4
5 BANI ABONAMENTE Un an . 20 lei 6 . . . 10 ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNTURI ränd b. BANI Admin. Sub directiunea X No. 1966-- 22 August Suletimil rile or mai una alta pig- meii In neputinta ura in- vidiei, au potop de injurii la adresa d-lui Take lonescu. cari, de nu mai tenesc acnzatiuni stupide, enormi- Murite de mentalitatea monstru- Inchipue vor putea crea un curent de opinie bärbatrlui de stat cAruia in reare, foarte mare parte meritul repurtat de Rominia. Cu in- suite de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta- tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria ; am voit sä ramlnem urbani spriberarea esafoda- julni de credintä calomnie, domnii de la Epoca ajuns sä cA nu reai trebue nici cA pot permitä ignominie, pot continue cu atacurile - dea zor eu 1 lui Take Dar de veninoase, provoad acestei - care conservator-democrat, prin puternica lui inteligenta, lui hotä- in a la de factor decisiv In Europei,-cltA repulsione a campanie de au putut s'o constate inspira- Epocil ai coditei sale Viitornl. e bun nu e Romin patriot care sä nu Invinuirile idioate, pornite dinteo Epoca - Patronii contestind Take nu mare, co- dar ori-ce merit ac- tiunii externe a !.. de fie-care zi, fie-care din Octoru- brie sefclui tidulni do coterii care nu agitat, cari n'au dat de toatä cri- zei, de cIt numai in a pescui In apä !... gativA, intereselor si pros- roadelo ac- laminate, de a bärbatului Stat, care co a conetnta atunci in spirite era drumul croit ! E pree mare cutezanta acelora ceri nici odatä n'an font stare o demarcatinne tre superioare ale e a Impinge do limita permis ad- preot a ataca, - ca sentimental cinste drop- messelor nu se D. In acordat redactor la Figaro, a afirmat care a la baza actiunii diplomatice militare a : anume ia nu rebuia strivitA, litä de oare-ce balcanic c-aia noi am formidabila sfoi ne-a atras admiratinnea a dat o crestere un prestiaiu ar fi noi, cole d. Filipescu (vezi sa de a dona zi dapä iesirea din govern). Da, ntrl hotatitor sfatu l'ar d. F!';pescu, e nelndoios, fi din nu numai nu avea nimic de dar avea de pierdut. ar tost d. Take care, spirit de pAtrundere sä cu paie piciorul in prag pieptul iatilor atunci era de a ce un gest - nesocotit la acea epoca - stie nu nurnai din imediate, dar din situatia vaza Romäniei. astAzi, aceiasi oameni cari, pentru un rneschin de cote- rie, nu ezitau sA dea Insusi rul au neobrAzarea lutineze do stat Rominia datoreste In mare, foarte mare parte triumful - de ce ? Pentru d. a a- firmat-ceea ce sustinut guver- nul de in tot timpul cit a nut criza ; pentru ca echilibrul din fie inteadevär just de forte, tot ca Bulgaria redusa., muncitä de Dar a nu idiot,ilor sä priceapä, e a clinilor sä nu latre la trecerea caravanei. pretindem pigmeilor-cari nu-si mai afirmä existenta de cit prin secreteazA-sä aprecieze lumina dreptei mare, rotor- democrat in criza din a materialmente moralmente ; a acestor la mici la vadA adevä- ale a lui o care ria e pabil, iar un sentiment do nu sufletul säu ros de patimä. Microbul poltron. Nu nici un am reprodasä dinteun ziar brailean, izvor autorizat, 10 a 350 de oameni - colonel, vibri- dovedit prin micros- ca un se contamiueze co- suprem, luci sä ai- i va face manue'ele In felal : Ua microb poltron, la joasa, in lamina sea- relui In acide, In septice nu militrre supe - rioare, la in 10 va adas moderne... POLITICE EPOCE" ,Epoca" care a asteptat data de I budgetar-pentru un ziar de opozitie, con- secretiunea a veninu- lui, in contra fruntasilor partidului conservator-democrat. Noi recunoastein, inconjur, mi- siunea elevetirei a calompiei, ce mai poate a- vea, ea ei, a acestei Epoca", irdeplini- rea acestel pu- sai cetitori o ar fi toti ex- din jurul d-lui Bogdan In ura ei nepuLinchasä ea descopere teme de c, pe ce simplu ridicole. Astfel, in numär, ea a pe Badareu, se prea pentru de douä-zeci patru de ore se la cele doua ale Evident e ridicol nepu- contra care se istoveste muncind lupta con- tra care, prin conti- supravegheri personale, pilda activitti prodigioase executarea stricta a ma- surilor luate. Din acest fapt Epoca" are neo- brazare sa faca o imputare d-ha Badareu. Ea ar poate ministrul publice ad-interim la interne sa imiteze pe pe care Epoca" nu i-a atacat cari, daca se demenau, o numai cazuri de- plasarea Ea ar fi vrut ca d. Badareu imiteze pe alti pe Epoca" iarasi nu i-a atacat iodatä, care nu pe la mi*Listere lunile care nu ntacar despre e- xistenta celor mai principale din departarnentelor respec- Dorinta ei nu se va Atacurile nu vor schimba conceptia d-lui Badarcu nu 1 vor face de o activitate lenea tembelismul eu a- oriental al unora din a- Epocei". despre balele pa- rapon, eel vor reaminti d-lui : bate..." Fafa diane la cd vor de cap. La Sulina o femee in a lost de in lazarctul hc- Era un greu de ! celor mobilizall, de binetul lui prefect de polijie. o... de- Mare. 4 cere in lard d. Take Ionescu. Cind se va rein- toarce, va cere retrimis peste De soldafilor iefeau noaptea din Ei ? Achille iefia de ori, din S'a un la marginea Evenimental" va D. Al. inspector sanitar, va autopsia." Bonne ! Sebastian Moruzzi puneu condifiuni ca general Ca- De ce mi mie se S'au eliberat Italia - a- nului trecut total de poarte, fata de 533841, eliberate In 1911. Emigrarea se mai America. saa In- 267337 pasapoarte pentru Statele- Unite, 72154 Argentina, 35562 Brazilia etc. Emigratia a con- Calabria, Bazilicata Populatia la suta de este de 81.5 pentru masculin, re 7.7 vrtsta 14 ani. Cea mare parte din contingental a fost format de agricultori, ziva etc. Profesiunile presuponind o care cultura slut reprezintate du- cam : 2901 medici, ingineri, avocati, ; 2037 teatrali muzicanti ; 143 pictori, ptori, gravori' fotografi. Buletinul al din Alexandria (Egipt) referitor la Mina luna 1913, statistice : Total : 14.416.693 kgr. valorind 157.862 L. E. 9.840.766 kgr. 747 D. E. Din Anglia L. E. Germania . . Austro-Ungaria Italia Rusia Australia .. . . . Statele-Unite . . Alto . . poate din acest tablou, este Australia ; de aceasta din apropio melt. 21 592 9.323 47 902 010 053 27.526 8.171 1.357 OAMENI LUCRURI Serisorile arse in teresul higienei una din stiri ale gazetelor acestea din armatei ar fi ordonat arderea co- militare. Era In zilelo grosul trupelor so In Bulgaria epide- mia sarbatoria rindurilo tra- noastre, ori primele sate de victime... dezarmatä din cale In militare, recurgea la palia- dictate emotio- nante. Intro aceste paliative, se pare, ar fi fost incendiarea pen- tra a din lutinderei lumea aci din doritoare vesti, arzind -la de de nicaaii ; nu mai primia Du- in de vagHe noutäti ziare ; nimeni, aproape nimoni, sap- de-a nu mai putea bisnuitele rare banale stereo- In dar pentru In ele noaste ai al astfel, acole venite de operatii, sorbia si de linistire. Cine ar putea In cuvinte, mea de subita intro- a corespondentei militare, tortura sufletele color - numär de aproape n'a dmin In care sä nu sub arme ! In vreme ce acei dor- nici clipä ve- circa doritelor siruri, dincolo sutele de mii, de postale de imens auto-da-fé, pieriau nimicitoare, microbilor caro nurnai mai sigur mai ca orico alt element, nimici... Fladra in care ardea pentru vecii vecilor doral rostit cuvinte sim ; dragostea spusä pentru dru- lung ; trimise departe, in unghiurite In parinti, do frati ; aveau sä zboare, sä a jungä tocmai la pentru a o a un a ogoia un der-. arma scrisorilor arso, Indoialä, vor curs In de zile atitea cari ardeau scrisorile si numär, prefänte merman do Rodion Iinutul : Dam- Din Botomi la Niciodatä n'am fácut acest drum aveam sä-1 fac o Mont timp de In a- desi trebuia tra- in eu ai alta to- en vazind mai cova de curnpäräturi, gasit piec, mai zicind ca merge ca din urmA. La ora la un cal mine am era bun si trAgea dor spre undo sA nu Chiar cum am esit de poarta am lasat a apucat singar ce M-a scos ce duce din Boto- la directia spre a din faptul do ea vedeam cealaltA Sosca, ce duce din la mai ales din aceastä sea trAsuri una din acestea un arca a lui Noe in- carcatä col putin 15 mi-a la mea cA merge la Salita. mai ca sA nistese nevasta, care din moment moment voia sA sä nu necunoscute, sA teptAm din armA Am lasat mai dar din urmä tot nu no-a ajuns. schimb mare am mers soseaua cAci e o sosea netedä asfaltul, nici un hop. nu duce sate, dealuri vAi trAgAnate sA treci sate, care le vezi depArtare. Abea iazul StAuceni, dAm satul cu Aci se urcA un deal mare, lung inceput, dar pinA incepe a se frumoasä ce la se ramificA in o drept Su- lita, alta spro drum vedem o marM locului. Copiii se adormit pe marfA, cAzutA jos, iar oprind o- dihnind. Se cA se va gäsi rAu, caro-i va fora din marfA va inväta ce La drnmurilor am lasat si latreb cineva, a apucat directia bätAtoritä el. A bino. In acel timp vasta dupA ea copiii, grija cA am gresit drama]. prin sat al desti II do la trécAtori, Se noapte sat vedeam oamenilor focuri de mämäligA, adie- rea ne prAjite cu esit din suind la deal, a trebuit dau zor calulai, mai po din inourase si fuigerile se desau mare. intuneric si priu neumblate mine, dar numai

Suletimil - Wikimedia · 2018-01-16 · de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta-tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria;

  • Upload
    others

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Suletimil - Wikimedia · 2018-01-16 · de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta-tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria;

5BANI

ABONAMENTE

Un an . 20 lei

6 . . . 10

ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT

ANUNTURI

ränd b.

BANI

Admin. Sub directiunea X No. 1966-- 22 August

Suletimil

rile ormai una alta pig-

meii In neputinta ura in-vidiei, au potop de injuriila adresa d-lui Take lonescu.

cari, de nu maitenesc acnzatiuni stupide, enormi-

Murite de mentalitatea monstru-Inchipue vor putea crea un

curent de opiniebärbatrlui de stat cAruia in reare,

foarte mare parte meritulrepurtat de Rominia. Cu in-

suitede nerusinate, cred patroniiai cA vor reduce pe un

plinä a Sta-tulni a avut parteainitiativA, de deciziune de

noi am apusä vremease

injuria ; am voit säramlnem urbani spriberarea esafoda-julni de credintä calomnie,domnii de la Epoca ajuns säcA nu reai trebue nicicA pot permitä ignominie,pot continue cu atacurile- dea zor eu 1lui Take Dar de

veninoase,provoad

acestei - careconservator-democrat, prin puternica

lui inteligenta, lui hotä-in a la de

factor decisiv In Europei,-cltArepulsione a campanie de

au putut s'o constate inspira-Epocil ai coditei sale Viitornl.

e bun nue Romin patriot care sä nuInvinuirile idioate, pornite dinteo

Epoca - Patronii contestindTake nu mare, co-

dar ori-ce merit ac-tiunii externe a !.. defie-care zi, fie-care din Octoru-brie sefcluitidulnido coterii care nu agitat, cari n'audat de toatä cri-zei, de cIt numai ina pescui In apä !...gativA, intereselor si pros-

roadelo ac-laminate, de

a bärbatului Stat, care coa conetnta

atunci in spirite eradrumul croit!

E pree mare cutezantaacelora ceri nici odatä n'an

font stare o demarcatinnetre superioare ale e aImpinge do limita permis ad-

preot a ataca, -ca sentimental cinste drop-messelor nu se

D.In acordat redactorla Figaro, a afirmat carea la baza actiunii diplomatice

militare a : anumeia nu rebuia strivitA,

litä de oare-cebalcanic c-aia noi

am formidabila sfoi ne-aatras admiratinnea a dat

o crestere un prestiaiu

ar fi noi,cole d. Filipescu (vezi sade a dona zi dapä iesirea din govern).

Da, ntrl hotatitor sfatul'ar d. F!';pescu, e

nelndoios, fidin nu numai

nu avea nimic de daravea de pierdut. ar

tost d. Take care,spirit de pAtrundere sä cu

paie piciorul inprag pieptuliatilor atunci era de ace un gest - nesocotit la acea epoca -

stie nu nurnaidin imediate, dar dinsituatia vaza Romäniei.

astAzi, aceiasi oameni cari, pentruun rneschin de cote-rie, nu ezitau sA dea Insusirul au neobrAzarea

lutineze do statRominia datoreste In mare, foarte

mare parte triumful -de ce ? Pentru d. a a-firmat-ceea ce sustinut guver-nul de in tot timpul cit anut criza ; pentru ca echilibruldin fie inteadevär just

de forte, totca Bulgaria redusa.,

muncitä deDar a nu

idiot,ilor sä priceapä, e aclinilor sä nu latre la trecerea caravanei.

pretindem pigmeilor-cari nu-si maiafirmä existenta de cit prin

secreteazA-sä apreciezelumina dreptei mare,

rotor-democrat in criza din a

materialmente moralmente ;

a acestor lamici la vadA adevä-

ale alui o care ria epabil, iar un sentiment do

nu sufletulsäu ros de patimä.

Microbul poltron.Nu nici un am

reprodasä dinteun ziar brailean,izvor autorizat,

10 a 350 deoameni - colonel, vibri-

dovedit prin micros-

ca un secontamiueze co-

suprem, luci sä ai-i va face

manue'eleIn felal :

Ua microb poltron, lajoasa, in lamina sea-

relui In acide, Inseptice nu militrre supe -rioare, la in

10 va adasmoderne...

POLITICE

EPOCE"

,Epoca" care a asteptatdata de I

budgetar-pentruun ziar de opozitie, con-

secretiunea a veninu-lui, in contra fruntasilorpartidului conservator-democrat.

Noi recunoastein, inconjur,mi-

siunea elevetirei a calompiei,ce mai poate a-

vea, ea ei,a acestei

Epoca", irdeplini-rea acestel pu-

sai cetitori oar fi toti ex-

dinjurul d-lui Bogdan

In ura ei nepuLinchasä eadescopere teme de c, pe

cesimplu ridicole.

Astfel, in numär, ea ape Badareu, se

prea pentrude douä-zeci patru de

ore se la cele douaale

Evident e ridicol nepu-contra care

se istoveste muncind lupta con-tra care, prin conti-

supravegheri personale,pilda activitti prodigioase

executarea stricta a ma-surilor luate.

Din acest fapt Epoca" are neo-brazare sa faca o imputare d-haBadareu.

Ea ar poate ministrulpublice ad-interim la

interne sa imiteze pepe care Epoca" nu i-a atacat

cari, daca se demenau, onumai cazuri de-

plasareaEa ar fi vrut

ca d. Badareu imiteze pe altipe Epoca" iarasi

nu i-a atacat iodatä, care nupe la mi*Listere lunile

care nu ntacar despre e-xistenta celor mai principale din

departarnentelor respec-

Dorinta ei nu se vaAtacurile

nu vor schimba conceptia d-luiBadarcu nu 1 vor face

de o activitate sälenea tembelismul eu a-oriental al unora din a-

Epocei".despre balele pa-

rapon, eel vor reaminti d-lui: bate..."

Fafadiane la

cd vorde cap.

La Sulina o femee in alost de in lazarctul hc-

Era ungreu de !

celor mobilizall, de

binetul lui prefect de polijie.o... de-

Mare.4

cere inlard d. Take Ionescu. Cind se va rein-toarce, va cere retrimispeste

De soldafiloriefeau noaptea din

Ei ? Achille iefiade ori, din

S'a un la margineaEvenimental" va

D. Al. inspector sanitar, vaautopsia."

Bonne !

Sebastian Moruzzi puneu condifiuni cageneral Ca-

De ce mi mie se

S'au eliberat Italia - a-nului trecut total depoarte, fata de 533841, eliberate In1911.

Emigrarea se maiAmerica. saa In-

267337 pasapoarte pentru Statele-Unite, 72154 Argentina, 35562

Brazilia etc. Emigratia a con-Calabria, Bazilicata

Populatia la suta de estede 81.5 pentru masculin,re 7.7 vrtsta 14 ani. Ceamare parte din contingentala fost format de agricultori,

ziva etc.Profesiunile presuponind o care

cultura slut reprezintate du-cam : 2901 medici,

ingineri, avocati, ; 2037teatrali muzicanti ; 143 pictori,ptori, gravori' fotografi.

Buletinul aldin Alexandria (Egipt)

referitor la Mina luna1913, statistice :

Total : 14.416.693 kgr.valorind 157.862 L. E.

9.840.766 kgr.747 D. E.

Din Anglia L. E.Germania . .

Austro-Ungaria

ItaliaRusiaAustralia .. .

. .

Statele-Unite . .Alto . .

poate din acesttablou, este

Australia ; de aceastadin apropio melt.

21 5929.323

47902010053

27.526

8.1711.357

OAMENI LUCRURI

Serisorile arsein teresul higienei

una din stiri ale gazeteloracestea din

armatei ar fi ordonat arderea co-militare.

Era In zilelo grosul trupelor soIn Bulgaria epide-

mia sarbatoria rindurilo tra-noastre, ori primele

sate de victime...dezarmatä

din cale Inmilitare, recurgea la palia-

dictate emotio-nante. Intro aceste paliative, se pare, arfi fost incendiarea pen-tra a din lutinderei

lumea aci dindoritoare vesti, arzind -lade denicaaii ; nu mai primia Du-

in de vagHe noutätiziare ; nimeni, aproape nimoni, sap-

de-a nu mai puteabisnuitele rare banale stereo-

In darpentru In ele

noaste ai al astfel,acole venite

de operatii, sorbiasi de linistire.

Cine ar putea In cuvinte,mea de subita intro-

a corespondentei militare,tortura

sufletele color -numär de aproape n'admin In care sä nusub arme !

In vreme ce acei dor-nici clipä ve-circa doritelor siruri, dincolosutele de mii, de postale

de imens auto-da-fé,pieriau nimicitoare,microbilor caro nurnai

mai sigur mai ca orico altelement, nimici...

Fladra in care ardea pentruvecii vecilor doral rostit cuvinte sim

; dragostea spusä pentru dru-lung ; trimise

departe, in unghiurite Inparinti, do frati ;

aveau sä zboare, sä a

jungä tocmai la pentru a oa un a ogoia

un der-.arma scrisorilor arso, Indoialä,

vor curs In de zile atitea

cari ardeau scrisorile sinumär, prefänte merman do

Rodion

Iinutul : Dam-

Din Botomi la Niciodatän'am fácut acest drum aveamsä-1 fac oMont timp de In a-

desi trebuia tra-in eu ai alta to-

en vazind maicova de

curnpäräturi, gasitpiec, mai zicind ca mergeca din urmA.

La ora la un calmine am

era bun si trAgea dor spreundo

sA nuChiar cum am esit de poarta

am lasata apucat singar ce

M-a scos ce duce din Boto-ladirectia spre a

din faptul do ea vedeam cealaltASosca, ce duce din la

mai ales din aceastäsea trAsuri unadin acestea un arca a lui Noe in-carcatä col putin 15mi-a la mea cA mergela Salita. mai ca sAnistese nevasta, care din momentmoment voia sA sä nu

necunoscute, sA

teptAm din armAAm lasat mai dar din urmä

tot nu no-a ajuns. schimb maream mers soseaua

cAci e o sosea netedä asfaltul,nici un hop. nu duce sate,

dealuri vAi trAgAnatesA treci sate, care le vezi

depArtare. Abea iazulStAuceni, dAm satul cuAci se urcA un deal mare, lung

inceput, dar pinAincepe a se frumoasäce la seramificA in o drept Su-lita, alta spro

drum vedem o marMlocului. Copiii se

adormit pe marfA,cAzutA jos, iar oprind o-

dihnind. Se cA

se va gäsi rAu, caro-i va foradin marfA va inväta ce

La drnmurilor am lasatsi latreb cineva,

a apucat directia bätAtoritäel. A bino. In acel timpvasta dupA ea copiii,grija cA am gresit drama].

prin sat aldesti II do la trécAtori, Se

noapte satvedeam oamenilor

focuri de mämäligA, adie-rea neprAjite cu

esit din suind ladeal, a trebuit dau zor calulai,

mai po dininourase si fuigerile se

desaumare. intuneric si priuneumblate mine, dar numai

Page 2: Suletimil - Wikimedia · 2018-01-16 · de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta-tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria;

NIA

E

Doctor A. Ratianudiplomat de la Universitatea din Geneva

- - a 46 - -Executá : Cele mai complecte analize de urinA, din punct

de vedere chimic microscopic; Analize microbiologicede lapte de la doici Analize bacteriologice de spute asupra ba- ::cilului tuberculozei ; Analize de secretiuni uretrale asupracocilor Neiser ; Analize alimentare de vinuri, lapte, etc.Analize de stofe din de vedere a compozitiei a continu-tului bumbac sau etc. etc.

Cereti instructiuni pentru ori-ce .n

din geografice ale major,mänam calul mai spredar nevasta copiii mereupoate am nici drumeti

de drum carenu mai N'aveam

cine Intreba. doi oamenii-ajungem Intreb ea dan

nevestei copiii- Departe i ?

Nu. Mai ai vre-o kilometri.suit Cerchejenilor. Din dea-

acesta am avut o: la o departare mare apa

luminat agiorno deluminoase. Am suntem

aproape de Sulita, care e aeezat pe ma-acestui mare iaz de peste 800

tare. E adevAr Intunerecnumai sclipitoarea mia parte din o secundä

ca sä mai lumineze dealurile pe undee vezi lumi-

noase, cumdin Sulita, ca far

Dar In vale,priveliete dispare. Coborlm tot

mai tare, ca apoi dealulsA ne n ea.

Inplinä e noapte, oraStrada principall e tot una soeeauacare trece prin Salita la garaTodireni ; lämpile Waschinghton lumi-

a giorno prin else la noicari de In-

C. din Dracfari.Am un mind chibzuit

mai ceva pe orimergem mai repede Draceani.

Ploaia tot mai tare.aratat pe nude sä

mergem Draceani ne-au spusIn zece minute la

de acolo. In la 10 un sfertam sosit la doritl.

toate ajansesem neplouati, ne-vasta n'avea : vroia a-jans din clruia

eel acestmai clad la

ora 10 ploaia sä toarne cofa.Uitase grija ei poate am rAtAcit dru-

se oonvinsese de inteligentacare drumul mai bine mine, daro rodea grijä, anume a copilului cevine prin ploae.

La ora 12 a sositSe adApostise a plonat la o

de oameni cum a adat zor de a acasä, cam din

aClad a vAzut nevasta s'a re-

pezit de l'a brate l'acasä la

cum a venit rin ploae, iarde 4 sä respundä

la Intrebärile puse, i-a pus mamei sale o:

- Mata te ai a-i trecutpeste ?

- M'am- nu m'am temut.a poftele tu-

turor de palavragire.

Dedire*

Cel mai mare cimp de experienfd.Peste 20 din cele mai remarcabile va-

culdvate experimentate. Fiecare din in pepiniera

cultivate via proprietdfei sepot vedea pe ele de ori caredorefte sd via.

are dreptul sd refuzeori-ce plantd nu are anu-lui acesta 35 c. m.

Catalog gratis laWere.

A se adresa la DealulTomesti-

la proprietar51.

Vindecareacancerului

Neues Wiener Journal, a poli-tica ziva azi, a seIn primul articol de congresuldical la Dresda de destäinuirele

acolo.ziar vienez, spane

parea profesorilor adunati acolo, a lostacea al vindecArei cancerului, ce

omenirea.S'an constatat chirargi-

cale numai un rezultat problematic,Limp boala mine. Insaei

profesoral aori operatii, ce de dreptul de per-

de stiintl, dar rezulta-tul tot problematic.

A totusi animat de opärerea ce-

mai multi, Radiumuluiinterventia chirargicalä dan rezultatemoase credinta nnanim era, Inviitor acest element scamp va

teribilei boale.Dar, zice Neues Wiener Journal' de

sä radiumul ? Este elementalazi mai scamp de obtinut toateaceste pus la

Nu ca unii favorizati de soartäel,-trebue fie la

Aci sA initiativavatä. Am gäsit peutru flota

gäsim binelenirei,

D.

Ocaziune rark-Se dirt Ca-un eveniment teatral... itiv. E

vorba de o... demobilizare a trupei dra-matice a Märioara

In cursul vacantei tocmaio parte a trupei-inclusiv d.

Haralamb G.dincolo dincoace de Dunäre.

ne este dat comentlmgestul directoarei - a primei directoare

de teatru,-dar am vroi numai sAo

N'ar fi posibil elementedesfiintatei trupe dramatize a-

duse In ?*tim eA aci ne lovim de dificultAtile...

cIt d. Sadoveann estesub arme, dar badgetnl

lui viitor este fixat.Emitem, totusi, ideea de mai la

rigoare, vom reveni vom insistapra ei, cuprindede malt

Bine am primi In bucurospe de d. H. G. Leca.

Se viitor al Vieteiva In dublu en

un interesant sumar

Dintre scriitorii en fostmobilizati d. Dim.cana, excelentul humorist.

Pierre Loti nu este singnrul s'aadresat marei prese divul-gäri penibile despre atrocitätile

Le In din27 28 August reproduce din corespon-dentele unni publicist rus

mai

TRUNA ZILEI

FILOLOGIE

din Birlada fost la reclamat

de pentrugroaznica bataie soldatu-lui B.

Nu-i un simplu de paleCe-a atitaAsta n'a mai fostCi a un... batalion.

AutoritAtile fost4 de sosete,

in la ora 3, lavi, via

D. ministru Al. A. sela in pentru

inspectarea vederealocalizdrilt cazurilor epidemice ivite inacea parte.

de pericolul epidemieiepitropia spitalului Sf. Spiridon a insti-tait un de vaccinare ser antiholeric, la servicial de a spita-

in stradaanti u cerut de d.

dr. a sositse fac absolut gratuit.

de 21ani, din Scobinfi, s'a prezen-

simptome suspecte deA imediat transportatd la spitalul

dinDeaseminea Scobinfi, d-na

Sofia Pricolici, a de crampede a

sub supraveghere, la

HOLERA LA. ROMAN. - EpitropiaSft. a primit azi, telegrama

:

Orasul Roman este ameninfat delerd. de vibrionise izoleze.

Rog medicului primar alspitalului din Roman, de a evacua

a primi de vibrioni.Dr.

La aceasta, d. epitrop dr. Riegler, a:

,Orasul Roman n'are de cit singurspital. Acolo bolnavi multi

cari nu pot fiAr o calamitate, contra

principia, de a transforma uniculspital mare, spi-tal de holerici, chiar de ar

Dr.

D. dr. medic ala plecat la Scobinfi,

pentru a se convinge aplicatprescrise de d-sa in pri-

constatat acea

acest moment, nu se cunoasterezultatul analizei bacteriologice, -

ceia ce n'a impedecat a seindicate de

Ca tithe fap-cd pe cind ziarele

rea Regele alSerbiel a decorat marea cruce a Val-turului alb pe Titu Maiorescu,Take lonescu Alexandra MarghilomanEvenimentul cale omitdnumele d-lui Take lonescu.

Pe purdarea aceasta un modelde i

seminariilor pedagogice dinBucuresti Iasi, au suspendate

de la Septembrie a. c.suspendare e de lipsa de

Elevii seminarii vor trece laStatulai, pe cind studenfiide litere vor face practice

Se de mai aniin de celelalte secundare se-minariile de elevi cari securan de drepturi ace-leaei obligatiuni ca elevii celorlalte

Prin institutiile des-cale

Suntem ce-interesati de capacitate

la scolile secundare de fete, nu s'a a-a uncle ziare,

ci a rAmas sA dinde 30 Septembrie, ,Epoca".

Se cerecrie In Muncitoare1 de astAzi,

corespondent din d. M. Mano-scena ordonatä de cApitanul

C. asupra soldatulni Berlanddespre care am eri :

Tipetele nenorocit soldat eransfisietor de dureroase. Din cauza lovitu-

InSpectacolul era oribil de vAzut. a-cest acAzut In nesimtire. Dus la infirmerie decAtre camarazi ai

Dar nu a aceasta :a dat ordin la

chisoare pe nenorocitAa odiosalni regim cazon.

Dar nevoind dea pentrutorturatul mai malt mort,a ordonat sA de o

Acest soldat setot In infirmerie, pe moarte.

Cereti anchetä argentA.La ancheta

va ordonatä acest

26 Septembrie, vaanual al corner-

ciali.

Pentra alcAtuirea destudii la de ministerulcultelor instructiunei institniturmAtoarea comiiiune : d. inspector Drutu,d. Ulisse MavrachP, d.d. inspector contabilcomisinne are de scop propue minis

practice pentruagriculturl.

AstA noapte Ia ora '10, a lalocalitate eseadronal jandarmi

:: D. I. revizor adesluairi ministerului

ce functionarea azilu-confesionale din localitaie, aceas

tA epidemie.:: In zilele de 25 August

Luni 26 August a. la -

dim. a lacomisiunea de lichi-

dare un de 300 cai ce aufost rechizitionati atg.

Locuitorii interesati care vor voi aparte la licitatie, vor putea cumpara fie

bani gata fie schimbul bonarilor derechizitie, care vor fi preschimbateintea bonuri de platA.

Ministerul de a trimis dinpartea servicialai o eu

pentru personalulmedical combaterea holere".

La spitalul a fost internatan din persona-

tramvaiului electric.D. C. Dafinescu inspector

Inaintat regularea dreptu-la pensie pe Octombrie.

s'a mai acordat la ministerulinstractiune an al doilea examennici unei categorii repetenti, dea la obiect,

primar al orasului adirectiuniii tramvaiului electric dispozitiaca sA vagoanele In stare denie, sublimat la extre-

orasului vagoanelemai malt.

Examenele particulare :dispozifii ale instructiei pu-Nice. - Ministerul instructiei aluat dispozitiuni, pri-

la examenelor particulareinstructiei printr'o

decizie datA eri, a dispus toti eleviiparticular urmeaza

In de e-integrale detrebui ca pinA In seara de

31 August, trimitä ministerului,rile privitoare la Inscrierea iar acei

le acte, cautea complecta.

Examenele au fixate pentru zina20 Septembrie, se vor continua

la 30 Septembrie. Comisiile examinatoarevor fi Intro 15-20

dispozitie foarte importantä Ineu examenele elevilor

preparati particular, cea armA-toare :In cursul lunei Aprilie, ministeral instruc-

tiei a admis dintre elevi-lamai virsnici-sA da

preparati particular pentraclase.

Sant unii cari prezentinda-se laexamen sesiunea n'aupromovati baza examenulai dat, cideclarati corigenti la o materie sau

elevi, ministerul instructieia ca de

sA nu tree cIt e-xamenul de corigentä, cA cur-

lanai Aprilie au primit aprobareaa da examen clase.

In sesiune Septembrie, vor puteatrece examene integrale pentru oclasä numai elevii fastpromovati, la examenele integrale

deamiazá o

a teritorial comunei Buznea,de porumb.

:: Redin-Mitropoliei, s'avit epidemia de

In zilele din sani-tar asupra persoanelor sosite din locali-

suspecte a fi contaminate s'acitat chip riguros ca deosebire

dinRussia Ungaria.

Cassa a meseriilor a acor-dat In acest an suma de 200 lei cor-poratiei constructorilor serbAtori-rea patronulni acestei corporatii.

In lipsa directorulni tramvaiulnilectric d. Hildenbrant casierul

fungiunea de pro direSfatari

a päzi da holeräede d. dr. Flor s'a distribnit In miide exemplare.

la directia tramvainluielectric nnmeroase ta con-tra manipulantulni No. 40 care s'avinovat, Duminicl de

publical

D. Negrazzi, Prefect dedet s'a tutors azi In localitate, veninddin judet.

INSTITUTUL de

19Curs primar programa Curs

liber Se indeosebi de limba

germand, piano, manual,desemn, canto gimnasticd.

la 20dela Septembrie.

Provecte la

au a mai in loca-vor cantona in valea

deloot mdsurile, pentru

la dispozilie apa nece-

De /el localitatea e admira-bild din punctele de vedere.

D. dr. Ochs, a vaccinat azirum antiholeric, toti medicii per-

superior al spitalulnivaceinarea s'a vaccinui

Hafkine, din Dresda.la 4 p m. se

Consiliul Comunal,Anibal ajutor de primar.

Consiliul are a se ocupa de maichestiuni importante.

Ministernl de aIn mod detaliat modul

cam au fost ajutate familiile sAtenilormobilizati, a recomandat de

ca primäriile sA intoc-sA se arAte

pronnmele persoanelor care fost a-jutate, de a celui ajatat

eel mobilizat, ce l-a primitbani sau naturA fiecare de cAtre

aname s'an Impgrtit.

Continend seria InregistrArilor ci-Ocuparea Bulgariei de

tre Romlni, impresionate dereporterii-operatori, cinematograful

dinecranul In noul program de

21 August, Inaintarea spieregimentelor 3 5 de artilerie".

Aceste impresionäri favorizate de untimp foarte frumos, reuait modatlt de perfect, cA redarea cinematogra-

diferä de suntemmartori oculari ai

de : Inaintärileordinile de plecare,

tunurilor, Inetc.

Aceste fidel re-date astA de cinematograful

din grádina Traian cele maidin toate

cetitoriila reprezentatii.

Tot In programnl dene reproduce pelerinajul la

Al. V. BeldimanLa acestleelerinaj care a

acum zile la auluat parte

splendidl e deasemeneaprinsä noul program de astA :

Supreme särutare" adaptare Lebaiser roman alJulien (2 pArti). mariforte dramatice ale Parizianedan concursul In interpretarea acestei

; parizian care face epocAIn arta

D-RA DELVAIRdin Paris

Delvair de la Comediad. Signorot la Gymnase, d.

de la d. de lad. de la Chatelet in-rolurile principale.

E primal film care figareazA intreagapleiadä artistic/ a prineipalelor pa-

Octombrietot I din str.

miei No. 3, ocupat actualminte de Bancadin 10 oddi 2

Inchirierea face in total

pea-ratsee.D menea apartamentdin 6 atenansezite calorifere I al

a din Str. Caza-

A se adresa la Banca Moldova.

Page 3: Suletimil - Wikimedia · 2018-01-16 · de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta-tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria;

OPINIA

Inte1egere-turco-bulgará

Delegatiiau spre

Baza o va forma nota gu-turcesc din 19

SituatlaAtena.- ordonan

major. Rez claselor 1901-1908fi

Este va figit la lui Septembrie.

Schimb deAtena.- Regele a conferit re-

gelui marele cordon al ordinuluiSalvatorului, regele Serbiei a conferit

Greciei cordon allui Carageorge de aur pentru

Viena.- D. Berchtold a primit laprinz din Argirocastrospre a pleda interesele deacolo. eful comisianei, Ecrembey Viora,a remis ministrului un memorianuntit teritorului

la Albania.Ecremberg a ministral a

de a dat a-austro-ungar va face

total a face valoreze dreptelecereri ale poporului albanez.

Proclamatle- a plecat azi dimi-neatA Kolasin, de toti

demnitarii ca in-sA salute armata ce se

toarce Macedonia.Regele va citi o de-

mobilizare.

deNew-Haven. - exprese

Wallingford. Trenuriletixite. CtlAtorii spre

New-York.13 50

care multi foarte gray. Cauza ar fi odead.

Turciateritorii

Sofia.- Ziarelefaptul, trupele turcesti aumai ocupat localitAtiledina Dedeagaci.

Londra.-Azi pedintre Hawesjunctiontephen Aisgill,exprese care veneau de la Carliste

mergeau sud,tamponat pe ra-portul oficial, sint 14 ucisi 10

Ciocuirea aceasta este unadiutre cele mai grave catastrofece vre-odata

engleze.

de automobil- ocaziunea de

automobile, doua automobilenat. doi mecanici au fost

Savant de PapuasiBrisbare. - Dapd o tire Noua

Guinee, mineralogal Warner, americande origind germand, ode a mincat de Pa-

lui au scapat

tren gol, venea de laNi§, ciocnit la oarele

Osep, un tren de sol-ce dela Vranja.

Cinci soldati au ucifi gray

Accident de aviatiedc vas, Lefranc,

locotenentulta Lefebre cagerk pilotat intri an biplan,

momentul aterizArii - s'arezervorul s'a a-

Lefranc d-na Léfebre au font gray

holerelM. S. a semnat de-

se nu creditde lei, deinterne, ntru combaterea

Zbor miraculosParis. Pegoud a reinceput

azi sa ierila

a la 11an sfert

a pusaer s'a o a-metitoare, la 500 de sol.

a d stic, ca

a ast-rdsurnit, 500

30 de a pozitiunecta la ora 10 40

minute, in entaziosteale mei care l'a dus in triumf.

Telelanic

Noua Romániemare

ziar vienez -Viena - Ziarul Neues Wiener Abend-

blatt, de anexatede care le

serie :Trebue la organizarea noi-

teritorii, guvernul va cAutaevite comise ocazia organi-zArei Dobrogei, siliudu-se de acrea In noua provincie, o stare de

caretele de vedere, mt

de

RomAnia vaIn timp caleaprogresulni al fune-tionarii d vor a-dace ro-

a din aceste provincivilizat".

ComunicareaBuda-Pesta. DirecOunea

Ungare, a cuuoscut, cA la 5 Sep-se restabili comnnicarea di-

Ungaria.

Constantinopol.e pentru

mai joi. Delegatiigari vor sosi Adrianopol.

In cercurile militare turcesti,se crede dintreTurcia Bulgaria se va facerepede.

Congres minat- Din cauza epiderniei

de congresul careunna anul acesta la S -

se va Tirol.

dr. Orleanu- Se stirea, cA d.

dr. Orleanu, medico! Capitalei,si-ar fi

Armata peace

Bucuresti.-In Monitorul O.ficial" de azi, a apArut

regal, prin care setrecerea armatei romine pe pi-cior de pace.

inse va mare

de inaintare printre su-inferiori.

- Din partea dese stirca, s'ar

fi examenele de capacitate pen-eleve, ce a se tine la 30

Septembrie.

Bucuresti. La miuisterul de siinstrucinni luat dispoztie dea se pune dosar ori cerero fi

ministerului prin

Examenele- Examenele celor

In particular, pentru cursul voravea Inc la 20 Septembrie.

Oeclaratiile

- Noul ministru alla Bucure$tl crede ne-unel Bulgaro--

Bucuresti.-Un redactor al ziarulni A-a avut

Interesante din partea d-lui Radoff, al Bulgariei laresti.

Intro d. a declarat :- am plecat din Sofia pentruconferinta din nimenea nu s'agindit la numirea mea ca reprezentantla Bucurtfti, misiune la care nu

nici prin expe-mea.

Probabil cd mi s'a datru urmdtoarele considera-

1) Primirea ce mi s'a detoate cercurile conducdtoare i

2) Pentru ca care amIn fora mea unei

perfecte

d spune :

,,Sunt dator o rectificare.Se sustine de unii Bulgariaar o de intrigpentru a impiedeca o apropierea de Serbia Grecia.

Lucrul inexact. Bulgariadoreste o RomA-nia afinitatea de interese,

de megiesi care s'auteles pururea, nevoia so-lidaritAti fata primejdiei co-

constitue o bazA destulde largA de ca sA numai fie pentru intrig.

a prin a declaraZoonul cd s'ara servi anumite interese ale unor

mari poteri,ria are de sprijinul marilodar care o leagd de sont

de mari i Bulgariade politicefte, ca nu se

de aceste interese nude o proprie a inde

Holerel

BuletinulSanitar -

JUD. ROMANATI.--Corabia, 5

In spital mort.9 cazuri

noi, 3 morti.Greci, caz militar.Isbiceni, 2 morti.

de jos : 8 cazuri noi,2 morti.

Jud. TELEORMAN.mort.

2 cazuri noi.Atirnati, 2 cazuri noi.JUD.

mort militar.

In total au fost pe ziva de azicazuri noi, dintre cari 15 mi-

23 morti dintre care8 militari.Situatia generalA despre mer-

sul holerei este :497 cazuri vechi.

572319

512.

Se la aceasta 9zuri la lazaretul din Bechet, 31la T.-MAgurele, 17 lazaretulCrucea Hosie din T.

2 la spitalul(s.) Dr. MINOVICI

asocietAtei filantropice Steaue-

Str. Elena Doamna 23 -

Aducem la publicului laprolesionald de fete vor

acestaa.

Obiectele care se predacamplect al scoalei snot :

Croitoria In mod practic teoretic ;Francezd

gramul secnndare limbaMu-

zica Gimnastica, cores-Dactilografie Stenografie.

loscrierile la 15 August crt.vor continua la 1 Septembrieintro 10-12 a. m. 3-5 p.

absieVDe de lamitra a. c.

o bucdtdrie in Pdcarari51, str. Cifmeauasele Goldner).tried ; cea mai pitoreascd a;ului.

casä la2 280 pomi, 44

stinjeni la Bel-cesti Iasi. Un Pen-

pensionari, pentru ce doresc o

moderat.Ana Obreja

Molt intristatii : Marie S. Zaharescu,dr. Titus

Savel dr. Anibal Ba-laceanu, precum familiile Hon-eu Anghel, Carp Matees, Inginer d.rescu, GiurcAneanu, Pantazi, Gh. GhibA-

Rain,Anton Gheorghiade

a anunta perdereaa suferit in persoana

fD-na Profira Gh.Proprietar% Institutoare

toti amiciiInstitutoare bine

a parte la ceremonia tumor-care va avea 24

August 1913 ora 10 a. m.Cortegiul va pleca de la domi-

ciliul din str. 3 lamitiral Eternitatea. tine deori-ce iuvitatie.

SpreNevoit a la unRusia din jade-

plinerea lormelor, m'ammin in

se vor adresa lanatal angajamente de

timpul sezonului de ce vine.I G. DIMITRIU.

Bucuresti. buletinul orchestrei Cinematografuloficial despre mersul holerei, Str. No. 9comunicat de

a serviciului sanitar,pe ziva de

BRAILA. - In lazaretuldin 2 cazuri noi, 2 mor-ti militari.

JUD. COVURLUI.-Galati-La-zaret. 1 mort militar.

JUD. DOLJ. - 2 ca.zuri noi.

JUD. IALOMITA. - Axinte.caz nou.

Dich4eni, caz

JUDET. ILFOV. -(Colentino) 2 cazuri noi, 3 morti.

JUD.reg. 57 10 cazuri

3

JUD. OLT.- mort.militar.

cazCogeana, mort.Coiana, 3 cazuri noi.

cas

JUD. R. SARAT.- R.-Sarat, 2militari.

DrSuzanala

- Iafi.-Strada Anastasie

Dr. H. SolomoviciSPECIALIST IN BOALE DE

NAS, URECHI-GURA-

Ord. 8-10 a. m. 3 p.

67 Str. 67

VACCINARI REVACCINARIbuletine pentru -

Dr. A. Steuerman13 Str.

Para va MilicescuStr. No. 5 Iasi -

Curs prolesional dupd programaSe interne,

semi-interne. De absolventede care doresc facd

Inscrierile la Septembrie.

S'ace va s'o aducd in strada

36, va primi o recom-

In str. Anas-tasio

48, Pomir No. opt subso-care un 2

Pomir arecare servi

6 citesi apartamente 3

la fiecare apartamente oapoi 8 curte. Instalatie

de canal electricitate. Aproape deTramvaiul I

A se adresa loco 12-5zilnic la str. Pomir la etaj.

N. MorgenternPodul-Roaei.

REINTORSOr. L. FISCH

Specializat la Berlin

Precizarea diagnozelor prinanalize microscopiceVACCINARIstr. Cuza-Voda (Golia)Consult. 10-11 i 3-5.

Concursuri.,mene particulare fran-

excelent d-ra lieen-secundard,

IX l amI a

a

Reorganizindu-se mai perfectionate,speoialisti din produsele sale rivalizeazá cu

cele mai bune similare

de

- -

Noua directiune a fabriceiconsumatorilor.

Se atrage deosebita atentiune asupraDE LAPTE DESSERT

II

B O

nimic pentru multumirea

Page 4: Suletimil - Wikimedia · 2018-01-16 · de nerusinate, cred patronii ai cA vor reduce pe un plinä a Sta-tulni a avut partea initiativA, de deciziune de noi am apusä vremea se injuria;

OPINIA79.4 /..aMMINII

produselor bidastriei nationale- Strada Mare

Mare complect toate

Tesátura_Ia0Societate

Tot de bumbac,doguri,

americi, bareheturi,zä de casä.

zefiruri,pentru cizmari.

,MOLDOVA"Societate

pentru industrie de tricotage-Iali

FlaneleCiorapi

pentru Copli

Stipunuri toaletede Cologne

romiinAitalianä a industriilor

Sireturi ghete,pentru rochii de

de bumbac,Urechi de piele cisme. Bete tri-colore de Botez. Fitil de

de scaparat. pen-tru covoare. de metal,sireturi pentru haine de bumbac

negre colorate. Sireturide corsete. Chingi pentruchingi gata eu

'DOROBANTUL"Nationalä de produse

textile

Max I. Schapira-Ploe§tiPostavuri, Pâturi

stavuri Pâturi de comert.de Brasov,

etSocietate comanditl

SALURI DE LANA

!

.,JVArael

GOLDNERA

ANUL 1856

INCREDERE

.'

GARIEL8 A40

lialflSC10MMgIGS

57911011,11!. IMIdearrow.m.,,...411.1Mrirnkllan,411.,[,,,,..,,1511941.,,OvN1,:,,atke,,,,,,,..720 .1,,374Nawyy

........,=...1,-_,KE-owerava -

PENTRU a IV-a

SE

ATIET

STRADA

a837,*.raoaaraNalawCINEMATOGRAFUL

SALA CIRCULUI SIDOLI

g

totiParis, Copenhaga,

Sarahkobin, etc.

DE INTIFICA

TOATE SPORTURILE

VULGARIZAREA41NDUSTRHLORpc uscat mare

NOILE

fiecare cehi

dea scrierilor celebri. etc.

inpen

...,,.,....rwrvarx. --

Gb. f7,