Studiu de Caz - Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acuta

Embed Size (px)

Text of Studiu de Caz - Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acuta

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind ingrijirea bolnavului cu pancreatita acuta

MOTTO: VIATA NU ARE NICI O VALOARE DACA NU POTI FI DE FOLOS ALTUIA Louis Pasteur

ISTORIC

In 1889 Reginald Fitz intocmeste prima clasificare a pancreatitelor acute, clasificare care isi pastreaza valabilitatea pana astazi. Fitz imparte pancreatita acuta in trei categorii a caror gravitate creste progresiv. Prima dintre acestea este pancreatita acuta edematoasa, intalnita la circa 90% din bolnavii cu pancreatita acuta si este in fapt un proces inflamator autolimitat cu raspuns favorabil in tratamentul conservator. A doua categorie este pancreatita acuta hemoragica, forma de gravitate crescuta, cu mortalitate ce poate ajunge 40%. Incidenta reala nu este cunoscuta deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie sau necropsie. Cea de-a treia forma de pancreatita, cu potential letal mai ridicat, si care apare la bolnavi ce au supravietuit fazei hemoragice este pancreatita acuta necrotico-hemoragica. Procesul inflamator si hemoragic evolueaza catre necroza la care se adauga suprainfectia bacteriana, procesul are tendinta sa se extinda peripancreatic in lungul spatiului retroperitoneal, putand ajunge in mediastin sau scrot. In 1963 Altemaier si Alexander publica o sinteza a literaturi de pana atunci, sinteza in care se remarca predominenta etiologiei biliare a pancreatitei acute (56% din cazuri), urmata de cea etilica (22% din cazuri). In 1979 apare o serie de lucrari scrise de Frey si Lindenauer in care se subliniaza faptul ca pancreatita acuta hemoragica este o faza premergatoare a supuratiei pancreatice. De asemenea autorii arata ca frecventa scazuta a pancreatitelor la bolnavii ce au o evolutie

Pagina 1 din 35

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ulterioara spre abcedare se poate explica prin gravitatea formelor de pancreatite la alcoolici, care in general nu mai ajung in faza de abces. In Romania au publicat studii privind pancreatita acuta si complicatiile ei septice: Juvara, Burlui, Turai. Juvara in 1957, in Chirurgia pancreasului precizeaza indicatiile interventiei chirurgicale in pancreatita acuta, asta ca prima dintre acestea este situatia in care apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroza sau supuratie pancreatica. In 1985, Juvara si colaboratorii sai analizeaza o serie de cazuri de pancreatita acuta subliniind importanta identificarii tuturor expansiunilor colectiilor pentru evolutia bolnavului. Cercetarile profesorului Burlui si colaboratorilor sai, s-au concretizat in imaginea metodei perfuzarii cu Novocaina a radacini mezenterului pentru tratamentul pancreatitei acute.

ANATOMIE APARATUL DIGESTIV GENERALITATI Aparatul digestiv impreuna cu aparatul respirator formeaza aparatul de import al materiei. Organismul mentine vitalitatea si functionarea structurilor sale furnizandu-le energia necesara intr-un permanent schimb de substante cu mediul inconjurator. Energia este adusa prin alimente care contin substante nutritive: glucide, lipide, proteine, saruri minerale si vitamine. Aparatul digestiv se compune din tubul digestiv si anexele sale. Tubul digestiv (tractul digestiv) este un conduct lung de 10-12 m care comunica cu mediul extern la cele doua extremitati. El incepe cu cavitatea bucala, strabate gatul, toracele, abdomenul, bazinul si se termina in anus. I se descriu mai multe segmente, diferentiate dupa forma, relatii topografice si functiuni. Pornind de la cavitatea bucala, vom intalni: faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire, intestinul gros si anusul. Anexele tubului digestiv cuprind o serie de glande dispuse in lungul acestui conduct. Acestea sun glandele salivare, ficatul si pancreasul. Aceste glande secreta sucuri digestive necesare transformarii alimentelor.Pagina 2 din 35

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cavitatea bucala, faringele si esofagul formeaza portiunea ingestiva a tubului digestiv. In cavitatea bucala alimentele sunt triturate, lubrefiate de saliva si transportate in segmentele inferioare prin actul de deglutitie. Tot aici incepe procesul de digestie sub actiunea secretiilor glandelor salivare. Organele olfactive si gustative controleaza compozitia chimica a alimentelor, iar cercul limfatic Waldeier serveste la apararea antiinfectioasa. Portiunea digestiva este formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt pregatite pentru absorbtie. La nivelul intestinului subtire, in procesul de digestie intervine ficatul si pancreasul si un numar mic de glande din peretele intestinal. Ultima portiune a tubului digestiv este cea ejectiva, formata din intestinul gros, unde resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prin deshidratare, detoxifiate prin procesul de conjugare, transformate in fecale prin fermentatie, putrefactie si transportate si eliminate la nivelul rectului si anusului.

PANCREASUL ANATOMIE Pancreasul este o glanda cu dubla secretie externa si interna anexata duodenului. Prin structura si aspectul exterior prezinta asemanari cu glandele salivare, motiv pentru care a mai fost numit si glanda salivara abdominala. GENERALITATI Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan. Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai voluminoasa iar portiunea stanga mai subtiata, ascutita. Este turtit antero-posterior si este aplicat pe peretele posteroir al abdomenului. Directia transversala usor ascendenta de la dreapata spre stanga. De asemenea prezinta o curbura cu concavitatea posterioara, determinata de coloana vertebrala. Culoare roz-cenusie, devine rosie in timpul activitatii. Suprafata are un aspect tubular Consistenta relativ ferma dar elastica ceea ce face ca organele din vecinatate sa-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe usor. In sectiune are aspect carnos.Pagina 3 din 35

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dimensiuni: ~ lungime: 15-20 cm ~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului) ~ grosime: 2 cm. Pancreasul este cava mai voluminos la barbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime pana la 40 de ani, pentru ca dupa 50 sa descreasca treptat. Greutatea este in medie de 80 de grame. B.CONFIGURATIA EXTERIOARA Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta. Portiunea dreapta orientata vertical e mai voluminoasa si se numeste cap. Portiunea orizontala usor oblica in sus si spre stanga se numeste corp; ea se termina ascutindu-se spre coada. Capul are forma aproximativ circulara si prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si o circumferinta. Din marginea stanga a portiunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care se curbeaza si se indeapta medial in jos, prin spatele vaselor mezenterice superioare, se numeste proces uncinat. Intre cap si procesul uncinat se formeaza o scobitura adanca incizura pancreatica. Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. Fata anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este strabatuta de doua santuri, pentru artera si vena splenica. Fata posterioara priveste spre organele etajului submezocolic. Marginile se formeaza prin intalnirea fetelor si sunt: superioara, anterioara si inferioara. Coada se continua fara o limita neta cu corpul. Ea poate avea diferite forme si poate fi lunga sau scurta. Situatie - Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe coloana vertebrala. La dreapta lui se gaseste duodenul, la stanga splina. El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni: supramezocolica si submezocolica. Pancreasul raspunde primei vertebre lombare si poate urca pana la a 12-a vertebra toracica (situatie inalta), sau poate cobora pana la a 3-a vertebra lombara (situatie joasa), deci pancreasul ocupa epigastru, iar coada patrunde in hipocondrul stang.

Pagina 4 din 35

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proiectia la suprafata corpului ~ superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor opt; ~ inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra ombilicului; ~ la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane; ~ la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga. Mijloace de fixare Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodenopancreatica Treitz prin vase si nervi. Acestora li se adauga presa abdominala. Portiunile pancreasului au o fixare diferita. Capul este cuprins in concavitatea duodenala si este mai bine fixat decat coada legata de splina prin ligamentul splenico-lineal. In cazuri exceptionale, pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale.

A.RAPORTURILE PANCREASULUI Raporturile pancreasului, in special cele ale capului se aseamana in buna parte cu raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de simbioza duodeno-pancreatica. Capul pancreasului este cuprins in concavitatea duodenului, de care adera prin tracturi conjunctive solide. Fata anterioara a capului pancreasului este acoperita de peritoneu. Portiunea supramezocolica este acoperita inainte de portiunea pilorica a stomacului si raspunde cavitatii peritoneale mari si vine in raport cu colonul transvers si cu ansele intestinului subtire. Fata posterioara are un raport foarte important cu du