Decembrie vine apoi cu sărbatoarea, atât de aşteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Câţi dintre noi nu au aşteptat
cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu' a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu seară? Acest
obicei al darurilor aduse de Moş Nicolae, s-a împămâtenit mai mult la oraş. Este posibil să fie un împrumut din ţările
catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregătiti. Copiilor din România li se poate
întâmpla ca Moş Nicolae să aduca si câte o vărguţă (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost
învestit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel in educaţia copiilor.Povestea lui Moş
Crăciun începe cu un bătrân numit Sfântul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune că el posedă puteri magice şi a murit in
340 a.H. şi a fost îngropat in Myra.Târziu, in secolul XI, soldaţii religioşi din Italia au luat rămăşiţele sfântului cu ei înapoi
in Italia. Ei au construit o biserică in memoria lui, in ari, un oraş port din sudul Italiei. Curând, pelerinii creştini din toată
lumea au venit să viziteze Biserica Sfantului Nicolae. Ei au luat legenda lui Moş Nicolae in locurile lor natale. Legenda s-a
răspândit in toata lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţari.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
52
Copiii aşteaptă cu nerăbdare Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului. Cea mai frumoasă şi mai iubită de cei
mici şi mari, săraci sau bogaţi este sărbătoarea Crăciunului. Veche de peste doua milenii, răspândită pe tot globul, cea mai
importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu emoţie şi bucurie. Crăciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea
zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă mai ales pentru copiii care aşteaptă sosirea Moşului.
Semnificaţia religioasă a Crăciunului este Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu trimis pe
pământ să ajute oamenii să devină mai buni, mai credincioşi, mai îngăduitori. Această sărbătoare semnifică naşterea, creaţia
şi veşnicia Universului.
Sărbătorile de Crăciun sunt minunate mai ales unde se respectă tradiţiile străvechi. Peisajul de iarnă este
emoţionant: căsuţele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări şi globuri colorate; bradul împodobit şi mesele încărcate
cu bunătăţi tradiţionale; mireasma de cetină şi cozonac şi colindele care creează o feerie de basm cum nici în poveşti nu
întâlneşti . Colindatul
Pentru cea mai aşteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsura la tradiţie,
ştiind să accepte si obiceiuri mai recente. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec si gest ritual, ci şi
numeroase mesaje si simboluri ale unei străvechi spiritualităţi românesti. El s-a păstrat asociindu-se cu celebrarea marelui
eveniment creştin care este Naşterea Domnului Iisus Hristos. In ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din ţara,
începe colindatul. Copiii cu STEAUA vestesc Naşterea Domnului şi sunt primiţi cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu
mere, nuci si colaci.
Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu constituie un
impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj căci vom lucra cu nişte minţi şi suflete „nepoluate‖ încă de
alţi factori. Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula copiilor dragostea şi respectul pentru tradiţiile,
obiceiurile şi folclorul românesc.
Prin abordarea acestui proiect nu s-a dorit o schimbare majoră a percepţiilor naţionale asupra
tradiţiilor,obiceiurilor şi folclorului românesc, ci o sensibilizare a noastră, a tuturor, o abordare diferită a unei teme deloc
moderne.
OBIECTIVE SPECIFICE:
OBIECTIVE PENTRU COPIII PREŞCOLARI:
-Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale,
-Cultivarea dragostei şi respectului pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc;
-Atragerea copiilor în organizarea de activităţi cu caracter extracurricular, conducând la lărgirea şi îmbogăţirea orizontului
de cunoaştere a acestora.
-Implementarea unor cântece şi dansuri populare româneşti;
-Să manifeste interes pentru datinile şi obiceiurile calendaristice creştine.
OBIECTIVE PRIVIND CADRUl DIDACTIC:
-Promovarea şi valorificarea tinerelor talente existe în grădiniţă;
-Amenajarea unui colţ cu obiecte de artă populară;
-Organizarea unor expoziţii cu lucrări şi obiecte de artă populară
OBIECTIVE PRIVIND PARINŢII
- Stimularea implicării părinţilor şi a altor factori educaţionali în derularea activităţilor;
- Promovarea unor relaţii reciproce între părinţi şi alţi factori educaţionali, pentru a transmite copiilor valorile spirituale ale
poporului nostru.
Bibliografie
Musata Bocos,Miron Ionescu-Tratat de didactica moderna editura Paralela 45, 2009
Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;
Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar , nivel
5-7 ani;
CRĂCIUNUL PENTRU MICUȚII CREȘTINI PĂRĂSIȚI
Profesor psihopedagog Dobrotchi Denisia Claudia
” În memoria Anei F.”
”Încă un Crăciun … câteva serbări… cadouri… recompense… eh, sper să fie frumos, și totuși… ”
Așa își încep pregătirea pentru sărbătorile Crăciunul câțiva copii din Casele de tip familial.
An de an – cincisprezece la număr - am sperat ca acești copii să simtă mai mult spiritul Crăciunului, să trăiască cu
bucurie și emoție zilele de pace, liniște, bunăstare, cu cadouri și brad împodobit, colinde și să înțeleagă bucuria și speranța
venită odată cu nașterea Mântuitorului Isus Hristos. Și totuși lipsește ceva din aceasta sărbătoare pentru acești mici creștini.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
53
Încă un Ajun de Crăciun… alte lacrimi… altă dezamăgire. Oricât încercăm să facem ca educatori sau mame substitut
pentru acești copii nu este suficient. Îi vezi cum gândul le zboară departe. Oare unde se gândesc? Oare ce e în sufletul lor? La
cine se gândesc? Ce și-ar dorii?
Îmi este greu să întreb atunci când văd priviri rătăcite deoarece toate răspunsurile duc în același loc: MAMA sau
FAMILIA. Cel mai sensibil subiect. ”Oare o să mă viziteze?” ”O să poată să îmi aducă ceva?” ”Oare o să mă ducă acasă
în familie de Crăciun?” Câte întrebări… cât zbucium… câte lacrimi…. Și-ar dorii ca sărbătorile Crăciunului sa-i găsească în
sânul familiei. Ar renunța la orice cadou, doar să fie ACASĂ.
Așa simțea una dintre copilele părăsite încă de la naștere în pragul Crăciunului. Micuța Ana s-au ‖mica noastră poetă‖ a
început de timpuriu să își așterne gândurile și suferințele pe hârtie, să facă compuneri, eseuri și poezii.
Odată cu venirea iernii copiii deja zboară cu gândul la Crăciun, mers la colindat și bine înțeles la cadouri. Toți se
străduiesc să fie cât m-ai cuminți și să ia note mari, pentru a primii cadourile dorite. Toți își pregătesc și scrisorile pentru Moș
Crăciun. Ana începe să plăngă… începe totuși să scrie cu mâna tremurândă cu ochii plini de lacrimi. Mă bucur să văd că și ea
scrie scrisoarea Moșului și nu refuză ca altă dată.
Scrisorile sunt gata, dar scrisoarea Anei îmi atrage atenția. Încep să citesc iar apoi să plăng…. Ana a scris:
Dorință de Crăciun
‖ Eu nu-mi doresc păpușă
Nici alte jucării
Aș vrea să am o mamă
Cum au și alți copii.
Te rog moșule drag
Nu mă mai căuta
Decât când mi-o aduci
N-apoi pe mama mea.
Ana- un suflet chinuit.
Același gol în suflet simt, de fiecare dată în ajunul Crăciunului.
O sărbătoare a creștinilor, a sufletului, a speranței și bucuriei, în sufletele unora aduce multă tristețe.
SERBAREA DE CRĂCIUN- MOD DE RECREERE,
EDUCAŢIE ŞI PARTENERIAT ACTIV
Prof.înv.prşc.Dorca Laura
Gradiniţa P.P.Nr.25 Baia Mare, Maramures
La ,,zestrea de comori‖ care întruchipează munca dascălului, fiecare educatoare îşi aduce nota sa distinctă,
unindu-le însă aceeaşi chemare de perfecţionare, de cunoaştere a lumii mirifice a copilului. În activitatea educatoarei există
o preocupare aparte pentru manifestările artistice ale copiilor, dintre care serbarea îşi are rădăcinile adânc infipte în sufletul
acestora.
Este un fapt cunoscut de către educatoare, că fiecare copil se crede la un moment dat un mic actor, că doreşte să
impresioneze, să fie văzut de alţii, să fie aplaudat. Serbările organizate în grădiniţă sunt deci un prilej foarte bun pentru a
scoate în evidenţă micile talente actoriceşti. Chiar dacă presupun multă muncă, repetiţii nenumărate, copiii acceptă cu
plăcere ideea organizării lor.
Serbările sunt importante în viaţa copiilor pentru că sunt manifestări artistice deosebite de şirul clipelor obişnuite
petrecute în grădiniţă, pentru că provoacă stări emoţionale puternice, pentru că au o valoare deosebită în educaţia copiilor.
Frumosul din viaţa sau artă influenţează psihicul sensibil şi receptiv al copilului, determinând puternice emoţii estetice.
Prin intermediul lor sunt valorificate şi descoperite uneori aptitudini individuale pentru muzică, dans şi teatru. Se
exersează procese psihice ca : memoria, imaginaţia, atenţia, limbajul, pentru că serbările presupun a memora poezia, a
interpreta roluri din scenete, colinde, strigături, urări, copiii trebuind să-şi pună la treabă imaginaţia, să se transpună cât mai
bine în rolul diferitelor personaje, să folosească un limbaj adecvat şi bineînţeles să fie atenţi pentru ca totul să iasă bine.
Printre multitudinea serbărilor se numără ṣi serbările de iarnă, de Crăciun.
În serbările de iarnă pot fi valorificate cunoştinţele dobândite, pot fi antrenaţi mai eficient copiii timizi, li se
dezvoltă simţul responsabilitaţii fiecărui copil în parte, al întregului grup, se stabileţte o disciplină conştientă pe parcursul
repetiţiilor şi în cadrul derulării serbărilor, li se dezvoltă dragostea faţă de biserică, faţă de Dumnezeu şi Pruncul Issus, în
care se identifică prin asemănarea fizică, învaţă să respecte cerinţele morale, învaţă să fie mai buni unii cu alţii, mai darnici
cu cei din jur, mai inimoşi. Contactul cu publicul numeros prezent la serbare îi pune pe copii în situaţia de a-şi învinge
timiditatea şi alte dificultăţi apărute, exersându-se astfel şi calităţi de voinţă ca: autocontrolul, stăpânirea de sine, încrederea
în forţele proprii şi perseverenţa.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
54
Serbările de iarnă îmbogăţesc şi nuanţează viaţa afectivă a copiilor, îi stimulează pe copii să-şi însuşească variate
forme ale artei, valori morale şi estetice. Rolul lor este de a valorifica experienţele dobândite, de a verifica tot ce copilul şi-a
însuşit într-o perioadă de timp, de a-l pune în situaţia de a aplica în practică cunoştinţele însuşite, de a crea o atmosferă de
optimism, voioşie, procucând celor din jur impresii deosebite.
Tematica serbărilor se alege în funcţie de evenimentul care se impune la momentul respectiv, de posibilităţile
psiho-fizice ale copiilor, în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor, în cazul nostru tematica principală va fi nasterea
pruncului Issus, apariţia Zânei Iernii sau venirea lui Mos Crăciun. În acest sens accesibilitatea conţinutului material ales
pentru serbare este punctul de plecare în alcătuirea programului. Educatoarea va alege conţinutul şi materialele necesare
pentru serbarea de Craciun în funcţie de nivelul grupei sale, va organiza o serbare tradiţională bazată pe tradiţii şi obiceiuri,
unde se aşteaptă şi se merge cu colinda, cu uratul, cu sorcovitul, cu pluguşorul, unde copiii pot incinge câte o horă sau câte
un dans popular. În serbările tradiţionale copiii sunt partea activă dar şi beneficiarii, ei trudesc din greu la repetiţii pentru
reuşită, în detrimentul timpului lor preţios de joacă
La fel de bine educatoarea poate organiza o serbare în mod mai puţin obişnuit, cu activităţi şi jocuri la care
participă şi părinţii copiilor, în care copiii sunt antrenaţi în diverse jocuri de mişcare, distractive sau diverse dansuri
pregătite pentru Zâna Iarnă şi fulgii ei de nea sau pentru Mos Craciun care aşteaptă să-i răsplătească pentru programul
închinat lui. Această serbare este una din cele mai aşteptate serbări şi mai plină de emoţii pentru copii. Serbările moderne,
cu paşi mici şi timizi, vin să întărească relaţia dintre familie şi grădiniţă, iar părinţii să câştige incredere în grădiniţă,
apreciind munca educatoarelor.
Fără să renunţăm la serbările tradiţionale ne gândim să le îmbinăm cu activităţile moderne, în care părinţii să fie
alături de copii, să-i cunoască mai bine şi să înţeleagă câtă muncă presupune reuşita acestora şi câtă nevoie are copilul să fie
alături de părinte în orice ipostază, în orice moment al zilei.
Oricare ar fi tematica serbărilor de iarnă, trebuie să ne amintim mereu că serbările sunt ale copiilor şi de aceea
trebuie să alegem un conţinut adecvat, accesibil, concis, o îmbinare armonioasă între vers, cântec şi dans. Având în vedere
că de fiecare dată publicul spectator la serbare îl reprezintă părinţii copiilor şi bunicii lor, aceştia trebuie antrenaţi şi
implicaţi în organizarea serbării. Se stimulează astfel propriul copil, dezvoltarea lui din grupa mică (chiar grupa
antepreşcolară) până în grupa mare, având posibilitatea de a-l cunoaşte mai bine.
Dacă ţinem seama de toţi factorii importanţi în organizarea unei serbări aceasta va avea şanse de reuşită, va fi un
eveniment important în viaţa copilului şi va rămâne un moment de neuitat pentru părinţi şi copii.
Serbările de iarnă încântă şi fascinează prin farmecul şi prospeţimea lor, prin inocenţa şi candoarea
protagoniştilor, prin neintrecuta spontaneitate şi sinceritate, prin ingeniozitate şi perspicacitate, prin naturaleţea şi firescul
comportament scenic al lor. Acestea asigură îmbinarea armonioasă a părţilor într-un întreg, decor neobişnuit, costumaţie
deosebită, ţinută sărbătorească, fond muzical şi prestaţia copiilor. Ca într-o familie, copiii, spectatorii, de la mic până la cel
vârstnic, au trăit momente unice din lumea inegalabilă a copilărilei, iar coarda sensibilă a sunetului fiecăruia dintre cei
prezenţi a vibrat sub arcuşul de cristal al glasului copilăriei.
Serbările de iarnă pot fi şi o formă de evaluare a copiilor, fiind componentă inseparabilă a instruirii având
caracter stimulator trebuie să-i motiveze şi să-i încurajeze pe copii. Genul acesta de activităţi sunt atractive, dinamice,
nestresante şi sunt centrate pe copil, solicitând în mod diferenţiat participarea lui. Copilul simte nevoia să fie plăcut, trăieşte
sentimente de mândrie şi mulţumire. Este important ca manifestările afective ale copiilor să fie tratate conform importanţei
lor neuropsihologice şi sociale.
Prin intermediul serbării copilul se simte în lumea lui, în care se poate manifesta liber, într-o lume în care jocul
este muncă, iubire, înţelepciune, unde se simte confortabil. Pornind la drum cu poezia ṣṣveselia, copiii satirizează colegii
mofturoṣi, evocă fiinţe dragi, se bucură de frumuseţea anotimpului ṣi de dragostea faţă de Issus ṣi de tradiţiile noastre
româneṣti. Călătorind pe aripile colindelor ṣi ale poveṣtilor de sărbători, copiii interpretează personaje de vis, personaje
religioase, întâmplări senzaţionale.
Fie serbările tradiţionale, fie cele moderne fac pentru copil o lume apropiată lui, în care îṣi dezvoltă unele
strategii de memorare, de înţelegere ṣi învăţare a poeziilor ṣi rolurilor, îṣi dezvoltă abilităţile de relaţionare, îṣi dezvoltă
limbajul expresiv.
Dincolo de culoarea aparte, de emoţiile puternice pe care le emană serbările de iarnă, fără veselie, fără joc ṣi
cântec, fără înţelegere ṣi iubire, împărăţia în care domneṣte ,,măria sa copilul” ar fi fadă ṣi săracă.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
55
CRĂCIUNUL – SĂRBǍTOAREA TUTUROR CREŞTINILOR
Educ.: Drăghici Viorica
G.P.P. Nr. 3, Slatina
Sǎrbǎtoarea crǎciunului este trăitǎ ca o întoarcere la vechile tradiţii , la dorinţa de a reînvia momentul tainic al
naşterii lui Iisus Hristos .Postul, rugăciunea ,strădania de a manifesta mai multă iubire, omenie şi înţelegere faţă de ceilalţi,
primirea colindătorilor aratǎ ca romanii,încă din vechime, trăiau acest moment într-un profund spiritual.
Intr-o lume în care ne ciocnim clipă de clipă de ostilitate, ignoranţă, suspiciune, rea voiță ,gregaritate,în care
interesele pentru confortul personal şi pentru dobândirea puterii sunt mai presus decât iubirea aproapelui, existǎ o singură
soluţie pentru a ne pǎstra sufletul curat si pur,Credinţa.
Fiecare individ caută prin diferite mijloace sǎ îşi atingă ţelurile şi sǎ îşi împlineasca dorinţele. Doar credinţa
nezdruncinată este calea pe care cineva poate ajunge la desǎvârşire, este mijlocul prin care piedicile pot fi depǎşite. Oricare
ar fi acestea, dacă ai credinţă reuşita este asigurată .
La poporul român, credinţa este rădǎcina spiritualitaţii, a legăturii tainice cu divinitatea. Simplitatea în gândire,
iubirea de Dumnezeu, omenia stau la baza credinţei sănătoase, păstrată înca vie în sufletele multora dintre noi.
Se ştie în popor că, înainte cu două săptamâni de Crăciun, oamenii se străduiau mai mult decât în restul anului să se
înţeleagă și să trăiască bine cu cei din preajma lor: Cine caută sfadă, va fi ocărât din această pricină în toată curgerea anului.
Cel ce va lovi cu pumnul sau cu palma, va face atâtea buboaie câți pumni a dat.
O altă credință a oamenilor este că în ajunul Crăciunului, orice dorință iți pui ea se va împlini Se poate cerca
punând într-un pahar mai mare nouă păhăruțe de apă. A doua zi, apa se va măsura cu același pahăruț și dacă se va afla spor
în apă, cele puse în gând se vor izbândi.
O altă credință, cunoscută prin satele românești este ca înspre Crăciun, cerurile se deschid, iar minunea asta n-o pot
vedea decât cei buni la Dumnezeu: glasuri îngerești se aud atunci în cer, dar iarăși numai cei fară păcate le pot auzi: cei care
vor stau toată noaptea treji și păzesc clipa când se deschide cerul.Atunci se aude o toacă de sus, iar cocoșii încep să cânte.
Unii cer sănătate ori bani,căci orișice ar cere cred că vor dobândi.
De îndată ce se încheie postul Crăciunului,încep să se audă colinde prin casele oamenilor, fiecare pregătindu-se
pentru sfintele sărbători. Cei mai entuziaști se arată copiii și tinerii în special, care încep să se adune laolaltă pentru a învața
colinde sau a-si reaminti, colindele din anii trecuți. Colindatul este un prilej de voie bună, atât pentru cetele de tineri
colindători cât și pentru cei care vor fi gazde pentru aceștia. Colindatul se face în seara de Ajunul Craciunului, care este
adevarata seară mare a colindelor.
Colindatorii se primesc îndeopște cu multă bucurie, pentru ca în aceste colinde se vestește Nașterea Domnului Iisus
Hristos. Oamenii cred ca mai înainte vreme foarte multe răutați făceau oamenii, din pricină că își uitaseră de Dumnezeu.
Pentru a-i scăpa de la păcate, Dumnezeu a lăsat colindele ca in fiecare an la Crăciun numele cel sfânt al Domnului să vină
neapărat la urechile oamenilor și astfel să se abată de la calea răutăților.
Și mai ales în iarna asta,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
56
Lăsați copiii să colinde,
Să nu se-nchidă nici o poartă în preajma lor și nici un semn
Să nu-i oprească din curatul și sfântul datinii îndemn
O mai ales în iarna asta, lăsați copiii să colinde!
Când argintiile lor glasuri vor îngâna Florile-dalbe,
Gândiți-vă ca nu e dată închipuirii omenești
O mai aleasă întrupare de sol al vrerilor cerești
Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta Florile-dalbe!
(E.Farago, Calendarul Ligei pe 1908)
Încărcătura spirituală deosebită a colindelor religioase este evidentă, deoarece ele deschid sufletul, trezesc dorul de
Dumnezeu și atunci când sunt cântate din inimă, ne pătrunde un fior mistic.Sunt o sumedenie de versiuni despre nașterea
Domnului Iisus, răspândite pe tot cuprinsul țării.Una dintre aceste povestiri e din Tara Românească și se aude după cum
urmează: Moș Crăciun este stapânul păstorilor și staulului unde s-a născut Mântuitorul. Pe mătușa, nevasta lui o chema baba
Iova. Și cică a moșit pe Maica Domnului. Iată cum s-a întâmplat minunea asta: Fecioara Maria și cu Iosif au intrat în târlă
fără să știe cineva. Iar când s-a născut pruncul,baba Iova a văzut deodată o lumină orbitoare, acolo în târla unde se născuse
Mântutorul.Înspăimântată și socotind că a luat foc staulul, baba a dat fuga și, găsind pruncul și pe mama lui, i s-a făcut milă
și l-a moșit, că bun suflet mai era baba Iova!Unchiașul babei Iova, Moș Crăciun era dus încolo, departe. El era însă o fire rea
de rumân, și tare mult îi mai știa de frică baba Iova! De teama urâciosului de unchiaș, biata babă Iova nici n-a îndrăznit să
bage în casă pe mamă și pe copil după moșire, ci i-a lăsat în târlă. Când a venit Moș Crăciun acasă și a auzit țipete de copil,
a dat fuga în staul; dar n-a priceput minunea, ci, socotind că Fecioara Maria e o fată de-alea cu purtări rele, care-i necinstește
staulul, născând copilul acolo, cică ar fi răcnit la ea: femeie mi-ai făcut staulul de râs! Apoi a dat poruncă baciului Ajun să
omoare pruncul; dar când a auzit cântări cerești si a văzut lumina orbitoare s-a mai potolit unchiașul din furia lui și a lăsat
pruncu-n pace.
Există o asemănare izbitoare între vechile povești despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos povestite prin
satele românești și ceea ce a scris Jacob Lober prin dictare divină în cartea sa –Evanghelia după Iacob partea I- Copilăria lui
Iisus.
Iată,în continuare câteva pasaje semnificative în care se vobește despre momentul nașterii și minunile care au
urmat acesteia:
Salomeea, sora moașei, o femeie care nu a dat crezare celor petrecute Mariei, a cerut să o examineze pe Maria
pentru a se convinge de neprihănirea sa. Dar când Salomeea a atins corpul Mariei, a scos un țipăt și a stigat: Vai, vai mie și
neîncrederii și necredinței mele, căci am vrut să cercetez pe Dumnezeu cel veșnic! Căci priviți, priviți aici, mâna mea arde
în focul mâniei divine, pe care am atras-o asupra ticăloasei de mine! Apoi a început să se roage cu toată ființa ei la
Dumnezeu să o ierte și să o vindece. Lângă Salomeea a apărut un înger care i-a spus: Domnul Dumnezeu a auzit ruga ta
fierbinte; du-te la prunc și ia-l în brațe și o mare bucurie se va pogorî asupra ta! Atunci plină de smerenie a rugat-o pe Maria
în genunchi să-i dea pruncul să-l țină brațe. Și minunea s-a înfăptuit, așa cum a promis îngerul Domnului, Salomeea
însănătoșindu-se pe dată: O, Doamne Dumnezeu atotputernic peste Israel, care ne conduci și ne stăpânești în vecii vecilor!
Esta adevărul curat că acum s-a născut în Israel un rege al regilor care va fi mai puternic decât a fost vreodată David, omul
care a trăit după inima Domnului! Slăvit să fii și lăudat să fii de mine în vecii vecilor!În peșteră s-a făcut apoi liniște. Înainte
de răsăritul zorilor, au început să răsune înaintea peșterii cântece de slavă lui Dumnezeu: tot spațiul cerului era plin de sus
până jos cu nenumărate cete de îngeri stălucitori. Păstorii își îndreptau cu toții fețele către cer și cântau cu aceeași putere ca
și îngerii: Voi, ceruri. stropiți cu roua voastră pe Cel Drept! Pace vouă, oameni de pe pământ, animați de gânduri bune!
Slavă lui Dumnezeu din ceruri și Celui care vine în numele Domnului!
Bibliografie:
1. Nașterea lui Iisus: adevărata poveste - fragment din Copilăria lui Iisus de Jacob Lorber.
2. Crăciun Boris, Copilăria lui Iisus în minunate povestiri și legende(alese și repovestite), Editura Porțile Orientului, Casa
Școlilor, Iași,1999.
3. Tudor Pamfilie, Sărbătorile la români,Colecția Mithos, București 1996.
4. James William, Tipurile experienței religioase, Colecția Homo Religiosus, Editura Dacia, Cluj –Napoca, 1998.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
57
CONTRIBUŢII ALE DASCĂLILOR ŞI ALE ELEVILOR
LA CONSERVAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR DE CRĂCIUN
Prof. înv. primar Anca Dumea
Pentru însuşirea limbii în şcoala românească a veacului trecut Ion Creangă opta, ca autor de manuale, pentru
ponderea creaţiilor folclorice nu din lipsa unor texte merituoase, ci din considerente clare ale conservării şi perpetuării
acestei valori ,,de care se leagă tot trecutul unui popor, cu datinile străbune, jocurile, cimiliturile, proverbele, legendele
şi cântecele populare, cele pline de dulceaţă‖.
Marii cunoscători ai culturii noastre populare au evidenţiat că nimic din ce istoria a consemnat pe aceste meleaguri nu a
scăpat sensibilităţii spiritualităţii naţionale.Conservarea creaţiei folclorice s-a făcut totdeauna şi pretutindeni din
raţiunea legitimării fiinţei naţionale, a identităţii spirituale.Contribuţia în acest sens a unui lung şir de dascăli este
cunoscută: culegerea şi conservarea unor valori ale spiritualităţii noastre (colinde, tradiţii, obiceiuri, cântece bătrâneşti,
snoave, cimilituri, texte de teatru popular inspirate din legende), iniţierea în acestă activitate a elevilor prin ore special
destinate, cercuri de etnografie şi folclor, serbări şcolare, participarea la sesiuni de comunicări şi referate cu lucrări de
creaţie literară orală, depistarea de informatori virtuoşi, anchete folclorice etc.acţiuni care cresc receptivitatea elevilor
faţă de varietatea şi bogăţia folclorică a zonei, a descoperirii creaţiei populare ca univers viu, apropiat.
Utilizarea de metode ca:experimentul folcloric, culegerea prin observaţie, fişa de frecvenţă, cronologizarea,
variantele de basm, cercetarea naraţiunii epice şi de descoperire a tipurilor de narare(liniară, ascendentă,în palier, în
trepte şi în cerc), a funcţiilor etice ale personajelor şi ale mesajelor, întocmirea de repertoare de arhaisme şi
regionalisme,anchete pe tema datinilor şi obiceiurilor, transpunerea pe peliculă a unor cusături, activităţi de gospodărie
, excursii în locurile unde se păstrează datinile şi obiceiurile neatinse de modernism, conservarea acestora prin scris sau
prin memorare şi transmiterea orală prilejuiesc legături interdisciplinare temeinice, utile nu numai studiului ci şi
integrării în societate în general, în viaţa de zi cu zi.
Nu de puţine ori elevii pot reconstituisau pot individualiza evenimente istorice din trecutul unor zone (localităţi)
cercetate sau din trecutul mai îndepărtat al poporului.
Pe 27 decembrie la Moineşti are loc Festivalul datinilor şi obiceiurilor tradiţionale "Anii vechi şi anii noi",
eveniment ce deschide seria manifestarilor de acest gen organizate la fiecare final de an pe Valea Trotuşului şi include
cele mai frumoase reprezentaţii populare precum Plugul, Irozii, Mascații, Jocul Ursului, Jocul Caprei, Banda lui Bujor,
etc., reprezentaţii care nu de puţine ori au în alcătuire copii.Se joacă în Moldova ,,Jienii‖, teatru popular inspirat de
legenda lui Iancu Jianu, la răscrucea dintre ani, atunci când anul cel nou îl ucide simbolic pe cel vechi cu o cruce de
lemn.
Sărbătorile de Crăciun durează, în sens restrâns, trei zile (25-28 decembrie).Sărbatoarea Crăciunului este una dintre cele
mai aşteptate sărbători. Tăierea porcului (urmată de gătitul produselor din carne: cârnaţii, toba, chişca, caltaboşul,
sarmalele şi răciturile), pomana porcului, cadourile de sub brad şi colindele din această perioada o fac să fie cu adevărat
specială. Lumea valorilor (tradiţionale) se formează atât în activităţile din clasă, în familie cât şi în afara ei, dar şcoala
va influenţa într-un mod determinant formarea personalităţii copilului.Pedagogul american Bruner (1970) consideră că
„oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă‖,
dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o
formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor‖.Activităţileextracurriculare realizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă capătă alt aspect decât cele din
procesul de învăţare şcolară, au aspect de viaţă trăită, de învăţare nemijlocită, de obişnuit, de implicare în cotidian, de
contribuţie la descoperirea, păstrarea şi îmbogăţireatradiţiei.Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă
formativă,sunt un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimentul apartenenţei la
colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
Vreme de 40 de zile înainte de Naşterea Domnului unii dintre noi ţin Postul Crăciunului. În această perioadă a Postului
Crăciunului, în unele şcoli de pe raza municipiului au loc şezători în care sunt prezentate obiceiurile specifice
desfăşurate în gospodării în această perioadă a anului. Când lumea satelor intra într-o perioadă de repaus,după
terminarea muncilor agricole, mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun, erau organizate întâlniri cu caracter lucrativ,
dar şi distractiv, şezătorile, loc în care se învăţau deprinderi practice şi numeroase obiceiuri. Şezătorile aveau loc în
serile zilelor lucrătoare, locul de desfăşurare fiind anunţat din timp. Gospodina în casa căreia avea loc întrunirea se
pregătea cu băutură şi mâncare, laviţe sau scaune necesare.Atmosfera era deosebită.Astăzi doar oamenii satului se mai
întâlnesc la şezători, unde se ţese, se toarce, se despănuşează porumb, cei din oraşe neavând astfel de îndeletniciri, iar
elevilor care sunt chemaţi la ,,şezători‖ li se vorbeşte despre tradiţii şi li se arată frumuseţea lucrului ,,în comun‖.In
zona Bacăului, în seara de Ajun se fac ―pelincile Domnului‖ sau turte cu julfă, turte subţiri, coapte pe plită şi care sunt
apoi umplute cu seminţe de cânepă zdrobite sau nucă măcinată şi mult zahăr.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
58
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive şi sunt mulţi elevi care au participat la diferite proiecte
de preparare a bucatelor tradiţionale.Acestea stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe şi
abilităţi.Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme
conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i
dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru
copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune
clasa de elevi .
Colindatuleste un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat în casă,
pe uliţe, de o ceată sacră pe care deseori copiii le învaţă la şcoală. Colindele transmit urări de sănătate, rod bogat,
împlinirea dorinţelor în noul an. Colindatul este cea mai răspândită tradiţie a românilor. Când persoanele colindate nu
primesc colindătorii, închid uşile sau nu oferă daruri, efectele magice sunt opuse, ei încălcând regulile acestui
obicei.Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul nopţii şi pânaă la revărsatul zorilor uliţele satelor
răsunau de glasul micilor colindători. În oraşe întâlnim colindători odată cu lăsarea serii şi până în miez de noapte.La
şcoală în ,,şezători‖se învaţă colindele locului, suntpuse în scenă dramatizări ale Naşterii Mântuitorului, pregătite de
cadrele didactice, se pregătesc expoziţii tematice, artistico – plastice, literareetc. La activitate participă părinţi şi bunici
ai elevilor, cunoştinţe, alte cadre didactice reuşindu-se îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare şi inter-relaţionare între
copii, între adulţi şi între unităţi de învăţământ din apropiere, împărtăşirea experienţei pozitive între cadre didactice şi
între colectivele de elevi pe care îi îndrumă, stimularea cooperării şi creativităţii,valorificarea potenţialului creativ al
participanţilor, dezvoltarea aptitudinilor plastice, literare şi digitale,spontaneitatea, dezvoltarea imaginaţiei, integrarea
socială a elevilor cu CES, atragerea efectivă a elevilor în activităţi care dezvoltă latura morală, socială, afectivă a
personalității,trezirea interesului religios, solidaritatea, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă,
cultivarea sentimentelor de mândrie şi preţuire a moştenirii culturale, dezvoltarea unei atitudini proactive,creşterea
stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea.
Elevii şcolilor sunt implicaţi în proiecte de promovare, conservare şi transmitere din generaţie în generaţiepentru
a nu ne pierde identitatea de români,că nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât străvechile sale
tradiţii şi obiceiuri.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ, în ,,Învăţământul
primar― nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în ,,Învăţământul
primar― nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
Surse on-line:
* Bruner, J.S, Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI
Dumitrana Paraschiva
Prof.Înv.Preşcolar, G.P.N Balteni
Despre împrejurările istorice ale apariţiei obiceiului colindatului V. Kernbach afirma: „nu se poate stabili, pe baze
documentare, nici un prototip al colindului la daco-geti sau la traci. Avem însă dovezi netăgăduite din epoca romană‖.
Obiceiul se leagă de accepţiunea arhaică a sărbătorilor ca sfârşit al ciclului temporar si totodata început al noului an
Indiferent de unde şi de când vin colindele, cu măsti sau fără măsti, ele ajung la inima românilor din toate colţurile lumii.
Obiceiurile şi datinile stăbune româneşti, rod al unui îndelungat efort de cunoaştere, reprezintă un tezaur
inestimabil de înţelepciune ale cărui valori şi sensuri nu se sting niciodată. Asemenea lui Vasile Alecsandri care
spunea : „poţi să cutreieri lumea toată şi să te minunezi de rezultatele civilizaţiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât colţul
de pământ pe care te-ai născut.‖, şi noi trebuie să ne mândrim că suntem români, să ne bucurăm de comorile pe care ni le-au
lăsat strămoşii noştri şi să le transmitem mai departe urmaşilor noştri.
Tradiţiile de iarnă au păstrat nealterate legendele ce circulă de veacuri referitoare la Naşterea Domnului.
În credinţa populară Moş Crăciun este personajul zeităţii care murea ca să renască la intervalul 365 zile, începând
şi sfârşind în ziua de 25 decembrie.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
59
Crăciun, frate cu Moş Ajun s-a născut înainte tuturor sfinţilor şi are puteri de zeu dar şi trăsături de ţăran şi s-a
împotrivit naşterii lui Iisus Hristos fiindcă ştia că aceasta implică moartea sa.
Crăciunul este prima mare sărbătoare a anului când în prima parte a zilei familiile merg la biserică iar în a doua
parte a zilei participă la horele satului. Ultimile zile ale Crăciunului sunt rezervate primirii finilor de către naşi şi a nepoţilor
de către moşi. Acest obicei străvechi a dăinuit peste ani şi presupune ducerea ploconului ce cuprindea pâine, zahăr, orez,
ulei, curcan.
Pomul de Crăciun împodobit în preseara sărbătorii aminteşte de zeul care moare şi renaşte în perioada solstiţiului
de iarnă iar în jurul lui se cântă minunatele colinde româneşti.
Colindatul cu „Capra‖ are ca protagonist un flăcău care ştie să joace şi care îşi pune o mască împodobită cu o
oglindă în frunte cu mărgele cu flori. Împreună cu alţi colindători merge din casă în casă şi urează gospodarilor împliniri în
anul ce va veni.
Textele colindelor cu sau fără măsti sunt fie religioase, fie sociale care aşa cum susţin folcloriştii sunt mai
numeroase şi mai vechi.
În varianta sa tradiţională colindul, ca practică rituală cade în seama cetei de colindători care sunt îmbrăcaţi specific
zonei unde se colindă şi au în recuzita lor diferite accesorii:pene, iederă, salcie sau nuiele de alun, zurgălăi, bâte
ornamentale.
Revelionul are semnificaţia de înnoire a timpului calendaristic, moarte unui an(31 decembrie) şi renaşterea
acestuia(1 ianuarie).
Pluguşorul este un obicei agrar şi se practică în după-amiaza ultimei zile a anului şi chiar in dimineaţa Sfântului
Vasile de către copiii din sat. Ei umblau cu un plug, frumos ornamentat şi recitau o oraţie cuprinzând aspectele esenţiale ale
muncii în agricultură şi urmărind drumul pâinii: aratul, semănatul, seceratul, treieratul, măcinatul, coacerea pâinii iar la
încheiere urau de sănătate.
Pocnitul din bice, clinchetul clopoţelului ,bătutul din tobe aveau menirea de a îndepărta spiritele malefice.
Cei care urau cu pluguşorul erau răsplătiţi cu colaci şi bani.
În prima zi a anului copiii (semnul purităţii)umblau cu sorcova. La început copiii sorcoveau cu rămurele de pomi
fructiferi sau trandafir puse la înmugurit în seara de Sfântul Andrei.. Sorcova este păstrată la loc de cinste, la icoană sau la
oglindă până în anul următor.Copiii care sorcovesc primesc drept răsplată bani.
În intervalul dintre Crăciun şi Anul Nou se practica umblatul cu Steaua. Textul cuprindea o narare a naşterii Domnului Iisus.
Urătorii purtau cu ei o stea confecţionată din lemn şi împodobită cu hârtie colorată lucitoare iar în mijlocul ei era icoana
naşterii Domnului
Prima zi a anului, de Sf Vasile oamenii urmează exemplul Sfântului Vasile. În această zi are loc ridicatul la grindă
al copiilor care au împlinit vărsta de un an, de către moaşă. Acesta e ridicat la grindă de trei ori urându-i-se ani mulţi,
sănătate şi fericire. Evenimentul era urmat de petrecerea dată în familie la care participau familiile moşilor şi nepoţilor. La
masa de Sfăntul Vasile sunt prezente măncăruri alese sarmale, piftii, cărnaţi, carne de porc, cozonac şi ţuică fiartă.
Ajunul Bobotazei este ziua premergătoare unei alte sărbători de iarnă, pe care o aşteaptă românii, Boboteaza. În
această zi de Ajun al Bobotezei se ţine post, iar fetele pentru a afla ursitul ţineau post negru. Ca şi în noaptea de Anul Nou
se practicau diferite obiceiuri pentru aflarea ursitei. Fetele puneau sare în opincă sau gheata din piciorul drept şi apoi o
aşezau sub pernă .
Tot în Ajunul Bobotezei preotul satului trecea pe la fiecare casă şi o stropea cu apă sfinţită.
Pe 6 ianuarie este sărbătorită Boboteaza ce are semnificaţia purificării apelor de forţele răului, prin sfinţire. Stropite
cu apă sfinţită fiinţele şi lucrurile sunt ferite de forţele malefice
La Bobotează oamenii se duceau la biserică să ia agheazmă(apă sfinţită)şi mergeau acasă unde îi aşteptau cei care n-au putut
să meargă la biserică. Pe nemăncate aceştia gustau de trei ori din apa sfinţită.
Agheazma rămasă era pusă într-o sticlă legată la icoană cu un buchet de busuioc. Cu această apă erau stropiţi cei
bolnavi dar şi aceia care aveau nevoie de reuşită în viaţă.
Colindele care îmbracă an de an toate sărbătorile de iarnă sunt o dovadă a continuităţii noastre româneşti şi creştineşti
ortodoxe pe acest pământ românesc.
Bibliografie :
Emil Durkhein, Formele elementare ale vietii religioase, Editura Antet, 2005
O. Barlea, „Folclor literar romanesc‖, Vol I, Ed. Minerva, Buc., 1981, p. 286
Tudor Pamfile , „Sărbătorile la români‖, Ed. Saeculum I. O ., Bucureşti, 1997
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
60
SERBAREA DE CRĂCIUN
CADRU OPTIM DE DEZVOLTARE A PERSONALITĂŢII COPIILOR
Prof.Înv Preşcolar: Bărbulescu Elena
G.P.P.Nr. 4 Slatina
La ,,zestrea de comori‖, care întruchipează munca dascălului, fiecare educatoare îşi aduce nota sa distinctă, unindu-le
însă aceeaşi chemare de perfectionare, de cunoaştere a lumii mirifice a copilului. Preşcolarii, ca şi tinerii, au nevoie, după
muncă, de activităţi de joc, de dans, de sport. Aşadar, timpul liber al copiilor stă din ce în ce mai mult în atenţia
organizatorilor procesului de instruire şi de educare în scopul folosirii mai eficiente a acestuia.
Nimic nu se compară cu recitarea poeziei în faţa lui Moş Crăciun, niciun alt moment nu produce copiilor atâta
bucurie şi emoţie, dar şi emoţii din partea educatoarei şi a părinţilor, stări ce se transmit şi copiilor.
În gradinită, serbarea creează un cadru optim de realizare a sarcinilor educaţiei nonformale, ale cărei conţinut este
adaptat nevoilor copilului, în scopul de a eficientiza învăţarea.
Valoarea potenţială ridicată a timpului liber este generatoare de căutări şi de soluţii din cele mai diverse. Este şi
motivul pentru care educatoarele trebuie să acorde toată atenţia bunei organizări a timpului liber al copiilor din grădiniţe,
îmbinând armonios munca şi învăţarea cu distracţia şi jocul.
Astfel, prin intermediul serbărilor putem fructifica valenţe educative cum ar fi:
- funcţia de loiser( organizarea timpului liber al copilului);
- funcţia social-integrativă;
- funcţia formativă( completarea instrucţiei şi educaţiei);
- funcţia vocaţională, relevând şi cultivând aptitudini speciale.
Situată pe un circuit pedagogic extradidactic, serbarea este un eveniment de seamă în viaţa copiilor. Serbarea este un
prilej de bilanţ şi de voie bună, ea prezintă marele avantaj de a favoriza valorificarea şi dezvoltarea experienţelor copilului,
într-un climat nou, stimulativ, în care are libertatea să-şi manifeste interesele, să-şi exprime impresiile şi trăirile, pe baza
căutărilor şi eforturilor personale, accentul deplasându-se cu preponderenţă de pe informativ pe formativ. În altă ordine de
idei, serbarea impune şi educatoarei competenţe speciale, întrucât, în cadrul acesteia se interferează mai multe domenii de
cunoaştere ce trebuie să-şi armonizeze strategiile, să combine mai multe genuri artistice, fiecare cu specificitatea şi
complexitatea sa, ce se cer a fi îmbinate la modul optim, în condiţiile în care copiii obosesc destul de repede.
Serbările copiilor încântă prin farmecul lor, prin prospetimea şi candoarea protaginiştilor, prin neîntrecută spontaneitate
şi sinceritate, prin naturaleţea şi firescul comportamentului lor scenic.
Ca într-o familie, copiii, spectatori de la mic şi până la cel vârstnic, trăiesc momente unice din lumea inegalabilă a
copilăriei, iar coarda sensibilă a sufletului fiecăruia dintre cei prezenţi vibrează sub coarda de cristal a glasului copilăriei.
Pornind la drum cu poezia, muzica, dansul si veselia, copiii se pun pe soţii, îi satirizează pe colegii leneşi, mofturoşi
sau dezordonaţi, evocă fiinţe dragi şi tradiţii scumpe românilor, se înduioşează de soarta copiilor năpăstuiti, se bucură de
frumuseţea anotimpurilor, interpretează personaje de vis.
Călătorind pe aripile poeziei, basmului sau muzicii, micii preşcolari ajung în actualitatea din care nu doresc să piardă
nimic: ştirile calde, întâmplările senzaţionale, reclamele, poveştile din zilele noastre cu personaje moderne sau roboţi
visători.
Cadrul de desfăşurare, locaţia, costumaţiile, rolurile interpretate le stârneşte curiozitatea şi interesul. Fie că este pentru
prima dată, fie că este deja o tradiţie, toţi părinţii aşteaptă cu interes şi emoţie participarea la serbarea copilului pentru a-l
vedea cum recită poezia, cum cântă sau dansează, cum interacţionează cu ceilalţi copii, cu alte cuvinte, cum se descurcă.
Repetiţiile, costumele, poeziile, rolurile, emoţiile, bucuria participării, cântecele, toate fac parte din pregătirea pentru
serbare.
Prin specificul lor, ca activităţi extracurriculare, serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurie şi satisfacţii, creând
bună dispoziţie şi favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic dar şi fizic. Acestea favorizează, valorifică
şi dezvoltă experienţele copilului într-un climat nou, stimulativ, în care copilul are libertatea să-şi manifeste interesele, să-şi
exprime impresiile şi trăirile pe baza căutărilor şi eforturilor personale, accentul deplasându-se, cu preponderenţă, de pe
informativ pe formativ. Serbările desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasa a părţilor într-un întreg,
decorul neobişnuit, costumaţia copiilor, a educatoarei, ţinuta sărbătorească, accesoriile necesare, fondul muzical, semnalele
sonore, jocul de lumini- reprezintă toate, elemente importante ce contribuie la costruirea unor valenţe estetice şi educative
deosebite.
Necesitând o pregătire minuţioasă (copiii învăţând cântece, poezii, dramatizări, dansuri populare, ritmice sau tematice)
şi de mai lungă durată, se prelungeşte şi emoţia aşteptării.
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale copiilor, acestea
contribuind la stimularea şi educarea:
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
61
atenţiei(prin respectarea indicaţiilor regizorale, şi, în special a atenţiei distributive prin raportarea copilului la
ceilalţi membri ai grupei);
memoriei(prin repetiţiile organizate pentru consolidarea replicilor, mişcărilor, etc);
voinţei(prin implicarea copilului în mod benevol);
afectivităţii(prin filtrarea mesajelor culturale, artistice, pe plan afectiv);
imaginaţiei şi creativităţii(prin implicarea directă a copiilor, propunând numere artistice în serbare sau soluţii
atunci când este nevoie);
atitudinilor pozitive(prin crearea de situaţii concrete şi inteligibile pentru care copilul trebuie să abordeze şi să
aprobe o numită conduită);
stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii;
gândirii(prin momentele de criză care se ivesc, prin luarea deciziilor când apar situaţii neprevăzute în derularea
spectacolului).
Materialul ce va fi îmbinat în programul serbării, trebuie să fie selectat în proporţie de 50% din conţinuturile predate pe
parcursul anului şcolar şi să fie interesante şi accesibile copiilor.
Educatoarea are un rol hotărâtor în alegerea programului unei serbări, în stabilirea ordinii de desfăşurare şi în
selecţionarea copiilor care susţin programul. Este de preferat ca rolurile din program să fie în versuri, pentru a uşura
memorarea lor şi pentru a putea să se transpună şi mai uşor copilul în rolul interpretat. Repartizarea rolurilor să fie în funcţie
de posibilităţile copilului, dar şi de preferinţele acestuia. Se impune ca educatoarea să acorde atenţie copiilor cu înclinaţii
artistice creând pentru aceştia un climat propice dezvoltării, prin strategii personalizate, dar să-i sprijine şi pe acei copii care
întâmpină greutăţi în însuşirea diverselor forme de artă.
Pentru a realiza spectacolul, educatoarea are nevoie şi de cunoştinţe specifice din domeniul scenografiei şi al regiei.
În general, o cerinţă de bază în alcătuirea serbărilor, în afară de asigurarea înaltei calităţi educative şi artistice, o
reprezintă necesitatea ca întreg materialul să fi fost însuşit bine de către copii în cadrul procesului instructiv- educativ
organizat. Conţinuturile serbărilor este bine să fie apropiate experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoii sale de
cunoaştere, de nou şi de frumos.
Ar trebui să-i ascultăm mai mult şi mai atent pe copii, pentru că, de multe ori ei sunt sursa celor mai multe activităţi.
Potenţialul lor, al alternativelor de realizare a serbărilor în grădiniţă este generator de căutări şi de soluţii variate.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, în bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dacă-i laşi pe ei să te
conducă spre acţiuni surprinzător de frumoase şi de valoroase.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar/2008
2. Călărăşanu, C., ,,Copii şi părinţi,,, Editura Presa universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2010;
3. Tipa, E., ,,Serbarea- cadru optim de realizare a educatiei nonformale,,, Revista Învăţământul preşcolar, nr. 1-2,
2009;
CRĂCIUNUL ÎN CLASA NOASTRĂ
Prof.Înv.Primar Emilia Diaconescu
Imaginaţia este primul pas în procesul creativ. (Herbert Harris)
În contextul curriculumului naţional, disciplina ,,Educaţie plastică‖ are un loc şi un rol bine definit. Prin orele de
educaţie plastică dezvoltăm gândirea creatoare, imaginaţia, limbajul plastic sentimentele, interesele, afectivitatea şi voinţa
fiecărui elev. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artistico-plastică este
rezultatul actului de creaţie şi, în acelaşi timp, metodă de instruire.
Studiile întreprinse evidenţiază că activităţile de educaţie plastică exercită o influenţă benefică asupra formării
personalităţii şcolarilor nu numai pe plan estetic, ci şi pe plan moral, afectiv, intelectual etc. În activitatea mea didactică am
observat cu câtă plăcere lucrează elevii în orele de desen, atunci când sunt lăsaţi să se exprime liber, să dea frâu imaginaţiei,
fanteziei. N-am încercat ca prin aceste ore să aduc la perfecţiune copiii, ci am dorit întotdeauna ca ele să fie la nivel creativ,
recreativ şi educativ, să producă plăcere şi multă bucurie în sufletul lor. Astfel, spontaneitatea şi originalitatea imaginaţiei
n-au fost îngrădite, indiferent de subiectul lecţiei, lăsându-le sentimental unei depline libertăţi.
Pentru stimularea creativităţii artistice a elevilor am folosit o gamă largă de procedee şi tehnici: tehnica colajului,
tehnica decolorării cu pic, desenarea cu lumânarea, imprimerie, desen cu baloane de săpun, desen folosind palmele, dirijarea
culorii folosind jetul de aer, folosirea hârtiei mototolite, a ştampilelor.
De asemenea, am desfăşurat diferite alte activităţi, am supus elevii unor probe de tip imaginativ, de dezvoltare a
componentelor creativităţii, de creştere a spiritului de iniţiativă şi competitiv: realizarea unor desene pornind de la două linii
(de forme şi poziţii diferite), ilustrarea plastică a unor texte literare, continuarea unor desene începute de colegi, aranjarea
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
62
diverselor tipuri de linii, a punctelor sau a petelor de culoare (spontane sau elaborate) în funcţie de anumite cerinţe sau aşa
cum le dictează imaginaţia etc.
La orele de Educaţie plastică, Educaţie muzicală, Limba şi literatura română şi Educaţie tehnologică, imaginaţia
elevilor poate să colinde locuri neumblate, iar Sărbătoarea Naşterii Domnului poate fi un astfel de loc. Pornind de la acest
fapt, am realizat un proiect interdisciplinar cu titlul Crăciunul în clasa noastră, derulat pe o săptămână, cu următoarele
obiective generale:
Să dezvolte abilitatea din perspective multiple, de a analiza probleme şi de a identifica soluţii variate;
Să dezvolte atitudini creative;
Să dezvolte abilităţi de a elabora planuri de acţiune, integrând cunoştinţe/competenţe de la mai multe discipline;
Proiectul a avut la bază Teoria Inteligenţelor Multiple a lui Gardner, grupele şi sarcinile fiind următoarele:
Scriitorii – să caute şi să înveţe sau să creeze scurte poezii de celebrare a Crăciunului;
Pictorii – să creeze compoziţii plastice în care să ilustreze obiceiuri de Crăciun şi să realizeze o expoziţie;
Muzicanţii – să interpreteze colinde de Crăciun;
Îndemânaticii – să realizeze podoabe pentru sala de clasă şi pentru Bradul de Crăciun din clasă.
Proiectul a fost un succes, produsul final fiind o scurtă serbare într-o clasă împodobită de sărbătoare.
Intenţionăm să adăugăm proiectului o activitate cu caracter antreprenorial, anume vânzarea creaţiilor plastice şi
artistice realizate de elevi, pentru a face o bucurie de Crăciun copiilor speciali.
Acţiunile de creaţie organizate în cadrul orelor de educaţie plastică reprezintă un bun teren de exprimare a
imaginaţiei şi stimulează fantezia. Imaginaţia este un dar psihic şi trebuie să sprijine eficient procesul de învăţare şi întreaga
dezvoltare a personalităţii copilului.
Organizatǎ sub formǎ de joc, munca copiilor este cea mai productivă pentru cǎ prin intermediul jocului ei participǎ
cu toatǎ fiinţa , cu toate disponibilitǎţile lor, unele lucruri care pot în alte situaţii imposibil de realizat, se îndeplinesc şi
capǎtǎ strǎlucire prin desen. Prin joc se pot debloca în modul cel mai eficient energiile creatoare.
BIBLIOGRAFIE
• Ancuţa A., Ancuţa P.- Jocurile de creativitate, Editura Excelsior, Timişoara, 1997;
• Drăghicescu, S., Drăghicescu, F. - Educaţia plastică, Ghid metodic clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 2007
• Popescu-Neveanu, P. - Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978
• Roco, M. – Creativitate şi inteligenţă emoţională , Editura Polirom, Iaşi, 2004
• Roşca, A. - Creativitatea generală şi specifică , Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1981
ACTIVITĂȚILE EDUCATIVE EXTRAȘCOLARE ȘI IMPACTUL LOR
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR
prof. Grigore Gabriela Beatrice
Școala Gimnazială Aninoasa
Idealul educațional al sistemului de învățământ românesc reprezintă dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a
personalității în vederea integrării elevului într-o societate bazată pe cunoștere. Rezultatul final al procesului de învățământ
se dorește a fi o persoană care și-a construit caracterul și personalitatea pe baza unor valori morale, care cunoaște și respectă
normele sociale si diversitatea culturală, care are bine conturată ideea de identitate și unicitate națională într-un context mai
larg, cel al identității europene.
Toate aceste valori pot fi identificate, conștientizate și asimilate în școala românească prin cele două mari componente
ale educației, care au devenit, cel puțin în ultima vreme, la fel de importate. Este voba despre educația formală și educația
non-formală, existența și îmbinarea celor două fiind esențială deoarece una ofera partea teoretică, iar cealaltă o completează
pe prima prin practicalitatea și naturalețea sa. Cele două formeză și dezvoltă la elev sistemele de relaționare a cunoștințelor
cu abilitățile și competențele formate pe parcursul unui traseu educațional. Elevii devin astfel membri activi ai comunității
în care trăiesc, cetățeni activi într-o societate dinamică; pentru a reuși în acest plan ei trebuie sa își exerseze latura socio-
afectivă, care este cel mai bine reprezentată de activități artistice. Prin intermediul acestora elevii își formează capacitatea de
a exprima emoții, trăiri, își dezvoltă spiritual critic, dar și independența și spiritual de inițiativă, ajung la o maturitate
emoțională.
Prin termenul de „activități artistice‖ am în vedere concursuri artistice la nivel de școală sau chiar la nivel de
comunitate și serbări școlare. Dintre acestea cea mai mare încărcătură spirituală, emoțională și personală o au, în opinia
mea, serbările dedicate sărbătorilor de iarnă, Crăciunului în special. Dacă noi, cadrele didactice organizăm aceste
manifestări culturale tinând cont și de particularătățile de vârstă ale elevilor, de aptitudinile și disponibilitatea lor afectivă,
atunci eficiența acestui mod de educare va fi maximă.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
63
Crăciunul înseamnă pentru copii o perioadă în care membrii familiei și cei apropiați lor se reunesc, petrec timp
impreună, își reamintesc tradiții și obiceiuri cu care se mândresc și care îi definesc ca români; este de asemenea, perioada în
care oamenii din jurul lor sunt mai buni, zâmbesc mai mult, iubesc mai mult și dăruiesc mai mult celor din jur. Nu este de
neglijat nici componenta religioasă a acestor manifestări, componentă esențială pentru moralitatea omului pe care îl formăm
în școală. Trezirea interesului religios duce la realizarea unui climat de liniște, de înțelegere și de apartenență la un grup
sensibil la nevoile fiecărui membru. Metodele predominante în cadrul acestor manifestări sunt activitățile ludice,
dramatizările care ajută la dezvoltarea abilităților de comunicare, de colaborare, de încredere, cultivă o stare de bine, de
bună-dispoziție, iar la un nivel și mai mare decât cel individual, reprezintă o modalitate de organizare a timpului liber și de
valorificare a acestuia.
În calitate de consilier educativ al școlii în care îmi desfășor activitatea, pot să afirm fără nicio ezitare că serbările
organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt mult mai bine primite de elevi, mult mai dorite și trezesc un interes si o
implicare net superioare celorlalte activităti educative, formale sau non-formale, desfășurate în școală. Motivația și interesul
elevilor de a se implica sunt foarte mari. Fiecare elev din fiecare clasă participă fie la o scenetă cu implicații religioase, fie
la interpretarea unui colind, fie la activitățile practice care au ca scop, în fiecare an, realizarea de decorațiuni pentru această
perioadă a anului. Este un bun prilej pentru profesorii de limbi moderne să îi ajute pe elevi să își îmbogățească vocabularul,
să le prezinte tradiții și obiceiuri asemănătoare sau diferite de cele ale țărilor a căror limbă o studiază, prezentând aspecte
relevante din cultura și civilizația acestora.
Aceste moment oferă un bun prilej profesorilor de religie de a le reaminti copiilor învățăturile sfinte, de a-i învăța să ierte și
să fie buni și milostivi cu semenii lor, mai puțini norocoși decât ei. Profesorii de limba și literatura română readuc în atenția
elevilor elemente de folclor și tradiție a căror transmitere către generațiile tinere este esențială pentru păstrarea identității
noastre naționale.
Aceste serbări acționează ca un liant între profesori și elevi, între elevi și elevi, între elevi și comunitate, ele
contribuind prin natura lor, prin valorile pe care le promovează și prin caracterele pe care le formează la educarea unei
generații sănătoase, din punct de vedere moral și social.
BIBLIOGRAFIE
Jinga Ioan, Istrate Elena, 1998, Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti
www.didactic.ro
CRĂCIUNUL ÎN INIMA COPIILOR
Prof. Înv. Primar Lăutaru Dumitra-Laura
Școala Primară ,,Petre Ispirescu” Constanța
Sfânta Sărbătoare a Crăcinului constituie prilej de bucurie atât pentru adulți, cât și pentru copii. Venirea
anotimpului alb atrage după sine multe motive de fericire. Copiii sunt fascinați de mirajul iernii, desfășoară cu plăcere jocuri
în zăpadă, împodobesc bradul, fac liste pentru Moș Crăciun sau Moș Nicolae, se implică în realizarea serbărilor de Crăciun,
iar părinții sunt bucuroși să-i pregătească, le preiau elevilor emoțiile și asistă cu entuziasm la activitățile din această
perioadă.
Școala se alătură familiei în dezvoltarea sensibilității copiilor de a simți sărbătorile de iarnă ca fiind un eveniment
deosebit ce trebuie întâmpinat cu multe fapte bune, dăruire, liniște sufletească și comportament impecabil.
Simpla amintire a faptului că Moș Crăciun pregătește darurile stârnește în comportamentul elevilor dorința de a se
purta mai frumos, de a vorbi civilizat, de a se împrieteni cu cei din jur și de a-i ajuta pe cei aflați la nevoie.
Personalitatea copilului de vârstă școlară mică se formează sub influența familiei, dar un factor foarte important
este școala care apelează și la educația nonformală pentru a dezvolta o personalitate activă și creatoare corespunzătoare atât
condițiilor istorico-sociale actuale și de perspectivă, cât și particularităților sale individuale.
Ca și profesor în învățământul primar am considerat oportune evidențierea fiecărei sărbători prin activități
extracurriculare ce conduc la identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre talente, aptitudini și un stil de viață
civilizat. Prin acestea stârnim interesul elevilor de a se implica în activități socio-culturale, de a se adapta în mediul școlar și
de a fructifica cunoștințele, aptitudinile și talentele personale.
Exemple de activități desfășurate în preajma sărbătorii Crăciunului:
- Vizionarea unor spectacole de teatru cu tematica Crăciunului ce stimulează respectul pentru cultură, artă,
orientează copiii spre literatură, dezvoltă respectul față de semnificația religioasă a sărbătorii:
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
64
- Realizarea unor lucrări practice pentru așezarea acestora lângă brad sau pentru a fi oferite celor dragi. Astfel se
dezvoltă copiilor simțul estetic, li se fructifică imaginația și își dezvoltă spiritul de cooperare lucrând în echipă
pentru realizarea unui produs.
- Serbările de Crăciun ce implică prezentarea unei scenete de teatru unde copiii se pun în pielea personajelor și își
însușesc diverse valori, interpretarea unor cântece prin care fiecare își dezvoltă aptitudinile pe care le deține,
învățarea unor colinde prin care elevii se familiarizează cu obiceiurile și tradițiile de iarnă.
- Acțiuni caritabile. La noi în școală se organizează acțiunea ,,Din inimi de copii pentru copii‖. Aceasta constă în
organizarea unei expoziții cu vânzare, exponatele fiind decorațiuni de Crăciun realizate de școlari. Părinții își aduc
și ei aportul la organizarea acestei acțiuni pregătind prăjituri ce vor fi și ele puse în vânzare, banii rezultați fiind
donați în scopuri diferite. Pe tot parcursul expoziției organizate în spații publice (Centre Comerciale), copiii din
cadrul școlii prezintă pe scenă momente de dans, muzică, teatru, limbi străine. Scopul principal este de a aduce un
zâmbet pe chipul preșcolarilor și școlarilor din zonele rurale și în egală măsură de a transmite copiilor valori umane
precum solidaritatea și compasiunea pentru semenii lor.
În concluzie, fiecare cadru didactic ar trebui să încurajeze copiii în păstrarea tradițiilor și a obiceiurilor din țara
noastră cu ocazia acestei sărbători prin activitățile extracurriculare ce conduc la dezvoltarea unei personalități armonioase
din punct de vedere fizic, psihic și social.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
65
―Copilaria este să crezi că printr-un brad de Crăciun și câțiva fulgi de nea, întreaga lume poate fi schimbată.‖ Andre
Laurendeau
PERSONALITATEA ELEVILOR OGLINDITĂ ÎN OBICEIURILE DE IARNĂ
Prof. Halați Maria
Școala Gimnazială „Florea Bogdan” Reghin
Tradiţiile şi obiceiurile populare sunt piatra de temelie a poporului nostru. Ele i-au unit pe oameni de-a lungul veacurilor
şi le-a dat şansa de a se bucura de viaţă. Mihai Eminescu, „Luceafărul‖ poeziei româneşti, spunea: „O adevărată
literatură trainică nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru, pe tradiţiile, obiceiurile şi istoria lui, pe geniul
lui.‖
Sărbătorile de iarnă reprezintă bucurie, armonie, spiritualitate, bunătate şi generozitate faţă de semenii noştri, colinde şi
cântece populare, obiceiuri, cadouri, Moş Nicolae, Moş Crăciun, Anul Nou şi gânduri bune pentru toţi.
Putem spune că obiceiurile legate de sărbători fac parte din cultura tradiţională a neamului nostru. Este o mare bucurie
că încă se mai păstrează în unele zone ale ţării aceste datini care ne ajută să înţelegem sărbătorile respective precum şi să ne
bucurăm împreună de ele. Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a
faptului că avem o conştiinţă a neamului din care facem parte.
Rolul important în menţinerea acestor obiceiuri şi tradiţii revine în
primul rând şcolii, educatorului (învăţătorului, profesorului). Aceştia au
obligaţia morală să organizeze serbări în care să fie folosite aceste
obiceiuri, şi de ce nu, chiar să meargă cu elevii să practice prin sate şi
oraşe astfel de obiceiuri. Numai aşa vom reuşi să transmitem elevilor
noştri dragostea pentru frumuseţea acestor obiceiuri şi tradiţii. Este o
muncă grea dar foarte frumoasă ţinând cont de bucuria pe care o simţim
şi noi şi elevii atunci când ne aflăm la porţile sau la ferestrele
gospodarilor.
Ei sunt profund impresionaţi de atmosfera de odinioară a satului
românesc reflectată și în şezători. Află cu uimire despre vechimea şi
utilitatea instrumentelor populare, a produselor realizate de mâinile harnice ale gospodinelor. În felul acesta pot face o
comparaţie între viaţa copiilor de atunci şi viaţa lor de astăzi.
Noi avem datoria morală de a cultiva la copii dragostea pentru tradiţii şi obiceiuri populare, sentimente de respect faţă de
eroii neamului românesc, de moşii şi strămoşii noştri. Cadrele didactice sunt cele care promovează dialogul şi comunicarea
între copiii de diferite vârste, atrag copiii în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular. Ei învaţă să cunoască
istoria românească la nivel naţional şi local, promovând tradiţiile locale prin activităţi desfăşurate cu ocazia diferitelor
evenimente din viaţa comunităţii locale.
În acest sens am iniţiat un proiect didactic intitulat „Universul copiilor şi folclorul” proiect ce-şi propune pe parcursul a
patru ani să aducă lumea satului în oraş cu toate obiceiurile şi tradiţiile acestuia.
Proiectul ne asigură prin activități extrașcolare cu elevii și părinții familiarizarea elevilor cu diferite tradiții și obiceiuri,
va apropia zona rurală de cea orășănească, va realiza îmbunătățirea cunoștințelor elevilor precum și o bună educație
culturală, a respectului pentru valorile poporului nostru, pentru trecut, pentru păstrarea în inima lor de copii vie amintirea
celor care și-au dat viața pentru țară, dar au știut în diferite momente să fie buni, iubitori, calzi, au știut să se bucure de viață.
Am învăţat din implicarea noastră că doar promovându-ne experienţa şi menţinându-se tradiţia, specificul şi identitatea,
putem să-i ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o
minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul
neamului.
Pentru cea mai aşteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură la tradiţie, ştiind să
accepte și obiceiuri mai recente. Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje
și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment creştin
care este Naşterea Domnului Iisus Hristos.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
66
Am să prezint în cele ce urmează câteva obiceiuri şi tradiţii dintr-un mic sat transilvănean, Sântu, situat pe malul unui
pârâiaş vesel şi ghiduş, la 10 km de Reghin. În postul Crăciunului băieţii şi fetele din sat se adună pe grupuri la câte o casă
unde repetă de zor colindele pentru Crăciun. Acestea sunt repetate
duminică de duminică, pe rând, la fiecare copil din grup.
În Ajunul Crăciunului gospodinele se scoală „cu noaptea-n cap‖ şi
se apucă de frământat. Aluatul pentru pâine trebuie să fie dospit în
zorii zilei. Din acesta gospodinele pregătesc pupezele şi colăceii
pentru colindători. Fiecare fată din grupul de colindători primeşte „o
pupăză‖, iar băieţii câte un colăcel. „Pupăza‖ se pregăteşte astfel: se ia
o bucată de aluat care se rulează uşor şi se împleteşte în două. Se trece
capătul împletiturii peste partea împletită, și se pune o tortiţă, doi ochi
din boabe de fasole şi „pupăza‖ e gata. Covrigeii se confecţionau
asemănător cu pupezele tot din aluat împletit, doar că ei aveau o formă
rotundă şi nu ovală ca „pupezele‖.
Între timp, gospodinele pregătesc sarmalele cu păsat în care pun un
ciolan afumat, și tăvile cu friptură și cârnați. Acestea vor fi servite
musafirilor care le calcă pragul. Când bunătățile se rumenesc în cuptor, femeile își îmbracă și casele de sărbătoare: cele mai
noi și frumoase țoale și velințe sunt scoase din ladă și împodobesc încăperile.
Pe la ora 8 începeau cetele de copii să străbată satul de la o casă la alta. Fiecare copil are în gât traista în care pune
darurile, fiecare gospodărie avea poarta deschisă, câinele legat şi coşul cu colăcei şi pupeze pregătit pentru colindătorii care
le treceau pragul. Aşa că gospodinele trebuiau să scoată devreme din cuptor „coptura‖ pregătită pentru colindători. În
fiecare curte mirosul de colaci, cozonaci şi pupeze inunda atmosfera, iar frigul îi determina pe cei din jur să colinde mai
repede. Iată câteva colinde care se cântă şi azi în sat:
„Floricică portocală
Flori dalbe, flori de măr
Noi suntem copii de şcoală
Flori dalbe, flori de măr
Pe noi Crăciun ne-a mânat
Flori dalbe, flori de măr
Să umblăm la colindat
Flori dalbe, flori de măr
De ni-ţi da, de nu ni-ţi da
Flori dalbe, flori de măr
Noi pe toţi vom colinda
Flori dalbe, flori de măr
Colindul a fost şi este cântat de copiii de vârstă şcolară mică. Cei mai mari însă şi-au însuşit un colind mai greu, colind
pe care-l spun fetele şi feciorii din sat şi anume:
În oraşul Viflaim
În oraşul Viflaim
Veniţi toţi ca să vedem
Căci astăzi ni s-a născut
Domnul cel făr de-nceput.
Azi în lume a venit
Cel de demult prorocit
Căci se va naşte Mesia
Din sămânţa lui Iesia.
Şi din roada lui Avram
Mântuire lui Adam
Prorocia s-a-mplinit
Şi Mesia a venit.
Fecioara din Nazaret
Naşte azi pe cel prea drept
Azi luceşte ca un rai
Scaunul lui David crai.
Trei crai de-ai pământului
Vin la închinarea lui
Daruri scumpe aducând
Pe fecioara lăudând.
Bucură-te preacurată
Fiică prea nevinovată
Maică dulce-a Fiului
Şi aleasa Tatălui.
Duhul Sfânt azi Te-a umbrit
De-ai născut pe cel iubit
Pe prea dulcele Iisus
Raza tatălui de sus.
Şi de-acum până-n vecie
Iisuse ne-nchinăm Ție
Iar prea Sfintei Născătoare
Fie-i laudă şi-onoare.
În ajunul Crăciunului, de dimineața până după masa copiii cei mici
umblau cu colindul din casă în casă. Băieții porneau seara și colindau
casele cu fete. În a doua și a treia zi de Crăciun se formau cete mixte de fete
și băieți și se colindau și casele băieților.
S-a împământenit un obicei ca în a doua zi de Crăciun elevii claselor
I-IV să colinde și Casa Domnului. Acest obicei se păstrează și în orașul
Reghin.
În data de 31 decembrie, băieții pleacă cu plugușorul. Singuri își
pregătesc o crenguță de brad pe care o împodobesc cu globulețe și beteală
din hârtie colorată. În mână au neapărat un clopoțel.
Fiecare gospodină îi întâmpină pe urători cu cozonac și bani. În ziua
de Anul Nou se umblă cu sorcova, iar plata este tot în bani.
Un alt obicei deosebit și care astăzi este din ce în ce mai rar întâlnit
este cel al umblatului în zilele de 4 și 5 ianuarie cu „botezul‖. Părintele
satului umblă pe la fiecare casă cu botezul, îar un grup de băieți îi vestesc venirea acestuia în gospodărie spunând: „Lăudăm
pe Domnul‖, de câteva ori. Grupul este format numai din băieți și drept recompensă primesc porumb fiert cu zahăr sau
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
67
floricele din porumb. Toate aceste obiceiuri şi tradiţii de iarnă sunt un prilej de bucurie şi mândrie, de distracţie pentru
copiii şi oamenii de toate vârstele.
Obligația slujitorilor de azi ai școlii este să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la
porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume.
Avem datoria să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să
iubească meleagurile natale, portul românesc şi să ducă mai departe,
peste veacuri aceste tradiții. De mici trebuie să le sădim în suflet aceste
elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu
putem şti de unde venim şi cine suntem de fapt, noi românii, pe acest
pământ.
Sufletul neamului românesc se oglindește cu intensitate în
frumusețea țării, în tezaurul nostru folcloric. Copiii trebuie să înțeleagă
că ei sunt cei care moștenesc această avere inestimabilă și au datoria să
o poarte pe culmile gloriei.
BIBLIOGRAFIE
1. Bogdan L.,Costea A., Serbări școlare, Ed.Nico, 2010
2. C.Brăiloiu, Sărbători şi obiceiuri, Ed. Enciclopedic, , 2002
3. M.Mitroi, Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun, Ed. Autorul, 2004
SĂRBĂTOAREA NAŞTERII DOMNULUI, BUCURIA TUTUROR
Prof. Cristofor Ilie
Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Piteşti
Doua sarbatori, dintre cele mai indragite ale crestinatatii, marcheaza luna decembrie: Sfantul Nicolae si Nasterea
Domnului. Foarte tare m-a minunat intotdeauna felul in care bucuria Craciunului, in mai mare masura decat a oricarei alte
sarbatori crestine, transcende credinta (sau necredinta) marturisita a oamenilor.Ceea ce caracterizeaza aceste sarbatori si le
deosebeste intr-un fel de altele, in fond la fel de mari din punct de vedere al Bisericii, este obiceiul de a se face daruri. La
inceput, acest obicei îi privea mai ales pe copii, dar in timp s-a extins, incat s-a ajuns sa se faca cu acest prilej daruri tuturor
celor apropiati ai unei familii. Caci ele raman, cu precadere, sarbatori ale familiei. S-ar putea ca multi sa fie surprinsi de
faptul ca acest obicei nu exista in vechime la romani, nici de Sfantul Nicolae, nici de Craciun. De altfel, nici astazi, in satele
mai bune pastratoare ale vietii vechi, el nu se intalneste. Si chiar atunci cand se fac oarece daruri colindatorilor, ele sunt
lucruri simple, dar cu insemnata incarcatura spirituala: colaci, nuci, mere, un pahar de vin etc. Si se pare ca cei mai putini
inscrisi intr-o viata crestina autentica, sau cei care chiar se declara necredinciosi, se straduiesc mai abitir decat altii sa-i
copleseasca pe cei apropiati ai lor cu tot felul de daruri scumpe. Sigur, actul de a darui poate deveni, in unele cazuri, semnul
trufiei, iar nu al iubirii. Dar nu acest aspect intereseaza acum, ci intrebarea asupra acestui impuls irezistibil de a face daruri,
cedarea fiintei, fie si inconstient, la penetrarea unei stari de bucurie, care este clar ca vine "de sus", dintr-o alta motivatie
decat cele obisnuit lumesti. Si de ce a prins atat de bine acest obicei de a face daruri venit de aiurea, incat astazi il receptam
ca si cand ar fi al nostru "de cand lumea"? Adevarul este ca nu cred sa existe om pe lumea aceasta, de la monahul cel mai
ascetic, pana la magnatul cel mai opulent, caruia sa-i displaca sa primeasca daruri. Dincolo de valoarea lui intrinseca, darul
este, mai presus de toate, expresia unui sentiment, mai mult sau mai putin sincer. Este drept ca in momentul in care-l primim
ne gandim mai putin la acest grad de sinceritate. Exista o placere de a primi daruri si o placere de a oferi daruri. Se spune ca
aceasta din urma este superioara celei dintai: "Mai mare este a da, decat a lua". Cred ca depinde, insa, destul de mult si de
situatie, de starea in care te afli. Exista un rafinament al darurilor, o scara a lor. Cu cât relatia este mai stransă si mai subtila,
cu atat darurile pierd din continutul lor material, se etereaza in favoarea celui spiritual, uneori exprimat simbolic. Cu cat
suntem mai inocenti, cu atat bucuria noastra este mai gratuita si nu mai cautam atat la valoarea darului, cat la sentimentul pe
care-l marturiseste. In ultima instanta, ne va bucura enorm darul prezentei cuiva, mai ales daca ea vine intr-un moment de
mare dificultate sau de insingurare. Asta nu inseamna ca cei de langa noi nu au nevoie adesea de lucruri foarte concrete,
materiale sau spirituale, si este bine ca, atunci cand este spre binele lor, sa facem tot ce ne sta in putinta ca sa le dam. Dar
parca in acest caz nu este vorba de exact ceea ce intelegem in chip superior prin daruri. Darul nu este numai ceva care se da
gratuit, ci si ceva care ar putea sa fie sau ar putea sa nu fie, care arata un prea plin, o supramasura fata de starea "normala".
De abia atunci gratuitatea este totala si reprezinta mai mult decat o grija fireasca si crestineasca de frate, reprezinta insasi
prietenia care se adauga, care o depaseste. Darul devine atunci, deplin, un semn, un cuvant intr-o comunicare ce se cere
exprimata, un marcaj concret si vizibil al unui mesaj, care chiar daca ramane, pana la urma, tot de necuprins, se cere macar
semnalat. Dumnezeu este prin definitie Marele Daruitor. Ne daruieste in primul rand viata, si Parintele Staniloae, reluandu-i
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
68
pe Sfintii Parinti, spune a undeva ca si cea mai nenorocita existenta este superioara neexistentei. Apoi ne-a daruit lumea cu
toate cate le are in ea, ca sa fie (alaturi de altele, dar in primul rand) o cale de comunicare profunda cu Dumnezeu. Inainte de
a crea omul, Dumnezeu gatise mai intai darul pentru el. Darul, ca expresie a iubirii nesfarsite a lui Dumnezeu, premerge
destinatarului sau, omului. Pare ca Dumnezeu S-a pregatit sa-l intampine pe om ca pe un prieten drag. In acelasi timp, omul
purtand in el chipul lui Dumnezeu ca pe o pecete de nesters si avand, virtual, posibilitatea asemanarii cu Creatorul sau, se
raporteaza, si el, la lume ca la un dar. Lumea este un dar din care avem posibilitatea ca, la randul nostru, sa daruim, sa
devenim daruitori. Nu numai ca putem darui prietenilor nostri, dar putem darui ("ale Tale dintru ale Tale") si Prietenului
absolut, lui Dumnezeu. Orice relatie personala autentica presupune si implica reciproca daruire. Aceasta reciprocitate nu
inseamna, in nici un caz, echivalenta, pentru ca orice masurare devine, in asemenea situatii, inadecvata. Bucuria de a darui
cuiva pe care-l iubesti este atat de mare, incat este clar ca ceea ce sporeste darul nu este o colectie de obiecte, ci insasi
legatura de iubire. De aceea, omul care daruieste cu adevarat, o face "din toata inima", "din tot sufletul", iar nu din tot
buzunarul. In Biserica, relatiile sunt intemeiate in mod normal, firesc, tot pe daruire. Tot ce aduce si tot ceea ce primeste
omul la biserica trebuie sa fie dar, pentru ca sa fie "bine primit". Aceasta inseamna o intemeiere pe iubire dezinteresata,
departata de orice gand de schimb compensatoriu. Dumnezeu da intotdeauna cu supramasura, nimic meschin in "plata" sau
"rasplata" Lui. Oricat de lipsiti tor ar fi, din punct de vedere financiar un "impozit" religios, Biserica Ortodoxa nu l-ar putea
accepta niciodata, pentru ca ar contraveni insesi principiilor ei constitutive. Experienta timpului arata ca desi uneori izvorul
darurilor poate slabi, el nu seaca, totusi, niciodata. Dincolo de darurile pe care le aduc Mos Nicolae si Mos Craciun, este
Hristos Insusi Cel care Se daruie si care este izvorul real, constientizat sau nu, al bucuriei noastre. Cat despre Mos Nicolae,
el este un fel de inainte mergator al lui Mos Craciun. Dincolo de intamplarea cu cele trei fete salvate de la prostitutie cu
ajutorul unor pungi cu bani aruncate noaptea, pe furis, pe fereastra, Sfantul Nicolae a intrat in dragostea deosebita a
poporului credincios si pentru faptul ca s-a facut atat de transparent lui Hristos, ca L-a iubit cu o ardoare deosebita, cautand
sa ajunga la asemanare tocmai in calitatea de darui tor pe care a avut-o Mantuitorul. El este daruitor si dar in acelasi timp,
cum o arata acatistul sau: "Bucura-te, datatorule al bunatatilor lui Dumnezeu. Bucura-te, bogatia de Dumnezeu daruita celor
ce vietuiesc in lipsa pe pamant". Noi le spunem "mosi", ceea ce se deosebeste putin de denumirea de "parinti" pe care o au
in alte limbi. Mos are, in aceasta situatie, o insemnatate mai complexa. Sigur ca ea are o radacina in reprezentarea
iconografica a lui Dumnezeu-Tatal, "Cel batran de zile", si in cea a Sfantului Nicolae, al carui chip de batran ierarh
pastreaza, poate mai constant decat al oricarui alt sfant, anumite trasaturi caracteristice, care-l fac recognoscibil chiar si fara
inscrierea numelui pe icoana sa. Dar "mosii" sunt cei care stau in lantul neintrerupt al stirpei noastre, ei ne sunt "stra-mosi",
rude intemeietoare. Noi Il receptam pe Dumnezeu, ca de altfel si pe Sfintii Lui, ca fiindu-ne in neam, o rudenie care nu este
simplu trupeasca, ci preponderent duhovniceasca. Atat Moş Nicolae cât si Mos Craciun, mai presus de darurile pe care le
pot aduce sau nu, sunt ei insusi principalele daruri, motiv de neumbrita bucurie. Dar, pentru noi, desi Nasterea Domnului
reprezinta marele eveniment de inceput al operei Sale de rascumparare, toate sarbatorile sunt, pana la urma, rupte din Paşte
deoarece, "daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta noastra, suntem inca in pacatele noastre" (cf. Matei 15, 17). Sa ne
imbratisam si acum, murmurand aceste cuvinte ale troparului ce se canta in Noaptea cea Mare: "Si sa ne luminam cu
praznuirea, si unul pe altul sa ne imbratisam. sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi; sa iertam toate pentru Inviere!". Si
pentru Nastere, intru multi ani!
Bibliografie: Bernea, Ernest, Civilizaţia română sătească, Ed. Vremea, Bucureşti, 2006 Pamfile, T., Sărbătorile la români, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 1997
Pop, Mihai, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Ed. Univers, Bucureşti, 1999
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRACIUN
Prof.Valentina Caloianu
Liceul De Arte,,Ionel Perlea,G.P.N. Bora-Slobozia,Il
―Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de grădinar de suflete umane, de călăuză a celor mai
curate şi mai pline de energie mlădite‖(D. Almaş). Să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile
în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români. Să le sădim în suflet aceste
elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu am mai putea ştii de unde venim şi cine suntem de fapt
noi românii pe acest pământ. Să-i ajutam pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară
românească este o minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales
sufletul neamului.
Suntem obligaţi în calitate de educatori să facem din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la
porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială oriunde în lume. În furtunile veacului obiceiurile şi
tradiţiile strămoşeşti au rămas neclintite păstrând valori autentice ale culturii populare tradiţionale. Copiii se lasă îndrumaţi
şi pot fi modelaţi în aşa fel încât pe fondul lor afectiv să se aşeze elementele cunoaşterii artistice care vor imprima gândirii
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
69
lor anumite nuanţe, ce vor îmbogăţi substanţa viitoarei activităţi individuale şi sociale. Începând cu obiceiurile prilejuite de
fiecare eveniment important din viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări
şi terminând cu cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să
le cunoască şi să le adune în mănunchi pentru a le dărui din nou.
Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu preşcolarii reuşim să
înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor din
cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp. Prin conţinutul serbărilor îi ajutăm pe copii să
inţeleagă mesajul şi conţinutul acestor obiceiuri populare, adaptându-le particularităţilor de vârstă şi aptitudinilor artistice
individuale. Cu acest prilej introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveştilor, glumelor,
proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor a unor evenimente tradiţionale - Crăciunul, Moş Nicolae, etc – copiii având
posibilitatea să cunoască frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, armonia limbii
române. Textele cântecelor şi poeziilor, a colindelor, pluguşorului, sorcovii, transmit urările de bine în legătură cu unele
îndeletniciri străvechi ale romănilor: uratul, semănatul, păstoritul. Cu aceste ocazii copiii îsi îmbogăţesc vocabularul cu
expresii populare, proverbe, zicători, strigături, pătrund în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare.
Când bat la porţile sufletului Sfintele sărbători, ne bucurăm împreună cu copiii de neasemuita frumuseţe a datinilor
strămoşeşti şi scoatem din comoara inimii şi din lada de zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul şi
costumul popular specific sărbătorilor
La vârsta preşcolară sunt greu de înţeles evenimentele pentrecute de Crăciun. Noi, educatoarele, încercăm să
transmitem din generaţie în generaţie, portul, graiul, obiceiurile şi datinile aşa cum le-am moştenit de la străbuni. O ocazie
eficientă de valorificare a tradiţiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările. Ele sunt un izvor de bucurii si
satisfacţii care creează copiilor o stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice. Copiii
trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreţ, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formându-şi sau
perfecţionându-şi o serie de abilităţi artistice.
Serbările au importanţă deosebită în educarea copiilor. În primul rând prin conţinutul lor, transmit un anumit
mesaj, apoi copiii se pregătesc împreună şi depun eforturi susţinute pentru realizarea unui scop comun, reuşita serbării.
Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua desfăşurării ei, când tensiunea afectivă a grupei
ajunge la maxim. Astfel, pregătirea şi participarea la serbări este acţiunea în care copilul se obişnuieşte să trăiască în
colectiv, să se debaraseze de timiditate.
Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei, crează o atmosfera plină de plăcere, bucurie. În
transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor în serbările preşcolare am pornit de la ideea că nu există un alt element artistic care să
poate fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educational ca serbările şcolare. Pentru copii ele reprezintă o distracţie
veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul unui şir întreg de repetiţii.
Invitând copiii să desfăşoare ―Serbarea pomului de iarnă‖ , îi implicăm în interpretarea unor roluri pe care le joacă cu
plăcere: capra, ursul, sorcova, uratul, colindatul.
Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele ―spectacole‖ urmărim atât un efect artistic cât
şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.
Pentru a avea o influenţă pozitivă asupra copilului, serbările trebuie să fie înţelese de aceştea şi să-l afecteze
psihologic. Sensul unui spectacol va depinde de: calitatea lui, de folosirea adecvată a costumaţiilor şi decorurilor, de
participare afectivă a copilului.
.Pentru a realiza o serbare reuşită, care să respecte tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare şi
prelucrare a repertoriului specific vârstei preşcolare ce cuprinde în forme tradiţionale poezii şi cântece specifice
Crăciunului.
Atmosfera de sărbătoare din sala de festivităţi prin ornarea şi decorarea cu elemente specifice sărbătorilor (brăduţ,
globuri, fulgi de zăpadă, etc) constituie un alt prilej de bucurie pentru copii alături de confecţionarea costumelor şi măştilor
pentru capră, urs, căluţi, cerb. Interpretând jocul caprei, jocul ursului, cântece şi colinde ,recitând versuri cu o conotaţie
religioasă, copiii descoperă tradiţiile şi obiceiurile practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, simt şi preţuiesc frumuseţea
obiceiurilor şi traditţilor de Crăciun.
În atmosfera spirituală a Crăciunului, interpretarea unor dansuri populare dă posibilitatea de a cunoaşte sufletul
ţăranului român, raritatea portului şi cântecului popular.
Dansurile populare prin frumuseţea costumelor, a melodiilor sunt îndrăgite de copii şi interpretate cu multă pasiune
aproape la toate serbările. Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează, tonifică şi energizează gândirea,
memoria, atenţia, imaginaţia, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia. Dacă jocul şi cântecul nu este trăit, nu poate
pune în rezonanţă corzile sufleteşti ale fiinţei umane.
BIBLIOGRAFIE :
1. Teatru şcolar, Ed. Didactică şi pedagogică
2. Revista pentru Inv. Primar
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
70
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Prof. înv. primar Iorga Alina-Mariana
Dăruind, devenim mai buni
Magia sărbătorilor de iarnă ne învăluie în fiecare an inimile și ne face să fim mai buni, mai darnici și mai iubitori.
Craciunul... e magie, e împlinire, e vis... este noaptea când Domnul coboară și totul este frumos... și bradul... și
ghirlandele... și Sărbătoarea Nașterii. În ieslea cea săracă, un Prunc Sfânt ne aduce mântuire, ne deschide porțile Raiului.
De 12 ani lucrez cu elevi din diferite cicluri de învățământ în cadrul activităților extrașcolare la diferite proiecte și
concursuri. Activitățile dedicate Crăciunului mi-au oferit cele mai multe satisfacții profesionale, fiindcă am citit pe fețele și-
n inimile elevilor, bucuria de a dărui, de a ajuta, de a face un pas spre o lume mai bună.
Mereu în preajma sărbătorilor, confecționez cu ei la orele de abilități practice și desen lucrări pentru ,,Tombola de
Crăciun- Și tu poți fi Moș Crăciun‖. Lucrările sunt luate, contra unor sume de bani, de elevi, părinți, autorități din comună,
profesori, etc.
Banii strânși se folosesc pentru a face cadouri bătrânilor din azile sau copiilor din orfelinate.
Satisfacția este maximă. Cu mânuțele lor mici confecționează lucruri minunate știind că sunt pentru o cauză nobilă.
Nu obosesc, nu se plictisesc și acordă atenție sporită să iasă cât mai perfecte.
Momentul când adună banii le aduce răsplata muncii bine făcute și observ satisfacția pe chipurile lor.
Apoi socotesc banii obținuți și persoanele cărora trebuie să le facă cadouri cu bunătate și dăruire. Vor să aducă cu
orice preț lumina pe chipurile celor defavorizați. Chiar mai pun și din banii lor de cheltuială.
Cadourile făcute sunt împărțite cu drag și o vorbă bună primind în schimb o călduroasă strângere de mână și
recunoștința celor nevoiași.
Îmi privesc elevii și citesc mulțumire în ochii lor și prețuirea a ceea ce au. Sunt mici, dar realizează că nu vor găsi
nicăieri căldura din familiile lor și că iubirea părintească nu poate fi cumpărată.
Prin aceste activități învață să muncească, să câștige bani, să-i gospodărească, să dăruiască și să prețuiască fiecare
clipă petrecută alături de familie.
De Crăciun, totul este frumos și ... totul este posibil. Trebuie să privin înapoi cu iertare și înainte cu speranță. Pacea
și liniștea să ne fie călăuză.
Dacă ar fi Crăciun de doua ori pe an, lumea ar fi mai bună și cei sărmani mai fericiți.
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ LA ROMÂNI – MĂRTURII ALE CREŞTINIŞMULUI
Prof. Ilinca Iulia Anca
Şcoala Gimnazială- I.C. Lăzărescu- Ţiţeşti,Jud. Argeş
Originea sarbatorilor de iarna.
Lungul ciclu care incepe la Sfantul Nicolae (Sannicoara) si se termina la Sf. Ioan, cunoscut ca "Sarbatorile de
iarna" este incarcat de obiceiuri si traditii. Ele sunt sarbatori ale vechii religii solare, peste care s-au suprapus elemente de
cult roman si care au fost imbracate in haina crestinismului. In trecut, strabunii nostri sarbatoreau cu precadere la solstitii si
la echinoctii, intrucat religia lor era de natura solara.
Conform studiului, putini dintre noi stiu ca sarbatoarea Craciunului este mult mai veche. Initial, Craciunul se
sarbatorea la 6 ianuarie, care e azi Boboteaza. Botezul semnifica nasterea spirituala a Mantuitorului. Fixarea Craciunului la
25 decembrie s-a facut in secolul IV. Prima data Craciunul s-a sarbatorit la aceasta data la Roma, in 354 e.n., apoi la
Constantinopol in 375, iar apoi in Antiohia in 386. Stabilind Craciunul la data de 25 decembrie, dupa solstitiul de
iarna, biserica a reusit sa se faca uitate nu numai sarbatoarea Soarelui divinizat si a Saturnaliilor, dar si pe cea a Calendelor
lui Ianuarie, intrucat Craciunul marcheaza si Anul Nou bisericesc. Mult timp Anul Nou a fost sarbatorit la 25 dec. In Franta,
abia in 1564 s-a sarbatorit la 1 ianuarie. La inceputul crestinismului, Soarele era atat de adorat, incat pentru a se impune,
noua religie a trebuit sa-i transfere lui Iisus atribute solare.
La 21 decembrie are loc solstitiul de iarna, cand Soarele are cea mai joasa orbita. Din acest moment Soarele incepe
sa creasca si din "mos" cum era, incepe sa "intinereasca". Solstitiul de iarna era deci sarbatoarea Soarelui divinizat.
Ca si la echinoctii, era impamantenit obiceiul urcarii pe munte, cu torte aprinse, la rasaritul Soarelui. Pe varful
muntelui, oamenii se inchinau Soarelui aducand rugaciuni dumnezeilor neamului nostru. Dupa aceasta se petrecea cu foc, in
cantece si jocuri, pana la apusul Soarelui cand oamenii coborau catre case.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
71
Dupa cucerirea romana a unei parti a teritoriului locuit de daci, peste substratul autohton s-a asezat cel roman legat
de Sarbatorile de iarna. Romanii sarbatoreau in acesta perioada Saturnaliile si Calendele lui ianuarie.
Calendele lui ianuarie marcau începutul anului, fiind sărbătoarea cea mai venerată la romani. Se făceau daruri
reciproce şi oamenii îşi transmiteau urări. Darurile pe care le primeau prevesteau cum va fi anul pentru persoana respectivă.
De aceea, se ofereau dulciuri, fructe dulci sau bani ca să aiba un "trai dulce". Se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier
numite strenae, pe care erau prinse daruri (smochine, turtă dulce). De acest obicei este legat la noi obiceiul Sorcovei.
Creştinismul a păstrat vechile date ale sărbătorilor creştine, dar în locul zeilor a rânduit treptat sfinţi creştini. Era
greu să-i faci pe oameni să renunţe la obiceiurile părinţilor lor. Toţi zeii păgâni au fost înlocuiţi cu sfinţi creştini.
Ignatul si simbolistica porcului Pe 20 decembrie e Ignatul, când se spune că porcii se întristează aflând că au să fie tăiaţi. O dată sacrificat, porcul
este pârlit în rug de paie.
Este un obicei străvechi care atesta originea numelui de Ignat care deriva de la ignis, adică foc. Porcul este o
încarnare a spiritului recoltelor, iar sacrificiul său are la origini funcţie fertilizatoare, de sporire a belşugului. La Saturnaliile
romane era închinat zeiţei recoltelor, Ops, soţia lui Saturn.
În fruntea porcului se face o cruce, iar copiii se ung cu sânge pe faţă spre a fi rumeni şi sănătoşi ca porcul tot anul
care va urma.
Ajunul Craciunului Numele de ajun vine de la a ajuna, întrucât cei bătrâni obişnuiesc să ţină post negru în acestă zi, ca şi în ajunul
Bobotezei. În noaptea Ajunului, copiii umblă cu colindul, căpătând colindeţe, mere şi nuci în traistele pe care mamele lor le-
au pregatit din timp.
Toate acestea se dau pentru sufletul celor morţi, pentru sănătatea celor vii şi pentru roade bogate. În dimineaţa ajunului,
femeile fac turte de foi de plăcintă, le coc pe fierul de plug ori pe alt fier, le ung cu miere, pun deasupra grâu fiert şi le
împart cu o lumânare aprinsă.
Crăciunul - sărbătoarea de căpetenie Crăciunul înseamnă pentru noi naşterea Domnului. Puţini dintre noi ştiu însa că sărbătoarea Crăciunului este mult mai
veche. Iniţial, Crăciunul se sărbatorea la 6 ianuarie, care e azi Boboteaza.
Botezul semnifică naşterea spirituală a Mântuitorului. Fixarea Crăciunului la 25 decembrie s-a făcut în secolul IV.
Prima dată Crăciunul s-a sărbătorit la această dată la Roma, în 354 e.n., apoi la Constantinopol în 375, iar apoi în Antiohia
în 386. Aşa cum am arătat, în Imperiul roman, la 25 decembrie, între Saturnalii şi Calendele lui ianuarie era sărbătorit
Mithra, ca Soare invincibil.
Mult timp Anul Nou a fost sărbătorit la 25 decembrie. În Franţa, abia în 1564 s-a sărbătorit la 1 ianuarie. La
începutul creştinismului, Soarele era atât de adorat, încât pentru a se impune, noua religie a trebuit să-i transfere lui Iisus
atribute solare.
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN TRADIŢIA POPULARĂ
Prof: Moţoi Reli Florentina
Şcoala Gimnazială I. C. Lăzărescu – Ţiţeşti, Jud. Argeş
Ignat este sărbătorit pe data de 20 decembrie, iar numele acestei sărbători provine de la Sf. Mucenic Ignatie
Teofanul din calendarul ortodox. În popor se spune însă că Ignat a fost un simplu ţăran necăjit, care vrând să-şi taie porcul, a
scăpat securea şi şi-a omorat tatăl. Acesta, căindu-se, a primit milă de la Dumnezeu şi Sfântul Petru.
În ziua de Ignat se taie porcul şi nu e bine să lucrezi altceva. Se spune că în noaptea de dinainte porcul îşi visează
moartea. Cu sângele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi peste an. După tăiere şi preparare,
urmează "pomana porcului", la care iau parte cei ai casei si ajutoarele.
Femeile pregătesc cu mare grijă bucate alese din carnea porcului sacrificat şi tot în această zi se pregătesc tobele,
cârnaţii şi caltaboşii.
Ajunul Crăciunului prăznuit în ziua de 24 decembrie, este o zi cu semnificaţii eosebite pentru creştinii ortodocşi.
Ajunul Crăciunului apare personificat în chipul unui moş cumsecade, frate mai mic al lui Moş Crăciun, despre care se spune
că ar fi fost păstor. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "Bună dimineaţa la Moş Ajun!", casele frumos împodobite işi
primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. E bine să se împartă bucate,
atât în numele morţilor, cât şi ca semn de belşug, fiind răstimpul prin excelenţă al darurilor. Se crede că zgârciţii primesc
pedepse de la Moş Ajun (cele mai grele fiind ale acelora care nu primesc urătorii).
În Ajun cetele de colindători se strâng în primele ore ale dimieţii în faţa biericii, se rânduiesc pentru vremea
colindului apoi merg şi se împărtăşesc. După ce au primit sfânta împărtăşanie se despart şi se întorc la casele lor, unde,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
72
urmând tradiţia, dorm câteva ore. La lăsarea întunericului se pleacă la colindat. Este un moment magic. Toate uliţele satului
răsună de glasuri cristaline. Nu poţi sta în casă. Gospodinele lasă treburile şi ie în pragul porţii să-i aştepte pe colindători.
Craciunul, este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor deoarece în această zi S-a născut Cel promis de
Dumnezeu pentru mântuirea neamului omenesc. Această mare sărbătoare este prăznuită în fiecare an la 25 decembrie . La
români, sărbătoarea Naşterii Domnului se leagă, peste timpuri, de cultul solstiţiului de iarnă, al lui Crăciun, dar şi de datinile
romane legate de zilele "Soarelui Învingator" şi Saturnalii. Pentru că acum, la şfârşit de decembrie, este ziua cea mai scurtă
a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, să nu moară. În vechiul mit al ciobanului Zeu-Moş se
introduc elemente creştine şi astfel se conturează povestea ciobanului Crăciun. Acesta refuză să o primească pe Fecioara
Maria să-şi nască pruncul. În ascuns, soţia sa o găzduieşte şi-l moşeşte pe Iisus. Crăciun o pedepseşte tăindu-i mâinile.
Fecioara Maria înfăptuieşte o minune lipindu-i mâinile la loc, lucru ce îl converteşte pe Crăciun la creştinism. De bucurie că
nevasta sa a scăpat cu bine, Crăciun aprinde un rug din lemne în jurul căruia se încinge o horă. După joc, Crăciun îi face
daruri Fecioarei Maria şi pruncului şi, astfel, se produce transfigurarea lui Crăciun în sfântul care aduce daruri copiilor de
ziua Naşterii lui Iisus.
Este demn de remarcat că cei mai multi cercetători români afirmă că apelativul de Crăciun derivă din craţio, - onis
care, în latineşte, înseamnă naştere. Mai mult, Petru Caraman susţine că numele de Crăciun se găseşte numai la romani. În
afara graniţelor românismului, termenul nu se regăseşte decât la slavii din imediata vecinătate, care l-au împrumutat de la
romani. Sărbătoarea de Crăciun îmbină o mulţime de obiceiuri.
Dominanta este componenta creştină care marchează naşterea lui Hristos şi ea se vede în colindele religioase, precum
"Steaua" şi "Irozii".
Crăciunul marchează însă şi un nou ciclu de viaţaă, începutul unui nou an roman. Obiceiurile au semnificaţii multiple.
Pe de o parte, se întrevede urarea menită a prevedea, a provoca îndeplinirea dorinţelor omului şi ale comunităţii, dar şi
protejarea faţă de forţele răului.
Colindul, în acest context, începe, nu întâmplător, seara şi după reguli bine stabilite. În seara de Ajun colindă doar
copiii, simboluri ale purităţii, ale curăţeniei fizice şi morale. Abia în ziua de Crăciun colindă flăcăii, femeile fiind excluse.
Ceata de colindători se organizează pe vecinătăţi şi merge din casă în casă pentru că urarea lor este socotită de bun augur.
Arsenalul lor, format din clopoţei, beţe şi bice are menirea ca, prin zgomotul făcut, să alunge forţele malefice.
În acelaşi cadru trebuie amintite jocurile cu măşti: capra cu variantele sale - cămila şi chiar girafa, ursul, căluţii,
dar şi ceata de mascaţi, care are menirea de a stigmatiza toate relele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, şi
profilurile ocupaţionale: crâşmarul, căldărarul, agricultorul etc.
Din costum nu lipseşte niciodată şiragul de zurgălăi, care are aceeaşi menire - de a îndepărta forţele răului.
Crăciunul este marcat şi printr-o masa bogată, din care nu trebuie să lipsească colacii, cornurile, fructele, peştele,
dulciurile şi, bineînţeles, băutura. Tot ce se pune pe masă are o trimitere clară la ocupaţiile tradiţionale ale comunităţii
româneşti.
De pe masă nu pot lipsi nucile şi ouăle, care au o simbolistică mai complexă, cu trimitere la rezistenţa în timp, la
samânţa care nu se pierde.
Spărbătorile de iarnă, începute de Crăciun odată cu Naşterea lui Iisus, se încheie abia la Bobotează, când în lumea
satului au loc alte petreceri unde, într-un cadru special, sunt prezentate comunitîţii viitoarele cupluri şi astfel viaţa îşi reia
ciclul firesc, odata cu renaşterea naturii.
De la Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu "steaua", un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele
creştine. Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi. Cântecele
despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii
Catolice, câteva din literatura de nuanţă calvină şi, multe din ele, chiar din tradiţiile locale.
Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăcinului, cântă versuri religioase despre naşterea lui Iisus:
"Steaua sus răsare"; "În oraşul Viflaim"; "La nunta ce s-a întâmplat"; "Trei crai de la răsărit".
FĂRÂME DE VISE ÎN CULOARE
Prof.Înv.Primar- Ivan Ramona Nicoleta
Școala Gimnazială Nr.2 Stancea,Jud.Călărași
Culoarea este viață , este ―energie radiantă care ne influențează în mod pozitiv sau negativ, indiferent dacă ne
dăm sau nu seama de acest lucru‖, afirma Johannes Itten , unul dintre marii practicieni ai culorii.
Emoția pe care culoarea o exercită asupra sufletului este cu atât mai puternică ―cu cât mai cultivat este spiritul
omului asupra căruia se exercită culoarea‖ (V. Kandinsky).
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
73
Culoarea magică a sărbătorilor de Crăciun înseamnă cadouri de la Moș Crăciun,colinde,tradiții,brad
împodobit,vacanță,povești la gura sobei.Pe tărîmul de poveste unde glasurile de copii,chipurile vesele și îmbujorate se
pregătesc de magia sărbătorilor sunt surprinse și în cadrul orelor de educație plastică.
În procesul de predare-învățare, culorile influențează pozitiv percepția, atenția, memoria, sporind gradul de
întelegere și asimilare. Utilizarea unui câmp cromatic variat sporește randamentul activității intelectuale și influențează
conduita umană prin declanșarea de trăiri afective pozitive.
În ora de educație plastică , prin exerciții-joc ,elevul își însușește elementele limbajului artei plastice , învață cum
să procedeze pentru a stăpâni culorile , pentru a le face să-i exprime trăirile și ideile , învață să comunice cu ajutorul lor.
În micile lui compoziții , simple la început , cu forme sângace , uneori deformând realitatea, copilul ―povestește‖
prin intermediul celor învățate , impresiile lui. Chiar dacă ―desenul‖ , forma , nu sunt fidele realității , ele sugerează trăiri
, impresii , gânduri , vise. De altfel , în clasele I-IV problemele de formă se limitează la ―elemente‖: linii , puncte ,
semnificații. Problemele de culoare sunt preponderente.
Tehnicile plastice de lucru folosite în cadrul activităților de Crăciun , la educație plastică pot fi:
a)tehnica decolorării(cu pic sau clor).Se colorează mai întâi planşa suport cu cerneală (de culoare diferită) , iar
după uscare cu ajutorul unui instrument ascuţit (vârful unui beţişor , pensulă , scobitoare) înmuiat în soluţie de pic sau
clor se desenează forma dorită. Prin reacţia soluţiei de pic pe hârtia colorată cu cerneală , urmele desenului devin albe şi
creează o mare surpriză elevilor. Cu cât cerneala cu care s-a colorat suportul este de diferite culori cu atât bucuria
realizării lucrării este mai mare. Cerneala colorată poate fi înlocuită cu tuşuri de diferite culori, iar în acest caz
decolorarea se face cu soluţie de clor. Această tehnică se poate folosi la toate clasele.Se pot realiza lucrări cu
temele:,,Peisaj de iarnă‖, ‖Cer înstelat‖,‖Hora oamenilor de zăpadă‖.
b)dactilopictura este o tehnică simplă folosită atât la preșcolari cât și la școlari.Copiii transpun în culoare,
bogăția de informații de care dispun și cu care operează, dau libertate memoriei cromatice și figurative.Dactilopictura,
după cum se știe, este pictarea cu degetele. La clasa a II-a am realizat lucrări cum ar fi „Copacii -iarna‖, „Moș Crăciun‖
combinând dactilopictura cu acuarela.
c)tehnici diverse: Pe lângă tehnicile tradiţionale folosite în orele de educaţie artistico-plastică se mai poate folosi
o serie de tehnici diverse noi, nu atât prin modul de lucru, ci mai ales pentru materialele folosite şi instrumentele de lucru.
Aceste tehnici plac foarte mult copiilor pentru faptul că dau impresia de joc, de libertate în creaţie şi mai ales pentru
curiozitatea şi noutatea compoziţiei ce rezultă din folosirea acestor tehnici.
În continuare, voi prezenta câteva din aceste tehnici pe care le-am folosit la clasă şi care au dat rezultate destul de
bune:
Desen cu baloane de săpun : Această practică este o îmbinare a picturii cu jocul foarte îndrăgit de copiii de toate
vârstele, jocul cu baloane de săpun. Pentru aplicarea acestei tehnici de lucru avem nevoie de culori, detergent (fulgi de
săpun sau şampon), vase de plastic, paie, hârtie (suport). În vasele pregătite cu apă se dizolva culoarea (atâtea culori câte
se doreste), apoi detergentul sau şamponul. Cu ajutorul paiului, elevii suflă baloane de săpun de toate culorile pe planşa
suport. Pentru a rămâne conturul colorat, baloanele se suflă cu atenţie pentru a se sparge cât mai încet. Astfel, se obţin
forme în linii şi puncte de diferite mărimi şi culori.
În vasul cu săpun dizolvat împreună cu culoarea, copiii au suflat cu paiul sau cu beţişorul până când baloanele s-
au ridicat la trei centimetri deasupra vasului, apoi au rotit uşor foaia deasupra vasului cu baloane, acestea spărgându-se
sau lipindu-se de foaie. Se continuă în acest fel cu mai multe culori.Aceste desene pot fi îmbunătăţite, elevii intervenind
cu pensula cu culoare dându-le forme interesante după imaginaţia şi inventivitatea fiecăruia.La clasa a III a am realizat
lucrări cum ar fi: ‖Ghirlande de Crăciun‖,‖Instalații de Crăciun‖:
Desen folosind hârtia mototolită. Se foloseste o coală de scris pentru confecționarea unei ștampile (prin
mototolire). Se înmoaie în culoare și se tamponează suprafața colii de hârtie, obținându-se subiectul ales( ex.‖Bradul de
Crăciun‖).
Desen folosind pasta de dinti. Se colorează coala de hârtie cu tempera sau acuarelă în culoarea dorită și se
pictează cu pastă de dinți , subiectul ales. Pasta de dinți poate fi folosită simplă sau în combinație cu alte culori.
Prin metodele și procedeele pe care le-am folosit ,am urmărit să antrenez acele potențe creative ale
elevilor,potențe care duc la realizări artistice productive,nu reproductive, conștiente, personale și imediate . În același
timp,ele asigură și realizarea sarcinilor specifice instructiv-formative ale procesului de educație plastică la clasele I -
IV,fiind legate mai ales de dezvoltarea sensibilității și creativității artistice.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
74
TRADIȚII DE CRĂCIUN
Prof. înv. preșc. Ivan Raluca
În fiecare an, în data de 25 decembrie, toţi creştinii sărbătoresc naşterea Domnului nostru, Iisus Hristos. Din câte se
ştie, există însă nenumărate tradiţii legate de această sărbătoare despre ale căror origini nu cunoaştem foarte multe lucruri şi
despre care, cu siguranţă, am vrea să ştim mai multe amănunte.
Aşadar, Crăciunul sau Naşterea Domnului Iisus Hristos este sărbătoarea creştină celebrată la 25 decembrie (în
calendarul gregorian) sau 6 ianuarie (în calendarul iulian), în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti
(praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări, unde
creştinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungeşte în ziua următoare, 26
decembrie: a doua zi de Crăciun.
Istoria Crăciunului
În anul 325, împăratul Constantin cel Mare a introdus oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui
Iisus. De asemenea, el a decis ca duminică să fie „zi sfântă‖ într-o săptămână de şapte zile şi a introdus Paştele cu data
variabilă. Cu toate acestea, cele mai multe ţări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea.
De asemenea, Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie, după cel puţin trei secole de la începerea
misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume cu secolul al IV-lea în Vest şi cu cel de-al V-lea secol în Est. Iniţial,
sărbătoarea naşterii lui Hristos era ţinută pe 6 ianuarie, istoricii ştiind azi că ea se celebra deja în 336 d. Chr., la Roma.
Factorul pentru care primii creştini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al naşterii Fiului lui Dumnezeu
a fost şi că la aceste date, în lumea romană, germanică şi orientală se celebrau diverse date de naştere ale zeilor păgâni. O
sărbătoare populară la Roma celebra pe 25 decembrie naşterea Soarelui neînvins, ca simbol al renaşterii soarelui şi alungării
iernii. Odată ce creştinii au abandonat celebrarea naşterii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optând pentru data de 25
decembrie, scriitorii creştini fac frecvente legături între renaşterea soarelui şi naşterea lui Hristos.
Cu toate astea, Crăciunul nu a fost întotdeauna aşa cum îl vedem acum. Nu au existat nici brazi şi nici Moş Crăciun
dintotdeauna. Şi, nici măcar colinde… Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri
interzis. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă, cum este Crăciunul, a fost Oliver Cromwell, care,
în secolul al XVII-lea, a interzis colindele. Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium‖, compus de
St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea.
Crăciunul în tradiţia românească
Pe teritoriul românesc, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creştine. În folclor se spune că
Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe
oameni să-i ofere adăpost pentru a naşte. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaia, însă nici aceştia nu o primesc,
spre a nu le spurca locul prin naşterea unui prunc zămislit din greşeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor,
unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia, auzind-o şi ştiind ce înseamnă o naştere de copil, i s-a făcut milă de dânsa şi
s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moaşă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat babei mâinile; apoi, înspăimântat de
tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, şi l-a dus să scalde
copilul. Maria i-a zis să încerce apa, şi când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau
înainte; de la această minune se crede că moaşele au mâini binecuvântate. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste
mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.
Pomul de Crăciun
Împodobirea pomului de Crăciun este un obicei, venit din Occident, cel mai probabil de la popoarele germanice. În
tradiţia românească, obiceiul există încă din cele mai vechi timpuri. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a
devenit unul dintre cele mai iubite datini, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a
unui personaj nou, Moş Crăciun, o variantă americanizată a Sfântului Nicolae.
Ignatul
Românii taie porcul în ziua de 20 decembrie, zi în care toată familia este ocupată cu pregătirile, fiecărui membru
revenindu-i diverse munci. În funcţie de zonă, tăierea şi prepararea bucatelor urmează un ritual specific bine stabilit. La
români modul cum este pregătit şi pârlit, atestă străvechiul ritual al arderii ofertei şi jertfei zilei. Toate pregătirile se termină
cu mult aşteptata pomană a porcului: gospodinele fac o mămăligă mare, prăjesc carnea proaspătă şi udată din belşug cu vin,
invită la masă toţi participanţi la ritualul tăierii porcului. După masă, gospodinele încep să spele maţele, să toace carnea şi se
apucă de pregătit bucatele specifice Crăciunului şi Anului Nou.
Moş Crăciun
El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (24 spre 25 decembrie). Nu este clar când şi pe ce cale a
pătruns mitul lui Moş Crăciun în obiceiurile româneşti. În orice caz, Moş Crăciunul românesc are plete şi barba albă, iar
sania lui nu este trasă de reni, ci, în cel mai bun caz, de cerbi. Astăzi nu poate fi despărţit - nici în imaginaţia copiilor, nici în
pregătirile părinţilor - de sărbătoarea Ajunului (seara de 24 decembrie). În timpul regimului comunist ateist, i s-a schimbat
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
75
numele după modelul rusesc în „Moş Gerilă‖, ceea ce a provocat riposta promptă a lui Al. O. Teodoreanu-Păstorel într-un
distih celebru care, din motive de purism academic, nu poate fi redat aici…
Colindele
Colindele (sau colindurile) sunt nişte cântece tradiţionale româneşti, anume felicitări (urări) de tip epico-liric,
având în general între 20 şi 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada
precreştină. Colindele nu trebuie confundate cu cântecele de stea, specifice sărbătorilor creştine de iarnă, şi nici colindatul
cu umblatul cu steaua. Colindele se cântă în preajma Crăciunului. Unele dintre ele au o sumedenie de variante şi versiuni,
potrivit diferitelor regiuni şi graiuri. De asemenea, sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge
cu colindul şi cu „Steaua‖, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. Altfel, ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună
dimineaţa la Moş Ajun!‖, atunci când casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii, răsplătiţi de gazde cu fructe,
covrigi, dulciuri şi chiar bani.
Obiceiuri la olteni
Vin sărbătorile de iarnă, şi odată cu ele, ca peste tot în ţară, reînvie tradiţiile şi obiceiurile olteneşti, păstrate din
moşi-strămoşi. În această zonă etnografică, există tradiţii şi obiceiuri inedite, care se mai păstrează încă, atât în mediul
urban, cât şi în mediul rural, şi care constituie o unicitate în ţara noastră.
În toată zona Olteniei există numeroase colinde specifice, dar cele mai cunoscute şi răspândite sunt: „Steaua‖,
„Capra‖ şi „Pluguşorul‖.
„Steaua‖: este o datină străveche care încă se mai practică din Ajunul Crăciunului şi până la ivirea zorilor. Ceata
este formată din patru copii, fiecare dintre ei având un rol prestabilit în cadrul grupului: unul ţine steaua, celalalt este
responsabil cu adunarea banilor, a nucilor şi a covrigilor, iar ceilalţi doi ţin săcuiul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.
„Capra‖: Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vifleim personaje
biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta. Capra saltă şi se
smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Un spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de
spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a
coregrafiei.
„Pluguşorul‖: este cel mai răspândit obicei ce se recită din casă-n casă, în Ajunul Anului Nou, seara, sau până în
dimineaţa Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenţi, ca şi acum. Dar se spune ca, mai demult, îl practicau numai
bărbaţii în puterea vârstei. Plugul e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei. Recitată într-un
ritm vioi, urarea devine tot mai veselă, mai optimistă, pe măsură ce se apropie de sfârşit.
„Sorcova‖: aparţinând obiceiurilor de Anul Nou. Umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceştia
poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ, în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie
colorată. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice,
înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât
să întărească efectul mişcării sorcovei
Obiceiuri culinare
Timp de 40 de zile, înainte de sărbători, creştinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun,
după liturghie. Aşa cum aminteam, tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce
anticipează Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii, chişca, toba, răciturile,
sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun.
OBICEIURI DE CRĂCIUN
Prof.Inv.Primar Ciucure Loredana
Scoala Gimnaziala Nr.3 Lugoj
Timp de 40 de zile înainte de această sărbătoare creştinii respectă Postul Crăciunului când nu mănâncă carne sau
produse lactate pregătindu-se astfel pentru a sărbători.
Sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin în
minte şi suflet, zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de
brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o atmosferă de
basm, linişte sufletească şi iubire. Decembrie vine cu sărbătoarea, atât de aşteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Câţi dintre
noi nu au aşteptat cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu' a lăsat ceva în ghetele pregătite de cu
seară? Acest obicei al darurilor aduse de Moş Nicolae, s-a împământenit mai mult la oraş. Este posibil să fie un împrumut
din ţările catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri în ghete sau ciorapi anume pregătiţi.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
76
Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crăciun, la care se
obişnuieşte să participe toţi membrii familiei. În timpul nopţii, Moş Crăciun va aluneca prin horn şi va lăsa cadouri pentru
toată lumea în ciorapi sau sub brad. Dacă ne uităm pe cer s-ar putea să-l vedem pe Moş Crăciun trecând cu sania sa trasă de
opt reni.
Colindul este una din cele mai cunoscute datini de iarnă. Mai demult, cetele de colindători erau formate din copii
care, după miezul nopţii de 24 spre 25 decembrie, umblau din casă în casă, aducând urări de sănătate, fericire şi noroc
gospodarilor pe care îi colindau.Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate la sărbători creştineşti, închinate Crăciunului şi
Anului Nou. Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de Anul Nou. La colindat participă tot
satul tradiţional, deşi efectiv colindă doar copiii şi flăcăii, constituiţi în cete, ceata fiind alcătuită după o orânduială bine
stabilită, având o ierarhie proprie, un conducător şi un loc de întâlnire. Ea este structura care stăpâneşte, în timpul
sărbătorilor Anului Nou, viaţa satului. Amploarea colindatului este determinată de "Festum incipium" al Anului Nou,
caracter care a imprimat obiceiurilor legate de noul an nuanţe de ceremonie deschisă, primitoare de înnoiri. Tot ce se petrece
în această perioadă trebuie să aibă un caracter augural, colindele caracterizându-se prin crearea unei atmosfere pline de
optimism în care se formulează dorinţe şi năzuinţe ale oamenilor, acesta atingând chiar limitele fabulosului.
Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase şi au
căpătat o mare varietate pe întreg teritoriul ţării. Ele degajă atmosfera de sărbătoare şi buna dispoziţie cu care toţi românii
întâmpină Sărbătoarea Naşterii Domnului şi Anul Nou. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, steaua care i-a
călăuzit pe cei trei magi s-a ivit pe cer, copiii merg din casă în casă cântând colinde şi purtând cu ei o stea.Pluguşorul este
un obicei străvechi, potrivit căruia, în ajunul Anului Nou, cete de flăcăi merg pe la casele oamenilor şi rostesc diferite urări.
Aceştia sunt însoţiţi de un plug mic, de unde şi denumirea. colindului.Astfel, vestea Naşterii Mântuitorului este răspândită în
fiecare an de colindele care intră în fiecare casă prin intermediul colindătorilor. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu
fructe(mere, nuci), colaci, bomboane şi chiar bani La romani, Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori, daca
nu cea mai importanta. Aceasta sarbatoare, in care se imbina fastul pregatirilor pentru masa, cu slujba de la biserica, este
dedicata Nasterii Mantuitorului.Biblia spune ca Fecioara Maria, cand trebuia sa nasca pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, insotita
de Iosif, din acsa in casa rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost . ajunand in casa unui anume Craciun, om foarte rau , care
nu-i permitea sa nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd unde da nastere lui Iisus .Cand acesta a aflat a ucis-o pe
sotia sa.De asemenea, se spune ca in Noaptea Sfanta a Nasterii Sale s-au deschis cerurile pentru a cobori Duhul Sfant
deasupra fiului lui Dumnezeu, si, in grajd unde initial era intuneric, s-a facut lumina. Deci, Craciunul este o sarbatoare
sfanta, care aduce in sufletele oamenilor lumina si bucurie. Aceasta sarbatoare este anuntata, prin obiceiul drag copiiilor de
a merge cu colinda, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului.
În ziua de Anul Nou auzim uratul cunoscut sub numele „Sorcova”
Aparţinând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor.Aceştia poartă o crenguţă
înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ―surov‖ (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară
dintr-un arbore.
Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice,
înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât
să întărească efectul mişcării sorcovei. Obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul
ritual este alcătuit dintr-un băţ sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar gazdelor li se
adresează urări de bun augur, invocându-se sănătatea, belşugul şi prosperitatea.
RELIGIOSUL-PARTE DIN IDENTITATEA NOASTRA
Prof. Loredana Pop
Pornind de la cuvintele Dr. Alf Bamblett „cultura este ca apa pentru pesti- ne luam propria cultura gratis ca si o
parte a propriei identitati si ca parte a propriei fiinte.‖(Tawara D. Goode, p 5) Tot asa este si Craciunul-parte din cultura si
traditia noastra. E o parte inserata din religiosul transmis din generatie in generatie si care impune transmiterea unor valori
ce contribuie la dezvoltarea si formarea fiecarui individ din societate. Asta presupune ca fiecare copil sa isi insuseasca
aceste valori care ii definesc apartenenta la anumita comunitate si chiar la propria identiate.
Valorile religioase intotdeauna au primit o recunoastere explicita in sistemul de invatamant datorita contributiei
favorabile asupra educatiei copilului. Implicarea religiosului in viata copiilor a demonstrat ca copiii au invatat sa
impartaseasca aceste valori prin angajamentul fata de munca, respectful fata de adulti, toleranta fata de ceilalti, impartirea si
ajutorul oferit celor din jur, empatia etc.
Personajele religioase din legende sau povesti religioase sunt considerate a detine modele culturale care ghideaza
acțiunile copiilor de varsta mica. Pe cât de simplu este să consideri Crăciunul ca evocare a nasterii unui prunc intr-un staul,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
77
prunc care a devenit un mare invatator al omenirii, chiar cel mai mare învatator. Modelele culturale sunt " presupuse ,
modele ale lumii luate asa cum sunt, împartasite pe scara larga ( desi nu neaparat la excluderea altor modele alternative ) de
membrii unei societati si care joacă un rol enorm în întelegerea lor acestei lumi si comportamentul lor în ea . . . [ si care ]
contureaza cadrul experientei , furnizand interpretari din aceasta experienta si deductii cu privire la aceasta , precum si [
oferind] scopuri pentru actiune " (traducere Quinn & Holland , 1987 , p . 10 ) . Modelele culturale includ credințe sau
scheme conceptuale ( de exemplu , "Copiii ar trebui să fie vazuti și nu a auziti " ), precum și modele de comportament (de
exemplu , ce masuri sa i-a atunci când un copil acționeaza într-un mod agresiv asupra altui coleg ) ( D' Andrade , 1992;
Olanda , Lachiotte , Skinner , și Cain , 1998). Cu toate acestea , modele culturale nu sunt în mod necesar asociate cu largi
categorii sociale , cum ar fi națiune sau etnie) ; ele pot fi generate în unitati sociale mai mici. Mai mult decat atat , pentru
subiecte importante , cum ar fi creșterea și educarea copiilor , un număr de modele culturale sunt disponibile într-o anumită
comunitate . Acest " pool " cultural de credinte și practici pot contine elemente care sunt în tensiune , sau chiar in conflict
fundamental , cu fiecare altul ( Kojima , 1986, 1988) . Acestea, uneori datorita fie modele brusc divergente cu privire la
modul în care relatiile umane ar trebui organizate și socializate la copiii mici ( Shore , 1996) . De aceea e bine sa nu existe
discriminari si sa fie o toleranta culturala din partea educatorilor sau profesorilor. Se urmareste de fapt o pace si o intelegere
deplina in imensitatea diferentierilor. Craciunul in scoli sau gradinite impregnat de a afinitate spre majoritate uitand de
minoritati, astfel se contribuie la dezvoltarea etnocentrismului la copiii majoritari. Unele deficite raman ipregate in
personalitatea copilului si pot cauza asa cum s-a mai mentionat divergente. De personalitate vorbim ca suma totală a
raspunsurilor emoționale , atitudinale și comportamentale ale unui individ . Potrivit psiholog Dan McAdams , personalitatea
unui individ poate fi caracterizata prin observarea trasaturile lor de personalitate specifice , dar aceste trasaturi nu apar într-
un mod clar și coerent decat mai tarziu. Prin urmare , personalitatea copilului apare în adevăratul sens al cuvantului doar in
adolescenta.( McAdams, Dan, & Olson, pp.517-542 ) Dar profesorii incearca prin diferite si repetate activitati sa de-a un
contur acestei pesonalitati. Treptat si in timp ele devin parte din fiecare, iar daca sunt asimilate contribuie la armonizarea
personalitatii copilului asa cum trebuie.
De Crăciun , se organizeaza o serie de activități: istorioare din literatura de specialitate insotite cu fotografii,
imagini cu desfasurarea sarbatorii Crăciunului , cu Nasterea Domnului, cu colindatorii, obiceiuri si traditii. Crestinismul
transmite ideea de dar si daruire,asa cum a fost daruit un copil intregii omeniri si tot odata Mos Nicloae sau Mos Craciun
care impart daruri la copii. De aceea luna decembrie e mai numita si luna darurilor sau a cadourilor. Comportamentul
copiilor se imbunatateste datorita faptului ca e rasplatit cu daruri de la Mos. Astfel intalnim o stimulare a comportamentului
adecvat. Avem o motivatie ce se declanseaza din dorinta fiecarui copil, iar rasplata nu e gratuita niciodata. Expertii sunt de
acord ca copiii ar trebui sa fie incurajati sa isi asume responsabilitatea pentru propriul comportament si sa internalizeze un
sentiment de auto-control ( Marion , 1981) . Profesorii ajuta copiii sa-si dezvolte un sentiment de autonomie morala, atunci
cand se discuta despre consecintele comportamentului nedorit cu copii, ii implica ori de cate ori este posibil, in stabilirea
regulilor clasei/grupei , si leaga limitele cu convingerile si cu motivele plauzibile pentru astfel de limite . Copiii devin
prosocial pentru ca au învatat valoarea comportament de cooperare și nu pentru ca se tem sau sa-I faca pe plac unei
autoritati . Instruirea copii pentru a obține autonomia morală nu este numai o buna practica de orientare , dar, de asemenea,
fundamentala pentru dezvoltarea abilitatilor intelectuale critice ( Kamil & De Vries , 1978) .
Tot din ideea de a darui ei mai invata si altruismul si empatia. Nu e suficient sa fii mai bun si ca doar tu meriti tot, trebuie
saai grija de cei din jur tau si de oamenii care au nevoie de ajutor. Tot in aceasta perioada se realizeaza actiuni de caritate
prin care copiii merg la casele de copii, de batrani si aduc un zambet pe buzele lor.
Prin Craciun se transmite si un mesaj simplu de iubire. Fiecare copil e important pentru fiecare parinte, dar ei stiu
ca cei care nu au au nevoie de o mangaiere sau alinare. Masura capacitatii noastre de a iubi este data de masura libertatii
noastre interioare. Si darul este semn al acesteia din urma. Libertate, iubire, dar, trei cuvinte cheie care se determina
reciproc si exprima sensul ultim al existentei noastre. Copilul de mic invata sa-si asume un rol, chiar si in joaca stie ce are
voie sa faca si ce nu, stie ca trebuie sa se raporteze la un exemplu de comportament pentru a stii mai tarziu sa actioneze
singur fara ajutor.
Prin activitatile artistice si practice: confectionarea ornamentelor, decorarea bradului etc. Se dezvolta gustul unic si
individual al fiecarui copil, intresul si personalitatea. E un interes colectiv la mijloc de a depune efor si placere pentru
realizarea unor obiecte ce au valoare sentimentala si care poate vor contribui la fericirea altora.
Toate activitatile contribuie la dezvoltarea sociala,
Fiecare activitate produce o emotie, iar emotiile semnifica durabilitate in timp a experientelor traite. Se poate vorbi
de o invatare afectiva ce are un rezultat mare. Craciunul e un ansamblu de emotii ce sensibilizeaza copilul si creaza amintiri
ce devin experiente care contureaza personalitatea fiecaruia.
Bibliografie
1. Quinn, Naomi, & Holland, Dorothy. (1987). Culture and cognition. In Dorothy Holland & Naomi Quinn
(Eds.),Cultural models in language and thought (pp. 3-40). New York: Cambridge University Press.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
78
2. Kojima, Hideo. (1988). The role of belief-value systems related to child-rearing and education: The case of early
modern to modern Japan. In Durganand Sinha & Henry S. R. Kao (Eds.), Social values and development: Asian
perspectives (pp. 227-253). Newbury Park, CA: Sage Publications.
3. Shore, Bradd. (1996). Culture in mind: Cognition, culture, and the problem of meaning. Oxford, England: Oxford
University Press.
4. D’Andrade, Roy G. (1992). Schemas and motivation. In Roy G. D’Andrade & Claudia Strauss (Eds.), Human
motives and cultural models (pp. 23-44). New York: Cambridge University Press.
5. Tawara D. Goode, (1989) Cultural Connections Booklet, George Town University Center for Child and Human
devlopment, Australia, (p. 5). Online: https://childaustralia.org.au/Documents/IPSP-Section/Resource-Centre-
Docs/cultural-book-complete-WEB.aspx [20.11.2014]
6. McAdams, Dan, & Olson, Bradley. (2010)Personality Development: Continuity and Change Over the Life
Course. Annual Review of Psychology, 61: 517-542
7. Pike ,Lynn Blinn, (1914)How Preschooler Develop,University of Minessouri, Columbia
8. Kamil, C., and DeVries R. (1978). Physical knowledge in preschool education. Englewood Cliffs, NJ: Prentice
Hall.
9. Marion, M. (1981). Guidance of young children. St. Louis: C.V. Mosby.
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ – BUCURIA COPIILOR
Înv. Lungu Magdalena, comuna Cudalbi, judeţul Galaţi
Vechile datini româneşti ne ajută în fiecare an să simţim şi să trăim atmosfera plină de căldură si veselie a sărbătorilor
de iarnă.Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice anotimpului iarnă prin implicarea directă a elevilor duc la
dezvoltarea sentimentului dragostei faţă de patrie, de popor, cu care nu ne naştem,dar care se cultivă de la o vârstă fragedă,
acest proces putând dura întreaga viată.
Dintre datinile creştine calendaristice, cel mai bine s-au păstrat cele legate de sărbătorile de iarnă, care sunt şi cele mai
apropiate şi dragi sufletului oricărui copil. Conduşi pas cu pas, micuţii şcolari pot cunoaşte obiceiuri şi datini transmise din
vechime, cu modificările şi transformările survenite în decursul vremii.
Prima din şirul de tradiţii creştine de iarnă, despre care am discutat cu copiii, a fost sărbătoarea Sfântului Nicolae. În
activităţile extracurriculare organizate in parteneriat cu biblioteca elevii au aflat din lecturile prezentate despre ,,Sfântul
Nicolae – bucuria copiilor ―. Au cunoscut astfel originea sfântului, prieten şi ocrotitor al copiilor, cât şi minunile pe care
acesta le-a făcut, în timpul vieţii, cât şi după moartea sa. Portretul sfântului, acela care este reprezentat şi în icoana ce se
află în clasă şi în faţa căreia, zi de zi, copiii îşi fac rugăciunea înainte de masă , a devenit foarte familiar şi drag acestora.
Prin poezia ,, De Moş Nicolae‖, o altă variantă a semnificaţiei acestei sărbători creştine cunosc,, sancţiunea‖ pe care moşul
o aplică acelora dintre copii care nu au fost cuminţi şi ascultători.
În activităţile artistico-plastice copiii au redat prin desen şi modelaj, în funcţie de imaginaţia şi preferinţele lor,
darurile pe care şi le-ar dori de la bunul moş sau pe acelea pe care le-au primit, iar în activitatea practică ei şi-au pregătit,
prin tăiere, colorare, decorare şi şnuruire cizmuliţe simbolice pe care, plini de încredere, le-au lăsat în dreptul fiecărui
scăunel. Nu mică le-a fost bucuria când, dimineaţa, Moş Nicolae, cu ajutorul părinţilor, a pus în cizmuliţele lucrate chiar de
ei câte o carte de colorat şi dulciuri, iar cei ştrengari au primit, simbolic şi câte un băţ, spre cuminţire. Acesta a fost un
moment prielnic pentru a sublinia frumuseţea, dar şi latura educativă a acestui vechi obicei, care se practică şi la noi.
În activităţile alte activitati le-am povestit copiilor cum, în vechime, ziua Sfântului Nicolae
era o zi bună pentru făcut vrăji , când gospodinele ori fetele rupeau şi puneau crenguţe în apă.
Dacă înfloreau până la Crăciun ori Anul Nou, era semn că anul viitor va fi unul foarte bun pentru
recolte.
Un obicei foarte îndrăgit de copii, de-a lungul timpului este pornitul cu Colindul.
După ce le-am prezentat în linii mari acest obicei din Ajunul Crăciunului, atât prin povestire
cât şi prin lectură după imagini, în ziua următoare copiii au venit dornici să povestească cum se desfăşoară acest obicei în
satul nostru. Din povestirile părinţilor, transmise prin viu grai, copiii au aflat cât de mult diferă acest obicei de la zonă la
zonă, de la un sat la altul al aceleiaşi comune,chiar.Cu colindul merg şi fete şi băieţi, şi oameni săraci şi mai puţin săraci, din
casă în casă, conduşi de vătafi. Ei primesc pâine, colăcei, dulciuri, fructe, iar cei mai înstăriţi oferă vin şi ţuică fiartă ca
pomană pentru morţii lor.
Copiii au fost mai mult decât încântaţi atunci am organizat o intâlnire cu bătrânii satului, iar aceştia le-au
istorisit întâmplări din copilăria lor, cum se fac măştile, costumele pentru colindat.
Crăciunul,cea mai fastuoasă şi mai aşteptată sărbătoare a românilor, este pe cât de străveche, pe atât de complexă
ca rosturi şi semnificaţii. Prin povestirile spuse copiilor, acestia au aflat că imaginea personificată a Crăciunului
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
79
contemporan a fost la origine un moş albit de vreme, posac, ranchiunos, vicios câteodată, ce şi-a persecutat nevasta
pentru că i-a încălcat poruncile şi că, spun legendele, atât personajul cât şi numele se leagă de naşterea Domnului
Iisus Hristos. Şcolarii ştiu acum că, numai aparent, Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza sunt doar descătuşări ale energiilor
şi bucuriei, căci în satele unde îşi au ei bunicii, ele sunt puse mai ales sub semnul sacralităţii.
Prin toate activităţile planificate şi desfăşurate în perioada premergătoare Crăciunului, copiii au fost familiarizaţi nu
doar cu poveşti despre Moş Crăciun, dar şi cu semnificaţia sacră a acestor zile. Astfel învăţatul colindelor şi înţelegerea
conţinutului lor pare a fi cel mai plăcut moment al acestei perioade.
Pentru că fiecare colindă are un final fericit, bucuria extremă se vede pe chipurile micuţilor de fiecare dată .Din
experienţă pot spune că nici un alt cântec învăţat pe parcursul anului nu emoţionează în mai mare măsură decât aceste
colinde prin care, pe un text specific religios, se fac urări pentru noul timp(an) fiindcă în esenţă colinda de Crăciun este
un rit adus morţii şi renaşterii.
Folosind un material didactic adecvat (planşe, măşti, costumaţie specifică, fond muzical) le-am făcut cunoscute copiilor
şi alte obiceiuri vechi, cu arie largă de răspândire în tot judeţul, practicate în Ajunul Crăciunului, ori între Crăciun şi
Anul Nou, care, pe alocuri, se mai păstrează încă, aşa cum au fost la origine: steaua, irozii, semănatul.
După ce au învăţat versurile, strigările şi urările specifice fiecărui obicei, am convenit cu copiii să alcătuim un
program artistic axat pe această temă pe care să-l prezentăm părinţilor şi lui Moş Crăciun.
Emblemă a sărbătorilor de iarnă este pomul de Crăciun, bradul împodobit , care este o
achiziţie relativ recentă în ţara şi în zona noastră. Copiii au aflat că împodobirea bradului este un obicei împrumutat din
occident şi astăzi sunt de neconceput sărbători de iarnă fără brad împodobit. Cu acest prilej le-am explicat că în tradiţia
românească, bradul se împodobea la nuntă ori în cazul morţii unui tânăr, el semnificând o axă, o legătură între două lumi –
lumea fecioriei şi al omului aşezat, familist, sau lumea de aici şi cea de dincolo.
În activităţile artistico-plastice, copiii au redat bradul împodobit în aşteptarea cadourilor aduse de Moş Crăciun, iar în
cele practice ei au confecţionat felicitări şi invitaţii la serbarea de Moş Crăciun cu crenguţe de brad şi globuleţe. Tot
împreună cu copiii am împodobit şi brăduţul de la grădiniţă, prilej cu care ei au ascultat şi cântat colinde, s-au bucurat.
Acest ciclu de teme a suscitat un viu interes în rândul copiilor, iar la propunerea mea de a cere părinţilor şi bunicilor
să le povestească cum aşteptau ei pe Moş Crăciun, copiii au venit cu povestioare, unele foarte hazlii sau altele foarte
triste(în functie de starea materială a familiei) despre sărbătorile de altă dată. Aşa au aflat cu toţii că, în timp ce în
unele case bradul împodobit trona în zilele de sărbătoare, în altele erau împodobite, cu flori din hârtie colorată sau ciucuri
din aţă şi lână, doar nişte crengi de pomi fructiferi, de preferinţă meri, simbolizând dorinţa de belşug în anul viitor.
În activităţile extracurriculare am planificat şi desfăşurat activităţi de cunoaştere şi învăţare a textului
pluguşorului, cea mai veche colindă, păstrată încă din timpul romanilor, colindă ce surprinde cel mai bine ocupaţia
străveche a poporului nostru. Pluguşorul este practic o rugăciune de ocrotire a semănăturilor din câmp. Elevii au aflat cum
că în noaptea Anului Nou, atât copiii cât şi oamenii mari pleacă cu un plug simbolic, intră cu uratul în curţile gospodarilor,
ară câte o brazdă şi aruncă seminţe de grâu, urând de sănătate şi belşug, în acompaniamentul biciului, a buhaiului, a
tălăngilor şi clopoţeilor.
Pentru aceeaşi serbare am împodobit împreună cu copiii pluguşorul cu panglici colorate, flori şi crenguţe de brad şi
am învăţat varianta culeasă din comuna noastra, pentru că am considerat-o cea mai potrivită pentru vârsta copiilor de 7-8
ani. Versurile ritmate, comice, uşor ironice, de o muzicalitate aparte, au făcut memorarea mai uşoară.
Un obicei larg răspândit atât în Galati cât şi în întreaga ţară este Sorcova. Acesta datează din vremi uitate, când
marii boieri mergeau, fie din obligaţie, fie din plăcere, la Vodă cu o crenguţă frumos împodobită pentru a-i ura de sănătate.
Astăzi doar copiii până la 10-12 ani mai merg în prima zi a Anului Nou cu Sorcova la părinţi, vecini, prieteni, prilej cu care
primesc dulciuri, fructe şi mai ales bani. Este o adevărată competiţie pentru a câştiga cât mai mulţi bani. În lecţiile de limba
română, copiii au descris imagini înfăţisând acest obicei, au învăţat versurile tradiţionale, iar la activităţile muzicale au
audiat diferite variante ale cântecului Sorcovei, pe cea mai melodioasă dintre ele învăţând-o şi prezentând-o la serbarea de
Moş Crăciun.
Cunoaşterea acestor obiceiuri are o importanţă deosebită din mai multe puncte de vedere:
- copiii cunosc şi duc mai departe aceste tradiţii;
- îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii şi cuvinte vechi, existente în vorbirea zonei în care
trăiesc;
- pătrund în comorile înţelepciunii populare;
- sunt conectaţi permanent la marea şi valoroasa creaţie populară;
-pot lua parte cu uşurinţă la derularea tradiţiilor locale, acum sau în viitor, realizându-se astfel o socializare mai rapidă.
Noi, dascăli, părinţi, comunitate locală trebuie să înţelegem şi să-i facem şi pe copii să înţeleagă ce se află dincolo
de bucuria festivă a desfăşurării acestor datini, cum se aşteaptă şi cum se pregătesc aceste sărbători ale sufletului. Doar
cunoscând şi luând parte activă la aceste mainfestări, copiii pot fi determinaţi să-şi iubească locul natal şi pot fi continuatorii
datinilor pe meleaguri româneşti.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
80
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN
Prof.înv.presc:Mitran Madalina
G.P.P. Nr.4 Slatina ,Jud.Olt
La români,ca de altfel şi la alte popoare,sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie -7 ianuarie şi au ca
punct central zilele Crăciunului , Anului nou şi Bobotezei cu ajunurile respective. Caracteristica majoră a acestor
sărbători la români o constituie repertoriul lor neasemuit de bogat în datini şi credinţe , în realizări artistice literare ,
muzicale , coregrafice , mimice şi dramatice.
Colindele – colindele propriu-zise , colindele de copii - , urăturile de belşug şi recoltă bogată cu pluguşorul , urarea
cu sorcova, Vasilca , jocurile cu măşti : ţurca ,cerbul ,brezaia ,capra; jocurile cu păpuşi ; dansurile : căiuţii ,bunghierii
,căluşerii şi în sfârşit, cantecele de stea, vicleiul, irozii şi teatrul popular cu tematică haiducească sunt câteva din
manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă una din cele mai inedite şi originale manifestări spirituale ale
poporului nostru. Repertoriul folcloric al ciclului sărbătorilor de iarnă nu este acelaşi pe întreg teritoriul ţării . Astfel, dacă
în unele locuri sărbătoarea Crăciunului rezumă în ea specificul manifestărilor legate de ciclul sărbătorilor de iarnă, fiind
dominată de amploarea colindatului, de frumuseţea melodicii şi poeziei colindelor, în altele – cum ar fi spre exemplu
Moldova – repertoriul Crăciunului este adesea sărac şi nesemnificativ, reprezentativ pentru această parte a ţării fiind ajunul
şi ziua Anului nou, caracterizate de practica uratului cu pluguşorul, de jocurile cu măşti şi a travestirilor de tot felul .
Colindele acestea străvechi, care au legănat copilăria noastră şi a părinţilor noştri, a poporului nostru, ne-au făcut să
retrăim nostalgia noului pe care îl aduce Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Această reînnoire nu vine pe calea
cărţii, a bibliotecii, ea vine pe calea străveche a drumului bătătorit de tălpile strămoşilor noştri, timp de aproape două mii de
ani, strămoşi care umblau şi colindau din casă în casă, din familie în familie, anunţând vestea cea mântuitoare a întrupării
Fiului lui Dumnezeu.
Nu cunoaştem însemnătatea teologică şi soteriologică a învăţăturii despre mântuire, a întrupării Mântuitorului Iisus
Hristos pentru folclorul altor popoare, dar, la noi, auzim şi citim din colindele noastre bătrâne, vestite în graiul poporului de
copiii nevinovaţi, pe la casele credincioşilor, pe la vatra părintească, înţelepciunea şi lucrarea Duhului Sfânt în Cuvântul
întrupat, în Logosul întrupat. Aşa vestesc ei, ca şi îngerii, din poartă în poartă, de la fereastră la fereastră, aceste străvechi şi
neîntrecut de frumoase colinde, neîntrecut de armonioase şi, în acelaşi timp, exprimând feluritele nuanţe culturale ale
poporului român de pretutindeni.
Colindele, la noi la români, sunt expresia Scripturii, a adevărurilor teologice, sunt teologhisirea (explicarea) patristică
a îndumnezeirii omului purtată prin viu grai, din tată în fiu, drept şi adevărat, neştirbită cu nimic, purtată de vestitorii
întrupării Fiului lui Dumnezeu.
Ce vas de cinste ajunge omul, slujitorul altarului, credinciosul, în general, ca să fie sălaşul unde Mântuitorul Hristos
să Se nască neîncetat! Dacă S-a smerit pe Sine şi a primit a Se naşte din Sfânta Fecioară Maria în iesle, cu atât mai mult
caută Mântuitorul Hristos sălaş în sufletele noastre, în sufletele oamenilor. Peştera din Betleem unde s-au oprit Maica
Domnului şi blândul Iosif, negăsind alt loc de popas, şi în care S-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, a fost doxologită
(transpusă în cântări de slavă), nespus de frumos de Părinţii Bisericii, cum se cântă şi în cântările de strană. Să păstrăm
aceste cântări, aceste colinde, şi să le facem cunoscute neîncetat, aceasta fiind prima noastră îndatorire, căci ele poartă
adevărul neschimbat, adevărul care rămâne temei vieţii, credinţei şi lucrării noastre, chemării noastre preoţeşti, indiferent de
valurile lumii, valuri care, astăzi, au cuprins tot globul pământesc. În mijlocul acestor valuri năprasnice, de care nu suntem
nici noi scutiţi, credinţa în Dumnezeu, Sfânta Evanghelie, gingăşia Pruncului Iisus au rămas ca o rază de lumină, ca o rază
de nădejde, ca o rază de curaj, ce vine din ieslea de la Betleem, de la Dumnezeu însuşi.
Poporul român a păstrat un sens adânc al călătoriei spre Betleem a magilor de la Răsărit şi al închinării păstorilor;
transpunându-l într-unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, acela al colindatului. Mergând din casă în casă pentru a-L vesti
tuturor pe Hristos, colindătorii devin apostoli, martorii împlinirii făgăduinţei trimiterii lui Mesia în lume, spre mântuirea
întregii făpturi. Obiceiul de a merge la fiecare casă şi de a vesti prin cântec Naşterea Pruncului Ceresc se păstrează în viaţa
românilor, în modul specific în care ei serbează apropierea Crăciunului. Colindatul, chiar şi în mediul urban, a rămas o
sărbătoare a comunităţii, a copiilor şi tinerilor care colindă, ca şi a celor care primesc colindătorii şi răsplătesc cu daruri
osteneala lor.
Acest obicei este însă şi o reînnoire a chemării fiecărui creştin de a fi apostol al lui Hristos în lume, de a-L primi, dar
şi de a-L vesti celorlalţi oameni pe Mântuitorul. Colindătorii străbat şi un itinerariu spiritual, la care este chemat şi sufletul
fiecărui creştin, acela de a călători permanent spre Dumnezeu şi, mai ales, de a împlini călătoria vieţii pământeşti purtându-
L pe Domnul în suflet cu căldura cu care Maica Domnului L-a purtat pe Pruncul nou născut. Colindul de fapt istoriseşte sau
reia evenimentele esenţiale din istoria mântuirii! Istorisirea vieţii Fiului lui Dumnezeu, de la Naştere la Răstignire, este, de
fapt, Liturghia oficiată în timpul slujbelor religioase, iar 'colindatul' reface, prin toate momentele lui, uniunea comunităţii
creştine înaintea desfăşurării serviciului sacru, în cadrul bisericii, mediază participarea comunităţii colindate la misterul sau
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
81
taina Naşterii. Sfânta Liturghie este slujba în timpul căreia se pregăteşte şi se aduce jertfa Sfintei Euharistii şi are în
componenţă istorisirea vieţii Mântuitorului sub formă simbolică.
Colindatul ca act ritual de învăţare colectivă a ospitalităţii este corelativ cu ritualul funerar, căci încorporează şi
vehiculează aceleaşi adevăruri esenţiale: învingerea morţii prin captarea valorii ei educative, încrederea în viitor,
responsabilitatea faţă de semeni, existenţa ca ospitalitate. Dacă moartea semenului reiterează moartea dintâi, moartea anului
poartă în sine întreaga mistică a morţii timpului şi, aşa cum reziduurile morţii strămoşului sunt purtate într-o derivă veşnică
de fiecare moarte individuală prin ritualurile funerare, la fel, reziduurile morţii primului an sunt purtate de fiecare înscenare
a ritualurilor de Anul Nou. Facerea noastră sub semnul morţii celuilalt nu are nici un sens dacă nu este corelată cu moartea
şi renaşterea timpului, ar fi o inhibare nepermisă, periculoasă a devenirii simbolice a lumii. Ar fi ca şi când tensiunile s-ar
acumula la infinit într-un spaţiu închis ermetic.
Sărbătorile ciclului Anului Nou reprezintă eşaparea simbolică a tuturor tensiunilor contingente.Şi, dacă ospitalitatea
este într-o relaţie consubstanţială cu moartea, înscenarea ritualurilor de înnoire a anului evidenţiază ritualul ospitalităţii ca
principiu cosmic, iar dăruirea, în cazul de faţă, înseamnă dăruirea exemplară, căci, aşa cum am văzut în cazul ritualului
funerar, ţăranul român are tendinţa de a organiza lumea de dincolo, cosmosul, după modelul lumii pe care o stăpâneşte, dar
nu din orgoliu sau nesăbuinţă, dintr-o gândire stereotipă sau lipsă de imaginaţie, ci din respect profund faţă de Creator şi
dintr-o raţiune simplă care-i spune că Dumnezeu a făcut o singură creaţie. Este un gând confortabil, care îl protejează de
trauma psihică a imaginării unor universuri infinite, premisă a unei rătăciri veşnice a sufletului.
Colindele au însoţit mereu viaţa zbuciumată a poporului român, încercând să-i aline suferinţele şi să-l întărească în
credinţa sa în Dumnezeu. Dintotdeauna românul a ştiut să colinde, trăind cu intensitate farmecul Crăciunului. De cum
începea postul, se organizau cetele de colindători, care îşi pregăteau repertoriul şi, apoi, în ajunul Naşterii Domnului
mergeau la colindat, nu numai la rudenii, ci în întreg satul sau spaţiul în care locuiau. O casă colindată beneficia de
binecuvântarea lui Dumnezeu. Însă, dacă o gospodărie îşi avea porţile încuiate, însemna că se refuză mesajul divin al venirii
în lume a lui Iisus Hristos. Obiceiul colindatului s-a menţinut până în zilele noastre şi, prin mila lui Dumnezeu, va dăinui
pentru totdeauna. Colinda este, am putea spune, o reîntoarcere la copilăria după care tânjim toţi, la frumoşii ani în care ne
bucuram de dragostea şi afecţiunea mamei, care ne-a învăţat prima rugăciune şi cea dintâi colindă. Văzând-o, cu ochii
minţii, pe Maica Domnului aplecată cu atâta dăruire asupra Pruncului Iisus în ieslea Betleemului, ne aducem aminte, cu
nostalgie, cu câtă emoţie colindam fiecare în serile lungi ale iernii, în timp ce afară ―ningea liniştit‖ şi zăpada se aşternea ca
un covor peste casă şi peste curte. Pare o imagine feerică, de basm, dar chiar aşa era şi cred că fiecare copil simte la fel
Crăciunul în sufletul său nevinovat. Între Naşterea Domnului şi colinde există o legătură intrinsecă: Crăciunul se oglindeşte
în colinde, iar colindele au ca scop principal preamărirea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu pentru fericirea eternă a
omului. Prin urmare, să preţuim în adevărata lor valoare aceste perle ale creştinătăţii, care sunt colindele. Să nu le dăm
uitării, ci din an în an să le intonăm cu o plăcere deosebită şi sporită, simţind acea bucurie şi mulţumire sufletească pe care
numai colindele ni le pot produce: ―Hristos Se naşte / Veniţi la închinare / Cu vesel suflet / Veselă cântare‖.
Bibliografie :
1. Orthodox Wiki – ,,Colindul românesc"
2. P.Caraman ,,Substratul mitologic al sărbătorilor de iarnă la români şi slavi".Extras din ,,Arhiva’’ , Iaşi, 1931.
COLINDATUL-OBICEI STRĂVECHI
Prof. Pescaru Romina, GPP Nr.3, Slatina, jud. Olt
Ajunul este ziua în care românii împodobesc bradul de Crăciun şi, conform Enciclopediei Crăciunului, scrisă de
Gerry Bowler, un obicei care există doar în ţara noastră şi în Ungaria este atârnarea de bomboane învelite în staniol în brad.
Tot în Ajun, copiii merg la colindat. Unii dintre ei duc o stea în vârful unui par, iar, în stea, o lumânare luminează o
scenă biblică. Masa de Crăciun este formată, conform tradiţiei, din carne de porc, ciorbă, sarmale în foi de varză şi cozonac
şi, în unele regiuni, include o prăjitură ale cărei straturi de aluat simbolizează scutecele pruncului Iisus.
OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN OLTENIA În zona Olteniei, tradiţiile de Crăciun sunt strâns legate de ritualuri de purificare şi de aflare a ursitului de către fetele
nemăritate. În ajun are loc scormonitul în foc: toţi membri familiei, indiferent de vârstă, dau cu joarda în foc şi spun câteva
versuri ce au menirea să protejeze gospodăria de boli şi să aducă un an nou bogat şi roditor. Câteodata sunt invitaţi şi
colindătorii să facă acelaşi lucru.
În ziua de Crăciun are loc un ritual al adunatului de gunoaie din curtea gospodăriei, pentru ca anul ce vine să aducă
pui mulţi. În fiecare gospodărie sunt pregătite ―colinzile‖ – beţe de alun curăţate de coajă; acestea sunt mai apoi trecute prin
fum de pin. Femeia pregăteşte atâtea lumânări câte ―colinzi‖ sunt şi găteşte un număr egal de colaci. Femeia bătrână din
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
82
casă lua o ―colindă‖, o lumânare, un colac, nuci, mere, zahăr şi bomboane şi dădea de pomană unui membru al familiei,
rostind numele unui mort. Apoi toată familia cina, iar cei mici plecau la colindat.
Colindătorii sunt conduşi de un vătav sau vătrai; el intră primul în gospodăria omului şi are rolul de a scormoni în
foc; vătraiul primeşte de la gazdă o cotovaică – coajă de dovleac, cu seminţe de in, cânepă, porumb, grâu şi dovleac, pe care
vătavul le aruncă în toate colţurile gospodăriei pentru ca anul ce vine să fie bogat şi roditor. Colindătorii primesc apoi
covrigi, mere, pere, boabe fierte, colivă, ţuică fiartă şi vin.
OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN TRANSILVANIA În ajunul Crăciunului încep să vină colindătorii: mai întâi copii mici, apoi în seara de ajun urmau copii şcolari care
colindau colinde la fereastră şi primeau nuci şi colaci; ultimii şi cei mai aşteptaţi erau flăcăii. Aceştia erau cel mai bine
primiţi în casele cu fete de măritat; ei repetau colindele din timpul anului pentru a nu se face de râs. Aceştia aveau printre ei
un tânăr ce era responsabil cu adunatul vinului într-o bute (sau butoi), şi un tânăr responsabil cu adunatul darurilor, denumit
şi iapa.
În Transilvania există şi obiceiul mersului ―cu capra‖ – un tip de colindat la care participau flăcăii dar şi tinerii
însuraţi; un tănăr se deghiza în capră şi făcea doar năzbâtii în casa celor ce erau colindaţi.
OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN MOLDOVA In Ajun, femeile coceau un colac în formă de cifra 8, care în primăvară urma să fie afumat şi pus între coarnele
boilor ce arau pământul. Masa de Crăciun urma să conţină 12 feluri de mâncare, multe dintre acestea fiind din carne de
porc, sacrificat cu câteva zile mai înainte. Nimeni nu mănâncă până când preotul nu venea să sfinţească bucatele.
Tot în ziua ajunului începeau şi colindătorii să meargă pe la casele oamenilor; de dimineaţă colindau copiii cei mai
mici, spre după masă urmau şcolarii iar spre seară colindau tinerii. Colinda începea de la cei mai importanţi oameni ai
comunităţii, cum ar fi preotul şi învăţătorul, apoi urmau rudele şi familiile ce aveau fete de măritat.
OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN BANAT În zona Banatului Montan, în ajunul Crăciunului focul din casă nu este stins deloc, pentru ca anul ce vine să fie
luminos şi spornic. În această zi se împodobeşte bradul cu dulciuri, sub brad se pune un colac, un cărnaţ şi o sticlă de răchie,
daruri pentru Moş Crăciun, iar pentru calul acestuia se pun graunţe şi fân.
Seara se aşteaptă pițărăii (colindătorii) care vin la colindat pe la miezul nopţii până dimineaţa, în funcţie de vârstă.
Ei colindă din casă în casă, apoi sunt primiţi în ogradă unde primesc nuci, mere şi răchie; răchia este adunată într-o
damigeană de vătav (conducătorul colindătorilor); acesta are pe faţă o mască pentru a nu fi recunoscut; spre dimineaţă
veneau la colindat copii mai mici.
Tot în această seară, tinerii se adunau pe la case în grupuri de fete şi feciori şi se mascau: baieţii purtau măşti de
femei iar fetele purtau măşti de bărbaţi, apoi plecau prin sat. Se adunau în mai multe case unde începeau să danseze: fetele
cu maşti de băiat luau câte o tânără la joc iar băieţii, cu măşti de fete luau câte un fecior; în timpul jocului mascaţii sărută
perechea aleasă. Acești mascaţi purtau numele de Bloji.
OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN DIN BUCOVINA În Bucovina, se crede că toate colindele sunt rostite pentru ca diavolii să dispară iar satul să fie curat în noaptea de
Crăciun; de asemenea se spune că este un mare păcat dacă o gospodărie are uşa închisă în ajunul Crăciunului şi nu poate să-
i primească pe colindători.
În ziua de Crăciun cei ce colindă sunt tinerii căsătoriţi, oamenii maturi şi chiar bătrânii; aceştia colindă doar la rude şi
prieteni.
DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN
Ed. Şerban Viorica, GPP Nr.3, Slatina, jud. Olt
Decembrie este, probabil, cea mai aşteptată şi mai îndrăgită lună a anului. Temperatura scade mult, iar zăpezile cad
în cantităţi mari, natura ne oferă astfel plăcerea de a schia, a patina şi mai ales de a merge cu sania la derdeluş. Dar, marile
bucurii pe care ni le aduce această ultimă lună a anului sunt Sărbătorile Crăciunului, cu toate credinţele şi datinele care le
însoţesc.
Primul semn că se apropie Sărbătorile este dat de Sfântul Nicolae: în fiecare casă, copiii - dar şi unii adulţi - îşi
pregătesc ghetele, lustruindu-le şi punându-le lângă uşă. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atunci când Moş Nicolae trece
pe la toate gospodăriile pentru a lăsa câte ceva
în ghete: cadouri pentru cei care au fost buni şi cuminţi, sau câte o nuia pentru cei neascultători.
Tot până în Crăciun, pe 20 decembrie, peste sărbătoarea religioasă a Sfântului Ignatie Teoforul se suprapune datina
românească de tăiere a porcului - Ignatul. În acea zi se pregătesc bucatele tradiţionale pentru Crăciun: cârnaţi, caltaboşi,
jumări, sângerete, slănina sau şunca etc.
Tot atunci se toacă şi carnea pentru sarmale, iar pulpele se tranşeaza pentru friptură. Unele dintre preparate se pun
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
83
la afumat (cârnaţii, slănina, pieptul ardelenesc etc.). Imediat după sacrificare, gospodarul face ―pomana porcului‖: oferă
celor care l-au ajutat la tăiat (uneori şi vecinilor) şorici, carne proaspăt prajită şi un pahar de vin (sau ţuică fiartă în anumite
zone). În puţinele zile rămase până la Crăciun, gospodinele fac piftie (răcitură), sarmale, cozonaci cu nucă, mac şi rahat (sau
brânză şi stafide), plăcintă şi prăjituri diverse. În acelaşi timp, începe curaţenia în casă şi în curte, împodobirea locuinţei şi
pregătirea hainelor pentru Sărbători. Odată finalizate toate pregătirile, gospodinele pun din fiecare fel de mâncare câte ceva
într-un coş de nuiele, plus o sticlă cu vin, şi duc acest coş la biserică, în seara de ajun, pentru sfinţire.
Pe 24 decembrie, în această zi de Ajun a Crăciunului, începe marea Sărbătoare a Naşterii Domnului. Primele
semne le dau grupurile de colindători, care pornesc din casă în casă, cu o traistă încăpătoare pe umăr, pentru a le ura
gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate. Aceste colinde sunt creaţii populare cu text şi melodie, care conţin mesaje speciale
(religioase sau satirice la adresa celor uraţi). Colindătorii vestesc naşterea Domnului, urează gazdelor sănătate şi bucurii,
primind pentru aceste urări cozonac, prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi chiar colacei - pe care gospodinele care respectă
tradiţia le-au pregătit cu mult timp înainte. Diferind doar destul de puţin, colindele religioase sunt foarte asemănătoare în
toate zonele ţării, cele mai cunoscute şi apreciate fiind: ―O, ce veste minunată‖, ―Steaua‖, ―Trei păstori‖, ―La Vifleim colo-
n jos‖, ―Cântec de Crăciun‖, ―Aseară pe înserate‖.
Pe lângă acestea, al căror subiect este Naşterea Domnului, românii mai fac urări prin intermediul unor alte colinde,
create pe baza unor obiceiuri laice: "Pluguşorul", "Capra", "Ursul", "Sorcova". "Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns
sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră. ―Falca‖ de jos a
―caprei‖ este mobilă, astfel încât gura acesteia se poate închide sau deschide, dar mai ales poate ―clămpăni‖, făcând un
zgomot specific. În jurul caprei cântă şi dansează alţi colindători mascaţi şi costumaţi specific, unii dintre aceştia fiind
instrumentişti cu acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară. Este un colind vesel, cu umor, care provine dintr-un străvechi ritual
agricol, practicat pentru a aduce rodnicie în anul ce vine. Pe vremuri, în faţa caprei se aruncau boabe de grâu, orz sau
porumb. Asemănător cu ―Capra‖ este obiceiul de a umbla cu ―Ursul‖, această datină avându-şi de asemenea originea într-un
cult geto-dac, ce urmărea fertilizarea şi purificarea solului şi a gospodariei. Ursul este întruchipat de un flăcău care poartă pe
cap, pe umeri şi pe spate blana unui astfel de animal, având în jurul urechilor nişte ciucuri roşii. În timp ce ursul mormaie şi
joacă în ritmul tobelor şi al fluierăturilor, ursarul strigă: ―Joacă bine, mai Martine, / Că-ţi dau pâine cu măsline‖. ―Ursul‖
este însoţit de un grup de colindători mascaţi şi costumaţi, care reprezintă diverse animale sau personaje şi care îl aţâţă prin
strigături. La sfârşit, toţi le urează gazdelor multă sănătate, fericire, recolte bogate, mese îmbelşugate şi la mulţi ani.
Obiceiul cel mai iubit de copii este datina Bradului de Crăciun - o practică veche, pe care unii o consideră chiar mai
veche decât creştinismul şi care simbolizează ―pomul vieţii‖. Cei care ii atribuie o semnificaţie creştină spun că bradul este
―pomul cunoaşterii binelui şi răului‖, împodobirea acestuia cu mere roşii amintind de păcatul originar. De altfel, aşa a fost
consemnat istoric primul brad împodobit despre care vorbesc documentele: în anul 1605, a fost înălţat la Strasbourg, într-o
piaţă publică, un brad împodobit cu mere roşii. Această tradiţie germană a cucerit rapid Europa, dar şi – mai apoi - America
şi restul continentelor, prin intermediul coloniştilor care au populat Lumea Noua. În zilele noastre, în ajunul Crăciunului, în
fiecare casă se împodobeşte câte un brad (cu beteală, globuri, figurine, ghirlande, bomboane, artificii şi lumânări sau
beculeţe). Noaptea, Moş Crăciun aduce daruri, pe care le pune sub brad. Bineînţeles, numai celor care merită .
SUPERSTIŢII LEGATE DE SĂRBĂTORI
Se spune că:
-e bine să ai pe masa de Crăciun şi de Anul Nou crenguţe de vâsc. Aduc noroc.
-aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.
-un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor.
-dacă bate vântul de Crăciun, anunţă ghinion.
-nu e bine ca între Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coasă, să se spele rufele.
-aduce ghinion să întorci fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.
-aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar, e bine de avut bani (mai ales
noi) în fiecare portofel.
-dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul.
-dacă mănânci mere în ajun de Crăciun, vei fi sănătos tot anul.
-copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.
CURIOZITĂŢI
Destin. În unele locuri, tradiţia spune că ziua în care cade Crăciunul ar fi foarte importantă pentru destinul oamenilor.
Dacă-i luni /N-o să ai ani buni.
Dacă e marţi/ La toţi ai să împarţi.
Crăciunul dacă-i joi /Foame-o fi apoi.
Dar dacă e vineri /Numeri anii tineri.
De-i sâmbătă Crăciun/Avea-vei un an bun.
Crăciun duminica de vei avea /Să te aştepţi la iarna grea…
Raposaţii. La miezul nopţii, raposaţii revin la casele lor pentru a lua parte la masa de Crăciun. De aceea, uşa trebuie lăsată
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
84
deschisă pentru ca aceştia să poată pleca. La miezul nopţii şi natura devine stranie. Se povesteşte că animalele vorbesc
precum oamenii, că albinele se agită în stupi, că animalele îngenunchează în grajduri… La prima bătaie a ceasului în
noaptea de Crăciun, arborii fructiferi înfloresc. Florile dispar însă la cea de-a douăsprezecea bătaie a pendulei.
DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN
TRANSMISE COPIILOR PRIN SERBĂRI
prof. înv. primar Măricuţ Mărioara,
Şcoala Gimnazială „Florian Porcius” Rodna
La români, luna decembrie este o lună a datinilor şi obiceiurilor, a celor mai frumoase sărbători de peste an.
Sarbătorile sunt întotdeauna un prilej de manifestare a bucuriei. Poporul român a ştiut mereu să guste sărbatoarea prin
obiceiuri şi tradiţii de o deosebită frumuseţe.
Sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin
puternic în minte şi suflet, zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul
proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o
atmosferă de basm, linişte sufletească şi iubire.
Prima sărbătoare este Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. În ajunul acestei zile, copiii îşi pregătesc ghetuţele pentru a
primi daruri de la cel care a fost un model de viaţă, Moşul Nicolae.
20 decembrie este Ziua de Ignat, când gospodarii taie porcul pentru Crăciun, iar gospodinele încep să pregătească
bucate tradiţionale: cârnaţi, caltaboşi, afumături, jumări, tobă şi alte bunătăţi.
Cel mai aşteptat este însă, Crăciunul, considerat ca sărbătoare a naşterii Domnului, precum o spun şi versurile:
„ Dintre toate câte sunt
Sǎrbǎtori pe-acest pǎmânt,
Nu e alta mai frumoasǎ
Decât Crǎciunul cel Sfânt‖.
Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creând tradiţii şi obiceiuri adaptate culturii lor specifice. Crăciunul mai
este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele
petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că, prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor, vor avea un an mai bogat.
Povestea lui Moş Crăciun cunoaşte mai multe variante. Cea mai cunoscută
variantă este aceea care vorbeşte despre un moş simpatic, jovial, cu barba mare, venit de la Polul Nord, pe o sanie trasă de
reni, în care are un sac imens cu jucării. Moş Crăciun are o listă în care sunt trecuţi copiii cuminţi şi copiii neascultători şi
aduce daruri pentru cei care merită, intră pe horn şi le aşează sub pomul de Crăciun. Copiii, care de multe ori îi scriu din
timp moşului ce ar dori să primească, se pregătesc nerăbdători, cu poezii şi cântecele, pe care cu emoţie, le vor prezenta
lângă bradul împodobit încă din ajunul Crăciunului.
Mitul lui Moş Crăciun va fi mai târziu cu grijă spulberat de părinte, la un moment bine ales. Dezamăgirea aducerii
la realitate este compensată de simţământul că el, copilul, a ajuns deja un om mare, important. Dar tristeţea rămâne tot
tristeţe şi Moş Crăciun va fi în continuare aşteptat de noi toţi.
Cea mai potrivită descriere a moşului o regăsim în poezia de mai jos: Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi
Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun, pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit
Moş Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei s-o apuci?
Ţi-aş cânta "Florile dalbe"
De la noi să nu te duci
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
85
La sate, îndeosebi sunt păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai răspândite
datini la români este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel, în ajunul Crăciunului,
cete de colindători, prin colinde vechi şi frumoase, vestesc pe la casele gospodarilor naşterea lui Hristos.
Colindătorii sunt aşteptaţi în casele lucind de curăţenie şi frumos împodobite şi sunt răsplătiţi de gospodari cu
covrigi, fructe, nuci, colăcei sau chiar bani. Cei adulţi sunt invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac. În zona noastră, se
aud colinde precum: O, ce veste minunată!, Deschide uşa, creştine!, Sculaţi, sculaţi, boieri mari!, Coborât-o, coborât,
Trei păstori şi multe altele.
Evenimentele din timpul naşterii mântuitorului nostru, Iisus Cristos sunt prezentate într-o piesă de teatru,
numită Irodul. Irodul este un obicei păstrat şi în zilele noastre, care prezintă evenimentele petrecute la naşterea
Mântuitorului, în urmă cu mai bine de două mii de ani. Personajele sunt: Împăratul Irod, îngerul, preotul, soldatul,
ciobanul şi cei trei magi: Gaşpar, Valtezar şi Melchior.
Tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă constituie o bogăţie spirituală de mare valoare a poporului
nostru, care merită să fie transmisă mai departe generaţiilor tinere. O ocazie eficientă de valorificare a tradiţiilor
populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările. Ele sunt un izvor de bucurii şi satisfacţii care creează copiilor
o stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice. Prin serbările organizate în preajma
sărbătorilor de iarnă, copiii au prilejul de a cunoaşte şi de a pune în valoare aceste datini străbune. Glasurile pure ale
copiilor aduc frumoase colinde, poeţii trăiesc din nou prin operele lor, iar scenariul face din copil un mic actor.
Serbările aduc lumină în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei, creează o atmosferă plină de plăcere şi
bucurie. În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor, în serbările şcolare am pornit de la ideea că nu există un alt element
artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educaţional ca serbările şcolare. Pentru copii ele
reprezintă o distracţie veselă, plăcută, iar pentru educator constituie prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a lungul
unui şir întreg de repetiţii. Invitând copiii să desfăşoare ―Serbarea pomului de iarna‖ , îi implicam în interpretarea unor
roluri pe care le joacă cu plăcere: Irodul, Capra, Ursul, Sorcova, uratul, colindatul.
Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor pentru diversele ―spectacole‖ urmărim atât un efect artistic
cât şi pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorinţa de a cunoaşte şi păstra tradiţiile şi obiceiurile
strămoşeşti.
Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu şcolarii, reuşim să
înfrumuseţăm viaţa copiilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în viaţa oamenilor
din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp.
BIBLIOGRAFIE:
Laurenţiu Palade, Corina Palade, Cântecul fulgilor de nea, Editura TAIDA, Iaşi,2006;
Argintul viu, Revistă interactivă a dascălilor din învăţământul preprimar, Nr.1, aprilie 2006
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE DE CRĂCIUN- ELEMENTE DEFINITORII PENTRU
PĂSTRAREA ŞI PERPETUAREA OBICEIURILOR ŞI TRADIŢIILOR POPULARE
Prof. înv. primar Fărcăşanu Mihaela
Școala Gimnazială nr.2 Stancea, Spanțov, Jud. Călăraşi
Pretutindeni în lume, omul marchează prin serbări rituale schimbarea anului, dar de asemenea, pretutindeni cea
mai mare sărbătoare rămâne Crăciunul.
Printre multele sarcini ale școlii se regăsește și cea privind transmiterea fondului de valori al creației populare,
știut faptul că un popor care nu păstrează și nu-și cultivă tradițiile își va pierde identitatea.
Pentru tineri, tradiţiile s-au cam pierdut, iar sarcina noastră ca formatori este să-i învăţăm pe copii să
preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul
românesc şi pe români, să le sădim în suflet acele elemente definitorii ale identităţii neamului românesc, fără de care nu
am mai putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt noi, românii, pe acest pământ, să-i ajutăm pe copii să înţeleagă
imensitatea tezaurului folcloric, în care arta populară românească este o oglindă în care se reflectă cu cea mai mare
intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului. În calitate de învăţători, suntem obligaţi să facem
din creaţia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi
oriunde în lume.
Lucrând cu elevii, putem să le insuflăm dragostea pentru păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor moştenite de la strămoşii
noştri, ori de câte ori avem ocazia în orele de curs şi în activităţile extracurriculare. Personal, contribuim la cunoaşterea
obiceiurilor şi tradiţiilor populare locale, prin organizarea de şezători, serbări şcolare, participarea la concursuri pe teme
care promovează creaţia populară.
Elevii trebuie îndrumați încă din primele zile de școală spre cunoașterea creațiilor populare. Elementele de folclor
cu care sunt familiarizați în funcție de particularitățile pshihologice ale școlarilor de vârstă mică sunt, în același timp,
parametri ai noțiunii de frumos. Concomitent cu însușirea gramaticii limbajului folcloric se dobândesc acele cunoștințe
care vor constitui criterii de apreciere ale frumosului.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
86
‖În gura omului se află pururea vie sublima sorginte a oricărei literaturi‖. Așa aprecia B.P.Hasdeu nesecatul izvor al
folclorului românesc. Literatura populară este parte integrantă a literaturii naționale.
În totalitatea lor, activităţile educative de dezvoltare a limbajului copiilor, de îmbogăţire a cunoştinţelor, de
formare şi dezvoltare a proceselor intelectuale, afective şi voliţionale, de formare a priceperilor de cânt şi a
celor practice, converg spre punerea bazelor trăsăturilor pozitive de personalitate a copilului.
Pentru luna decembrie şi, în special, săptămâna premergătoare Sfintelor Sărbători ale Crăciunului şi Anul
Nou, care însufleţesc în aşteptare şi pe cei mai mari, tematica sărbătorii de Crăciun se dovedeşte pe deplin
eficientă în procesul instructiv –educativ. Astfel, participarea la activităţi dovedeşte entuziasm, interes (motivaţie
intrinsecă), atenţie sporită, favorizând memorarea fără efort.
Iată că sfera cunoaşterii evenimentelor din această perioadă se lărgeşte: copilul ştie acum de colindatul pe
la casele oamenilor, pe când Moşul cu sacul plin vine pe la cei cuminţi.
Povestirile pentru această tematică , precum şi povestiri colaterale, pe care imaginaţia bogată şi capabilă de
abordări suplimentare le creează, formează capacităţi de înţelegere a mesajului oral, de redare cronologică a
evenimentelor biblice.
Colindul străvechi este acel cântec ce dăinuie peste ani cu o uşurinţă de neimaginat; şi ne referim aici la
uşurinţă de ordin melodic dar şi de vers. Adică preşcolarul cântă destul de bine şi în timp relativ scurt
melodiile colindelor noastre. „Moş Crăciun cu plete dalbe/A sosit de prin nămeţi/Şi aduce daruri multe /La
fetiţe şi băieţi.
Se spune deci, că Moş Crăciun, cel dintotdeauna, nu va lipsi niciodată. Dacă de pe acum le vom pune
copiilor problema „veşniciei‖ Moşului vor avea câţiva ani plini de bucurii, învăluite în mister în aşteptarea
Sărbătorilor.
Din strofa a treia copiii desprind o dorinţă vie de a-l avea pe Moş Crăciun alături în permanenţă.
Cele mai cunoscute sunt cântece cu conținut religios în care se vestește bucuria nașterii Mântuitorului. Colindele
noastre sunt versificări măiestre ale Evangheliei. Cea mai cunoscută este O, ce veste minunată. Copiii îndrăgesc colinda
Steaua sus răsare pentru bucuria pe care o transmite îmbinată cu semnificația morală a Nașterii Domnului.Steaua sus
răsare/Ca o taină mare/ Steaua străluceşte/ Şi lumii vesteşte./ Că astăzi Curata,/ Prea Nevinovata/ Fecioara Maria/
Naşte pe Mesia./ Magii cum zăriră/ Steaua şi porniră/Mergând după rază /Pe Hristos să-L vază. /Şi dacă porniră /
Îndată-L găsiră /La Dânsul intrară /Şi se închinară. /Cu daruri gătite /Lui Hristos menite /Având fiecare /Bucurie
mare. /Care bucurie /Și aici să fie /De la tinereţe /Pân-la bătrâneţe.
Colinda versifică cunoscutul episod din evanghelie despre închinarea magilor , călăuziți de steaua strălucitoare spre
peștera Bethleemului. După închinarea cuvenită, ei simt o mare bucurie , pe care colindătorii o urează și gazdei.
A colinda înseamnă a merge din casă în casă cu diferite urături de belșug și sănătate, împliniri diferite. Obiceiurile
practicate pe timpul sărbatorilor de iarnă conțin: colindatul copiilor, Moș Ajun, colindatul cetei, cantece de stea,
plugusorul, buhaiul, sorcova, jocuri cu măsti (brezaia, cerbul, capra), dansuri (căluți, călușari, teatru popular). Colindele
sunt variate: ale casei de gospodari, de tineri căsătoriți, de flăcăi, de fată tânără, de copil mic, de vaduvă, de cioban,
pescar etc. Colindele se cântă în grup; ele au contribuit la unitatea și perpetuarea spiritului românesc. Peisajul colindelor
se depărtează de cel agrest și umil, ia proporții fastuoase, bizantin-imperiale.
Şezătoarea literar – artistică este o activitate atractivă şi dinamizatoare pentru elevi. Prin aceasta îşi dezvoltă
capacitatea de exprimare orală, îşi cultivă creativitatea şi îşi lărgesc orizontul de cunoaştere şi de comunicare.
Sala de clasă, fiind transformată într-o sală de teatru, accentuează trăirile estetice şi trezeşte interesul elevilor pentru
cunoaştere şi comunicare.
Învăţătorul este personajul care dirijează spectacolul al cărui program este bine stabilit cu ceva timp inainte. După
împărţirea rolurilor, confecţionarea anumitor costume şi a materialelor de decor, este stabilită ziua desfăşurării
activităţii împreună cu părinţii care au fost invitaţi în prealabil.
Pentru această şezătoare sala este împodobită cu acele decoruri confecţionate de elevi la orele de abilităţi practice şi
cu elemente de decor naturale( cetina, brăduleţ ):ghirlande, coşuleţe, globuleţe, iar pe tablă se pot scrie câteva versuri
legate de anotimpul iarna sau câteva urări de bine.
Scena nașterii Domnului apare frecvent în serbările organizate în şcoli. Îngerașii, păstorii și magii sunt personajele
pe care fiecare copil le interpreta cum știe mai bine. Emoțiile înaine de serbare sunt atât pentru copii, dar mai ales
pentru părinți. Costumașul este pregătit cu multă migală, iar fiecare copil își repetă în gând poezia și rolul pe care-l are
de jucat. Moșul vine întotdeauna agale, cu o desagă în spate din care scotea câte o pungă pentru fiecare copil.
Serbarea de Crăciun este cea mai indrăgită de copii, de aceea, pentru reuşita ei există preocupări susţinute: audierea
colindelor, împodobirea sălii de clasă, stabilirea centrului tematic , împodobirea bradului, pregătirea cadourilor etc. În
acest cadru copiii interpretează cu multă plăcere roluri de: Iarna, Anul Nou, Anul Vechi, steluţe, fulgi, oameni de
zăpadă, ingeraşi etc. Această serbare se poate desfasura în locaţii diferite cum ar fi săli de clasă, săli de spectacole,
cluburi, sau chiar curtea şcolii, o serbare cu ,,Porţile deschise’’, desfăşurată în parteneriat cu alte instituţii de
învăţământ din localitate, cu o mare implicare a familiei, a comunităţii locale, cu sosirea lui Moş Crăciun în sania trasă
de cai , de această dată, pe străzile localităţii în care trăiesc.
Serbarea este un prilej prin care copilul ,,se pune în valoare‖, folosindu-şi imaginaţia, dicţia, mimica, siguranţa de
sine, plăcerea de a apărea în faţa publicului. Aceasta stabileşte ,la nivelul clasei, noi tipuri de relaţii între copii, pe de o
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
87
parte, între copii şi adulţii participanţi, pe de altă parte: relaţii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi
căldură sufletească ce favorizează comunicarea, o bună socializare şi integrare în colectivitate şi în viaţa socială.
Potenţialul larg al alternativelor de organizare şi desfăşurare a serbărilor este generator de căutari şi soluţii foarte
variate şi originale. Se pot găsi chiar alternative la unele aspecte ale serbărilor tradiţionale. Experienta didactică,
literatura de specialitate oferă unele exemple în acest sens: În preajma Crăciunului, când atmosfera de apropiere a
acestuia este de neegalat, de bucuria unică a copilăriei, de aşteptarile pline de speranţe, se poate iniţia un ,,sondaj de
opinie‖, în rândul copiilor, adresând acestora întrebarea: ,, Cum credeţi voi ca ar trebui să fie cea mai frumoasă serbare
de Crăciun?’’ Răspunsurile lor pline de prospeţime şi fantezie încurajează să mergem mai departe, realizând împreună
,,Serbarea ideală’’, aşa cum o visează, cum şi-o doresc ei. Astfel se poate contura Serbarea de Craciun în care sala de
clasă, cu ajutorul copiilor, se va transforma încet- încet într-un tărâm de poveste, o ţară în care basmele devin adevărate,
iar copiii se transformă toţi în prinţi şi prinţese, ca nişte personaje de poveste autentice.
Prin toate acţiunile de cultivare a simţului estetic al copiilor, întâlnim premise ale dezvoltării imaginaţiei creatoare,
ale limbajului de specialitate, vocabular îngrijit, premise ale formării şi dezvoltării abilităţilor practice, a unui simţ
practic în tot ceea ce compune şi creează copilul.
Obiectivele care se urmăresc sunt din cele mai variate:
a) Redescoperirea şi promovarea valorilor tradiţionale strămoşeşti prin implicarea elevilor şi cadrelor didactice în
diverse activităţi legate de tradiţiile locale;
b) Cunoaşterea unor tradiţii, obiceiuri, aparţinînd folclorului specific sărbătorilor de iarnă;
c) Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi a creativităţii muzicale;
d) Atragerea elevilor în organizarea de activităţi cu caracter extracurricular, conducând la lărgirea şi îmbogăţirea
orizontului de cunoştere a acestora;
e) Exprimarea dragostei pentru sărbătorile de iarnă;
f) Cunoaşterea semnificaţiei Crăciunului şi a obiceiurilor de iarnă;
g) Respectarea principiilor religios-morale în familie si societate;
h) Stimularea creativităţii elevilor;
i) Creşterea relaţiei familie – şcoală – biserică - societate pentru reuşita copiilor.
Astfel, studierea concepţiei populare intuitive despre educaţie exprimată în special prin eposul folcloric, (basme,
legende, colinde) pune în evidenţă originea unor precepte sau teorii ale educaţiei aplicabile şi astăzi.
Dacă problematica folclorului literar este tratată şi testată interdisciplinar, ar fi posibil să se ajungă, prin aportul
diferitelor discipline de învăţământ, (literatură, educaţie muzicală, educaţie plastică, limbi străine, educaţie civică
etc.) la transformarea concepţiilor conform cărora folclorul nu mai este ―la modă‖, la combaterea mentalităţilor
că el este pe cale de dispariţie şi că nu trebuie cunoscut decât la ţară, a tendinţelor de comportament ce
vizează dispreţuirea sau chiar distrugerea unor obiecte populare din inventarul claselor, acceptarea şi promovarea
falselor valori ―populare‖.
Receptarea operei de artă şi implicit a frumosului folcloric nu este posibilă fără învăţarea unui limbaj folcloric .
Elementele de folclor cu care elevii sunt familiarizaţi în cadrul activităţilor extracurriclare sunt, în acelasi timp,
parametri noţiunii de frumos. Aşadar, concomitent cu însuşirea gramaticii limbajului folclorului, se dobândesc acele
cunoştinţe care vor constitui criterii de apreciere ale frumosului .
O cunoaştere mai profundă şi o receptare mai atentă a folclorului de către ,,micuţii căutători de frumos ―, vor
contribui în mod eficient la educaţia estetică a acestora ,vor asigura legătura cu pământul pe care trăiesc ,cu tradiţiile
locale ,cu poporul şi arta acestuia .
CRĂCIUNUL-BUCURIA COPIILOR
Prof. Craveț Mirela
Liceul Teologic Penticostal ,,Logos,, Timișoara
MOTTO:
“Copii , Craciunul nu este o intalnire cu Mosul , ci un spirit prezent in inimile
noastre!” Mary Ellen Chase
În fiecare sărbătoare a Crăciunului repetăm cu bucurie acelaşi mod de a o sărbători, ca un fel de frână
pusă galopului schimbărilor prin care trecem. Picurăm sfinţenie în această veche tradiţie cu dorinţa de a reînvia
momentul naşterii pruncului Iisus. Dar mai este încă ceva, mărturisit sau nu, pe lângă semnificaţia sa religioasă, din
tainiţele adânci ale trăirilor noastre, copilul de odinioară rămas în noi o cere cu tărie. E cea mai frumoasă şi mai iubită
dintre sărbători, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari. Diferenţa constă doar în felul de manifestare. Copiii sunt mai
explozivi, mai liberi în a-şi arăta bucuria, n-au niciun fel de retinere. Poate din acest motiv credem că această sărbătoare
este mai ales a copiilor. Dacă noi, cei mari, suntem mai reţinuţi şi ne controlăm manifestările, dar trebuie să mărturisim
deschis, că şi în adâncurile noastre ne îmbrânceşte dorinţa de a lăsa liber copilul din noi să se reverse peste undele
timpului, să fim tot noi cei de odinioară pe care aproape că-l şi vedem aevea printre gene. Ne trezim că scormone în noi
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
88
emoţii care pot aduce lacrima în colţul ochilor în diferite momente, fie când ascultăm colinde, fie când apar imaginile
părinţilor din clipele de odinioară când ne simţeam ocrotiţi de ei, fie când retrăim prin copiii sau nepoţii noştri scene de
pe vremea când eram fericiţi şi nu ştiam preţul acestei fericiri, dar pe care o revalorificăm acum.
Prin sfinţenia şi frumuseţea ei, această Sărbătoare este aşteptată cu mare bucurie în lumea întreagă şi dăinuie de peste
două mii de ani. Chiar dacă unele popoare au altă credinţă decât cea creştină, au şi ele o sărbătoare a luminii în această
perioadă din an.
Spre regretul nostru, se înfiripă tot mai mult tendinţa de a pune stăpânire pe această Sărbătoare factorul
comercial. Frumosul confecţionat în serie, nimiceşte frumosul în sine şi pune în umbră misterul religios , mai ales la
oraşe unde e mai evident cu cât oraşul este mai mare. La ţară îşi păstrează mai bine ceva din aura duhului arhaic al
sfinţeniei şi curăţeniei sufleteşti. Dar oricum ar fi, emoţia şi bucuria acestor zile sunt păstrate vii în adâncurile în care
sălăşlueşte copilul din noi.
Intotdeauna venirea pe lume a unui copil a fost un prilej de mare bucurie, iar pentru naşterea Fiului lui Dumnezeu trăim
cea mai mare bucurie reamintind-o în fiecare an la 25 decembrie. Dacă strămoşii noştri, dacii, plângeau la venirea pe
lume a unui copil, cred că erau îndemnaţi doar de un gând asupra greutăţilor prin care trece omul de-a lungul vieţii, dar
în sine, ei se bucurau ca şi oamenii zilelor noastre, căci natura umană nu s-a schimbat de la începuturile ei.
Fiind atât de răspândită şi de preţuită, această sărbătoare peste tot îşi impune câteva elemente care-o definesc, la care
apoi se mai adaugă elemente de folclor şi de tradiţii specifice fiecărei ţări, dându-i astfel culoarea şi căldura
omenescului din ei.
Moş Crăciun este peste tot la fel, ca la pol, chiar şi în ţările calde unde locuitorii n-au simţit pe faţa lor fiorul fulgilor de
nea. Peste tot are aceeaşi înfăţişare, Moşul blând şi bun, îmbrăcat în roşu, cu barba mare, albă, venind de la Polul Nord
tras de renii săi, păstrându-şi fiecare nealterat numele, în frunte cu Rudolf. Peste tot vedem chipul Moşului intrând pe
horn cu sacul plin de jucării, aşa cum i-a creat imaginea desenatorul american Thomas Nast în anul 1860, imagine pe
care o păstrăm până astăzi. Fără brad nici nu se poate imagina această sărbătoare. Peste tot elemente reale se împletesc
cu cele imaginare într-o simplitate cuceritoare care dau zbor larg gândurilor şi ne plimbă în lumea plină de minunăţii.
In România, pe lângă imaginile asociate cu feeria iernii, cu puritatea zăpezii, cu căldura şi lumina lemnelor
troznind şi scânteind în sobă şi dacă suntem la oraş în şemineu, cu scenele în care eroul principal este Moş Crăciun sau
ieslea cu pruncul Iisus, am adăugat elemente specifice nouă, colindătorii înotând prin nămeţi cu traista de gât, cu steaua,
cu capra, cu pluguşorul, cu Vasilca, cu buhaiul, cu sorcova.Dar colindele… frumoase şi de tot felul rasună prin lumea
largă, dar niciunele nu răsună în noi aşa frumos ca cele cântate de copii, de parcă s-ar fi identificat cu ele şi musai să
murmurăm şi noi după ei, fiindcă tâşnesc din noi din locul unde au stat ascunse aproape un an.
Nostalgia nu ne dă pace şi urmărind în gând şirul de copii colindători ne trezim că a ţâşnit din noi câte un
crâmpei de vers învăţat pe timpul copilăriei:
Când argintiile lor glasuri vor îngâna „Florile-dalbe”,
Gândiţi-vă, că nu e dată închipuirii omeneşti
O mai aleasă întrupare de sol al vrerilor cereşti,
Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta „Florile-dalbe!” (Elena Farago)
Când întâlnim aspectele pe care nu le-am gustat în copilărie, se poate să nu le trăim şi pe ele din
toată inima? Păi nu-ţi vine să te amesteci în rândul copiilor şi să te bucuri, chiar să primeşti dulciuri, să aplauzi, să te
minunezi când vezi frumoasele parade? Poţi să nu îi faci semne de bucurie Moșului care încheie parada păstrându-şi
zâmbetul pe buze, cum îi stă bine unui Moş Craciun voios, stând alături de Crăciuniţa lui. Toţi copiii îi trimit scrisori
Moșului şi minune mare, cum nu lasă niciun copil fără răspuns, dar absolut niciunul…şi face fotografii cu toţi copiii,
nu refuza pe nimeni şi la toţi le zâmbeşte şi le vorbeste frumos…
Cum ai putea să treci pe străzi şi să nu dai drumul baierelor inimii să se bucure de feeria luminilor şi
podoabelor care fac din localitatea ta un crâmpei de feerie!? E bine că fiecare ţară îşi imprimă specificul ei. Imaginea
asta rămâne doar pentru acolo unde noi îl numim ―acasă‖.
Se apropie Crăciunul şi Anul Nou şi îl aştept pe Moş Crăciun cu bucuria copilului păstrat în străfundul fiinţei mele.
Haideţi să ne-ntoarcem puţin la sufletul cald de copil ce emană candoare, bunătate şi dragoste ...să
revenim la copilărie, să învăţăm să readucem în prezent tot ce a fost miracol în trecut:iarna, vacanţa, brăduţul, colindele,
tradiţiile, poveştile la gura sobei ,pe bătrânul Moş Crăciun,....haideţi să simţim cu toţii Crăciunul prin ochi de
copil!...Sărbători fericite tuturor!
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
89
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII COPIILOR PRIN SERBĂRILE DE CRĂCIUN
Prof. Moldoveanu Alina
Grădiniţa PP4 Reghin
Sărbătorile de iarnă au o valoare spirituală deosebită. Decembrie debutează cu sărbătoarea foarte dragă
copiilor-Sf. Nicolae. Fiecare copil îşi pregăteşte ghetuţele pentru a primi în ele cât mai multe dulciuri. Uneori ei mai
găsesc şi nuieluşă, deoarece în religia ortodoxă Sf. Nicolae are dreptul să intervină simbolic în educaţia copiilor. Dar
nimic nu se compară cu tradiţia Sărbătorii Naşterii Mântuitorului, când Moş Crăciun e aşteptat cu mare bucurie de cei
mici.
Serbările preşcolarilor reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi bucurii, creează bună dispoziţie şi
favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Importanţa lor educativă constă în conţinutul artistic
prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm
copiilor dragostea pentru artă, pentru frumos.
Dintre serbările organizate în grădiniţe, serbările de Crăciun sunt cele mai aşteptate de copii. Ei încearcă să
cânte, să recite, să danseze, să colinde cât mai bine pentru a demonstra nu numai părinţilor, ci şi lui Moş Crăciun, cât de
bine s-au pregătit. Este momentul când educatoarea îi învaţă pe copii nu numai poezii de Crăciun, dar şi versuri
populare, colinde vechi şi urături rămase de la strămoşi pentru a fi date mai departe din generaţie în generaţie. Este
foarte important dacă educatoarea ştie să folosească aceste serbări de Crăciun şi activităţile de la grupă din perioada
premergătoare Crăciunului pentru a-i învăţa pe cei mici tradiţiile populare, căci doar aşa ei vor prinde drag de ele şi le
vor duce mai departe.
Aceste serbări presupun o pregătire mai amănunţită, atât a textului (care de multe ori e cules de la oameni din
satele unde s-au născut părinţii noştri şi adaptat vârstei copiilor), cât şi a costumelor care se cer a fi cât mai originale, nu
stilizate. Este nevoie aici de ajutorul părinţilor care sunt mobilizaţi pentru procurarea costumelor populare şi pentru
confecţionarea unor obiecte necesare în timpul serbării (exemple: sorcovă, pluguşor, gherghef etc). Autenticitatea
obiectelor folosite în serbare şi a costumelor populare purtate de copii şi chiar de educatoare asigură o parte din succesul
serbării.
Pentru serbări copiii învaţă poezii, expresii populare, cântece populare, unele sunt mai dificile, dar sunt
încurajaţi şi ajutaţi de adulţi. Rolurile copiilor, oricât de neînsemnate ar părea, pot fi deosebite şi interesante în serbare
prin prezenţa artistică a copilului pe scenă şi prin spontaneitatea lui.
Pregătind diferite programe în concordanţă cu interesele copiilor şi diversitatea lor culturală, li se oferă copiilor
posibilitatea de a cunoaşte folclorul, tradiţiile, obiceiurile strămoşilor noştri, îşi lărgesc unele cunoştinţe, iar altele se
sistematizează şi se fixează. Serbările inspirate din folclor trezesc în sufletele bunicilor şi părinţilor bucurii neaşteptate
datorită curajului educatoarelor de a readuce în atenţia acestora tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti, unele dintre ele fiind
mai puţin cunoscute astăzi în mediul urban.
Reuşita serbărilor cu subiecte inspirate din tradiţiile şi obiceiurile populare presupune angajarea familiei
copilului în activitatea de pregătire şi organizare a evenimentului, abordarea unei game variate de genuri în desfăşurarea
acestora (cântece, poezii, scenete, dansuri), includerea în repertoriu a unor creaţii de valoare cu mare încărcătură
emoţională care să-i atragă pe copii, repertoriul să fie accesibil pentru a-i determina pe copii să execute ceea ce pot sau
chiar mai mult decât cred ei că pot, crearea cadrului potrivit tipului de serbare, caracterul colectiv al acestui gen de
activitate care duce la socializarea copilului.
Serbarea este o modalitate eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea
armonioasă a personalităţii acestora.
CRĂCIUNUL PE GLOB
Prof. Lb. Engleza Neculaie Magdalena
Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu
Africa
Deoarece africanii nu sunt creştini, sărbătorirea Crăciunului se face în grupuri restrânse, obiceiurile fiind
împrumutate din Vest. În Etiopia, Crăciunul se sărbătoreşte pe 6 ianuarie, în conformitate cu vechiul calendar
roman.
Anglia
Înaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit scrisori lui ―Father Cristmas‖, Moş Crăciunul englezesc, pe care, mai
apoi, le aruncă în foc. Ei cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prin horn, dorinţele lor se vor împlini.
Renumita prăjitură a reginei, Phun-pudding, este o biruinţă a meşteşugului bucătăriei. Într-un cazan uriaş, se pun
toate cele necesare pentru prăjitură, fierte în rom sau vin vechi şi toţi bucătarii amestecă pe rând.fiecare rudenie
primeşte câte un pudding.
Australia
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
90
Data de 25 decembrie are loc în mijlocul verii, aşa că sărbătoarea este oarecum diferită faţă de alte părţi ale
lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu se întâlnesc brazi veritabili. De asemenea, printre
decoraţiuni se pune şi foarte multă zăpadă artificială. Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că pe căldura
uneori toridă în această perioadă a anului, acestea s-ar topi mult prea repede. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de
Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizeaza picnicuri.
Bangladesh
În satele creştine, bărbaţii taie ramuri de bananier şi le replantează câte două de-a lungul drumurilor spre
biserici şi în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma un arc peste drum şi le leagă între
ele. Apoi se fac în ramuri mici scobituri care se umplu cu ulei şi se aprind spre a lumina drumul până la biserică.
Belgia
La Bruxelles care este sediul Uniunii Europene, aceasta înalţă un brad uriaş al ţărilor membre, în faţa bisericii
Grand Sablon – Grotzavel, într-una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa, piaţa Grote Markt.
Danemarca
Atunci când familia se aşză să ia masa, pentru aceştia se lasă în pragul uşii o oală cu orez fiert. Se spune despre
aceia care nu vor să sărbătorească Crăciunul şi să respecte această tradiţie că le va merge rău tot timpul anului care va
urma, fiindcapiriduşii vor bate cu nuci.
Finlanda
Crăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa diaintea Serii Sfinte bradul se
împodobeşte, iar apoi întrega familie merge la saună.
Franţa
La Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea cea mai mare iesle din lume în care se află Sfânta
Familie. Toate străzile sunt splendit ornate cu beculeţe.
La ţară, în Franţa meridională, copiii binecuvântau cina şi rugul de Crăciun format dintr-un trunchi de măslin
uscat care ardea în vatră. Focul era stropit cu vin fiert. Apoi familia se aşeza la masă apoi intona cântece religioas până
miezul nopţii când se ducea la biserică.
Germania
În fostele cazărmi germane se făcea Christbaum (brad) şi se împărţeau cadouri soldaţilor. În jurul bradului erau
rânduite mesele militare pline de prăjituri şi diverse mâncăruri. Dintr-un colţ al sălii nu putea să lipsească butoiul cu
bere, dar între conuri de brad. La sosirea superiorilor corul soldăţesc cânta un cântec religios. Apoi un sergent major lua
un chipiu şi punea în el hârtiuţe cu numere pentru toţi participanţii la sărbătoare. Fiecare soldat trăgea câte un număr să
primească darurile cuvenite. Butoiul cu bere era desfăcut şi petrecerea începea.
Grecia
Pentru a se proteja de oamenii ard tămâie sau lasă pe ici pe colo cadouri care să-i îmbuneze pe spiriduşi. De
asemenea mai au un obicei: ţin în casă un bol cu apă în care scufundă o cruciuliţă de lemn decorată cu busuioc. Apa
astfel sfinţită, se împrăştie în fiecare colţ al casei pentru a alunga spiritele rele.
Italia
Crăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o iesle cu Pruncul
Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie ―ziua celor trei magi‖. Atunci,
cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouri în pantofi.
Islanda
Doi oameni nevinovaţi au fost osândiţi la moarte la Gyfyord. Li s-au tăiat capetele, dar din sângele lor a răsărit
un pom în ale cărui ramuri, în noaptea fiecărui slostiţiu de iarnă, se aprindeau mii de lumini. Vântul se izbea de acele
limbi de foc dar nu putea să le stingă. Păstorii alergară din mari depărtări să vadă pomul de foc şi să se închine.
Mexic
Unii se îmbracă în îngeri. Grupul se duce din casă în casă purtând lumânări şi cântâd cântece în timp ce Maria
şi Iosif bat la uşă şi întreabă dacă pot fi găzduiţi. Fiecare casă îi refuză. După fiecare procesiune, participanţii dansează,
cântă şi mănâncă un meniu divers. Copii legaţi la ochi încearcă să rupă cu nişte beţe o figurină ―pinata‖, de hârtie sau
material casabil, umplută cu dulciuri şi mici cadouri. De asemenea, unii copii mexicani speră la o vizită a lui Moş
Crăciun, iar alţii aşteaptă daruri de la ―Quetzalcoatl‖, conducător legendar al Mexicului.
Rusia
Chiar dacă Rusia a fost influenţată de vest după căderea URSS obiceiurule americane nu au reuşit să pătrundă.
Festivităţile include carnavaluri, practicarea unor sporturi şi numere de circ. De-a lungul festivalului ruşii decorează
copacii nemuritor pe care îi numesc copaci de Anul Nou. Ca şi Moş Crăciun, Ded Moroz are o barbă albă şi apare
îmbrăcat în roşu cu ghete negre. Vine de Anul Nou ca să dăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi
tradiţionale ―Matryoshka‖.
Spania
La spanioli Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun se slujeşte o Liturghie la
capela Palatului regal unde ia parte şi regele. La sfârşit se dă o veselă serbare pentru copiii demnitarilor curţii.
SUA
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
91
Varietatea climei permite organizarea diferitelor activităţi, de la picnicuri pe plajă până la amplasarea
lumânărilor în dreptul ferestrelorîn ţinutul îngheţat al Alascăi. Fiecare regiune are tradiţiile ei legate de această
sărbătoare:
la New York poţi vedea patinatori strşi în jurul imensului brad de la Rockfeller Center;
în Texas poţi participa la festivalul din San Antonio;
în New Orleans, în Jackson Square poţi admira focul de artificii;
în Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe;
la Holywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor.
DESPRE COLINDE. COLINDA GAZDEI
Prof. Nedelcu Diana Ruxandra
Obiceiurile reprezintă cele mai rezistente forme de manifestare spirituală în faţa presiunii timpului. Unii
cercetători consideră că obiceiurile au fost impuse în viaţa oamenilor de nevoi practice ale existenţei. Cu toate că
substratul iniţial (credinţa în existenţa unor forţe supranaturale ) a dispărut, obiceiurile se păstrează prin conservarea
elementelor spectaculoase, cu implicaţii în planul vieţii spirituale şi artistice.
În viaţa unui obicei apar elemente de manifestare noi, fără nici o legătură cu practicile magice care şi-au
pierdut semnificaţia în lumea contemporană.Trebuie menţionată existenţa unor obiceiuri în colectivităţile rurale cu o
puternică tradiţie, faţă de colectivităţile urbane unde se ajunge până la disparţia obiceiurilor. Elocvente sunt în acest
sens,obiceiurile de nuntă sau colindatul la sat şi oraş.
Clasificarea obiceiurilor determină structurarea poeziei obiceiurilor în câteva mari categorii:
obiceiurile calendaristice cu date fixe: cele de Anul Nou şi Crăciun;
obiceiurile calendaristice fără date fixe:
caloianul,paparuda;
obiceiuri ale ciclului uman: naşterea, nunta, moartea;
descântecele.
De la 15 noiembrie, când începe postul Crăciunului şi până la Bobotează şi Sf. Ion, au loc sărbători de
iarnă la români. Cele două sărbători circumscrise acewstei perioade –Crăciunul şi Anul Nou- prilejuiesc o suită
de manifestări ceremoniale, între care colindatul ocupă un loc primordial.
Fiind categoria folclorică cea mai complexă şi mai diversificată de texte ceremoniale, cum menţionează într-
un studiu Monica Brătulescu, colinda se impune ca „tezaur de limbă şi preambul strălucit al poeziei scrise
româneşti‖.
Termenul „colindă‖ provine din latinescul „calendae‖, (denumire dată de romani primelor zile ale
fiecărei luni- Calendae Ianuarii), cu sensul de „a vesti‖, sens păstrat şi în limba noastră.
Conceptul cunoaşte variante în funcţie de zonele regionale. Folcloristica a adoptat termenul de
„colindă‖, dar el circulă şi sub alte forme: în nord-vestul Transilvaniei se utilizează termenul de „corindă‖, în
zona Siliştea Sibiului „corindră‖, în Ţara Loviştei varianta „colindec‖.
În practicarea obiceiului se disting două aspecte:
colindatul - care presupune un complex de acte ceremoniale;
colindul - ca manifestare poetică, ceremonială.
Ceremonialul colindelor implică o interferenţă şi o întrepătrundere permanentă a cuvântului,
muzicii,gestualităţii şi dansului.
În general, colinda se practică sub formă de cântec, cuexcepţia unor formule finale care se recită.
Colindatul se porneşte de la constituirea grupului de colindătorii denumit frecvent „ceată‖. Ceata de
colindători se constituie la începutul perioadei, numită sacră, respectiv 15 noiembrie, când îcepe postul Crăciunului, dar
şi de Sf. Nicolae, sau cu o săptămână înainte de Crăciun.
La formarea cetei se aleg sau se împart funcţiile. Şeful cetei, numit vătaf, jude, crai, rege,trebuie să cunoască
foarte bine textele, el răspunde de comportamentul colindătorilor din ceată, organizează şi conduce ospăţul final. Se mai
alege un casier şi un colindător care poartă darurile primite, se cauută o gazdă unde colindătorii învaţă şi repetă
repertoriul şi unde are loc, în final, ospăţul.
Colindatul începe cu o colindă numită colinda gazdei, care poate fi interpretată şi ca o recunoştinţă pentru
locul oferit de unul dintre gospodari, în cazul în care se pleacă chiar de la gazda unde ceata s-a pregătit.
Colinda de gazdă este paşteptată de toti gospodarii care se pregătesc în mod deosebit, creându-se o atmosferă
sărbătorească, unde se implică atât colindătorii cât şi gospodarii.
Se colindă seara şi în noaptea de Crăciun, în unele zone şi de Anul Nou, odată cu pluguşărul, dar şi în
dimineaţa acestor sărbători.Practica nocturnă a obiceiului are o îndelungată tradiţie, textulcolindei amintind acest
moment: „Scoală, scoală gazdă bună/Că nu-i vremea de durnit/Că-i vremea de-mpodobit‖ sau „Sculaţi, boieri, nu
dorniţi./De dorniţîncă sculaţi./Că niş junii n-or dornitu/De-asară-de-alaltă sară.”
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
92
Colindătorii străbat uliţele satului cu cântece şi strigături, totul transformându-se într-o adevărată sărbătoare la
care participă întreaga comunitate.
Faţă de alte zone, în Transilvania colindatul începe cu personalităţile satului:primarul,preotul, ceea ce a impus
şi existenţa unor texte specializate.
Se colindă toate casele.
În unele zone se urează din turnul bisericii, în cele „patru zări‖.
Deplasându-se din casă în casă, ei întreabă gazdele dacă primesc colindători. Se cântă afară (la uşă sau la
fereastră), afară şi în casă sau numai în casă.
În casă se cântă colinda gospodarului sau colinda cea mare, apoi se mai cântă două-trei colinde.Colindătorii
sunt răsplătiţi cu covrigi, fructe, carne, băuturi, bani. În urările finale, colindătorii amintesc gazdelor darurile datorate
după datină: „Om bun, să te veseleşti,/Pe noi să ne dăruieşti/C-un colac de grâu curat, /Cu vin roşu străcurat, /Cu doi
galbeni româneşti,/Gazdă, să te veseleşti”.
Pentru fiecare dar primit se adresează urări, utilizându-se formule tradiţionale, uneori de ordin estetic: „Să fii,
fată bucuroasă/De colinda ast frumoasă./O-nchinăm cu sănătate, /Pe la gazde pe la toate,/Colinduţa-i atâta/Pe gazdă
Domnu-l trăiască”.
Obiceiul se încheie cu un ospăţ la care, în funcţie de zonele geografice, participă şi alţi membrii ai comunităţii
sau chiar comunitatea întreagă.
CRĂCIUNUL, BUCURIA CREŞTINILOR
Prof. Înv. Preşc. Niculae Maria
G.P.P. Nr.4 Slatina
Toate sărbătorile sunt frumoase, însă parcă cele de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de
suflet, sunt bucuria copiilor.Cu toţii ne aducem aminte de perioada fericită a copilăriei, de zăpezile bogate, de colindele
şi clinchetul clopoţeilor, de mirosul de brad şi cozonaci, de nerăbdarea aşteptării cadourilor sub pomul de Crăciun.
Toate acestea creează în căminul fiecăruia o atmosferă de linişte şi pace.
În această perioadă cu toţii ne simţim în sărbătoare, de la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion. Cel mai aşteptat
este însă, Crăciunul considerat ca sărbătoare a Naşterii Domnului.
În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla însoţită de Iosif, din casă
în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Ajungând la casa unui anume Crăciun, este dusă de soţia acestuia în
grajd, unde dă naştere lui Issus. De asemenea, se spune că în noaptea sfântă a naşterii lui Hristos s-au deschis cerurile şi
Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci Crăciunul este
o sărbătoare sfântă care aduce lumină în sufletele oamenilor.
Crăciunul sau Naşterea Domnului este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie(după calendarul gregorian)
sau 7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an.
De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de
către cei necredincioşi, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul
familial al schimbului de cadouri sau pentru copii, ‖darurile de la Moş Crăciun‖.
Din nou ne aducem aminte de vremea când eram copii! Cine nu îl aştepta pe Moşu?
Povestea lui Moş Crăciun cunoaşte mai multe variante. Cea mai cunoscută este aceea care vorbeşte despre un moş
simpatic, jovial, cu barba mare, venit de la Polul Nord, pe o sanie trasă de reni, în care are un sac imens cu jucării.
Moşul are o listă în care sunt trecuţi copiii cuminţi şi copiii neascultători şi aduce daruri pentru cei care merită, intră pe
horn şi le aşează sub pomul de Crăciun. Copiii care de multe ori îi scriu din timp moşului ce ar dori să primească, se
pregătesc nerăbdători cu poezii şi cântecele, pe care cu emoţie şi nerăbdare, le vor prezenta lângă bradul împodobit încă
din ajunul Crăciunului.
Mitul lui Moş Crăciun va fi mai târziu cu grijă spulberat de părinţi, la un moment bine ales. Dezamăgirea aducerii
la realitate este compensată de simţământul că el, copilul, a ajuns deja un om mare, important. Dar tristeţea rămâne tot
tristeţe şi Moş Crăciun va fi în continuare aşteptat de noi toţi.
Care ar mai fi însă farmecul Crăciunui fără brad, făra mirosul bradului în casă, fără globuleţe, îngeraşi, lumini,
bombonele şi cadouri? Tradiţia spune că bradul trebuie împodobit în seara din 24 spre 25 decembrie şi că trebuie ţinut
în casă până la Sfântul Ion. Căci se ştie că …Moşul nu vine într-o casă fără brad.
La sate, îndeosebi sunt păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai răspândite
datini la români este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi. Astfel în ajunul Crăciunului,
cete de colindători, costumate tradiţional, urează pe la casele gospodarilor pentru sănătate, fericire şi prosperitate,
împlinirea dorinţelor în noul an.
Pe lângă colindele religioase există vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Căiuţii. Acestea sunt în fapt, jocuri
cu măşti şi costumaţii speciale, confecţionate de meşterii locali şi care ironizează personajele negative ale lumii satului.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
93
Colindătorii sunt aşteptaţi în casele lucind de curăţenie şi frumos împodobite şi sunt răsplătiţi de gospodari cu covrigi,
fructe, nuci, colăcei şi chiar bani. Cei adulţi sunt invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac.se aud deasemeni colinde
precum: Steaua sus răsare, Bună dimineaţa la Moş Ajun, O ce veste minunată.
În noaptea de trecere spre noul an auzim uratul cunoscut sub numele de Pluguşor, obicei legat de speranţa
fertilităţii.
Prin toate acestea putem numi Crăciunul sărbătoarea sufletului, a familiei. Este ocazia când toţi se reunesc,
părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea
cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.
Crăciunul este o zi în care dăruim şi primim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în
entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.
În tradiţiile sărbătorilor de iarnă, în sânul familiei, este mult basm, poezie şi dragoste.De aceea ne aducem aminte,
cu atât drag şi plăcere de aceste sărbători, de tot ceea ce înseamnă ele, cu tot cu tradiţii, datini şi obiceiuri. Ele trezesc
rezonanţe afective de înaltă sensibilitate şi de puternică intensitate, creând o atmosferă de bucurie şi un farmec cu totul
specifice în trăirea religioasă.
Astfel, peste tot pe unde există suflare românească cu simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai
importante sărbători religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală.
ROLUL ACTIVITILOR EXTRAŞCOLARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR
Consilier şcolar Anca Olariu, CJRAE Hunedoara-
Liceul Tehnologic“Ovid Densuşianu”Călan
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei
depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să
pună bazele formării personalităţii copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât
mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor
cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii au un conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau diferite activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.Toate
aceste activităţi extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii elevilor, asupra performanţelor
şcolare şi asupra integrării sociale, în general.
ABILITĂŢI, COMPETENŢE, ATITUDINI
1. Activizarea copiilor, dezvoltarea unei atitudini proactive; elevii sunt foarte activi şi entuziasmaţi atunci când participă
la aceste activităţi.
2. Solidaritatea, dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă, capacitatea de socializare sunt
competenţe esenţiale pentru viitorul copiilor şi încadrarea acestora în muncă, într-un viitor colectiv.
3. Creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, autocunoaşterea şi dezvoltarea personală;
4. Dezvoltarea abilităţilor şi competenţele sociale, abilitatea de comunicare, de interacţiune, de a şti cum să se comporte
şi cum să reacţioneze în diverse situaţii, de a se adapta uşor unor situaţii noi.
5. Dezvoltarea competenţelor din sfera artistică (spontaneitatea, dezvoltarea imaginaţiei), cu accent pe dezvoltarea
abilităţilor creative, descoperind noi talente şi aptitudini.
Activităţile extraşcolare cu ocazia Crăciunului (serbările de exemplu) vin in ajutorul afirmării şi formării
personalităţii elevului. În timpul prezentării programului artistic, elevul participant îi va avea ca spectatori pe colegii
de clasă sau de şcoală, dar şi pe părinţi cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând trăirile care îl copleşesc .
Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în măsură să valorifice talentul de
recitator al unora, calităţile vocale, de ritm şi graţie ale altora, dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi
decorurilor. Micii artişti trebuie încurajaţi, stimulaţi, pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul
pregătirii şi desfăşurării spectacolului. Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii, cât şi
pentru părinţii lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de
neuitat în viaţa fiecăruia.
Activităţile extraşcolare lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la acumularea de noi cunoştinţe,
la îmbogăţirea trăirilor afective şi sentimentelor estetice.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
94
OBICEIURILE SPECIFICE SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA ȘCOLARILOR
Prof. Oproiu Andreea
Sărbătorile și obiceiurile populare, grupate în preajma solstițiului de iarnă (20 decembrie - 7 ianuarie), poartă
numele generic de sărbători de iarnă. Perioada este deschisă și închisă de sărbători prefațate de ajunuri, atât Crăciunul,
cât și Boboteaza, și intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou.
Principalele sărbători ale ciclului de iarnă - Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul
vremii ca momente independente de înnoire a timpului și de început de an. Românii folosesc, pe lângă calendarul
oficial, recunoscut de stat și Biserică, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor și transmis folcloric.
Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial și de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe
săptămâni și luni, calendarul popular indică timpul optim pentru arat și semănat, pentru pețit și logodit, pentru
moștenirea strămoșilor sau aflarea ursitei etc. Sărbătorile și
obiceiurile populare, care au loc în decurs de o zi sau de mai multe
zile, diurne sau nocturne, cu data fixă sau mobilă, dedicate
divinităților calendaristice, oamenilor, animalelor, păsărilor,
plantelor, fenomenelor terestre și cosmice sunt cunoscute și
respectate, în unele zone etnografice, până astăzi. Divinități
moștenite de la substratul autohton, trac și greto-dac, cele
împrumutate și similare de la greco-romani și popoarele orientale,
cât și creațiile mitice strămoșești și românești alcătuiesc un original
panteon.
Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale
(colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat în casă, pe ulițe, de
o ceată sacră. În calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite
denumiri zonale în perioadele solstițiului de iarnă. Echinocțiului de
primăvară, solstițiului de vară și echinocțiului de toamnă.
Colindele transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea
dorințelor în noul an. Colindatul este cea mai răspandită tradiție a
românilor. Când persoanele colindate nu primesc colindătorii, închid ușile
sau nu oferă daruri, efectele magice sunt opuse, ei încălcând regulile
acestui obicei.
Crăciun este un zeu solar, de origine indo-europeană, specific
teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn și cu
zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, creștinii sărbătoreau Anul
Nou în ziua de Crăciun. Determinativul de "moș" arăta vârsta zeului
adorat, care trebuie să moară și să renască, impreună cu timpul
calendaristic, la Anul Nou. În legatura cu Moș Crăciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Crăciun se opune sau
împiedică nașterea pruncului creștin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia înseamnă moartea Moșului. Tradițiile
contemporane despre "sfântul" Crăciun, despre Moșul "darnic și bun", "încărcat cu daruri multe" sunt influențe livrești
care au pătruns în cultura populară de la vest la est și de la oras la sat. Sărbătorile de Crăciun durează, în sens restrans,
trei zile (25-28 decembrie), sau, în sens larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie).
CRĂCIUNUL – Nașterea Domnului
Dumnezeu, văzând că neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit și L-a trimis pe Arhanghelul
Gavril să vesteasca Fecioarei Maria nașterea, prin puterea Duhului Sfânt, a Fiului lui Dumnezeu, facut om, Iisus
Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a născut într-o peșteră din Bethleem și a fost pus, înfășat, de către Născătoarea de
Dumnezeu, în ieslea dobitoacelor, El Cel care venise să ne mântuiască pe toți de păcatele noastre. Nașterea unui mare
Împărat fusese prorocită de mult de Vrăjitori, care spuneau că "Stea din Iacov va răsări și va zdrobi stăpâniile lui
Moab". Trei magi, cunoscând aceasta prorocire, cercetau când o să apară această stea și când au văzut steaua lui Hristos
au urmat-o și, căzând în genunchi, I s-au închinat Lui și I-au adus daruri, aur, tămâie și smirnă. Irod, împăratul iudeilor,
temându-se că va pierde tronul prin nașterea lui Mesia, a poruncit ca toți pruncii din Bethleem să fie uciși. Așa au murit
14.000 de copii, dar Iosif și Maria au reușit să-L salveze pe Fiul Domnului, vestiți de un înger, fugind în Egipt.
Dumnezeu s-a făcut om pentru a nu ne mai vedea căzuti în rele și nenorociri, pentru mântuirea păcatelor noastre.
Crăciunul, ziua Nașterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sărbătoare a crestinismului. La români, sărbătoarea
Nașterii Domnului se sprijină pe un fond străvechi, legat de cultul solstițiului de iarnă, al lui Crăciun, personaj mitic
dacic, dar și pe datinile romane legate de zilele "Soarelui Învingător" și Saturnalii. Pentru că acum, la sfârșit de
decembrie, este ziua cea mai mică a anului, Soarele trebuie ajutat, prin tot felul de elemente magice, să nu moară. În
vechiul mit al ciobanului Zeu-Mos se introduc elemente creștine și astfel se conturează povestea ciobanului Crăciun.
Acesta refuză sa o primească pe Fecioara Maria să-și nască pruncul. În ascuns, soția sa o gazduieste și-l moșește pe
Iisus. Crăciun o pedepsește tăindu-i mâinile. Fecioara Maria înfăptuiește o minune lipindu-i mâinile la loc, lucru ce îl
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
95
converteste pe Crăciun la creștinism. De bucurie ca nevasta sa a scăpat cu bine, Crăciun aprinde un rug din lemne în
jurul caruia se incinge o hora. Dupa joc, Crăciun îi face daruri Fecioarei Maria și pruncului și, astfel, se produce
transfigurarea lui Crăciun în sfântul care aduce daruri copiilor de ziua Nașterii lui Iisus. Este demn de remarcat că cei
mai multi cercetători români afirma că apelativul de Crăciun deriva din cratio, - onis care, în latinește, înseamnă naștere.
Mai mult, Petru Caraman susține ca numele de Crăciun se găsește numai la români. În afara granițelor romanismului,
termenul nu se regăsește decât la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la români. Sărbătoarea de
Crăciun îmbină o mulțime de obiceiuri. Dominanța este componenta creștină care marchează nașterea lui Hristos și ea
se vede în colindele religioase "Steaua" și "irozii" s.a. Crăciunul marchează însă și un nou ciclu de viață, începutul unui
nou an roman. Obiceiurile au semnificații multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca
îndeplinirea dorințelor omului și ale comunității, dar și protejarea față de forțele răului. Colindul, în acest context,
începe nu întâmplător seara și după reguli bine stabilite. În seara de Ajun colindă doar copiii, simboluri ale purității, ale
curățeniei fizice și morale. Abia în ziua de Crăciun colindă flăcăii, femeile fiind excluse. Ceata de colindători se
organizează pe vecinătăți și merg din casă în casă pentru ca urarea lor este socotită de bun augur. Arsenalul lor format
din clopoței, bețe, bice are menirea ca, prin zgomotul făcut, sa alunge forțele malefice. În același cadru trebuie amintite
jocurile cu măști: capra cu variantele sale - camila și chiar girafa, ursul, căluții, dar și ceata de mascați, care are menirea
de a stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, și profilurile ocupaționale: crâșmarul,
căldărarul, agricultorul etc. Din costum nu lipsește niciodată siragul de zurgălăi, care are aceeași menire - de a îndepărta
forțele răului. Crăciunul este marcat și printr-o masă bogată, din care nu trebuie să lipsească colacii, cornurile, fructele,
peștele, dulciurile și, bineințeles, băutura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clară la ocupațiile tradiționale ale
comunității românești. De pe masă nu pot lipsi nucile și ouale, care au o simbolistica mai complexă, cu trimitere la
rezistența în timp, la sămânța care nu se pierde. Sărbătorile de iarnă, începute de Crăciun odată cu Nașterea lui Iisus, se
încheie abia la Bobotează când în lumea satului au loc alte petreceri unde, într-un cadru special, sunt prezentate
comunitații viitoarele cupluri și astfel viața își reia ciclul firesc, odată cu renașterea naturii.
Pomul de Crăciun este un brad împodobit, substitut al zeului adorat
în ipostaza fitoformă, care moare și renaste la sfârșit de an, în preajma
solstițiului de iarnă, sinonim cu Butucul de Crăciun. Împodobirea bradului și
asteptarea de către copii a "Moșului", numit, în sud-estul Europei, Crăciun,
care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a pătruns de la oraș la
sat, începand din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pomul de Crăciun s-a
suprapus peste un mai vechi obicei al incinerării Butucului (zeul mort) în
noaptea de Crăciun simbolizând moartea și renașterea divinitatii și a anului la
solstițiul de iarnă.
SORCOVA
"Sorcova, vesela/Să trăiți, să-mbătrâniți/Ca un păr, ca un măr/Ca un fir de
trandafir/Tare ca piatra, iute ca săgeata/Tare ca fierul, iute ca oțelul/La anul
și la mulți ani !"
Cele de mai sus sunt textul pe care copiii îl rostesc în dimineața zilei de An
Nou, însoțindu-l cu bătăi ușoare pe umerii celor sorcoviți, cu obiectul pe care
îl numim "sorcova", care este format dintr-un băt poleit și cu mai multe flori
de hârtie pe el. Dar sorcova nu a fost dintotdeauna așa cum o știm astăzi. Se
spune că încă din cele mai vechi timpuri, cam pînă la anul 46 î.Chr. când anul
nou începea la 1 martie, există obiceiul de a merge pe la case în ziua Anului
Nou, având în mâini ramuri de măslin în semn de pace sau de laur, în semn de
onor, iar după acest an, odată cu hotărarea lui Caesar a începerii anului la 1
ianuarie, obiceiul sorcovitului s-a mutat și el la inceputul Anului Nou . Cu
sorcova se bătea de mai multe ori umărul unei anumite persoane, ea jucând
rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate,
tinerețe și fertilitate celui vizat.
Sărbătorile au un impact major atât în viața oamenilor, cât mai ales in viața
celor mici, a școlarilor, ele reprezentând repere notabile la care ne raportăm
de-a lungul întregii noastre existențe. Ele produc în sufletele noastre
sentimente de bucurie, fericire, de păstrare a tradițiilor strămoșești, cultivând
în sufletele noastre ideea de a fi mai buni unii cu alții, de a ne ajuta la nevoie și
de a ne simți mereu copii. Astfel, prin recunoștința celor din jur ne simțim
mulțumiți că am putut face un lucru bun, că am putut fi de ajutor. Nu trebuie să uităm nici faptul că orice zi poate fi o
sărbătoare pentru cei din jur!
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
96
CRĂCIUNUL , SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI!
Prof. Înv. Primar Niţu Mihaela
―Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să
preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.‖ Calvin Coolidge
Dincolo de o sărbătoare religioasă, Crăciunul înseamnă pentru creştinii dint toată lumea timp petrecut cu
familia, petreceri, cadouri, bucurie, tradiție.
Pe continentul european În Germania, ''Christklots'' reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, care, conform
tradiţiei, se crede că ar apăra casa de hoţi şi de nenorociri tot restul anului.. În ziua de ajun, familia se adună pentru cină
şi pentru a merge împreună la biserică la Mesa din noaptea de Crăciun. Tradiţia împodobirii bradului a început în
Germania .
În Elveţia, butucul este cunoscut sub numele de ''Bouche de Noel''. ''Samichlaus'' (Moş Crăciun) are
întotdeauna sarcina grea de a aduce şi pomul de Crăciun în casele elveţienilor. O altă tradiţie a elveţienilor este ''Parada
ridichilor luminate''. Copiii ajutaţi de părinţi se înarmează cu ustensile specializate şi scobesc cu mare grijă câte o
ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături şi forme.
În Anglia, butucul care se arde în noaptea de Crăciun este denumit ''Yule log''. În fiecare dintre cele patru
duminici dinainte de naşterea lui Iisus se aprinde o lumânare, aşezată într-o cutie. Au loc procesiuni reprezentându-i pe
cei trei magi şi naşterea lui Hristos. Una dintre tradiţii este ca elevii să monteze în şcoli sau în biserici piese despre
naşterea Mântuitorului.
În Italia, Crăciunul începe cu opt zile înainte şi este cunoscut sub denumirea de ''Novena''. Copiii merg din casă
în casă să recite poezii şi să cânte, însă darurile le primesc de-abia pe 6 ianuarie. Conform tradiţiei, cadourile sunt aduse
de o vrăjitoare urâtă, dar bună, numită Befana. Călare pe mătura ei, ea verifică atentă cine a fost cuminte şi cine nu, se
strecoară pe hornuri şi lasă cadourile lângă bradul împodobit. În multe biserici sunt expuse iesle cu pruncul Iisus şi magi
în mărime naturală.
În Suedia, cea mai importantă zi este Ajunul Crăciunului. O masă specială este pregătită în acest scop - şuncă,
peşte şi fasole -, aceasta fiind şi prilejul cu care rudele îşi fac daruri. Mulţi suedezi merg la biserică în dimineaţa zilei de
Crăciun. Moşul are pe aceste meleaguri o înfăţişare diferită: el este reprezentat ca un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă
albă, mare amator de orez cu lapte, tradiţionala mâncare suedeză de Crăciun. Suedezii descoperă surprizele de Crăciun
într-un sac îngropat adânc în zăpadă.
În Islanda, ţara gheţii şi zăpezii, vin treisprezece Moşi Crăciuni! Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul
Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dulciuri în ghetuţele copiilor, în vreme ce aceştia
dorm. Dacă au fost cuminţi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar dacă au fost răi, sunt recompensaţi cu
un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moş vine în oraş şi tot aşa până la 25 decembrie, când primul Moş se întoarce la
casa lui din munţi, pe 26 - cel de-al doilea şi tot aşa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi ''Al
treisprezecelea'' şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun, pentru că în această zi ultimul Moş Crăciun se
întoarce la casa lui.
În Finlanda, familiile se reunesc pentru a petrece Crăciunul, cea mai importantă sărbătoare a anului. Copiii
aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun, care pune mereu aceeaşi întrebare: ''Sunt cumva copii cuminţi aici?''. Moşul are o
desagă plină de cadouri şi în timp ce ''slujitorii'' lui îl ajută să le împartă, el le povesteşte celor mici despre călătoria grea
pe care o face din Laponia. Printre mâncărurile servite de Crăciun se numără: şunca sau curcanul, cartofii, morcovul,
pateul de ficat, orezul, care conţine o singură migdală.
Danezii au o modalitate mai puţin întâlnită de a împărţi cadourile: se adună toţi membrii familiei în jurul
bradului şi cel mai vârstnic ia un cadou pe care-l dă celui destinat, care ia, la rândul său, un altul şi-l dă persoanei pentru
care a fost pregătit şi aşa mai departe. În Danemarca se foloseau steguleţe, clopoţei şi steluţe.
În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradiţională iar după ospăţ masa nu se strânge, pentru ca Iisus
să aibă cu ce-şi potoli foamea. Moş Crăciunul lor este totuna cu Sf. Vasile, filantropul Asiei Mici. El le împarte cadouri
şi dulciuri copiilor. În vechea tradiţie, obiceiul bradului împodobit nu există, fapt pentru care Sf. Vasile lasă cadourile
pe masă sau într-un colţ al camerei.
În Spania, darurile de Crăciun sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri şi lăutari
iar în case şi biserici există iesle miniaturale care redau atmosfera Naşterii Domnului. Crăciunul este sărbătorit la 25
decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (''Reyes Magos'').
În Rusia, Moş Crăciun (''Babuşka'') este însoţit de Albă-ca-Zăpada (''Snegurocika'') iar copiii primesc prăjituri
şi jucării, printre care celebrul set de păpuşi ''Matrioşka''.
Lituanienii împodobeau brazii cu mici colivii de păsări, steluţe şi diverse forme geometrice.
În Ungaria, Crăciunul (25 decembrie) este cea mai mare sărbătoare. În ajunul Crăciunului, creştinii respectau
câteva tradiţii. Pomul de Crăciun era împodobit cu fructe, prăjituri, dulciuri şi lumânări.
Obiceiuri pe cele două continente americane În SUA, cu cinci săptămâni înainte de Crăciun, în fiecare duminică, americanii aprind câte o lumânare, fiecare
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
97
reprezentând câte ceva. În seara Crăciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sărbători Naşterea Domnului. În
Alaska, Moş Crăciun face înainte de a aduce cadourile o vizită secretă de verificare a cuminţeniei copiilor. Aceştia
trebuie să îl întâmpine cu tradiţionalul colind ''Gristuusaaq suu'uq'' (''Astăzi s-a născut Hristos'').
În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită ''nochebuena'' (''Noaptea cea bună'').
Masa tradiţională înseamnă pentru cubanezi friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca)
sub formă de piure.
În Costa Rica, Columbia şi Mexic, darurile sunt aduse de ''Nino Jesus'' (''Copilul Iisus''). În Mexic, înainte de
Crăciun, se organizează Festivalul sculpturii în ridichi.
Pe continentul asiatic Libanezii plantează boabe de grâu în ghivece, cu o lună înaintea Crăciunului, pe care le pun în seara sfântă sub
brad sau alături de montajul de Crăciun, constând în reconstituirea scenei Naşterii Mântuitorului.
Japonezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuşi şi aranjamente florale şi cu ''Jizo'' (''Moş Crăciun'').
Creştinii din India împodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori roşii (Crăciuniţe)
iar cei bogaţi oferă ajutor celor nevoiaşi.
În Filipine, sărbătoarea Crăciunului începe cu nouă zile înainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. În fiecare zi
dintre cele nouă are loc un teatru religios iar colindătorii vestesc Naşterea Domnului cu ''Maligayang Paskob''.
În Romania, de Crăciun, membrii familiei încep să se strângă pe lângă gospodina casei. De obicei în ziua
ajunului se pregătesc mâncărurile. In dimineața de Crăciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile
moşului, apoi glasurile lor trezesc toată casa. Urmează micul dejun, la care participă toată familia. Dacă este zăpadă,
copiii zburdalnici ies afaăa pentru a face oameni de zăpadă sau pentru o bulgăreala zdravănă. Parinții şi bunicii rămân în
casă pentru a pregăti bucatele pentru colindătorii ce vor veni cu ―Steaua‖, ˮFlorile dalbeˮ.
În încercarea de a personifica Crăciunul, am oferit ca temă specială elevilor mei o fişă de lucru care să
îmi permită să pot creiona imaginea şi "suflul" pe care îl oferă această sărbatoare . Astfel că, la itemii structurați astfel꞉
Ce reprezintă Crăciunul pentru tine?
- 26 elevi din 30 au identificat această sărbătoare cu întâlnirea întregii familii
Cum te simți de Crăciun?
-29 elevi din 30 au desfris sentimente de bucurie, fericire, dragoste
Ce faci cu plăcere în perioada Crăciunului?
- cele mai frecvente răspunsuri au fost: colindul, împodobirea bradului, despachetarea cadourilor, joaca în zăpadă
-colidele şi despachetarea cadourilor au fost răspunsuri unanime
Nu îmi închipui Crăciunul fără.... pentru că....
- Crăciunul fără familie este de neînchipuit pentru toți elevii mei
Descrie cel mai frumos Crăciun
Concluzia este una valabilă pentru întregul meu colectiv de elevi: timpul petrecut în familie este cu adevărat
prețios. Copiii simt nevoia să se destindă sub protecția părinților. Una dintre adevăratele bucurii ale vieții noastre este să
ne petrecem timpul alături de cei dragi şi cei mici nu contenesc în a glăsui acest fapt. Bucuria sărbătorilor fuzionează în
mod plăcut cu dragostea familiei, cu întâlnirea cu cei dragi, cu emoția dăruirii, cu tresărirea inimii.
BIBLIOGRAFIE ꞉
ZIGLAR, ZIG Putem creşte copii buni într-o lume negativă, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2000
http://www.moscraciun.ro/Craciunul-in-lume_--ic2.html
CRĂCIUNUL ÎN SUFLETUL COPIILOR
Profesor pentru învățământ primar Garofița Puflea
,, Colinde, colinde!
E vremea colindelor…‖
An de an așteptăm cu nerăbdare această sărbătoare sfântă .Ea ne apropie pe unii de alții si ne face să ne simțim
mai aproape de Dumnezeu .Există o trăire și o emoție ce nu poate fi descrisă în cuvinte . Sufletele parcă se umplu de
lumină , bunătate și împăcare .
Pentru mine ,ca dascăl, Crăciunul a însemnat întotdeauna prilejul de a mă întoarce în copilăria mea ,undeva
departe ,într-un colț de Maramureș ,pe o uliță mult prea îngustă pentru mulțimea mare de copii ce porneau pe-nserat să
vestească taina minunată a nașterii lui Iisus .
Încă din 1990 ,stabilită la Giurgiu am adus cu mine o parte din obiceiurile și datinile de Crăciun .A fost minunat să
constat cât de dornici erau copiii dar si părinții lor să învete frumoasele colinde românești ,colinde ce nu au granițe și
nici opreliști .Era o bucurie ce ne învăluia deopotrivă .Așa parcă îmi ostoiam și eu dorul de locurile de unde plecasem
.Le spuneam copiilor ce reprezintă aceste minunate colinde și ce mesaj transmit ele .Au înțeles că ele trebuie într-un
anume fel cântate căci prin ele noi îl preamărim pe Dumnezeu .
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
98
Așa a început totul cu:,, Iata vin colindători , Sus boieri nu mai dormiți , O ce veste minunată ―…Apoi cu fiecare
an s-au adăugat și mai multe colinde și repertoriul a devenit mai bogat .Repetițiile reprezentau momente de bucurie și
tot ei,elevii , erau cei care îmi spuneau: ,,Doamna, să mai învățăm un colind,unul mai puțin cunoscut ―.
La școală recreațiile și orele de educație muzicală însemnau momente de repetiție căci nu ne puteam prezenta
oricum . Cu cât se apropia Crăciunul ei erau din ce în ce mai bine pregătiți pentru a merge cu colindul pe la casele
oamenilor . Toți ne asteptau cu bucurie și din puținul lor așa cum e datina străbună îi răsplăteau după puțință . Apoi ,în
Ajun de Crăciun,concertul de colinde avea loc și în biserică .Acolo trăirea era și mai puternică . Copiii aduceau laudă
Lui Dumnezeu cel : ,,Mititel și-nfășețel /În scutec de bumbăcel ―...
Am colindat pe scenă ,la instituțiile care ne-au invitat dar și pe la casele bunilor creștini.Cu fiecare an ce a trecut
repertoriul coral s-a îmbogățit .Astăzi copiii care fac parte din grupul de colindători cunosc multe colinde pe care le
cântă cu mare ,mare drag. Ei au înțeles că este de datoria noastră să ne păstrăm și să valorificăm tradițiile noastre
străbune ,Acest lucru reprezintă o datorie de suflet față de moșii și strămoșii noștri . Să avem grijă ca această Sfântă
sărbătoare să nu fie sufocată de ceea ce înseamnă din punct de vedere comercial : luminițe(cât mai multe )Moși
Crăciuni (mai mult sau mai puțin reusiți ). Ce-ar fi să–i învățăm pe copii de mici ce înseamnă cu adevărat această
sărbătoare? Și în loc de liste lungi de daruri pe care să le ceară de la Moș Crăciun să–i învățăm să dăruiască ei înșiși
celor ce sunt în nevoi ,copilașilor ce nu au parte de belșugul cu care sunt obișnuiti ei . Să nu uităm că această sărbătoare
este pentru cei mici dar și pentru cei mari o sărbătoare a bucuriei ,a dăruirii și a dragostei creștine .Spune colindul
străbun :
,,Dar nu uita cât esti creștin
Române ,să fii bun!‖
Colindele românești au o frumusețe aparte . Cele mai multe nu au autori .Ele vin din ființa neamului nostru . Acei
neștiuți creatori care au adunat în versurile acestor colinde toată bucuria și credința lor .Astăzi a-ți manifesta credința
este aproape un act de curaj , într-o lume tot mai secularizată .Dar nu trebuie să ne temem ! Sunt încă mulți copii și
tineri care manifestă deschidere față de cele sfinte. Și ,paradoxal sau nu, lasă loc în sufletul lor și pentru lucruri sensibile
și frumoase .Dacă străinii apreciază tradițiile românesti ,fie că sunt de Crăciun sau cu alte ocazii, noi cu atât mai mult
trebuie să ținem la ele ca la niste giuvaeruri de mare preț și să le transmitem generațiilor următoare. De noi depinde cum
va arăta viitorul din acest punct de vedere .Dacă vom deveni cu toții ignoranți și ne vom rușina când unii vor spune că
e lipsit de interes ceea ce facem noi atunci să nu ne mai mire că nu peste mult timp obiceiurile si tradițiile noastre vor
dispărea . Credința mea însă îmi spune că doar dacă va îngădui Dumnezeu, acest lucru se va petrece. Și cum sunt un
om bolnav de optimism și încrezător în Bunul Dumnezeu dar si în semenii mei mă gândesc și îmi doresc ca acest lucru
să nu se întâmple prea curând .Știu că sunt mulți cei care iubesc tradițiile românești și nu numai atât ,le transmit la
rândul lor celor pe care îi îndrumă.
Un Crăciun binecuvântat tuturor !Pace în suflete , colindători pe care să-i primim cu drag în casele noastre
căci asemeni îngerilor ei aduc vestea cea bună .
,,Hristos se naște ,măriți-L !‖
CRĂCIUNUL-SĂRBĂTOARE ȘI MAGIE
Prof. înv. Primar PUȘCAȘU GABRIELA
Școala Gimnazială “ Ing. Gh. Pănculescu”
Vălenii de Munte, jud. Prahova
“De Crăciun, toate drumurile duc acasă”-Marjorie Holmes
Încurcate sunt căile Crăciunului! Lungi și întortocheate sunt drumurile Moșului! Pline de surprize sunt darurile
puse sub brad! Și ele s-au strâns în activități de savurat în tihnă, în așteptarea sărbătorii cu dulciuri și fulgi de zăpadă.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
99
Fiecare anotimp are frumusețea sa. Iarna reprezintă anotimpul alb, cu sărbători, colinde, bucurii, tradiții și
obiceiuri, bunătate și iubire, dar și multă imaginație, gândire pozitivă față de viață, spirit de inițiativă și creativitate în
ceea ce privește activitatea cu copiii.
Am ales drept titlu al proiectului educațional ―Crăciunul- sărbatoare și magie‖, deoarece consider că are un
caracter atractiv, elevii vor participa cu însuflețire și dăruire, într-o atmosferă de voie bună.
Sărbătorile de iarnă sunt punctul de plecare în atingerea obiectivului central, acela de a valorifica și dezvolta
potențialul creativ al fiecărui copil în parte.
Într-o societate în care valorile reale sunt puse sub semnul întrebării, se impune o întoarcere la tradițiile
neamului românesc, prin implicarea directă a copiilor.
Implicarea elevilor în acest proiect le oferă ocazia de a dezvolta spiritul civic, de a identifica tradițiile legate
de sărbătorile de iarnă.
Proiectul lansează o provocare tuturor elevilor, pentru a se implica afectiv și efectiv în crearea de material,
pentru a se inspira și a-și demonstra originalitatea, inventivitatea și capacitatea de exprimare scrisă și orală.Aceste
emoționante sărbători sunt excelente prilejuri de interacțiune socială, comunicare și exersare a spiritului creativ și civic,
finalizate cu identificarea și valorificarea beneficiilor pe care aceste gesturi le pot avea.
Acest proiect educațional urmărește cultivarea spiritului competițional și de interacțiune al elevilor; formarea
abilităților de comunicare scrisă și orală, la nivel literar și artistic; identificarea și valorificarea tradițiilor legate de
sărbătorile de iarnă; stimularea activității de grup și dezvoltarea spiritului civic, prin implicarea elevilor și cadrelor
didactice în activități caritabile și de voluntariat.
Cele mai așteptate sărbători sunt cele de iarnă, iar dintre acestea, sărbătoarea Crăciunului.La orice vârstă ,ea
este percepută ca o sărbătoare a bucuriei ,care face să înflorească în sufletele noastre bunătatea, frumusețea, toleranța,
credința,speranța, tot ce are omul mai nobil. Pe bună dreptate se spune că, dacă spiritul Crăciunului ar ține tot anul, am
putea să trăim cu toții într-o lume mai bună.
Ca adulți încă simțim mirosul Crăciunului copilăriei noastre, mirosul de scorțișoară, nucă și vanilie, care
cuprindea întreaga casă în toiul pregătirilor din ziua de Ajun.
Este datoria noastră să ducem mai departe tradițiile legate de această sărbătoare și să le transmitem copiilor.
Copiii sunt atrași atât de aspectul creștin al acestei sărbători, cât și de cel laic, primirea cadourilor primite.
Activitățile din acest proiect vin în întâmpinarea dorinței copiilor de a ști mai multe despre această sărbătoare,
de a învăța să colinde și să confecționeze daruri care vor aduce bucurie celor dragi.
Activitatea nr.1-“De la Moș Nicolae la Bobotează”
Obiective:
-să identifice perioada calendaristică a sărbătorilor de iarnă
-să numească sărbătorile de iarnă
-să numească tradițiile specifice fiecărei sărbători
Activitatea nr.2-“ Ce culoare au sărbătorile?”
Descrierea activității:
Fiecare elev va realiza un desen prin care să ilustreze un aspect al sărbătorilor de iarnă.Vor fi repartizate rolurile pentru
serbarea de Crăciun.
Activitatea nr.3-“Colinde, colinde…”
Descrierea activității:
Elevii vor învăța să interpreteze colinde, Plugușorul, Sorcova.
Activitatea nr. 4- “Mâini dibace”
Obiective:
-să realizeze bradul din carton
-să confecționeze podoabe pentru brad
-să împodobească bradul
Activitatea nr.5-“Micii actori”
Descrierea activității:
Sceneta, colindele și poeziile învățate vor fi legate ,în vederea pregătirii unui spectacol de Crăciun.
Lucrările realizate în cadrul proiectului vor fi pregătite pentru realizarea unei expoziții.
“Crăciunul nu constă în a ne deschide cadourile către cei iubiți, cât a ne deschide inima către ei.” –Janice Maeditere
CRĂCIUNUL SĂRBĂTOAREA TUTUROR CREŞTINILOR
Prof. Radu Cătălina-Iuliana
Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos este sărbătoarea veche de două milenii, denumită
tradiţional: „Crăciunul‖. Biserica Ortodoxă sărbătoreşte în fiecare an pe data de 25 decembrie slăvitul praznic.
Simbolizează o sărbătoare a bucuriei, deoarece Fecioara Maria prin puterea Sfântului Duh a născut în Bethleemul Iudeii
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
100
într-o iesle săracă pe Mesia, pentru mântuirea întreagului neam omenesc. Cei trei magi de la Răsărit au urmat steaua
luminoasă de pe cer şi ajungând după o cale lungă i-au dăruit Pruncului Iisus: aur, smirnă şi tămâie. Această mare
sărbătoare, poartă semnificaţia naşterii, creaţiei şi veşnicia universului, aducând în inimile noastre iubire, lumină, pace,
căldură prin venirea lui Dumnezeu către oameni. Este o chemare sfântă la puritate, la curăţire sufletească, la pocăinţă şi
îndreptare pentru a-l întâmpina pe Fiul lui Dumnezeu cel trimis la noi „plin de har şi de adevăr‖ (Ioan1,14).
Oameni mici şi mari iubesc spiritul acestei minunate sărbători încercând să devină mai buni, mai darnici, mai
credincioşi. În seara de Ajun copii de diferite vârste merg pe la casele oamenilor să colinde cu cântări româneşti păstrate
din străbuni, iar aceştia primesc daruri: dulciuri, mere, covrigi sau bani. Fiecare îşi manifestă bucuria aşa cum îi
dictează sufletul, fie prin cântări, fie prin cadouri, milostenii pentru cei nevoiaşi sau prin creaţii artistice sau alte
activităţi spirituale. Această implicare emoţională a fiecăruia dintre noi conturează o atmosferă feerică de speranţă,
luminată de credinţa cea dreaptă a întrupării Domnului. Atmosfera este aşa de tainică pentru că binecuvântarea sfântă se
revarsă peste lume, în timp ce îngerii în cer cântă toţii cu bucurie, oamenii pe pământ slăvesc minunea Naşterii
Mântuitorului.
Toţi elevii, indiferent de nivelul de dezvoltare intelectuală, aptitudinală sau motorie, fie ei cu dificultăţi de
învăţare (necesită sprijin şi asistenţă psihopedagogică) se implică cu drag în activităţile spiritual-artistice pe teme
religioase precum „Crăciunul‖.
Percepţia copiilor despre sărbătorile creştine este deja formată prin educaţia de la părinţi sau de la biserică şi
întotdeauna trebuie să fie una frumoasă - ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor - de asemenea profesorii au
menirea de a-i ajuta pe elevi să-şi consolideze, totodată să exploreze, să experimenteze şi să preţuiască valorile morale
creştine. Se obervă cu uşurinţă o creştere a motivaţiei pentru a duce la bun sfârşit o planşă, o felicitare sau a reţine
versurile de la un colind, de a însuşi ritmul muzical, de asemenea capacitatea de interrelaţionare este evidentă prin
manifestarea unor comportamente de ajutor reciproc, solidaritate, toleranţă. Afectivitatea este marcată prin sentimente
de utilitate, sentimente de împlinire precum: bucurie, nostalgie, iubire faţă de ceilalţi.
Activităţile extracurriculare vin în beneficiul tuturor copiilor, dar mai ales pentru recuperarea şi integrarea
socială a copiilor cu cerinţe educative speciale. Se conturează o şansă reală a interacţiunii, a cooperării reale prin
participarea la o educaţie deschisă tuturor copiilor, tinerilor dornici să aducă o ideea nouă, un mesaj aparte, o emoţie
distinctă (poate unică), deoarece cu toţii suntem diferiţi.
Armonia domneşte pretutindeni în timpul sărbătorilor, parcă şi natura ne invită să păstrăm liniştea, echilibrul
din interior, doar privind la puritatea zăpezii, la aşternutul lin, încetişor al fulgilor ne uşurăm de probleme, greutăţi şi
dorim un nou început, plin de speranţă, nădejde, dragoste, smerenie şi credinţă.
STUDIU PRIVIND IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Învățător Rodica Felecan
Societatea modernă, care se caracterizează prin dinamism, flexibilitate, deschidere spre inovații, solicită
un model al personalității umane, care să fie capabilă să se adapteze societății secolului XXI, care se preconizează a fi
un secol al schimbărilor continue.
Educația reprezintă o dimensiune – cheie prin care se consolidează ființa umană în societatea modernă,
care presupune afirmarea unei personalități competitive, capabile să-și făurescă viitorul. Ea trebuie dirijată în sensul
dezvoltării personalității și talentelor elevilor, pregătindu-i pentru viața activă ca adulți.
Școala trebuie să ofere subiecților educației – elevii – condițiile necesare privind valorificarea nevoilor,
intereselor, aspirațiilor individuale, asigurându-le succesul. Mediul educațional este un mediu de formare a atitudinilor,
capacităților și competențelor elevilor.
Elevii trăiesc în continuă schimbare de comportament, acumulează experiențe prin care își raportează
existența personală la viața socială actuală și viitoare, în interesul lor propriu și al societății actuale. Activitățile
participative și cooperarea, demonstararea interesului pentru studiu, pentru propria autodezvoltare, pentru viața
comunității din care fac parte, contribuie la dezvoltarea personalității lor.
Mediul școlar trebuie să creeze condiții pentru ca elevii să beneficieze de oportunități de participare și de
exprimare a opiniei, de activități recreative, de acces la un sistem de educație non – formală de calitate.
În cadrul învățământului formal se organizează, în diverse modalități, activități extracurriculare.
Activitățile în afara clasei și cele extrașcolare, ocupă un loc foarte important în ansamblul influențelor educative.
Astfel în Școala Gimnazială Așchileu Mare, elevii sunt antrenați an de an în preajma Craciunului în
activități exracurriculare: serbări școlare, târguri și expoziții cu vânzare, acțiuni de voluntariat, concursuri, mersul cu
colindul, concerte de colinzi.
Toate aceste activități au menirea să contribuie la formarea unor competențe sociale și civice,
orientând elevii noștri spre succes, spre satisfacerea intereselor și opțiunilor individuale ale acestora. Punem accentul în
aceste activități pe satisfacerea doleanțelor elevilor noștri, pe experiența lor anterioară, pe cunoștințele pe care aceștia
le-au acumulat în trecut cu privire la obiceiurile și tradițiile din zona noastră, reușind să creeăm o comunitate școlară
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
101
care își valorifică tradițiile, învață prin cooperare, stimulează participarea și are o imagine proprie. În urma desfășurării
acestor activități elevii își lărgesc orizontul, își dezvăluie și își perfecționează talentele, își cultivă dragostea pentru
frumos.
Activități desfășurate:
- Parteneriat educațional școală – grădiniță „Dăruind vei dobândi‖ – activitate
anuală de voluntariat, în cadrul căreia elevii claselor primare își donează jucăriile proprii colegilor lor
preșcolari din grădinițele de pe raza comunei în ziua de Sfântul Nicolae
( 6 decembrie). La această activitate participă atât elevii claselor primare, preșcolarii, cadrele didactice
coordonatoare cât și părinții elevilor și ai preșcolarilor;.
- Târg de Crăciun – se organizează anual în ultima săptămână înainte de vacanța de Crăciun, în cadrul căruia
elevii claselor primare scot la vânzare cu sume modice, podoabe pentru pomul de Crăciun realizate de ei în
cadrul orelor de abilități practice și a atelierelor de lucru. La activitate participă toți elevii școlii, toate cadrele
didactice, părinții și alți membri ai comunității locale;.
- Expoziție permanentă cu lucrările elevilor pe tema Crăciunului (obiecte, desene, creații literare, etc) organizată
în perioada 15 noiembrie – 20 decembrie a fiecărui an. La activitate participă elevii școlii;
- Colindatul – elevii școlii, grupați pe clase, merg la colindat la toate instituțiile de pe raza comunei , în ultima
săptămână înaintea vacanței de Crăciun. La activitate participă elevii școlii,cadrele didactice care îi însoțesc,
salariații instituțiilor de pe raza comunei și alți membri ai comunității locale;
- Serbarea de Crăciun „ Așteptându-l pe Moș Crăciun‖ – se organizează anual în ultima săptămână de cursuri.
Elevii recită poezii, prezintă obiceiuri de iarnă specifice zonei ( colindatul , plugușorul, vilitul, irozii, capra),
cântă colinde tradiționale, îl întâmpină pe Moș Crăciun, care le oferă anual cadouri sponsorizate de Consiliul
Local al comunei. La serbare participă toți elevii școlii, toate cadrele didactice, reprezentanți ai Consiliului
Local al comunei, părinți și membri ai comunității locale;
- Serbarea de Crăciun organizată anual la Biserica Ortodoxă în ziua de Crăciun, la care participă un grup de
elevi din școală coordonați de un cadru didactic , preotul paroh și enoriașii;
Modificările constatate în personalitatea elevilor au fost atât la nivel cognitiv, cât mai ales la nivel
afectiv și comportamental.
La nivel cognitiv:
- Recepționarea rapidă, corectă și integrală a informațiilor datorită exersării capacităților de ascultare activă,
empatică și a ritmurilor de comunicare;
- Învățarea în stil personal pe baza tehnicilor specifice structurilor temperamentale;
La nivel afectiv: - Deschiderea spre relaționare și comunicare;
- Exprimarea liberă a trăirilor pozitive și negative ( atașament, respect și valorizare, colaborare, bucurie,
speranță, satisfacție, nevoia de afirmare și recunoaștere sau confirmare a unui potențial, bucuria și forța de a se dărui
prin comunicare; mulțumirea declanșată de înțelegere, securitate și siguranță în interrelaționare, satisfacția dialogului
real în care elevul este pionul principal);
- Exprimarea afectivității relaționării cu ajutorul comunicării nonverbale și paraverbale.
La nivel comportamental: - Reactivitate crescută;
- Comportamente de competiție și colaborare care i-au făcut să se simtă talentați și capabili de a crea;
- Corectitudine față de ei și față de ceilalți;
- Exersarea comportamentului tolerant, a răbdării, a disciplinei de grup și a rolurilor și statutelor impuse de
activitatea didactică;
- Exersarea comportamentului de inițiere creativă și acțională .
Aceste activități au consolidat relația cu comunitatea locală, sesizând opinia publică față de activitatea
desfășurată în școală, față de aptitudinile, talentele și interesele elevilor noștri, au demonstrat că tradițiile și obiceiurile
locale vor avea păstrători de nădejde în viitor.
Elevii au manifestat o puternică dorință de a participa la aceste activități propunând chiar ei subiecte și
activități, învingându-și teama și neîncrederea. Participarea cu entuziasm, bucuria de a veni la școală, zâmbetul de pe
chipul lor, manifestarea preferinței de a lucra în echipă, de a colabora în realizarea unor lucrări, de a împărtăși bucuria
lor cu alți copii, din școală sau din afara școlii, dovedesc impactul pozitiv al activităților asupra personalității lor.
Important este că elevii au devenit mai deschiși, mai comunicativi, că au înțeles că pot fi independenți în
gândire și în acțiune. Ei au învățat că sunt responsabili pentru munca și faptele lor care deseori îi influențează și pe cei
din jur.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
102
PREŞCOLARII ŞI SERBAREA CRĂCIUNULUI
Educatoare Alzner Sabina Elena
Grădiniţa P.P. Nr. 4 – Structura Gradiniţa P.P. Nr. 2
Reghin, Jud Mureş
Perioada sărbătorilor de iarnă este una cu totul deosebită, plină de emoţii, miros de cozonaci, cadouri,
momente deosebite petrecute alături de cei dragi, vizita „discretă‖ a lui Moş Nicolae care dăruieşte dulciuri copiilor, dar
şi câte o nuieluşă celor neascultători, întâlnirea cu Moş Crăciun, împodobirea bradului, colindele, urările şi obiceiurile
strămoşeşti specifice Crăciunului şi Anului Nou, sosirea unui Nou An plin de speranţă şi, nu în ultimul rând –
SERBAREA preşcolarilor din grupa noastră pe scena Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu‖ din Reghin.
Întreaga pregătire a serbării constituie un proces complex, de la alegerea poeziilor şi a cântecelor la crearea
unui scenariu, de la repartizarea rolurilor la alegerea costumaţiilor, de la numeroasele repetiţii la prestaţia de pe scenă,
de la prezenţa lui Moş Crăciun cu cadouri pe scenă la bucuria, mulţumirea şi mândria părinţilor, bunicilor, fraţilor şi
surorilor, a tuturor invitaţilor de a ne urmări evoluţia, şi, nu în ultimul rând, la fericirea, încrederea de a fi pe scenă şi de
a oferi o fărâmă din noi celor dragi şi de a privi în noi încrezători şi mândri de ceea ce am realizat.
Astfel, asupra întregii dezvoltări a personalităţii preşcolarilor, activităţile de Crăciun au un impact puternic,
pozitiv, contribuind la îmbogăţirea vieţii sufleteşti a acestora, a stărilor afective şi a trăirilor emoţionale pozitive, a
încrederii în sine.
În general, serbările îmbină şi valorifică înclinaţiile şi aptitudinile mai deosebite ale copiilor descoperite în
domenii ca: muzică, literatură, coregrafie, arte.
Serbările au un farmec aparte deoarece pe scenă fiecare copil are prilejul de a-şi manifesta şi expune din plin
aptitudinile individuale ale personalităţii lui. Recitatul expresiv, interpretarea melodioasă a unui cântec şi chiar
asocierea acestuia cu mişcări sugerate de text, executarea armonioasă şi graţioasă a unui dans după o coregrafie stabilită
reprezintă modalităţi de dezvoltare a intereselor copiilor pentru activităţile artistice, precum şi de valorificare a
aptitudinilor acestora. Aceste interese şi aptitudini se dezvoltă în strânsă legătură cu celelalte procese şi însuşiri psihice
ale preşcolarilor: atenţie, limbaj, gândire, memorie, voinţă.
Într-o scenetă, pentru a reuşi să dea replicile, copiii îşi activează gândirea şi realizează asociaţii între obiectele
care îi înconjoară, între evenimentele care se derulează, îşi însuşesc cuvinte şi expresii noi, memorează texte pentru a le
reproduce, iar conţinutul şi mesajul acestora le formează sentimente şi trăiri morale pozitive.
Aceste forme de activităţi artistice, indiferent de structurare şi ierarhizare, urmăresc problema valorizării
înclinaţiilor artistice ale preşcolarilor, importantă fiind organizarea şi selectarea adecvată vârstei a conţinuturilor. Este
recomandabil ca preşcolarii să fie selecţionaţi pentru anumite roluri după posibilităţile şi înclinaţiile pe care le au, dar şi
după nivelul de dobândire al priceperilor şi aptitudinilor dobândite în cadrul activităţilor de educaţie muzicală, de a
valorifica aceste achiziţii.
Copiii de vârstă preşcolară îndrăgesc activitatea coregrafică, iar acest aspect aste în avantajul laturii dinamice a
serbării. Copiii execută cu plăcere paşi simpli de dans pe un fond muzical adecvat temei centrale a serbării, chiar dacă
nu toţi au acelaşi simţ ritmic.
Serbarea de Crăciun este un eveniment deosebit care încununează activitatea din timpul primului semestru al
anului şcolar. Prin conţinutul specific temei sărbătorilor de iarnă şi prin încărcătura emoţională pe care o declanşează
preşcolarilor serbările de Crăciun au un rol educativ special.
Ca educatoare, întotdeauna am fost preocupată să pregătesc serbări deosebite atât din punctul de vedere al
pregătirii artistice, cât şi prin asigurarea unei vestimentaţii deosebite pentru copii, crearea şi realizarea unor decoruri
speciale.
Pentru a oferi tuturor participanţilor serbări deosebite am acordat o atenţie deosebită întregii pregătiri a
acestora şi am asigurat o atmosferă deosebită pe parcursul desfăşurării programului pe scenă.
Reuşita serbărilor am apreciat-o după reacţiile preşcolarilor din grupă în primul rând, apoi în funcţie de
aplauzele spectatorilor din sală şi în cuvintele de apreciere şi mulţumire de după desfăşurarea evenimentului.
Părinţii fotografiază momente din serbare şi filmează întregul spectacol pentru a rămâne imortalizat momentul
pentru viitor, însă cea mai importantă ―înregistrare, imortalizare‖ este cea din sufletul tuturor, amprenta pe care o lasă în
trăirile interioare, spirituale ale persoanelor participante, iar pentru copii amintirea unor astfel de momente va rămâne
adânc întipărită în sufletul lor.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
103
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN
LA ROMÂNI
Prof. Înv. Preșc. Scarlat Iuliana
G.P.P. Nr. 3 - Slatina, Jud. Olt
Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători creștine care celebrează la 25 decembrie al fiecărui an
Nașterea Domnului Iisus Hristos. Așa cum îl sărbătorim noi astăzi, Crăciunul își are originea nu numai în religie, dar și
în istorie.
Încă din timpuri îndepărtate, locuitorii din emisfera nordică sărbătoreau solstițiu de iarnă în jurul datei de 25
decembrie. Această dată marca nu numai mijlocul iernii, fiind considerată cea mai scurtă zi a anului, dar totodată
semnala începutul măririi duratei zilelor pe măsură ce se apropia vara. Cu această ocazie se organizau ceremonii cu
focuri în aer liber, procesiuni cu torțe arzătoare, dar și multă mâncare, băutură, toate acestea culminând cu
binecunoscutul schimb de cadouri.
La unele popoare nord-europene exista convingerea că la această sărbătoare îi însoțesc și sufletele celor dragi care nu
se mai aflau printre ei. De aceea și astăzi se mai aprind lumânări la mormintele celor dragi.
O altă credință străveche era aceea că la miezul nopții de Crăciun, animalele capătă trăsături umane – pot vorbi -
și totodată, spiritele malefice își pierd temporar puterile. La britanici, vâscul era considerat a fi o plantă sacră. De
sărbători, casele erau împodobite la intrare sau în interior, deasupra șemineului cu vâsc.
Creștinismul român, în strădania de a anula amintirea obiceiurilor legate de zeitățile păgâne, a căutat să le opună o
sărbătoare corespunzătoare instituind Crăciunul. Acesta a fost serbat scurtă vreme, odată cu Boboteaza, iar treptat,
începând cu secolul al-IV-lea, la 25 decembrie, dar concomitent cu Anul Nou, de care a fost separat abia mai târziu
începând din sec. al- XVI- lea când Anul Nou a fost comutat la 1 Ianuarie. Din această cauză s-a cimentat caracterul
deosebit al întregii perioade dintre Crăciun și Bobotează, o seamă de obiceiuri fiind practicate pe toată perioada, unele
având caracter regional, dar fără o clasificare strict calendaristică.
Poporul român s-a născut creștin, este cel mai vechi neam creștin din această parte a Europei și posedă un adevărat
tezaur de valori spirituale. Zilele de Crăciun și sărbătorile ce urmează sunt zile de cinstire și praznic pentru Domnul.
Pregătirea pentru ziua Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos începe încă din prima zi a postului de Crăciun și timp de
șase săptămâni toți creștinii își pregătesc sufletul prin post și rugăciuni pentru această sărbătoare. Au grijă și de casele în
care locuiesc, le curăță și le împodobesc pentru a fi cât mai primitoare. Privind în urmă, constatăm că obiceiurile
sărbătorii Crăciunului, sunt în cea mai mare parte păstrate, chiar dacă puțini se mai gândesc poate, la semnificația
acestei sărbători.
În zorii zilei Ajunului de Crăciun, preotul și dascălul umblă prin casele creștinilor sfințindu-le și vestind Nașterea
Domnului. Gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale, iar casele sunt decorate cu ‖pomi de Crăciun‖ pe care copiii îi
împodobesc cu mare plăcere. Acest obicei străvechi reprezenta atunci, probabil, apropierea verii și cu siguranță, biruința
puterilor naturii. Ajunul Crăciunului era înfrumusețat de colindele copiilor, vestitorii sărbătorii. Cum însera, satul era
plin de larma copiilor, colindele erau cântate nu numai în casele oamenilor, dar și pe drum. Colindau în grupuri masive,
iar răsplătirea lor cu fructe și colăcei anume făcuți, reprezenta o ofrandă încărcată de virtuți speciale – fertilitate și
belșug. Inocența vârstei oferea condiția prealabilă de puritate sacrală, garanție sigură a eficienței urărilor. Acest colind
mai dăinuie încă în satele din sudul și vestul teritoriului românesc. În noaptea de Ajun, cete de copii mai mari umblă cu
colindul „Steaua„ și alte colinde ce vestesc Nașterea Domnului. Cântările de ‖Stea‖ se fac în fața icoanei, iar versurile
au conținut profund religios. Sub pomul de Crăciun se așează în această noapte cadouri pentru cei dragi, mari și mici,
pentru a fi găsite în dimineața de Crăciun. În ziua întâi de Crăciun toți creștinii merg la biserică, unde are loc slujba zilei
de Crăciun. Întoarse acasă, familiile de români se întrunesc la o masă tradițională de Crăciun cu mâncăruri specifice:
sarmale, friptură, cozonac și vinuri dintre cele mai bune.
Trimiterea felicitărilor de Crăciun se face cu câteva zile înainte sau chiar în ziua de Crăciun. Colindele continuă și
în zilele următoare. Se colindă noaptea afară și ziua în casă. După cântarea colindelor urmează urarea darurilor. În unele
zone ale țării, colindătorii împărțeau prin casele colindate flori și în special flori de măr. Se poate bănui că refrenul
„Flori dalbe / Flori de măr„ ar fi un ecou al acestei practici cu implicații de bun augur în cadrul urărilor de început de an
Sorcova, Plugușorul, Colindatul cu măști ( Ursul, Cerbul, Capra, Turca, Țurca, Brezaia ) sunt obiceiuri specifice
Anului Nou, dar unele dintre ele se întâlnesc în anumite zone geografice pe toată perioada sărbătorilor de iarnă.
Colindatul cu măști este o practică străveche încă de pe vremea tracilor, dar semnificația i s-a pierdut în urma atacurilor
repetate ale bisericii care o considera operă a diavolului. Cu toată opoziția bisericii, amestecul de elemente precreștine și
creștine va dăinui nestingherit ajungându-se la o sinteză atât de organică încât cele două componente se vor influența
reciproc.
Lumea satului este o adevărată păstrătoare a acestor obiceiuri. Lumea modernă, citadină, sau poate chiar
influențele occidentului, sau o democrație prost înțeleasă fac ca unele persoane cu interese meschine, să denatureze
folclorul autentic românesc încercând să creeze astăzi versuri de colind și să le pună pe o muzică stil hip-hop sau rock.
Adevărații culegători de folclor, rapsozii populari, oamenii de cultură și educație au sfânta datorie de a transmite
generațiilor următoare tezaurul poporului român – tradițiile și obiceiurile neamului, așa cum au existat ele de veacuri.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
104
Pentru ca tradiția de bun creștin să poată dăinui în timp și noi, educatoarele acestei grupe, sădim încă de la această
vârstă în sufletele copiilor dorința de a fi religioși respectând tradiția strămoșească.
Cunoscând obiectivele-cadru și de referință urmărite în predarea unor elemente de educație religioasă în
învățământul preșcolar, am început prin a-i învăța să-și facă sfânta Cruce și să se roage-rugăciunea fiind convorbirea
noastra cu Dumnezeu.
Referindu-mă la obiectivul ‖Cunoașterea unor obiceiuri creștinești specifice sărbătorilor religioase (Crăciunul)‖
am folosit o serie de mijloace prin care am realizat acest obiectiv și anume:
Observări: ‖Icoana Nașterii Domnului‖
‖Bradul împodobit‖
Lectura după imagini: ‖Moș Crăciun împarte daruri‖
Audierea unor lecturi din textele religioase:
‖Nașterea Domnului‖
‖Legenda lui Moș Crăciun‖
Memorizări: ‖Se apropie Crăciunul‖, ‖Noaptea sfântă‖, ‖Colindătorii‖, ‖Bradul‖ etc.
Învățarea unor cântece: ‖Colinde de Crăciun‖
Audierea unor casete cu colinde și cântece religioase;
Desen – pictură: ‖Ce aș dori să-mi aducă Moș Crăciun‖
‖Globulețe pentru pom‖
Confecționarea unor podoabe pentru pomul de Crăciun:
‖Lănțișoare și ghirlande‖
‖Clopoței pentru colindă‖
Prezentarea unor șcenete: ‖Nașterea Domnului‖
‖În jurul pomului de Crăciun‖
Activități practic-gospodărești: ‖La treabă în bucătărie‖
‖În casa curată intră Crăciunul‖
Convorbiri cu tema: ‖Vine Moș Crăciun‖
‖Cum ne pregătim de sărbători la grădiniță și acasă‖.
De mare importanță pentru noi a fost intensitatea trăirilor afective ale copiilor în aceste momente și modul cum
se răsfrâng acestea în comportamentul lor de zi cu zi. Ne minunăm când îi vedem îmbrăcați în pijama, cu fața la
icoane, făcându-și Sf. Cruce, ne minunăm când în jocurile lor unul începe o rugăciune și o continuă toți în cor sau în
zile de sărbătoare când îi vedem împreună cu părinții în Sf. Biserică, participând la sf. Liturghie.
Prin toate aceste activități am căutat să-i învățăm și să-i determinăm pe copii să fie mai buni, mai iubitori, mai
prietenoși, să fie cinstiți și să-i ajutăm să-și deschidă mintea și sufletul spre credință – pentru că Fiul lui Dumnezeu a
venit în lume șă aducă nemurirea , iertarea și iubirea, iar noi toți trebuie să fim fiii buneicredințe.
Bibliografie:
BÎRLEA OVIDIU – Folclorul românesc – momente și schițe – vol. I –
Ed. Minerva, București, 1981;
M. MITROI - Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun, Ed. Autorul, 2004.
CRĂCIUNUL-BUCURIA COPIILOR
Prof. Badescu Simona Daniela
Avem datoria sfanta sa dezvaluim copiilor nostri semnificatia sarbatorii Craciunului si sa-i pregatim pentru
aceasta.
Se apropie Sfantul Craciun, sarbatoare a intregii crestinatati. Sa-i adunam pe cei mici in jurul nostru si sa le
descoperim pe indelete frumusetea si maretia acestei sarbatori, sa-i pregatim in acest scop, dupa puterile lor si
priceperea noastra! Le vom vorbi, pe intelesul lor, de semnificatia Nasterii pruncului Iisus, amintindu-le an de an ca,
asa cum fiecare dintre ei are o zi de nastere, pentru care parintii si toti cei dragi se pregatesc din timp, asa are si
Mantuitorul si aceasta zi este 25 Decembrie, adica Craciunul. Este o zi sfanta pentru noi toti, cum sfant este si pruncul
nascut in ieslea din Betleem, acum mai bine de 2000 de ani si de aceea trebuie s-o intampinam cum se cuvine: mai
cuminti, mai ascultatori, mai buni ca pana acum si sa ne straduim sa fim asa si-n continuare.
Ii vom invata pe cei mici colinde (sigur face aceasta si gradinita, scoala, biserica, deci ne va fi mai usor), le vom vorbi
de Mosul cel darnic si bun, in desaga caruia fiecare isi are rezervat darul, vom confectiona impreuna mici podoabe
pentru Pomul de Craciun, vom pregati impreuna hainutele si traistuta pentru a merge la colindat in noaptea sfanta, iar
pe cei mai maricei ii vom ajuta sa-si confectioneze "stele", "irozi", "viflaimuri" si costumatiile adecvate (coifuri, sabii,
mantii etc.) si ii vom invata si rolurile ce trebuie interpretate de fiecare in aceste secvente de teatru popular, care
neaparat trebuie perpetuat. Avand rolurile, "interpretii" vor trebui sa faca mai multe repetitii, ca totul sa iasa perfect. Ei
abia asteapta noaptea de Craciun, sa inceapa colindul pe la casele crestinilor. Aproape nu-i casa, care sa nu le deschida
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
105
poarta, usa. Copiii colinda, sunt cuviinciosi si, la urma, multumesc pentru rasplata: mere, nuci, dulciuri, bani. Cei mai
mici colinda doar la fereastra si numai la insistentele stapanilor, intra in casa. Si ei se intorc la casele lor cu traistutele
pline de poame si dulciuri, ba chiar si cu ceva banuti. Si inca ceva: sa nu uitam ca-n aceste zile binecuvantate de
Craciun, sa-i luam pe copii cu noi la biserica!
Eu am trait multi ani la sat si vreau sa va spun ca acolo, traditiile de care va vorbesc, sunt inca vii. Fara ele
Craciunul si-ar pierde mult din farmec. La oras e un pic mai rigid. Colindatorii sunt putini, teatru popular la fel, mai ales
de cand cu interfoanele. Dar suplineste televizorul. Am vazut insa si aici serbari extraordinare de Craciun, dovada ca
oriunde in tara, si-mi place sa cred ca nu numai, sarbatoarea Nasterii Domnului isi are locul cuvenit nu numai in
calendar ci si-n inima si casele crestinilor. Daca ne vom creste copiii in acest spirit de adanca pretuire pentru valorile
noastre crestine, lumea poate deveni mai buna.
CRACIUN FERICIT TUTUROR !
OLTENIA-IZVORUL TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR
DE CRĂCIUN
Prof. Ed.Tache Viorica
Sărbătoarea Naşterii Domnului este momentul dezvăluirii unor reminiscenţe ale tradiţiilor şi
obiceiurilor, respectate cu sfinţenie în Oltenia de altădată. Datinile şi obiceiurile populare abundă la sfârşitul
lunii decembrie, trecând pragul Anului Nou, până aproape de Bobotează şi praznicul Sfântului Ioan Botezătorul. Rătăcind pe cărările aducerii-aminte, ne trec pe dinainte crâmpeie din minunata copilărie, cu mirosul aromat al
cozonacilor, al cetinei de brad, sub lumina licărind a făcliei de ceară. La geam se aud urările colindătorilor, vestind
naşterea pruncului Iisus în ieslea din Betleem. Toate aceste obiceiuri şi tradiţii îi strâng laolaltă pe cei mari şi pe cei
mici, în prag de sfântă şi binecuvântată sărbătoare: Naşterea Domnului.
Sărbătorile Crăciunului se întind între 24 decembrie şi 7 ianuarie, având un repertoriu bogat: colindele propriu-zise,
colindele de copii (urările de belşug şi recoltă bogată) cu pluguşorul şi cu buhaiul, urarea cu sorcova, zorile (urare
făcută în zorii zilei de Crăciun şi Anul Nou), jocurile cu măşti, cântecele de stea, irozii, precum şi alte obiceiuri
prilejuite de tăiatul porcului, datul la grindă sau alungarea duhurilor rele în anul următor.
Reînvierea obiceiului străvechi al colindelor Din Bucovina şi până în Oltenia, din Dobrogea şi până în Banat, obiceiul popular al colindelor trăieşte intens
chiar şi astăzi. Din Ajunul Crăciunului şi până în ziua de Anul Nou, colindătorii pornesc în alai, oprindu-se la casele
oamenilor pentru a le vesti Naşterea Domnului şi a le face urări de sănătate şi belşug. În Oltenia, în majoritatea
regiunilor, colindatul tradiţional se exercită prin intermediul unui grup, denumit frecvent „ceată‖. Cetele se diferenţiază
în raport de componenţa şi modul lor de organizare: ceata tinerilor necăsătoriţi, ceata alcătuită din flăcăi şi maturi, ceata
feminină. Cea mai cunoscută şi bine structurată este ceata flăcăilor.
Colindatul se face în Ajunul Crăciunului, seara. În general, cetele sunt formate din copii de la 6 până la 15 ani,
majoritatea băieţi (în tradiţia oltenească, fetele merg mai rar la colindat). Aceştia nu au urări lungi şi, de obicei, colindă
„cu Steaua‖ sau cu „Moş Ajunul‖. De la gazde primesc bani şi colindeţi: covrigi, colăcei, mere, nuci, iar uneori şi un
pahărel de vin. Adesea, băieţii poartă cu ei o sticluţă cu parfum (sau făină de grâu) şi stropesc fata cu care şi-ar dori să
fie tot anul următor. În dimineaţa de Crăciun, umblă cu colindatul copiii mai mici.
În spaţiul etnografic oltenesc, în fiecare gospodărie se pregătesc „colindele‖ – nişte beţe de alun curăţate de coajă.
Acestea se taie înainte de Ignat, se pun la uscat până în seara zilei de Ajun (23 decembrie) şi se ornamentează prin
afumare cu romburi albe şi negre, dispuse alternativ. Ele reprezintă opoziţia dintre lumină şi întuneric, viaţă şi moarte.
Seara, femeia aprinde atâtea lumânări câte „colinde‖ are şi tot atâţia colaci sunt pregătiţi. În dimineaţa zilei de Ajun,
„colindele‖ se înfig în morminte de către copii, ca liant între „lumea cu dor‖ şi cea „fără dor‖.
Obiceiuri din bătrâni, neştirbite de modernitate Tradiţia românească nealterată se mai păstrează în multe regiuni ale Olteniei. Astfel, porcul este sacrificat cu
câteva zile înaintea Crăciunului, mai precis de Ignat, pe 20 decembrie. Încă de dimineaţă, sătenii îşi pregătesc cele
necesare pentru tăierea şi pregătirea preparatelor din carne de porc. Deşi e agitaţie mare, cei mai fericiţi sunt copiii, căci
ei vor fi urcaţi pe porcul gata pârlit şi curăţat, pentru a fi voioşi tot anul. În unele sate, ei sunt însemnaţi, pe frunte, cu
sângele animalului, în semnul crucii, pentru a fi feriţi de boli de-a lungul anului următor. Chiar înainte de se începe
lucrul, animalul sacrificat este însemnat cu o tăietură în formă de cruce la frunte şi pe spate, zicându-se: „În numele
Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!‖. Preparatele din carne de porc cunosc o mare diversitate de la o zonă la
alta, atât ca denumire, dar şi ca mod de preparare.
În multe sate româneşti, în seara de Crăciun se ung cu usturoi vitele şi grajdurile, pentru a le feri de duhurile
necurate. Usturoiul se pune între coarne, pe frunte, pe spate, făcându-li-se vitelor semnul sfintei crucii. În dimineaţa de
Crăciun e bine să ne spălăm pe faţă cu apă curgătoare, în care punem şi o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim
curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
106
Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat şi zice către fiecare pom
aşa: „Măr (păr, prun, etc.), astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele‖. După ce au fost pregătiţi, colacii se
împart în dimineaţa zilei de Crăciun, înainte de plecarea la biserică. Cea mai vârstnică din casă ia un colac, o lumânare
şi o „colindă‖, zahăr, bomboane, nuci şi dă pomană membrilor familiei, numind câte un înaintaş trecut la Domnul.
Apoi, cei mici pleacă la colindat, iar cei mari la biserică. Fiind mare sărbătoare de Crăciun, în anumite localităţi, vinul
nu se bea cu orice pahar, ci cu „paharul de zile mari‖. Este de reperat expresia derivată din obicei: „Daţi-mi paharul
Crăciunului‖. Acest pahar se dă mai întâi preotului când vine cu Crăciunul (icoana Naşterii Domnului), apoi beau şi
oaspeţii. Paharul este ornamentat cu desene, reprezentând pâinea şi viţa de vie.
CRĂCIUNUL DIN INIMA COPIILOR
Prof. Țăranu Cristina Constanța
Crăciunul este o perioadă în care oamenii se îndreaptă spre religie, spre căință si, nu în ultimul rând, spre
bunătate. Percepția despre Crăciun trebuie să fie una corectă, iar dacă dorim ca cei mici să cunoască adevărul despre
Moș Crăciun trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a păstra magia Crăciunului intactă, chiar dacă tot misterul său a
fost divulgat. Dacă toți copiii ar primi o percepție sănătoasă despre Crăciun, atunci în această zi dragostea va domni în
toate casele și în mod sigur, cu trecerea timpului, lumea va deveni mai bună și răutățile se vor reduce. Copiii reprezintă
viitorul, iar educația și valorile pe care noi le oferim sunt exact cele care într-o zi pot duce lumea către o stare mai bună,
lipsită de conflicte.
Un rol important în dezvoltarea personalității copiilor, deoarece implică în mod direct copilul prin
personalitatea sa, îl au activitățile extrașcolare și extracurriculare. Acestea au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă
cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi
cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Având un caracter atractiv, elevii participă, într-o atmosferă de
voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Prin specificul lor, ca activități extracurriculare, serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurie și
satisfacții,creând buna dispoziție și favorizând dezvoltarea copiilor, atât din punct de vedere psihic, dar și fizic.Acestea
favorizează, valorifică și dezvoltă experiențele copilului într-un climat nou, stimulativ, în care are libertatea să-și
manifeste interesele, să-și exprime impresiile și trăirile, pe baza căutărilor și eforturilor personale, accentul, deplasându-
se cu preponderență de pe informativ pe formativ.
Prin conţinutul vehiculat al serbării, elevii culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc ,,autentic‖, spontan şi
sincer situaţiile redate. Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se
realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi
susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu timpul sporeşte capacitatea
rezistenţei la efort.
Lectura artistică ,dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.Valoarea estetică este sporită şi de
cadrul organizatoric – sala de clasă amenajată în chip sărbătoresc, săli de spectacole etc. . Odată cu sosirea
anotimpului alb, ne adunăm cu toţii, să ne bucurăm de Bradul de Crăciun, de cadourile lăsate de Moş Crăciun la
poalele lui.
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic de Crăciun nu trebuie privită ca un scop în
sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor: distracţie, înălţare sufletească, plăcere estetică, satisfacţie –
toate acestea îmbogăţindu-le viaţa, făcând-o mai frumoasă, mai plină de sens. Este un succes extraordinar ,o trăire
minunată, când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul spectatorilor. Reuşita spectacolului produce ecou în public ,iar
sărbătorea îi stimulează pe copii să dea tot ce pot. Învăţarea versurilor, interpretarea artistică sunt realizate de elevi cu
bucuria şi plăcerea caracteristice unei preocupări pentru timpul liber .
În preajma Crăciunului, când atmosfera de apropiere a acestuia este de neegalat, de bucuria unică a copilăriei,
de asteptarile pline de speranțe, se poate iniția un ,,sondaj de opinie‖, în rândul copiilor, adresând acestora întrebarea:
,,Cum credeți voi că ar trebui să fie cea mai frumoasă serbare de Crăciun?’’ Răspunsurile lor pline de îndrăzneală și
fantezie încurajează să mergem mai departe, realizând împreună ,,serbarea ideală’’, așa cum o visează, cum și-o doresc
ei. Prin toate aceste acțiuni elevii își lărgesc lumea lor spirituală, își împlinesc setea de cunoaştere, li se oferă prilejul de
a trăi emoţii puternice, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile .
Astfel de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului, aduc o
importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în modelarea sufletelor acestora şi are profunde implicaţii în
viaţa spirituală a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei .
În perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă am încercat împreună cu copiii să discutăm şi să găsim răspuns
la ceea ce-i frământăi:
,,Iarna vine Moş Nicolae şi Moş Crăciun.‖
,,De Crăciun împodobim bradul.‖
,,Cum a fost ales bradul ca pom de Crăciun?‖
,,De Crăciun copiii primesc cadouri.‖
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
107
,,Cine a fost Crăciun?‖
,,Ce înseamnă sărbătoarea Crăciunului?‖
,,Cum trebuie să întâmpinăm Crăciunul?‖
,,Unii oameni taie porcul.‖
,,Mamele în bucătărie pregătesc dulciuri şi mâncăruri alese‖etc.
Imaginându-şi pentru un timp că sala lor de clasă este atelierul lui Moş Crăciun, iar ei, copiii, ajutoarele lui
preţioase, au desfăşurat activităţi plăcute pe diferite teme:,,Dacă aş fi în ţara lui Moş Crăciun, aş vrea să fiu...‖,
,,Discuţie cu renii lui Moş Crăciun‖, ,,Ornamente pentru pomul de iarnă‖, ,,Cărticică de Crăciun‖ , ,,Povestea lui Moş
Crăciun‖ , ,,De-a cofetarii moşului‖ , ,,Felicitări pentru sărbători‖ , ,,Casa lui Moş Crăciun‖ , ,,Orăşelul lui
Moş Crăciun‖.
Urmărind să educăm copiii în spiritul valorilor moral-religioase am desfăşurat activităţi sub
denumirea:,,Bucuria de a dărui‖, ,,O felicitare, un zâmbet‖ prin care am urmărit implicarea copiilor în activităţi de tip
umanitar. Obiectivele acestor activităţi au fost de a cultiva dorinţa de a face fapte bune şi de a fi cinstiţi; de a-i obişnui
să respecte şi să ajute pe cei nevoiaşi; formarea unor comportamente. Astfel de activităţi apropie copiii aducându-i unul
lângă celălalt, dar apropie şi sufletele părinţilor, sensibilizează cetăţenii, în general,pe cei care participă la diferite
acţiuni organizate în comun.
În urma acestor activităţi copiii au dobândit deprinerea de a se purta frumos,de a fi respectuoşi,de a dărui
celor săraci şi de a fi milostivi cu cei neajutoraţi. Un copil, peste ani ,ar putea fi foarte generos sau indiferent . De noi
depinde dacă sufletul lui porneşte pe drumul cel bun sau pe drumul cel rău.Câtă vreme vom avea grijă de copiii noştri,
putem nădăjdui într-o lume mai bună, mai curată.Copiii au vizitat împreună cu părinţii lor biserica din cartierul în care
locuiesc unde au avut ocazia să cunoască aspectul locaşului sfânt, să se familiarizeze cu unele texte religioase şi să
înţeleagă limbajul din sfera valorilor religioase.
Aceste sărbători le-am transformat în sărbători pentru sufletul copilului încercând să ţin seama de ceea ce i-ar
face mai multă plăcere, de ce l-ar face fericit cu adevărat, de ce aş putea crea aşa încât să îi rămână în memorie ca un
reper de bucurie autentică.
Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul serbărilor de Crăciun i-au relaxat pe copii şi au contribuit la
închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de de prietenie între ei.Aceste experienţe au fost benefice şi pentru părinţi
care au văzut cum se comportă copiii lor în colectivitate , cum participă la acţiunile comune, au putut aprecia rezistenţa
lor la efort, reacţiile lor la nou şi la necunoscut şi mai ales au petrecut momente plăcute cu copiii lor.
Nu există pentru părinţi fericire mai mare decât fericirea şi sănătatea copiilor lor.Pentru ei am vrea ca în
fiecare zi să fie Crăciun. Aşa, în fiecare zi ar avea parte de câte o mică bucurie care le-ar aduce acel zâmbet care ne face
tuturor viaţa mai frumoasă.
Activităţile desfăşurate în perioada sărbătorilor de iarnă îi ajută pe copii să înţeleagă ce mult înseamnă dragostea,
căldura sufletescă, respectul şi toleranţa, lucruri deosebit de importante pentru această experienţă în afara familiei.
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI PREZENTATĂ PRIN LUCRĂRI PLASTICE
Bibliotecar: Tichineata Rodica
Scoala: Gimnaziala nr. 5 Giurgiu
Inca din antichitate desenul a fost cel mai la indemana mod prin care omul s-a putut exprima liber, fara a fi
ingradit de cunoasterea semnelor grafice.
De-a lungul timpului aceasta forma a suferit mai multe transformari, totusi esenta a ramas neschimbata. Chiar
daca facem referire la desenul adultilor sau la cel al copiilor el reprezinta o forma de exprimare a sentimentelor, a
experientelor prin care au trecut, precum si un mijloc prin care acestia isi poate marturisi dorintele si chiar neimplinirile.
In special in cazul copiilor, testul desenului este singurul care ne poate oferi informatii legate de personalitatea
lui, de comportamentul direct observabil si se poate merge pana la recunoasterea conflictelor sau traumelelor .
Atat parintii cat si cadrele didactice pot afla cateva indicii legate de copiii lor privind desenele acestora. De
exemplu, iata cateva caracteristici generale care trebuie urmarite la desenele unor copii aflati la varste mici:
1. Asezarea desenului pe foaie (vei afla felul in care copilul se plaseaza in anturajul sau). Daca desenul ocupa un
colt mic pe foaie sau daca o umple pe toata, se percepe replierea, respectiv, siguranta lui. Daca se deseneaza pe
el insusi pe intreaga foaie, ne putem gandi la o deschidere deosebita spre viitor si/sau spre exterior.
2. Folosirea culorilor. Putem spune ca impresia mai mult sau mai putin vesela, tonica, vie, blanda sau poate
sumbra, care se degaja din desen este relevanta pentru dispozitia copilului
3. Analiza grafologica (traiectoria si presiunea liniei). In functie de caracteristicile desenului (delicat, precis,
ingrijit, usor – sau, dimpotriva, rapid, ferm, exploziv), putem vorbi despre sensibilitatea, energia si vitalitatea
copilului.
4. Desenul in care copilul isi infatiseaza propria sa familie este intotdeauna unul dintre cele mai semnificative.
Elemente ca apa, soarele, luna, curcubeul, casa, drumurile, arborii sunt foarte expresive si se regasesc la
aproape toti copii, avand semnificatii asemanatoare.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
108
Culorile in desenele elevilor joaca un rol important, mai ales daca tema este Craciunul. Culoarea rosie este prima
culoare a Craciunului. Crestinii care au folosit-o pentru prima data au ales-o ca sa le aminteasca de sangele
Mantuitorului, sange care s-a varsat pentru toti oamenii, atunci cand Hristos Si-a dat viata pentru noi, astfel ca fiecare sa
putem avea parte de darul oferit noua de Dumnezeu - viata eterna. Rosul este o culoare plina, intensa, vie. Este cea mai
mareata dintre toate culorile. Ea simbolizeaza darul lui Dumnezeu pentru noi. Culoarea verde simbolizeaza speranta
vesnica a omenirii. Verdele este culoarea tineretii, a sperantei neinvinse, culoarea promitatoare de belsug a naturii dar si
viata eterna intru Hristos. Culoarea aurie este o expresie a regalitatii lui Iisus.
Alte simboluri reprezentate in desenele copiilor de Craciun sunt Mos Craciun si Omul de zapada.
Mos Craciun: apare in zilele noastre ca un om batran, prietenos cu barba alba si lunga, ce imparte cadouri
tuturor copiilor lumii, cu ajutorul unei sanii trase de reni. Potrivit unei legende, la inceput Mos Craciun era un cioban
foarte rau care a refuzat s-o primeasca pe Fecioara Maria sa nasca in staulul lui. Fire miloasa, sotia sa (Craciuna sau
Craciuneasa) a primit-o pe Maica Domnului, dar de indata ce a aflat Craciun, i-a taiat acesteia mainile,pe care Fecioara
Maria i le-a lipit la loc. Vazand aceasta minune, Craciun a devenit crestin, iar de bucurie ca sotia lui nu a patit nimic rau
a aprins un rug de cioate de brad in curtea lui si a jucat hora cu toate slugile sale. Dupa joc a impartit Fecioarei Maria si
pruncului Iisus daruri pastoresti (lapte, cas, urda, smantana).
Omul de zapada: traditia omului de zapada se regaseste inca din Evul Mediu, mai precis in anul 1380 cand se
obisnuia ca odata cu venirea zapezii acest simpatic personaj sa ia viata. Lucrurile se schimba pe la mijlocul secolului al
XIX-lea, cand personajul intra in atentia pedagogilor, care le recomanda copiilor de varste mici, jocul cu omul de
zapada pentru dezvoltarea abilitatilor artistice. Astazi, pe langa faptul ca este o creatie a copiilor, omul de zapada este
un simbol de mare succes folosit in publicitate, in timpul sarbatorilor de iarna.
Toate acestea duc la creatii ale copiilor cu un puternic impact emotional pentru ei, dar si pentru noi.
COLINDUL DIN AJUNUL CRACIUNULUI
Prof. Înv. Preşc.: Ţonea Alina
Colindatul este un obicei străvechi. Cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peştera luminată unde S-
a născut Pruncul Iisus şi bucurându-se de acest semn ceresc şi de glasul îngerilor au vestit degrabă în cetatea
Betleemului minunea la care au fost martori. Colindul este o nepreţuită zestre
spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi. El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la
Dumnezeu. Dar colindul este şi bun, pentru că acestă veste are menirea să slujească vieţii, să aducă atâta bine în lume şi
între oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile şi obiceiurile noastre de Craciun au fost o adevarata scoală de virtuţi
morale, întărind simţămintele de fraţietate şi de buna înţelegere. Colindătorii
le cântă cu încredinţarea că sunt solii unei lumii mai bune, cu binecuvantarea Domnului care a venit între noi "Să se
nască şi să crească, să ne mântuiască". Colindele ne înaltă sufleteşte, ne înnoiesc faptura interioară, ne apropie unii de
altii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertatori, mai credinciosi, într-un cuvânt ne picură în suflete acea linişte şi acel
echilibru moral ce ne este atat de necesar în călătoria vieţii.
Adevaratul colindat se desfăşoară în seara şi noaptea de Craciun. Colindătorii se aduna în cete bine rânduite.
Fiecare grup îşi alege un conducator numit de obicei "vătaf" sau "jude". Colindătorilor propriu-zişi li se alatură caţiva
flăcai cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, darurile primite.
Adevăratul colindat se desfăşoară în seara şi noaptea de Craciun. Colindatorii se adună în cete bine rânduite.
Fiecare grup îsi alege un conducător numit de obicei "vătaf" sau "jude". Colindătorilor propriu-zişi li se alatură caţiva
flăcăi cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, darurile primite. Pe vremuri, fiecare ceată putea să ia la colindat numai o
anumită parte a satului, având grijă să nu patrundă în zona ce se cuvenea alteia.
Odată intraţi în curtea casei, colindătorii îşi deapănă repertoriul înaintea membrilor casei, adunaţi în prag.
Cântecele sunt întotdeauna însoţite de dansuri. Dupa ce cântecele şi dansurile din faţa casei s-au terminat, gazda îşi
invită colindătorii în casă. Aici, înainte de aşezarea la masă pentru ospăţul comun, vătaful cetei porunceşte să se cânte
alte câteva colinde.Numărul colindelor depinde în mare măsură de rangul gazdei şi de belşugul de daruri pe care ea
urmează să le ofere colindătorilor. Unei singure melodii ii pot corespunde mai multe texte (versiuni locale, varianta
laică sau crestină).
Primul colind se cântă acasă la preot să dezlege postul. Apoi urmează celelalte gospodării din sat. Când ajung
în faţa primei case, colindătorii cântă la fereastră, după care gazda îi pofteşte în casă. Şeful colindătorilor întreabă dacă
sunt primiţi Feciorii de Crăciun.Primul colind, care se cântă la fiecare casă, în Ajunul Crăciunului, este colindul de uşă
sau de fereastră. Prin aceast colind se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii ce le aduc
vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea sărbătoare a Naşterii Domnului: ''Sculaţi, sculaţi,
boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un
Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut''. Refrenul ''Florile dalbe'', des întâlnit în poezia colindelor,
are astăzi numai o valoare simbolică. Se presupune, însă, că la origine el era o formulă magică, rostită concomitent cu
atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de măr. Citarea
ramurii de măr în colinde, la fel ca şi folosirea ei rituală, avea rostul de a transmite omului calităţi atribuite plantei:
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
109
energie şi vigoare şi este întrucâtva înrudit cu obiceiul sorcovitului de Anul Nou. După ce colindătorii termină de cântat
la fereastră, gazda îi invită în casă. Primul colind pe care îl rostesc aici este colindul de masă, cântat în faţa mesei de
Crăciun încărcată cu colaci, nuci, mere şi alte produse tradiţionale. Sensul acestui colind este de a trece belşugul,
sugerat prin bogăţia şi varietatea produselor alimentare aşezate pe masă, dintr-un an în altul. Urmează colindul ''cel
mare'', adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, pe toţi membrii familiei.
Primul dar oferit colindătorilor este colacul, semn al belşugului. Cel care conduce grupul de colindători
mulţumeşte gazdei pentru daruri.
SĂRBĂTOAREA CRĂCINULUI REFLECTATĂ ÎN
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE
Prof.Înv.Primar Vîrtan Magdalena
Liceul Teoretic Murfatlar
Într-o lume în care televiziunea , radioul , internetul sunt atotstăpânitoare pe timpul şi mintea copiilor şi a
adulţilor, se naşte întrebarea : Sunt necesare activităţile extracurriculare pentru a răspunde nevoilor elevilor şi a le
capta interesul ? În cadrul participării elevilor la astfel de activităţi ,starea de atenţie şi de reţinere a materialelor folosite se face
printr-o atenţie voluntară stimulată de învăţător prin cerinţe ferme şi prin captarea interesului personal al elevului de a
se prezenta ,,bine ― în rolul său.
Într-un cadru deosebit , pregătit cu grijă şi multă dragoste , aceste activităţi vin în sprijinul elevilor pentru a le
dezvolta creativitatea şi îndemânarea artistică , le permite cunoaşterea unor mesaje educative şi estetice contribuind la
educaţia lor estetică, le educă şi adânceşte trăsăturile morale şi nu în ultimul rând le dezvoltă personalitatea.
Să încercăm să le dăm ,, micilor actori ― aripi pentru a zbura spre o lume mai frumoasă şi mai bună.
Privindu-l pe copilul cu care lucrez nu ca pe un adult în miniatură , ci ca pe un om în continuă dezvoltare, caut să-
mi organizez astfel activitatea încât să trezesc elevilor mei curiozitatea , şă păstrez viu interesul spre cunoaştere ,să
provoc căutarea-descoperirea noului.
Am presărat astfel de-a lungul întregului an şcolar, prin planificarea calendaristică , dar nu numai, activităţi
complementare procesului de învăţământ , în funcţie de vârsta clasei, obiectul de învăţământ ,capitolul , tema ori
subiectul lecţiei.
În orice tip de activitate însă, m-am documentat, mi-am pregătit un meticulous plan de lucru, pe care l-am relizat
secvenţial , cu o abordare interdisciplinară.
În realizarea activităţilor extraşcolare am antrenat întotdeauna cei trei factori implicaţi în actul aducaţional:
- elevii, prin responsabilităţi asumate atât individual, cât şi în grup,
- familiile , prin susţinere morală financiară şi de cele mai multe ori implicare chiar în organizarea activităţilor ,
- şcoala, prin obţinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice, realizarea unităţii dintre cei trei
factori, finalizarea activităţii intreprinse .
Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăţare , îi apropie de şcoală , îi determină să o
îndrăgească.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv-educative să primeze , dar să fie prezente in mod echilibrat şi momentele
recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.
Procesul educaţional ,, îmbracă ― şi forme de muncă didactică complementare lecţiei obişnuite.
Acestea sunt activitaţile desfăşurate în şcoală ,în afara orelor de clasă şi cele desfăşurate în afara şcolii.
Ele sunt ACTIVITĂTI EXTRACURRICULARE şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a învaţătorului.
Activităţile astfel definite sunt apreciate atât de către elevi cât şi de factorii educaţionali în masură în care :
* urmaresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ ;
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
110
* valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile elevilor ;
* organizează într-o manieră placută , relevantă , timpul liber al şcolarilor ;
* formele de organizare sunt ingenioase,cu caracter recreativ ;
* elevii îşi pot manifesta în voie spiritul de iniţiative ;
* participarea este liber consimţită , necondiţionată , constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută ;
* are un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup ;
* sunt caracterizate de optimism şi bun umor ;
* creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor ;
* contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor
O astfel de activitate extracurricular , desfăşurată cu clasa de elevi şi care a mărit calitatea educaţiei şi instrucţiei
este ,, COLINDE ,COLINDE….‖ – serbare de Crăciun . Într-un cadru deosebit, amenajat cu sprijinul elevilor şi
părinţilor clasei (brad de Crăciun,ghirlande,decoraţiuni de iarnă, panouri ) am încercat să sărbatorim Crăciunul.
Pe acordurile muzicii lui Antonio Vivaldi am invitat iarna la noi în clasa.Am impresionat-o cu poeme şi cântece
despre ea,alese cu grija şi spuse cu multă dragoste , cu creaţii plastice şi colaje realizate în clasă.
Am executat dansuri (Dansul fulgilor de nea ,Valsul fulgilor de nea şi Clopoţei).
De asemenea, elevii au interpretat dramatizarea ,,Un Crăciun...mai altfel ― .
Personajele , bine alese şi costumate ,au prezentat o versiune hazlie a povestirii ,mult apreciată de public.
Într-o atmosferă deosebită, s-au interpretat colinde dedicate sărbătorii naşterii lui Iisus .
Sărbătoarea noastră s-a încheiat cu expunerea lucrărilor realizate de elrvi, aprecierile invitaţilor şi cu savurarea de
dulciuri pregătite de părinţi.
Această minunată ,, Sărbătoare a Iernii ― o vom imortaliza într-un portofoliu tematic, completat cu lucrările
elevilor, fotografii de la activitate, impresii ale părinţilor.
Sărbatorile de iarnă ,ale Crăciunului şi Anului , cumulează numeroase obiceiuri populare tradiţionale .Şcoala şi
slujitorii săi au datoria de suflet de a face cunoscute aceste obiceiuri de iarnă în rândul generaţiilor successive de elevi.
Serbarile şcolare cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale elevilor, atenţia , memoria , gustul
pentru frumos.Elevii poartă cu mândrie costumele populare şi încep să iubească şi să aprecieze muzica populară ,
muzica autentică , care ne reprezintă pe noi, românii.
În procesul de învăţare ,multe sunt momentele de satisfacţie şi bucurie pe care le trăiesc cei implicaţi ,dar maxima
încărcătura emoţională se dezvoltă în timpul serbarilor şcolare.
În timpul prezentării programului artistic ,elevul artist îi va avea ca spectatori pe colegii de şcoală ,dar şi pe părinţii
şi învăţătorii cărora va trebui să le recite sau să le cânte,exprimând trăirile care îl copleşesc.
Realizarea programului artistic presupune o muncă laborioasă ,de căutări şi de creaţie din partea învăţătorului.În
cadrul serbării învăţătorul este regizor , coregraf , pasionat culegator de folclor , poet şi interpret model pentru micii
artişti.
Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasă activitate este foarte importantă atmosfera realizată în
timpul repetiţiilor ,caracterizată prin buna dispozitie, dar şi prin seriozitate.
Şansa de reuşită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic , în măsură să valorifice talentul de
recitare al unora , calităţile vocale ,de ritm şi graţie ale altora , dar şi destoinicia pentru realizarea costumelor şi
decorurilor. Versul , muzica vocală şi instrumentală ,gimnastica ritmică ,scenetele , armonios îmbinate , asigură
varietatea si dinamismul spectacolului.
Micii artişti trebuie încurajaţi , stimulaţi , pentru a realiza buna dispoziţie şi participarea cu interes de-a lungul
pregătirii şi desfăşurării spectacolului.
Serbările şcolare sunt momente de maximă bucurie atât pentru copii , cât şi pentru părinţii lor. Ele aduc lumina în
suflete, dau aripi imaginaţiei , entuziasmului şi rămân de-a pururi ca momente de neuitat în viaţa fiecăruia .
Suntem datori să-i învaţăm pe copii ceea ce este românesc, să se aplice cu dragoste şi respect spre folclor , să
păstreze ceea ce avem şi să transmită mai departe .
,, Elevii trebuie îndrumaţi să-şi îndrepte atenţia spre fondul străbun de valori artistice si documentare spre a-l aprofunda
, a-l iubi si a-l răspândi. ―
Creşterea şi educarea copiilor în cultul pentru respectarea şi păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor revine tuturor
factorilor implicatii în instrucţie şi educaţie.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
111
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN
ACTIVITĂŢI SPECIFICE CRĂCIUNULUI
Prof. Înv. Primar, Vîrtosu Constanța
Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu”, Galați
Activităţile educative, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi
de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai
accesibili sufletelor acestora.
Concretizate în proiecte și parteneriate tematice, activități extracurriculare și extrașcolare, serbări, acțiuni de
caritate, participări la concursuri, vizionări de spectacole, acestea imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută
adecvată situației, declanșează anumite sentimente.
Experienţa de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea că Sărbătoarea Crăciunului, prin manifestări specifice
care implică în mod direct copilul, are o mare contribuție în stimularea și formarea personalității lui. Ca dascăli, simţim
nevoia să ocrotim şi să ne apropiem cu înţelegere şi căldură de elevi. Atunci când în jurul nostru există şi copii aflaţi în
dificultate, avem datoria morală nu numai de a-i ajuta, dar şi de a sădi în sufletul acestora dragostea pentru semeni.
Copiii trebuie deprinşi de mici să-i ajute pe cei cu care soarta nu a fost foarte generoasă, să nu-i uite, pentru că ajutându-
i dovedesc dreapta credinţă, bunătatea, prietenia şi omenia – valori morale de înaltă ţinută.
Dacă lecţiile de educaţie civică şi de religie îi învaţă pe copii cum să se comporte, să fie mai buni şi mai atenţi cu cei
din jur, acestea nu sunt suficiente. Este necesar să demarăm proiecte educaționale și parteneriate interinstituționale care
prin activităţi educative să implice și să determine copiii să fie mai apropiaţi de cei care au nevoie de ajutor. Astfel de
activități am desfășurat și noi și au constat în campanii de întrajutorare a colegilor care provin din familii nevoiașe, a
bătrânilor aflați în centre speciale, confecționarea de produse handmade și valorificarea acestora în vederea susținerii
financiare a unor copii cu grave probleme de sănătate, dar și în organizarea și prezentarea unor spectacole cu scop
caritabil prin care copiii din județul nostru, afectați de inundațiile din septembrie 2013, să beneficieze de ajutor.
Acţiunile întreprinse în cadrul acestor proiecte au avut ecou în sufletele elevilor noștri, iar ceea ce au învăţat la lecţii, în
sala de clasă, au pus în practică şi cu aceste ocazii, sub coordonarea noastră, iar mai târziu, sperăm să o facă din proprie
iniţiativă.
Specifice Crăciunului sunt și serbările şcolare care promovează tradițiile și obiceiurile naționale, dar și locale.
Acestea au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât si pentru părinţii lor. Explicând cu tact şi cu răbdare
motivul și sensul serbării, se reușește antrenarea părinţilor în pregătirea acestor manifestări deosebite, iar copiii sunt
stimulaţi să participe activ, fiecare primind rolul potrivit preferinţelor si talentului său.
Prin intermediul acestor activități se descoperă şi se cultivă înclinațiile copiilor, calităţile de ritm, graţie,
armonie, găsind pentru fiecare un rol, un loc potrivit într-o anumită formaţie (de dans popular, piese, montaje literare,
dramatizări). Fiecare pas trebuie îndrumat, fiecare mișcare trebuie urmărită, asigurându-se totodată sincronizarea. La
repetiţii trebuie să domnească buna dispoziţie, dar şi disciplina şi rigurozitatea necesară.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară valorifică varietatea,
preocuparea, interesele şi gusturile şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi priceperea acestora şi transformă în plăcere
şi satisfacţie publică străduinţele întregului colectiv de elevi, dar şi ale fiecărui copil în parte.
Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes sudează colectivul, impulsionează în mod favorabil,
face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească. Consider că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în
cadrul programelor, pentru a se simţi parte integrantă a colectivului, să fie constient că şi de participarea lui depinde
reuşita unei serbări școlare. Contactul cu publicul trezește în sufletul copiilor dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi
stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei și contribuie la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.
Manifestările organizate în școală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa îndrumare a dascălului, aduc o
importantă contribuţie în formarea şi educarea elevilor, în modelarea sufletelor acestora, au profunde implicaţii în viaţa
spirituală şi educativă a comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de școală şi slujitorii ei.
Concursurile care au ca tematică sărbătorile iernii sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru
cei mici. Acestea oferă elevilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la școală, să-și fixeze anumite
cunoștințe, să-și dezvolte spiritul competițional, de echipă, să fie activi, să se mobilizeze pentru a fi învingători. Dorința
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
112
de a câștiga permite elevilor timizi să devină volubili, curajoși, să capete încredere în forțele și capacitățile lor, siguranță
și rapiditate în răspunsuri, contribuind la succesul echipei sau al clasei. Adaptarea probelor concursului la specificul
clasei de elevi, varietatea și atractivitatea acestora permit parcurgerea lor cu ușurință, fără ca elevii să dea semne de
oboseală sau să-și piardă interesul.
Concursurile au caracter cognitiv, dar și valoare formativă, acestea stimulând potențialul creativ al elevilor și
contribuind la dezvoltarea personalității elevului.
Cercurile de elevi vizează aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu, dezvoltarea aptitudinilor, stimularea
creativităţii. Se constituie pe baza opţiunii elevilor la nivelul clasei, pe grupe de clase sau la nivelul şcolii. Cercurile
cultural - artistice, axate pe literatură, folclor, cercurile dramatice, de artă plastică, muzică, coregrafie pot cuprinde
conținuturi care să valorifice specificul Sărbătorii Crăciunului. Foarte importantă pentru această formă de organizare a
activităţii instructiv - educative este valorificarea rezultatelor prin expoziţii, concursuri, sesiuni de referate şi comunicări
ştiinţifice, întreceri sportive, recitaluri, serbări, publicaţii în revistele şcolare.
La acestea se pot adăuga vizionările de spectacole organizate cu ocazia Crăciunului de teatre, primării,
centre culturale județene care au și ele un aport substanţial în lărgirea orizontului cultural-știinţific al elevului.
Manifestările copilului, mai mult sau mai puţin numeroase şi relevante, sunt dirijate şi valorificate într-o anumită
măsură în familie, urmând ca în școală să se accentueze procesul de depistare, stimulare şi formare a aptitudinilor la
elevi.
Activitățile educative, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunoștinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,
manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Participarea efectivă, totală în activitate, angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi temperează pe cei
impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Dascălul are, prin acest tip de activitate, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai ușor şi mai frumos obiectivul principal al școlii - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestuia depinde în primul rând de învățator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul
creator de abordare a temelor, de capacitatea lui de valorificare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de
elevi.
Bibliografie:
Jinga, Ioan, Istrate, Elena, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 2006;
Nicola, Ioan, Pedagogie, EDP, Bucureşti, 1997;
Revista Învăţământul Primar, nr. 1/2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
CRĂCIUNUL – SARBĂTOAREA TUTUROR CREȘTINILOR
Prof. Vasilescu Ioana
Craciunul - Sfanta sarbatoare a Nasterii Domnului este sarbatoarea bunatatii lui Dumnezeu,care prin Fiul Sau,il
salveaza pe om,il elibereaza din starea de sclavie si de singuratate,aducandu-l la bucuria comuniunii cu Dumnezeu
.Craciunulu chemarea lui Dumnezeu la iubire intre oameni,la intelegere si disponibilitatea de a ajuta,la iertare si
impacare,la pace si prietenie. Craciunul este sarbatoarea care ne umple sufletul de bucurie si emotie. Acum incercam sa
fim mai buni, ascultam colindele si ne minunam de frumusetea lor, pastram macar o parte din obiceiurile si traditiile
mostenite de la strabunici. Traim clipe minunate alaturi de cei dragi si sufletele noastre parca devin mai curate, asemeni
fulgilor de nea ce plutesc in inaltul cerului.
Craciunul este patrunderea iubirii in aceasta lume intunecata si rece,unde se afla si inimile noastre,si in ele pot
sa patrunda iubirea si bunatatea ce trec de la om la om,in impacarea dintre oameni,in buna intelegere,in iertare,in
rabdare,in amabilitate.Dumnezeu nu locuieste printre cei care se urasc,se cearta,se dusmanesc,se invenineaza si se
invidiaza.Craciunul este o chemare sa ne lepadam de orice violenta,de orice rautate si sa ne deschidem inimile si
mainile pentru oamni aflati in suferinta,scriind cuvantul PACE pe chipul lor.
Sarbatoarea Craciunului este o chemare sfanta la puritate,la curatire sufleteasca si la innoirea vietii pentru a-L
primi pe Hristos cel venit la noi‖’plin de har si de adevar.
Sarbatoarea Craciunului este prin excelenta sarbatoarea familiei crestine,sarbatoare de la care se izvoraste atata
binecuvantare,atata lumina si caldura pentru fiecare familie.Ea reuneste in jurul ieslei din Beleem pe toti membrii ei
care cugeta la minunea petrecuta acum~2000 de ani si invatata de la dumezeiescul prunc Iisus,smerenia,bunatatea si
iubire.
Sarbatoarea Craciunului este o sarbatoare a familiei.Praznicul Craciunului ne descopera pe deplin rostul si
chemarea familiei crestine si care sunt datoriile membriilor acestuia.
Sarbatoarea Craciunului este si sarbatoarea colindelor strabune care vin din adanc de istorie si prin care am
strabatut veacurile pastrandu-ne credinta si iubirea. Bucuria Sărbătoririi Naşterii Domnului pune stăpânire pe întreaga
noastră fiinţă. Este, de fapt, partea comuniunii noastre la bucuria cea sfântă şi fără de sfârşit a vieţii dumnezeieşti,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
113
Sarbatoarea Craciunului a reprezentat dintotdeauna un prilej de bucurie pentru crestini, si mai ales pentru copii, care
asteapta cu nerabdare, an de an, zilele in care merg sa colinde, impodobesc bradul, se duc la biserica si, in fine, dupa un
post lung care incepe la mijlocul lunii noiembrie, se bucura de Nasterea Domnului, la o masa imbelsugata de familie, in
mijlocul celor dragi. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua,
pentru a vesti Nașterea Mântuitorului
Luna decembrie si, in special, Craciunul reprezinta cea mai frumoasa perioada din an. Oferim si primim
cadouri, orasele se gatesc de sarbatoare, ninge ca-n povesti (bucuria copiilor), este luna cea mai asteptata de copii.
Dar si pentru ca vine Mos Craciun. Copiii invata de mici ca in Ajun se impodobeste bradul, apoi dimineata apar, ca
printr-o minune, exact cadourile pe care le-au cerut mosului. Ei cred cu tarie ca pentru a primi ceea ce isi doresc, este
nevoie sa ceara mosului, eventual printr-o scrisoare, si apoi sa fie cuminti dar sa-si indeplineasca si responsabilitatile, sa
isi faca temele si sa invete, daca este scolar, sa isi stranga jucariile, sa faca ordine in camera si sa-si duca la bun sfarsit
eventuale sarcini date de catre parinti. Copiii trebuie invatati de mici sa fie responsabili.
Inca de mici ar fi bine sa ne invatam copiii ce reprezinta de fapt Sarbatoarea Craciunului si anume celebrarea
Nasterii Domnului. Sa le citim povesti si legende despre Craciun, despre nasterea lui Iisus, semnificatia simbolurilor, a
cadourilor si a culorilor Craciunului. Sa ii invatam ca este o sarbatoare sacra, importanta in toata lumea.
Multi copii stiu ca vine Mos Craciun, dar nu stiu de ce si ce simbolizeaza Craciunul. Nu este bine sa lasam copiii sa
ramana doar cu semnificatia materiala a acestei sarbatori. Apoi sunt foarte importante darurile. Nu trebuie sa le facem
cadouri foarte scumpe chiar daca ne permitem. Cadoul ar trebui sa fie potrivit varstei copilului si sa ii fie util.
Este important sa-i invatam pe cei mici sa fie recunoscatori pentru ceea ce au si sa ofere din putinul lor unui
copil mai putin norocos. Craciunul inseamna iubire, generozitate, recunostinta.
Este important ca cei mici sa creada in Mos Craciun ca si antrenament de credinta pentru mai tarziu, daca ii
putem spune asa. Copiii isi comunica dorinta, cred ca se va implini si isi indeplinesc partea lor de responsabilitate. In
viata este foarte important sa crezi si dorintele se implinesc, daca si muncim in sensul acesta, bineinteles. Copiii invata
de mici acest lucru prin intermediul lui Mos Craciun, si nu numai.
Scrisoarea catre Mos Craciun este si ea importanta, ea presupune sa iti faci ordine in dorinte si sa asterni pe hartie
ce iti doresti acum, pentru anul acesta. La fel si acesta este un exercitiu pentru dorintele de mai tarziu. Copiii invata ca
primul pas in materializarea unei dorinte este sa iti doresti si sa vorbesti despre ce iti doresti, sa-i comunici lui Mos
Craciun, iar mai tarziu sa comunici universului. Dincolo de traditii si spiritualitate, de cadouri si mese imbelsugate,
psihologic privind, parintii sunt datori sa isi invete copiii sa creada in magie, povesti si miracole, sa fie mai buni, mai
generosi, mai recunoscatori.
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR DE CRĂCIUN
ASUPRA DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Prof.pt.înv.primar Loloiu Veronica Nicoleta
Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” Giurgiu
Când bat la porțile sufletului Sfintele Sărbători, ne bucurăm împreună cu elevii de neasemuita frumusețe a
datinilor strămoșești și scoatem din comoara inimii și din lada de zestre a neamului, tezaurul folcloric românesc:
cântecul, jocul și costumul popular specific sărbătorilor.
Crăciunul este celebrat ca dată a naşterii lui Iisus, iar de-a lungul secolelor a devenit o sărbătoare a familiei,
marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului, mult aşteptate de copiii din întreaga
lume. Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine şi în satele româneşti. Pe lângă
mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra
gospodăriilor.
În ajunul Crăciunului, copiii merg cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti naşterea lui Iisus. Originea
colindelor, texte rituale dedicate Crăciunului şi Anului Nou, nu este cunoscută cu exactitate în istoria românilor. Copiii
merg la colindat, la casele frumos împodobite, cântând „Steaua sus răsare‖ şi „Bună dimineaţa la Moş Ajun!‖ şi alte
cântece şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi bani.
În ceea ce priveşte obiceiurile culinare, creştinii români obişnuiesc să ţină post timp de 40 de zile înainte d
eCrăciun, acesta încheindu-se în seara de Crăciun. Un moment gastronomic important care precedă Crăciunul este ziua
de Ignat (20 decembrie), când se taie porcul şi se prepară mâncăruri specifice, precum cârnaţii, chişcă, tobă, răcituri,
sarmalele, caltaboş, care, alături de tradiţionalul cozonac, vor sta pe masa de Crăciun.
Crăciunul este o sărbătoare a tuturor creștinilor ce ne reamintește de Nașterea Mântuitorului. Obiceiurile
specifice Crăciunului sunt colindatul pe străzile acoperite de zăpadă, cântarea cântecelor de stea, împodobirea bradului
cu globuri, lumânări sau instalații luminoase.
Această sărbătoare este prezentă în diverse moduri nu doar în casele creștinilor, dar și în școli. Elevii
desfășoară activități specifice Crăciunului care contribuie la dezvoltarea personalității acestora. Aceste activități sunt
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
114
prezente în orele de arte vizuale și abilități practice, în serbările școlare prezentate într-un cadru festiv în prezența
părinților sau în instituții ce aparțin comunității locale, dar și în alte activități extrașcolare desfășurate de elevi.
Copiii iubesc desenul și îl cultivă din momentul în care încep să aibă cunoștințe despre ceea ce se întâmplă în
jurul lor, din momentul în care curiozitatea îi îndeamnă să descopere un sens pentru ceea ce vad și aud. Din desenele
elevilor se poate constata că ei manifestă o mare dragoste pentru culoare. Mai întâi ei atribuie fiecărui obiect culoarea sa
proprie, alătură culorile pentru plăcerea ochiului, pentru frumusețea lor, pentru bucuria ce o creează spiritului.
Copiii reușesc să împrietenească culorile, să le facă să cânte împreună. În creațiile plastice specifice sărbătorii
de Crăciun se pot observa toate aceste lucruri: copiii asociază cu succes albul zăpezii, albastrul cerului, verdele bradului
cu roșul costumului lui Moș Crăciun. Aceste culori se pot regăsi și în creații ce redau secvențe din Nașterea Domnului
Isus Hreistos. Culorile, prin forța lor sugestivă, emoționează puternic.
În orele de abilități practice, în preajma Crăciunului, se pot desfășura activități ce contribuie la dezvoltarea
personalității școlarului. Se pot realiza colaje sau machete cu diverse teme și folosind o multitudine de tehnici de lucru:
„A sosit Moș Crăciun!‖, „Bradul de Crăciun‖, „Nașterea Domnului‖ și alte teme asemănătoare. Aceste lucrări se pot
realiza individual sau pe grupuri, încurajând inițiativa și stimulând creativitatea, activități bazate pe explorare și joc și
corelate cu activitățile desfășurate în cadrul orelor de educație plastică. Toate aceste activități dezvoltă atitudinile și
capacitățile de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interacțiune socială și de comunicare.
În cadrul acestor activități elevii vin în contact cu numeroase obiecte pe care le observă și le analizează: hârtie
creponată, glasată, materiale din natura. Pe parcursul orei elevii trebuie să memoreze explicațiile primite privind etapele
de lucru. În procesul confecționării unor obiecte sau ornamente (Bradul de Crăciun, Moș Crăciun cu renii, Pruncul sfânt
și Maria) se dezvoltă gândirea și imaginația. Tot prin aceste ore de arte vizuale și abilități practice se formează și o
atitudine corectă față de muncă și de rezultatele ei, învățând să aprecieze atât obiectele lucrate de ei, cât și pe cele ale
colegilor de clasă. Unele din lucrări le solicită elevilor cunoștințe de matematică, fiind puși în situația de a lucra cu un
dreptunghi, un pătrat sau un cerc de dimensiuni date. Elevii trebuie să măsoare, să împartă figura după indicații fiind
îndrumați către produsul final.
Elevii participă cu mare plăcere la activitățile dedicate Crăciunului, întrecându-se în varietatea și originalitatea
lucrărilor, dând frâu liber imaginației, creativității, aducând elemente noi modelului propus, îmbogățindu-l și
înfrumusețându-l.
Astfel de activități contribuie la stimularea creativității, a perspicacității în gândire și acțiune. Prin asemenea
lucrări, elevii își însușesc și își consolidează sistematic cunoștințele despre mediul înconjurător, despre Crăciunul
creștinilor, își dezvoltă procesele psihice de cunoaștere (senzațiile, percepțiile, reprezentările, gândirea, imaginația și
atenția).
Școala are menirea să-i învețe pe elevi să respecte și să promoveze obiceiurile și tradițiile în care s-au născut,
să-i învețe să iubească meleagurile natale, portul românesc și pe români. Obiceiurile de Crăciun sunt prezente nu doar în
casele elevilor, în familiile lor, dar și la școală prin organizarea serbărilor școlare dedicate nașterii Domnului sau sosirii
lui Moș Crăciun. Cu această ocazie sunt prezentate colinde sau cântece de iarnă ce-i păstrează pe elevi aproape de
obiceiurile specifice Crăciunului.
Valorificând frumusețea tradițiilor și obiceiurilor de Crăciun în cadrul serbărilor școlare reușim să
înfrumusețăm viața copiilor, îi ajutăm să cunoască tradițiile românești și rolul important pe care-l au în viața oamenilor
din cele mai vechi timpuri, modul în care aceste tradiții au dăinuit peste timp. Prin prezentarea colindelor de Crăciun
sau a cântecelor de iarnă îi ajutăm pe elevi să înțeleagă mesajul și conținutul acestor obiceiuri populare. Cu acest prilej
introducem copiii, dar și părinții acestora într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei, poveștilor, glumelor,
având posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului, diversitatea tradițiilor și obiceiurilor românești,
armonia limbii române. Textele cântecelor, poeziilor, colindelor, plugușorului, sorcovei transmit urări de bine în
legătură cu unele îndeletnici străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul. Află povestea nașterii Domnului, a
sosirii lui Moș Nicolae sau Moș Crăciun.
Prin aceste activități se valorifică tradițiile populare și obiceiurile românești. Ele sunt un izvor de bucurii și
satisfacții care creează copiilor o stare de bună dispoziție favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât și estetice. Copiii
trebuie să interpreteze diferite roluri formându-și sau perfecționându-și o serie de abilități artistice. Serbările cu colinde
dau aripi imaginației, creează o atmosferă plină de plăcere și bucurie.
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE CRĂCIUN ASUPRA
PERSONALITĂŢII COPIILOR
prof. Vlaica Mariana
Activităţile de Crăciun ce se desfăsoară în cadrul grădiniţei cât şi activităţile extracurriculare am observat că au
un impact deosebit asupra copiilor, asupra dezvoltării personalităţii lor, asupra performanţelor şcolare şi asupra
integrării sociale, în general.Aceste activităţi au o adevărată tradiţie în sistemul de învăţământ românesc, ducând la
introducerea unor noi concepte (de ex: educaţia nonformală) şi modificări legislative importante, care au ca scop
îmbunătăţirea calităţii acestor activităţi.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
115
Odată cu începerea primelor activităţi de acest gen, am observat că tuturor copiilor li se schimbă brusc
atitudinea, devin dintr-o dată mai veseli, mai bine dispuşi, gata să facă tot ce li se cere, dar ceea ce este pentru mine ca
educator deosebit de important, este faptul că se solidarizează cu toţi pentru a duce aceste activităţi cît mai repede la
sfârşit şi cât mai bine cu putinţă.
Orice activitate referitoare la Craciun pe copii îi face fericiţi ducând la:
dezvoltarea unei atitudini proactive,
dezvoltarea competenţelor din sfera artistică (spontaneitatea, dezvoltarea imaginaţiei),
dezvoltarea abilităţilor creative, descoperind noi talente şi aptitudini,
dezvoltarea spiritului de echipă, colaborarea şi lucrul în echipă,
creşterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii,
autocunoaşterea, o stare psihologică mai bună, mai puţine griji privind viitorul,
dezvoltă abilităţile şi competenţele sociale.
Abilitatea de a intra în contact cu instituţiile statului, de comunicare, de interacţiune, de a se descurca pe cont
propriu, de a şti cum să se comporte în diverse situaţii, de a se adapta uşor unor situaţii noi, este deosebit de important
pentru viitorul copiilor noştri.
Colaborarea cu părinţii în această perioadă este esenţială pentru buna desfăşurare a acestor activităţii şi mai ales
pentru a ajuta copilul să înţeleagă mai bine ce se-ntâmplă şi mai ales de ce se-ntâmplă, tocmai în această perioadă şi nu
în alta.Prin urmare, copilul trebuie să ştie de ce este luna Decembrie ,,Luna Cadourilor‖ şi în acelaşi timp este luna în
care se sărbătoreşte ,,Naşterea Domnului‖.
Acasă copii împreună cu părinţi lor vor desfăşura diverse activităţi distractive destinate sărbătorilor, cum ar
fi:pregătirea unor dulciuri specifice Crăciunului, alegerea bradului impreuna cu tata, imbrăcarea bradului etc.La
grădiniţă, multe din aceste activităţi se pot continua şi aici.Realizăm diverse podoabe pentru brad ducând la o mare
bucurie a copiilor care sunt deosebiţi de fericiţi că au putut să realizeze chiar ei o podoaba care le va înfrumuseţa bradul
de la grădiniţă.Totodată realizăm multe felicitări destinate celor dragi nouă, pregătim multe cântece şi colinzi pentru
serbarea de Crăciun etc.
De fiecare dată, când se apropie sărbătorile de iarnă şi încep să cadă primii fulgi de nea, în inimile noastre se naşte
o lume noua, o lume de basm şi de vis, e lumea „ florilor dalbe― şi a „ lerului ler― , e lumea care, cu nostalgie, ne aduce
aminte fiecăruia de leagănul copilariei noaste, cu vatra lui de dor şi frumuseţi, cu datinile şi obiceiurile străbune păstrate
ca pe o sfântă mostenire, „ e lumea colindelor şi a cântecelor de stea― care umple de o mare şi sfântă bucurie inimile
noastre ale tuturor deopotriva, mici şi mari. Această mare bucurie sufletească poporul nostru a exprimat-o ţn special
prin colinde, care nu sunt altceva decât armonii muzicale de o rară frumuseţe, care prin conţinutul lor arată toate
momentele principale legate de venirea în lume a Mantuitorului.
Conţinutul colindelor, scenetelor legate de sărbătorile Crăciunului şi a Anului Nou are o mare influenţă asupra
psihicului copiilor. Deşi mici, ei gustă frumuseţea versului, a ritmului, a melodiei şi a ritualului acestor obiceiuri. Spune
acest lucru uşurinţa cu care învaţă să recite şi să colinde, dezinvoltura cu care îşi însuşesc textul serbărilor organizate pe
această temă, spune acest lucru emoţia din glasul copiilor, tremurul glasului lor cristalin şi curat când intonează urarea,
colinda sau când sorcovesc.Începutul colindatului a fost lăsat în seama copiilor mici, de obicei de vârsta preşcolară, din
vechime.
Totodată multitudinea sentimentelor pe care un copil le împărtăşeşte cu toţi cei din preajma sa odată cu
aşteptarea lui ,,Moş Crăciun‖ care îi va aduce multe daruri, atât la grădiniţă cât şi acasă, este un lucru care nu a fost şi
nu cred că va fi nici de aici înainte neglijat în educaţie.
Prin urmare, după părerea mea, impactul asupra copiilor a tot ceea ce ţine de Crăciun este deosebit de
important pentru dezvoltarea personalităţi lor, pentru construirea viitorului acestor copii .
ÎN SEARA DE AJUN
Prof:Popovici Mihaela-CorinaEd:Vit Bianca
Grădiniţa ,,Floarea-Soarelui”,Reşiţa-Caraş-Severin
COLINDĂ:
Deschide uşa creştine
Că venim din nou la tine,
Drumu-i greu şi-am obosit
De departe am venit.
Noi la Viflaim am fost,
Unde s-a născut Hristos
Şi-am văzut şi pe-a sa mamă
Pe care Maria o cheamă.
Cum umbla din casă-n casă
Ca pe fiul Sfânt să-l nască,
Umbla-n sus şi umbla-n jos
Ca să-l nască pe Hristos,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
116
Umbla-n jos şi umbla-n sus,
Ca să-l nască pe Iisus.
Mai târziu găsi apoi
Un staul frumos de oi
Şi acolo pe fân jos
S-a născut Domnul Hristos.
Îngerii din cer coboară,
Staulul îl înconjoară.
Îngerii cu flori în mână
Împletesc mândră cunună,
Pe cunună-i scris frumos
S-a născut Domnul Hristos
Care cu puterea sa,
V-a împărăţi lumea.
Colindător Sloboade-ne gazdă-n tindă
Că-i omătul până-n grindă
Şi e vreme răcoroasă
Sloboade-ne gazdă-n casă.
Că de-om sta mai mult pe-afară
Ne-i afla la primăvară.
Când s-or topi troienele
Şi-or înverzi poienile.
Colindător
Ţine gazdă masa-ntinsă
Şi lumina-n geam aprinsă
Că-i vremea umblatului
Peste vatra satului.
Pe potecă de mătase
Dintr-o casă-n altă casă
Să ne-adune bun cu bun
Sfânta seară de Crăciun.
Că-i mai Sfântă decât toate
La mulţi ani, cu sănătate!
Copil În casă, la căldură,
Cu candela aprinsă,
Cu gândul spre Cel veşnic,
Cu masa mare-ntinsă,
Copiii şi părinţii,
Bunica şi cu bunul
Cuprinşi de nerăbdare,
Aşteaptă iar Crăciunul.
Copil Bunicul, bun cum este,
Cu gândul dus în noapte,
Înşiră o poveste
Cu glas de piersici coapte
Nici tu nu vrei să fi bun!
Povestea sfântă a Celui
Născut în Nazaret
Se-ntoarce lin şi molcolm
Ca noaptea prin brădet.
Copil
Se deapănă povestea
Bunicului sfătos
Şi toţi sunt duşi cu gândul
Spre ieslea lui Hristos...
Trosnesc în sobă vreascuri,
În casă-i cald şi bine,
Cei mici, cu somnu-n pleoape,
De-abia se mai pot ţine.(fond de colinde)
Povestitor Fiecare pom din lume
Are o poveste-anume,
Dar e una de demult
Şi pe aceea o ascult
Totdeauna de Crăciun.
Daţi-mi voie să v-o spun:(deschide cartea)
- Când la Betleem, Maria,
Săvârşind călătoria,
L-a născut pe Fiul Sfânt,
Îngerii din cer cântând
Au dus veste-n lung şi-n lat
Că un Rege Luminat
Cu mărire va veni,
Pământul va moşteni.
COLINDĂ:
Viflaime, Viflaime,
Cum de n-ai primit în tine
Pe Fecioara Maria
Să nască pe Mesia.
N-ai primit tu Viflaime
În casele tale sfinte
Să-i dai un pic de sălaş
Celui mai Sfânt copilaş.
N-ai ştiut tu Viflaime
Cu câtă dragoste vine
Cea mai Sfântă-ntre Fecioare
A Domnului Născătoare.
Numai ieslea vitelor
I-a fost leagăn viselor
Lumină i-a dăruit
O stea de la răsărit.
Maica Domnului Mă rog ţie, fagule,
Primeşte-mă, dragule,
În umbrarul tău umbros
Ca să-l aperi pe Hristos!
Ajutor de ne vei da,
Bine-te-voi-cuvânta!
Fagul
Cât de mult mi-ar place mie
Din ramuri să-ţi fac chilie,
Dar mă tem, oastea când vine,
Pruncul tău să nu suspine
Şi pentru această vină
Să mă taie din tulpină!
Maica Domnului De-aceea şi ţie-ţi spun:
Teme-te când în pădure
Va intra om cu secure,
Căutând din loc în loc
Lemne bune pentru foc;
Că atunci coroana ta
Se va prăvăli şi ea!(merge şi se opreşte lângă brad)
Maica Domnului Brad înalt cu frunza deasă,
În umbrarul tău mă lasă,
Că ostaşi cu lănci de fier
Viaţa pruncului mi-o cer!
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
117
Ajutor de îmi vei da,
Bine-te-voi-cuvânta!
Bradul Maica Domnului Hristos,
Eu îţi mulţumesc frumos
Că pe mine m-ai văzut
Şi-ajutorul mi-ai cerut!
Pruncului înfăşeţel
Îi voi face legănel
Şi încet îi voi doini
Până când va adormi.
Din răşină, tămâioară
I-oi aprinde către seară
Iar din conurile mele
O să-i fac lumânărele
Pân`la răsărit de stele...
(bradul o acoperă cu pelerina; apar ostaşii)
Ostaş N-a fost drum, n-a fost cărare,
N-a fost apă curgătoare
Şi nici cuib de zburătoare
Să nu le fi cercetat,
Dar de urmă nu le-am dat!
(cu săbiile scoase, toţi se îndreaptă spre stejar)
Ostaş Măi stejare-ntre stejari,
N-ai văzut tu doi fugari,
Prunc şi mamă alergând,
Prin pădure căutând?
Dacă i-ai ascuns cumva,
Este vai de viaţa ta!
Stejarul Ostaşule, i-am văzut!
Să-i ascund ei mi-au cerut.
Adăpost eu nu le-am dat,
De aici i-am alungat!
Maica Pruncului Iisus,
Alergând în jos şi-n sus,
De toţi s-a rugat, pe rând,
Obosită şi plângând.
Eu nu i-am dat ajutor
Fiindcă nu sunt trădător!
Ostaş A, te lauzi! Vrei răsplată?
Stai, c-o vei primi îndată!
Pentru-nfumurarea ta,
Două crengi îţi voi tăia,
Ca să nu uiţi că-mpărat
E Irod cel luminat.
N-ai făcut un lucru mare
Că i-ai dat azi ascultare:
Alungând-o pe Maria,
Ţi-ai făcut doar datoria!(îl loveşte cu sabia peste braţe)
Ostaş Unde să-i mai căutăm
Că de urmă nu le dăm?
Trebuie să îi găsim
Şi aspru să-i pedepsim...
Poate fagul cel umbros
Sub desişul său stufos
I-a ascuns! Şi de-ai aşa,
Tulpina i-o vom tăia!
- Fagule cu braţe tari,
N-ai văzut tu doi fugari
Prin pădure alergând,
Adăpost la toţi cerând?
Copil Lumea-ntreagă în Ajun
Aşteaptă pe Moş Crăciun
S-aducă la fiecare
Un dar mic sau unul mare,
La copii şi la părinţi
Şi la blânzii lor bunici.
Dacă am greşit vreodată
Cu o vorbă, cu o faptă,
El ne iartă, nu ne ceartă
Ne zâmbeşte, ne mângâie
Şi în şoaptă ne îmbie:
„Hai spune o poezie!‖
Colindător Dragi copii din ţara asta,
Vă miraţi voi cum se poate
Moş Crăciun din cer de-acolo
De le ştie chiar pe toate?
Uite cum, vă spun îndată:
Iarna, noaptea, pe zăpadă
El trimite câte-un înger
La fereastră să vă vadă.
Îngerii se uită-n casă,
Văd şi spun, iar Moşul are
Colo-n cer la el în tindă
Pe genunchi, o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare
Şi de-acolo ştie Moşul
Că-i isteţ, nevoie mare.
Colindător
Am plecat să colindăm
Pe la case noi umblăm.
Tot mergând din casă-n casă
Am ajuns cu ceata noastră
Şi la casa d-voastră.
Primiţi colinda ce-o purtăm
Acum în haină nouă,
Căci fericire şi noroc
V-aducem astăzi vouă!
Copil
Primim, că avem suflet bun
Şi românul mic şi mare
E gazdă bună, primitoare.
Veniţi dragi colindători,
Că se v-a naşte prunc ceresc
Voi sunteţi vestitori.
Colindă:
Astăzi s-a născut Hristos/ Mesia chip luminos
Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.
Mititel, înfăşeţel/ În scutec de bumbăcel
Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.
Vântul bate, nu-l răzbate,/ Neaua ninge, nu-l atinge
Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.
Şi de-acum până-n vecie/ Mila Domnului să fie
Lăudaţi şi cântaţi/ Şi vă bucuraţi.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
118
Colindător Când s-a născut pruncul drag
În ieslea de lemn de brad
Bucurie s-a făcut
Şi în cer şi pe pământ!
Îngerii venind cântau,
Păstoraşii fluierau
Crai din depărtări veneau
Daruri scumpe-i aduceau.
Colindă:
Steaua sus răsare/ Ca o taină mare
Steaua străluceşte/ Şi lumii vesteşte
Şi lumii vesteşte.
Că astăzi curata/ Prea Nevinovata
Fecioara Maria/ Naşte pe Mesia,
Naşte pe Mesia.
Magii cum zăriră/ Steaua şi porniră
Mergând după rază/ Pe Hristos să-l vază,
Pe Hristos să-l vază.
Şi dacă porniră/ Îndată-l găsiră
La dânsul intrară/ Şi se închinară,
Şi se închinară.
Colindător Bună seara gospodari
V-au venit colindători,
Deschideţi-ne porţile!
Că de-aseară stăm pe-afară,
Picioarele ne-ngheţară,
Streşinile-au picurat
Şi ne-a nins şi ne-a plouat.
Lasă-ne gazdă-n casă,
Că-i neaua până la fereastră,
Iar noi suntem mititei,
Şi ne latră câinii răi.
Colindător Gazdă de nu ne crezi
Ieşi afară şi ne vezi!
Nu ieşi cu mâna goală,
Ieşi cu covrigei în poală!
Am pornit la colindat
Îmbrăcat în cojocel,
Pe la case am umblat,
Toţi mi-au dat un colăcel.
Şi acum, cu bucurie
Vreau să îi împart de zor:
Unul ţie, unul ţie,
Unul la colindător! (se împart covrigei)
9.Colindător
Ia ieşi gazdă până-n prag
Şi primeşte-ne cu drag.
Că venim să-ţi colindăm
Vestea naşterii să-ţi dăm
Ia ieşi gazdă în pridvor
Şi primeşte-ne cu dor
Că noi dacă am venit
Tu pe toţi ne-ai omenit
Şi de-aici când vom pleca
Gazdă, nu te supăra
Că suntem colindători
Vestitori de sărbători.
Colindă
La Betleem, colo-n jos
Cerul arde luminos
Prea Curata, naşte astăzi pe Hristos.
Naşte-n ieslea oilor
Pe-Împăratul tuturor
Prea Curata, stă şi plânge-ncetişor.
N-are scutec de-nfăşat,
Nici hăinuţe de-mbrăcat
Prea Curata, pentru Fiul de-Împărat.
Nu mai plânge Maica mea
Scutecele noi ţi-om da
Prea Curata, Pruncul Sfânt a-l înfăşa.
Povestitor Pe atunci, în ţara aceea
Care se numea Iudeea,
Domnea Irod-împărat,
Stăpân rău, ne-nduplecat.
Auzind această ştire
A tunat către oştire:
Irod - Dau poruncă-mpărătească
Urma lui să se găsească
Şi cu viaţa să plătească
Pentru că a cutezat
Să se creadă împărat
Mai mărit, mai lăudat
Decât cel înscăunat!
Ostaşi!
Ostaşii Da Mărite împărat,
La ordin am alergat!
Irod Mergeţi repede...o ceată...
Colo-n Viflaim şi-n sate
Cu oraşe-nvecinate.
Casele la rând luaţi
Toţi copiii să-i tăiaţi
De la doi-trei ani în jos,
Doar veţi da şi de Hristos!
Ostaş
Precum ai spus vom făptui!
Copiii toţi vom nimici!
Cu sabia pe dat pornim
Copiii mici să-i nimicim!
Vom făptui precum ai spus
Şi n-o să scape nici Iisus!
Ostaş Noi suntem braţul lui Irod
Şi va fi jale în norod.
Ne iartă Doamne, Tată Sfânt,
Că va fi jale pe pământ!
Povestitor Şi războinicii s-au dus
Făcând precum Irod le-a spus.
O, ce jale prin cetate
Şi-mprejurul ei prin sate!
Cum plângeau din minţi ieşite
Mamele nenorocite,
Când vedeau murind pe uliţe
Pruncii lor trecuţi prin suliţe!
Sau când îi vedeau sfărâmaţi
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
119
Sub călcâie de soldaţi!
Povestitor Maica Domnului Iisus
Alergând în jos şi-n sus,
Fiului său Preacurat
Adăpost I-a căutat...(se plimbă prin pădure)
Iar după o zi înteagă,
Obosită, fără vlagă
S-a oprit şi s-a rugat
De-un stejar verde-rotat:
Maica Domnului O, stejare, pom frumos,
Lasă-ţi crengile în jos,
Frunza lor pe noi să cadă,
Ostaşii să nu ne vadă.
Ajutor de ne vei da,
Bine-te-voi-cuvânta!
Stejarul Maică Sfântă, iubitoare,
Frunza mea e foşnitoare,
Zi şi noapte n-are tihnă,
Nu găseşti sub ea odihnă.
De-ţi va plânge copilaşul,
Îl va auzi ostaşul
Şi atunci mă va tăia
Pentru necredinţa mea.
Maica Domnului Cât puteai să fi de bun,
Dar n-ai fost! Şi ţie-ţi spun:
Toamna când o să coboare
În coroana-ţi foşnitoare,
Verdele să-ţi ruginească,
Vântul să te desfrunzească
Frigul iernii îngheţat
Să-l întâmpini dezbrăcat;
Frunza ta să crească iară
Doar târziu, la primăvară.(alergă şi se opreşte lângă
fag)
Fagul I-am văzut şi le-am vorbit,
Dar sub crengi nu i-am primit,
Căci credinţă i-am jurat
Lui Irod mare-mpărat
Şi de aici i-am alungat...
Ostaş
Dacă îi eşti credincios
Lui Irod, cu ce folos
Te lauzi că îl slujeşti,
Vrei răsplată să primeşti?
Pentru-nfumurarea ta,
Două crengi îţi voi tăia!
Să ţii minte pe vecie:
Împăratul vrea să-i fie
Supus cerul şi pământul,
Luna, soarele şi vântul...(îl loveşte cu sabia)
Ostaş Bradul nu l-am cercetat,
Oare cum de l-am uitat?
- Bradu-le cu crengi de ace,
Pleacă-ţi fruntea mai încoace
Şi ne spune: n-ai văzut
Pe aici dac-au trecut
Maica şi Pruncul Iisus,
Alergând în jos şi-n sus?
Dacă i-ai ascuns cumva,
Este vai de viaţa ta!
Bradul N-am văzut, n-am auzit,
Toată ziua am dormit!
Dar sub ramurile mele
Nici iarbă, nici floricele
Nu pot creşte, că-s umbros
Şi frunzişul mi-e ţepos!
Cum să stea sub el ascuns
Un Prunc mic cum e Iisus?
Ostaş Nu te credem până când
Nu-ţi ridici de la pământ
Ramurile răşinoase,
Crengile tale ţepoase...
Bradul Bucuros le-aş ridica
Dacă ajutor mi-aţi da!
(ostaşii încearcă să prindă crengile şi se înţeapă)
Ostaş Au, ce rău m-am înţepat,
Pom urât şi blestemat!
Nu cred eu că cineva
Sub tine-ar putea intra!
(către ceilalţi ostaşi)
Nu e nimeni, e pustiu,
Să plecăm că e târziu!
(ostaşii pleacă, Maica Domnului iese de sub mantia
bradului)
Maica Domnului Mulţumescu-ţi brad frumos,
Ai fost bun şi credincios!
Fapta ta cea minunată
Va primi sfânta răsplată:
De acum până-n vecie,
Lumea trebuie să ştie
Că eşti pomul de Crăciun
Pentru tot creştinul bun!
(se aprind luminiţele în brad)
An de an, copiii-n cor
Ţi-or cânta colindul lor
Cu glas dulce şi duios,
Brad frumos şi credincios
Şi cu ei va fi Hristos!
CÂNTEC:
O, brad frumos,O, brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu eşti copacul credincios
Ce frunza nu şi-o pierde
O, brad frumos,O, brad frumos,
Cu cetina tot verde!
O, brad frumos,O, brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place.
Oricând te văd, sunt fericit
Şi vesel ea mă face.
O, brad frumos,O, brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place!
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
120
COLINDĂ:
Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi.
Moş Crăciun, Moş Crăciun.
Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit.
Moş Crăciun, Moş Crăciun.
Moş Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei să apuci ?
Ţi-aş cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci.
Moş Crăciun, Moş Crăciun.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
121
CAPITOLUL II
PROIECTE EDUCAȚIONALE
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
122
PROIECT DE ACTIVITATE INTERGATĂ
Prof. Tecar Alina
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : G.P.P. nr .25 Baia Mare, jud.Maramureș
GRUPA : „Voiniceii‖ - mijlocie A
PROPUNĂTOR: Prof. Alina Tecar
TEMA ANUALĂ: ,, Cum este,a fost şi va fi aici pe Pământ?,,
TEMA ZILEI: ,, Atelierul lui Moş Crăciun”
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată (ADP+ALA1+ADE(DLC, DŞ)+ALA2)
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri, individual
TIPUL DE ACTIVITATE : consolidare-verificare de cunoştinţe
CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI ABORDATE:
ADP: Întâlnirea de dimineaţă: ―De-aş fi un spiriduş...‖
Rutine : ―Spiriduşii politicoşi‖- exersarea deprinderii de a se comporta civilizat (de a mulţumi)
Tranziţii: Joc : ― Hai pe centre să lucrăm
De-a spiriduşii ne jucăm
Şi pe Moşu-l ajutăm.
ALA 1: ARTĂ: ―Decorăm cutiile pentru cadouri‖- lipire
JOC DE MASĂ: ―Completează tabloul‖- puzzle
JOC DE ROL: ―Dulciuri pentru Moş Crăciun‖
ŞTIINŢĂ: ―Rezolvă corect!‖ – fişă de lucru
ALA 2: “Petrecerea spiriduşilor”- colaj de cântece şi poezii dedicat lui Moş Crăciun
ADE: DLC: ―Povestea lui Moş Crăciun‖- lectura educatoarei
DŞ: ―Sacul lui Moş Crăciun‖- joc didactic
SCOP :
Exersarea şi aprofundarea unor cunoştinţe şi deprinderi legate de Sărbătorile de iarnă şi implicit de venirea lui
Moş Crăciun;
Verificarea şi consolidarea capacităţii de a opera cu mulţimi după anumite cerinţe; verificarea capacităţii de a
număra în limitele 1-3;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Să lipească ornamentele pe cutiile pentru cadouri;
Să creeze lucrări originale prin folosirea tehnicilor de lucru învățate.
Să reconstituie tablourile după model puzzle;
Să descrie conținutul tabloului realizat;
Să umple fursecurile cu cremă;
Să găsească și să traseze drumul lui Moș Crăciun către brad unind cifrele în şir crescător;
Să deseneze în sacul Moşului 3 cadouri;
Să audieze cu atenţie un text şi să reţină ideile acestuia;
Să prezinte desfăşurarea evenimentelor în succesiunea întâmplărilor, pe baza unor imagini;
Să selecteze cutiile pentru cadouri şi să le grupeze după formă, mărime şi culoare;
Să asocieze numărul la cantitate şi învers;
Să verbalizeze, utilizând termenii matematici adecvaţi.
Să numere în limitele 1-3;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, explozia stelară, jocul, lucrul
individual, în perechi sau în grupuri mici, harta povestirii, mâna oarbă,
Resurse materiale: creioane colorate, fişe, şerveţele umede, legenda lui ―Moş Crăciun‖, prezentare ppt pe suport video
cu imagini din poveste, videoproiector, cutie cu materialele necesare pentru activităţi, puzzle, fursecuri, cremă,
şorţuleţe, pastă de lipit, şabloane reprezentând personaje din poveste, ornamente decupate din hârtie colorată, panglici.
SCENARIUL ZILEI
Ziua va debuta prin sosirea copiilor de la masă şi intrarea lor în sala de grupă unde vor descoperi două cutii de
cadouri frumos ambalate. După o scurtă discuţie referitoare la ordinea de deschidere a scrisorilor, vom citi prima
scrisoare: „Dragi copii,
După cum cred că aţi ghicit eu sunt Moş Crăciun şi sunt într-o mare încurcătură. Aici, la Polul Nord au fost
câteva zile foarte friguroase şi o mulţime din spiriduşii mei au răcit îngrozitor. Mai sunt doar două săptămâni până la
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
123
Crăciun şi mi-e tare teamă că nu voi termina ceea ce a mai rămas de făcut : decorarea şi sortarea cutiilor pentru
cadouri, dulciurile pentru drum, împodobirea bradului şi multe altele.
Ştiu că voi, copiii din grupa mijlocie Voiniceii sunteţi foarte harnici şi isteţi. Ce-ar fi să-mi daţi o mână de ajutor?
Ce-ar fi să fiţi voi spiriduşii mei pentru o zi şi să mă ajutaţi?Vreţi?
În cutia cea mare veţi găsi toate materialele cu care veţi lucra azi., iar în următoarele două scrisori veţi afla ce
aveţi de făcut şi cum. Trebuie să fiţi foarte atenţi la explicaţiile mele. Şi nu uitaţi : deschideţi scrisorile doar pe rând!
Spor la lucru!
Aaa! Să nu uit! Pentru început v-am trimis un CD cu o poveste. Veţi afla acum cine sunt eu cu adevărat şi de
unde vin. Vizionare plăcută!”
Moş Crăciun
În cadrul „Întâlnirii de dimineaţă‖, salutul se va desfăşura sub genericul „De- aş fi un spiriduş...‖, iar apoi vom
completa calendarul naturii.
În continuare voi citi „Povestea lui Moş Crăciun‖ în format PPT pe videoproiector.
După această secvenţă a activităţii voi îndruma copiii spre centrele de lucru prin intermediul următoarei scrisori
de la Moş Crăciun: „Dragii mei,
V-a plăcut povestea mea? Acum va trebui să trecem la muncă! La sectorul Ştiinţă mi-ar plăcea să rezolvaţi fişele
acestea cu care spiriduşii mei au avut mare bătaie de cap, la Joc de masă v-am trimis câteva tablouri puzzle pe care va
trebui să le completaţi, la Colţul păpuşii v-aş ruga tare mult să-mi pregătiţi nişte fursecuri cu cremă pentru drum, iar la
sectorul Artă vă voi ruga să decoraţi cu ornamente din hârtie colorată cutiile pentru cadouri, pe care apoi cu toţii
împreună le veţi sorta după mărime, formă, culoare, veţi stabili câte cutii sunt din fiecare fel şi apoi le veţi aşeza în
sacul meu.
Ştiu că veţi lucra frumos, cu mare grijă şi atenţie şi mai ales în linişte. Spor la lucru!”
Moş Crăciun
Copiii vor lucra în grupuri mici la centrele pregătite, iar după finalizarea sarcinilor , vom trece la următoarea
secvenţă a activităţii şi anume jocul exerciţiu „Sacul lui Moş Crăciun‖.
La sfârşitul activităţii de matematică, le voi aminti copiilor că a mai rămas o scrisoare:
„Dragi copii,
Aceasta este ultima mea scrisoare pentru voi. Sunt sigur că aţi îndeplinit toate sarcinile pe care vi le-am cerut şi
aţi muncit din greu ca nişte spiriduşi adevăraţi. Mai am o rugăminte. Vă mai aduceţi aminte de povestea mea, pe care
aţi ascultat-o mai devreme? Tare mi-ar plăcea să-mi faceţi un tablou cu momentele şi personajele din poveste. Când
am să vin la voi la serbare am să iau tabloul cu mine şi am să-l aduc aici la căsuţa mea de la Polul Nord împreună cu
toate lucrurile pe care le-aţi relizat azi.
Şi să vă mai spun ceva: ştiţi ce fac spiriduşii mei după o zi de muncă? Fac petrecere. Cântă şi dansează. Sunt
sigur că ştiţi multe cântece şi poezii pe care de abia aştept să le aud. Petrecere frumoasă şi ne vedem la serbare!
Vă mulţumeşte şi vă îmbrăţişează,
Moş Crăciun
Următoarea secvenţă a activităţii coincide şi cu fixarea poveştii. Vom realiza un tablou cu momentele şi
personajele din poveste folosind metoda harta povestirii. Activitatea integrată se va încheia cu un colaj de cântece,
poezii şi dans tematic dedicate lui Moş Crăciun.
”COLINDE, COLINDE !”
PROIECT EDUCAȚIONAL
Prof.înv.primar Agighioleanu Aurelia
Școala Gimnazială Nr.7 ”Remus Opreanu”, Constanța
ARGUMENT:
În ciclul obiceiurilor tradiționale românești, ce conțin o varietate de datini și manifestări cu o amplă
desfășurare în viața satului, un loc deosebit îl ocupă obiceiurile de iarnă, prin intermediul cărora copiii au posibilitatea
să-și manifeste preocupările și personalitatea specifică.
La români, ca și la alte popoare, colindele, urăturile și jocurile specifice sărbătorilor de iarnă sunt chemate a-l
elibera pe om de grijile cotidiene, creând acea atmosferă de optimism și bucurie, de încredere în forțele proprii. Aspecte
dure sau tragice ale vieții devin și ele subiect de glumă, pragul noului an fiind trecut într-o atmosferă de bucurie.
Colindele lucesc ca stelele în salba datinilor de Crăciun. Organizându-se în cete, copiii duc din casă-n casă
dulcea cântare despre Iisus, însuflețiți de gândul că sunt purtătorii mesajului divin. Dacă în case ei aduc atâta bucurie, cu
atât mai mult înseamnă ei pentru acei care îi primesc cu suflete brăzdate de suferință și singurătate, pentru cei aflați în
azilele de bătrâni ori în spitale. Micii colindători se gândesc și la aceia, știind că Dumnezeu nu uită pe nimeni, de aceea
prin intermediul lor colindele răsună cu mai multă duioșie în mijlocul celor întristați.
SCOPUL PROIECTULUI:
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
124
Valorificarea potențialului creator al poporului român de-a lungul timpului.
Stimularea copiilor privind capacitatea acestora de a reproduce colinde strămoșești, de spune snoave,
ghicitori, urături și de a prezenta portul tradițional românesc.
OBIECTIVE:
Să interpreteze colinde conform conținutului: ‖Plugușorul‖, ‖Steaua‖, ‖Capra‖, ‖Ursul‖
Să dramatizeze snoave, zicători, glume, ghicitori
Să descrie costumul popular românesc
Să realizeze expoziție de obiecte gospodărești vechi, tradiționale
GRUP ȚINTĂ:
Elevii clasei aIIa D, Școala Gimnazială nr.7 ‖Remus Opreanu‖, Constanța
COORDONATOR:
Prof.înv.primar Agighioleanu Aurelia
DURATA:
19 decembrie 2013
PARTENERI IMPLICAȚI:
Părinții elevilor, bunici, străbunici, alte rude, vecini
RESURSELE PROIECTULUI:
a) materiale: cărți, reviste, calculator, copiator, fotografii, obiecte vechi, mere, covrigi, nuci, costume
populare;
b) umane: elevi, părinți, bunici, cadre didactice
c) financiare: autofinanțare
BENEFICIARI DIRECȚI:
Elevii clasei aIIa D
ETAPE ÎN DERULAREA PROIECTULUI:
procurarea materialelor de folclor
amenajarea sălii în stil popular tradițional
colaj de colinde
ghicitori
snoave
urături
sorcova
FINALITĂȚILE PROIECTULUI:
realizarea unui portofoliu cu fotografii reprezentând costumele populare și alte aspecte din cadrul activității:
activitatea artistică propriu-zisă
CONSERVAREA TRADIȚIILOR DE CRĂCIUN
PRIN ORELE DE EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
Prof. Arcire Otilia
Școala Gimnazială Nr. 1 Unțeni, jud. Botoșani, România
Sărbătoarea Crăciunului este însoțită de tradiții și obiceiuri străvechi, specifice diferitelor zone ale României.
Valorificarea acestora în spațiul școlar se impune ca o datorie de onoare a fiecărui dascăl pentru că, așa cum preciza G.
Breazul, „…nu e datorie românească mai vrednică de a fi împlinită și nu e osteneală mai de folos, decât ca să facem
părtași pe cei mai tineri, pe cei ce vin după noi, de bunurile sufletești moștenite din vechime, să le predăm lor ca pe o
zestre de mare preț.‖
Orele de educație tehnologică oferă cadrul necesar pentru conectarea elevilor la tradițiile locale, prin
observarea și confecționarea unor obiecte specifice Crăciunului, din diverse materiale. Printre ele se numără: felicitări,
colaje, figurine de agățat în pom (îngerași, personaje biblice, globuri, ghirlande, steluțe) dar și steaua – obiect ce
însoțește, de regulă, grupurile de băieți care merg, ca și magii din legendă, să vestească Nașterea Domnului.
Prezentăm, în cele ce urmează, un posibil demers pentru confecționarea stelei de Crăciun. Pentru că scheletul
din lemn este mai dificil de realizat cu elevii de clasa a III-a, sprijinul părinților este imperios necesar. Astfel, pe
scheletul realizat acasă cu ajutorul părinților, copiii vor adăuga în clasă celelalte elemente necesare pentru finalizarea
lucrării. Utilitatea produsului, probată prin jocul de rol la finalul activității, susține motivația elevilor atât pentru
angajarea în realizarea lucrării, cât și pentru practicarea obiceiului discutat, în ajunul Crăciunului.
Clasa a III-a
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: Educaţie tehnologică
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
125
Unitatea de învăţare: Activităţi cu fire și hârtie
Subiectul lecţiei: Tehnici combinate – Steaua (împodobire) Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Obiective de referinţă:
1.2. să alcătuiască un plan de lucru pentru a realiza un produs;
2.2. să confecționeze produse utile, folosind materiale și tehnici adecvate ;
2.3. să aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul iniţial.
3.2. să-şi asume responsabilităţi în activitatea de grup
Obiective operaţionale:
O1 – să selecteze materialele potrivite dintr-un set de materiale ;
O2 – să descrie acțiunile necesare în fiecare etapă de realizare a produsului ;
O3 – să confecționeze steaua pentru sărbătorile de Crăciun;
O4 – să-și asume responsabilități de lucru în cadrul echipei;
O5 – să aprecieze obiectiv lucrările realizate.
Strategia didactică: algoritmică
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, turul
galeriei, jocul de rol
Mijloace de învăţământ: steaua confecționată - model, hârtie creponată de diferite culori,
ghirlande de beteală, scheletul stelei confecționat din lemn, o iconiță
prezentând pe Maica Domnului cu Pruncul (tip carte poștală), ață,
foarfece, lipici, CD player, Cd – cântece de stea;
Forme de organizare: frontal, în grupuri mici
Instrumente de evaluare: probă practică, observarea sistematică, autoevaluarea după criterii date,
aprecieri verbale
Desfăşurarea lecţiei
Momentele
lecţiei Ob
.
op
eraţ
ion
ale
Conţinuturile învăţării
Acţiuni şi operaţii de
învăţare
Resurse
procedurale
Evaluare
1.Moment
organizatori
c
Asigurarea climatului necesar desfăşurării lecţiei.
Elevii vor fi așezați câte patru, în jurul spațiului de
lucru (mese).
Elevii îşi aşază
materialele pe bănci.
2.Captarea
şi orientarea
atenţiei
- Prezint elevilor o stea în mărime naturală,
împodobită după specificul zonei.
- Provoc un scurt dialog pentru recunoașterea
obiectului și a utilizării sale. Precizez că în zona
Botoșaniului se obișnuiește ca băieții să meargă
cu steaua în grup, câte 2-3.
Elevii observă și recunosc
steaua; precizează că se
utilizează în ajunul și în
ziua de Crăciun când se
merge cu steaua.
Conversaţia
Observaţia
Explicaţia
Activitate
frontală
Observarea
sistematică
3.Anunţarea
subiectului şi
a
obiectivelor
operaţionale
- Astăzi vom confecționa şi noi o stea, pe suportul
pregătit de părinți, utilizând hârtie creponată, ață,
beteală, și o iconiță.
- Pentru realizarea va fi necesar să vă ajutați unii
pe alții, așa că vă veți grupa câte patru, fetele
lucrând în grup cu băieții (grupuri mixte).
Copiii ascultă, pun
întrebări, se mobilizează.
Conversaţia
Explicaţia
Activitate
frontală
4.Dirijarea
învăţării
Recunoaştere
a materialelor
şi a tehnicilor
de lucru
Explicarea şi
demonstrarea
modului de
lucru
O1
O2
O1
O2
O3
- Prezint lucrarea model şi cer elevilor să
recunoască părţile componente ale stelei,
materialele şi tehnicile de lucru prin care au fost
realizate.
- Dirijez atenția elevilor spre detalii (îmbrăcarea
sitei cu hârtie colorată, înfășurarea razelor stelei
cu hârtie creponată, podoabele de la colțurile
stelei).
- Ajut elevii să identifice ordinea activităților
necesare în fiecare etapă de lucru, și demonstrez:
- îmbrăcarea sitei cu hârtie care va fi fixată
cu lipici ;
- tăierea fâșiilor de hârtie și înfășurarea
razelor;
- întinderea celor trei rânduri de ață și fixarea
lor pe bețele ce formează razele;
- lipirea pe fiecare ață a fâșiilor de hârtie
Observă, răspund
(scheletul stelei
confecționat dintr-o veșcă
de sită și 3 șipci/ bețe din
lemn, 3 rânduri de ață și
fâșii de hârtie creponată
franjurată, icoana este
fixată în centrul sitei.)
Numesc materialele şi
instrumentele de lucru.
Observă etapele de lucru,
urmăresc explicaţiile şi
demonstraţia.
Conversaţia
Observaţia
Explicaţia
Activitate
frontală
Observaţia
Explicaţia
Demonstraţi
a
Activitate
frontală
Aprecieri
verbale
Observarea
sistematică
Probă
practică
Observarea
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
126
Executarea
lucrării
O1
O2
O3
O4
franjurată;
- fixarea unei ghirlande de beteală pe
marginea sitei și pe firul de ață întins la
marginea exterioară (opțional).
- fixarea prin legare cu ață a canafilor din
hârtie franjurată, la fiecare vârf al
stelei.(opțional)
- lipirea iconiței în centrul stelei.
- Pun CD-ul cu cântece de stea pentru a crea o
atmosferă plăcută de lucru.
- Dau indicaţii individuale suplimentare.
- Intervin, unde este cazul, pentru împărțirea
sarcinilor de lucru în grup.
- Fac observaţii asupra modului de folosire a
instrumentelor de lucru şi a poziţiei corpului.
„Îmbracă‖ steaua,
respectând etapele de
lucruS.
Exerciţiul
Activitate în
grupuri mici
sistematică
5.Analiza şi
evaluarea
lucrărilor
O5
- Îndemn elevii să expună lucrările realizate
alături de steaua – model, în fața clasei.
- Le cer să-şi autoevalueze lucrările urmărind:
● aplicarea corectă a tehnicilor de lucru;
● „îmbrăcarea‖ estetică a suportului;
● mod de lucru îngrijit, curat.
Fac aprecieri asupra
lucrărilor expuse.
Turul
galeriei
Conversaţia
Activitate
frontală
Autoevaluare
a
Aprecieri
verbale
6.Încheierea
activităţii
- Cer elevilor să se organizeze în grupuri și să
„joace‖ scena colindatului, cântând împreună un
cântec de stea cunoscut.
- Concluzionez: Colindatul cu steaua este o
frumoasă tradiție pe care trebuie să o păstrăm și să
o facem cunoscută și altor generații de copii.
Confecționarea stelei este o activitate plăcută care
dă farmec pregătirilor pentru Sărbători.
- Fac aprecieri asupra activităţii desfăşurate de
elevi, notez lucrările acestora.
Copiii se organizează
(gazde, stelari) și joacă
scena, cântând colindul
popular „Cântec de stea‖.
Ascultă, se bucură de
aprecieri.
Jocul de rol
Conversaţia
Activitate
frontală
Aprecieri
verbale
Bibliografie:
1. Breazul, Constantin - Colinde (culegere), Fundația Culturală Regală, București, 1938, p.8-9.
2. Stan, Lucian (coord.), Abilităţi practice – ghid metodologic pentru clasele I-IV, Bucureşti, Ed. Aramis, 2002.
3. Bucur, E., Berciuc, M., Dănilă, F., Șchiopu, M., Datini și obiceiuri populare, Județul Botoșani, Editura Axa,
Botoșani, 2002.
PROIECT DIDACTIC
Învăţătoare Barbu-Soare Andreea Daniela
DATA: CLASA: I
ÎNVĂŢĂTOARE: Barbu-Soare Andreea Daniela
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnaziala Liviu Rebreanu
ARIA CURRICULARĂ: Arte si Tehnologii
DISCIPLINA: Arte vizuale si abilitati practice
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activitǎţi cu materiale diverse
SUBIECTUL: Omul de zăpadă- utilizarea hartiei in combinatie cu alte produse
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.2 - să observe tehnici simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice;
2.2 - sǎ descopere etapele realizării unor produse simple din diferite materiale ;
4.1 - să identifice modalităţi de folosire a produselor executate;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive
O.C.1 - să verbalizeze acţiunile care definesc etapele realizării produsului dat;
O.C.2 - să aprecieze calitatea produselor finite, în funcţie de criterii simple date, prin raportare la produsul model.
b) psihomotorii
O.PM.1 - să identifice materialele din care este realizata plansa model;
O.PM.2 - sǎ fixeze locul fiecarui element pe suportul cartonat;
O.PM.3 - sǎ asambleze prin lipire elementele prelucrate pe suportul cartonat, pentru a obţine produsul final – Omul de
zăpadă;
O.PM.4 - sǎ lucreze corect, îngrijit, asigurând aspectul estetic al planşei;
O.PM.5 - sǎ utilizeze corect instrumentele de lucru (foarfece, lipici, creion);
c) afective
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
127
O.A.1 - sǎ manifeste interes în realizarea lucrǎrii;
O.A.2 - să accepte opiniile colegilor;
METODE ŞI PROCEDEE: - expunerea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, observaţia, apreci, turul galeriei, auditia
muzicala;
MIJLOACE DIDACTICE: - lucrarea model, hârtie cartonată albastră, discuri cosmetice de diferite marimi, boabe de piper, hârtie
glasată, lipici,
confeti(fulgi si brazi), laptop,CD.
FORME DE ORGANIZARE:- frontal, individual, pe grupe;
FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observare sistematică, evaluare orală;
BIBLIOGRAFIE:
x x x; Programa şcolarǎ aprobatǎ cu O.M. nr. 4686 / 05.08.2003
Stoica Daniela , Abilitǎţi practice- clasele I - IV , Editura Carminis, Bucureşti, 2003.
Faliboga Violeta, Ghergu Virginia, Abilitǎţi practice- clasele I - IV. Ghid metodic , Editura Axxa,
Secvenţele
lecţiei
Durata
Ob
op.
Desfǎşurarea lecţiei Strategii didactice
Activitatea învǎţǎtoarei Activitatea elevilor Resurse
procedurale
Resurse
materiale
Forme de
organizare
1. Moment organizatoric
Pentru buna desfăşurare a lecţiei se asigura:
aerisirea sălii de clasă;
pregătirea manualelor şi caietelor;
pregătirea materialelor necesare lecţiei;
ordinea şi disciplina necesară desfăşurării orei;
Pregǎtesc materialele necesare;
conversaţia
frontal
2. Captarea atenţiei
Peisaj de iarnă
Poartǎ o discutie despre anotimpul iarna:
În ce anotimp suntem?
Care sunt evenimentele importante ale acestui
anotimp?
Care sunt bucuriile copiilor?
Pornind de la ultima intrebare se aduce in discutie omul de
zăpadă printr-o ghicitoare:
―Nasu-i de ardei
Ochii-s de cărbune
Mătura-i sub braţ
Îi stă de minune.
I-am pus oala-n cap
În loc de pălărie
Cât va sta în ger
Frig să nu-i mai fie.”
realizând astfel legǎtura cu subiectul lectiei;
Participǎ la discuţie;
Raspund la ghicitoare;
expunerea
conversaţia
ghicitoare
frontal
frontal
3.Anunţarea temei
Anunţǎ subiectul lecţiei şi obiectivele învǎţǎrii Omul de
zăpadă –utilizarea hartiei in combinatie cu alte produse ;
Ascultǎ precizǎrile fǎcute;
expunerea
frontal
4. Dirijarea învǎţǎrii
O.C.1
O.A.1
O.PM.1
O.PM.2
O.PM.3
O.PM.4
O.PM.5
Prezintǎ mai multi oameni de zapada confectionati din
diferite materiale: ceara, sticla, portelan, material textil si
solicita elevilor sa faca diferenta intre aceste produse.
Intuirea modelului şi a materialelor
Prezintǎ lucrarea model - Omul de zăpadă;
Solicitǎ elevilor sǎ numeascǎ materialele din care e
confecţionat modelul;
Demonstrarea şi explicarea modului de lucru
Prezintǎ elevilor etapele de realizare ale lucrǎrii:
- fixarea principalelor elemente pe hartia cartonata, fara a
lipi;
- asamblarea prin lipire;
- lipirea elementelor de decor: pălăria omului de zăpadă,
nasul, gura, nasturii;
- decorarea lucrării cu fulgi de zăpadă si braduti–confeti;
Realizarea lucrǎrilor de cǎtre elevi
Supravegheazǎ modul în care lucreazǎ elevii şi oferǎ
informaţii suplimentare acolo unde este nevoie;
Le cere elevilor sǎ lucreze cât mai corect şi estetic,
respectând etapele de lucru;
Asigurǎ un climat favorabil lucrului cu ajutorul muzicii –
fond muzical Colide;
Observa produsele;
Enumera diferentele;
Observǎ lucrarea model;
Precizeazǎ subiectul şi materialele folosite;
Urmǎresc demonstraţia şi explicaţiile
învǎţǎtoarei;
Realizeazǎ lucrǎrile;
Fixeaza elementele pe hartie;
Asamblează piesele componente prin lipire;
Personalizează lucrarea prin decorare;
Respectă etapele de realizare a lucrǎrii şi
sugestiile date;
observaţia
conversaţia
demonstraţia
explicaţia
exerciţiul
laptop
lucrarea model
hârtie cartonată
albastră,
hârtie glasată,
lipici,
discuri cosmetice
boabe de piper,
fulgi,
brazi;
pe grupe
frontal
individual
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
128
PROIECT DIDACTIC
Inspector scolar de specialitate Invatamant Primar, Arte
Prof. Dana Mihaela Ciobanu
Clasa: a II-a
Propunător: prof. Înv. Primar Ciobanu Dana Mihaela
Disciplina: Îmi plac desenele animate!- CDS
Unitatea de învăţare: Poveste de iarnă
Subiectul: Povestea lui Moş Căciun
Tipul lecţiei: dobândire de cunoştinţe
Strategia didactică: semidirijată, deductivă
Obiective operaţionale:
O1 - Să identifice semnificaţia globală a mesajului audiat
O2 - Să realizeze elemente specifice Crăciunului
O3 - Să formuleze opinii, păreri despre personaje, despre acţiune, justificând cu argumente punctul de vedere
Obiectiv afectiv:- Stimularea interesului pentru obiceiurile specifice Crăciunului
O.p.m. –Să mânuiască corect instrumentele de lucru
Ob. Transcurricular :
Stimularea capacităţii creatoare a elevilor prin intermediul artelor plastice, tehnologiilor şi literaturii.
Metode şi procedee: explicaţia(M1), conversaţia(M2), brainstorming-ul (M3), povestirea(M4)demonstraţia (M5)
,jocul(M6)
Mijloace didactice: suport video(m1), imagini(m2),creioane colorate, carioca(m3), cartoane (m4), pensule,
acuarele(m5);
Forme de organizare: frontală(AF), individuală(AI),pe grupe(AG), lucru în perechi(AP)
Bibliografie:
Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2003
Elena Joiţa, Didactica aplicată. Partea I – învăţământul primar, Editura ―Gheorghe Alexandru‖, Craiova, 1994
Areta Tauru, ―Rolul şi locul abilităţilor practice în orientarea socială a copiilor‖, Revista Învăţământul primar, nr.1/
2001
Maier Juta, Barff Ursula, Burkhardt Inge-Carte de construit pentru copii, Ed Eis Pol;
Toma Claudia-Primii artisti, teatru pentru copii, Vol.II,Ed. Aramis, pg. 48-54
Momentele lecţiei Timp
(min) Elemente esenţiale de conţinut Ob
Strategii didactice Evalua
re
Metode Mijloac
e
Forme de
organizare
1.Pregătirea pentru 1 Elevii scot pe bancă cele necesare
5.Evaluarea lucrǎrilor
O.C.2
O.A.2
Pe măsură ce lucrările sunt gata vor fi aşezate în
faţa clasei, obţinându-se o mică expoziţie, „Sfatul
omuleţilor de zăpadă”.
Grupele vor trece pe rând şi vor observa lucrările
colegilor.
Câte un reprezentant de la fiecare grupă va analiza
lucrarea unei alte echipe, după criteriile anunţate şi
expuse la loc vizibil.
Fiecare grupă se va întoarce la propria lucrare unde
va aduce îmbunătăţiri ,dacă este cazul.
Se face aprecierea şi autoaprecierea lor, ţinând cont de
următoarele criterii:
- respectarea etapelor de lucru;
- gradul de finalizare al lucrǎrii;
- aspectul estetic;
- originalitate;
Prezintǎ lucrǎrile realizate în timpul orei;
Sunt antrenaţi în aprecierea lucrǎrilor puse
în discuţie;
conversaţia
aprecierea verbalǎ
lucrǎrile realizate
pe grupe
frontal
6. Încheierea
lecţiei
Formuleazǎ concluzii şi aprecieri cu privire la modul cum au
lucrat, la ordinea şi disciplina în timpul orei;
Recepteazǎ concluziile şi aprecierile
adresate de învǎţǎtoare;
aprecierea verbalǎ frontal
individual
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
129
lecţie desfăşurării lecţiei
2.Captarea atenţiei
2 Se vizionează videoclipul Disney
Christmas
M1 AF
3.Anunţarea
obiectivelor
2
Astăzi vom afla lucruri noi despre Moş
Crăciun, ajutându-l să treacă peste toate
obstacolele pentru a ajunge la copii
încărcat de daruri.
M2
AF
4.Dirijarea învăţării
20 La ce te gândeşti când spui cuvântul
"Moş Crăciun"?
Voi citi « Povestea lui Moş Crăciun ».
Copii vor răspunde la întrebări fixând
astfel conţinutul.
Haideţi să-i facem şi o poezie lui Moş
Crăciun! Lucraţi împreună cu colegul de
bancă.
Moş Crăciune, Moş Crăciune,
Cât de mult te ___________
Darurile tale-s ___________
Şi cu toţi ne bucurăm.
Fără tine nu se poate
Căci tu eşti condus de-o stea
Şi-obiceiul acesta este
Nelipsit în ţara ______ .
Astăzi vom încerca să fim ucenicii lui
Moş Crăciun şi să-l ajutăm .
Ne vom împărţii în 4 grupe : Spiriduşii,
Brădutii, Clopoţeii, Renii.
Spiruduşii vor realiza figurine pentru
bradul de Crăciun
Brădutii vor face ghirlande .
Clopoţeii vor realiza tablouri cu hârtie
creponată.
Renii vor face felicitari.
(Anexă)
Prezint etapele de lucru pentru fiecare
grupă şi ofer sprijin atunci când copiii
solicită.
M3
M2
M1
M4
M1
M2
M5
M6
m2
m2
m3
m4
m5
AF
AF
AP
AG
Probă
practic
ă
5.Evaluare 10 Grupele vor prezenta lucrările şi le vor
evalua pe baza criteriilor de corectitudine,
estetică, originalitate. Lucrările realizate
vor orna brăduţul din clasă, iar în
aşteptarea moşului copii vor interpreta un
cântec potrivit pentru Moş Crăciun.
M1
M2
AG
AF
Probă
practic
ă
6.Tema pentru acasă
şi aprecieri finale
5 Fiecare grupă va fi apreciată pentru
lucrările realizate printr-o diplomă.
Tema -Cereţi lui Moş Crăciun, într-o
scurtă scrisoare, să vă aducă ceva sau să
vă împlinească o dorinţă.(Anexă)
m2
SIMBOLURI PT GRUPE
Moş
Crăci
un
Moş
Crăci
un
roş
u
clopoţ
ei
brad
spiriduşi
reni
clopoţei colind
e
jucării
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
130
Figurine
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
131
PROIECT DE LECȚIE
Prof. Înv. Primar Caraconcea Cristina
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂNˮ, GIURGIU
CLASA: a II-a A
ÎNVĂȚĂTOR: prof. înv. primar CARACONCEA CRISTINA
ARIA CURRICULARĂ: Arte
OBIECTUL: Educaţie plastică
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: „ALB ȘI NEGRUˮ - NONCULORILE
SUBIECTUL: „NATURA TRISTĂ„
TIPUL LECȚIEI: de formare de priceperi si deprinderi
SCOPUL LECȚIEI: utilizarea echilibrată a elementelor de limbaj plastic studiate într-o compoziţie plastică;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 - să clasifice culorile / nonculorile;
O2 - să folosească diferite material şi tehnici de lucru;
O3 - să îmbine elementele de limbaj plastic studiate într-o compoziţie plastică;
O4 - să realizeze o compoziţie originală folosind nonculorile, respectând tema dată
O5- să evalueze şi să autoevalueze lucrările obţinute
RESURSE:
A) Metodologice:
STRATEGIA DIDACTICA: algoritmică
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, conversaţia, ciorchinele, lucrarea practică, observaţia organizată, demonstraţia cu
ajutorul imaginilor
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală;
MIJLOACE DIDACTICE: laptop, videoproiector, material ppt, suport - audio;
B) Materiale: pahare de plastic, acuarele; pensule; apă
C) Bibliografice:
OFICIALE: Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucuresti, 2002
PEDAGOGICE: Psihopedagogie, Gheorghe Dumitriu, Constanţa Dumitriu, Ed. Alma Mater, Bacău, 2002;
Psihopedagogie şcolară pentru ciclul primar, Creţu Elvira, Ed. Aramis, Bucureşti, 1999;
METODICE: Educaţia plastică în învăţământul primar, Rotaru Maria, Dumbravă Maria, Ed. Ghe.- Cartu Alexandru,
Craiova, 1996.
D) Temporale: durata lecţiei- 45 minute;
E) Umane: 33 de elevi
Etapele lecţiei
O.O.
Conţinutul învăţării
Strategii
didactice
Evaluarea
Moment
organizatoric
2.Reactuali-zarea
cunoştinţelor
3. Captarea atenţiei
4. Anunţarea temei
plastice, a
subiectului şi a
O1
O2
Se crează condiţii necesare bunei desfăşurări a
lecţiei de educaţie plastică; Elevii vor avea pe bancă
toate cele necesre desfăşurării orei de educaţie
plastică: pensule, guaşe, vas pentru apă, prosopel.
Se reactualizează cunoştinţele cu ajutorul metodei
Ciorchinele (planşă – videoproiector – anexa 1)
Se citeşte elevilor ghicitoarea :
E un cal mai albicios,
Poartă dungi de sus în jos
Şi trăieşte în savane.
Cine este? Ştiţi voi oare?
Apoi se reaminteşte elevilor legenda populară
Zăpada şi ghiocelul, pentru a ne aduce aminte, într-o
formă mai atractivă, cum au căpătat unele lucruri
culorile pe care le au (anexa 2).
~Se poarta o scurta conversatie.
Se anunţă tema plastică : Nonculorile şi a
subiectului - Natura tristă; se precizează, pe înţelesul
Conversaţia de
introducere
Explicaţia
demonstra-tia cu
ajutorul
imaginilor
observarea
sistematică
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
132
obiectivelor
operaţionale
5. Dirijarea
învăţării
(etapa de creaţie şi
de formare a
priceperilor şi
deprinderilor)
6. Evaluarea
lucrărilor
7. Retenţia şi
transferul
O3
O4
O5
elevilor, obiectivele operaţionale ale lecţiei.
Se evidenţiază faptul ca ALB şi NEGRU sunt
NONCULORI.
Se prezintă, în ppt, câteva lucrări, planşe artistice
realizate doar cu ajutorul nonculorilor, observându-
se şi tonurile de gri.
Elevii vor fi îndrumați să realizeze compoziţia
propusă, în care vor îmbina armonios elementele de
limbaj plastic studiate cu ajutorul nonculorilor.
Este prezentată planşa model, apoi se precizează
elevilor etapele ce trebuie parcurse în realizarea
compoziţiei plastice:
a)Schiţarea formelor mari;
b)Redarea detaliilor;
c)Aşternerea echilibrată a liniilor și punctelor pe
suprafaţa foii.
d)Finisarea prin accentuare sau corectare.
Activitatea elevilor se va realiza pe fundal muzical.
Se va urmări măsura în care elevii au răspuns corect
cerinţelor.
Lucrările obţinute vor fi expuse la tablă elevii vor fi
indrumati să observe în ce masură s-au respectat:
tema plastică, subiectul şi să faca unele comentarii,
acolo unde este cazul.
Elevii vor face aprecieri şi autoaprecieri asupra
lucrărilor realizate.
Se vor acorda calificative ţinându-se seama de:
- respectarea temei plastice şi a indicaţiilor
metodice;
- corectitudinea şi acurateţea lucrării;
- originalitate, expresivitate
Se acordă calificative elevilor, însoţite de aprecieri
verbale.
Îndrum elevii în activitatea de strângere a
materialelor.
Instuctajul
conversatia de
evaluare
explicația
formativă
orală
Anexa 1
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
133
Anexa 2
ZAPADA SI GHIOCELUL
Cand Dumnezeu a facut toate cate sunt pe pamant,iarba,buruieni si flori, le-a impodobit cu tot felul de
culori frumoase. Cand a facut zapada, i-a zis:
-Sa-ti cauti tu singura culoarea care-ti place, fiindca tu umbli peste tot.
Atunci zapada se duse la iarba si-i spuse:
-Da-mi si mie din culoarea ta verde si asa de frumoasa!
Iarba nu vru insa. Ruga apoi pe trandafir sa-i dea culoarea lui rosie, stralucitoare. Dar nici trandafirul nu voi. Ceru
culoarea albastra de la viorea, culoarea galbena de la floarea-soarelui. Nici una nu asculta rugamintea zapezii.
Trista si amarata zapada a ajuns in dreptul ghiocelului. Catre el isi planse ea durerea, graind:
-Nimeni nu vrea sa-mi dea culoarea sa.
Ghiocelul, milos, se induiosa de soarta zapezii si-i zise:
-Daca-ti place culoarea mea alba, eu o impart bucuros cu tine.
Zapada primi cu multumire darul ghiocelului. De atunci ea poarta vesmantul alb ca al ghiocelului. Drept
recunostinta il lasa sa scoata capsorul afara de cum incepe sa se arate primavara.
PROIECT DIDACTIC
Prof.înv.preșcolar Chirilă Andreea
DATA:
GRUPA: Mică
TEMA ANUALĂ: ‖Când,cum şi de ce se întamplă?‖
TEMA ACTIVITATII : ―Omul de zăpadă‖
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Domeniul estetic și creativ
MIJLOC DE REALIZARE: lipire
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
SCOPUL: consolidarea deprinderii de lipire şi utilizare a instrumentelor corespunzător; stimularea dragostei şi a
respectului faţă de muncă, a gustului şi a simţului estetic
OBIECTIVE:
O1 – să enumere părţile componente ale unui om de zăpadă;
O2 – să recunoască materialul didactic prezent în coşuleţe;
O3 – să reconstituie corespunzător omul de zăpadă din elementele prezente în coşuleţ;
O4 – să utilizeze corect instrumentele pentru lipire, pentru a nu distruge lucrarea;
O5 – să respecte indicaţiile tehnici de lipire a educatoarei (lipire prin presare şi mişcări circulare);
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul practic,turul galeriei;
MATERIAL DIDACTIC: şabloane cu oameni de zăpadă,pălarii de carton,morcov de hartie, fulare colorate, nasturi,
lipici, coşuleţe.
FORME DE ORGANIZARE: Frontal şi individual
SISTEM DE EVALUARE: Evaluare formativă/continuă.
METODE DE EVALUARE: Verificare orală, observarea curentă, aprecieri stimulative, analiza produselor activităţii,
lucrare practică.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Ministerul Educatiei şi Cercetării, Programa Activităţilor Instructiv- Educative în Grădiniţa de Copii, Ediţia a II-a
revizuită şi adăugită şi Legislaţie şi Documente Reglatoare, Bucureşti, 2005
Petre, Maria, Petricica, Maria, Metodica predării activităţilor manuale în grădiniţa de copii, manual pentru liceele
pedagogice de educatoare, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.
EVENIMENT
DIDACTIC
CONŢINUT STIINŢIFIC
STRATEGII
DIDACTICE
EVALUARE
(instrumente şi
indicatori)
MOMENTUL
ORGANIZATORIC
Asigurarea condiţiilor optime necesare
desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă,
pregătirea materialelor la măsuţe.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
134
CAPTAREA
ATENȚIEI
Captarea atenţiei se face printr-o ghicitoare
cunoscută de copii, referitoare la Omul de
zăpadă:
„Stă în curte, lângă pom.
Îi zici om, dar nu e om;
Şi când soarele-ncălzeşte,
Nu-l mai vezi, că se topeşte.”
Copiii vor dezlega uşor ghicitoarea şi apoi vor
recita poezia „Omul de zăpadă‖.
Conversaţia
- ghicitoarea
ANUNŢAREA
TEMEI ŞI
ENUNŢAREA
OBIECTIVELOR
Astăzi la activitatea practică o vom ajuta pe
Zana Iarnă să confecţioneze oameni de zăpadă.
Pentru a avea un aspect cât mai placut, noi va
trebui să lipim corect şi să lucrăm îngrijit la
masuţe.
Conversaţia
DIRIJAREA
ÎNVǍŢǍRII
a) Intuirea materialelor
Copiii vor enumera materialele de lucru de pe
măsuţă :
Şablonul omului de zăpadă;
Fularul;
Pălaria;
Nasturi;
Lipici;
Morcovul .
b) Instructajul şi demonstraţia
Se explică şi se demonstrează modul de
lucru. Priviţi cu atenţie la modelul pe care vi l-
am făcut eu! Vedeţi că nu am depăşit conturul şi
am pus pe toată suprafaţa lipici. Aşa va trebui să
lucraţi şi voi.
Se fac exerciţii de încălzire a manutelor:
„Degetele-mi sunt petale/Le deschid ca la o
floare/Boboc, floare, boboc ,floare.‖
c) Desfăşurarea propriu-zisă a
activităţii
Copiii vor lucra la măsuţe. Atenţionez
asupra modului în care trebuie să lucreze cu
lipiciul,sabloanele si accesoriile colorate. Dau
indicaţii generale şi individuale copiilor şi
urmăresc modul în care lucrează copiii. Voi
ajuta copii care nu reuşesc sau care au dificultati
în realizarea oamenilor de zăpadă.
Conversaţia
Instructajul
verbal
Demonstraţia
Conversaţia
Exerciţiul
Evaluare orală
-recunoaşterea şi
denumirea
materialelor
Observarea
curentă
Aprecieri
stimulative
Lucrarea practică
Observarea
curentă
OBŢINEREA
PERFORMANŢEI ŞI
REALIZAREA FEED-
BACK-ULUI
Unul dintre copiii de la fiecare măsuţă va
prezenta produsul pe care l-a pregătit,
enumerând materialele folosite.
Conversaţia
EVALUARE
Copiii vor trece pe la fiecare echipă şi vor
face aprecieri privind produsul final şi curăţenia
de la punctul de lucru.
Conversaţia Evaluare orală
Turul galeriei
ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂTĂȚII
Se apreciază modul de lucru şi
comportamentul copiilor în timpul activităţii.
Drept răsplată, fiecare copil va primi câte o
recompensa dulce.
Aprecierea verbală
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
135
PROIECT DIDACTIC
Învăţător: Dumitrescu Rodica
DATA: 16.10.2014
ŞCOALA : Şcoala nr.3 GIURGIU
CLASA: a- IV-a B
ÎNVĂŢĂTOR: DUMITRESCU RODICA
ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii
DISCIPLINA: Abilităţi practice
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activităţi cu materiale sintetice – hârtia
SUBIECTUL LECŢIEI: “Cuibul de rândunică” - Colaj TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.2. să aplice tehnici de prelucrare a materialelor utilizând instrumente şi ustensile adecvate;
2.2. să îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple / complexe.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 – să aplice tehnicile de lucru adecvate realizării temei (tăiere, lipire, asamblare);
O2 – să decupeze după contur elementele necesare realizării lucrării;
O3 – să asambleze corect părţile componente pentru obţinerea unui colaj (ramă,
imaginea tabloului) ;
O4 – să realizeze produsul final în funcţie de cerinţele formulate;
O5- să aprecieze obiectiv lucrările celorlalţi colegi;
O6-să pastreze ordinea şi curăţenia la locul de muncă
STRATEGIA DIDACTICĂ :
1. RESURSE PROCEDURALE :
a)Metode şi procedee : demonstraţia, conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, activitatea pe perechi,
aprecierea verbală, analiza produsului finit;
b)Forme de organizare : frontal şi pe perechi.
2. RESURSE MATERIALE: planşa model, hârtie glasată, sfoară naturală, farfuriuţe de carton, lipici, foarfece,
carton, material POWER POINT ,calculator, videoproiector,casetofon, CD cu muzică;
3. BIBLIOGRAFICE:
a) oficiale
Curriculum Naţional - Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2003;
b) pedagogice
Constantin Cucoş (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice,
Iaşi, Editura Polirom, 1998;
Dumitriu Gh., Dumitriu C., Psihopedagogie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;
c) metodico – didactice
Apetroaie E., Borş M.,,, Culegere de abilităţi practice‖, Editura Media, 2001;
„Abilităţi practice - caietul elevului”, Editura Aramis, 2001;
Stan, Lucian (coord.), Abilităţi practice - ghid metodologic pentru clasele I – IV, Bucureşti,
Editura Aramis, 2002;
Şerdeanu I.,Diţuleasa F.,,,Îndrumări metodice pentru predarea îndeletnicirilor practice”, E.D.P.,
Bucureşti;
www.didactic.ro .
4. RESURSE TEMPORALE : 45 de minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Nr.
crt
ETAPELE
LECŢIEI
ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTOAREI ACTIVITATEA
ELEVILOR
Metode şi
procedee
Mijl.de
învăţă
m.
Eval
1.
Moment
organizato-ric
2 min.
Creez condiţiile optime pentru buna
desfăşurare a lecţiei. Aerisesc clasa şi pregătec
materialul didactic demonstrativ şi distributiv
necesar orei.
Elevii pregătesc
cele necesare
lecţiei.
conversa-
ţia
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
136
2.
Captarea
atenţiei
9 min.
- Având în vedere că se apropie primăvara ,
vă propun să sărbătorim întoarcerea păsărilor
călătoare. Păsările v-au trimis câteva imagini
din viaţa lor.
După vizionarea prezentării ppt,
conştientizăm cât este de necesar existenţa
unui cuib în viaţa păsărilor.
Elevii sunt
încântaţi de idee.
conversa-
ţia
Prezent
are
power
point
3.
Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
2 min.
- De aceea, astăzi, la ora de educaţie
tehnologică, veţi realiza câte un colaj cu tema
―Cuibul de rândunică‖. Veţi reuşi acest lucru
dacă în timpul activităţii veţi fi atenţi, veţi
respecta cerinţele realizării lucrării şi veţi
acorda multă atenţie şi dăruire.
Tehnicile de lucru folosite vor fi:
decuparea după contur, lipirea şi asamblarea.
Sunt atenţi si
dornici să înceapă.
conversa-
ţia
explicaţia
4.
5.
6.
7.
8.
Prezentarea şi
intuirea
modelului
2min
.
Explicarea
tehnicii de
lucru 5min
Realizarea
propriu zisă a
lucrării
20 min.
Analiza
lucrărilor
3min.
Încheierea
lecţiei
2min.
Se observă lucrarea—model cu subiectul
compoziţiei propuse şi se antrenează elevii în
discuţii pe marginea lucrării prezentate.
- Din ce este alcătuit un cuib?
- Ce materiale s-au folosit în realizarea acestei
lucrări ?
- Ce tehnici de lucru credeţi că au fost
aplicate ?
- De ce instrumente şi materiale de lucru
avem nevoie?
Se fac exerciţii de încălzire a musculaturii
degetelor:
Mâinile eu le rotesc.
Ploaia bate neîncetat,
Vârful degetelor bat.
Iar apoi le răsfirăm,
Şi la un pian cântăm!
Lucrarea pe care o vom realiza astăzi este de
fapt o lucrare pe perechi. De aceea fiecare
copil va avea sarcini diferite de lucru (unul va
decupa elementele componente ale colajului,
iar celălalt le va asambla după modelul arătat).
Conduc şi coordonez lucrul fiecărei
perechi pe etapele de realizare a produsului.
Urmăresc executarea lucrărilor.
Activitatea se va desfăşura pe fond
muzical, astfel încât elevii să lucreze relaxat şi
cu plăcere.
Vor fi antrenaţi şi elevii celorlalte perechi în
aprecierea lucrărilor şi argumentarea
observaţiilor făcute.
Se vor face aprecieri referitoare la modul de
desfăşurare a orei.
Cer elevilor să strângă materialele folosite.
Observă
lucrarea-model.
Vom folosi
sfoară,hârtie.glasse
, farfurii din
carton,lipici şi
foarfece. Vom
decupa,lipi şi
asambla.
Fac exerciţii de
relaxare.
Sunt
atenţi la explicaţii.
Elevii
lucrează în
perechi.
Analizează şi
apreciează
lucrările colegilor.
Elevii fac
curăţenie la locul
de muncă.
conversa-
ţia
observa-
rea
demon-
straţia,ex-
plicaţia
Lucru pe
perechi
Conversa-
ţia
Cuibul
de
rânduni
cămode
l,far-
furii din
carton,c
ar-ton
colorat,
bu-căţi
de
sfoară
Lucrări
în
diferite
etape
CD cu
muzică
casetof
on
Apre
ciere
verb
ală
Obse
rvare
siste
mati
că
Apre
ciere
verb
ală
Auto
evalu
a-re
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
137
PROIECT DIDACTIC
prof. Enache Georgeta
Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu
Propunător: prof. Enache Georgeta
Data: Clasa: I
Aria curriculară: Arte
Disciplina: Arte vizuale şi abilitǎţi practice
Subiectul: „Felicitare pentru mama‖- colorare, decupare, lipire
Tipul lecţiei: formare de priceperi și deprinderi
Scopul lecţiei: - Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
familiare;
- Realizarea de creaţii estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse.
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili;
O1. sǎ rǎspundǎ corect la ghicitoare;
O2. sǎ coloreze fără să depășească conturul;
O3. să decupeze după contur ;
O4. să lipeascǎ corect realizând o compoziţie;
O5. sǎ intoneze din memorie cântece de primăvară;
Strategia didactică:
Metode şi procedee: observația, conversația, demonstrația, explicația, munca independentă.
Mijloace de învăţământ: planșe cu imagini despre primăvară, planşa model, coala alba cu felicitarea
imprimată pe care se va lucra colajul, hârtie glasatǎ, foarfece, lipici, creioane colorate.
Forme de activitate: frontală, individuală.
Resurse:
temporale: 45 de minute;
umane: 25 elevi;
bibliografice:
Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2005;
„Abilităţi practice‖ – ghid metodologic, clasele I – IV, Ed. Aramis.
Demers didactic
Nr.
Crt.
Etapele
lecției
Ob.
op.
Tim
p
Conţinut instructive-educativ
Strategia didactică
Eval.
Metode și
procedee
Mijl. de
învățăm
Forme de
organizare
1. Momentu
l
organizat
oric
1
min
Se asigură condiţiile necesare bunei
desfăşurări a lecţiei
Conversaţia Frontală
2. Captarea
atenției
O1 10
min
Se prezintă elevilor următoarea
ghicitoare:
Ziua se măreşte,
Zăpada se topeşte,
Grădina a-nverzit,
Ghiocelul a răsărit,
Pomul a înmugurit.
Ce anotimp a sosit?
(Primăvara)
Se prezintă elevilor planșe cu
Conversaţia Ghicitoa
re
Planșe
cu
imagini
despre
toamnă
Frontală
Aprecier
i verbale
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
138
imagini despre primăvară și imagini
reprezentând activități ale oamenilor în
acest anotimp.
Elevii sunt solicitați să răspundă la
întrebări pe baza acestor imagini.
Se fac discuții despre culorile
predominante în anotimpul primăvara,
despre culori primare, binare,
nonculori, culori calde și culori reci.
3. Anunţare
a temei
2
min
Se va anunţa titlul lecţiei şi se vor
prezenta elevilor, pe înţelesul lor,
obiectivele urmărite în lecţie:
„Felicitare pentru mama‖ colorare,
decupare, lipire
Explicaţia Frontală
4. Dirijarea
învǎţǎri
Recunoaș
terea
materiale
lori
Demonstr
area
tehnicii
de lucru
Executar
ea
lucrării
O2
O3
O4
25
min
Elevii sunt solicitați sǎ recunoascǎ
materialele de lucru: coala cu
felicitarea de colorat, hârtia glasatǎ,
foarfece, lipici.
Cu ajutorul planşei demonstrative,
cadrul didactic demonstrează elevilor
modul de obţinere a copacului.
Se vor prezenta etapele de lucru:
- se colorează felicitarea;
-se decupează și se lipesc florile și
frunzele;
-finalizarea lucrǎrii (umplerea fondului
cu elemente decorative.
Înainte de a trece la realizarea
propriu-zisă a lucrării, vom efectua
exerciţii pentru încălzirea musculaturii
mâinilor.
Elevii vor lucra sub îndrumarea
permanentǎ a cadrului didactic.
Observaţia
Conversaţia
Demonstraţi
a
Munca
independent
ǎ
Planşa
model
Coala
albǎ cu
trunchiu
l de
copac
Hârtie
glasatǎ
Foarfec
e
Lipici
Creioan
e
colorate
Frontală
Individuală
Aprecier
i verbale
5. Analiza
și
evaluarea
lucrărilor
5
min
Creaţiile vor fi expuse într-o mini-
expoziţie.
Elevii vor alege creaţiile cele mai
reuşite urmǎrind dacǎ:
-elementele componente sunt
asamblate corect;
-lucrarea a fost finalizatǎ;
Observaţia
Explicația
Frontală Aprecier
i verbale
6. Încheiere
a lecţiei.
O4 2
min
Elevii vor intona cântecul “Cântec
pentru mama”
Se fac aprecieri verbale privind
participarea la orǎ.
Conversația
Explicația
Frontală Aprecier
i verbale
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
139
PROIECT DE ACTIVITATE
Educatoare: Chihaia Elena Gabriela
GRUPA COMBINATA
EDUCATOARE: CHIHAIA ELENA GABRIELA
TEMA: Cand/cum si de ce se intampla?
SUBTEMA: Surprizele iernii!
I.ACTIVITATI LIBERALESE
1.ALA 1.Biblioteca: citim imagini cu sporturi de iarna; Arta: desen, sporturi de iarna
2. ALA2.Jocuri de miscare
II.ACTIVITATE INTEGRATA(DŞ, DEC) ―Omul de zapada‖
DS-cunoasterea mediului : memorizare ―Omul de zapada‖
DEC :modelaj “om de zapada”
Tipul activităţii: mixta
Scopul activităţii:
- fixarea reprezentarilor copiilor despre frumusetea anotimpului iarna prin dezvoltarea masei vocabularului
copiilor si a deprinderii de a mânui corect materialele specific modelajului şi adoptarea unei poziţii corecte
în timpul activităţii;
Obiective operaţionale:
- sa sesizeze unele aspecte caracteristice anotimpului iarna, pe baza cunostintelor dobandite;
- sa recunoasca jocurile de iarna;
- sa memoreze logic poezia propusa de educatoare;
- sa recite corect ,expresiv, respectand intonatia, ritmul.
- să redea forma omului de zapada folosind tehnicile de framantare, rupere, imbinare, modelare (translatorii,
circulare, aplatizare)
- să mânuiască corect, cu atenţie materialul specific modelajului;
- să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul activităţii;
- să execute corect mişcările sugerate de text;
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, lucru individual, munca în grup, metoda
„jurnalul grafic”.
Mijloace de realizare: imagini cu jocuri si sporturi de iarna planse A3, model tridimensional „om de zapada‖(realizat
din carton), lut alb (coca din faina sare- apa) ,plastilina,plansete, 3 suporturi cu decor de iarna
Forma de organizare: frontal 15 copii, pe grupuri -5 copii in grup;
Material bibliografic: 1. „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”,M.Ed.C.T., 2008
2. Ghid metodic: „Metode interactive de grup”, Ed. Arves
Eveniment
ul didactic
Conţinutul activităţii Strategii
didactice
Evaluare
1. Momen
t
organiz
atoric
Sala de grupă va fi aerisită şi
mobilierul aranjat sub forma de semicerc, adecvat
modului de desfăşurare a activităţii.
Materialele didactice vor fi
pregătite, unele la vedere altele sub formă de surpriză.
Copiii vor intra organizat în
sala de grupă şi vor ocupa locurile.
Conversaţia
Observarea
comportamentului copiilor
2. Captare
a
atenţiei
Vor sosi în grupă elementul surpriză ale activităţii –om
de zapada – care aduce copiilor o imagine în care sunt
ilustrate jocurile copiilor iarna;
Cine a venit la noi?
(un om de zapada )
Surpriza
Probă orală:
Denumirea unor aspecte
caracteristice anotimpului
iarna.
3. Introdu
cerea în
activitat
Se va realiza printr-o serie de întrebări despre iarna:
Ce jocuri si sporturi de iarna recunoasteti?
( copii sunt la sanius, construiesc oameni de
Braistorming-ul
Probă orală:
Enumerarea unor jocuri si
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
140
e zapada, se bat cu bulgari de zapada, patineaza,
schiaza,etc.)
Conversaţia
sporturi de iarna.
4. Anunţar
ea
temei şi
a
obiectiv
elor
Astăzi, la activitatea de cunoaştere a mediului, vom
invata o poezie despre omul de zpada.
Se va anunta titlul poeziei ―Omul de zapada‖ si se
stabilesc obiectivele operationale.
Explicaţia
Conversaţia
Probă orală:
Cunoaşterea temei şi a
obiectivelor
5. Dirijare
a
învăţări
i
Educatoarea va face o lectura-model a poeziei:
Omul de zapada
Ce-I atata galagie,
Colo-n margine de sat?
Chiuind de bucurie
Multi copii s-au adunat.
Ia te uita, toti gramada,
Nalta omul de zapada
Din carbuni i-au pus doi ochi,
O tigaie cenusie
Tine loc de palarie
Si o toala-i e cojocul,
E hazliu bata-l norocul!
Parac-ar fi o jucarie.
apoi, pe baza unor imagini se va trece la explicarea
continutului de idei, a unor cuvinte din text :
gramada-o multime de copii, toala-o haina mai veche,
hazliu- vesel, care te face sa razi.
Se va recita inca o data sau de doua ori poezia de
catre educatoare. Educatoarea va intreba ―Ce copil
doreste sa recice cu ajutor textul poeziei?‖
Poezia va fi memorata pe unitati logice. Se va repeata
prima strofa cu doi-trei copii, apoi se va trece la
urmatoarea strofa, care va fi repetata impreuna cu
prima, pentru fixarea in memorie a fragmentelor logice
in succesiunea lor fireasca.
Conversaţia
Surpriza
Explicaţia
Demonstraţia
Probă orală:
Descrierea materialului
pregătit şi a sarcinilor de
lucru
6. Obţiner
ea
perform
anţei
Copiii vor recita in grupuri/individual textul pe unitati
logice apoi integral. Se va realiza un fel de sezatoare in
care unii copii vor recita iar altii imita continului
textului.
Analiza
Munca în echipă
si individual
Exerciţiul
Problematizarea
Probă orală:
Realizarea sarcinilor de
lucru.
7. Asigura
rea
retenţiei şi a
transfer
ului de
cunoşti
nţe
Se va realiza printr-o serie de întrebări, finalizate prin
lipirea de elemente pe o mascota din carton: nas con
portocaliu din hartie, ochi si nasturi din cercuri
negre(decupate), fular din hartie creponata si matura
din carton, oala realizata din carton.
Expun (imagini pe computer) modele de oameni de
zapada realizate de alti copii.
Sunt pregatite materialele necesare modelajului pe
mese, explic copiilor modul de lucru cum se pot obtine
forma omului de zapada din lut (coca)
-framantam pasta alba si o repartizam prin rupere in
doua parti una mica este capul si una corpul:
- prin miscari circulare obtinem.corpul, capul (cine
doreste poate realiza prin miscari de translatie si bratele
omului de zapada )
-se imbina cele doua parti capul si corpul prin presare
Prin tehnicile si procedeele exlicate anterior se va
realiza: nasturii, ochii(bilute), morcovul,
gura(bastnase),
-prin presarea unei pile cu degetul mare obtinem oala.
-matura se poate realiza din plastilina sau este un
Conversaţia
Sinteza
Problematizarea
Jurnalul grafic
Exerciţiul
Probă practică:
Realizarea jurnalului grafic.
Realizarea sarcinilor de
lucru.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
141
accesoriu realizat de educatoare din scobitoare sau
carton.
-fular se poate realiza din plastilina (baston) sau din
hartie creponata, snur din material textil
Cele 3 echipe a cate 5 copiii vor aseza intr-un decor de
iarna (macheta) oamenii de zapada. Realizam un tur al
galeriei in timp ce recitam in grup textul poeziei
invatate in prima etapa
8. Evaluar
ea
activităţ
ii
Voi face aprecieri individuale asupra modului de lucru
şi asupra participării copiilor la întreaga activitate.
Copiii vor fi recompensaţi pentru buna desfăşurare a
activităţii cu un ecuson cu imaginea alaturata
Aprecierea
Analiza produselor grupului.
Aprecieri verbale
9. Încheier
ea
activităţ
ii
Reamintesc copiilor denumirea metodelor de grup:
lucrul in grup, „lucrul in perechi‖ „jurnalul grafic”.
În încheiere, activitatea va fi completată în conţinut de
un joc muzical:
„Oameni de zapada
Au iesit in strada.
Avem nas si-o gura mare,
Ce pacat n-avem picioare!
R:
Unu, doi, unu, doi
Ce frumosi mai suntem noi!
Unu, doi, unu, doi
Ce frumosi mai suntem noi
Observaţii asupra
comportamentului copiilor.
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. primar Găncean Eniko
Data: 28.11.2014
Clasa: a II – a B
Şcoala: Gimnazială ―Grigore Silași‖ Beclean
Prof. înv. primar: Găncean Eniko
Aria curriculară:Arte și tehnologii
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea de învăţare: Activităţi cu materiale sintetice – hârtia
Subiectul: Tehnica decupării, asamblării şi lipirii hârtiei – Gheata Moșului
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Competențe specifice vizate:
1. Formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza Gheata Moșului prin procedeul de decupareaşi lipire, folosind
creativitatea, simţul artistic şi îndemânarea.
2. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;
3. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple.
1.2. să combine tehnici şi instrumente variate în vederea îndeplinirii unui scop propus;
2.2. să confecţioneze produse utile, folosind materiale şi tehnici adecvate.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1 - să denumească materialele cu care lucrează;
O2 - să decupeze după conturul desenat;
O3 - să lipească corect formele obţinute;
O4 - să decoreze şi să finiseze lucrările;
O5 - să analizeze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: ciorchinele, brainstorming, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca independentă,
analiza.
Resurse materiale: carton colorat roșu , şabloane cu ghete de decupat, , lipici, foarfece, stimulente (coroniţe mici
autocolante), CD cu colinde, laptop.
Forme de organizare: frontală, individuală.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
142
Durata: 45 minute.
Bibliografie:
1. D. Stoica – Abilităţi practice – clasele I - IV, Editura Carminis, 2004, Piteşti;
Ed. Aramis, 2002 Bucureşti;
2. A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun, Editura Aramis 2005, Bucureşti;
4. *Curriculum Naţional - Programa şcolară pentru clasa a II - a.
Momentele
lecţiei
O.
O.
Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice Evaluar
e
Metode Mijloace Forme de
organizare
1. Moment
organizatoric
Se asigură climatul unei bune desfăşurări a
lecţiei. Se pregătesc materialele necesare
desfăşurării lecţiei.
2. Captarea şi
menţinerea
atenţiei
Se iniţiază un brainstorming pornind de
la cuvântul cheie „decembrie‖ listându-se la
tablă, sub forma unui ciorchine.
Se realizează o discuţie legată de Crăciun
(când se sărbătoreşte, pe cine asteptaţi în
noaptea de Crăciun?)
Brainstorming
Ciorchine
Conversaţia
Cretă
colorată
Frontală
Observar
ea
sistemati
că
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
Se anunţă tema lecţiei şi obiectivele în
termeni accesibili elevilor.
„Astăzi la ora de abilităţi practice vom
realiza Gheata Moșului pe care puteţi să o
puneți la geam în noaptea în care vine Moș
Crăciun , să va lase în ea darurile pe care voi
le așteptați cu atâta nerăbdare‖
Explicaţia
Frontală
4. Dirijarea
învăţării
a) Intuirea
materialelor şi
prezentarea
lucrării model
b) Explicarea
şi
demonstrarea
modului de
lucru
c) Realizarea
lucrărilor de
către elevi
O
1
O
2
O
3
Prezentarea lucrării model. (Anexa 1)
Solicitarea copiilor pentru analizarea lucrării
model în sensul identificării materialelor
folosite pentru realizarea ei, identificarea
formei, a modului de înfrumuseţare a
acesteia.
- Ce materiale aveţi pe bănci?
- Ce materiale am folosit pentru
realizarea lucrării?, etc.
Lucrarea model va rămâne la loc
vizibil pe parcursul întregii activităţi.
Se vor explica şi demonstra etapele de
realizare a ghetuței , procedeele de lucru,
precum şi criteriile pe baza cărora se va
realiza evaluarea lucrărilor elevilor.
Etapa I: decuparea după contur a ghetuței;
Etapa a II-a, îndoim pe liniile punctate la 90
de grade, porţiunile haşurate ;
Etapa a III-a: le lipim ;
Etapa a IV-a: aşezăm şi lipim cele 2
elemente suplimentare la locurile indicate,
părţile superioare ale „ghetei‖ le răsucim
spre exterior şi legăm
Se fac câteva exerciţii pentru încălzirea
muşchilor mici ai mâinii.
Fiecare elev va avea şabloane pentru
elementele care le sunt necesare pentru
realizarea lucrării. (Anexa 2) Vor decupa
după contur şi vor lipi elementele pe suport,
astfel încât să obţină o lucrare originală şi
estetică.
Se vor oferi informaţii şi explicaţii
suplimentare acolo unde este necesar.
În timp ce lucrează copiii vor asculta
Conversaţia
Observarea
dirijată
Explicaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Munca
independentă
Explicaţia
Şabloane
de decupat,
lipici,
foarfece,
carton
colorat,
steluţe şi
fulgi
Lucrarea
model
Şabloane
cugheata
Moșului,
carton
colorat,
lipici,
Frontală
Frontală
Individuală
Observar
ea
sistemati
că
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
143
04
colinde. carioci,
foarfece
Laptop
5. Analiza
lucrărilor
O
5
Lucrările vor fi apreciate în funcţie de
următoarele criterii:
- s-a decupat corect;
- s-au asamblat estetic elementele decupate;
- s-a lucrat curat;
- lucrarea este originală.
Observaţia
Analiza
Lucrările
realizate
Frontală
Corectitu
dinea
realizării
lucrărilor
6. Încheierea
lecţiei
Se fac aprecieri individuale şi generale, se
acordă calificative celor care au lucrat foarte
frumos. Fiecare elev va primi un jeton-
coroniţă, pe care-l pot lipi pe gheată.
Conversaţia
Stimulente
Frontală
Aprecier
ea
verbală
şi prin
calificati
ve
Anexa 1
Anerxa 2
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
144
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Educatoare Filip Ana-Maria
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT
,,DUMBRAVA MINUNATĂ’’ GIURGIU
Educatoare: FILIP ANA-MARIA
An şcolar 2012-2013
Nivel I (grupa mijlocie) PITICII
Tema anului : Când , cum şi de ce se întâmplă?
Tema proiectului: Animale şi păsări domestice domestice
Tema activităţii:,, Purceluşul Ghiţă’’
Tipul activităţii: transmitere de cunoştinţe
Forma de realizare: Activitate integrată la nivelul ADE ( DLC+DOS)
DLC – Educarea limbajului
DOS- Activitate practică
Mijloc de realizare: memorizare, aplicaţie practică
Forma de organizare: frontală, în grupuri
Scopul activităţii:
Formarea şi dezvoltarea deprinderii de a recita corect şi expresiv;
Valorificarea deprinderilor de lucru manual însuşite , prin realizarea unor lucrări practice.
Obiective operaţionale:
O1 -să recite cursiv şi expresiv poezia ;
O2 -să participe activ la activităţile grupei;
O3 -să lucreze corect respectând reguli şi tehnici de lucru;
O4 -să evalueze lucrări;
O5 -să colaboreze cu colegii.
Centre de interes: artă, bibliotecă, ştiintă.
Obiective operaţionale:
Artă -să coloreze fise cu imagini ale animalelor şi păsările domestice;
Bibliotecă -să citească imagini cu animale;
Ştiintă -să sorteze după un criteriu dat animale.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, învăţarea prin cooperare, , munca în
echipă, turul galeriei.
Material didactic: imagini, planşe, fişe, hârtie glasată, lipici, melodii, calculator.
Durata : 1 zi.
Locul de desfăşurare: sala de grupă
Bibliografie:
Curriculum pentru învăţământul preşcolar,MECI.2009
Revista ,,Învăşământul preşcolar ,editura Arlequin
Pintilie, Mariana, Metode moderne de învăţare – evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002
Tótharsányi, Sándor, Metodica predării limbii române în grădiniţele şi la clasele primare din unităţile şcolare cu predare
în limba maghiară, îndrumător practic,
Mitu, Florica, Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005
Mitu, Florica, Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005
Pamfil, Alina, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
Ionescu, Miron – Chiş, Vasile, Sreategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992
Negruţ, Margareta, Ghid metodic al predării limbii române în şcolile cu învăţământ în limbile minorităţilor naţionale,
Editura Studium, Cluj-Napoca, 2000
Molan, Vasile – Bizdună, Maria, Didactica limbii şi literaturii române, Program universitar de formare, PIR, Bucureşti,
2006
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
145
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
ETAPELE
ACTIVITĂŢII
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
Metode şi
procedee
Mijloace
didactice
1.Moment
organizatoric
Asigurarea condiţiilor optime
începerii activităţii.
,, Hai cu toţi acum copii
Staţi pe scăunele
Staţi cuminţi şi liniştiţi
Pentru lecţii pregătiţi.’’
Versuri
mobilizatoare
Observarea
comportamentului
copiilor
2.Captarea
atenţiei.
Prezentare power point cu
imagini sugestive pentru
animalele şi păsările domestice.
Expunerea Prezentare
calculator
Evaluarea capacităţii
de atenţie voluntară
3.Reactualizarea
cunoştinţelor
Voi adresa întrebări referitoare
la animalele şi păsările
domestice.
Conversaţia
Explicaţia
Chestionarea orală
4.Anunţarea temei şi
a obiectivelor
propuse
,,Astăzi vom Explicaţia Evaluarea capacităţii
de atenţie voluntară
5.Prezentarea
conţinutului şi
Dirijarea învăţării
Demonstraţia
Explicaţia
Exerciţiul
Învâţarea prin
cooperare
Imagini
Aplauze
Aplică cunoştinţele
6.Obţinerea
performanţei
Învăţarea prin
cooperare
Învăţarea prin
descoperire
Exerciţiul
Panou Evaluarea felului în
care aşează imaginile
7.Asigurarea retenţiei
şi transferul
Tranziţie - Aşezaţi frumos,
copiii vor dansa pe melodia
,,purcelusul’’
Copiii , în funcţie de ecusoane
se vor aşeza la măsuţe.
Se va intui materialul.
Voi explica ce are de lucrat
fiecare.
Echipa bulgărilor de zăpadă va
lipi forme decupate şi va face
un om de zăpadă iar echipa
fulgilor de nea va lipi brăduţi şi
fulgi de zăpadă şi va face un
peisaj de iarna.
Lucrările vor fi expuse.
Vom face evaluarea ca într-o
galerie. Fiecare îşi va evalua
lucrarea, câţiva copii vor
comenta propriile lucrări apoi
ne deplasăm cu toţii pentru a
vedea şi analiza toate lucrările.
Explicaţia
Munca
individuală
Turul galeriei
Melodie
Calculator
Planşe
Lipici
Decupaje
Fond muzical
,,Anotimpurile’’
De Traian
Păcuraru
Evaluarea
deprinderilor motrice
Apreciez felul cum
lucrează
Aprecierea lucrărilor
proprii şi ale
celorlaţi
8.Încheierea
activităţii
Voi face aprecieri referitoare la
activitatea de cunoaştere a
mediului cât şi a lucrărilor
practice.
Se recompensează copiii.
Se va cânta ,, old mc donald
have a farm’’
Evaluez munca şi
comportarea
copiilor.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
146
PROIECT DE ACTIVITATE
Prof.înv. primar Matache Larisa
Data: 6 decembrie 2014
Liceul Tehnologic ‖Dimitrie Filipescu„
Clasa: a III-a
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: Educaţie tehnologică
Subiectul: Papucelul pentru Moş Nicolae
Tipul lecţiei:Formare de priceperi şi deprinderi
Scopul lecţiei: utilizarea materialelor şi tehnicilor de lucru învăţate pentru obţinerea papucelului; dezvoltarea
deprinderilor individuale de lucru, creativităţii, imaginaţiei, gustului estetic;
Obiective operaţionale:
O1: să descrie conţinutul etapelor de parcurs în realizarea papucelului pe baza modelelor şi a explicaţiilor
învăţătorului;
O2: să aplice corect tehnica şnuruirii în realizarea papucelului pe baza explicaţiilor primite;
O3: să orneze papucelul prin asamblarea şi lipirea materialelor primite: forme diverse din hârtie autocolantă,
vată;
O4: să aprecieze calitatea lucrărilor executate pe baza criteriilor stabilite anterior, exprimată prin calificative
pe fiecare lucrare;
Strategii didactice:
1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observarea, brainstorming, munca independentă;
2. Mijloace de învăţământ: panglică ornament, diferite forme din hârtie autocolantă, vată, lipici, hârtie colorată;
3. Moduri de organizare: frontal, individual.
Bibliografie:
Faliboga Violeta, Ghercu Virginia, ,,Abilităţi practice – clasele I-IV. Ghid metodic”, 2001, Editura Axa, Botoşani
Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic Suceava, ,,Proiecte de lecţii pentru disciplina abilităţi
practice (clasele I-IV)”, 2005, Suceava
Secvenţel
e lecţiei
Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare
Metode şi
procedee
Mijloace de
învăţământ
Forme
de
organiz
1.Momen
t
organizat
oric
Se pregătesc materialele
necesare desfăşurării în bune
condiţii a orei de abilităţi
practice.
Conversaţia
frontal Capacitatea de
concentrare a
atenţiei
2.
Captarea
atenţiei
Povestea lui Moş Nicolae povestirea frontal Capacitatea de
receptare a
poveştii
3.
Anunţare
a temei şi
a
obiectivel
or
Astăzi vom realiza un papucel
pentru Moş Nicolae prin
tehnica şnuruirii. Îl veţi orna
asamblând şi lipind bucăţelele
de hârtie autocolantă cum veţi
dori voi.
Explicaţia
conversaţia
frontal Capacitatea de
înţelegere a
obiectivelor
lecţiei
4.
Prezentar
ea şi
intuirea
modelulu
i
Prezint papucelul model. Ce
materiale vom folosi pentru
realizarea papucelului?
( hârtie colorată, bucăţele de
hârtie autocolantă, vată,
panglică ornament, buline,
lipici)
Observarea
conversaţia
Papucelul
model
- hârtie
colorată
- autocolant
- vată
- panglică
ornament
frontal Capacitatea de a
intui materialele
de lucru
5. Se stabilesc etapele de lucru: Demonstraţ Papucei aflaţi frontal Capacitatea de
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
147
Explicare
a tehnicii
de lucru
1. Se şnuruieşte papucelul cu
panglica ornament începând
din locul unde este capsată.
Aveţi grijă să rămână dreaptă
panglica şi să nu rămână loc
până la conturul papucelului.
Panglica rămasă o lăsaţi
liberă până vin eu să o capsez.
2. Se lipeşte vata. Daţi cu lipici
pe marginea de sus a
papucelului , pe o parte a
acestuia, apoi lipiţi bucăţele
mici de vată. La fel procedaţi
şi cu cealaltă parte!
3. Se ornează papucelul. Cu
hârtiuţele de diferite forme
din plic vă gândiţi cum să
ornaţi papucelul vostru, le
aşezaţi în formele dorite şi
apoi începeţi să le lipiţi.
Vreau să fiţi cât mai originali,
cât mai creativi, să ne
surprindeţi prin noutatea şi
frumuseţea papucelului
vostru!
Elevii repetă etapele de lucru.
Cine termină îşi aşază
papucelul cu o bulină pe
lambriu şi îi scrie Moşului
Nicolae ce calităţi şi-ar dori
să primească. Nu uitaţi să
argumentaţi dorinţa!
ia
Explicaţia
brainstormi
ng
în diferite
etape de
lucru
receptarea a
etapelor de lucru
Capacitatea de a
enumera etapele
de lucru
6.
Realizare
a propriu-
zisă a
lucrării
Elevii realizează papuceii sub
atenta supraveghere a
cadrului didactic. Se verifică
corectitudinea mişcărilor şi
tehnicilor,sesizând şi
înlăturând la timp
greşelile,oferind explicaţii
suplimentare acolo unde este
cazul.
Exerciţiul
Munca
independen
tă
Individu
al
Capacitatea de a
lucra
îngrijit,respectân
d etapele de
lucru
7.
Analiza
lucrării
Elevii evaluează şi se
autoevaluează conform cu
criteriile de evaluare:
- finalizarea lucrării
- corectitudinea execuţiei
- aspectul estetic
- originalitatea lucrării
- ordinea şi disciplina în
timpul lucrului.
conversaţia Papuceii
realizaţi de ei
frontal Capacitatea de a
evalua corect
lucrările
Evaluarea
activităţii
Voi face aprecieri asupra
lucrărilor şi voi oferi dulciuri
din partea moşului
conversaţia Papucei şi
bomboane
frontal Acord
calificative
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
148
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRAȘCOLARĂ
Prof. Înv. Primar Găină Cristina
“Binecuvântat fie Crăciunul
pentru că implică întreaga lume într-un sentiment minunat de iubire! “
Hamilton Mabie Wright
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Bogdan-Vodă Câmpulung-Moldovenesc,
Suceava
Participanţi: Elevii din clasa a IV - a C/Părinţi
Coordonator: Prof. Înv. Primar GĂNĂ CRISTINA- învăţătoare clasa a IV - a C
Tema: „BUCURIA ANOTIMPULUI ALB”
Scop: Recunoaşterea semnificaţiei sărbătorii de Crăciun, a jocurilor specifice anotimpului alb şi exprimarea prin diferite
forme artistico-plastice şi practice a sentimentelor care definesc portretul spiritual al poporului român. Dezvoltarea
capacităţilor de comportament corect, de integrare în grupul de copii, de cooperare între copiii, de apreciere şi respect
faţă de copii, faţă de valorile moral - religioase şi faţă de valorile tradiţiei naţionale şi locale
Obiective:
Desprinderea valorilor moral - religioase ale sărbătorii Crăciunului şi Moş Nicolae
Recunoaşterea jocurilor specifice anotimpului alb
Desprinderea tradiţiilor şi obiceiurilor locale de Crăciun şi de Moş Nicolae
Respectarea rolurilor (recitând corect, cu expresivitate şi clar textul propus)
Cântarea respectând regulile de intonaţie
Ascultarea cu atenţie şi în linişte a colegilor
Participarea cu plăcere la activităţi dezvoltându - şi spiritul de colegialitate şi îngăduinţă
Antrenarea şi dezvoltarea unor calităţi ale copiilor - bunătate, compasiune, altruism, grijă…
Cultivarea dragostei pentru semeni, a dorinţei de a ajuta pe cei defavorizaţi
Conştientizarea semnificaţiei faptelor bune
Realizarea unor lucrări artistico - plastice cu scopul de a fi dăruite/ prezentate la diferite concursuri
Durata: Decembrie 2014 Activităţi propuse:
Activitate interactivă - discuţii pe baza materialelor prezentate la nivelul de înţelegere al elevilor
Concurs de recitare de poezie
Lucrări practice şi artistico - plastice respectând tema propusă - EXPOZIŢIE
Sponsori: Părinţii şcolarilor/ Doamna învăţătoare
Evaluarea activităţilor
Alcătuirea un mini-album cu imagini din timpul activităţilor
Organizarea unei expoziţii cu fotografii din timpul activităţilor
Desenarea unor planşe cu aspecte care au impresionat (educaţie plastică)
Alcătuirea unor texte scurte despre activităţile desfăşurate (limbă şi literatură română)
Confecţionarea unui „om de zăpadă‖ din diferite materiale (abilităţi practice)
Alcătuirea de exerciţii şi probleme cu texte referitoare la activităţile desfăşurate (matematică)
Organizarea unui concurs „Săniuţa fuge tare‖ cu şcolarii clasei (educaţie fizică) Participarea la concursuri locale, naţionale şi internaţionale
Publicarea unor fotografii din timpul activităţilor în revista clasei
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
149
RAPORT DE EVALUARE
Sărbătorile românilor sunt un prilej de bucurie şi de împăcare sufletească, un prilej de bucurie şi de a fi mai
buni. Tradiţiile trebuie păstrate şi predate generaţiilor care urmeză.
Copiii, iubesc sărbătorile naţionale că, îşi îmbunătăţesc cunoştinţele prin aflarea mult sărbătorile creştineşti nu
pentru latura lor religioasă, ci pentru latura laica – venirea lui Moş Nicolae, Moş Crăciun, cu cadouri şi de aceea cu
ajutorul părinţilor vom încerca să sădim în sufletele lor iubire pentru Dumnezeu şi semeni.
Analizând modul în care sunt reflectate valorile în societate, dar şi realităţile socio-umane şi intelectuale
întâlnite zi de zi, se constată nevoia organizării de activităţi care să-i mobilizeze pe elevi în realizarea unor creaţii
literare proprii, să le cultive sentimentul „frumosului”.
Şcoala şi comunitatea au datoria de a veghea asupra dezvoltării personale optime a fiecărui elev, stimulându-l
în căutarea şi descoperire aptitudinilor/intereselor/talentelor acestora, cultivându-le simultan aplicaţia şi perseverenţa
în realizarea obiectivelor propuse.
Spiritul de echipă, colaborarea, intercunoaşterea, lărgirea orizontului cultural vor fi stimulate prin activităţile
care vor implica elevii să-şi dea frâu liber creativităţii.
MOŞ NICOLAE
Indiferent de vârstă, cu toţii aşteptăm noaptea de 5 spre 6 decembrie când Sfântul Nicolae trece pe furiş pe la
fiecare copil şi lasă în ghetuţe fie cadouri, fie nuieluşa. Însă, câţi dintre noi cunoaştem povestea Sfântului Nicolae? Cine
a fost el? De ce a rămas în memoria oamenilor şi cum a ajuns un sfânt?
Sfântului Nicolae, dincolo de tradiţia care l - a transformat în Moş Nicolae, a fost un om al credinţei, un om
pentru pe care iubirea de Dumnzeu a fost mai presus ca orice.
Legenda spune că Sfântul Nicolae s - a născut ca urmare a unui miracol dumnezeiesc. Mama sa fiind stearpă,
în urma unui act miraculos, a rămas însărcinată. Părinţii au recunoscut minunea şi când a fost timpul să - l îndrume pe
Sfântul Nicolae către cele sfinte, au făcut - o din toată inima.
Sfântul Nicolae s-a născut într - o familie foarte înstărită, în cetatea Patara, din regiunea Licheia. Tradiţia
bisericească spune că, deşi era prunc şi încă nu vorbea, Sfântul Nicolae înfăptuia miracole. Prima minune înfăptuită de
Sfântul Nicolae a fost faptul că după naştere, deşi orice prunc până în apropierea vârstei de un an nu poate sta în
picioare, a stat 3 ore în picioare. Biserica atribuie acest miracol ca un omagiu adus de prunc Sfintei Treimi.
De asemenea, un alt miracol înfăptuit de prunc era acela că postea miercurea şi vinerea. Mai exact, în acele zile
Nicolae se hrănea de la pieptul mamei doar o dată pe zi, după apusul Soarelui. Ce este foarte interesant este faptul că
niciodată nu a dorit să fie alăptat de la sânul stâng, ci doar de la sânul drept al mamei. Acest fapt a prefigurat viaţa
duhovnicească în care avea să fie de partea celor drepţi, precum şi viaţa cerească unde avea să stea la dreapta Tatălui.
Studiile şi le - a desăvârşit în cercetarea Sfintelor Scripturi. Astfel, cu har divin, Sfântul Nicolae a devenit din
ce în ce mai înţelept şi mai credincios, depărtându - se de orice ar fi putut să - l corupă. Ca tânăr adolescent, spre
deosebire de tinerii din vremea sa, el s - a ţinut departe de orice întinare a trupului şi sufletului.
Sfântul Nicolae a fost ajutat în a - şi descoperi adevărata vocaţie de unchiul său Nicolae, episcop, care intuind
credinţa şi puritatea nepotului său, l - a îndrumat spre a sluji Biserica şi lui Dumnezeu. La scurt timp, tânărul Nicolae a
fost hirotonisit şi a slujit alături de unchiul său.
În momentul în care părinţii săi au trecut în nefiinţă, tânărul Nicolae a moştenit o avere impresionantă. Însă
tânărul Nicolae era conştient că pentru a fi cât mai aproape de Dumnezeu şi pentru a păşi întocmai pe urmele lui Isus
trebuia să renunţe la tot ce era lumesc, inclusiv la bunurile materiale.
Surprinzător, dacă l - am compara cu timpurile actuale, Sfântul Nicolae a decis să îţi împartă bunurile
materiale, inclusiv banii cu oamenii săraci. Astfel, şi - a donat întreaga avere oamenilor săraci, el concentrându - se pe
latura spirituală a vieţii.
BRADUL DE CRĂCIUN
Un ornament specific al sărbătorilor de iarnă este bradul de Crăciun. Acest simbol al Crăciunului, ce ar trebui
să fie nelipsit din casa oricărui creştin de peste glob, este acela în care sălăşluieşte spiritul Crăciunului, farmecul său
inegalabil. Seara de 24 decembrie este destinată în special împodobirii bradului de Crăciun, ca semn al bine venirii şi
celebrării acestei magice sărbători de iarnă. Acest obicei îţi dă acel sentiment de împlinire şi fericire interioară datorat
decorării pomului alături de cei dragi. Alături de toate celelalte tradiţii specifice sărbătorilor de iarnă, acest obicei are
rolul de a uni persoanele, de a le face să uite de diferenţele de opinii dintre ei, de defecte, conflicte, de a lăsa în urmă
trecutul şi de a le ajuta să păşească împreună spre viitor.
Obiceiul împodobirii Bradului de Crăciun datează încă din secolul al VII - lea şi iniţiatorul acestei tradiţii este
un călugăr ce, pentru a răspândi credinţa în sufletele tuturor s - a folosit de forma unică, triunghiulară a bradului, formă
ce, privită cu un ochi divin poate simboliza sfânta treime. Preluând această idee creştină, europenii se pare că îţi
împodobeau casele în preajma sărbătorilor de iarnă, agăţând pomul de tavan, cu vârful îndreptat în jos. Tradiţia
împodobirii bradului de Crăciun a urmat ulterior descoperirii semnificaţiei acestuia, şi anume, în anul 1510, an de când
datează primul mare eveniment de acest gen la Riga. De asemenea, istoria povesteşte şi despre faptul că Martin Luther,
ce se pare că a decorat acest simbol al Crăciunului, pentru prima dată, cu lumânări, a căror lumini le asocia cu cele ale
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
150
stelelor, spre încântarea celor mici, urmând ca mai apoi această tradiţie, a împodobirii bradului de Crăciun, se fie
realizată prin intermediul dulciurilor, respectiv, prăjiturele, turtă dulce. În timp, lumea fiind într - o continuă schimbare,
şi odată cu acesta şi obiceiurile, dulciurile de casă au fost înlocuite de cele din comerţ, astăzi pomul fiind încărcat de
bomboane de ciocolată umplute cu fel de fel de arome, care de care mai îmbietoare, special create pentru acest
eveniment. Referitor la aceste bombonele, de care, cu siguranţă, cu totii ştim nu am mâncat pe furiş toate aceste
bombonele direct din brad, înlocuind conţinutul ambalajului cu năsturei sau pietricele, în funcţie de creativitatea
fiecăruia?
În general, brazii de Crăciun se aduc în casă cu o săptămână, chiar şi două înainte de Ajunul Crăciunului,
depozitându - se într - un loc rece până la decorarea sa. Unii aleg şi varianta bradului artificial dar lipseşte mirosului
proaspăt al bradului, precum şi culoarea sa vie.
Farmecul bradului de Crăciun constă în împodobirea acestuia, şi nu numai pentru împlinirea sufletească ce o
oferă tradiţia, ci şi prin modalitatea de aranjare a ornamentelor, a jocului de culori realizat prin îmbinarea armonioasă a
globurilor joviale, a betelii stufoase, şi nu în ultimul rând, a dansului luminilor beculeţelor instalaţiei.
Moş Crăciun va pune cadourile sub crenguţele sale. Bradul de Crăciun se scoate pe data de 6 Ianuarie a anului
viitor, zi în care creştinii sărbătoresc Boboteaza, sau botezul lui Iisus Hristos
PROIECT DE LECŢIE
Prof. pentru înv. primar Gheța Maria
ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii
DISCIPLINA: Educaţie tehnologică
CLASA: a III-a
TEMA: Tehnici combinate folosite la realizarea unor produse specifice sărbătorilor de iarnă
SUBIECTUL: Spiridușii lui Moş Crăciun
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
SCOPUL: Formarea şi consolidarea unor deprinderi de decupare, îndoire, lipire şi vopsire a diferitelor
materiale
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 - să decupeze după contur hârtie sau carton;
O2 - să realizeze îndoituri ale cartonului pentru obţinerea de produse;
O3 - să lipească diferite ornamente;
O4 - să lucreze corect, ordonat, păstrând curăţenia la locul de muncă;
O5 - să aprecieze calităţile expresive ale lucrărilor executate.
STRATEGIE DIDACTICĂ:
A) METODE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul
B) MIJLOACE: carton colorat, hârtie de împachetat, perforatoare, şerveţele cu motive de Crăciun/ iarnă,
lipici, foarfecă, aracet, pensule
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontal, individual, pe grupe
FORME DE EVALUARE: observare sistematică a elevilor, evaluare formativă, analiza lucrărilor elevilor
BIBLIOGRAFIE: Stoica Daniela ‖Abilități practice - clasele I-IV‖, Ed. Carminis, București 2009
DEMERS DIDACTIC
Etapele lecției Ob. Conţinutul instructiv - educativ Strategii
didactice
Evaluare
Activitatea învăţătorului Activitatea
elevilor
1. Moment
organizatoric
2 min
Asigură un climat favorabil desfăşurării
lecţiei. Verifică dacă toţi elevii au
materialele necesare pentru lecţie: carton,
lipici, foarfecă, hârtie colorată, etc.
Îşi pregătesc
materialele
necesare
desfăşurării
carton, lipici,
hârtie, şerveţele,
rame, placaj,
foarfecă
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
151
orei de
Educaţie
tehnologică.
2. Captarea
atenţiei
2 min
O5
‖Voi ştiaţi că sus în cer,
Este un atelier ?
Noaptea luna îl veghează,
Stelele îl luminează,
Şi-n el zeci de spiriduşi
Meşteresc globuri, păpuşi,
Ursuleţi de pluş, rachete,
Maşinuţe şi trompete,
Şi-alte mii de jucării,
Să le-aducă la copii,
Bunul nostru Moş Crăciun,
În seara sfântă de Ajun.‖
Ascultă cu
atenţie.
Receptează
informaţiile
şi sunt
concentraţi
la explicaţii.
explicaţia
conversaţia
3. Anunţarea
temei şi a scopului
1 min
Astăzi, la ora de Educaţie tehnologică,
vom realiza prin tehnici combinate mai
multe produse cu specificul sărbătorilor de
iarnă. Voi veți fi ”Spiridușii lui Moş
Crăciun‖, iar lucrările voastre vor fi oferite
copiilor din centrul de plasament.
Ascultă cu
atenţie
urmărind
care este
scopul
acestei
activităţi.
observaţia
conversaţia
4. Formarea şi
consolidarea de
priceperi şi
deprinderi
25 min
O1
O2
O3
O2
O4
O4
O1
A) Clarificarea temei
Împart elevii în cinci grupe pentru realizarea
de produse diferite. Fiecare grupă va primi
explicaţii privitoare la modul de realizare a
produselor.
Grupa I
Elevii vor realiza „Oameni de zăpadă‖
decupând după contur pe carton alb. Vor
folosi diferite materiale cu care vor orna
aceste produse.
Grupa a II-a
Elevii vor realiza „Cutiuţe pentru cadouri‖,
decupând carton dup contur. Vor folosi
tehnica îndoirii hârtiei după care vor lipi
ornamente.
Grupa a III-a
Elevii vor realiza „Globuri‖ pentru pomul
de Crăciun din carton colorat. După
decuparea cerculeţelor şi îndoirea lor pe
contur vor asambla, apoi vor orna globurile.
Grupa a IV-a
Elevii vor realiza „Coronița de Crăciun‖ din
‖mâini decupate‖.Vor desena conturul
mâinilor, vor decupa după contur și vor
asambla sub formă de coroniță, ce va fi
decorată cu diverse materiale.
Grupa a V-a
Vor realiza „Renul lui Moș Crăciun‖ din
rolă de hârtie igienică.Vor lipi hârtie
colorată pe rolă, vor aplica coarne din sârmă
plușată și alte decorațiuni.
B) Clarificarea subiectului
Se prezintă câteva modele de lucrări ce vor
fi realizate de ei în oră.
Este dirijată conversaţia pentru a scoate în
evidenţă detaliile de realizare a produselor
precum şi calitatea artistică a procedeelor
folosite. Se va insista pe detaliile de
decupare şi de lipire.
Îşi pregătesc
materialele
necesare.
Răspund la
întrebări
privitoare la
modul de
realizare a
produselor
Adresează
întrebări
dacă au
neclarităţi în
ceea ce
priveşte
modul de
lucru sau
tehnicile
folosite.
Sunt atenţi la
explicaţii.
Observă şi
analizează
modelele
prezentate.
Identifică
elementele
componente
şi de decor
Elevii
lucrează
respectând
indicaţiile
date.
Îşi
organizează
materialele
şi
observaţia
demonstraţia
conversaţia
instrumentele de
lucru pentru
realizarea
fiecărui produs
explicaţia
demonstraţia
observaţia
exerciţiul
analiza
răspunsuri
lor
observare
a
sistematic
ă a
comporta-
mentului
elevilor pe
parcursul
activităţii
evaluare
formativă
observare
a
sistematic
ă a
elevilor în
ceea ce
priveşte
colaborare
a şi
iniţiativa
în cadrul
lecţiei,
creativitat
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
152
O2
O4
O5
C) Realizarea lucrărilor de către elevi
Se recomandă copiilor să înceapă lucrul şi
să coopereze în cadrul grupei astfel încât
produsele finale să fie cât mai reuşite.
Se reamintesc măsurile de protecţie a
muncii (mai ales pentru cei care folosesc
foarfeca).
Se va interveni cu explicaţii şi chiar
asistenţă, dacă este necesar.
Se va insista în timpul lucrului pe
compunerea corectă a spaţiului plastic,
respectarea regulilor de organizare corectă a
elementelor plastice şi echilibru.
instrumentel
e
corespunzăto
are pentru a
avea spaţiu
suficient de
lucru şi
pentru a
preveni
eventuale
accidente
posibile.
lucrările elevilor
ea şi
spiritul de
observaţie
5. Evaluare
4 min
O5
a) Anunţarea încetării lucrării
b) Reformularea pe scurt a obiectivelor
Ce produse aţi realizat?
Ce tehnici aţi folosit?
c) Analiza lucrărilor
Câte unul-doi reprezentanţi din fiecare
grupă vor veni în faţa clasei unde vor
prezenta colegilor produsele realizate.
Lucrările se evaluează după următoarele
criterii:
- respectarea temei date;
- aspectul îngrijit al lucrării;
- respectarea etapelor de lucru:
- finalizarea lucrării.
Realizez o expoziţie în faţa clasei cu cele
mai reuşite lucrări.
conversaţia
explicaţia
conversaţia
aprecieri
verbale
analiza
lucrărilor
elevilor
6. Activitate în
completare
10 min
Datorită faptului că mai sunt doar câteva
zile până la Crăciun vom cânta un colind
intitulat ‖Scoală, gazdă bună‖
Se grupează
pentru a
colinda.
demonstraţia
7. Concluzii şi
aprecieri
1 min
Se fac aprecieri asupra modului în care au
participat elevii la lecţie.
Ascultă cu
atenţie.
aprecieri
verbale
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. primar: Gurzun Mariana
Data: 18. 12. 2013
Clasa: a III- a
Şcoala: Liceul Teh. Cristesti
Prof. înv. primar: Gurzun Mariana
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: Abilităţi practice
Unitatea de învăţare: Activităţi cu materiale sintetice – hârtia
Subiectul: Tehnica decupării, asamblării şi lipirii hârtiei – Felicitare de Crăciun
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Scopul lecţiei: Formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza felicitări de Crăciun prin procedeul de decupare şi lipire,
folosind creativitatea, simţul artistic şi îndemânarea.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1 - să denumească materialele cu care lucrează;
O2 - să decupeze după conturul desenat;
O3 - să lipească corect formele obţinute;
O4 - să decoreze şi să finiseze lucrările;
O5 - să analizeze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
153
Strategii didactice:
Metode şi procedee: ciorchinele, brainstorming, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca independentă,
analiza.
Resurse materiale: carton colorat, şabloane cu brăduleţ de decupat, perforator în formă de fulg şi de steluţă, lipici, foarfece,
fulgi şi steluţe decorative, stimulente (coroniţe mici autocolante), CD cu colinde, laptop.
Forme de organizare: frontală, individuală.
Durata: 50 minute.
Bibliografie:
1. D. Stoica – Abilităţi practice – clasele I - IV, Editura Carminis, 2004, Piteşti;
2. L. Stan – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I - IV,
Ed. Aramis, 2002 Bucureşti;
3. A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun, Editura Aramis 2005, Bucureşti;
Momentele
lecţiei
O.O. Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice Evaluare
Metode Mijloace Forme de
organizare
1. Moment
organizatoric
Se asigură climatul unei bune
desfăşurări a lecţiei. Se pregătesc
materialele necesare desfăşurării
lecţiei.
2. Captarea şi
menţinerea
atenţiei
Se iniţiază un brainstorming
pornind de la cuvântul cheie
„decembrie‖ listându-se la tablă, sub
forma unui ciorchine.
Se realizează o discuţie legată de
Crăciun (când se sărbătoreşte, pe cine
asteptaţi în noaptea de Crăciun?)
Brainstorming
Ciorchine
Conversaţia
Cretă
colorată
Frontală
Observarea
sistematică
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
Se anunţă tema lecţiei şi
obiectivele în termeni accesibili
elevilor.
„Astăzi la ora de abilităţi practice
vom realiza o felicitare de Crăciun pe
care puteţi să o dăruiţi unei persoane
dragi sau familiei.‖
Explicaţia
Frontală
4. Dirijarea
învăţării
a) Intuirea
materialelor şi
prezentarea
lucrării model
b) Explicarea şi
demonstrarea
modului de lucru
c) Realizarea
lucrărilor de către
elevi
O1
O2
O3
Prezentarea lucrării model. (Anexa
1)
Solicitarea copiilor pentru analizarea
lucrării model în sensul identificării
materialelor folosite pentru realizarea
ei, identificarea formei, a modului de
înfrumuseţare a acesteia.
- Ce materiale aveţi pe bănci?
- Ce materiale am folosit pentru
realizarea lucrării?, etc.
Lucrarea model va rămâne la loc
vizibil pe parcursul întregii activităţi.
Se vor explica şi demonstra
etapele de realizare a felicitării de
Crăciun, procedeele de lucru, precum şi
criteriile pe baza cărora se va realiza
evaluarea lucrărilor elevilor.
Etapa I: decuparea după contur a
brăduleţului;
Etapa a II-a: lipirea brăduleţului în
mijlocul felicitării;
Etapa a III-a: ornarea brăduleţului cu
steluţe şi globuleţe;
Etapa a IV-a: conturul felicitării se va
face din fulgi albi perforaţi.
Se fac câteva exerciţii pentru
încălzirea muşchilor mici ai mâinii.
Fiecare elev va avea şabloane pentru
elementele care le sunt necesare pentru
realizarea lucrării. (Anexa 2) Vor
Conversaţia
Observarea
dirijată
Explicaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Munca
independentă
Şabloane
de decupat,
lipici,
foarfece,
carton
colorat,
steluţe şi
fulgi
Lucrarea
model
Şabloane cu
brăduleţ,
Frontală
Frontală
Individuală
Observarea
sistematică
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
154
04
decupa după contur şi vor lipi
elementele pe suport, astfel încât să
obţină o lucrare originală şi estetică.
După ce au terminat de ornat
felicitarea, elevii pot scrie în interior o
urare pentru cei dragi.
Se vor oferi informaţii şi explicaţii
suplimentare acolo unde este necesar.
În timp ce lucrează copiii se
ascultă colinde.
Explicaţia
steluţe,
fulgi, carton
colorat,
lipici,
carioci,
foarfece
Laptop
5. Analiza
lucrărilor
O5
Lucrările vor fi apreciate în
funcţie de următoarele criterii:
- s-a decupat corect;
- s-au asamblat estetic elementele
decupate;
- s-a lucrat curat;
- lucrarea este originală.
Observaţia
Analiza
Lucrările
realizate
Frontală
Corectitudinea
realizării
lucrărilor
6. Încheierea
lecţiei
Se fac aprecieri individuale şi
generale, se acordă calificative celor
care au lucrat foarte frumos. Fiecare
elev va primi un jeton- coroniţă, pe
care-l pot lipi pe felicitare.
Conversaţia
Stimulente
Frontală
Aprecierea
verbală şi prin
calificative
Anexa 1
Felicitare model
Anexa 2
Şabloane
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
155
PROIECT DIDACTIC
Profesor: Iosub Laura
Data: 13.12.2013
Profesor: Iosub Laura
Grădiniţa cu program normal, Heresti
Grupa: mare
Tema anuală de studiu: “Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Proiect tematic: „Bucuriile iernii”
Tema zilei: „Să-l salvăm pe Moş Crăciun!” Tipul de activitate: activitate integrată
Elementele Componente ale activităţii integrate:
DLC: „Să-l salvăm pe Moş crăciun!” Joc didactic
DOS: ―Braduleţi împodobiţi, vrăjitoarei dăruiţi‖- confecţionare (lipire)
Mijloc de realizare: joc didactic/ confecţionare (lipire)
Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi
Scopul activităţii: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor, referitoare la diverse fenomene specifice
anotimpului de iarna,
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
DLC :
O1 – să identifice caracteristicile anotimpului iarna;
O2 – să despartă în silabe cuvântul indicat;
O3 – să alcătuiască propoziţii cu cuvântul de pe jeton;
O4 – să alinte cuvântul de pe jeton;
O5 – să completeze Piramida cu jetoane specifice cerinţei date;
O6 – să răspundă cu Adevărat sau Fals la enunţurile spuse de mine.
DOS
O1 – să intuiască materialele de lucru;
O2 – să respecte etapele de lucru în realizarea lucrării;
O3 – să decoreze după bunul plac lucrarea;
O4 – să lucreze corect, îngrijit, curat în timpul executării lucrării.
REGULILE JOCULUI : copilul chemat de educatoare vine şi alege un fulg de zăpadă din brad şi împreună cu
ceilalţi colegi rezolvă sarcina aflată în interiorul plicului indicat de fulg.
SARCINA DIDACTICĂ : Copilul va trebui vină şi să aleagă fulgul de pe bradul numărul 1. Educatoarea îl citeşte şi
copilul arată spre plicul indicat de cerinţa de pe fulg. Apoi împreună vor descoperi ce au de făcut pentru a înainta pâna
la castel pentru a-l salva pe Moş Crăciun. Fiecare răspuns corect le şi permite să înainteze în drumul spre castel .
ELEMENTE DE JOC : surpriza , aplauzele
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic.
Materiale didactice: planşă din cadrul captării atenţiei, Piramida, jetoane,
Forma de organizare: frontal
Durata jocului didactic: 30-40 minute
STRATEGII DIDACTICE (DOS):
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, turul galeriei.
Materiale didactice: Farfurii cu jetoane, lipici.
Forma de organizare: frontal
Durata: 30-40 minute
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
156
Nr.
Crt.
Secvenţele
activităţii
Ob.
Op.
Conţinutul instructiv-educativ
Strategii didactice
Evaluare
Metode şi
procedee
didactice
Mijloace
de
învăţămâ
nt
Forme de
organizar
e
1. Moment
organizatoric
Pregătirea materialelor necesare
lecţiei.
2. Captarea
atenţiei
Îi întreb pe copii în ce anotimp
suntem?
Cu cine vine Zâna Iarna? Ce aşteaptă
copiii de la Moş Crăciun?
Le dau copiilor o veste tristă.
Precizez că o vrăjitoare l-a răpit pe
Moş Crăciun şi l-a închis în castelul
său dintr-o pădure. Pentru ca Moş
Crăciun să ajungă la noi cu daruri
trebuie să-l eliberăm.
Conversaţi
a
plansa
Frontală
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
operaţionale
Animalele pe care le vedeţi în drumul
spre castel nu ne dau voie să înaintăm
decăt dacă vom răspunde corect la
întrebările pregătite de Vrăjitoare.
Pentru a îmbuna Vrăjitoarea şi
animalele propun să ne jucam Jocul
,,Să-l salvăm pe Moş Crăciun!,în
care,vom răspunde la întrebări şi vom
spune tot ceea ce ştim despre iarnă şi
despre Moş Crăciun .
În funcţie de cerinţa din plicuri copiii
vor avea de despărţit cuvinte în silabe,
de alcătuit propoziţii cu cuvinte
indicate pe jeton, vor alinta cuvinte,
vor preciza caracteristici ale
anotimpului de Iarna.
Conversaţi
a
Conversaţi
a
Frontală
4. Dirijarea
învăţării
O1
O2
O3
O4
Explicarea regulilor jocului
Pe rând un copil vine şi alege un fulg
de zăpadă din brad. Fiecare fulg
reprezintă de fapt o trimitere la
culoarea unui plic unde se află cerinţe
pe care acesta trebuie să le rezolve
împreuna cu colegii, cu fiecare răspuns
corect animalele întâlnite în drumul
spre castel le permit copiilor să
înainteze.
.Jocul de probă
Se efectuează jocul de proba cu 1-2
copiii pentru a vedea dacă aceştia şi-au
însuşit corect regula jocului.
Desfăşurarea propriu-zisă a jocului
Pe rând vine câte un copil şi continuă
să rezolve cerinţa,din plic, citita de
educatoare.
Dacă vor rezolva corect sarcina din
primul plic, animalele din jurul
brăduţului le permite să descopere ce
explicaţia
Jocul
didactic
Explicaţia
Exerciţiul
Joc
didactic
Plicuri
Foi cu
cerinţe
Piramida
Jetoane
Frontală
Frontală
Frontală
Capacitatea
de a alinta
cuvinte
Capacitatea
de a alcătui
propoziţii cu
cuvinte date;
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
157
O5
O6
cerinţe sunt pe al doilea fulg.. Se
procedează după acelaşi algoritm până
când copii reuşesc să treacă de ultimul
animal şi să ajung la castel şi să-l
elibereze pe Moş Crăciun.
Pentru fiecare răspuns corect vor fi
aplaudaţi.
Complicarea jocului piramida iernii.
Explicaţia
Exerciţiul
5. Obţinerea
performanţei
O1
O2
O3
O4
Ultima odrinţă a vrăjitoarei este că:
îl eliberează pe Moş Crăciun doar dacă
îi dau în schimb multi brazi împodobiţi
cu care să îşi infrumuseţească castelul.
Înainte de a ne apuca de treabă, le
spun ca aceasta ultimă dorinţă a
vrăjitoarei mi-a amintit de o scenetă
scurtă cu un brăduţ mic. Facem
sceneta, apoi le arăt copiilor ce au de
făcut pentr a-l salva pe Moş. Arăt
lucrarea model, explic etapele de lucru.
Vom face exerciţii de încălzire a
mâinilor.
Le urez copiilor spor la lucru şi
voi acorda sprijin tuturor copiilor.
Lucrările vor fi puse pe o măsuţă.
Conversaţi
a
Conversaţi
a
Demonstra
ţia
Frontală
Capacitatea
copiilor de a
interpreta
rolul din
sceneta
Capacitatea
copiilor de a
lipi corect
pentru a
realiza
lucrarea
propusă
. Încheierea
activităţii
Educatoarea se declară mulţumită de
modul în care au participat copiii la
activitate şi îi asigură pe copii că acum
Vrăjitoarea îl va elibera sigur pe moş
Crăciun pentru ca el să ajungă la ei să
le aducă daruri.
Se oferă stimulente si o bombonică
de pom.
Conversaţi
a
Stimulen
te si
bomboan
e de pom
Frontală
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv.preșcolar Lisac Anca
Data:
Grupa: Mijlocie ,,B‖
Tema anuală: ‖Cand,cum şi de ce se întamplă?‖
Domeniul : Estetic şi creativ
Denumirea activităţii: ,,Bradul împodobit‖
Categoria de activitate: Educaţie artistico-plasticǎ (DEC)
Forma de realizare: picturǎ - priceperi şi deprinderi
Scopul activității: Consolidarea deprinderii tehnice de a realiza o lucrare prin tehnica picturii cu o temă dată, cu diferite
materiale de lucru-acuarele.
Obiective operationale:
- sǎ denumeascǎ materialele şi instrumentele de lucru puse la dispoziţie (coli de hârtie, acuarele, şervetele, pensule,
pahare cu apǎ);
- să spună ce culori trebuie folosite pentru realizarea lucrării;
- sǎ realizeze lucrarea utilizând corect tehnica picturii cu acuarele, respectând cerinţele;
- sǎ aplice corect culoarea cu pensula, pe suprafaţa datǎ, respectând indicaţiile primite;
- sǎ-şi exprime opinia faţǎ de lucrarea proprie şi a colegilor, motivându-şi pǎrerea.
Strategii didactice:
a)Metode si procedee: –conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, munca independentǎ, turul
galeriei,surpriza, aplauze,jocul
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
158
b)Materiale si mijloace auxiliare: -modelul educatoarei, fişă cu ghicitori, material de lucru pentru copii: coală albă, pe a
cǎrei suprafaţǎ este imprimat un brad, acuarele, pahare cu apǎ, şerveţele,brad-jucărie,calculator , casetă cu colinde.
c)Forma de organizare: frontal, individual
o Bibliografie:
• Botez S., Sǎlǎvǎstru D., „Atlas cu elemente de limbaj plastic:
îndrumǎtor pentru educatoare‖, Ed. Aramis Print, Bucureşti, 2007
• „Programa acivitǎţilor instructiv- educative în grǎdinţa de
copii‖,(2005), Ed. V&I Integral, Bucuresti
Desfǎşurarea activitǎţii
Nr.
crt.
SECVENŢELE
ACTIVITĂŢII
CONŢINUTUL ŞTIINTIFIC
STRATEGII
DIDACTICE
EVALUARE
( instrumente şi
indicatori)
1. Moment
organizatoric
Voi asigura condiţiile optime pentru buna
desfǎşurare a activitǎţii:
- aerisirea sǎlii de grupǎ;
- aranjarea mobilierului şi distribuirea
materialului didactic;
- intrarea ordonatǎ a copiilor în sala de
grupa.
Observarea
comporta-
mentului copiilor
2. Captarea atenţiei Se va purta o scurtǎ discuţie despre
împodobirea brăduţului.
Le voi spune câteva ghicitori despre brad.
Prin procedeul surpriză, un copil va scoate din
cutia fermecată un brad jucărie. Îl voi prezenta
apoi copiilor şi vom discuta despre cum este şi
pe unde creşte.
conversaţia
observaţia
Evaluare oralǎ
Observarea
comporta-
mentului copiilor
3. Enuntarea temei si a
obiectivelor
,,Brăduţul este necăjit că nu are globuri şi
ghirlande şi aşa nu va ajunge niciodată să
decoreze o casă, de Crăciun.
Doriţi să-i facem noi o surpriză, până când se
înveseleşte el, că e tare supărat. Haideţi , atunci
să pictăm ramurile, ca să vadă cum sunt ele şi
să-l decorăm cu multe ghirlande şi globuleţe.
Uite-aşa!!! Voi arăta modul de realizare.
-Deci, azi la activitate noi vom picta cu
acuarele şi cu ajutorul pensulelor, cetina
bradului şi podoabele sale.‖
Voi repeta tema activitǎţii cu 2-3 copii
pentru fixarea ei.
observaţia
turul galeriei
Observarea
comporta-
mentului copiilor
5.
Executarea temei de
cǎtre copii
Voi realiza cu copiii câteva exerciţii de
încǎlzire a muşchilor mici ai mâinilor:
„închidem şi deschidem pumnii‖, „ învârtim
morişca‖, „batem palmele sus‖, ‖cântăm la
pian‖, etc.
Urez copiilor „Spor la lucru!‖ dupǎ care se
va trece la realizarea temei de cǎtre copii.(pe
fond muzical)
Voi supraveghea îndeaproape activitatea
copiilor, voi trece pe rând, pe la fiecare copil şi
voi da explicaţii suplimentare şi ajutorul
necesar, acolo unde este nevoie.
Voi da preavizul de terminare a lucrărilor, apoi
de terminare a acestora.
exerciţiul
Stimulare
verbala
Analiza
acţiunilor
6. Evaluarea
performanţei
Împreună cu brăduţul se va trece pe la
expoziţia cu lucrările copiilor. Acesta se va
mira de felul cum arată ornamentele şi-şi va
exprima dorinţa de a ajunge împodobit, să
poată decora o casă de Crăciun.
conversaţia
turul galeriei
Evaluare prin
expoziţie
Aprecieri verbale
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
159
O voi face prin aprecieri verbale privind
modul de realizare al temei, cu ajutorul
bradului.
Vor fi antrenaţi şi copiii în analiza lucrǎrilor
proprii şi ale colegilor.
Cei care au lucrat corect, frumos şi ordonat
vor fi aplaudaţi şi vor primi o surpriză adusă de
brăduţ.
Auto
evaluare
7. Încheierea activitatii Voi face aprecieri asupra comportamentului
copiilor pe parcursul activitǎţii.
Copiii vor cânta un cântecel despre brăduţ.
observaţia
exerciţiul
Aprecieri verbale
PROIECT DIDACTIC
Prof. Gîtlan Maria
I. DATE GENERALE:
CLUBUL COPIILOR TG. NEAMŢ
Clasa: I-IV, grupă începători
Cercul: ARTĂ TEXTILĂ-CREAȚIE CONFECŢII
Tema: Aplicaţii pentru sărbătorile de iarnă
Subiectul: Bradul de Crăciun, ornamente pentru brad
Tipul lecţiei: predare - învăţare
Timp acordat: 100 min
Data: 4.12.2014
II. COMPETENŢE GENERALE:
CG1- identificarea tipurilor de materii prime utilizate la realizarea bradului şi ornamentelor pentru brad;
CG2 - utilizarea unui limbaj tehnic adecvat;
CG3 - dezvoltarea gândirii logice şi a creativităţii în procesul de învăţare
şi execuţie practică.
III. COMPETENŢE SPECIFICE:
CS1 - consolidarea cunoştinţelor de execuţie a bradului şi ornamentelor pentru brad;
CS2 - formarea deprinderilor practice de realizare a bradului şi ornamentelor pentru brad.
IV. COMPETENŢE DERIVATE:
CD1 - dezvoltarea capacităţii de analiză a materiilor prime în concordanţă cu
lucrarea de executat;
CD2 - dezvoltarea imaginaţiei şi gândirii logice în combinarea materiilor prime
pentru obţinerea unei lucrări estetice;
CD3 - stabilirea etapelor de realizare a bradului şi ornamentelor pentru brad;
CD4 - dobândirea deprinderilor practice de execuţie a bradului şi ornamentelor pentru brad;
CD5 - dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii în finisarea bradului şi ornamentelor pentru brad;
CD6 - stimularea creativităţii în realizarea de noi modele bradului şi ornamentelor pentru brad.
V. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMANT:
- modele de brad şi ornamente pentru brad, calculator, reviste.
VI. METODE DIDACTICE:
- explicaţia, conversaţia, observaţia, demonstraţia, descoperirea, problematizarea.
-
VII. TIPURI DE ACTIVITATE:
- frontală, independentă.
VIII. SCENARIUL ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE:
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
160
Secvenţele
lecţiei
CD
Activitatea profesorului Ti
m
p
Activitatea elevilor Metode Mijloac
e
Eva
luar
e
1. Moment
organizatori
c
-verifică prezenţa;
- organizează grupa pentru
lecţie;
- pune elevilor la dispoziţie
materialele.
3
- pregătesc cartonul, aţe, materiale
textile,paiete, hartie creponată,
foarfecele etc.
2. Reactuali-
zarea
cunoştinţelo
r
Profesorul adresează
următoarele întrebări:
- Ce materieale putem utiliza
pentru realizarea bradului şi a
ornamentelor pentru brad?
-Cum procedaţi pentru realizarea
lucrărilor?
10
- ascultă întrebările, formulează
răspunsurile şi participă la
dialogul iniţiat de profesor;
- completează unele răspunsuri
formulate de colegi;
- sunt atenţi la completările făcute
de profesor.
conversat
ia
dialogul
observaţi
a
descoperi
-rea
materia
le
textile
tipare
mostră
oral
ă
3.Discuţii
pregătitoare
CD
1
-se analizează materialele şi se
stabilesc care sunt potrivite
pentru realizarea bradului şi a
ornamentelor pentru brad
5
- studiază materialele şi încearcă
să creeze un model în concordanţă
cu acestea
problema
-tizare
4.Anunţarea
lecţiei noi
Bradul de Crăciun, ornamente
pentru brad
2
expunere
a
5.Organizar
ea situaţiilor
de învăţare
CD
2
CD
3
-Cum putem aşeza materialele
astfel încât să obţinem un brad
frumos?
-Se explică modul de îmbinare a
materialelor.
10
-elevii sunt antrenaţi şi îndrumaţi
în stabilirea etapelor de realizare a
bradului
conversat
ia
dialogul
observaţi
a
descoperi
-rea
oral
ă
prac
tică
6.Desfăşura-
rea
activităţii
practice
CD
4
CD
5
-se amintesc câteva N.T.S.M.
- se îndrumă , explică şi
supravegheză fiecare elev în
realizarea bradului şi
ornamentelor pentru brad;
- se stimulează imaginaţia şi
creativitatea în finisarea bradului
şi ornamentelor pentru brad
55
- execută practic bradul
(decupează, lipesc, finisează
lucrarea);
- cu ajutorul mărgelelor,
nasturilor, panglicilor, aţelor
colorate, globuri sparte, lipici cu
sclipici vor înfrumuseţa bradul şi
ornamentele pentru brad .
conversat
ia
dialogul
observaţi
a
descoperi
-rea
ace
aţe
materia
le
textile
mostre
orname
nte
oral
ă
prac
tică
7.Conexiune
a
CD
6
Din materialele puse la
dispoziţie ce alte modele de brad
şi ornamente pentru brad puteţi
realiza?
10
-elevii schiţează un model nou
-vor alege materialele pentru noul
model
conversat
ia
dialogul
observaţi
a
descoperi
-rea
materia
le
orname
nte
for
mati
v-
cog
niti
vă
8. Evaluarea
lucrărilor şi
concluzii
finale
Se face analiza de sinteză
scoţându-se în evidenţă
rezultatele pozitive
5
Elevii îşi fac autoevaluarea
lucrărilor
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
161
PROIECT DE LECŢIE
Inst. Rus Mirela
Data : 10 decembrie 2013
Şcoala : Gimnazială „Grigore Silaşi‖ Beclean
Clasa : I A
Propunător : inst. Rus Mirela
Unitatea tematică: In prag de sarbatoare
Aria curriculară: Arte şi tehnologii , Limbă şi comunicare
Disciplina : Arte vizuale si abilităţi practice - activitate integrată-
Domenii integrate: Matematică şi explorarea mediului/Comunicare în limba română
Subiectul lecţiei :Felicitare-Bradul de Crăciun– trasarea conturului, decupare şi lipire
Tipul activităţii : Activitate integrată
Scopul lecţiei: Formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza felicitări de Crăciun prin procedeul de
decupare şi lipire, folosind creativitatea, simţul artistic şi îndemânarea.
Obiective cadru:
1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple.
Competenţe specifice :
●Arte vizuale şi abilităţi practice:
1.1.Identificarea unor mesaje simple, în contexte familiare, exprimate printr-o varietate de
forme artistice
2.1. Exprimarea liberă a ideilor/experienţelor şi a emoţiilor/sentimentelor prin utilizarea de materiale
instrumente de lucru şi tehnici simple
2.3.Exprimarea adecvată a emoţiilor, în contexte variate
3.3. Realizarea de obiecte/lucrări/ construcţii simple, pe baza interesului direct şi a iniţiativei spontane
● Comunicare în limba română:
1.1 Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt , rostit clar şi rar.
Obiective operaţionale :
- Să denumească materialele de lucru necesare pentru realizarea temei propuse
-Să traseze conturul după şablon
-Să decupeze dupǎ contur bradul şi globurile
-Să asambleze prin lipire elementele prelucrate pe suportul cartonat, pentru a obţine produsul final
-Să analizeze în spirit critic şi autocritic atât lucrarea proprie cât şi lucrările colegilor
-Să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical în exprimarea propriilor păreri
Strategii didactice :
Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, expunerea ,observaţia, aprecierea
verbalǎ, învăţarea prin descoperire
Mijloace de învăţământ: lucrarea model, hârtie cartonată colorata, şabloane pentru trasarea
conturului, hârtie glasată, lipici, foarfece, confetti, combinǎ muzicalǎ, CD
Forme de organizare : frontal, individual
Evaluare – formativă, prin observarea comportamentului elevilor şi analiza produselor acti-
vităţii
Bibliografie:
Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012;
Organizarea interdisciplinară a ofertelor de ȋnvăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii
mici, Suport de curs, 2012;
A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun, Editura Aramis 2005, Bucureşti
L. Stan – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I - IV,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
162
Secvenţele
lecţiei
Desfǎşurarea lecţiei Strategii didactice
Activitatea propunătorului Activitatea elevilor
Resurse
procedura
le
Resurse
materiale
Forme de
organizare
1. Moment
organizatoric
Se asigură climatul necesar unei bune
desfăşurări ale lecţiei.se pregătesc
materialele necesare.
Pregǎtesc materialele
necesare.
frontal
2. Captarea
atenţiei
Se prezintă elevilor o ghicitoare:
Tulpină, frunze ace are,
Verde e şi pe ninsoare,
De Crăciun este tăiat
Pentru a fi înfrumuseţat.
Bradul=
Se poartǎ o scurtǎ conversaţie despre
bradul de Craciun, realizând astfel
legǎtura cu subiectul lecţiei.
Descoperă răspunsul
corect.
Participǎ la discuţie.
expunerea
conversaţia
ghicitoare
frontal
frontal
3.Anunţarea
temei
Se anunţǎ subiectul lecţiei şi
obiectivele învǎţǎrii : Bradul de
Craciun – trasarea conturului,
decupare, ansamblare prin lipire.
Ascultǎ precizǎrile
fǎcute.
expunerea
frontal
4. Dirijarea
învǎţǎrii
●Intuirea modelului şi a materialelor
Se prezintǎ lucrarea model .
Se solicitǎ elevilor sǎ numeascǎ
materialele din care e confecţionat
modelul.
●Demonstrarea şi explicarea
modului de lucru
- trasarea conturului
- decuparea dupǎ contur a
elementelor componente;
- asamblarea prin lipire
- lipirea elementelor de decor:
steluţa, globurile, clopoţeii.
●Realizarea lucrǎrilor de cǎtre
elevi
Se supravegheazǎ modul în care
lucreazǎ elevii şi oferǎ informaţii
suplimentare acolo unde este nevoie.
Le cere elevilor sǎ lucreze cât mai
corect şi estetic, respectând etapele de
lucru.
.
Pe măsură ce lucrările sunt gata vor
fi aşezate în faţa clasei, obţinându-se
o mică expoziţie.
Observǎ lucrarea
model.
Precizeazǎ subiectul şi
materialele folosite.
Urmǎresc demonstraţia
şi explicaţiile
propunătorului.
Realizeazǎ lucrǎrile.
Trasează conturul după
şablon.
Decupează pe contur.
Asamblează piesele
componente prin lipire.
Personalizează lucrarea
prin decorare.
Respectă etapele de
realizare a lucrǎrii şi
sugestiile date.
observaţia
conversaţia
demonstraţ
ia
explicaţia
exerciţiul
planşa
model
hârtie
cartonată
albă,
albastră,
şablon,
hârtie
glasată,
lipici,
foarfece
frontal
frontal
individual
5.Evaluarea
lucrǎrilor
Realizează o expoziţie cu lucrările
elevilor.
Se face aprecierea şi autoaprecierea
lor, ţinând cont de următoarele
criterii:
-respectarea etapelor de lucru
-gradul de finalizare al lucrǎrii
-aspectul estetic
-originalitate
Prezintǎ lucrǎrile
realizate în timpul orei.
Sunt antrenaţi în
aprecierea lucrǎrilor
puse în discuţie.
conversaţia
aprecierea
verbală
analiza
şi
autoanaliza
lucrărilor
lucrǎrile
realizate
frontal
6. Încheierea
lecţiei
Formuleazǎ concluzii şi aprecieri cu
privire la modul cum au lucrat, la
ordinea şi disciplina din timpul orei.
Recepteazǎ concluziile
şi aprecierile adresate
de propunător.
aprecierea
verbalǎ
frontal
individual
PODOABE PENTRU BRADUL DE CRĂCIUN
Prof. Înv. Preşcolar: Nicoleta Muntean
G. P. N. Garbova
. Activitate de educaţie plastică – DEC (pictură)
Tema anuală: ,, ,, Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?”
Tema săptămânii: ,, Obiceiuri strabune!”
Tema zilei: ,,Podoabe pentru bradul de Crăciun ”
Tema activităţii: „Impodobim bradul ”
Mijloc de realizare: pictura
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi
Obiective de referinţă: să redea liber teme plastice specifice picturii; să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate
prin tehnici specifice picturii; să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice.
Exemple de comportamente:
cognitiv-formative:
O1 – să denumească tehnica utilizată pentru realizarea temei propuse:
pictura;
O2 – să descrie planşa model, utilizând un limbaj adecvat;
O3 – să identifice culorile folosite la realizarea planşei model;
psiho-motorii:
O4 – să picteze brăduţul;
O5 – să lipească globuleţe multicolore obţinute prin tehnica motolirii hârtiei;
afective:
O6 – să exprime o părere obiectivă despre propria lucrare şi despre lucrările colegilor;
O7 – să manifeste interes în activitatea desfăşurată.
Strategia didactică: a) metode şi procedee: pictura, demonstraţia, explicaţia, conversaţia, observaţia, turul galeriei;
b) mijloace didactice: planşa model, acuarele, pensulă, pahare, apă, polistiren, ace de gămălie, fişă
individuală cu silueta unui brad;
c) forme de evaluare: frontală, individuală.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
164
Desfăşurarea activităţii
Secvenţele
activităţii
Conţinut ştiinţific
Strategia didactică
Evaluare Metode şi procedee Mijloace
didactice
1. Moment
organizatoric
asigurarea condiţiilot optime pentru realizarea
activităţii;
aranjarea mobilierului;
pregătirea materialului didactic necesar pentru
desfăşurarea activităţii.
2. Introducerea
în activitate
se va realiza prin prezentarea planşei model; - conversaţia; - planşa
model;
- frontală;
3. Prezentarea
şi analiza
modelului
se analizează planşa model „Brăduţul fericit‖:
elementele care o alcătuiesc, culorile folosite;
- conversaţia;
- planşa
model;
- frontală;
4. Anunţarea
temei
se anunţă titlul activităţii şi tehnica utilizată
pentru realizarea temei;
5.
Demonstrarea şi
explicarea
modului de
lucru
li se explică copiilor modul şi tehnica de lucru:
fiecare copil va primi o fişă individuală cu
silueta unui brad (vezi anexa nr.2), pe care o
vor picta. Ei vor picta cu ajutorul pensulei
bradul decupat de educatoare ,urmând să
lipească globuleţele.
pentru a picta bradul, copiii vor folosi culoarea
verde;
la finalul activităţii copiii vor spăla bine
pensula;
- explicaţia;
- demonstraţia;
- fişă
individuală;
- pensulă;
- acuarele;
- pahar;
- apă;
- frontală;
6. Executarea
propriu-zisă a
lucrării
Pentru a realiza corect lucrarile vom executa
cateva exercitii pentru a incalzi muschii mici ai
mainilor: ‖Batem palmele cu zor/ Batem palmele
cu spor/1,2-1,2/Faceti toti la fel ca noi!/Pe manute
ne spalam,?/Curat noi ca sa lucram./1,2/1,2/Faceti
toti la fel ca noi!/La pian acum cantam,/Liniste!Sa
ascultam! ‖. dupa incalzirea muschilor copiii vor
executa lucrarile.
se solicită copiilor să înceapă executarea
lucrării;
în timp ce copiii lucrează individual,
educatoarea le va da indicaţiile necesare şi îi
va ajuta dacă vor întâmpina dificlutăţi în
realizarea temei propuse;
- pictură;
- fişă
individuală;
- acuarele;
- degeţelul
arătător;
- pahar, apă;
-
individuală;
7. Asigurarea
retenţiei şi
transferului
copiii vor fi întrebaţi ce au realizat ei la
activitatea de educaţie plastică;
- conversaţia;
- frontală;
8. Evaluarea şi
autoevaluarea
se va face analiza lucrărilor de către
educatoare şi de către copii;
vor enumera criteriile ce au fost urmărite în
analiza lucrărilor: utilizarea corespunzătoare a
culorilor şi , estetica lucrării, etc.
- turul galeriei;
-polistiren;
- ace de
gămălie;
- lucrările
copiilor;
- frontală;
9. Încheierea
activităţii
se fac aprecieri asupra modului de lucru şi a
participării la activitate.
- frontală.
Bibliografie:
1. Breben, S. şi colaboratorii, „Metode interactive de grup – ghid metodic‖, Editura Arves, Craiova,
2002;
2. Preda, V. - coordonator, „Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura
Cheorghe-Cârţu Alexandru, Craiova, 2009;
3. Preda, V., „Abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”, Editura Humanitas
Educational, Bucureşti, 2005;
4. Botez, G., Solovăstru D., „Atlas cu elemente de limbaj plastic‖, Editura Aramis, Bucureşti, 2007;
5. *** Curriculum pentru învăţămâmt preşcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T. – 2008
6. *** Revista învăţământului preşcolar nr. 3 – 4/2009, Editura Arlequin.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
165
PROIECT DIDACTIC
Înv. Barbu Maria Nicoleta
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ROȘIORI,IALOMIȚA
DATA:
CLASA: I
DISCIPLINA: Arte vizuale şi abilităţi practice
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : „ Ce pot face două mâini dibace! ‖
SUBIECTUL LECŢIEI: Ţeserea cu benzi de hârtie
TEMA: Covoraşul
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
COMPETENŢE SPECIFICE:
AVAB: 2.1. Identificarea unor caracteristici ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut;
2.3. Realizarea de obiecte folosind materiale şi tehnici accesibile;
CLR: 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral;
MM: 2.1. Cântarea în grup , asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm
OBIECTIVE DE ÎNVĂŢARE :
O1 – să cunoască denumirea şi provenienţa materialelor ;
O2 – să aplice tehnicile învăţate în scopul realizării produsului;
O3 – să confecţioneze un covoraş din hârtie, după un model dat;
O4 – să identifice modalităţi de utilizare a produsului obţinut;
O5 – să manifeste înţelegere şi cooperare faţă de colegi.
METODE SI PROCEDEE : observaţia , conversaţia, demonstraţia, explicaţia, jocul didactic, exerciţiul.
MATERIAL DIDACTIC: modele orientative, coli de hârtie glasată cu tăieturi interioare pe lungime,benzi colorate de
hârtie, foarfecă, lipici, mărgele şi paiete, carioci.
BIBLIOGRAFIE :
Programa şcolară pentru ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE, Bucureşti,2013
,,Abilităţi practice- ghid metodologic pentru clasele I-IV ’’,Ed. Aramis, Bucureşti, 2002
Secvenţele lecţiei Ob.op. Unităţi de conţinut
Strategii didactice Evaluare
Moment
organizatoric
Elevii îşi pregătesc materialele necesare
orei de AVAB.
Ce materiale aveti pe banci? (se
enumeră materialele )
- conversaţia
Discuţie
introductivă
Se citeşte lectura « Hârtia aurie » .
Discuţii libere : Ce v-a impresionat ? De
ce ? Cum vă arătaţi dragostea faţă de
persoanele iubite ?
-conversaţia
-observarea
sistematică a
elevilor
Anunţarea temei
şi a obiectivelor
Astăzi vom realiza covoraşe ţesute cu benzi
de hârtie glasată pe care le putem face cadou
persoanelor dragi, asemenea prinţesei din
poveste.
- conversaţia
Prezentarea şi
analiza modelului
O5
O1
Se prezintă diverse obiecte obţinute prin
aceeaşi tehnică şi se identifică materialele
folosite.
Priviţi acest model şi observaţi din
ce este confecţionat ? (din
carton colorat pe care este lipit un covoraş
ţesut cu benzi de hârtie glasată şi decorat cu
paiete sau mărgele)
- observaţia
- conversatia
-organizarea frontală
a clasei
-modele
-observarea
sistematica a
elevilor
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
166
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Prof. Înv.Primar Pârliţeanu Alexandru
Liceul Tehnologic “Ovid Densuşianu”Călan
SUBIECTUL: Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun
TIPUL ACTIVITATII: extracurriculară, demonstrativă
COMPETENŢE GENERALE: -Dezvoltarea simţului practic şi estetic pentru aprecierea valorilor culturale
-Valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.
COMPETENŢE SPECIFICE: - Cunoaşterea valorilor autentice ale folclorului nostru şi a modului în care se răsfrâng obiceiurile prilejuite de
sărbătorile de iarnă în sufletul poporului român.
- Exprimarea în spaţiul public, cu ajutorul mijloacelor artistice, a propriei atitudini privind valorile culturale.
COMPETENTE DERIVATE:
La sfârşitul activităţii elevii vor fi capabili: - să definească şi să diferenţieze noţiunile de traditie şi de obicei;
- să identifice perioada calendaristică numită „sărbători de iarnă‖;
- să descrie sintetic cele mai cunoscute şi mai îndrăgite obiceiuri;
- să descopere mesajul obiceiurilor de iarnă cu ajutorul mijloacelor artistice;
- să interpreteze colindul.
- să creeze o scrisoare către Moş Crăciun;
- să exprime simţul estetic în ornarea bradului de Crăciun cu ajutorul podoabelor create de ei.
- să identifice modalităţi de exprimare a sentimentelor de bucurie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
RESURSE: a) metodologice: convorbirea euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, brainstorming
b) materiale: coli de scris, videoproiector, calculator, INTERNET, aparat foto, markere, CD-uri cu colinde, film,
expoziţii cu materiale create de copii
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
*MOMENT ORGANIZATORIC
-Elevii îşi pregătesc materialele şi lucrările necesare pentru desfăşurarea activităţii;
-Prezintă activităţile desfăşurate în săptămânile trecute pentru a pregăti acest eveniment
Demonstrarea
şi explicarea
tehnicii de lucru
O2 Se explică şi se prezintă tehnica de lucru
,arătând cum se realizează un model.
- explicaţia
- demonstraţia
- organizarea frontală
a clasei
Încălzirea
muşchilor mici ai
mâinii
O5 Se cântă « Orăşelul »-joc cu
mişcare. Se fac
exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai
mâinii.
-jocul didactic -observarea
sistematica a
elevilor
Executarea
lucrării
O1
O2
O3
Copiii încep să execute lucrarea.Se mai
repetă fazele lucrării,pe măsura trecerii de la
o faza la alta.Se dau explicaţii acolo unde e
necesar.
În timpul lucrului se audiază muzică
pentru copii.
Pe măsură ce lucrările prind contur , se
decorează .
-activitate
independentă
-exerciţiul
-explicaţia
-observarea
sistematică a
elevilor
- activitate
practică
Analiza şi
evaluarea
lucrărilor
O4 Se solicită elevii să găsească şi alte
întrebuinţări practice pentru produsul
realizat.( covoraş pentru păpuşi, mileu)
Se face aprecierea lucrărilor: se observă
lucrările prezentate şi copiii îşi exprimă
părerile faţă de aspectul acestora (tehnica de
lucru) şi originalitatea decorării.
-conversaţia
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
167
*CAPTAREA ATENTIEI
Brainstorming: - La ce va gândiţi când spuneţi grupul de sărbătorile de iarnă?
- Se realizează un ciorchine şi stabilesc corelaţii între opiniile elevilor.
*ANUNŢAREA TEMEI -Se anunţă tema şi se motivează alegerea temei în discuţii
*DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII
Se clarifică noţiunile de traditie şi obicei- prezentare Power Point .
OBICÉI, obiceiuri
-deprindere individuală câstigată prin repetarea frecventă a aceleiasi actţuni; fel particular de a se purta sau de a face
ceva; obisnuintă, învăt.
-loc. vb.- a avea obicei (sau obiceiul, de obicei) = a obişnui.
-deprindere consacrată; mod de a se purta, de a se îmbrăca, rânduială, uz etc. comune unui popor sau unei comunităti
omenesti; datină, traditie, uzantă, uz, rânduială.
TRADÍŢIE
-ansamblu de datini, concepţii, legende, obiceiuri, credinţe, constituite în cadrul unei comunităţi sociale şi transmise din
generaţie în generaţie.
-obicei statornicit de mult timp; practică uzuală.
Obiceiurile folclorice au fost şi sunt cele mai rezistente în timp . Pentru cei ce le privesc din afară ele au
valoare de spectacol . Ele au însă înţelesuri şi semnificaţii mult mai profunde privitoare la relaţiile omului cu lumea
înconjurătoare, dar şi la relaţiile dintre oameni .
O caracteristică a poporului român este şi bogăţia obiceiurilor tradiţionale. Cele tradiţionale se cer a fi
cunoscute, valorificarea lor să nu rămână la suprafaţă, ci să încercăm să le cunoaştem sensurile şi semnificaţiile lor în
profunzime.
*DEZVOLTAREA SUBIECTULUI
Folcloriştii împart obiceiurile în trei categorii :
Obiceiuri legate (de) sau prilejuite de anotimpuri , concentrându-se în jurul celor mai importante
Obiceiuri care marchează evenimente importante din viaţa omului ( naşterea, căsătoria, moartea)
Obiceiuri nelegate de date fixe .
Cel mai important ciclu de sărbători tradiţionale sunt obiceiurile de iarnă .
În ce perioadă se desfăşoară ele? ( 20 XII – 7 I ). Care sunt principalele sărbători cuprinse între aceste date?
( Crăciunul şi Anul Nou )
În ce constă repertoriul cu care oamenii întâmpină aceste sărbători? (colindele, pluguşorul, sorcova, jocuri de
măşti, teatru popular etc. ) .Acestea sunt variate ca durată şi ca formă de realizare de la o regiune la alta .
Se prezinta materialul realizat in Power Point – ―OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN‖
Taierea porcului de Craciun -Ignatul Obiceiul sacrificării porcului de Ignat este unic în lumea creştină, avându-şi rădăcinile pe teritoriul ţării noastre
în ritualurile vechilor daci din ziua Solstiţiului de iarnă.
In zilele noastre, tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei, deoarece participă de obicei toti membrii
ei.. De Ignat, tradiţiile cer ca porcul să fie sacrificat şi transformat în bunătăţi pentru cei ai casei. De pe masa celor trei
zile de Craciun nu trebuie sa lipseasca friptura, caltabosii, leberul, piftia, carnatii, toba, sangeretele, prajiturelele si,
neaparat, cozonacul. Traditiile cer ca de Craciun sa se bea vin rosu, fiert cu zahar, piper, scortisoara si nucsoara
Pomul de Crăciun În prezent este cel mai îndrăgit obicei de Crăciun, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este
împodobit de întreaga familie), bucurie şi fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moş
Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este mereu verde, chiar şi când afară e
zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor. Ornamentul principal al bradului de Craciun este steaua, pusă în
vârful bradului, obicei care ţine tot de simboluri şi tradiţii.
Venirea lui Moş Crăciun Legenda spune despre Moş Crăciun că el trăieşte departe, tocmai la Polul Nord unde este iarnă veşnica. Moş
Crăciun vine în seara 24 Decembrie şi aduce daruri multe copiilor.Copiii îi scriu lui Moş Crăciun lungi scrisori în care
îispun ce şi-ar dori să primească.Moş Crăciun este un simbol al speranţei, încrederii, înţelepciunii, belşugului,
umanismului şi fericirii tradiţionale de familie
Colindele de Crăciun Prin frumuseţea muzicii şi poeziei, colindele domină sărbătorile de iarnă. Ce înseamnă a colinda? A merge
din casă în casă sau mai simplu a cânta un colind.
Când se colindă? In Ajunul Crăciunului, la Crăciun, în Ajun şi în ziua de Anul Nou .
Cum se colindă? In cete, în grup
Ce vestesc ele?
– Sosirea Crăciunului – „Bună dimineaţa la Moş Ajun” ; - Naşterea lui Isus Hristos : „O, ce veste minunată”; -
Sosirea lui Moş Crăciun: „Moş Crăciun cu plete dalbe”; - Bucuria naşterii Domnului : „Trei păstori”; etc.
Se prezintă filmuleţe cu obiceiurile din zona noastră.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
168
CONCLUZIA:
Subiectul propus place mult copiilor, are un înalt grad de accesibilitate, antrenează colectivul în discuţii.
TEMA PENTRU ACASA:
Să identifice obiceiuri şi tradiţii de Crăciun din alte ţări.
PROIECT DIDACTIC
Învăţător Cîrstea Iulia
DATA: 14 decembrie
CLASA: a IV- a
OBIECTUL: Abilităţi practice
SUBIECTUL: Ornamente pentru pomul de iarnă
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
ÎNVĂŢĂTOR: Cîrstea Iulia
Obiective de referinţă:
- cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;
- proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse;
- dezvoltarea simţului practic.
Obiective operaţionale:
- să identifice materilele care vor fi folosite în realizarea produselor;
- să aplice tehnici adecvate de prelucrare a hârtiei (trasarea după şablon, decuparea după conturul
trasat, lipirea);
- să identifice etapele de realizare a unui produs finit;
- să coopereze cu colegii din grup la realizarea produselor complexe;
- să manifeste iniţiativă în relaţiile interpersonale;
- să lucreze ordonat şi curat cu materialele;
- să aprecieze calitatea produselor finite.
Metode şi procedee:
conversaţia, observaţia dirijată, explicaţia, instructajul demonstraţia, munca independentă şi în grup
Suport şi resurse:
ornamente-model, şabloane, hârtie glasată, hârtie creponată, staniol, scrisoarea lui Moş Crăciun,
foarfece, aracet, griş, lipici colorat, culori, brad.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. AVANPREMIERA
Sala de clasă frumos împodobită cu materiale şi lucrări specifice anotimpului iarnă, lucrări realizate de copii.
Soseşte poştaşul cu o scrisoare pentru elevii clasei a II-a B.Voi citi scrisoarea.
,,Să vedem ce scrie şi cine a trimis-o!‖
,,Dragi copii,
Vă scriu fiindcă am nevoie de ajutorul vostru.
Am un brăduleţ care trebuie împodobit. Sunt singur şi nu pot confecţiona ornamentele.
Ajutaţi-mă voi!
Cu drag,
Moş Crăciun”
2. CONCENTRARE ŞI REVIZUIRE
Vom purta o discuţie având ca temă,,CRĂCIUNUL‖, adresându-le întrebări:
-În ce anotimp ne aflăm? (În anotimpul iarna.)
- În preajma cărei sărbători religioase ? (Naşterea Domnului Iisus Hristos-,,Crăciunul‖)
-Cine ne aduce daruri? (Moş Crăciun)
-Cum se numeşte poezia a cărui personaj principal este moşul , poezie pe care am învăţat-o la ora de limba română?
(„Uite, vine Moş Crăciun‖, de Otilia Cazimir)
-Doriţi să-l ajutăm pe Moş Crăciun să confecţioneze ornamentele? (Da!)
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
169
3. ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A OBIECTIVELOR
Azi, la ora de abilităţi practice vom confecţiona ornamente pentru pomul de iarnă, folosind diferite tipuri de hârtie.
Să fiţi foarte atenţi la folosirea materialelor şi a tehnicilor de lucru şi să lucraţi ordonat.
4. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII
a. prezentarea ornamentelor model şi explicarea modului de lucru
- Ce ornamente observaţi pe planşa model? (globuri , clopoţei, fundiţe,steluţe)
- Din ce materiale sunt confecţionate? (din hârtie glasată şi împodobite cu: hârtie creponată, staniol, griş ...)
- Acum voi prezenta etapele de realizare a produselor,deci vă rog să fiţi atenţi!
1) – trasarea după contur (veţi primi şabloane);
2) – decuparea după conturul trasat;
3) – lipirea diferitelor ornamente decorative(hârtie creponată mototolită, bucăţi de hârtie glasată, staniol, griş)
Pentru realizarea fundiţelor din hârtie creponată vom proceda în felul următor:
1 – se taie fâşii late de 2 cm.;
2 – fiecare fâşie se rupe astfel încât să se formeze mai multe dreptunghiuri cu lungime de 4-5 cm.
3 – cu mâna stângă se ţine de un capăt dreptunghiul iar cu cea dreaptă se răsuceşte de trei- patru ori hârtia.
-În primul rând, stabiliţi ce materiale veţi folosi pentru decorare şi apoi le confecţionaţi. Dacă hârtia din care aţi decupat
globurile este de culoare mai închisă, atunci la decorare folosiţi hârtie de culoare mai deschisă sau invers.
- Am folosit cuvintele ,, închisă- deschisă‖ .
- Ce fel de cuvinte sunt acestea? (cuvinte cu sens opus; am învăţat azi la ora de limba română)
- Foarte bine!Acum vă împart materialele necesare , iar voi grupaţi-vă pentru a putea realiza şi ornamente mai complexe
b.consolidarea succesiunii etapelor Un elev va repeta etapele de lucru, după care toţi vor începe confecţionarea ornamentelor.
Voi supraveghea permanent elevii, oferindu-le ajutor la nevoie.
c.analiza lucrărilor Evaluarea produselor finite se realizează împreună cu elevii, în funcţie de obiectivele propuse.
5.ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII
Fac aprecieri colective şi individuale.
Lecţia se încheie cu împodobirea bradului şi intonarea colindei ,, Moş Crăciun‖.
PROIECT DIDACTIC
Pip. Popescu Nicoleta
Şcoala Gimnazială,, George Poboran”
Loc. Slatina, Jud. Olt
DATA 12. 12. 2013
ARIA CURRICULARĂ TEHNOLOGII
DISCIPLINA ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE LA GURA SOBEI Decoraţiuni din materiale naturale, hârtie şi textile
SUBIECTUL PODOABE PENTRU POMUL DE CRĂCIUN
TIPUL formare de priceperi si deprinderi
SCOPUL LECŢIEI - Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
- Dezvoltarea capacitǎţii de cooperare în scopul realizǎrii unui produs
OBIECTIVE
OPERAŢIONALE
O1- să identifice răspunsul la ghicitoare
O2- să răspundă la întrebări
O3- să numere steluţele lipite pe braduţi în vederea identificării echipei câştigătoare
O4- să realizeze sarcinile de lucru pentru realizarea produsului final
O5- să împodobească crenguţa de brad
O6- să povestească ritualul împodobirii bradului
O7- să completeze propoziţia dată
O8- să participe la jocul de rol
O9- să facă aprecieri asupra lucrărilor colegilor
O10- să interpreteze colidul propus
METODE ŞI PROCEDEE Conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, povestirea, observaţia,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
170
inteligenţele multiple, jocul de rol
MIJLOACE DIDACTICE Planşe, fişe, colindul O brad frumos!, brad, steluţe, hârtie glasată, cercuri de
hârtie, foarfece, lipici, ac, aţă, crenguţa de brad
FORME DE ORGANIZARE Frontal, individual
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Nr
crt
Momentele
lecţiei
Ob
op
Activitatea învăţătoarei Activitatea
elevilor
Metode şi
procedee
Mijloac
e
didactic
e
Ob
s
1 MOMENT
ORGANIZA-
TORIC
Asigur liniştea şi disciplina necesară
începerii lecţiei.
Elevii se
pregătesc
pentru
începerea orei
2 CAPTAREA
ATENŢIEI
O1
O2
O3
Elevii trebuie să răspundă la
următoarea ghicitoare:
„Când coboară de la munte
Capătă veşmânt de gală,
Cu o mândră stea în frunte
Şi podoabă de beteală.”
(Brăduţul) Când auzim aceste ghicitori la ce
anotimp ne gândim? (...Iarna)
Cum este acest anotimp? ( ..friguros)
Ce poveste am citit la ora de lectură?
Ce facem noi de Crăciun?
Cu ce împodobim bradul?
Tocmai a sosit ultimul nostru
oaspete. O steluţă lucitoare care ne-a
adus patru brăduţi pentru a lipi steluţele
primite pe parcursul zilei. Grupa care
are cele mai multe steluţe pe brad este
echipa câştigătoare. ANEXA I
INTELIGENŢA MATEMATICĂ
Număraţi steluţele de pe brăduţul
grupei
Dau răspuns la
ghicitoare
Răspund
...iarna
...friguros
...Povestea
Crăciunului
...răspund
...răaspund
Ascultă
Lipesc
steluţele pe
braduleţ
Numără
steluţele
Află care este
echipa
câştigătoare
Problemati-
zarea
Conversaţia
Exerciţiul
Activitate
practică
Ghicito
are
Planşa
Brădule
ţ
Steluţe
3 ANUNŢAREA
TEMEI ŞI A
OBIECTIVE-
LOR
Azi la ora de Abilităţi practice vom
realiza Podoabe pentru bradul de
Crăciun folosind hartie glasată, lipici,
foarfece, ac şi aţă.
Ascultă
4 DIRIJAREA
ÎNVĂŢĂRII
O4
O5
Este prezentat modelul după care vor
lucra.
ANEXA II
Li se explică elevilor cum trebuie să
lucreze pentru a obţine ornamentele
dorite.
Etape de lucru:
1. desenăm globuleţul dupa
şablon
2. decupăm după contur
3. punem aracet
4. înşirăm mărgeluţe
5. legâm cu aţă
6. lipim marginea
7. facem la fel cu steluţa
INTELIGENŢA NATURALISTĂ
Este adusă o crenguţă de brad de care
vor fi prinse ornamentele
confecţionate.
Ascultă
Realizează
sarcinile de
lucru
Împodobesc
crenguţa de
brad cu
globurile
confecţionate
Explicaţia
Activitate
practică
Hârtie
glasată
Şabloan
e
Foarfec
e
Lipici
Aţă
Crenguţ
ă de
brad
5 FEEDBACK INTELIGENŢA LINGVISTICĂ
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
171
O6
O7
O8
Povestiţi cum împodobiţi voi bradul
acasa.
INTELIGENŢA
INTRAPERSONALĂ
Fiecare elev trebuie să completeze
propoziţia:
„Dcă aş fi un brăduleţ, aş vrea să fiu
împodobit cu ........ pentru
că.................”
INTELIGENŢA KINESTEZICĂ
Joc de rol: Brăduleţul şi beteala
Povestesc
Completează
propoziţia
Participă la
jocul de rol
Povestirea
Problemati-
zarea
Joc de rol
6 EVALUAREA
O9 INTELIGENŢA
INTERPERSONALĂ
Fiecare elev va aprecia lucrarea
colegilor săi.
Face aprecieri asupra activităţii elevilor
Elevii vor
aprecia pe
rând
activitatea
colegilor
Primesc
aprecieri
Observaţia
7 TEMA ŞI
ÎNCHEIEREA
O1
0
Bradulet, bradut, dragut,/Ninge peste
tine!
Haide, hai, in casa mea,/Unde-i cald si
bine
Pom de Anul Nou te fac,/O, ce bucurie,
Cu beteala am sa te-mbrac/Si stelute, o
mie!
INTELIGENŢA MUZICALĂ
Cântecul O BRAD FRUMOS
Ascultă poezia
Colindă
Interpretare
Colindu
l
ANEXA I
ANEXA II
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
172
PROIECT DIDACTIC
Învăţător : Porojan Raluca
Clasa: a IV- a
Aria curriculară: TEHNOLOGII
Disciplina: Educaţie tehnologică
Unitatea de învăţare: Activităţi cu materiale sintetice –hârtia
Subiectul: Tehnica decupării, asamblării şi lipirii hârtiei
„ Decoraţiuni de Crăciun - Satul elfilor ‖
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi; activitate interdisciplinară
Obiective de referinţă :
1.2. să combine tehnici şi instrumente variate în vederea îndeplinirii unui scop propus
2.2. să confecţioneze produse utile, folosind materiale şi tehnici adecvate ;
Obiective operaţionale:
La sfâşitul lecţiei elevul va fi capabil :
O1: să denumească tehnici, instrumente şi materiale de lucru folosite în realizarea lucrării model;
O2: să aplice procedeele tehnologice însuşite ;
O3: să lipească materialele pe spaţiul de lucru;
O4: să asambleze corect, estetic şi creativ în spaţiul de lucru elementele compoziţiei „ Satul elfilor‖;
O5: să se ajute reciproc în realizarea lucrării;
O6: să aprecieze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor;
Elemente de strategie didactică:
Resurse procedurale:conversaţia euristică, brainstorming, ciorchinele, observaţia, explicaţia, demonstraţia,munca
independentă
Resurse materiale: fişe model , acuarele, carioca , foarfece, lipici , computer , Cd cu colinde , machetă polistiren
Forme de organizare: frontal, individual , pe grupe
Bibliografie:
D. Stoica – Abilităţi practice –clasele I-IV , ed Carminis ,2004 , Piteşti
L. Stan ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV ,
Ed. Aramis ,2002 Bucureşti
A. Nichita şi M. Vasiliu – Ne pregătim de Crăciun , ed Aramis 2005, Bucureşti
***Curriculum Naţional- Programa şcolară pentru clasa a IV-a, 2006-2007;
Nr
.
crt
.
Secvenţele
lectiei
Ob
.
Op
Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie
didactică
Eva
lua
re Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metod
e şi
proced
ee
Material
didactic
Form
e de
orga
nizar
e
1. Moment
organizatori
c
( 2min)
Asigură condiţiile optime
pentru buna desfăşurare a
lecţiei
Se pregătesc pentru ora
de abilităţi practice .
convers
aţia
materiale
le
necesare
la lecţie
fronta
l
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
173
2. Capterea
atenţiei
(5 min )
Iniţiază un brainstorming
pornind de la cuvântul cheie
„ decembrie‖
Listează la tablă, sub forma
unui ciorchine
Coordonează o discuţie legată
de Crăciun ( cand se
sărbătoreşte, pe cine asteptati
in noaptea de Crăciun, credeti
in Moş Crăciun?)
Găndesc si propun un număr
mare de cuvinte (iarnă,
zăpadă, Mos Nicolae, Moş
Craciun, Colinde....)
Răspund la întrebări
brainst
orming
ciorchi
ne
Conver
saţia
Flip-
chart
fronta
l
Ras
pun
suri
le
elev
ilor
3. Anunţarea
titlului
lecţiei şi a
obiectivelor
(3min)
Recită o poezie, creaţie proprie
(anexa1), pe parcursul careia
dezvăluie treptat figurinele ce
vor trebui lucrate de elevi.
Insistă asupra semnificaţiei
cuvântului elf (anexa 2)
Enumera succint obiectivele
Elevii ascultă cu atenţie titlul
lecţiei şi obiectivele.
La finalul poeziei elevii
intuiesc subiectul lucrarii
dramati
zarea
Explica
tia
Poezie,
figurinel
e-model
fronta
l
indivi
dual
4. Reactualiza
rea sau
însuşirea
unor
cunoştinţe
necesare
desfăşurării
activităţii
(5min)
O1
Antrenează elevii în discuţii
pe marginea lucrării prezentate.
Adresează intrebări de tipul:
- Ce materiale s-au folosit în
realizarea lucrării ?
- Ce tehnici de lucru credeţi că
au fost aplicate ?
- Ce culori s-au folosit?
- De ce instrumente de lucru
avem nevoie?
Privesc lucrarea model
Răspund la întrebări Intuiesc
materialele de lucru
Conver
satia
euristic
a
Material
ul- model
Front
al
Ras
pun
suri
le
elev
ilor
Explicarea
şi
demonstrar
ea modului
de lucru
( 3 min )
O2 Va împărţi celor 4 grupe
planşele cu modele ale
figurinelor (anexa 3)
Se demonstrează modul de
lucru , gradat , si se expun
etapele de executare ale
lucrărilor.
Se reexplică tehnicile folosite :
pictarea/ colorarea , decuparea
după contur , lipirea ,
asamblarea pe machetă
Urmaresc atenţi
demonstraţia
observa
ţia
explicaţ
ia
demons
traţia
Conver
satia
Şabloane
Acuarele
Foarfece
lipici
Front
al
obs
erva
rea
sist
ema
tică
6. Realizarea
Lucrărilor
(20 min )
O2
O3
O4
O5
Etapele de executare a
lucrărilor :
1.Desenarea imaginilor-
contur.
2.Decuparea , după contur , a
figurinelor .
3.Plierea si lipirea
4.Asamblarea satului
Fiecarui membru al echipei ii
este repartizata o figurina, in
functie de abilitatile sale
-unii lucrează căsuţele elfilor; -
mai simplu de realizat
- alţii realizează pe Moş
Crăciun şi Crăciuniţa-
complexitate medie
-alţii lucrează brăduţi şi reni,
altii, micii elfi;-complexitate
ridicata
Se supraveghează lucrul
elevilor, corectându-se
eventualele greşelide execuţie
Lucrează pe grupe
Elevii respectă succesiunea
etapelor de lucru şi
realizează figurinele. La
final le asamblează
prinzându-le cu bolduri pe
macheta de polistiren
Lucrează ordonat , îngrijit ,
corect.
Cooperează şi se ajută
reciproc .
Ascultă în acelaşi timp
Munca
indepen
denta
Şabloane
Acuarele
carioca
Foarfece
lipici
Indep
enden
t
Pe
grupe
Apr
ecie
rea
ver
bală
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
174
Anexa 1
Eu stiu ca voi credeti cu-adevarat In Mos Craciun
Si vreau ca sa va spun Ca el cu-adevarat traieste
Intr-un satuc ca de poveste...
In satul Rovaiemi din Laponia
Stau: Mos Craciun si Craciunita sa,
Aici sunt renii fermecati si multi braduti Si tot aici stau elfii-spiridusi,
Caci in atelierele de jucarii
Ei fac cadouri pentru voi, copii!
Anexa 2
sau de utilizare a
instrumentelor de lucru.
Se propune elevilor să se ajute
în interiorul grupei dacă este
nevoie.
colinde de Crăciun ,
interpretate de copii .
7. Analiza şi
aprecierea
performanţe
lor elevilor
(7min)
O6
Propune elevilor să analizeze
lucrarile fiecarei grupe în parte
şi să aducă argumente în
susţinerea observaţiilor făcute.
Notează elevii care au
realizat cele mai frumoase
lucrări.
Trec pe la fiecare grupa in
parte, prin rotatie.
Analizează fiecare lucrare
şi-şi spun părerea referitoare
la maniera de lucru si
acurateţea acestora.
Unii elevi primesc
calificative.
Turul
galeriei
lucrările
realizate
Pe
grupe
apre
cier
i
ver
bale
cali
fica
tive
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
175
PROIECT DE LECŢIE
Prof. înv. Primar Frățilă Crina
Școala Gimnazială „Toma Cocișiu” Blaj, Alba
Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie deoarece este aproape de Solstiţiul de Iarnă, una dintre cele mai
importante zile ale dacilor. Tot la data de 25 decembrie erau sărbătorite Saturnaliile – moment în care oamenii bogaţi
făceau daruri celor săraci.
Această sărbătoare a fost întotdeauna asociată cu un moş bătrân şi darnic; în tradiţia noastră există un cioban zeu – moş,
cel ce a creat tot ce se vede şi care aduce daruri: caş, urdă, mere, nuci, colaci şi vin.
Tradiţiile româneşti de Crăciun sunt asociate cu focul şi lumina; aceste elemente se regăsesc de fapt în
majoritatea ţărilor din Europa; ele reprezintă speranţa că zeul soare va găsi puterea să reînvie şi să aducă primăvara cea
bogată.
Împodobirea Pomului de Crăciun este unul dintre momentele cele mai îndrăgite de copii. De aceea ne-am
propus șă învățăm cum să ne confecționăm singuri podoabe.
Clasa : I A
Aria curriculară : Tehnologii
Disciplina : Abilităţî practice
Unitatea de învăţare: Activitati cu materiale sintetice
Tema: Podoabe pentru Pomul de Crăciun
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Obiectiv fundamental: dezvoltarea deprinderilor de utilizare a unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile,
de cooperare în vederea realizării unui produs, dezvoltarea simţului practic şi estetic;
Obiective operaţionale :
Cognitive :
C1 – să răspundă corect la întrebările referitoare la sărbătorile de iarnă
C2 – să numească podoabele de pom indicate
C3 – să enumere etapele realizării produselor
C4 – să aplice tehnicile de lucru invăţate pentru realizarea produselor
C5 – să utilizeze podoabele realizate pentru împodobirea bradului
C6 – să evalueze lucrările pe baza unor criterii date
Afective :
A1 – să participe activ la realizarea produselor
A2 – să coopereze cu colegii de echipă pentru realizarea lucrării
A3 – să se străduiască să obţină un produs cât mai atrăgător
Motrice :
M1 – să utilizeze corect instrumentele de lucru
M2 – să păstreze ordinea şi curăţenia la locul de muncă
M3 – să se deplaseze ordonat pentru realizarea sarcinilor din echipă
Strategia didactica :
Metode si procedee : conversaţia , aplicaţia , demonstraţia , exerciţiul .
Mijloace didactice : şabloane , jetoane de carton , aracet , forfecă, culori, brad , instalaţii , aţă , caseta cu colinde,
casetofon
Forme de organizare : pe grupuri de câte 5
Bibliografie:
1. Ministerul Educaţiei Cercetării, Programa şcolară- Clasele I şi a II, Bucureşti, 2004
2. Abilităţi practice – Clasa I , Ed. Aramis 2
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
176
Nr.
crt.
Etapele lecţiei O
b.
op
Conţinutul instructiv educativ al lecţiei Resurse
Metode si
Procedee
Forme Mijloace
1. Moment
organizatoric
- Se vor pregăti elevii pentru ora de abilităţi
practice , grupându-se câte 5 in echipă , după
rândurile de mese .
- Se vor pregăti si verifica materialele
necesare desfăşurării orei
Explicaţia Frontal
Grupe
2. Discuţii
introductive
C
1
-Se va prezenta elevilor un brad care este
împodobit numai cu instalaţia .
-se va purta o discuţie referitoare la brad ,
semnificaţia lui, la ce este folositor , cum îl
putem împodobi etc.
Conversaţia Frontal Bradul
Podoabe
model
3. Anunţarea
lecţiei
C
2
-Se vor anunţa elevii că astăzi la ora de
abilităţi practice vom încerca să realizăm
câteva podoabe pentru pomul nostru , ca să
nu mai fie aşa de gol . Dacă lui îi vor plăcea,
vom vedea dacă se aprind beculeţele .
Explicaţia Frontal
4. Formarea de
priceperi şi
deprinderi
C
3
C
4
A
1
A
2
A
3
M
1
M
3
-Se vor anunţa elevii că fiecare grupă va
realiza un model diferit de podoabe după
modelul piticului care ii reprezintă: 1-5 .
Piticul 1- cizmuliţele , 2 - steluţe , 3 - alt tip
de steluţe , 4 - îngeraşi , 5 - alt tip de îngeraş .
Îi voi pune să repete ce realizează fiecare .
-Le voi prezenta modelele şi se va explica
pentru fiecare model cum poate fi realizat.
-Se va aşeza modelul pe măsuţa grupei . Le
voi cere fiecărei grupe să îmi spună ce au de
făcut ( Anexe )
-Se vor enumera regulile pe care trebuie să le
respecte la ora de abilităţi practice ( curăţenie
, disciplina )
Explicaţia
Demonstraţi
a
Frontal Carton,
aracet,
foarfecă,
culori,
casetă cu
colinde,
caseto
fon
-Le voi cere să înceapă să lucreze în timp ce
fondul muzical va fi asigurat de caseta de
colinde .
-Voi urmări , ajuta şi îndruma elevii .
Exerciţiul Grupe
5. Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
M
2
C
5
C
6
-Se va opri activitatea elevilor , se vor evalua
lucrările pe baza unor criterii date, apoi se vor
aranja toate podoabele în brad .
-Se va face curăţenie la locul de muncă .
Explicaţia
Frontal Bradul
6. Încheierea
lecţiei
-Se vor face aprecieri asupra modului cum au
lucrat, se vor aduna elevii in jurul bradului şi
se vor aprinde luminile, timp în care se va
cânta o colinda de către elevi.
Conversaţia
Explicaţia
Frontal
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
177
PROIECT DE LECȚIE
Prof. înv. primar Rozina Katharina Mărginean
Școala Gimnazială “Toma Cocișiu” Blaj, Alba
Nu mai este mult până când, adulți și copii, cu toţii vom întâmpina cu mare bucurie sărbătoarea Naşterii lui
Iisus. Atât cei mici, cât şi cei mari vom cinsti cum se cuvine însemnătatea momentului. Vom împodobi bradul, vom
pregăti mare praznic, vom cânta colinde lângă bradul împodobit alături de cei dragi și-i vom mulțumi lui Moș Crăciun
pentru darurile așezate frumos sub brad.
Crăciunul în România este o sărbătoare importantă, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Crăciunul a fost introdus
odată cu apariția creștinismului. Pentru cea mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii apelează în egală
măsură la tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente.
Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale
unei străvechi spiritualități românești. Cântecele de stea (sau colinde creștine), au ca subiect Nașterea Domnului. În
ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, dar și la oraș într-o oarecare măsură, începe colindatul. Copiii cu
steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.
Bradul, în tradiţia românească, este legat de momentele importante ale vieţii - naştere, căsătorie, moarte. El
simbolizeză ideea de pom al vieţii. Podoabele de pom nu sunt chiar întâmplătoare. Se pun mere, nuci, corabia, care
simbolizează biserica, crucea, îngeraşii, lumânările. Școala are astăzi și menirea de a perpetua obiceiurile străvechi care,
mai ales la oraș, tind să se piardă sau sunt înlocuite cu unele importate din alte țări.
Vom prezenta în continuare un proiect de lecție la discipline AVAP, clasa I, care își propune sensibilizarea
copiilor față de tradițiile creștine de Crăciun.
Clasa: I
Disciplina: AVAP
Aria currciculară: Tehnologii
Unitatea tematică: Bucuriile iernii
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul lecției: Formare de priceperi şi deprinderi
Subiectul lecţiei: ,, Bradul de Crăciun‖
Discipline integrate: Arte vizuale şi abilităţi practice
Comunicare în limba română
Muzică şi mişcare
Competenţe generale:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
Competenţe specifice:
AV AP:
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
2.1 Identificarea unor caracteristici/proprietăţi ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut;
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind material uşor de prelucrat şi tehnici accesibile;
CLR:
1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare diferite;
2.1 Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare;
MM :
2.1 Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm;
Strategii didactice:
a. Metode şi procedee
- Conversația euristică, exercițiul, jocul didactic, explicația, demonstrația;
b. Mijloace didactice:
- Lucrare model, carton verde și maro, șabloane, creioane colorate, carioca, corector alb, foarfecă,
lipici, laptop, videoproiector, prezentare ―Obiceiuri de Crăciun‖, colinde;
c. Forme de organizare:
- Frontal, individual, ȋn perechi, pe echipe;
Evaluare:
- Aprecieri verbale, evaluare reciprocă, analiza produselor activității, turul galeriei;
Bibliografie:
1. Neagu, Draga – „Fantezii şi îndemânare‖,Ed.Tineretului, Bucureşti, 1979, p.30
2. ***Suport de curs „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie
la şcolarii mici‖, 2013
3. *** Programa şcolară pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului, Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
178
Etapele lecției C.S Desfășurarea lecției Mijloace
şi metode
Forme de
organiza
re
Evalua
re
1.Moment
oragnizatoric
1 min.
Pregătirea materialelor necesare;
Distribuirea materialelor necesare elevilor.
Conversatia Frontal
Observa
rea
sistematică
2.Captarea
atenţiei
5 min.
CLR
1.4.
2.1
MM
2.1
Se poartă discuții asupra anotimpului iarna și
bucuriile pe care le pregătește copiilor acest
anotimp
Se urmărește prezentarea ―Obiceiuri de
Crăciun‖ și se cere elevilor părerea asupra
obiceiurilor preferate.
Se cântă în cor pe negativ 1-2 colinde învățate,
la alegerea copiilor
Conversația
Explicația
Exercițiul
Laptop
Videoproiector
Colinde -negativ
Frontal Aprecieri
verbale
3. Anuntarea
temei şi a
obiectivelor
2 min.
Le prezint elevilor tema lucrării de astăzi:
„Bradul de Crăciun” şi de asemenea
obiectivele urmărite, într-o formă accesibilă lor:
- însuşirea tehnicii de lucru
- asamblarea materialelor cu scopul finalizării
lucrării.
Explicatia
Frontal Observa
rea
sistematică
4.Dirijarea
activităţii
30 min.
AVA
P
1.3.
2.1
2.3
a) Intuirea materialelor şi prezentarea lucrării
model
Copiii observa materialele de pe masa (carton
colorat, șabloane, creioane colorate, carioca,
lipici, foarfecă)
Se prezintă lucrarea model .
(Anexa 1)
b) Explicarea și demonstrarea modului de lucru
Explic şi demonstrez etapele de realizare a
lucrării:
Trasarea conturului
Decupare după contur
Decorarea părților
Asamblarea părților
Elevii repetă etapele de lucru indicând
materialele folosite în fiecare etapă.
Prezint criteriile de evaluare ale lucrărilor
realizate de ei:
Contur corect
Decupare pe contur
Asamblare corectă
Aspect estetic al lipiturilor și al
decorațiunilor
Ordinea și curățenia la locul de muncă
c)Executarea lucrării de către elevi
Solicit elevilor să lucreze în grupe de câte cinci,
să se ajute între ei, să se sfătuiască.
Ajut elevii care întâmpină dificultăți.
Conversația
Demonstrația
Explicaţia
Exerciţiul
Lucrarea model
Materialele de
lucru
Frontal
În echipe
Aprecieri
verbale
5.Evaluare
5 min Fiecare echipă își expune lucrările. Pe rând,
fiecare echipă vizitează galeria și își exprimă
punctul de vedere asupra lucrărilor colegilor,
dar și asupra lucrărilor proprii.
Cer elevilor să aprecieze lucrările după
criteriile menționate anterior.
Turul galeriei
Conversaţia
Pe grupe
Turul
galeriri
Aprecieri
verbale
Evaluare
reciprocă
6. Încheierea
lecției
2 min
CLR
1.4
Fac aprecieri generale şi individuale asupra
modului de participare al elevilor la lecţie şi a
colaborării în cadrul grupelor. Se cântă cântecul
―O brad frumos‖
Conversaţia
Laptop
Negativ- cântec
Frontal Aprecieri
verbale
Notarea
lucrărilor
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
179
PROIECT DIDACTIC
Invatator Șerban Elena Sorina
CLASA: a IV-a
DISCIPLINA:Educatie tehnologica
UNITATEA DE INVATARE: Activitati cu materiale obtinute prin prelucrare.Hartia.
SUBIECTUL: Tehnici combinate,, Podoabe pentru Bradul de Craciun.
TIPUL LECTIEI: Formare de priceperi si deprinderi.
OBIECTIVE DE REFERINTA:
1.2 ~ sa combine tehnici si instrumente variate in vederea indeplinirii unui scop propus;
2.2 ~ sa aprecieze calitatea unui produs finit, in functie de criterii date;
3.2 ~ sa manifeste initiativa in relatiile interpersonale, in grupul de lucru in care isi desfasoara activitatea;
OBIECTIVE OPERATIONALE:
1.2.1- sa utilizeze tehnicile de lucru combinate: conturare, decupare, lipire;
2.2.1 - să aprecieze obiectiv lucrarea personală şi pe cele ale colegilor;
3.2.1 - să se ajute reciproc în realizarea lucrării;
METODE SI PROCEDEE: Conversatia, explicatia, observatia,demonstratia.
MIJLOACE DIDACTICE : hârtie colorata; cercuri de carton; sablon: clopotei,ingerasi; foarfece; lipici, CD cu colinde ,
casetofon.
ORGANIZAREA COLECTIVULUI: individual, frontal., in grup
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Nr
crt
Momentele
lecţiei
Ob
op
Activitatea învăţătoarei Tim
p
aloc
at
Metode/
Forme de
organizare
Evaluar
e
1 MOMENT
ORGANIZATO
RIC
Se organizeaza colectivul de elevi, se pregatesc
materialele necesare, se asigura climatul favorabil
invatarii.
1
min
2 CAPTAREA
ATENŢIEI
Solicit elevii sa raspunda la urmatoarele ghicitori:
„Nasu-i de ardei,
Ochi-s de cărbune,
Mătura sub braţ
Îi stă de minune.” (Omul de zăpadă)
,,Când nu e zăpadă
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Cu copiii zboară. “ (sania)
,,Parc-ar fi nişte petale,
Ori steluţe ce dansează
Norii le presară iarna
Şi pe gene ţi le aşează”.(Fulgii de zăpadă)
„Când coboară de la munte
Capătă veşmânt de gală,
Cu o mândră stea în frunte
Şi podoabă de beteală.” (Brăduţul)
Când auzim aceste ghicitori la ce anotimp ne gândim?
(...Iarna)
Cum este acest anotimp? ( ..friguros)
Ce sarbatoare importanta este in aceast anotimp ?
Ce facem noi de Crăciun?
Cu ce împodobim bradul?
5
min
Conversaţia
frontal
Proba
orala
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
180
3 ANUNŢAREA
TEMEI ŞI A
OBIECTIVELO
R
Azi la ora de Educatie tehnologica vom realiza Podoabe
pentru bradul de Crăciun folosind hartie colorata, lipici,
foarfece, sabloanele necesare.
1min
4 DIRIJAREA
ÎNVĂŢĂRII
Se va împărţi clasa in trei grupe se va împărţi celor trei
grupe planşele cu modele ale podoabelor. O grupa
realizeaza globulete, alta grupa clopotei, si cea de-a treia
grupa ingerasi.
Se demonstrează modul de lucru , gradat , si se expun
etapele de executare ale lucrărilor.
Se reexplică tehnicile folosite :conturare dupa sablon,
decuparea după contur , lipire , asamblare.
Etapele de executare a podoabelor :
1.Conturarea dupa sablon.
2.Decuparea , după contur , .
3.Plierea si lipirea
4.Asamblarea produsului
Se supraveghează lucrul elevilor, corectându-se
eventualele greşeli de execuţie sau de utilizare a
instrumentelor de lucru.
Se propune elevilor să se ajute în interiorul grupei dacă
este nevoie.
Activitatea se va desfăşura pe fond muzical, astfel încât
elevii să lucreze relaxat şi cu plăcere.
25
min
Explicaţia
Conversatia
-pe grupe
Demonstrati
a
Munca
independent
a
Activitat
e practică
5 OBTINEREA
PERFORMANT
EI
Fiecare grupa va veni langa brad si il impodobesc cu
produsele realizate.Se asculta colindul ,, O brad frumos‖
Activitate transdisciplinară
Fiecare elev trebuie să alcatuiasca o propoziţie despre
brad.
10
min
Munca
independent
a
-individual
6 EVALUAREA
Fiecare elev va aprecia lucrarea colegilor săi.
Face aprecieri asupra activităţii elevilor.
3
min
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
181
IMPACTUL DISCIPLINEI ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
ASUPRA PROCESULUI DE FORMARE A COMPETENȚELOR LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR
Prof. Învățământ Primar Simion Anișoara
Școala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu
Noțiunea de competență este definită ca fiind capacitatea de a rezolva problemele din viaţa cotidiană utilizînd
în timp real cunoștinţele și atitudinile dobîndite.
Astfel, curriculum școlar modernizat se referă la faptul că procesul de formare a competenței va parcurge mai
multe etape, prin următorul algoritm:
COMPETENŢE = Cunoştinţe dinamice + Funcţionalitate + Conştientizare + Aplicabilitate
+Comportament/Atitudine.
Este cunoscut faptul că literatura de specialitate a stabilit că există 8 competențe-cheie care stau în atenția
sistemului de învățământ, ele definind de fapt profilul absolventului. Aceste competențe se regăsesc în politicile
educaționale la nivel mondial și constituie scheletul oricărui sistem de învățământ eficient. Cele opt competențe sunt:
1. Comunicarea în limba maternă
2. Comunicare în limbi străine
3. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
4. Competenţa digitală
5. Competenţe interpersonale, civice, morale
6. Competenţe de a învăţa să înveţi
7. Iniţiativă şi antreprenoriat
8. Sensibilizare şi exprimare culturală.
Pentru că viața nu este împărțită pe domenii de cunoaștere, competențele nu se pot forma decât privind
sistemul de învățământ în viziune integrată a disciplinelor de studiu. Transdisciplinaritatea este tot mai mult abordată
pentru că permite, pe lângă alte avantaje, punerea în valoare a potențialului elevilor, a intereselor lor de cunoaștere. Nu
putem să vorbim azi despre succes școlar fără a valoriza în procesul instructiv-educativ personalitatea elevilor.
Și cum bazele formării competențelor se pun în ciclul primar, era impetuos necesar ca și la acest nivel să se
schimbe curriculum-ul național. S-a trecut și la acest nivel de școlarizare la un model de proiectare curriculară centrat
pe competențe. Argumentele pentru acest demers vizează faptul că astfel învățământul devine cu adevărat centrat pe
elev, se accentuează rolul profesorului de facilitator în actul de învățare al elevului.
Au apărut discipline noi, cum se spune, de fapt sunt accesibilizate conținuturi ale învățării diferitelor discipline
și mai mult, sunt adaptate realității social-economice. O astfel de nouă disciplină este și Arte vizuale și abilități practice,
disciplină introdusă încă de la clasa pregătitoare și care face parte din aria curriculară Arte și tehnologii.
,,Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competențe. Orientarea demersului didactic pornind de la competențe pune accentul pe
dezvoltarea gândirii și pe extinderea posibilităților de comunicare interumană prin imagine, folosind trăirea artistică și
contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învățământ primar.,,(Programa școlară pentru
Arte vizuale și abilități practice pentru clasa pregătitoare, întâi și a doua, București, 2013)
Conținuturile învățării se grupează pe următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile și hârtie,
Construcții, Foto-video. Astfel se acoperă aproape întregul câmp al informațiilor vizuale cu care copilul vine în
contact în viața de zi cu zi. Deprinderile și abilitățile însușite în cadrul orelor de AVAP se vor consolida și se vor pune
în valoare în cadrul celorlalte discipline. Activitățile integrate îmbracă forma jocului în special și astfel se trece foarte
ușor de la o disciplină la alta. Se pune accent pe munca în echipă și astfel se începe la clasele mici formarea
competențelor interpersonale, morale și civice.
Disciplina Arte vizuale și abilități practice la clasele ciclului achizițiilor fundamentale își propune să formeze și
să dezvolte două competențe generale:
-Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiale
-Realizarea de creații funcționale și/sau estetice, folosind materiale și tehnici elementare diverse.
Fiecare din aceste competențe duc la competențele specifice care exprimă și mai clar ceea ce trebuie să fie în
stare copilul să facă.
Concret, în continuare voi prezenta planificarea desfășurării integrate a unității tematice ,,Vin sărbătorile!,, din
care reiese cum se întrepătrund disciplinele la clasa Iși cum competențele specifice unei discipline ajută la formarea
competențelor altei discipline. Materialul este fragmentat, pentru că interesează numai Arte vizuale și abilități practice.
Vom găsi la CLR sarcini de lucru ca: realizarea unui desen care să se potrivească unuia dintre lucrurile pe care le au
copiii și notarea numelui personajului/copilului ales, realizarea unui personaj amuzant cu pălărie pornind de la litera de
mână, iar la MM, redarea prin desen a conținutului melodiei (individual) este cea mai frecventă sarcină de lucru.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
182
Săptămȃna I (2 – 5 decembrie)
Ziua Competențe
specifice
Activități integrate/pe
discipline; organizarea
colectivului de elevi
Conținutul
vizat/activat
Resurse materiale Evaluare
Feedback
Ma
rți
Activități integrate
DP 2.2
CLR 1.1; 2.2
MEM 4.1
CLR 1.3; 1.4;
2.1; 2.2
CLR 4.1; 4.2
Intȃlnirea de dimineață: r
• Formularea de observații
•Discuție- Ce anotimp a
început?
• Povestire după imagine-
Facem curățenie Observarea
imaginii din manual CLR pg.
42 (frontal)
• selectarea din enunțurile
formulate a cuvintelor care
conțin sunetul ă;
• identificarea literei ă în
cuvintele din manual și din
caiet, citirea cuvintelor scrise
cu litere de tipar – manual,
caiet ex. 1, pg. 42
• Intuirea literei ă de mȃnă,
exersarea literei în aer, cu
degetul pe bancă
• asocierea cuvintelor scrise cu
litere de tipar cu cele scrise cu
litere de mână- ex. 1, pg. 42
• exersarea literei ă de mȃnă –
2 rȃnduri (individual)
• completarea cuvintelor cu
silabe care conțin litera ă – ex.
3, pg.42
•Jocul însușirilor
• realizarea unui personaj
amuzant cu pălărie pornind de
la literaă de mână (individual)
Comunicarea în
grup
Acte de vorbire-
a prezenta un
anotimp
Sunetul ă, litera
ă de mână
Calendarul naturii
Caiet CLR, manual,
pg. 42
Observarea
comportamentului
participativ
Aprecieri
individuale privind
realizarea sarcinilor
Expunerea
desenelor și
aprecierea lor prin
emoticoane
CLR 1.3; 4.1;
4.2
CLR 2.2; 2.3
AVAP 2.2
CLR 2.2; 2.3
MEM 1.1; 5.1
MM 1.4
• Prezentarea textului;
observarea așezării în pagină a
textului – discuții frontale
• Identificarea cuvintelor care
conțin litera ă în text (indi
• realizarea unui desen care
să se potrivească unuia
dintre lucrurile pe care le au
copiii și notarea numelui
personajului/copilului ales
(individual)
• Asocierea substantivelor cu
adjectivele potrivite Scrierea
unor propoziții care conțin
perechile de cuvinte formate
• Joc: Cine știe, continuă
• Jocul animalelor
Enunțul. Textul
Linia, element de
limbaj plastic
Acte de vorbire-
prezentarea
unui anotimp
Sunete
Caiet CLR pg. 42
O ie/imagine cu o ie
Numărarea literei ă
din cuvintele
încercuite
Unirea cuvintelor-
aprecieri
Observarea
comportamentului
participativ
MEM 1.1
1.4; 4.1
• exerciții de numărare ...
• identificarea și scrierea...
• descompunerea numerelor •
Compararea cardinalului a
două mulțimi de obiecte
• Ordonarea crescătoare și
Numerele
naturale de la 31
la 100
Pronunţarea
Caiet MEM pg. 46
Jetoane cu imagini,
jucării și numere
Aprecieri
individuale
referitoare la
formularea
răspunsurilor și
rezolvarea
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
183
CLR 2.2; 2.3
MEM 1.1;
1.2; 1.3
descrescătoare....
• utilizarea semnelor mai
mic/mai mare/egal pentru a
compara numere date (frontal)
• numărarea în scris din 10 în
10, de la 10 la 100, crescător şi
descrescător (individual)
corectă a
sunetelor
Citirea, scrierea
şi ordonarea
numerelor
formate numai
din zeci, mai
mici decât 100
exercițiilor
Interevaluare în
perechi
MM 1.3; 1.4
MM 2.1; 2.2;
3.2
AVAP 2.2
MM 2.1
• Receptarea cȃntecului
„Iarna‖
• Joc de mișcare sugerat de
versurile cȃntecului (grupuri
mici)
• Realizarea unui desen
corespunzător cȃntecului
învățat (individual)
• Intonarea melodiei folosind
silabe muzicale (frontal)
Cȃntare vocală -
dicția,
sincronizare
Ritmul : tempo-
ul
Elemente de
limbaj plastic
CD cu melodia de
învățat
Creioane colorate,
coli albe, jucării
Observarea
comportamentului
participativ
Aprecieri (selectiv-
grupe)
Mie
rcu
ri
Activități integrate
DP 2.2
CLR 1.4; 3.1
4.1; 4.2
AVAP 2.2; 2.3
CLR 4.1
Intȃlnirea de dimineață:
prezența, noutăți, calendarul
naturii etc.
• prezentarea unei felicitări –
discuții: utilitate
• colaj de imagini care au
legătură cu iarna, în primul
chenar de pe pg. 43(om de
zăpadă, crenguță de brad cu
globulețe etc.)
• compunerea textului ....
Comunicarea în
grup
Scrierea
funcțională-
Felicitarea
Colaj
Texte decupate din
reviste, ziare, printuri
Hârtie glasată,
forfecă, șabloane,
lipici
Observarea
comportamentului
participativ
Aplauze pentru cele
mai bune
interpretări
Interevaluare
AVAP 1.1
CLR 3.1
MEM 4.1;
1.1; 1.2; 1.3
AVAP 2.3
• Vizionarea unei
prezentări/film despre viața
animalelor sălbatice
• Discuții pe baza
filmului/prezentării;......
Prezentare PPT/ film
documentar
Caiet MEM pg. 47
Observarea modului
în care receptează
prezentarea
Jo
i
Activități integrate
DP 2.2
CLR 2.2; 2.4
AVAP 1.1; 1.3
MM 2.3
CLR 1.3; 1.4
4.1
Intȃlnirea de dimineață:
• Convorbire- Meșteșuguri
populare (olărit, țesut, brodat-
costume populare etc.) –
observarea modelelor
populare de pe un ilic; • ........
Comunicarea în
grup
Sunetul l și
litera l de mână
Calendarul naturii
Imagini/prezentare
PPT
CD muzică populară
Caiet, manual CLR
pg. 44
Planșă cu litera l de
mână și de tipar
Jetoane cu literele de
mȃnă învățate
Observarea
comportamentului
în timpul activității
Aprecieri
individuale
Interevaluare
CLR 2.2; 2.4
CLR 1.3; 3.1
CLR 1.3; 1.4
CLR 4.1
AVAP 2.3
• joc de rol: În atelierul unui
meșter popular – interviu
• citirea textului
• discuții pe baza textului
• ex. 3 pg.44 – substantive
articulate
• ex. 4 pg. 44 – transcriere de
propoziții
• desenarea unui ilic cu
model popular (individual)
Citirea textelor
scurte
Linia de dialog
Linia –rol
constructiv
Fișe cu textul/manual
pg. 44
Caiet CLR pg. 44
Coli albe, creioane
colorate, carioci
Corectarea citirii
Observații și
aprecieri individuale
Verificare frontală
Expunerea lucrărilor
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
184
MM 1.1; 1.2;
CLR 1.1; 2.2
AVAP 2.2; 2.3
MM 2.1
• Audierea unor înregistrări cu
melodii populare
• Exprimarea conținutului
melodiei prin enunțuri proprii
• redarea prin desen a
conținutului melodiei
(individual)
• Intonarea colindelor
cunoscute;
• Jocuri de interpretare -
Melodia –
genuri muzicale
(popular,
colinde)
Acte de vorbire
Inregistrare audio/
CD
Observarea
comportamentului
participativ
Recompensarea prin
aplauze a
performanței
copiilor
Vin
eri
Activități integrate
DP 2.2
CLR1.1; 1.2;
CLR 2.2; 2.3
AVAP 2.3
Intȃlnirea de dimineață:
prezența, noutăți, calendarul
naturii etc.
• Lectură cu predicții: Bradul,
de Hans Christian Andersen
• Explozia stelară -Formularea
de întrebări și răspunsuri pe
baza poveștii (Cine?/ Ce?
Cȃnd? Unde? De ce? Cum?)
• repovestire
• Realizarea unui desen
corespunzător conținutului;
expunerea lucrărilor
Comunicare în
grup
Receptarea unui
mesaj
Rolul constructiv
al liniei și al
punctului
planșă/desen cu
steaua centrală
creioane colorate,
carioci, coli albe
Observarea
comportamentului
participativ
Corectarea
exprimării și
pronunției
AVAP 1.1;
1.2; 2.2
MM 2.1
• colaj- Ciorapul lui Moș
Nicolae (individual)
• Prezentarea lucrării/
expunere (frontal)
•Audiție
muzicală/Interpretarea
cȃntecelor cunoscute (frontal)
Tehnici de lucru
(colaj,
pensulație,
amprentare,
pulverizare)
Elemente de
limbaj
plastic:formă,
volum
Cȃntare vocală
hȃrtie glasată,
foarfecă, lipici,
acuarele
CD cu melodii
populare și colinde
Indicații și evaluare
individuală
Bibliografie
-Programa scoalară pentru Arte vizuale și abilități practice
-materiale auxiliare ed. Litera si Siveco pentru clasa I, an școlar 2014-2015
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE – O NOUĂ DISCIPLINĂ.
PRIVIRE DIN PERSPECTIVA PREDĂRII INTEGRATE
Autor: înv. Popa Tatiana,
Școala Gimnazială Aninoasa, Dâmbovița
În anul școlar 2012-2013, la clasa pregătitoare, au apărut mai multe discipline noi, printre care și Arte vizuale
și lucru manual, mai apoi redenumită Arte vizuale și abilități practice. Făcând parte din aria curriculară Arte și
tehnologii, înainte de 2012, această nouă disciplină era împărțită în două: Educație plastică și Abilități practice. Odată
cu schimbarea survenită, cele două obiecte de studiu distincte, au fost unite într-unul singur, spre o mai bună
desfășurare a lecțiilor la clasă, dar și pentru o reușită integrare cu toate celelalte discipline. Acest lucru se continuă și
acum, la clasele pregătitoare, întâi și a doua, urmărindu-se schimbarea programei pentru întreg ciclul primar, pe aceeași
direcție de mers.
„Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe pune accentul pe
dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi
contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învăţământ primar.‖ ( Programa școlară
pentru Arte vizuale și abilități practice pentru clasele pregătitoare, întâi și a doua, București, 2013).
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
185
Achizițiile fundamentale ale celor două domenii integrate se regăsesc în conținuturile prpgramei. Acestea se
grupează în următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile și hârtie, Construcții, Foto-video. Toate deprinderile
și abilitățile însușite în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități practice se vor consolida și se vor pune în valoare la
lecțiile de Comunicare în limba română, Matematică și explorarea mediului, Muzică și mișcare etc. Activitățile se
desfășoară integrat, la clasa pregătitoare jocul fiind principala carecteristică a acestora. Trecerea de la o disciplină la alta
se face ușor, nesesizabil, copiii lucrând la școală așa cum li se va cere să lucreze ca viitori membrii ai societății.
La nivelul claselor pregătitoare – a doua, în planul cadru de învățământ s-au alocat două ore pe săptămână, iar
la clasa a patra, o oră pe săptămână.
Principalul motiv pentru care s-a trecut la abordarea integrată a celor două discipline este acela că domeniul
artelor vizuale acoperă desenul, pictura, fotografia, arta decorativă, arhitectura, grafica, arta spectacolelor, sculptura etc.
Raportarea omului din zilele noastre la aceste arte este evidentă, din momentul în care înțelegem că ele sunt prezente în
viața noastră de zi cu zi. Elevii sunt supuși continuu unui flux mare de informații care le parvin, de cele mai multe ori,
pe cale vizuală. „Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului
vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte.‖ ( Programa școlară pentru Arte
vizuale și abilități practice pentru clasele pregătitoare, întâi și a doua, București, 2013).
Competențele generale ale disciplinei Arte vizuale și abilități practice, pentru clasele pregătitoare – a doua
sunt:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare.
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse.
Iată câteva modele de proiectare didactică la disciplina Arte vizuale și abilități practice, la clasa pregătitoare:
Proiectul unității tematice Picături de ploaie (durata – 2 săptămâni) – fragment:
Ziua Comp.
specifice
Activități de învățare Conținuturi Resurse Evaluare
Luni AVAP
1.2, 2.3
CLR
2.2
Prezentare ppt – Aspecte de toamnă
Identificarea limbajului vizual, a mesajului
artistic exprimat vizual
Lectura după imagini
Identificarea culorilor predominante
Alegerea modului de lucru, a tehnicii: stropire,
suflare, amprentare cu frunze din natura
Colorarea frunzei primate și personalizate
Prezentarea lucrărilor, realizarea expoziției
―Covor de toamnă‖
Pata de
culoare.
Culorile
toamnei
Coli,
acuarele,
frunze.
demon-
strația,
conversa-
ția,
exercițiul.
activ.
individu-
ală.
Analiza
produselor
activității
Marți AVAP
1.2
AVAP
2.4
CLR
2.3
AVAP
2.4
Observarea aspectului unui muşuroi de furnici
pe baza imaginilor din cartea uriaşă/ activitate
frontală
Recunoaşterea diferitelor tipuri de puncte
întâlnite în mediul familiar/ activitate frontală
Ruperea şi mototolirea hârtiei/ activitate
individuală
Lipirea hârtiei mototolite pe un suport având
formă de muşuroi (castron, ghiveci) /activitate în
grup
Joc de rol ― O zi în muşuroiul de furnici ―
(activitate în grup) sau decuparea după contur a
cărţilor de joc din caietul de lucru
Punctul cu rol
constructiv
-cartea
uriaşă
―Întâmplări
cu furnici‖
-hârtie
creponatăca
stron de
plastic,
lipici
- cărţile de
joc din
caietul de
lucru
Observarea
sistematică a
comporta-
mentului de
observator
Analiza
produselor
activităţii în
grup
Proiect didactic (fragment):
Unitatea tematică: Hrana = sănătate?
Tema : Tehnici simple de lucru: înșirarea
Tipul lecției: consolidare de priceperi și deprinderi
Scopul lecției: - consolidarea priceperilor și deprinderilor de înșirare
- cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale.
Competențe specifice:
2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct.
Obiective operaționale:
O1: să denumească materialele de lucru necesare pentru realizarea temei propuse
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
186
O2: să respecte etapele și modul de lucru.
O3: să înșire bucățelele de cartofi pe sârmă
O4: să aprecieze obiectiv lucrarea proprie sau a colegilor.
Metode și procedee: conversația,explicația, demonstrația, exercițiul, observarea.
Mijloace de învățământ: modelul învățătorului, calculator, înregistrarea cântecului despre vitamine,
material ppt, bucățele uscate de cartofi, sârmă subțire, acuarele, pensulă.
Forme de organizare: frontal, în perechi.
Durata : 30-35 de minute.
Momente
le lecției
Ob.
op.
Activitatatea
învățătorului
Activitatea
elevilor
Metode și
procedee
Mijloace de
învățământ
Forme de
organiza
re
Evalua
re
5.
Dirijarea
învățării
O1
O2
O3
Prezint copiilor lucrarea
model. Cer să numească
materialele din care este
alcătuit colierul.
Demonstrez și explic
modul de lucru:
-colorarea optională a
bucățelelor de
cartofi,folosind acuarele
și pensule.
-înșirarea pe sârmă, prin
trecerea sârmei prin
orificiul existent în
fiecare bucată de cartof.
-legarea sârmei, după ce
au terminat.
Solicit elevii să lucreze
în perechi și să înceapă
să realizeze colierul.
Supraveghez modul de
lucru și ajut acolo unde
este nevoie.Specific
faptul că elevii trebuie să
lucreze corect,
curat,îngrijit și să
respecte etapele de lucru.
Ofer un climat favorabil
lucrului
cu ajutorul
muzicii :‖Cântecul
vitaminelor‖.
Observă
lucrarea
model.
Numesc
materialele.
Ascultă
explicația si
urmaresc
demonstra
ția.
Realizează
obiectul cerut ,
folosind
tehnica
înșirării.
Respectă
etapele de
lucru.
Lucrează în
pereche,
ajutându-
se reciproc.
Observa
ția
Demons
trația.
Explicația
exercițiul
Colier reali
zat din car-
tofi.
bucățele us
cate de car
tofi,acuare
le, pensule,
sârmă subțire
calculator,
înregistra
rea ―Cântecu
lui vitamine
lor‖
frontal
în pereche
probă
practi
că
―Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea acestora cu
experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea
îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi
semeni.‖ ( Programa școlară pentru Arte vizuale și abilități practice pentru clasele pregătitoare, întâi și a doua,
București, 2013).
Bibliografie: programa Arte vizuale și abilități practice, clasa pregătitoare.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
187
PROIECT DE ACTIVITATE
Învățător Popescu Fănica
Școala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu
DATA: /
CLASA: a IV-a
SCOALA: Școala Gimnazială nr. 5 Giurgiu
ÎNVĂȚĂTOR: Popescu Fănica
ARIA CURRICULARA: Tehnologii
OBIECTUL: Educatie tehnologica
UNITATEA DE INVATARE: Activitati cu materiale obtinute prin prelucrare: Hartia
SUBIECTUL: Felicitare de Ziua Mamei
TIPUL LECTIEI: Lecţie de predare, insusire de noi cunostinte
SCOPUL:
Dezvoltarea simţului practic şi estetic
Cunoaşterea si utilizarea unor tehnici de lucru invatate (decupare dupa contur, lipire,
innodare, asamblare) cu diverse materiale si ustensile in realizarea unei produs
OBIECTIVE CADRU:
Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs
Dezvoltarea simtului practic, a celui estetic si a responsabilitatii pentru modificarea mediului natural, ca raspuns
la nevoile si dorintele oamenilor
OBIECTIVE OPERATIONALE:
a) cognitive: O1: Să utilizeze operaţii simple de lucru cu materiale necesare;
O2: Să se familiarizeze cu tehnicile de lucru necesare obţinerii produsului;
O3: Să decupeze corect, după contur, pentru a putea definitiva produsul;
O4: Să asambleze partile componente ale produsului, corect;
O5: Sa respecte etapele de lucru
b) motrice:
O1 să aplice tehnicile de lucru invatate, in realizarea compozitiei
O2 să realizeze sarcini de lucru manuind corect materialele si ustensilele de lucru
c) afective:
O1 să manifeste interes faţă de activitate, concretizată în comportament, prin atenţia sporită şi implicare activă
O2 să fie încântaţi de realizarea felicitarii pentru 8 Martie
O3 să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orală
METODE SI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demon-straţia, munca independenta, expunerea, observarea
dirijata, exercitiul individual
MATERIAL DIDACTIC: hartie rosie, foarfeca, lipici, jnur de martisor, carton colorat, flori din carton, fotografie,
cerculete de diferite marimi din carton colorat
FORMA DE ORGANIZARE: frontal si individual
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE: Lucian Stan, Ileana Stan Abilitati practice - Ghid metodologic privind proiectarea si desfasurarea activitatilor
de predare – invatare – evaluare (clasele I – IV), Editura Aramis, Bucuresti, 2001
Brandusa Gherasim, Maricica Hutupasu, Elene Nechifor Educatie tehnologica clasa a IV-a, Editura Euristica,
Iasi, 2006
MEC, Consiliul National pentru Curriculum Curriculul National – Programe scolare pentru invatamantul
primar, Editura Alpha MDN, Buzau, 1998
www.edu.ro, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
188
Evenimen
t
e
l
e
instruirii
Ob
Op
Conţinutul lecţiei
Strategii didactice
Forme de
evaluare
Activitatea învăţătoarei
Activitatea elevilor
Metode
şi
proced
ee
Mijloace
de
învăţămî
nt
Moduri
de
organiza
re
1 2 3 4 5 6 7 8
Momentul
organizat
oric
Voi pregăti clasa,
materialul didactic necesar si
elevii, asi-gurând un climat
propice, pentru buna
desfasurare a lecţiei de
educatie tehnologica.
Elevii se vor pregăti pentru
începerea lecţiei de educa-
tie tehnologica.
convers
atia
foarfeca,
lipici,
jnur de
martisor,
carton
colo-rat,
hartie
rosie
frontal observa
rea
sistema
tică
Captarea
atentiei
Pe tabla sunt scrise
versurile:
Cel mai frumos si scump
cuvant
Ce-l zice omul pe pamant
Este .................
Si e asa de pretuit
Din buze de copil iesit
E ................
Si-n ochii de copil citesti
Si-n sufletu-i senin gasesti
Tot .................
„Ce reprezinta pentru voi
cuvantul mama?
„Cum le aratam noi
dragostea pentru ele?‖
Elevii privesc la tabla si
citesc versurile scrise.
Elevii vor spune ce cuvant
lipseste: MAMA.
Elevii spun ce reprezinta
pentru ei MAMA
„ ......oferindu-le flori,
imbratisandu-le, oferindu-le
o felicitare facuta de noi.‖
explicat
ia
convers
atia
exerciti
ul
Brainst
or-ming
convers
atia
tabla
coala de
har-tie pe
tabla
frontal
individua
l
frontal
observa
rea
sistema
tică
analiza
răspuns
uri-lor
Anuntare
a temei si
a
obiectivel
or
Anunt tema lectiei
„Felicitare pentru mama”
cu ocazia zilei de 8 MARTIE
Apoi voi comunica
elevilor scopul si obiectivele
lecţiei ce vor trebui atinse in
cadrul acestei lecţii
demonstrative.
Ascultă cu atenţie care este
tema lecţiei şi obiectivele ce
urmează a fi îndeplinite.
explicat
ia
expuner
ea
convers
atia
frontal
Prezentar
ea noului
con-ţinut
şi diri-
jarea
învăţării
a) In
tuirea
materialul
ui şi
prezentare
a lucrării
model
b) E
xplicarea
Cer elevilor să identifice
materialele pe care le au pe
bancă.
Prezint elevilor lucrarea
model şi împreună cu aceştia
identifică materialele din
care sunt alcătuite, precum şi
principalele tehnici de lucru.
Explică şi demonstrează
modul de execuţie al lucră-
rilor.
Pe tablă este scris planul
de lucru necesar realizării
lucrarii. Pana sa inceapa
Elevii descoperă şi descriu
materialele pe care le au pe
bănci.
Îndrumaţi, elevii umesc ma-
terialele folosite pentru
realizarea lucrării şi iden-
tifică tehnicile de lucru.
Elevii urmăresc cu atenţie
explicaţiile şi demonstraţia
invatatoarei.
Elevul solicitat repetă eta-
pele de lucru.
explicat
ia
observa
tia
dirijata
convers
atia
explicat
ia
explicat
ia
coala
rosie
cerculete
di carton
colo-rat,
jnur, flori
din hartie
felicitare
a
tabla
felicitare
frontal
Frontal
frontal
observa
rea
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
189
şi de-
monstrare
a modului
de lu-cru
c)
Executare
a lucrării
de că-tre
elevi
realizarea lucrarii, voi cere
unui elev să repete etapele de
lucru.
Solicit elevilor să
realizeze lucrarea
orientându-se după planul de
lucru de pe tablă, folosind
corect tehnicile de lu-cru
(conturare, decupare dupa
contur, lipire, innodare) si sa
lucreze îngrijit şi curat,
având grijă să nu se
răneasca.
Pe parcursul orei:
îndrum, corectez, încurajez,
atenţionez.
Ascultă şi respectă
cerinţele şi încep să lucreze
pe fond muzical.
Elevii se străduiesc să lu-
creze în linişte şi ordine.
demons
tra-tia
munca
indepen
den-ta
explicat
ia
munca
indepen
den-ta
explicat
ia
convers
atia
a model
coala
rosie
cerculete
di carton
colo-rat,
jnur, flori
din har-
ie,
foarfeca,
lipici
frontal
individua
l
individua
l
compor
ta-
mentul
ui
elevilor
Asigurare
a retentiei
si a feet-
back-ului
Pe măsură ce lucrările sunt
gata se vor aşeza în faţa
clasei, obţinându-se o mică
expoziţie.
Cer elevilor să aprecieze lu-
crările după următoarele
criterii:
- corectitudinea decupării
- aranjarea elementelor
- acurateţea lucrării
Fac aprecieri generale şi
individuale asupra modului
de realizare a lucrarilor.
Elevii realizează expoziţia.
Fac aprecieri asupra
lucrărilor expuse
expuner
ea
explicat
ia
convers
aţia
Lucrarile
realizate
frontal
analiza
aprecie
rea
Încheiere
a lectiei
Voi face aprecieri
asupra comportării din
timpul activităţii şi al
modului eficient de lucru.
convers
atia
frontal
individua
l
PROIECT EDUCATIV
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
Prof. Înv. Primar Marcela Tudor
Școala Gimnazială Nr. 38 ,,Dimitrie Cantemir” Constanța
ARGUMENT
Magia sărbătorilor ne cuprinde pe toţi de Crăciun, dar mai ales pe copii. Ei trăiesc cu adevărat magia, căci
ei cred cu adevărat în existenţa lui Moş Crăciun căruia îi trimit scrisori şi pe care îl aşteaptă cu nerăbdare să le
împlinească toate visele copilăriei. În fiecare an, elevii şcolii noastre îl întâmpină pe Moş Crăciun şi la şcoală. În
fiecare clasă se aprind lumânărelele în bradul împodobit. Ei cântă cu glas de înger colinde învăţate din străbuni. În
întâmpinarea sfintelor sărbători, elevii pregătesc programe artistice emoţionante şi învaţă să dăruiască celor din jur
bucuria şi recunoştinţa lor. Cântecele lor răsună şi dincolo de zidurile şcolii, căci elevii merg însoţiţi de doamnele
profesoare la biserică, la căminul de bătrâni, la casele de copii, unde dăruiesc şi celor mai trişti ca ei bucuria
sfintelor sărbători, ducându-le alimente, jucării şi haine. Noi, dascălii, avem misiunea de a-i învăţa pe copiii noştri
să fie mai buni, să-şi iubească semenii şi să-i ajute atât cât le stă în putinţă. În acelaşi timp, prin activităţile
desfăşurate le cultivăm talentul muzical şi artistic, gustul pentru frumos, le dezvoltăm sensibilitatea şi capacitatea de
receptare a valorilor autentic umane, îi învăţăm să preţuiască binele.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
190
SCOPUL PROIECTULUI:
- Implicarea elevilor în activităţi culturale
- Cultivarea gustului pentru artă
- Înţelegerea mesajului religios
- Păstrarea tradițiilor și obiceiurilor de sărbători
- Dezvoltarea creativităţii
- Realizarea unei atmosfere de sărbătoare pentru copii.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
- cunoaşterea valorilor religioase ale poporului nostru şi importanţa trezirii acestora în sufletul elevilor;
- promovarea datinilor şi obiceiurilor specifice Naşterii Domnului Iisus Hristos;
- implicarea elevilor în activităţi extracurriculare prin învăţarea de datini/colinde specifice Crăciunului.
COORDONATOR PROIECT: Prof. înv. primar Marcela TUDOR
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a IV-a B
PERIOADA DERULǍRII PROIECTULUI: 12 dec.- 19 dec. 2014
RESURSE PROIECT:
Resurse umane:
- elevii clasei a IV-a B, învăţătoarea clasei;
- părinţii elevilor, doritori să susţină proiectul;
- bibliotecar, profesor de relegie, alți profesori ai școlii.
Resurse temporale:
- durata proiectului – 12 dec.- 19 dec. 2014
Resurse financiare:
- contribuţii părinteşti;
- autofinanţare.
Resurse materiale:
- cărţi, reviste, imagini, planşe, pliante, materiale informative, postere, videoproictor, laptop, CD-uri;
- chestionare, coli pentru afişe, creioane colorate, diplome.
Resurse spaţiale:
- sala de clasă, curtea şcolii, biblioteca, Biserica Sf. Spiridon Constanța.
ACTIVITĂȚI PROPUSE:
ACTIVITATEA 1 ,,NE PREGĂTIM DE CRĂCIUN”
- cunoașterea unor tradiții specifice sărbătorilor de iarnă (prezentări pwer-point, lecturi specifice, albume)
- repetarea colindelor cunoscute;
- învăţarea unor poezii, colinde strămoşeşti şi a unor cântări religioase;
- confecţionarea unor obiecte specifice sărbătorilor de iarnă: steaua, sorcova.
ACTIVITATEA 2 ,,CRĂCIUNUL – SĂRBĂTOARE SFÂNTĂ LA ROMÂNI”
- serbare;
- întâmpinarea lui Moş Crăciun;
- donarea unor obiecte (cărți, haine, dulciuri) unor copii din familii nevoiașe.
ACTIVITATEA 3 ,,SIMBOLURILE IERNII”
- organizarea unei miniexpoziţii cu lucrări realizate de elevi.
ACTIVITATEA 4 ,,DESCHIDE UŞA, CREŞTINE! ”
- cu colindul la cancelarie, la Biserica Sf. Spiridon, la familiile elevilor.
METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU / FORME DE ORGANIZARE:
■ Serbare: poezii, colinde, muzică religioasă, datini strămoşeşti;
■ Expoziţii – desene, colaje, felicitări, ornamente pentru pom, pictură, icoane etc.
REZULTATE AŞTEPTATE:
- implicarea elevilor reprezintă o experienţă de natură să conducă la cunoaşterea şi păstrarea datinilor strămoşeşti;
- elaborarea unor materiale care să fie utilizate în activităţile cu copiii şi părinţii acestora: desene, ornamente pentru
pom, felicitări, pictură, icoane.
EVALUARE: ■ Îndeplinirea obiectivelor propuse;
■ Analiza activităţilor;
■ Acordarea unor cadouri și diplome elevilor pentru lucrările şi acţiunile efectuate.
Concluzii
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
191
Obiceiurile de iarnă încep încă din Ajunul Crăciunului şi ţin până la Lăsatul secului pentru postul Paştelui.
Chiar dacă nu toate aceste obiceiuri au un caracter religios, unele fiind preluate din fondul folcloric traco - getic, ele au
fost concentrate de-a lungul veacurilor în preajma unor sărbători creştine, atunci când oamenii găseau timpul necesar
pentru datini şi obiceiuri.
Sfintele sărbători de iarnă însemnă credinţă, speranţă, puterea de a dărui şi a primi dragoste.
PROIECT DIDACTIC
Prof. Înv. Primar : Udrea-Tite Michaela
DATA: 5.12.2014
PROF. ÎNV. PRIMAR : Udrea-Tite Michaela
CLASA: a III-a
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : Scoala Gimnaziala nr. 5 Giurgiu
DISCIPLINA: Tehnologii
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activităţi cu materiale sintetice: hârtia
TIPUL LECȚIEI: Formare de priceperi şi deprinderi
SUBIECTUL LECŢIEI: ,, Cizmulita lui Moș Nicolae”
SCOPUL LECTIEI:
Consolidarea priceperilor şi deprinderilor de tăiere şi lipire, pentru realizarea unor produse
Dezvoltarea gustului estetic, a imaginaţiei şi creativităţii
Evaluarea modului însuşire a tehnicilor de lucru.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 să descrie conţinutul etapelor de parcurs în realizarea lucrării pe baza modelelor şi a explicaţiilor primite ;
O2: să decupeze corect elementele componente ale lucrării după şabloane;
O3: să asambleze corect, estetic şi creativ în spaţiul de lucru elementele componente
respectând modelul;
O4: să decoreze cât mai original lucrările confecţionate
O5: să participe în mod activ şi eficient în activitatea de rezolvare a sarcinilor;
STRATEGII DIDACTICE:
a.METODE ȘI PROCEDEE: - conversaţia, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia,
turul galeriei
b.MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: : planşă demonstrativă pe etape¸ lucrarea model, şabloane foarfece , hârtie
glasată, lipici , lipici cu sclipici
c.FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală
d.FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluare,
evaluare orală, aprecieri verbale,stimulente, calificative.
BIBLIOGRAFIE:
-,,Abilităţi practice - caietul elevului‖, Editura Aramis;
-Stan L., Stan I.,,,Abilităţi practice - ghid metodologic‖, Editura
Aramis;
-Şerdeanu I.,Diţuleasa F.,,,Îndrumări metodice pentru predarea
îndeletnicirilor practice‖, E.D.P., Bucureşti;
-www.didactic.ro
SCENARIUL DIDACTIC
MOMENTELE
LECŢIEI
OB.
OP.
DEMERSUL DIDACTIC
STRATE
GII
METODE
DIDACTICE
MIJLOACE
EVALUA
RE
1. Moment
organizatoric
Pregătirea materialelor necesare desfăşurării
activităţii,
Asigurarea ordinii şi a liniştii
conversaţia Lipici,
marker, coli
colorate,
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
192
foarfeca
2. Captarea
atenţiei
In ce anotimp suntem?
Ce va sugereaza acest cuvant ?
Care sunt sărbătorile din acest anotimp?
Unde pune Moș Nicolae cadourile?
conversaţia
brainstorm
ing-ul
observația
calculatorul
planşă
Observarea
sistematică
3. Anunţarea
titlului şi
enunţarea
obiectivelor
Se comunica elevilor subiectul, modalitatile de
realizare a lucrărilor şi criteriile de evaluare a
lucrarilor.
Cizmulița lui Moș Nicolae
conversaţia
4. Dirijarea
învăţării
Demonstrarea şi
explicarea
modului de
lucru
Intuirea
materialului
didactic
.
Executarea
lucrării
O.1
O.2
O1
O3
O4
Prezentarea produsului model şi expunerea
acestuia în faţa clasei pentru a putea fi uşor vizualizat
.
Se intuiesc fazele lucrării de către elevi, fiind
aduse completările necesare de către învăţătoare:
Demonstrarea tehnicii de lucru:
- Decuparea cizmuliței
- Decorarea
- Tăierea șnurului
- Șnuruirea
Elevii analizează sumar componentele lucrării (
culori, forme, elemente).
Observă materialele şi participă la discuţie.
Se enumeră regulile ce trebuie respectate în
realizarea lucrării: utilizarea corectă şi atentă a
instrumentelor de lucru, plăcuta îmbinare a culorilor,
aspectul estetic al produselor finale, încadrarea în
timpul de lucru.
Copiilor li se reamintesc următoarele:
- vor tăia cu grijă, fără a îndrepta foarfecele spre
ochii sau spre colegul său (care le folosesc);
- vor lucra îngrijit, fără a împrăştia resturile de hârtie
şi a murdări mobilierul de pastă de lipit;
- folosesc şerveţelul pentru a îndepărta eventuala
murdărie;
La cerere, elevii descriu învăţătoarei fazele
lucrării.
Elevii vor lucra pe fond muzical-,,Colinde‖- o
atmosferă specifică acestei perioade
Se supravegheaza activitatea copiilor.
Se reaminteste modul şi etapele de lucru.
Sunt ajutati elevii care întâmpină greutăţi în
realizarea lucrării.
explicaţia
conversaţia
demonstraţ
ia
instructajul
lucrarea
practică
produsul
model
carton colorat,
carioci, lipici,
CD-
calculatorul
observarea
sistematică
a elevilor
(verbalizare
a etapelor
produsului)
tema de
lucru în
clasă
(Cizmulița
lui Moș
Nicolae)
5. Analiza
lucrărilor
6. Încheierea
activităţii
O5
Se propune elevilor un exerciţiu de autoevaluare.
Se realizezeaza evaluarea după următoarele etape:
- modul de realizare al lucrării;
- corectitudinea decupării şi aplicării;
- originalitatea decorării.
Se aplaudă elevii care au respectat etepele și s-au
încadrat în timp.
Lucrările vor fi expuse, pentru a putea fi ușor
vizualizate.
Notarea lucrarilor.
Strângerea materialelor şi curăţarea locului de lucru.
In cizmulita model elevii vor gasi bomboane aduse
de Mos Nicolae
Turul
galeriei
conversaţia
evaluarea ,
autoevalua-
rea
aprecieri
verbale
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
193
PROIECT DIDACTIC- BUCURIILE IERNII
Prof. înv. primar: Bălşan Valentina-Elena
CLASA: a IV- a
ARIA CURRICULARĂ: Arte şi tehnologii
OBIECTUL: Abilităţi practice
SUBIECTUL: Ornamente pentru Pomul de Crăciun
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderi
Obiective de referinţă:
- cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile;
- proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse;
- dezvoltarea simţului practic.
Obiective operaţionale:
O1-să identifice materilele care vor fi folosite în realizarea produselor;
O2-să aplice tehnici adecvate de prelucrare a hârtiei (trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat, lipirea);
O3-să identifice etapele de realizare a unui produs finit;
O4-să coopereze cu colegii din grup la realizarea produselor complexe;
O5-să manifeste iniţiativă în relaţiile interpersonale;
O6-să lucreze ordonat şi curat cu materialele;
O7-să aprecieze calitatea produselor finite.
Metode şi procedee:
conversaţia, observaţia dirijată, explicaţia, instructajul demonstraţia, munca independentă şi în grup
Suport şi resurse:
ornamente-model, şabloane, hârtie glasată, hârtie creponată, staniol, scrisoarea lui Moş Crăciun, foarfece,
aracet, griş, lipici colorat, culori, brad.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. AVANPREMIERA
Le spun elevilor că în pauză a sosit poştaşul şi le-a adus o scrisoare. Voi citi scrisoarea.
,,Să vedem ce scrie şi cine a trimis-o!‖
,,Dragi copii,
Vă scriu fiindcă am nevoie de ajutorul vostru.
Am un brăduleţ care trebuie împodobit. Sunt singur şi nu pot confecţiona ornamentele.
Ajutaţi-mă voi!
Cu drag,
Moş Crăciun”
2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR
Vom purta o discuţie având ca temă „CRĂCIUNUL‖, adresându-le întrebări:
- În ce anotimp ne aflăm? (În anotimpul iarna.)
- În preajma cărei sărbători religioase ? (Naşterea Domnului Iisus Hristos – „Crăciunul‖)
- Cine ne aduce daruri? (Moş Crăciun)
- Ce poezii despre Moş Crăciun cunoaşteţi? („Uite, vine Moş Crăciun‖, de Otilia Cazimir)
- Doriţi să-l ajutăm pe Moş Crăciun să confecţioneze ornamentele? (Da!)
3. ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A OBIECTIVELOR
Azi, la ora de abilităţi practice vom confecţiona ornamente pentru pomul de iarnă, folosind diferite tipuri de
hârtie.
Să fiţi foarte atenţi la folosirea materialelor şi a tehnicilor de lucru şi să lucraţi ordonat.
4. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII
Prezentarea ornamentelor model şi explicarea modului de lucru
- Ce ornamente observaţi pe planşa model? (globuri, clopoţei, fundiţe, steluţe)
- Din ce materiale sunt confecţionate? (din hârtie glasată şi împodobite cu: hârtie creponată, staniol, griş ...)
- Acum voi prezenta etapele de realizare a produselor, deci vă rog să fiţi atenţi!
1) – trasarea după contur (veţi primi şabloane);
2) – decuparea după conturul trasat;
3) – lipirea diferitelor ornamente decorative (hârtie creponată mototolită, bucăţi de hârtie glasată, staniol, griş)
Pentru realizarea fundiţelor din hârtie creponată vom proceda în felul următor:
1 – se taie fâşii late de 2 cm.;
2 – fiecare fâşie se rupe astfel încât să se formeze mai multe dreptunghiuri cu lungime de 4-5 cm.
3 – cu mâna stângă se ţine de un capăt dreptunghiul iar cu cea dreaptă se răsuceşte de trei - patru ori hârtia.
- În primul rând, stabiliţi ce materiale veţi folosi pentru decorare şi apoi le confecţionaţi. Dacă hârtia din care
aţi decupat globurile este de culoare mai închisă, atunci la decorare folosiţi hârtie de culoare mai deschisă sau invers.
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
194
- Am folosit cuvintele „închisă-deschisă‖.
- Ce fel de cuvinte sunt acestea? (cuvinte cu sens opus; am învăţat azi la ora de limba română)
- Foarte bine! Acum vă împart materialele necesare, iar voi grupaţi-vă pentru a putea realiza şi ornamente mai
complexe
Feed-back-ul Un elev va repeta etapele de lucru, după care toţi vor începe confecţionarea ornamentelor.
Voi supraveghea permanent elevii, oferindu-le ajutor la nevoie.
Evaluarea Evaluarea produselor finite se realizează împreună cu elevii, în funcţie de obiectivele propuse.
5.ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII
Fac aprecieri colective şi individuale.
Lecţia se încheie cu împodobirea bradului şi intonarea colindei „Moş Crăciun‖.
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE
Prof.inv.presc. Lupean Delia
Activitate integrată: DŞ+DEC (activitate
matematică+pictura)
DŞ (activitate matematică): „Ce stii despre mine?-joc didactic”
Obiectve de referinţă:
DŞ (activitate matematică):
Sa sorteze obiecte dupa marime si culoare;
să numere de la 1 la 3recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele
corespunzătoare.
DEC (PICTURA):
să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei
activităţi practice.
DŞ (activitate matematică):
Exemple de comportamente: cognitiv-formative:
O1 –-sa sorteze globurile dupa culoare(galbene,albastre ,rosii);
O2 –-sa sorteze globurile dupa marime(mare-mic);
O3 –să numere de la 1-3;
O4 – Sa faca corespondenta intre cifra si cantitate;
psiho-motorii:
O5 – să plaseze globurile intr-un spatiu dat( brad);
afective:
O6 – să coopereze pentru realizarea sarcinilor individuale şi colective;
O7 – să aprecieze propriile rezultate dar şi ale colegilor.
Strategia didactică:
b) metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, explicaţia;
c) mijloace didactice: coşuleţ cu globuri mari si mici,rosii,galbene si albastre, jetoane cu cifre, brad,
coşuleţe din carton.;
d) forme de organizare: frontală
Desfăşurarea activităţii
Secvenţele
activităţii
Conţinut ştiinţific
Strategia didactică
Evaluare Metode şi
procedee
Mijloace
didactice
1. Moment
organizatoric
asigurarea condiţiile optime pentru realizarea activităţii;
aranjarea mobilierului;
pregătirea materialului didactic necesar pentru desfăşurarea
activităţii.
2.
Reactualizarea
cunoştinţelor
se adresează copiilor întrebări despre anotimpul iarna;
- conversaţia;
- frontală;
3. Captarea
atenţiei
se realizează prin descoperirea coşuleţului adus de Mos
Nicolae în care se află globurile colorate impreuna cu
scrisoarea adresata copiilor si cizmulitele cu cadouri pentru
- conversaţia;
- coşuleţul
ce conţine
,,globuri
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
195
copiii care indeplinesc sarcinile date; colorate’’;
4. Anunţarea
temei
educatoarea le va spune copiilor că se vor juca un joc
didactic care se numeste:,,Ce stii despre mine ?’’;
- conversaţia;
5.
Desfăşurarea
activităţii
copiii pe rand vor recunoaste culorile,
vor sorta globurile dupa marime si culoare,
vor aseza in brad tot atatea globuri cate arata jetonul din
mana educatoarei.
Se va executa un joc de proba.
- explicaţia;
demonstratia
exercitiul
- conversaţia;
- cosulet cu
globuri de
diferite
culori;
- 3 cosuri
pentru
sortat;
- brad
pentru
decorat;
jetone cu
cifre;
- fise
- frontal;
6. Obţinerea
performanţei
In încheirea activităţii copiii vor rezolva o fisa unde vor
trebui sa coloreze globurile mari cu rosu,globurile mici cu
albastru,iar pe globurile galbene vor desena tot atatea buline
cate le arata cifra. Drept recompensă pentru implicarea
activă, ei vor primi un fruct vesel.
- conversaţia;
- explicaţia;
Fise
matematice
- frontală;
7 Evaluarea pentru activitatea desfăşurată copiii vor fi recompensaţi cu
aplauze ;
- conversaţia; - aplauze;
- frontală;
Bibliografie:
1. Breben, S. şi colaboratorii, „Metode interactive de grup – ghid metodic‖, Editura Arves, Craiova,
2002;
2. Preda, V. - coordonator, „Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura
Cheorghe-Cârţu Alexandru, Craiova, 2009;
3. Preda, V., „Abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”, Editura Humanitas
Educational, Bucureşti, 2005
PROIECT DIDACTIC
Prof. Înv. Primar Dumitru Tatiana
Școala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu
DATA:/
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială Nr.5 Giurgiu
CLASA: a II-a
PROF.INV.PRIMAR: Dumitru Tatiana
DISCIPLINA: Arte vizuale și abilități practice
UNITATEA TEMATICĂ: ,,Iarna, zâna din povești‖
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
SUBIECTUL LECȚIEI: ,,Viața la Polul Sud: printre pinguini și foci‖
TIPUL LECȚIEI: consolidare de priceperi și deprinderi
SCOPUL LECȚIEI: - consolidarea priceperilor și deprinderilor de decupare după contur, pliere, lipire, pictare, asamblare
- dezvoltarea voinţei, atenţiei voluntare și a memoriei prin înţelegerea şi fixarea etapelor de lucru
- educarea spiritului critic şi autocritic prin analiza lucrărilor, pe baza criteriilor de evaluare
- educarea simţului estetic, a gustului pentru frumos prin confecţionarea unor lucrări originale şi estetice
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1- să recunoască tehnicile de lucru ale hârtiei folosite pentru obținerea unui produs (decupare după contur, pliere,
lipire, pictare, asamblare)
O2- să identifice materialele necesare pentru executarea machetei
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
196
O3- să precizeze etapele de lucru pentru obținerea produsului final
O4- să picteze elementele din desen (cerul, apa)
O5- să coloreze elemente ale machetei (pinguini, foci)
O6- să decupeze corect imaginile (pinguini, foci, blocuri de gheață)
O7- să asambleze corect elementele machetei, respectând etapele de lucru
O8- să citească fluent și corect versuri din ,,Cartea cu Apolodor‖ de Gellu Naum
COMPETENȚE GENERALE:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual dintr-o diversitate de context familiare
2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
COMPETENȚE SPECIFICE:
Comunicare în limba română
1.1.Identificarea unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostite cu claritate
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut
Arte vizuale și abilități practice
2.3. Realizarea de produse utile și/sau estetice combinând materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală,
muzicală, verbală, kinestezică
Dezvoltare personală :
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate
STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Metode și procedee: conversația euristică, exercițiul, explicația, demonstrația, observația dirijată
2. Forme de organizare: activitate frontală, activitate în perechi
3. Resurse materiale: macheta model, carton alb A4, foarfece, lipici, acuarele, pensule, pahar pentru apă, creioane
colorate, carioci
4. Resurse temporale: 45 minute
5. Resurse umane: 15 elevi
6. Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, evaluarea
colectivă, autoevaluarea, recompense (ștampile, jetoane)
BIBLIOGRAFIE:
„Programa pentru disciplinele Arte vizuale și abilități practice, Dezvoltare personală, Comunicare în limba
română, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3418/19.03.2013
http://talentedenazdravani.eu/blog/2012/01/24/viata-la-pol-printre-pinguini-si-foci-colaj/
Curs formare: ,,Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii din clasele I-IV‖ - program de formare continuă de tip ―blended learning‖ pentru cadrele didactice din
învățământul primar
Etapele
lecției
Ob. Conținutul instructiv-educativ
Strategia didactică
Evaluare Metode și
procedee Resurse
materiale
Forme
de
organiza
re
Moment
organizatoric
1 min.
Asigur condiţiile necesare desfăşurării optime a
orei de Arte vizuale și abilități practice, cerând
elevilor să pregătească materialele necesare, să-și
corecteze poziţia în bancă şi să păstreze liniștea.
conversația materialele
de lucru
activitate
frontală
observarea
sistematică
a
comporta-
mentului
Captarea
atenției
3 min.
Învățătoarea le citește elevilor câteva versuri din
,,Cartea cu Apolodor‖ de Gellu Naum cu scopul de a-
i sensibiliza pe aceștia față de subiectul lecției.
exercițiul
conversația
euristică
,,Cartea cu
Apolodor‖
de Gellu
Naum
activitate
frontală
observarea
sistematică
a
comporta-
mentului
Anunțarea
subiectului
lecției și a
Învățătoarea îi anunță pe elevi că în această
oră vor realiza o machetă care reprezintă un aspect
din viața de la Polul Sud, cu pinguini și foci.
explicația
activitate
frontală
observarea
sistematică
a
Studii privind impactul activităților de Crăciun asupra dezvoltării personalității elevilor Decembrie 2014
197
obiectivelor
2 min.
De asemenea prezintă obiectivele lecției în termeni
accesibili elevilor.
comporta-
mentului
Prezentarea
conținutului și
explicarea
tehnicii de
lucru
10 min.
O1
O2
O3
Se prezintă elevilor macheta model cu scopul de a
motiva dorința elevilor de a o confecționa.
Se solicită analizarea materialelor de lucru folosite în
realizarea lucrării.
Lucrarea model va rămâne în câmpul vizual al
elevilor pe tot parcursul orei.
Învățătoarea explică și execută pe rând,
fiecare etapă care va trebui parcursă pentru obținerea
produsului final. Se realizează corespondența între
explicații și etapele de lucru care trebuie parcurse.
Observând lucrarea model, se stabilesc împreună
cu elevii standardele pe care trebuie să le
îndeplinească lucrările lor.
Se insistă asupra folosirii corecte a tehnicilor de lucru
(pictare, colorare, decupare, pliere, lipire, asamblare)
Elevii vor fi împărțiți în șapte grupe a câte 2
elevi , fiecare grupă având de executat câte un model
asemănător celui prezentat de către învățătoare.
Etapele de lucru (vor fi scrise pe tablă):
1. Se pictează cerul și apa cu albastru
2. Se colorează ciocul și piciorușele
pinguinilor cu portocaliu iar corpul focilor
cu gri sau negru
3. Se asamblează cele două coli A4 pentru a
crea baza machetei
4. Se decupează pinguinii, focile și blocurile de
gheață
5. Se pliază pe linia punctată, baza formelor
decupate
6. Se lipesc pinguinii, focile și blocurile de
gheață pe suprafața machetei, exact ca în
model
conversația
euristică
observația
dirijată
explicația
demonstrația
explicația
exercițiul
demonstrația
macheta
model
materialele
de lucru:
foarfece,
lipici,
acuarele,
pensule,
creioane
colorate,
carioci
activitate
frontală
activitate
frontală
observarea
sistematică
a
comporta-
mentului
aprecieri
verbale
observarea
sistematică
a
comporta-
mentului
Obținerea
performanței
25 min.
O4
O5
O6
O7
Exerciții pentru încălzirea mușchilor fini ai
mâinilor.
Moment de protecția muncii: Elevii vor fi
atenționați cu privire la mânuirea adecvată a
instrumentelor (foarfece) și a materialelor de lucru.
Se va coordona munca elevilor, avându-se în
vedere întreaga clasă; se va interveni cu explicații,
încurajări și susținere acolo unde este cazul.
Se va acorda o mare atenție respectării etapelor de
lucru și corectitudinii executării acestora, manipulării
corecte a materialelor și a instrumentelor de lucru.
exercițiul
explicația
observația
dirijată
materialele
de lucru:
foarfece,
lipici,
acuarele,
pensule,
creioane
colorate,
carioci
activitate
în
perechi
observarea
sistematică
a
comporta-
mentului
aprecieri
verbale
Analiza
lucrărilor și
aprecierea
acestora
4 min.
Se analizează lucrările și se fac aprecieri.
Sunt urmărite aspectele pozitive, creativitatea și
îndemânarea realizatorilor.
Învățătoarea oferă criterii de analiză privind obţinerea
efectelor estetice dorite:
- corectitudinea aplicării tehnicilor de lucru (tăierea
corectă după contur a cercului, lipirea îngrijită,
asamblarea corectă)
- acurateţea realizării
- originalitatea lucrării
explicația
observația
dirijată
conversația
euristică
machete
activitate
frontală
aprecieri
verbale
ștampile,
jetoane
evaluare
colectivă
autoeva-
luarea
Activitate în
completare
5 min.
O8
Sub îndrumarea învățătoarei, elevii citesc pe
rând, versuri din ,,Cartea cu Apolodor‖ de Gellu
Naum.
exercițiul
,,Cartea cu
Apolodor‖
de Gellu
Naum
activitate
frontală
observarea
sistematică
a comport.
aprecieri
verbale