DREPTUL AFACERILOR

DREPTUL AFACERILOR Subiectul 27. Societatea n comandit (SC).1.1 Descriei noiunea i caracterele societii n comandit.

Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu membrii care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista unul sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea acestuia-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale

-capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel

-obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor

-societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate1.2Comparai drepturile asociailor societii n comandit cu drepturile asociailor societii n nume colectiv.

-Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.

-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor

-Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social

-Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.

-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.

1.3 Argumentai includerea n denumirea de firm a societii n comandit a cuvntului ciobanu i a numelui ceteanului Jardan care are statutul de comanditar al acestei societi, explicnd efectele pe care le genereaz aceste includeri.

Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,, numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC movileanu si Compania.sau Co..

Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidarSubiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere limitat (SRL).

1.1 Numii atribuiile se in de competena exclusiv i neexclusiv a adunrii generale a SRL.

In competenta adunarii generale a SRL intra solutionarea celor mai importante probleme ce tin de activitatea societatii. Adunarea nu poate decide numai in problemele pe care legea le atribuie competentei organului executiv al societatii. Numai adunarea generala poate efectua modificari in actul de constituire, poate majora sau reduce capitalul social , alege si revoca membrii organelor executive si ai organelor de control, poate stabili remuneratia acestor membri, poate primi sau exclude asociati, poate aproba darea de seama si bilantul societatii, repartiza beneficii, aproba contractele societatii cu tertii, a caror valoare depaseste o patrime din capitalul social, contractele socieatatii cu asociatii sai, poate reorganiza sau lichida societatea,infiintarea filialelor si reprezentantilor societatii,fondarea altor pj Adunarea generala adopta hotariri si in alte proble neordinare cu care organul executiv nu a fost imputernicit.1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a asociailor SRL, cu referire la modul de informare a asociailor, deliberativitatea adunrii, modul de adoptare a hotrrilor i ntocmire a procesului verbal.1.2 Adunarea generala se poate convoca in sedinte extraordinare ori de cite ori este necesar, la cererea asociatilor care detin de la 10 % in sus din capitalul social. Adunarea generala ordinara se convoaca de regula la sfirsitul fiecarui an financiar pentru a se aproba darea de seama si bilantul annual, a se repartiza beneficiile obtinute si a se aproba planul de perspectiva pe urmatorul an. Data convocarii adunarii generale, locul si ordinea de zi vor fi communicate asociatilor cu cel putin 15 zile inainte. Fiecare asociat este in drept sa propuna in ordinea de zi chestiuni pentru a fi examinate la adunarea generala, cu conditia ca ele sa fie aduse la cunostinta tuturor asociatilor cu cel putin 3 zile inainte de adunare. Chestiuni neincluse in ordinea de zi sau neaduse la cunostinta asociatilor nu pot fi examinate. Adunarea generala a asociatilor este deliberativa daca la sedinta sunt prezenti asociati care detin cel putin 3 din voturile societatii. Daca minimul necesar nu a fost intrunit, comitetul de conducere va convoca o noua adunare generala cu aceeasi ordine de zi, in cel mult 2 saptamini. Adunarea convocata repetat va fi deliberativa indiferent de numarul voturilor intrunite. La adunarea generala, comitetul de conducere organizeaza inregistrarea asociatilor prezenti ori a reprezentantilor lor cu indicarea valorii partii sociale a fiecarui asociat si a numarului de voturi. Lista celor prezenti va fi supusa aprobarii si va fi semnata de presedintele si de secretarul adunarii generale. Hotaririle adunarii generale se adopta cu simpla majoritate de voturi, cu exceptia chestiunilor care se decid cu o majoritate calificata de 3 din voturi. Cu 3 din voturi se adopta hotaririle privind modificarea actului de constituire, majorarea sau reducerea capitalului social, aprobarea darii de seama, a bilantului annual, repartizarea beneficiului, excluderea asociatior din societate, reorganizarea sau lichidarea societatii. Pentru buna desfasurarea a sedintei adunarii generale, se alege un presedinte al adunarii si un secretar care in timpul sedintei tine procesul verbal, in care consemneaza mersul lucrarilor, modul in care se voteaza, faptul daca a fost sau nu adoptata o hotarire. Acest proces este semnat de presedintele adunarii si contrasemnat de secretar si cel putin 2 asociati prezenti la adunare. Organul executiv al SRL pastreaza procesele verbale.1.3 Prin hotrrea adunrii generale a SRL PINUL din 2.12.2007 a fost exclus asociatul Nichiforeanu deoarece el nu a vrsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia s-l verse nc pn la 1 noiembrie 2004, precum i nici nu a participat la ultimele 3 adunri generale, a pierdut legtura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis s nu-i restituie asociatului exclus partea din aport vrsat, or, societatea a suferit prejudiciu n legtur cu nevrsarea integral a aporturilor. Asociatul exclus consider hotrrea ilegal i a atacat-o in instan. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Adunarea general a asociailor, administratorul, unul sau mai muli asociai pot cere excluderea din societate a asociatului care nu a vrsat aportul subscris, precum i a asociatului care, n calitate de administrator al societii, comite fraude n detrimentul societii, folosete semntura societii sau patrimoniul acesteia n favoarea sa sau a terilor.Asociatul se exclude din societate prin hotrre judectoreasc.

Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporional din patrimoniul societii, dar are dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea contabil a prii sociale la data excluderii, dac hotrrea judectoreasc nu prevede altfel. Valoarea prii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia n decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dup ce a reparat prejudiciul cauzat societii. Obligaia de reparare a prejudiciului subzist n partea neacoperit prin aportul vrsat.Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat (SRL).1.1 Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd despre coraportul cu capitalul social i despre dependena valorii ei de aportul depus.Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Partea sociala este o fractiune a capitalului social si reflecta cota parte din capitalul ce revine fiecarui asociat. Partea sociala poate imbraca diferite forme ea poate fi reprezentata in raport procentul fata de marimea capitalului social si in suma baneasca. Valoarea partii sociale depinde de marimea aportului varsat de asociat la constituirea societatii si la majorarea acesteia.

1.2 Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, extras din registrul de stat al persoanelor juridice, aport la capitalul social. Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului.Certificat al partii sociale este o hirtie de valoare constatatoare a drepturilor asupra partilor sociale aceasta cofirma executarea oblig de aportare aici se indica denumirea societatii comerciale, nr si data inregistrarii de stat, marimea capitalului social, date de identitate a asociatului, valoarea partii sociale in lei, proportia din capital, nr de voturi pe care il are asociatul.

Aportul la capitalul social al societii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel.Pn la data nregistrrii de stat a societii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii societii. . n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. n perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul social.Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate societii dac angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Suma total a aporturilor nu poate fi mai mic dect cuantumul capitalului social.Asociaii nu pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aportulExtras din registru de stat al pj este un document ce se elibereaza din Registrul de stat al persoanelor juridice ce contune date despre persoanele juridice i ntreprinztorii individuali nregistrai n Republica se elibereaza de persoanele abilitate cu acest drept Moldova.1.3 Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat n judecat cu cererea de a anula contractul de vnzare-cumprare a prii sociale ncheiat ntre asociatul SRL VIBOR (cedent) i ceteanul Nicolescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost nclcarea dreptului de preemiune ce-l are asupra prii sociale n caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ?Partea social sau o fraciune a prii sociale poate fi nstrinat liber soului, rudelor i afinilor n linie dreapt fr limit i n linie colateral pn la gradul doi inclusiv, celorlali asociai i societii, dac actul de constituire nu prevede altfel.n cazul nstrinrii prii sociale unor alte persoane dect cele menionate mai sus asociaii au dreptul de preemiune.Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la data transmiterii.Asociaii trebuie s-i formuleze n scris acceptarea i s o transmit administratorului n termen de 15 zile de la data primirii ofertei.Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1 Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou personae juridice care au luat natere n rezultatul divizrii.- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de repartitie a patrimoniului. Operatiuni necesare:a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare

b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza

c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii

d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.

1.2 g) inregistra dezmembrarii in CS.1.3 Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct doar acele operaiuni care le deosebesc .Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare; la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se constituie;separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care se constituie1.3Adunarea General a acionarilor a hotrt dezmembrarea S.A. Autotransportatorul prin separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat. Camera nregistrrii de stat a respins nregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat dou argumente: a) Societatea care se reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte din aciunile sale i b) Hotrrea de reorganizare trebuie s fie adoptat cu din numrul total de voturi, pe cnd adunarea general a votat cu 2/3 din numrul acionarilor prezeni. S.A. Autotransportatorul a atacat decizia Camerei nregistrrii de Stat n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu asa cum a mentionat CIS.

Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la dezmembrarea SA.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1 Numii actele necesare de a fi prezentate pentru nregistrarea unei societi pe aciuni rezultate din fuziunea a dou societi cu rspundere limitat1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.

2. Proiectul contractului de fuziune.

3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata participante la fuziune.

4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.

5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.

6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor.

7. Actul de transmtere.

8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.

9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.

Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.1.2 Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbie evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate pentru nregistrarea absorbiei unei persoane jurdice de o alt persoan juridicdeosebirea dintre efecte

a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata

absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta

b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati1.3.ntocmii un proiect de contract de fuziune prin absorbie, potrivit creia SRL Vultureni, care are capitalul social de 500 000 lei i 2 asociai cu pri sociale egale absoarbe SRL Ciocrlia, cu 4 asociai cu pri sociale egale i capitalul social de 400 000 lei. Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:

1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ absorbanta si cea absorbita.

2. Forma fuziunii absorbtia.

3. Avantajele fuziunii.

4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva la cea absorbanta.

5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.

6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.

Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a acestuia facute in legatura cu absorbtiaSubiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric n alta 1.1Descriei noiunea de reorganizare prin tranformare. Transformarea- este o operatiune prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala

Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire n condiiile legii.

Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de lege pentru forma juridic de organizare n care se transform.1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu rspundere limitat n societate pe aciuni.

procedura de transformare implica urmat operatiuni

a) elaborarea actului de constituire al societatii pe actiuni b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,

c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor

d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii pe actiuni e) informarea creditorilor despre transformare

f) publivarea anuntului in MO al RM

g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii

1.3 Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru nsmnare societii n nume colectiv Tulescu i compania,cu condiia c ultima va plti preul peste un an. Dup ce mprumutul a ajuns la scaden, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare s-i plteasc preul pentru gru, dar cumprtorul nu i-a rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere n instana de judecat pentru a ncasa forat suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n referina depus la instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i compania a fost transformat n SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociai ai SRL, deoarece i-au vndut partea lor social imediat dup transformare. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?n cazul reorganizrii societii n nume colectiv n societate pe aciuni, n societate cu rspundere limitat sau n cooperativ, asociaii continu, n termen de 3 ani, s rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile nscute pn la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de rspundere nici n cazul n care, pn la expirarea termenului de 3 ani, nstrineaz dreptul de participaiune la capitalul social.Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.1.1 Definii noiunea de dizolvare explicnd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice. Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune capat activitatii sale de intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale.1.2 Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup criteriile cunoscute caracteriznd fiecare din aceste temeiuri.

Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare 1) voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud.

Dizolvarea fortata se face prin act judect. Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc:

1)Constituirea soc, este viciata au fost inculcate conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire sau dispozitiile legale

-Lipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera ca actul lipseste sau nu-I autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit.

-Obiectul active este illicit sau contrat ordinii publice ( obiectul activit . este illicit daca : actele normative interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica pedeapsa penala sau administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa obtina autoriz organului de stat pina la inregistrare)

-Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile asociatilor, marimea capitatlului social subscris ori scopul societatii.

-Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat

-Toti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii.

2)Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind adunarea generala a asociatilor introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale

3)Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege

4)Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice daca practica un gen de activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de stat)

5)Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca dispozitiile)

6)Alte cazuri stabil. de lege.1.3 Procurorul mun. Chiinu, n baza art.87 Cciv. a naintat o aciune de a lichida SRL Buzduganul care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de ctre Camera de Liceniere. SRL Buzdugan n referina sa a motivat c, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutic nu este unicul gen de activitate desfurat. Societatea desfoar i alte genuri de activitate i respect cerinele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul s intenteze un proces n lichidarea a SRL? Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ1.1 Numii actele necesare a fi prezentate de ctre lichidator la organul de nregistrare pentru radierea persoanei juridice.a)cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;

b) bilanul de lichidare i planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau instana

de judecat care a desemnat lichidatorul;

c) documentul ce confirm lipsa datoriilor la bugetul public naional,

d) copiile avizelor de reorganizare sau lichidare a persoanei juridice, publicate

Pn la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridic

n lichidare este obligat, pe propria rspundere, s nchid contul (conturile) bancar i s predea

tampila pentru distrugere organului abilitat.

n cazul n care este n vigoare hotrrea instanei de judecat privind lichidarea i

radierea persoanei juridice din Registrul de stat, depunerea documentelor nu este necesar.1.2 Comparai atribuiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice i ale administratorului fiduciar insistnd n special asupra acelor care-i deosebesc. 1.3 Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-I restituie suma de 50000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vndute cu doi ani n urm. Lichidatorul n scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost pltit nc un an n urm. Pe de alt parte lichidatorul a menionat c cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaii n Monitorul Oficial i respectiv dac nu s-a adresat n termenul stabilit de codul civil nu mai este n drept s pretind suma menionat.Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKELSubiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.1.1 Descriei principiile ce definesc statutul societii aflate n lichidare.Lichidarea este guvernata de urmatoarele principia care defines statutul juridic al societatii aflate in lichidare:1)Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat.

2)Lichidarea societati se face in interesul asociatior (interesul asociatilor este pe prim plan .)

3)Lichidarea societatii este obligatore codul civil in art 86 alin 2 stabileste temeiurile de dizolvare fartata a pj

1.2 Argumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analiznd separat fiecare operaiune a procedurii de lichidare.Procedura de lichiadare consta din urmatoarele operatiuni :

Intrarea lichidatorului in functie si primirea patrimoniului societatii

El primeste de la administrator patrimoniul PJ, inventariaza bunurile si documentele PJ.El trebuie sa asigure evidena activului i pasivului n modul stabilit de legislaie, s ntreprind toate msurile pentru pstra i a conserva valoarea activelor, s pstreze toat documentaia persoanei juridice pn la transmiterea acestea altor persoane spre pstrare. Lichidatorul este obligat sa tina evidenta operatiunilor de lichidare in ordinea cronologica. Informarea creditorilor si publicarea avizului in MO al RM

Persoana juridic care a ntrat n procedura de lichidare are obligaia de a informa personal fiecare creditor al su despre adoptarea hotrrii de lichidare. Desigur c aceast obligaie persist numai fa de creditorii a cror calitate rezult din actele contabile ale debitorului, precum i celor care au naintat aciuni n judecat i nc nu au fost soluionate. ns exist i creditori despre creana crora persoana juridic care se lichideaz nu tie i desigur acesta nu poate s-l cunoasc. Ca exemplu poate fi cumprtorul unui bun pentru care persoana juridic n lichidare rspunde pentru vicii sau pentru eviciune. Anume pentru prevenirea acestei categorii de creditori legiuitorul prevede obligaia persoanei juridice n lichidare s fac cel puin dou publicaii consecutive n Monitorul Oficial pentru ai informa. Aceasta este o formalitate legal, cci chiar dac aceti creditori nu au luat cunotin de avizul publicat ei se vor considera informai. Nerespectarea termenului de 15 zile de informare personal a creditorilor nu este un termen de decdere din drepturi. Informarea poate fi efectuat i mai trziu. ns n cazul n care informarea creditorului s-a fcut mult mai trziu dect termenul stabilit acesta, n special creditorii din alte ri ar putea cere prelungirea termenului de naintarea a preteniilor. Inaintarea creantelor

Termenul legal de naintare a creanelor este de 6 luni. ns acest termen nu lipsete pe creditorii cunoscui de dreptul lor, ci este un punct de reper pentru lichidator la ntocmirea bilanului de lichidare. Creanele pot fi naintate i mai trziu, n limita termenului de prescripie i pn la radierea persoanei juridice din registru (vezi art.99) iar dac acestea sunt ntemeiate ele trebuie s fie recunoscute i satisfcute. n susinerea acestei opiuni vine i dispoziiile art.95 potrivit creia dac creditorul cunoscut nu a naintat pretenii suma de bani ce i se cuvine se depune pe cont bancar. Mai mult, legislaia stabilete i un mecanism de protecie chiar i pentru creditorii persoanei juridice lichidate dac au existat active i au fost transmise potrivit art.96 i 97 (vezi art.100). Intocmirea bilantului de lichidare

In termen de 15 zile de la data expirrii termenului de naintare a creanelor, lichidatorul este obligat sa ntocmeasc un proiect al bilanului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilan si valoarea de piaa a activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator si datoriile care se afla pe rol in instana judectoreasc. Satisfacerea creantelor

Consta in operatiunea de plata a datoriilor pe care PJ le are fata de creditori.

Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp, creditorul trebuie despagubit atit pentru prejudiciul efectiv cit si pentru venitul ratat.

Satisfacerea creantelor cetatenilor fata de care PJ raspunde in calitate de debitor pentru prejudiciul cauzat sanatatii lor sau in legatura cu decesul unor cetateni pe care capitalizarii platilor respective pe unitate de timp, se efectueaza prin transferarea sumelor de bani calculate catre Casa Nationala a Asigurarilor Sociale,

Repartizarea intre asociati a activelor ramase

Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private. Prezentarea Camerei de Inregistrare a actelor

Pentru radierea persoanei juridice lichidatorul este obligat s depun o cerere la organul de stat care deine registrul n care a fost nregistrat persoana juridic dizolvat, i anexeaz la aceasta actele necesare: cerera de radiere; bilantul de lichidare si planul de repartizare a activelor, aprobat de organul suprem / instanta de judecata care a desemnat lichidatorul;

documentul care confirma lipsa datoriilor la bugetul public national;

numerele MO in care au fost publicate avizele privind lichidarea.(art 24 din Legea nr 220/2007)

Radierea societatii din registru de stat al pj

Radierea persoanei juridice din registru de stat unde a fost nregistrat const ntr-o nscriere n registru a operaiunii de excludere a subiectului de drept i ncetarea existenei acestuia. Calitatea de subiect de drept, sau altfel spus capacitatea juridic a persoanei juridice exist atta timp ct aceasta este nregistrat n Registrul de stat, adic de la data nregistrrii nscrierii (nmatriculrii) n Registru pn la data radierii din Registru. Dup radierea persoanei juridice fa de aceasta nu pot fi naintate nici un fel de cerine i aciuni civile sau de alt natur, iar dac ele se nainteaz, judectorul refuz primirea cererii. Pina la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, PJ in lichidare este obligata, pe propria raspundere, sa inchida contul bancar su sa predea stampila pentru distrugere organului abilitat.

Decizia Camerei privind radierea persoanei juridice din registrul de stat poate fi atacat n contencios administrativ, dac aceast decizie s-a bazat pe acte neveridice leznd drepturile i interesele creditorilor sau participanilor persoanei juridice.1.3Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere n instana de judecat pentru ncasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie Fazanul a plilor obligatorii n sum de 40 000 lei pe care prtul le datora. n locul referinei, pe adresa instanei a sosit o informaie de la sediul prtului potrivit creia CAP Fazanul nu are sediu pe aceast adres ori aceasta a fost deja lichidat. Ulterior CNAS a stabilit c lichidarea CAP Fazanul s-a fcut cu nclarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat n Monitorul Oficial, creditorii nu au fost ntiinai n modul stabilit despre iniierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit c potrivit bilanului de lichidare, CAP Fazanul a mprit ntre membrii cooperativei bunuri n valoare de 75 000 lei. Explicai cum urmeaz s procedeze CNAS pentru a ncasa suma creanei?Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.1.1 Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.

Confosrm legii INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a debitorului2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea debitorului, n cazul n care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil de creanele creditorilor n limita patrimoniului ei. n acest caz, la baza evalurii patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii lui dac este posibil aa ceva conform circumstanelor.

1.2 Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii procesului de insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele care survin pentru creditorii societii insolvabile. 1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-280-Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele)-Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;-Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule;-Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor

-Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.

2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281-Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;-Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;

-Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;-Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;-Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;-Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;-Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor.1.3 Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune. Cumprtorul a restituit frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii. Vnztorul a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat din cont propriu. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul reparat, iar vnztorul nu dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu avocatul, a naintat o cerere introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate mpotriva SRL Trianon. Cum urmeaz s procedeze instana?

Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de asi onora obligatiile pecuniare

. Subiectul 37. Procedura planului aplicat persoanei juridice insolvabile1.1 Definii procedura planului persoanei juridice insolvabile i identificai etapele acesteia. Prin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau devalorificare a masei debitoare.

Etapele:

I.Propunerea proiectului planului-acest proiect poate elaborat si propus instantei de catre debitor sau administrator in 90 de zile de la data solicitarii.Instanta poate prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de elaborare si de propunere a planului cu inca 30 de zile.

II.Structura si continutul proiectului de plan-planul trebuie sa fie compus din 2 parti:partea descriptiva si partea organizatorica.

Partea descriptiva indica masurile care au fost si vor fi intreprinse,inclusiv temeiurile,oportunitatea si consecintele aplicarii planului,necesare si importante pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca instanta de judecata sal confirme.

In partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul planului,a statutului juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate.

III.Admiterea si confirmarea planului-pina a fi pus in aplicare,planul urmeaza 2 proceduri distincte:admiterea si confirmarea.

Proiectul de plan se prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta procedura presupune votarea planului de catre adunarea creditorilor in cel mult 30 de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de validare a creantelor.

Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma de catre instanta de judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri judecatoresti in care planul se confirma si se dispune inceperea realizarii lui.

IV.Indeplinirea masurilor stabilite in plan-daca planul a fost confirmat prin hotarire judecatoreasca definitiva,conducatorul debitorului este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura prevazute de plan.In indeplinirea planului debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a activitatii.

V.Consecintele realizarii sau nerealizarii planului-daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori,se considera ca planul a fost realizat.Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate inainta o noua cerere introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.1.2 Comparai procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului.I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.

II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor.

1.3 mpotriva SRL EKKEL a fost depus o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de ctre Inspectoratul Fiscal Chiinu. Administratorul SRL EKKEL solicit asisten juridic i afirm c societatea lui nu este n stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace bneti pentru a se achita cu impozitele, ns dac ar vinde marfa pe care o are ar putea s se achite. ntocmii o not informativ n care s explicai administratorului temeiurile de intentare a procedurii insolvabilitii i esena aplicrii procedurii planului i drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri.

Consultati administratorul unei SRL care nu-si poate onora obligatiile pecuniare ajunse la scadenta,insa are active mai mari decit pasive si explicati-i daca are dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si momentul cind el poate sa ceara.

art 168

(1) Sint indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata administratorul si debitorul.

(2) Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de judecata pina la sedinta de distribuire.

(4) In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 90 de zile in instanta de judecata, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult decit cu 30 de zile.

Procedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand debitorul are active mai mari decat pasivele si nu-si poate onora obligatiile pecuniare, din considerentele: pe de o parte este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept, acordandu-i-se sansa unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decat ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.(NU SE STIE DACA E CORECT )

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate.1.1 Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ n masa debitoare, bunurile care nu se include n masa debitoare i bunurile care o suplimenteaz.

Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precum i cele pe care el le dobndete i le recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n proprietatea comun n devlmie a soilor se includ n masa debitoare. Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea comun n devlmie, urmnd ca instana de judecat s separe cota corespunztoare din proprietatea comun n conformitate cu dispoziiile Codului civil.In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte.

Bunurile care nu se includ n masa debitoare

Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. Fondul social de locuine, instituiile precolare i obiectivele de infrastructur comunal snt transmise autoritilor administraiei publice locale Obligaiile de ntreinere i de meninere n funciune a acestor obiective conform destinaiei lor trec la autoritile administraiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele snt transmise necondiionat n starea n care se afl la data transmiterii lor. Finanarea ntreinerii acestor obiective se efectueaz de la bugetele respective.

1.2 Comparai procedura de vnzare a bunurilor incluse n masa debitoare, specificnd pe cele n privina crora crora exist drepturi prefereniale i cele n privina crora nu sunt drepturi prefereniale.

In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata.

Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi.

In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului.

1.3 Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul persoanei juridice anterior intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii lei o cldire al crei pre de pia era de 2 mln. lei; b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei Secolul 21; c) cu dou zile nainte de intentarea procesului a vndut marf unui ntreprinztor; d) n ziua intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat un contract de gaj prin care a garantat executarea unei datoriei anterioare.Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit. C).

b)potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici l egiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.Subiectul 39. Constituirea societii pe aciuni (SA).1.1 Descriei procedura de constituire a SA n baza dispoziiilor Codului civil.

Conform codului civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii.Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii. Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile societii, n limita prii nevrsate.Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b) cuantumul capitalului social; c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare clas; d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator; f) modul de inere a registrelor societii; g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuniMrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre acionari i reprezint valoarea aporturilor n numerar i n natur vrsate proporional numrului i valorii aciunilor subscrise.Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral ntre fondatori. Fondatorii snt obligai s plteasc aciunile subscrise pn la nregistrarea societii pe aciuni dac aportul este n numerar sau n termen de 30 de zile de la nregistrarea de stat dac aportul este n natur.n cazul n care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a acionarilor nu a luat nici o hotrre conform legii, societatea se dizolv.1.2 Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea reglementat de Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicnd deosebirea i recomandnd soluia corect.

Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societii sunt persoanele fizice i juridice care au luat decizia de a o nfiina. Fondatori ai societii pot fi persoane fizice capabile i persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state strine i organizaii internaionale. n calitate de fondatori ai societilor, n numele Republicii Moldova sau al unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice determinate de legislaie. ntreprinderile de stat i municipale snt n drept s fondeze societi n temeiul autorizaiilor autoritilor publice. Numrul fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat. Societatea poate fi nfiinat de un singur fondator (alctuit dintr-un singur acionar) numai n cazul n care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial alctuit dintr-o singur persoan. Fondatorii snt n drept s svreasc numai aciuni ce in de nfiinarea societii i numai n limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu, nelciune sau abuz de ncredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul de societate are prioritate fa de statutul societii pn la nregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraiei de constituire a societii) nceteaz dup nregistrarea de stat a societii i executarea de ctre fondatori a tuturor obligaiilor lor. Informaiile din documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificrile i completrile operate n documentele de constituire ce in de modificarea datelor de identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei Financiare, n termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii acestor modificri, pentru introducerea lor n Registrul de stat al valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta urmtoarele acte: a) cererea privind operarea modificrilor n Registrul de stat al valorilor mobiliare; b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societii; c) originalul (originalele) Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare; d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei n mrimea stabilit de Legea privind Comisia Naional a Pieei Financiare.

Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.

1.3 S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt n care s fie fondator unic. n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat cu o cerere i a prezentat actele nesare pentru nregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat nregistrarea S.A. Mixt, motivnd c este interzis de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?

Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.Subiectul 40. Drepturile acionarilor

1.1 Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein 5%, 10% i 25 % din aciunile cu drept de vot ale societii.

Drepturile suplimentare ale acionarilor Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii: a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor; b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de cenzori; d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii. Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii: a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, n temeiul raportului organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a societii; b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare a societii; c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societii de persoanele cu funcii de rspundere n urma nclcrii intenionate sau grave de ctre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii. 1.2 Clasificai drepturile acionarilor n patrimoniale i nepatrimoniale i caracterizaile.

Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA:

Acionarul are dreptul: a) s participe la adunrile generale ale acionarilor, s aleag i s fie ales n organele de conducere ale societii; b) s ia cunotin de materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor; c) s ia cunotin i s fac copii de pe documentele societii, accesul la care este prevzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societii; d) s primeasc dividendele anunate n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care i aparin; e) s nstrineze aciunile care i aparin, s le pun n gaj sau n administrare fiduciar; f) s cear rscumprarea aciunilor care i aparin, n cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii; g) s primeasc o parte din bunurile societii n cazul lichidrii ei; h) s exercite alte drepturi prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Acionarul deintor de aciuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor. Acionarii deintori de aciuni care nu dau dreptul la vot obin acest drept la adunarea general a acionarilor cnd se iau hotrri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi n cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Dreptul la vot, dat de aciunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dac prezenta lege sau alte acte legislative nu prevd altfel. Acionarul este n drept, n temeiul mandatului sau contractului, s delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau deintorului nominal de aciuni. Acionarul este n drept s-l nlocuiasc oricnd pe reprezentantul su ori pe deintorul nominal de aciuni sau s-i retrag mputernicirile, dac actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Acionarul care lucreaz n societate nu are drepturi prefereniale fa de ceilali acionari.Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea de ctre societate a aciunilor care i aparin, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societii. Acionarul nu este n drept s acioneze n numele societii sau pe cauiunea ori cu garania societii.

Drepturile asociatului din cadrul SRL:

Asociatul beneficiaz de drepturile stabilite de lege i de actul de constituire, inclusiv dreptul: a) de a participa la conducerea societii n conformitate cu prevederile legii i ale actului de constituire; b) de a vota la adunrile generale ale asociailor; c) de a fi informat despre activitatea societii; d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societii; e) de a nstrina i a dobndi, n condiiile legii, partea social; f) de a cere dizolvarea societii; g) de a participa la repartizarea beneficiilor; h) de a obine, n caz de lichidare a societii, valoarea unei pri a patrimoniului acesteia rmas dup achitarea cu creditorii i cu salariaii si, proporional prii sale sociale; i) de a cere excluderea asociatului Dreptul asociatului la informare, la control i examinare:Administratorul este obligat s prezinte nentrziat, la cererea oricrui asociat, informaii privind activitatea societii i s i pun la dispoziie registrele contabile i alte documente ale societii.Orice asociat are dreptul la o copie a bilanului anual.Asociatul are, de asemenea, dreptul s examineze bilanul anual, lund cunotin de registrele contabile i de alte documente ale societii de sine stttor sau cu ajutorul unui expert, s cear explicaii de la organele societii dup prezentarea bilanului anual.

1.3. Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere n judecat, solicitnd anularea hotrrii de majorare a capitalului social i ncasarea prejudiciului suportat. n motivare acionarul a explicat c el nu a tiut de majorarea capitalului social, i a invocat faptul c pn la majorare deinea 40 % din aciunile ordinare ale societii, iar dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul c activele societii la momentul majorrii capitalului social depeau mrimea capitalului social cu 50% i n procesul de majorare noii acionari au pltit numai valoarea nominal. n referina sa, S.A. VIVAN a respins cererea acionarului, considernd-o nentemeiat. Cum urmeaz a fi soluiant litigiul de ctre instan? Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea tre facuta cu decizia tuturor actionarilor. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.Subiectul 41. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni.

1.1Relatai despre aciune ca valoare mobiliar i despre drepturile acordate de aceasta titularului. conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.

Drepturile acordate de actiune titularului sunt:

-de a participa la conducerea societatii

- de a primi dividende

-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii1.2 Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicndu-le esena.a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele

---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot n adunarea general a acionarilor, dreptul de a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.

---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul aciunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri din bunurile societii care se distribuie n cazul lichidrii ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului

---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare

---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.

c) dupa forma lor de emisiune

--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date

--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic

d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor

--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare

--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor

e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur

--- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii. --- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea de la acionarul societii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare

---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.

1.3 Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce deriv din aciunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend i posibilitata de nstrinare. 1) daca el poate sa voteze la AG-? Aciunea preferenial cu dividende fixate nu d proprietarului ei dreptul la vot n adunarea general a acionarilor, cu excepia cazurilor: a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative n decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz dup plata n ntregime a dividendelor acumulate; b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de aciuni prefereniale n legtur cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.

2) poate sa le instraineze- Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de dou sau mai multe clase, n statutul ei va fi prevzut ordinea de plat a dividendelor anunate i a valorii de lichidare a aciunilor prefereniale de fiecare clas.Subiectul 42. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe aciuni.1.1 Definii obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni i descriei drepturile acordate de obligaiune titularului.Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor. obligatiunea acorda urmatoarele dr:

-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala

- de a primi valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite

Deintorii de obligaiuni apar n calitate de creditori ai societii

Deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit. Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.

Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti. 1.2 Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute i menionai deosebirea obligaiunii de aciune.a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal , oblig- titlu financiar de imprumut b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, oblig- atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite

c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii

d) actiunile reprez o parte din capitalul social iar obligat se emit numai daca aceasta sa decis la AG

e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posib de a primi o parte din bunuri a acesteia iar oblig nu dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni..

1.3 Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care prevd plata dobnzii o dat pe an n mrime de 20% din valoarea nominal, ns societatea timp de 3 ani nu a pltit dobnda cuvenit. Consultai obligaionarul i recomandai-i posibilele variante de a-i apra dreptul.

In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit.

Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea obligaiunilor plasate nainte de termenul de scaden n cazul n care emitentul nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente. Subiectul 43. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii de valoare.

1.1.Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare.3 pct.

Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.

Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege.

Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.

Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

1.2 Comparai procedeul de achiziionare a propriilor aciuni cu procedeul de rscumprare a propriilor aciuni de societatea emitent*Achizitonarea:

Aciunile plasate de societate se achiziioneaz de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaa secundar. Societatea este n drept s achiziioneze aciunile plasate de ea numai n scopurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Hotrrea de achiziionare de ctre societate a aciunilor plasate de ea se ia de: a) adunarea general a acionarilor, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul reducerii capitalului social sau cedrii ctre salariaii societii a unui anumit numr de aciuni proprii; b) consiliul societii, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul prevenirii scderii cursului lor.n hotrrea societii privind achiziionarea aciunilor plasate de ea vor fi indicate clasele i numrul lor, preul de achiziie, forma de plat i termenul n decursul cruia are loc achiziionarea. Preul de achiziie va fi echivalent cu valoarea de pia a aciunilor, iar termenul de achiziie nu va fi mai mic de o lun. Societatea este obligat s aduc la cunotina fiecrui acionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deintor nominal de aciuni propunerea de achiziionare a aciunilor aflate n circulaie ale societii i/sau s publice propunerea sa. Orice acionar este n drept s vnd aciunile care i aparin, societatea fiind obligat s le achiziioneze n condiiile anunate. Dac numrul total de aciuni care figureaz n ofertele acionarilor depete numrul de aciuni anunate pentru achiziionare de ctre societate, aciunile se achiziioneaz proporional numrului lor, indicat n fiecare ofert. Societatea nu este n drept s achiziioneze aciuni plasate de ea: 1) n decursul unei luni pn la nceputul plasrii aciunilor emisiunii suplimentare, n procesul plasrii acestor aciuni, precum i n decursul unei luni dup plasarea lor; 2) dac, conform ultimului bilan: a) societatea este insolvabil sau achiziionarea aciunilor plasate o va face insolvabil; sau b) valoarea activelor nete ale societii este mai mic dect valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mic n urma achiziionrii aciunilor plasate; 3) dac, n urma unei astfel de achiziii, numrul aciunilor de tezaur va depi limita stabilit la art.13 alin.(6), cu excepia situaiilor enumerate la alin.(3).*Rascumpararea:

Aciunile plasate de societate se rscumpr de ea la cererea acionarilor n cazurile prevzute de prezenta lege, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii. Societatea va rscumpra n mod obligatoriu aciunile plasate de ea n cazul: a) sosirii termenului de rscumprare a aciunilor, prevzut n statutul societii; sau b) operrii n statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile acionarilor; sau c) efecturii de ctre societate a unei tranzacii de proporii ; sau d) reorganizrii societii, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor; e) neadoptrii, la cererea acionarilor, a hotrrii de conformare a societii prevederilor art.39 alin.(6). Acionarul este n drept s cear rscumprarea aciunilor care i aparin dac: a) nu i s-a permis, fr temei legal, s participe la adunarea general a acionarilor la care s-a luat hotrrea n unul din cazurile prevzute la alin.(2) lit.b) - e); sau b) el a votat mpotriva adoptrii hotrrii prevzute la alin.(2) lit.b)-d) i/sau a votat pentru adoptarea hotrrii prevzute la alin.(2) lit.e) i a cerut rscumprarea aciunilor n termenul prevzut la alin.(6); c) i-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societii privind ncheierea unei tranzacii de proporii.Rscumprarea aciunilor societii se efectueaz la preul lor de pia, dac legislaia nu prevede altfel. Termenul de depunere de ctre acionari a cererilor de rscumprare a aciunilor ce le aparin se stabilete n statutul societii i va fi de cel puin 2 luni de la data lurii de adunarea general a acionarilor sau de consiliul societii a uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a aciunilor nu va depi 3 luni de la data depunerii cererii de rscumprare.Dreptul de a cere rscumprarea aciunilor ce le aparin l au acionarii inclui n registrul deintorilor de valori mobiliare la data lurii uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b)-e).Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea aciunilor ce i aparin n cazul n care se ia hotrrea de dizolvare a societii.

1.3.Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga s rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu S.A. Favorit, deoarece ultima este n proces de insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia prealabil. Vetrescu solicit asisten juridic i reprezentare n instan. Cum trebuie soluionat litigiul?SA Victoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu deoarece conform legii actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel Vetrescu isi va putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat prevederile legii referitor la rascumpararea actiunilor care spune ca daca actionarului nu I sa permis sa participle la adunarea generala la care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumparare.

Subiectul 44. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni.1.1.

1.1 Relatai despre dreptul societii pe aciuni de a ncheia acte juridice i despre dreptul de a ncheia acte juridice (tranzacii) de proporii.Tranzacia de proporii este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, n ceea ce privete: a) achiziionarea sau nstrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj, darea n arend, locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii, conform ultimului bilan; sau b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile n astfel de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii; sau c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale societii1.2 Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu tranzaciile de proporii i cu tranzaciile cu conflict de interese referindu-v la procedura de ncheiere, executare i efectele juridice. Consiliul societatii poate aproba tranzactia cu conflict de interese daca pentru ea a votat unanim toti membrii,cu exceptia celor interesati in aceasta tranzactie,care nu pot participa la vot.Daca in tranzactie sunt interesati mai mult de jumatate din membrii consiliului,aprobarea ei trece in competenta adunarii generale.Daca la momentul adoptarii hotaririi privind aprobarea contractului cu conflict de interese,membrilor consiliului sau,dupa caz,actionarilor participanti la adunarea generala nu le erau cunoscute toate circumstantele privind tranzactia cu conflict de interese,ea fiind incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale,consiliul sau adunarea generala este in drept sa ceara organului executiv sa renunte la incheierea contractului ori sa rezilieze daca este incheiat,si sa ceara repararea prejudiciului cauzat.

1.3 Ceteanul Lucescu, acionar a S.A. Fntna, a depus o cerere de chemare n judecat de anulare a contractului de gaj prin care S.A. Fntna garanta BCA Prima c, n cazul n care peste doi ani SRL DERN nu va restitui bncii mprumutul de 2mln. Euro, ea nsi va onora aceast obligaie n locul debitorului.

n motivarea cererii reclamantul arat c suma de 2 mln de Euro inidcat n contractul de gaj reprezint un contractul de proporii ori el reprezint peste o 100% din capitalul social i 52% din mrimea activelor S.A. Fntna. Prtul S.A. Fntna a menionat n referin c, acionarul Lucescu nu este n drept sa nainteze o asemenea aciune, i c garania a fost acordat pur formal, ori SRL DERN este o societate solvabil i BCA Prima nu va recurge nici odat la ncasarea sumei de la garant. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?Conform legii cu priv la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respective de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respective Lucescu sa adresat din initiative proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2mil euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitie a debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea o alt effect.Subiectul 45. Adunarea general a acionarilor n societatea pe aciuni (SA).1.1.Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri generale i formele de inere a adunrii generale.Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor

a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG

b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.

Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta

Formele de tinere:

Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub form mixt. Adunarea general anual nu poate fi inut prin coresponden. Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de lege, de statutul societii sau de adunarea general. Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a cererii de a ine o astfel de adunare.

1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a acionarilor referindu-v n special la: ntocmirea ordinii de zi, informarea acionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a hotrrilor i ntocmire a proceselor verbaleAdunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii. n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu privire la inerea adunrii generale anuale sau inerea ei n termenul indicat aceasta se convoac la decizia organului executiv al societii.

Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii.

Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista candidailor n organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii, inndu-se cont, n mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii

Chestiunile propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor vor fi formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii lor, numele i prenumele (denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care le aparin. Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor. Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn la data de 10 ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze acionarilor decizia luat cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui gestionar.

Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena acestora: va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat n lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau va fi publicat n organul de pres indicat n statutul societii de ctre societile pe aciuni

Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form mixt: se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal de aciuni sub form de aviz mpreun cu buletinul de vot; i se public n organul de pres indicat n statutul societii.

Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea ntreag i sediul societii

Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o alt persoan aleas de adunarea general. Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunareLa adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o aciune cu drept de vot - un vot, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege.Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i exprime opinia separat care se va anexa la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta n el. Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea general a acionarilor se nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de numrare a voturilor i de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexeaz la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu prezena acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor. Rezultatul votului prin coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor printr-un