Subiecte stiinte politice (2)

8/14/2019 Subiecte stiinte politice (2)

1/34

Subiecte stiinte politice:

1.A Cuplul categorical politic-politica

politicaeste o esenta care are ca fundament un dat al naturii umane. Acest dat, insotesteomnul in devenirea sa prin calitatea acestuia de animal social de a fi conditionat sa

intre in relatii de colaborare cu semenii pentru atingerea scopurlor sale. Intre acest specific al naturii umane si fenomenul politic exista o profundareciprocitate.Prin actiunea politicase asigura echilibrul comunitatilor umane. Numitorul comun esteputerea politica..Relatia fundamentala a puterii politice: comanda-ascultarederiva din relatia deputere: dominatie-supunere.Aceasta relatie de putere provine din instinctul deagresivitate..Politicul este nu numai un concept-grebla(insumeaza toate determinatiilepoliticii), dar si o structura inerenta a naturii umane. Politicul desemneaza un campsocial al intereselor contradictorii, dar si al convergentelor si agregarilor partiale

reglementate.Politica are mai multe seminficatii:. forma de organizare si conducere a comunitatilor umane cu a!utorul fortei de coercitiea statului, legitim instituita". instruirea si mentinerea unei ordini interne, garantarea securitatii externe acomunitatilor#. medierea conflictelor dintre grupuri in procesul de alocare a resurselor$. forma de activitate sociala care cuprinde relatiile dintre grupuri, organizatii si natiuni,relatii ce se constituie in competitia pentru mentinerea si consolidarea puterii politice.%. strategii, metode implicate in actiunea politica in realizarea intereselor fundamentaleale agentilor colectivi si individuali ai acesteia

&. ansamblul formelor de cunoastere a vietii politice si de legitimare a actiunilor 'culturisi ideologii politice, propaganda si simbolica politica(.

1.B Ideologia democrat-crestina

Principalele ideologii ale democratiei crestine:1. Sacralitatea si unicitatea fiintei umane2. Prioritatea valorilor umane asupra valorilor materiale3. Intre liberalismullaic si materialismul ateu trebuie sa existe o a treia forta bazata

pe iubirea crestina a aproapelui

4. Proprietatea)functie sociala. *omunitarismul!. +conomia sociala de piata". Integrarea europeana


2/34

Principii:. ocatia spirituala a persoanei este apropierea de divinitate". alorile morale mai durabile decat cele materiale#. Scheme utopice$. -iserica recunoaste proprietatea individuala ca proprietate naturala, recunoaste dr.

mului de a avea proprietate ca fundament al libertatii materiale.%. Proprietatea individuala trebuie sa dea o parte comunitatii&. Interventia statului in masuri de conformare si de adaptare la mecanismele pietei

Personalismul /i neotomismul'" curente filosofice(ocup0 o pozi1ieprivilegiat0.Personalismul institu1ionalizeaz0 un cuplu categorial:2individ)persoan0 3n care persoana cap0t0 o prioritate absolut0, deoareceea se bucur0 de un dublu registru ontologic: ca individ, o#ligat s$convie%uiasc$ &nsocietate/i,&n calitate de creatur$ dup$ c'ipul iasem$narea lui umnezeu, a c$rei esen%$ este voca%ia ei spiritual$.

Pentru neotomism, dreptul natural este o expresie a legii naturale, a/a cum se manifest0

ea 3n domeniul economic /i social)politic. +l define/te binele societ01ii /i, 3n acela/i timp,binele s0u. *egea natural$ este, deci, legea moral$+.

" forme de proprietate:Rerum Novarum dreptul la proprietatea privat,dreptce nu provine din legile umane ci de la natur0, nu poate fi anulat de stat.

Popularum Progressio afirm0: 2proprietatea privat0 nueste un drept necondi1ionat, absolut /i nelimitat. 4imeni nu poate folosi exclusiv pentrusine bunuri, c5nd altora le lipse/te strictul necesar.

2.A ubculturile politice

)Subculturile politice se inscriu in dinamica intereselor si aspiratiilor carestructureaza grupurile sociale.

)6iecare grup isi elaboreaza propriul sistem de norme. Astfel, exista o cultura7politica de clasa care evidentiaza conceptia despre lume si viata a clasei respective,precum si pozitia ei fata de sistemul politic.

)aracteristicile acestei clase sunt: psihologia de grup, constiinta identitatii,stilul de viata si nivelul de trai.

-u#cultura politica a #urg'ezieiia nastere si se dezvolta in raport cu cultura

aristocratica pe care vrea sa si)o insuseasca si sa o imite. 8ezvolta valorile liberale sivalorile economiei de piata, este o clasa constienta de puterea ei economica si va luptapentru o a obtine drepturile politice a!utata in timp de ideologia politica.

Subcultura politica a clasei muncitoare, la nivelul fiecarei clase muncitoare aveauacelasi stil de viata. )In ccident, incepand cu Industrializarea, o constiinta politica declasa se poate vedea din studiile de sociologie si din literatura epocii: romanele lui *h.8ic9ens.


3/34

-Nu acelasi lucru se poate spune despre cultura politica a clasei munctitoaredin Romania de provenienta rurala recenta.*lasa muncitoare a fost manipulata innumele calitatii ei de clasa conducatoare in societate . ibertatea ei politica a fostscarificata pentru confortul material al civilizatiei urbane:

.-u#culturile poltice de consum:pe langa subcultura muncii si subcultura

saraciei, sunt cultivate pana la obsesie valorile materiale care fac din acestea un criteriude diferentiere si ierarhie sociala, se creaza nevoi false*resterea economica cei treizeci de ani gloriori a dus la teoriile capitalismuluipopularSocietatea de masa, caracteristici:. diferentiere a rolurilor". organizarea rationala a functiilor#. relatii depersonalizate si fragmentate dintre indivizi, datorita rolurilor$. importanta crescanda a grupurilor primare fata de cele secundare si a grupurilorinformale in cadrul grupurilor secundare.%. disolutia proceselor de stratificare sociala

&. diferentierea si consolidarea structurilor de putere;. segmentarea sferelor institutionale si aparitia unor sisteme ierarhice

2.B tatul oriental antic

Principalele structuri ale statului oriental antic, cu diferen1e minore de la un stat la altul /ide la o perioad0 istoric0 la alta, sunt:a.sincretismul etico-politico-religios al legitimit!"ii ordinii politice.teogoniile /i cosmogoniile orientale explic0 na/terea societ01ilor politice printr)un actfondator, de origine sacr0.

a baza apari1iei statului oriental st0 o 2nunt0 cosmic0 dintre un zeu fondator /i ozei10 sau o muritoare 3n urma c0reia se na/te viitorul rege sau 3mp0rat.

Primele teorii contractualiste privind geneza statului relev caracterul ncnedifereniat al relaiei dintre puterea politic, religioas i ordinea moral.

b. legitimitatea teocratic! a puterii politice. a 3nceput, puterea politic0 fiind profund personalizat0, prerogativele ei erau

3ntrupate 3n persoana sacr0 a 3mp0ratului sau regelui, considera1i de originedivin0. Prin urmare, legea terestr0 repeta ordinea divin0.

c. tendin"a spre centrali#are $i unitate, spre construc1ia imperiului, tendin10 carese va reg0si 3n construc1ia statului european medieval dup0 c0derea Imperiului


4/34

=ntreaga suprafa10 a 10rii apar1inea 3mp0ratului, care d0ruia templelor /i membrilorcur1ii regale suprafe1e 3ntinse de p0m5nt, iar 10ranilor loturi colective, 3n folosin10pe un an calendaristic, percep5nd tribut 3n natur0, care putea a!unge la !um0tatesau dou0 treimi din recolta obi/nuit0.De aceea, aceste state s-au numit i&societ!"i tributale.

'. interven"ionismul de stat S)a manifestat cu prec0dere 3n amena!area /i 3ngri!irea canalelor de iriga1ie, ceea

ce le)a atras /i denumirea de 2societ!"i (idraulice.g. impermeabilitatea $i circula"ia )nc(is! a elitelor politice.

6unc1ionarii superiori ai statului se recrutau din r5ndul aristocra1iei. 8up0 oeduca1ie care dura aproape ;)" ani ace/tia erau promova1i 3n aparatul central alstatului 'scribi(, exemple de state orientale antice: sumerian, babilonian, a99adian,egiptean, persan, chinez /i indian.

*.A Conceptul de ideologie

> termenul de 2ideologie a fost creat 3n ;?@ de Antoine 8estutt de racB.> ideologiile sunt credin"e de grup pe care indivi#ii le asimilea#! prin procesele desociali#are+ mul"i oameni primesc o ideologie prin identi'icarea cu un grup social sauprin distan"area 'a"! de acesta.> ideologiile se transform0 3n argumente: ele sunt menite s0 conving0 /i s0 contracarezeconcep1iile rivale.> ideologiile afecteaz0 3n totalitate unele din valorile ma!ore ale vie1ii.> ele cuprind programe pentru schimbarea sau conservarea ordinii politiceC pentruap0rarea, reformarea sau abolirea unor institu1ii social)politice> ele sunt normative, etice, moralizatoare 3n ton /i con1inut> ele sunt, inevitabil, p0r1i ale unui sistem de credin1e mai vast /i 3mp0rt0/escpropriet01ile structurale /i stilistice ale acestui sistem> ele au un corp de documente sacre '*onstitu1ii, 8eclara1ii de drepturi, manifeste,programe( /i eroi 'p0rin1i fondatori, unificatori, salvatori, profe1i /i 3n1elep1i, mariinterpre1i /i autori(> implic0 o teorie a cauzei /i efectului 3n lume, precum /i o teorie despre natura mam0'bun0 sau rea, perfectibil0 sau nu(.> ideologiile cuprind no1iuni /i propozi1ii 3n acela/i timp descriptive /i normative. Acestepropozi1ii 3ntre1in o rela1ie cu realitatea analog0, adic0 o rela1ie de tip simbolic. activitatea ideologic trebuie deosebit cu gri! de activitatea i creaia intelectual. > fiecare ideologie 3/i alege grupuri 1int0 ai c0ror membri sunt considera1i ca cei mai ap1is0 preia mesa!ele difuze 3n func1ie de situa1ia, interesele /i apartenen1a lor de clas0.


5/34

Ideologia este ineficient0 3n sensul 3n care ea nu aduce 3n practic0 nici una dintresolu1iile pe care, teoretic, programul s0u le)a etalat.

/unc%iile ideologiei:

1./unc%ia partizan$.

,atorit! 'aptului c! menirea principal! a unei ideologii este de a ap!ra $i promovainteresele grupului )n con'lict cu alte ideologii o ideologie este prin de'ini"ie parti#an!.)o ideologie lupt0'in lupta pentru alocarea resurselor politice(pentru a 3nvinge)va recunoa/te eviden1a realit01ii doar 3n m0sura 3n care aceasta 3i poate servi obiectivelorei)nu se impune prin valorile adev0rului, c5t printr)o violen10 simbolic0.

2. /unc%ia ocultativ$(de disimulare).

) ascunde, treace sub t0cere, disimuleaza c0 nu a luat la cuno/tin10 despre faptele care ocontrazic)trebuie sa)/i ascund0 propriile inten1ii

3. /unc%ia 0ustificativ$

) !ustific0 puterea 3ntr)un mod ra1ional, prin consens sau necesitate, disimul5nd ceea ceputerea are esen1ial: faptul c0 ea r0m5ne sacr0 pentru cei care o exercit0, c0 ea trebuie s0fie astfel /i pentru cei care o suport0 /i c0 presupune o amenin1are de violen10 pentru ceicare o refuz0.

4. /unc%ia incitativ$(propagandistic$).)Prin limba!ul s0u, ideologia scute/te puterea s0 recurg0 la violen10, pe care o suspend0 /io reduce la starea de amenin1are 3ndep0rtat0.)legitimeaz0 violen1a c5nd puterea o cere, f0c5nd)o s0 apar0 ca o necesitate.

. /unc%ia de ra%ionalizare a discursului ideologic.

)6orma discursului ideologic este ra1ional0, 3n sensul c0 p0streaz0 tipul cognitiv decunoa/tere ra1ional0. 8ar con1inutul s0u este 3n esen10 volitiv.

!. /unc%ia de identificare.)6iind 3mp0rt0/ite de membrii unui grup, aceste sisteme de reprezent0ri /i credin1ecolective asigur0 con/tiin1a apartenen1ei la o comunitate.


6/34

*.B egitimitatea politica

egitimitatea'alt corelativ al puterii( repre#int! un 'enomen social )n leg!tur!nemi%locit! cu actul )ntemeierii puterii cu )nvestirea acesteia cu atributeleautorit!"ii $i cu capacitatea de a servi progresului politic $i social al societ!"ii

respective. "na dintre cele mai rsp#ndite definiii ale legitimitii puterii se refer la

consensul pe care aceast putere l ntrunete n r#ndul celor care se supun.Daurice 8uverger sursa legitimit01ii unei puteri const0 3n faptul c0 ea esteconform0 schemei de legitimitate definit0 de sistemul de valori /i norme alcolectivit01ii 3n cadrul c0reia se exercit0 /i c0 asupra acestei scheme exist0 unconsens 3n interirul colectivit01ii..

a. egitimitatea istorico-traditionalase intalneste in societatile antice si medievale incadrul formulelor de guvernamant monarhice si al regimurilor aristrocratice. Acest tipconsta in proiectia ordinii divine pe pamant, unde regii si imparatii sunt locotenenti ai lui8)zeu. +ste specifica preponderenta factorului religios si gerontocratia 'puterea

batranilor(.

b. egitimitatea (arismatico-personala: se formeaza pe baza calitatilor exceptionale ale*onducatorului. Aceste calitati exceptionale se numesc harisma.

c. egitimitatea legal-rationala/caracterizeaza regimurile democratice contemporane.alorile si normale care contribuie la formarea legitimitatii legal)rationale.

0.A Puterea poltica de'initiicaracteristici3

Pentru analiza ei ne situam la nivelul cel mai general al societatii, una dintrecaracteristicile acesteia fiind exercitata la nivelul global al unei comunitati umane.

8atorita caracterului ei integrator, cuprinde in sine si subordoneaza, ca resurse simi!loace proprii, celelalte forme de putere.

*elelalte forme de putere pot avea o influenta deosebita asupra puterii politice,avand, uneori, chiar tendinta de a i se substitui sau a)i impune mi!loacele deactiune, ori de a)i dicta scopurile

subordonarea lor fata de aceasta reprezinta conditia esentiala a realizariiprocesului politic in ansamblu, a diri!arii societatii luate ca intreg.

Scopul ei este, asadar, de a asigura existenta societatii si posibilitatea dezvoltariiei


7/34

eoreticienii cei mai importanti ai puterii politice recunosc suveranitateadrept una dintre caracteristicile esentiale ale puterii politice.

ontrolul politic reprezinta functia fundamentala a oricarei puteri de acestfel, care le su#ordoneaza pe toate celelalte . Prin eercitarea controluluipolitic, puterea isi asigura finalizarea actelor si realizarea intereselor fortelor

sociale pe care ea le reprezinta.


8/34

.orice suveran 3/i fixeaz0 ca sarcin0 politic0 fundamental0 extindereapropriei autorit01i pe 3ntinderea unui teritoriu din afara domeniilor sale.".Pentru extinderea local0 el se adreseaz0 nobililor locali care 3i pot oferispri!in financiar /i7sau militar 3n acest sens.

#.3ns0, autoritatea nobiliar0 cre/te 3n fata autorit01ii regale

$.motiv pentru care suveranii medievali caut0 s0 contracareze tendin1elede autonomie local0 prin m0suri care s0 duc0 la cre/terea dependen1eipersonale a nobililor fa10 suveran /i fa10 de func1ionarii regali:

a. suveranul va cere taxe /i presta1ii militare mai mari, iar nobilii vor cere garan1iipentru drepturile /i privilegiile lor ca o compensare pentru serviciile aduse

b. suveranul va c0uta s0 sl0beasc0 rezisten1a nobilimii locale prin divizare, c0utarede noi alia1i, extinderea teritoriiloe pe care le controleaz0 /i 3nt0rirea autorit01ii

5.A- Principalele etape ale constituirii stiintelor politce

Analistii desprind " momente hotaratoare:A( cel al precursorilorb( cel al intemeietorilor.

eria precursorilor incepe cu Aristotel care in lucrarea Politica, subliniaza caomul este o fiinta politica pentru ca el este un animal naturalmente sociabil,capabil sa traiasca in societatea civila si in corpuri politice, in cadrul carora uniicomanda, iar altii se supun..

a doua figura monumentala a precursorilor este ac'iavelli,socotit, pe drept cel

care a conferit caracter stiintific preocuparilor teoretice privind politicul sipolitica prin cele 2 opere fundamentale: 8iscurs asupra primei decade a luiitus ixius si Principele.

o a decifrat legile evolutiei statelor,o a abordat faptele politice in inlantuirea lor cauzalao a relevat, pe de o parte interesul ca element motor al actiunilor umane si

rolul proprietatii ca izvor al conflictelor de interese in societate, iar, pe dealta parte, a definit politicul ca domeniu de reflectare si manifestare aconflictului dintre interesele unor grupuri sau personalitati.

In prima !umatate a secolului al FIF)lea, intemeietorii viitoarei sociologii politice

au pus fundamentele acestei stiinte, sesizand urmatoarele aspecte esentiale:o politicul si socialul sunt doua realitati diferite, relativ autonome,

aflate in relatii de independenta si influenta reciprocao specificul institutiilor si proceselor politice in raport cu cele socialeo caracterul schimbator, dimensiunea temporala, istorica a tipurilor

de ordine politica.o sa se sta#lieasca in consecinta, ca raportul dintre institu5iile si

grupurile de institutii sociale constituie o#iectul sociologiei


9/34

generale, iar raportul dintre institutiile politice si celelalteinstitutii, domeniul special al sociologiei politice6

5.B In'luenta si autoritatea politica

a. nfluenta:o *a fenomen social poate fi personal0 sau impersonal0, ea poate ap0rea 3n rela1iile

interpersonale sau ierarhice intercursiv0 'aceleasi persoane influentateinfluenteaza si ele la randul lor(

o Influenta politica este procesul influen10rii cu a!utorul unor constr5ngeri 3n caz denesupunere.

o poate interveni 3n mecanismul lu0rii deciziiloro considerata ca o ac1iune de deviere '3n absen1a constr5ngerii( de la tipul prev0zut

de comportament al unui individ sau mecanism social. +xist0 3ns0 /i cazuri, destulde frecvente, c5nd influen1a este realizat0 datorit0 temerii c0 3n caz contrar arurma o sanc1iune negativ0.

#. Autoritatea:o Provine din vb. latin augur, augeo 'Ga face sa apara ceva din afara mediului sau

de origine(. Sensul primar al lui augeo se regaseste prin intermediul lui auctorin auctoritas. rice cuvant pronuntat de autoritate determina o sc(imbareinlume, ca augeo e4prima puterea care da nastere unei legi.

o ridica diverse probleme deoarece manifestarea ei in viata sociala depaseste siraportul dominatie)supunere.


10/34

o imensiunea ideologic$'8avid Hume( aspect esen1ial : programul politic!oac0 un rol determinant 3n faza ini1ial0 a unui partid, cu timpul acestatrece pe un loc secund, fiind inlocuit de dimensiunea organizatoric0

o 8octrina unui partid este format0 din punctele de vedere exprimate demembrii partidului respectiv de)a lungul timpului

o mul1i sociologi pun 3n prim)planul defini1iei partidelor criteriul formal sauorganizatoric. Astfel putem spune c$ partidul politic este, strucural, oorganiza%ie. A#sen%a organiza%iei coincide cu dispari%ia acestuia. npartid este interesat s0)/i ad!udece oameni competen1i sau reputa1i social,din varii domenii, ace/tia devenind un capital politic 3n dublu sensC at5treal,

o dimensiunea oligar'ic$. +a este secundar0, de/i pericolele entropiei o fac3ntr)un anumit grad necesar0.

o dimensiunea teleologic$, este esen1ial0 pentru conceptul de partid politic.+a ii marcheaz0 diferen1a specific0 /i subordoneaz0 /i dimensiuneaideologic0 /i pe cea organiza1ional0, 3n sensul c0 explic0 ra1iunea

n partid politic se distinge de orice alt0 organiza1ie social0 prin aceea c0 elpretinde puterea, 3ncredin1at c0 poate guverna 1ara singur sau 3n coali1ie cu altepartide

elementele care compun defini1ia partidelor sunt 'Jeorge oicu( :o partidul politic este o asocia1ie de tip voluntarCo b( av5nd drept liant o ideologie politic0o c( 3n numele c0reia ac1ioneaz0 pentru a cuceri puterea, prin

intermediul alegerilor, /i pentru a o exercita nemi!locit.

/unc%iile partidelor politice 'Jeorge oicuo sunt cucerirea puteriio medierea 3ntre cet01eni /i stat( principala func1ie'functie de mobilizare(, cea care

face medierea 3ntre societatea civil0 /i societatea politic0.o partidele sunt interfa1a dintre societate /i stat.o Partidele sunt simultan produc0tori /i produse 3n cadrul unor tipuri particulare de

pie1e pe care cercet0torii le)au numit pie1e politice. Pie%ele politice sunt definiteca locuri &n care se sc'im#$ produse politice contra spri0inului politic i alvoturilor.

6.B Cau#e obiective si subiective ale i#bucnirii revolutiilor

o Sec FF poate fi numit pe buna dreptate 2secolul revolutiilor+. Revolutiile careau iz#ucnit au fost cauzate de multiple modificari care s8au produs la nivelulsocietatii moderne. 8e aceea, tre#uie analizate sc'im#arile care au condus laindelungatul proces al modernizarii


11/34

o *onceptul de modernizare desemneaza transormarile structurale ale tuturorcomponentelor unui sistem politic, in sensul perfectionarii lor

o odernizarea implica sc'im#ari calitative, de lunga durata si uneoriireversi#ile in toate componetele unei societati6

o ea presupune o transformare structurala a societatilor traditionale, in

trecerea lor spre societatile moderne.


12/34

A doua dificultate consta in confuzia raporturilor dintre stat si societatea civila. Statuleste definit ca paznic de noapte, avand sarcina de a asigura protectia !uridica acetatenilor.n al treilea rand,confuzia dintre criteriul tehnic si criteriul normativ. 4u se facedistinctia intre statul care exista si statul care ar trebui sa existe.

n al patrulea rand, structura explicativa privilegiata, constituie o sursa limitativa adiferentelor specifice dintre cele patru criterii mai des uzitate:

1. riteriul 0uridic: multe scoli !uridice celebre si reprezentantii acestora vad statul cape o :personificare !uridica a natiunii, statul avand ca obiectiv esential realizarea ordinii!uridice2. riteriul politic: A impus ideea de imperium, dreptul la constrangere si dedominatie si de ierarhizare intre cei puternici si cei slabi, intre o minoritatea conducatoarecare isi impune vointa unei ma!oritati conduse.#. riteriul economic: Stustinatorii acestui criteriu considera ca statul a luat nastere inmomentul in care, clasa conducatoare si)a insusit un surplus de avere pe care a cautat sa

si)l apere prin crearea unei forte de dominare. *ea mai raspandita teorie privind geneza statului este 9teroria patriar'ala+curadacinile in autoritatea primara a tatalui

8upa Darx, :statul a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii si vadisparea pe o alta treapta de dezvoltare a acesteia.

7B Conceptul de cultura politica

-idne ;er#a : a ofer= orientarea su#iectiv= a politicii??.

Stabile/te # dimensiuni :) dimensiunea cognitiva: presiunea mediului si #om#ardamentul informationalo#lig=, oarecum, individul s= constientizeze realitatea politica

8 imensiunea afectiva : cuprinde latura emotional= a va1orilor politice sau sociale,atitudinea de atasament, de respingere sau de refuz fat= de fenomenele sauinstitutiile politice. >a are un rol important &n formarea atitudinilor.

8 imensiunea evaluativa: cuprinde 0udec=tile de valoare despre fenomenele sirealitatea politic=. /iecare apreciaz= viata politic= &n functie de o scar= de valoriierar'izat=. >va1uarea fenomenelor politice necesit= cunostinte politice.

J. Almond si SidneB erba elaboreazK trei tipuri de culturK politicKcultura paro'ial$'localK sau provinciaK(,


13/34

cultura de supunere'de subordonare(, cultura participativ$)cultur= politica paro'ial= : L corespunde unei structuri politice traditionale,descentralizate la nivelul regiunii,tinutului, satului. =n cadrul acestei culturi

L nu existK un interes deosebit pentru problemele de politicK nationaK sau pentrusisternul politic nationalC L accentul cade pe problernele politice de interes local.

L preotul, seniorul, 3nvKtKtorul sunt liderii localiC iar biserica, scoala si primariasunt institutiile politice fundamentale.

)ultura politica de supunereL corespunde unei structuri autoritare si centralizate la nivel national.L subiectii acestei culturi sunt constienti de existenta sistemului politic nationa,

dar se multumesc cu o atitudine de pasivitate 3n privinta participKrii la conducereapoiticK,

L tip de personalitate : supusul) culturii participative :

L cetKtenii sunt constienti de mi!loacele lor de actiune asuprasistemului politic, ca si de posibilitatea lor de a influenta cursul evenimentelor politiceprin mi!loacele specifice participKrii democratice: referendurnuri, alegeri, actiuni deprotest, greve etc.. L corespunde unei structuri politice democratice. L tip de personalitate : participantul, cetateanul activ

*ultura politicK mai include dimensiunea istorica a constiintei nationale, refectatK 3n

specificul national, 3nteles ca mod specific de a g5ndi si reactiona la problemelefundamentale ale existentei si cele politice

@A Anatomia partidului de cadre

. I. enin va adapta teoria despre revolu1ie a lui Darx la condi1iile celei mai slabe verigidin dezvoltarea capitalismului:


14/34

pune 3ntrebarea: prin ce se men1ine disciplina partidului revolu1ionar al proletariatuluiN =nprimul r5nd, prin con/tiin1a avang0rzii proletariatului /i prin devotamentul acesteia fa10de revolu1ie, prin fermitatea sa, prin spiritul s0u de sacrificiu /i prin eroismul s0u. =n aldoilea r5nd, prin capacitatea sa de a lega, de a se apropia /i, dac0 vre1i, de a se contopi3ntr)o anumit0 m0sur0 cu masele mai largi ale oamenilor muncii, 3n special masele

proletare, dar /i cu masele muncitoare neproletare. =n al treilea r5nd, prin conducereapolitic0 !ust0 exercitat0 de aceast0 avangard0, prin strategia /i tactica ei politic0 !ust0, cucondi1ia ca masele largi, prin propria lor experien10, s0 se conving0 c0 sunt !uste.

9B :odele de revolutie

In literatura de specialitate s)au impus douK macromodele de revolutii: occidentalK siorientalK.Dodelul occidental ' a(7 Dodelul oriental ' b(E ' a(*apitala este centrul procesului revolutionar care se propagK ulterior 3n provincieC

E ' b( *entrul procesului revolutionar este provincia sau periferia de unde fortelerevolutionare se 3ndreaptK spre capitalKC

E' a( Actorii revolutionari sunt intelectualii si clasa muncitoare '3n traditia marxistK(CE ' b(Actorul revolutionar este tKrKnimea spri!initK de gherilele revolutionareC

E Succesiunea fazelor revolutionare:'a(. mobilizarea noilor forte politiceC ". cKderea vechii ordiniC #. edificare noii ordini.'b(. cKderea vechii or5nduiriC

". mobilizarea noilor forte politiceC#. dualismul dintre noua si vechea ordineC$. edificarea noii ordini.

) Dobilizarea resurselor politice:' a( puternicK si eficientK ' b( slabK si dispersata

Dodelul marxist de revolu1ie:

) politicul si economicul se 3ntrepKtrund 3ntr)o asemenea mKsurK 3nc5t teoria schimbKrii

transpune destul de fidel 3n plan istoric ontologia sa si teoria cunoasterii.Donismul sKu materialist pune la baza lumii materia, spiritul devenindfactorul secund, realitatea secundarK) procesele economice sunt, 3n esentK, procese materiale, care antreneazK modificKri 3ntoate sferele vietii sociale, inclusiv 3n formele constiintei:) existenta socialK a oamenilor determinK constiinta

Ideea de revolutie la Darx :


15/34

) este str5ns legatK de aparitia si afirmarea proletariatului pe scena vietii politice 3n a doua!umKtate a secolului al FIF)lea c5nd Darx si)a elaborat teoria.) componentK esentialK a modelului marxist de revolutie G clasa socialK capabilK sKdistrugK acest mecanism al exploatKrii. Singura clasK socialK care, prin forta ei numericK

/i prin structura ei organizatoricK poate realiza acest lucru este proletariatulDodelul austro)marxist

) continuare a modelului marxist si, totodatK, o perfectionare a lui.) caracteristicile acestui curent sunt:

. profeseazK reformismul social)democratC". se distanteazK critic fatK de unele teze radicale ale marxismului, cum ar fi aceea a

cuceririi puterii politice prin violentK.) tto -auer : principalK caracteristicK a revolutiei presupune implementarea unui set devalori cu rezonantK socialK care, pe de o parte, sK consolideze pozitia politicK c5stigatK,

iar pe de altK parte, sK dea un rKspuns favorabil maselor care le)au sustinut) revolutiei politice trebuie sK)i urmeze revolutia socialK E ca etapK necesarK 3nmaterializarea obiectivelor ei 3n viata social)economicK. =nlKtur5nd vechiul sistem, revolutia politicK creeazK un context specific 3n care seimpune legiferarea unei noi ordini politice

.A erorismul politic

2Di/c0rile anarhiste europene ale 3nceputului de secol au reprezentat primeleexemple de terorism politic 'ex reconstruc1ia +uropei democratice pe model liberal.(,

Actul terorist distruge, 3nsp0im5nt0, creeaz0 situa1ii)limit0, apeleaz0 la faptul 3mplinit,seam0n0 adic0 teroare.) Da!oritatea organiza1iilor teroriste din lume, inclusiv fundamentalismul islamic,practic0, de fapt, un terorism politic.)erorismul de stat este, 3n toat0dimensiunea lui, un terorism politic.)erorismul este folosit ca instrument de presiune politic0. biectivele terorismuluipolitic se 3nscriu 3n general 3n urm0toarea scal0:) cucerirea puterii politice prin violen10C) opozi1ia la imperialism /i oligarhieC) lupta pentru reforme sociale 'altele dec5t cele obi/nuite, de regul0, prindistrugerea violent0 a celor existente(C) lupta pentru putere /i influen10C) lupta pentru imagineC) lupta pentru identitateC) crearea /i 3ntre1inerea st0rii de haos.erorismul politic s)a manifestat cu pregnan10 3n timpul r0zboiului rece, ca modalitate desubminare reciproc0, prin violen10 non)statal0, a celor dou0 ideologii Ecapitalist0 /i socialist0 ), fiind mai mult un terorism ideologic.


16/34

E 3ncura!a, la nivel regional, terorismul politic, sub aproape toate formele /iformulele sale, de la cele psihologice /i informa1ionale, la atacuri /i asasinate.=n momentul de fa10, o mare parte din organiza1iile teroriste din +uropa occidental0, dinAmerica latin0, din Asia /i din Africa, inclusiv din lumea arab0, poart0aceast0 amprent0 a luptei 3mpotriva capitalismului. =n realitate, este vorba de o lupt0

pentru putere sau pentru impunerea unui anumit tip de putere.

.B emocratia definitieCcaracteristici

8emocratia poate fi numita ca o forma de asociere politica in care scopurileguvernarii sunt determinate de intreaga comunitate.

8emocratia este un regim politic caracterizat prin lipsa puterii personale, sinimeni nu poate sa se proclame conducator si nimeni nu poate sa detina putereatocmai din dorinta de a respinge principiul autocratic. 8aca desemnareaconducatorului nu emana dintr)un consens, nu exista democratie.

Pentru ca un regim democratic sa poate fi implementat, trebuie respectateurmatoarele principii:

. increderea in perfectionarea morala a umanitatii

". increderea in posibilitatea schimbarii sociale constiente, realizata princonsens

#. asigurearea demnitatii esentiale a omului cu a!utorul unui principiu fratern sinu pe unul diferential

$. eliminarea privilegiilor speciale bazate pe merite inexistente

%. controlul popular al deciziilor politice prin alegeri periodice

&. principiul ma!oritatii are intaietate in luarea deciziilor cand pozitiile Adunariisutn diferite

;. convingerea ca valorile comunitatii trebuie repartizate intre membrii ei catmai repede si mai egal posibil

Autorul *ontractului social 'Oean Oaues


17/34

rationala, eliberata de dorintele sale egoiste, si ca detine o putere de control pecare el o exercita in permanenta, direct sau indirect.

1D.A deologia li#erala

)insusirea caracteristica a liberalismului a fost promovarea libertatii individuale care sebazeaza pe ideea ca fiintele umane sunt fundamental rationale si au puterea de a)sicontrola pasiunile si dorintele in atingerea interesului propriu(. +galitatea E principiu important la liberalismului: fiecare persona ar trebui sa aibasanse egale de a reusi.

"( iberalismul prmoveaza libertatea individuala prin incercarea de a garanta egalitateade sanse intr)o soc toleranta. riginile liberalismului se gasesc in reactia impotriva a doua caracteistici ale societatiimedievale:1. conformismul religiosE sustine faptul ca biserica si statul sunt partenere in aparareacrestinismului2. originea sociala) presupune ca pozitia unei persoane sa fie atribuita prin nastere)libertatea era o chestiune de pozitie sociala)'omas Eo##es:)sustine idea ca poporul tb sa se supuna acelora care au puterea dar pt aparareaineteresului propriu si nu pt satisfacerea dorintelor divine.

)premisele de la care pleaca sunt liberale:indivizii sunt egali si fiecare are dreptul naturalde a fi liber si tocmai prin acst fapt creeaza guvernamantul prin consimtamant pt a)siapara interesele.Fo'n *ocGein 8oua tratate despre guvernamant, Scrisoare despre toleranta)considera ca e gresit ca un guvernamant sa)i forteze pe cetateni sa se conformeze uneireligii.)sustine de asemenea o stare natura,initiala,in care fiecare om e liber si egal unde nuexista origine sociala si doar drepturi naturale la viata la libertate si la proprietate. perspoate ceda pierde aceste drepturi dar nimeni nu i le poate lua pur si simplu.

*i#eralismul in economie)a promovat capitalismul impotriva mercantilismului )Q teoria mercantilista: o tara isiputea manevra puterea economica doar pe cheltuiala alteia GQrazboi economic declansatde statele natiuni europene*apitalismul E schimburile econ sunt o problema privata intre pers care urmaresc castigul

Perspective filosoficeFo'n RaHls:


18/34

)considera ca oamneii aflati sub valul ignorantei vor alege in unanimitate doua principiifundamentale care sa le guvernbeze societatea:. fiecare tb sa fie liber in mod egalC".fiecare tb sa se bucure de egalitatea de sanse))oamenii nu se pot bucura nici de libertate nici de sanse egale atat timp cat exista

inegalitati mari si nedreptati in ceea ce priveste bogatiaIoziG: Anarhie stat utopie)statul minimal)in starea de natura indivizii se bucura de drepturi naturale dar le lipseste protectia)politica de folosire a taxelor pt a lua bani de la uniii oameni in beneficiul altora e osituatie similara cu munca fortata)apara dreptul individual de a spune de a gandi si a face orice doreste fiecare cata vremedrepturile nimanui nu sunt violate.

1;.B Conceptul de totalitarism


19/34

industriale si modernizarea economica)criza democratiei liberale din perioadainterbelica,soma!ul,inflatia ca urmare a crizei economice, favorizarea aparitiei sidezvoltarii partidelor national)socialiste.

11a. odelul ma0oritar de democratie%odelul ma!oritar&ist' sau modelul (estminster are ca tr0s0tur0 fundamental0 existen1aunui executiv puternic /i se 3nt5lne/te 3n trei 10ri: Darea -ritanie, 4oua Ueeland0 /i-arbados. Are urm0toarele caracteristici:. )oncentrarea puterii executive 3n cabinete monocolore /i cu ma!oritate simpl0.".Dominaia cabinetului.#. *istemul bipartidist.$. Sistemul electoral ma!oritar /i dispropor1ional.%. Pluralismul grupurilor de interese.&. Juvernare centralizat0 /i unitar0.;. *oncentrarea puterii legislative 3ntr)un legislativ unicameral.?. 6lexibilitate constitu1ional0.

@. Absen1a controlului constitu1ional.M. -anca central0 controlat0 de executiv

11 b3


20/34

*omuni/tii chinezi repro/au omologilor sovietici c0 au tr0dat spiritul leninismuluitransformand socialismul 3n capitalism de stat. Au copiat modul de via10 occidental,caracterizat prin lux ostentativ /i pl0ceri materiale. Aceste atacuri cunoscute 3n istoriarecent0 a socialismului poarta numele de revisionism sovietic


21/34

"( in functie de paradigma doctrinar)ideologica

Sisteme monopartidiste

onopartidismulpresupune existenta unui singur partid politic

)Donopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele

reactionare pentru a)si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist.

S)a intalnit in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Jermania si Italia. Si in

regimurile comuniste din +uropa rasariteana, Asia si America atina.

Sistemul monopartidist a fost prezent si in


22/34

)de dreapta, de centru dreapta 'partidele conservatoare, neoconservatoare, liberale,

neoliberale, republicane(

)de extrema dreapta'partidele fasciste, neofasciste sau cele ale noii drepte(

b(gruparea partidelor de centru cuprinde in general partidele democrat)crestine,

social)crestine si ecologisteC

c(gruparea partidelor de stanga cu nuante

)de stanga, de centru stanga'partidele socialiste, social)democrate, radicale si

chiar unele occidentale(

)de si extrema stanga.

b. Personalitatea politica abordare conceptuala

13. a.democratia contemporana

)noile teorii despre democra1ie reactualizeaz0 teoria 2consensului tacit elaborat0 de Oohnoc9e: c5nd oamenii accept0 s0 tr0iasc0 /i s0 munceasc0 3n cadrul unui sistem politic, ei3/i dau 3n acela/i timp consim10m5ntul lor tacit la deciziile guvernan1ilor.


23/34

)arat0 c0 toate grupurile umane con1in tendin1e puternice spre dezvoltarea inegalit01ilor /ispre apari1ia conduc0torilor puternici.)teoria poliarhiei avanseaz0, de asemenea, o critic0 a democra1iei ma!oritare /i a teoriilorelitiste /i ofer0 o interpretare alternativ0 a regimurilor democratice.

R a'l: procesul de democratizare impune trei condi%ii i opt garan%ii pentruinstaurarea unui regim democratic (Cele trei condi"ii esen"iale $i cele opt garan"iiinstitu"ionale sugerea#! cele dou! dimensiuni ma%ore ale procesului de democrati#are/cre$terea capacit!"ii de contestare public! a guvern!rii $i cre$terea capacit!"ii politicede participare a cet!"enilor):

A) ondi%ii pentru receptivitatea preferin%elor cet$%enilor.. 8e a)/i formula preferin1ele.". 8e a face cunoscute aceste preferin1e celorlal1i cet01eni /i guvernului prin ac1iuniindividuale /i colective.#. Juvernul s0 c5nt0reasc0 preferin1ele f0r0 p0rtinire, f0r0 a face discrimin0ri 3n func1ie

de con1inutul sau sursa preferin1ei.B. Jaran%ii.. ibertatea de a crea /i adera la organiza1ii.". ibertatea de expresie.#. 8reptul de vot.$. +ligibilitatea pentru func1ii publice.%. 8reptul liderilor politici de a concura pentru spri!in.%. a. 8reptul liderilor politici de a concura pentru voturi.&. Surse alternative de informare.;. Alegeri libere /i corecte.

?. Institu1ii care s0 asigure dependen1a politicii guvernamentale de voturi /i de alteforme de exprimare a preferin1elor

13.#)otalitarismele de dreapta

fascismul /i nazismul.

8esi stereotipiile propagandei comuniste tratau nazismul /i fascismul 3ntr)un modnediscriminat, 3ntre aceste dou0 forme ale totalitarismului de dreapta exist0 deosebirisubstan1iale.

)fascismul italian nu a avut o component0 intrinsec0 antisemit0 sau rasist0. Spredeosebire de omologul s0u german, fascismul a fost obsedat de ideea imperial0, 3n acordcu megalomania lui Dussolini. Italia trebuia s0)/i rec5/tige statutul de mare putere 3nbazinul D0rii Dediterane

8e/i ambele regimuri sunt adversarele liberalismului /i comunismului, la nivelul teorieipolitice, al concep1iei despre stat /i partid, specificul culturilor na1ionale, realit01ile


24/34

istorice /i obiectivele urm0rite genereaz0 diferen1e care pot fi u/or percepute la o analiz0istoric0 a doctrinei.

8octrina fascist0 nu respinge bazele tradi1ionale ale puterii de stat.

Aspira1ia secular0 spre formarea statului na1ional unitar /i spre afirmarea con/tiin1ei desine este posibil0 numai 3n statul fascist.

*alul de b0taie al fascismului italian r0m5ne 3ns0 concep1ia liberal0 despre stat /i na1iune.Pentru fascism, statul este absolutul 3n fa1a c0ruia indivizii /i grupurile nu sunt dec5trelativi 'V( Indivizi /i grupuri nu sunt de conceput dec5t 3n cadrul statului 'V( Statul adevenit adev0rata realitate a individului. 'V( Pentru fascism, totul exist0 doar 3n stat /inimic omenesc sau spiritual nu exist0 /i nu are valoare 3n afara statului.

14.a Partidul comunist roman. Partid de cadre sau demasaK

)Infiintat in mai @".) partidul va depune 3n primele decenii ale activit01ii sale oficiale un efort considerabilpentru 3mbun0t01irea structurilor sale organizatorice, a compozi1iei sale sociale /i pentruconservarea purit01ii ideologice a doctrinei.

Ln perioada (14@81), peste [email protected] de cadre de partid au a#solvit cursuri departid de 3 luni, aproape 12.DDD M coli medii, peste 2.4DD M coli i cursurisuperioare de partid, circa 31.DDD M coli i universit$%i serale de marism8

leninism+2". 9N deose#it$ aten%ie s8a acordat preg$tirii i perfec%ion$rii cadrelor departid. c'eltuielile pentru colile de partid reprezentau circa @ la suta dinc'eltuielile #ugetarePartidul *omunist


25/34

14 #)ipuri psi'ologice si ideologice de lideri politici

ipologiile care 3mbinK criteriul ideologic cu cel psihologic oferK un plus deprecizie 3n

3ntelegerea personalitKWii liderilor

eoria celor patru temperamente'prin incrucisarea tipului biologic, psihologic si social(lansatK 3n istoria medicine de Hipocrat s)a dovedit de o importantK exceptionalK 3n3ntelegerea biotipurilor.

emperamentul 3nseamnK astfel cKldura cu care executKm actele noastre manifestat pringradele de activare ale energiei

. ipul sangvin

)reactii afective foarte rapide

)Sentimentele schimbKtoare

)buna sa dispozitie se schimbK usor 3n deprimare, 3n pesimism.

) =si exprimK usor emotiileC stKrile de spirit i se citesc pe fatK.

8orinta de comunicare este puternicKC 3n general 3i place sK vorbeascK despre sine.

".ipul coleric

=si manifestK sentimentele mai ales prin actiuni.

+ste dispus sK lupte pentru ceilalti, dar 3n acelasi timp este rKzbunKtor, nu iartK ofenselece)i sunt aduse.

=n muncK este puternic, perseverent,rezistent, are o mare 3ncredere 3n sine, este hotKr5t,pasionat, ambitios. =n activitatea socialK se caracterizeazK prin mari calitKti, dar si prinmari defecte.

#. ipul melancolic

Sentimentele lui se formeazK lent si dificil, de multe ori 3l caracterizeazK tristetea sideprimarea.

Sentimentele lui nu se manifestK nici 3n comportament, nici 3n actiuniC el este maidegrabK 3nchis, retras. =n activitate este lent, dar g5ndirea sa este profundK, mai alesteoreticK.


26/34

$. ipul flegmatic

Sentimentele lui se formeazK lent si nu ating o intensitate deosebitK. Sentimentele lui nusunt clar conturate nici pozitiv, nici negativ. iata lui afectivK este destul de rece.

1. a -tatul modernStatul modern impune noi structuri ale ordinii politice:)putere impersonal0,)unicitatea conducerii,)monopolul for1ei legitime pentru asigurarea ordinii sociale,)controlul aparatului administrativ /i pe noii titulari ai acestor func1ii /i organe.

Statul modern este marcat de trei mari structuri care vor configura distinctiv doctrinaliberal0 3n spa1iu /i timp:) consolidarea noilor rela1ii de produc1ie 3n economieC

) apari1ia societ01ii civileC) ra1ionalismul de origine iluminist0. dat0 cu afirmarea rela1iilor de produc1ie capitaliste/i crearea pie1elor na1ionale, a sistemelor economice na1ionale, rela1iile sociale nu vor maifi verticale ca 3n vechiul regim, ci orizontale.

Statul modern liberal se bazeaz0 pe urm0toarele principii:

- individualismul) face din individ, din drepturile /i libert01ile sale un principiu deselec1ie social0 /i o valoare moral0

- ra"ionalismul ) face din cunoa/terea ra1ional0 o lege universal0, promoveaza 3ncrederea

3n virtu1ile cunoa/terii /i /tiin1ei, ca instrumente vitale ale progresului social /i moral alomului

- suprema"ia legii- Principiul suprema1iei legii este un principiu al statului de dreptliberal /i reprezint0 o 3ncununare a proceselor de institu1ionalizare a puterii 3n societ01iledemocratice.

- principiul suveranit!"ii na"ionale-puterea de stat se manifest0 f0r0 opreli/te pe 3ntregteritoriul statului. Suveranitatea este unica si perpetu0 deoarece nu pot exista pauze 3nmanifest0rile ei.

- principiul guvern!rii repre#entative- constituie modalitatea de exercitare a suveranit01iina1ionale prin reprezentan1i c0rora li se deleag0 pe o perioad0 de timp '$)% ani(

- principiul separ!rii $i ec(ilibrului dintre puteri-4oua delimitare legal0 a autorit01iisuprim0 suveranitatea absolut0 a monarhului 3n numele suveranit01ii na1ionale.

) principiul consacr!rii drepturilor $i libert!"ilor


27/34

15b. tipologii psi(analitice de lideri politici8in perspectiva culturilor de spectacol si a !argonizKrii limba!ului politic psihanaliza aretinut douK categorii de personalitKti care profileazK actualmente pe scena vieWii politice:liderul histronic si liderul narcisic.liderul 'istronic

)sunt actori 3nn0scu1i)Au o capacitate deosebit0 de a !uca teatru /i de a se dedubla ca /i de a capta aten1ia celordin !ur)adopta un comportament dramatic, seduc0tor sau agresiv.=n condi1ii limit0 sau de stress, c5nd simt c0 pierd interesul /i aten1ia auditoriuluirec5/tiga controlul asupra publicului prin crearea de evenimente sau declara1ii /oc

=n ce priveste teatralitatea liderului histrionic, aceasta are douK componente: schimbKriafective bruste si atitudini dramatice exagerate.,)disponibilitatea de a trata persoanele necunoscute ca pe niste fiinte apropiate si intime. =naceste conditii, discursul capKtK o rezonantK plasticK deosebitK, proiect5nd persoanele sau

evenimentele minore la dimensiuni neobisnuite.'urner( pot fi clasificate personalit01ile histrionice:. grupul seduc0torilor, centrat pe sine, cu o excesiv0 perocupare pentru aspectul fizicC". grupul instabililor, caracterizat prin emo1ii exagerate /i schimb0toareC#. grupul care caut0 cu disperare aten1ia /i acceptarea celorlal1i, folosind un limba! colorat/i emo1ii exagerate.

*iderul narcisic.Apare pe fondul lipsei de afec1iune materna. PersonalitKtile narcisice se caracterizeazK prin acest principiu compensator, prin nevoiade afectiune, de a fi admirate ca si prin incapacitatea de a rKspunde cu aceeasi monedK la

iubirea celor din !ur. +sen1a acestui concept este supraevaluarea +ului propriu, adic0 persoana narcisic0 se3ndr0goste/te de propria sa fiin10, supraevalu5ndu)/i calit01ile /i minimaliz5ndu)/i sauneg5ndu)/i defectele. *onceptul de narcisism a fost elaborat de 6reud 3n observa1iile saleclinice f0cute pe bolnavii de schizofrenie.24arcisismul primar reprezint0 starea originar0 a omului din prima sa copil0rie c5ndcopilul nu 3ntre1inea 3nc0 real1ii cu lumea extern0.24arcisismul secundar apare 3n stadiile mai avansate ale vie1ii c5nd copilul nu reu/e/tes0)/i dezvolte capacitatea sa de a iubi sau a pierde.iderul politic se crede 3nzestrat cu calit01i extraordinare /i superior celorlal1i /i 3/iconstruie/te sentimentul identit01ii /i al valorii sale pe baza acestei imagini narcisice.

*5nd liderul narcisic este atacat sau criticat de adversarii s0i, reac1ioneaz0 de obiceiprintr)o m5nie sau furie intens0 de care nu e 3ntotdeauna con/tient.=n via1a politic0, pe l5ng0 narcisismul individual, exist0 /i un narcisism de grup 3n careobiectul nu mai este o persoan0 anume, ci grupul de referin10 din care el face parte /ivalorile acestuia exprimate la modul necondi1ionat /i f0r0 nicio cenzur0 ra1ional0.iderii agitatorici /i liderii propagandi/ti


28/34

16a. stiinte politice de granite

biectul de studiu al acestor discipline este acela/i: fenomenul politic 3n spa1iu /i timp 3nintegralitatea manifest0rilor lui, dar metodologia de cercetare este 3mprumutat0 de lacelelalt /tiin1e sociale. cele mai importante:

+ntropologia politicstudiaz0 geneza, esen1a /i evolu1ia formelor /i institu1iilor politicedin perspectiva fenomenului integrator uman, 3n procesul de trecere de la hominide la

homo sapiens /i la societ01ile civilizate.

*ociologia politicstudiaz0 natura, locul /i rolul politicului din perspectiva sistemuluisocial global, 3n interac1iunea lor complex0 /i 3n determinarea lor concret0.

Psiologia politicstudiaz0 rolul motiva1iilor, al intereselor /i nevoilor ca /i alcomplexelor, frustr0rilor, mecanismelor compensatorii 3n configurarea comportamentelorpolitice.

ilosofia politicelaboreaz0 baza conceptual E metodologic0 a /tiin1elor politice,

sistemul ei de valori. +a analizeaz0 realitatea politic0 dintr)o perspectiv0 normativEaxiologic0, raporturile dintre etic0 /i politic0, dintre scop /i mi!loace, 3ncerc5d oexplica1ie ra1ional0 a temeiurilor formelor /i institu1iilor politice

$storia g#ndirii politice /i$storia doctrinelor politice, ca discipline de grani10, de sineSt0t0toare.

1!#. *oviturile de stat

lovitura de stat implicK substituirea vechilor autoritKti cu conducKtori noi, care fac partefrecvent X dar nu 3ntotdeauna X din elita politicK sau para)politica 3n curs, fKrK caaceastK 3nlocuire sK aibK, 3n general, chiar la nivelul politicului,consecinte de oimportanWK decisivK.AceastK re3nnoire X mai mult sau mai putin partialK X a


29/34

elitei conducKtoare nu schimbK conditiile de acces la participare la sistemul politic, 3nparticular, 3n sensul unei deschideti si poate sK nu antreneze dec5t modificKriinstitutionale limitate.Asadar,lovitura de stat nu provoacK transformKri profunde ale sistemului politic)aceste modificKri institutionale limitate induse de loviturile de stat,'*hazel( Acestea

trebuie analizate 3n functie de doi factori: factorul 2timp, anume consecintele pe termenscurt, lung si mediu si efectele politice, sociale si economice pe care loviturile de stat legenereaza. Problema se pune, 3n primul r5nd, cu privire la pKstrarea constitutiei anterioareloviturii de stat, ca lege fundamentalK.=n unele cazuri, constitutia este abrogatK, 3n altele suspendatK 'p5nK la elaborarea uneianoi(, iar uneori este mentinutK 3n vigoare provizoriu, sub rezerva c5torva modificKri. =ngeneral, se constata o tendintK antiparlamentarK, care duce la dizolvarea sau neutralizareaParlamentului.Antiparlamentarismul nu dispare dec5t atunci c5nd membrii parlamentului se raliazK 3nmasK la noile pozitii ale autorilor loviturii de stat. 8esi principiul continuitKtii este, 3nspecial, afirmat si desi nu existK o rupturK violentK cu ordinea !uridicK si politica,

loviturile de stat sunt 3n mod frecvent urmate de modificKri.

17 a valori si institutii social democrate

alori social)democrate

.ibertatea &libertatea politic0 3n toate formele eiC libertatea economic0C

eliberarea de nevoiC eliberarea de team0C libert01ile /i drepturile fundamentale ale omuluietc.(C

/. 0galitatea'egalitatea /anselor de acces /i a condi1iilor de plecareC nu numai oegalitate formal0 3n fa1a legii, ci una eminent0 a persoanei umane(. Sentimentul de a fiperceput /i tratat ca egal. 8reptul oric0rei fiin1e umane de a fi tratat0 cu toleran10,compasiune, /i respect, indiferent de pozi1ia social0, ras0, sex sau religie.

1. 2ustiia social. 8in care sunt derivate securitatea social0 /i protec1ia social0 carematerializeaz0 pe plan practiccoordonatele valorice ale !usti1iei sociale, prin intermediul sintezei dintre principiilesocialiste de reparti1ie /i economia de pia10.

0.olidaritatea social!.


30/34

Institu1iile din societatea socialEdemocrat0 nu sunt exterioare societ01ii, ci imanenteacesteia, deoarece ele sunt rezultanta eforturilor mai multor genera1ii, legate 3ntre eleprintr)o istorie /i cultur0 comune.

Perioada interbelica: se formeaz0 /i 3ncep s0 se aplice institu%iileeconomiei mite

care /i)au dovedit apoi eficien1a 3n lupta 3mpotriva /oma!ului, infla1iei /i 3n asigurareastabilit01ii sociale postbelice. =ntr)o enumerare succint0, aceste institu1ii sunt:

- coe3istena diferitelor tipuri i forme de proprietate n cadrul aceluiai sistemeconomic4

- raportul dintre planificarea orientativ i concuren4 la nivel macro urm#nd s

predomine planificarea, iar la nivel micro, adic la nivelul ntreprinderilor mici i

mi!locii,concurena, conform principiului enunat n 5678 de 9arl *ciller: )oncuren at#t c#t

este nevoie, planificare at#t c#t este necesar;4

- etica redistribuirii produsului social4

- principiul simetriei sociale; n sensul c nici un grup nu poate obine foloasenecuvenite pe seama e3ploatrii altuia4

- creterea intervenionismului n viaa economic, pe msura comple3ificriirelaiilor sociale4

- valoarea egal a muncii i a capitalului, viz#nd transformarea proprietii n

funcie social n cadrul capitalismului popular;.

17 b. tatul de drept

*onceptul de .Ystat de drept a fost Iansat 3n literatura !uridicK din prima treime a

secolului al FIF) lea, mai cu seamK 3n lucrarea lui


31/34

X drepturi si obligatii egale acordate opozitiilor politice minoritare, 3n sensul de a)siasuma responsabilitKtile conducerii si nu numai drepturile ce derivK din calitatea deopozant.

[email protected] -talinismul sau 9totalitarismul e4emplar+.Aceast0 sintagm0, reia teza originilor leniniste ale stalinismului, urm0rind s0 eviden1ieze

momentele /i condi1iile cre0rii sistemului totalitar din dezvoltarea sistemului politic sovietic.. Ditul eredit01ii politice a lui enin. =n prima faz0, de la cucerirea puterii /i p5n0 la

3mboln0virea lui enin '@""( ceea ce caracteriza Partidul -ol/evic era dezbaterea de idei dininteriorul partidului care nu)i afectau nici deciziile guvernamentale, nici ideologia, nici intereselestategice. Partidul nu poate gre/i deoarece este deta/ament de avangard0 al clasei muncitoare,singura care se afl0 3n posesia legilor obiectiveale dezvolt0rii sociale /i progresului: deciziile/efului nu pot fi nici criticate, nici blocate pentru c0 ele reprezint0 personificarea ideologic0 apartidului de cadre. Apare geniul lui Stalin care sties a exploateze avan!aele situatie si sa inlatureorice fel de adversar la functia suprema.

modernizarea economic0 a .


32/34

$. Sistem electoral ma!oritar /i dispropor1ional contra reprezentare propor1ional0.%. Sistem pluralist al grupurilor de interese b( 8imensiunea federal E unitar.. Juvernare centralizat0 /i unitar0 versus guvernare descentralizat0 /i federal0.". *oncentrare a puterii legislative 3ntre dou0 camere cu puteri egale

#. *onstitu1ii flexibile care pot fi amendate de ma!orit01i$. Sistem 3n care legislativele au ultimul cuv5nt 3n privin1a constitu1ionalit01iipropriei legisla1ii

%. -0nci centrale care sunt dependente de executiv contra b0nci centraleIndependente

[email protected]+ con'lict politic desc(is*onflictul politic, poate fi definit ca acutizarea competi1iei dintre actorii politici pentru

aproprierea resurselor politice rare: putere, bog01ie, influen10 etc. Schimb0rile spectaculoase deregim politic 3n @?@ /i a unui sistem politic ce p0rea b0tut 3n cuie sub speciae aeternitatis a readus

cu deosebit0 intensitate 3n central dezbaterilor actuale de idei rolul conflictelor politice 3n schimareasocial.

=n general, termenul de revolu1ie desemneaz0 o schimbare structural0, o transformarecalitativ0 ordinii social)politice. =n general, defini1iile date revolu1iei politice au c5teva note comunep0strate de) lungul timpului: ideea de ruptur0 violent0 3n cadrul normalit01ii socialeC ideea direversibilitate a noii ordiniC ideea de schimbare structural0 /i global0 a ordinii politiceC ideea uneinoi legalit01i pe care aceste schimb0ri o antreneaz0 3n via1a social.

Ideea de revolu1ie 3ncepe s0 p0trund0 3n cultura politic0 european0 odat0 cu schimbarea deparadigm0, cultural0 /i /tiin1ific0, efectuat0 de


33/34

transformarea sistemului politic prin abolirea monarhiei constitu1ionale /iproclamarea

republicii populare la #M decembrie @$;C elaborarea unei noi *onstitu1ii 3n @$? care aconsfin1it rolul conduc0tor al partidului unic 3n societatea rom5neasc0C

transformarea sistemului politic prin desfiin1area institu1iilor burgheze /i

3nlocuirea lor cu cele de tip sovieticC instituirea terorii /i !ustificarea ei ideologic0 printr)o propagand0 ce viza

discreditareafaptelor regimurilor bazate pe exploatarea omului de c0tre om.


34/34

b. Puterea sociala

Pentru a fi transmis0 /i receptat0 puterea politic0 trebuie s0 fie concentrat0 la emi10tor'clasa politic0( /i transmis0 spre receptor 'societatea(.*a fenomen social, puterea nu numai c0 este omniprezent0 pe toate palierele vie1ii dar a

3nso1it 3n forme embrionare devenirea omului ca 2zoon politi9on.Decanismele prin care se realizeaz0 puterea sunt:.Dominaia sau supunerea indivizilor sau grupurilor de c0tre al1ii, de bun0voie sau prinneutralizarea rezisten1ei.". )onducerea elaboreaz0 strategii generale de dezvoltare a societ01ii /i a mi!loacelor derealizare a ei#. *ompeti1ia. A 3/i deleag0 voin1a lui - fiind convins c0 - va realiza obiectivelepropuse, lucru demonstrat prin competen1ele lui - 3n domeniu.$. *oordonarea este procesul de supraveghere /i intermediere realizat de subiect.%. )ontrolul

Documents

Subiecte stiinte politice (2)