Suport Curs Penal

8/7/2019 Suport Curs Penal

1/87

Curs de Drept Penal - parteaspeciala -

CuprinsCuprins ........................................................................................................................ 1

Sapt 1 20 feb 2007, Marti ......................................................................................... 9

Infractiuni contra patrimoniului Tit III ................................................................. 9

Caracterizare generala .......................................................................................... 9

Latura obiectiva .................................................................................................. 10

Latura subiectiva ................................................................................................ 11

Formele infractiunii ............................................................................................. 11

Variante ............................................................................................................. 11

Sanctiuni ............................................................................................................ 11

Aspecte procesuale ............................................................................................. 11

FURTUL ................................................................................................................. 12

Furtul simplu (art.208) ........................................................................................ 12

Caracterizare generala ........................................................................................ 12




Sanctiuni ............................................................................................................. 15

Saptamana 2 27 feb 2007, Marti ............................................................................ 15

Furtul calificat (art.209) ...................................................................................... 15

Caracterizre generala ......................................................................................... 15

Sapt 3 6 mar 2007, Marti ........................................................................................ 20

Pedepsirea unor furturi la plangere prealabila (art. 210) .................................... 20

1


2/87


3/87



Sanctiuni ............................................................................................................ 33

Sapt. 6 27 mart. 2007, marti .................................................................................. 34

INSELACIUNEA (Art.215) ....................................................................................... 34

DELAPIDAREA (Art.2151) ........................................................................................ 35




Formele infractiunii ............................................................................................. 37Sanctiuni ............................................................................................................. 37

Sapt. 7 3 apr 2007, Marti ........................................................................................ 38

INSUSIREA BUNULUI GASIT (Art. 216) .................................................................... 38


Forme ale infractiunii .......................................................................................... 39

Sanctiuni ............................................................................................................. 40

DISTRUGEREA Art.217 ............................................................................................ 41




Sanctiuni ............................................................................................................. 45

DISTRUGEREA CALIFICATA (Art.218) ...................................................................... 45


DISTRUGEREA DIN CULPA (Art.219) ....................................................................... 46


TULBURAREA DE POSESIE (Art. 220) ...................................................................... 47

3


4/87




Formele infractiunii ........................................................................................... 50

Sanctiuni ............................................................................................................. 50

TAINUIREA (Art. 221) .............................................................................................. 50




Sanctiuni ............................................................................................................. 52Diferentierea fata de complicitate ...................................................................... 52

Sapt. 8 10 apr. 2007, Marti ..................................................................................... 53





Sanctiuni ............................................................................................................. 55

OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (Art.236) ............................................................. 55




Formele de infractiunii ........................................................................................ 56

Sanctiuni ............................................................................................................. 57

ULTRAJUL (Art.239) ................................................................................................ 57



4


5/87



Sanctiuni ............................................................................................................. 59

Sapt. 9 24 apr. 2007, Marti ..................................................................................... 60

Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitatireglementate de lege tit. VI ............................................................................... 60

Structura ................................................................................................................ 60


Latura obiectiva : ................................................................................................ 62

Latura subiectiva : .............................................................................................. 62


Sanctiuni ............................................................................................................. 62

ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANEI (Art.246) ....................... 63


Latura obiectiva : ............................................................................................... 63

Latura subiectiva ............................................................................................... 64


Sanctiuni ............................................................................................................ 64

ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR DREPTURI (Art.247) ....................... 64




Formele infractiunii : ........................................................................................... 65

Sanctiuni ............................................................................................................ 65

ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (Art.248) ............................ 66




6/87



Sanctiuni ............................................................................................................. 67

Practica ( diferenta art. 246- 248 ): ..................................................................... 67

NEGLIJENTA IN SERVICIU (Art. 249) ........................................................................ 68

PURTAREA ABUZIVA (Art. 250) ............................................................................... 69

Sapt. 10 8 may 2007, Marti .................................................................................... 69

LUAREA DE MITA (Art. 254) .................................................................................... 69


Latura obiectiva .................................................................................................. 71Latura subiectiva ................................................................................................ 71

Formele infractiunii ............................................................................................ 72

Sanctiuni ............................................................................................................ 72

DAREA DE MITA (Art. 255) ...................................................................................... 73





Sanctiuni ............................................................................................................. 74

PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (Art. 256) ..................................................... 75





Sanctiuni : ........................................................................................................... 76

TRAFICUL DE INFLUENTA (Art. 257) ....................................................................... 77

6


7/87


8/87

Infractiuni de fals tit.VII ..................................................................................... 86

8


9/87

Sapt 1 20 feb 2007, Marti

INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI T IT IIIStructura simpla . De la art.208 la art. 222 C.pen

Caracterizare generala

Obiect juridicObiect juridic generic : - relatiile privind patrimoniul (este ocrotit patrimoniul insens civil ansamblul drepturilor si obligatiilor patrimoniale ce apartin uneipersoane fizice sau juridice);

- Se refera la bunuri ca entitati materiale;

- Nu se ocroteste numai proprietatea ci si posesia sau detentia bunurilor(inclusiv detentia precara). Posesia de buna-credinta este ocrotita chiarimpotriva proprietatii;

- Legiuitorul ocroteste si posesia de rea-credinta cand autorul furtului estealtcineva decat proprietarul.

Obiectul juridic special: - are o relatie tip parte-intreg ex: pentru savarsireainfractiunii de furt este necesara posesiasaudetentia bunului care a facut obiectulfurtului.

- Abuzul de incredere sau inselaciunea necesita relatii sociale care presupunexistenta increderii intre partile raporturilor de natura patrimoniala.

Obiectul juridic secundar: - ex: talharia sau pirateria au ca obiect juridicsecundar integritatea fizica, sanatatea sau viata persoanei .

Obiectul material - bunul asupra caruia se indreapta actiunea sau inactiunea ilicita. Ex: la infractiunea

de furt obiectul material este reprezentat de un bun mobil, de regula;- La unele infractiuni obiectul material este reprezentat atat de bunuri mobile, dar si

de bunuri imobile ( ex: inselaciune, distrugere ); la unele infractiuni obiectul materialeste un bun imobil ( ex: tulburarea de posesie ).

9


10/87

SubiectiiSubiectul activ: necircumstantiat

Exceptii : furtul pedepsit la plangerea prealabila infractiune in care autorul estesotul, o ruda apropiata, minor aflat sub tutela, colocatar sau gazduit; gestiunea

frauduloasa infractiune in care autorul este persoana care are in conservare avereaunei persoane; delapidare infractiune in care autorul este gestionarul; distrugereadin culpa (alin. final) infractiune in care autorul este conducatorul unui mijloc detransport in comun.

Participatia penala este posibila sub toate formele, iar la infractiunile cu subiectactiv calificat coautoratul presupune ca toti participantii sa aiba calitatea necesarasubiectului activ.

Subiectul pasiv: necircumstantiatExceptii : furtul pedepsit la plangerea prealabila are calitatea de subiect pasiv alacestei infractiuni subiectul corelativ fata de cel activ; talharie, piraterie subiectulpasiv secundar fiind cel asupra caruia se exercita violentele, cand nu existacoincidenta intre persoana pagubita si cea agresata.

Situatia premisaNu este identica pentru toate infractiunile (ex: furt,piraterie sa existe o detentiesau posesie a acelui bun, abuzul de incredere sa existe un raport juridic in bazacaruia bunul este detinut de faptuitor, tainuire existenta unei fapte prevazuta delegea penala din care sa provina bunul tainuit)

Latura obiectivaElementul material reprezentat dintr-o actiune (ex: inselaciune- inducerea ineroare, furt - luarea unui bun mobil) sau o inactiune (ex: abuzul de incredere invarianta refuzului de restituire a bunului, insusirea bunului gasit in variantanepredari bunului).

Urmarea imediata atingere adusa relatiilor patrimoniale, atingere care, deregula, ia forma unei daune, a unui prejudiciu. La infractiunile complexe apare ourmare imediata secundara ( ex: talharie - vatamarea integritatii fizice, a sanatatii,decesul persoanei).

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, insa uneoritrebuie dovedita (la infractiunile complexe ex: talharia -in mod obligatoriu legaturade cauzalitate trebuie stabilita).

10


11/87

Latura subiectivaVinovatia sub forma intentiei ( exceptie : distrugerea din culpa ) la infractiunile defurt, talharie, piraterie este necesara o intentie directa calificata prin scop , scopulinsusirii pe nedrept a bunului

Formele infractiuniiActele pregatitoare nu sunt pedepsite;

La furtul calificat in varianta sustragerii de produse petroliere actele pregatitoaresunt pedepsite;

Tetativa este posibila, exceptie facand infractiunea de abuz de incredere invarianta omisiva si la infractiunea de insusire a bunului gasit in varianta omisiva;insa desi tentativa este posibila nu intotdeauna este si sanctionata;

Infractiunile pot imbraca forma continua sau forma continuata (ex: furt, abuz deincredere ).

Momentul consumarii este diferit la fiecare infractiune in parte.

VarianteLa majoritatea infractiunilor sunt prevazute si variante agravate (ex: talharie,

piraterie ), dar pentru infactiunea de furt reunirea mai multor variante agravate seface intr-o infractiune distincta furtul calificat (art. 209).

Sanctiuni

In general, pedeapsa cu inchisoarea , dar exceptie face abuzul de incredere careeste pedepsit cu amenda.

Cuantumul pedepselor este de minim o luna (pentru intractiunea de insusireaunui bun ) si ajunge la maximul de 25 de ani (pentru talharie urmata de moarteavictimei ).

Tainuirea nu se pedepseste pentru fapta savarsita de sot sau o rudaapropiata.

Aspecte procesuale

Urmarirea penala se face din oficiu.

Cercetarea este de competenta organelor de cercetare.

Pentru unele infractiuni urmarirea se face la plangerea prealabila ( ex: gestiuneafrauduloasa in varianta tip ) .

11


12/87

FURTUL

Furtul este incriminat in 3 articole: 208, 209 si 210

Furtul simplu (art.208)Este incriminat intr-o varianta tip la alin. (1) si o varianta speciala tip la alin. (4).


Obiect juridicObiect juridic generic : relatiile patrimoniale

Obiect juridic special : ralatiile sociale referitoare la posesia sau detentia bunurilormobile aflate in patrimoniul unei persoane.

Obiectul protectiei penale nu vizeaza neaparat dreptul de proprietate al bunurilormobile, ci posesia acestora.

Protectia posesiei

1. Posesia de buna-credinta este protejata chiar impotriva proprietaruluibunului (art. 208 alin. (3) ex: proprietarul bunului sustrage bunul pe care ilimprumutase);

2. Posesia de rea-credinta NU este ocrotita contra proprietarului bunului, niciimpotriva unor detentori precari in raport cu proprietarul bunului (depozitarul,

creditorul gajist etc.). ex: nu este furt daca proprietarul sustrage bunul care iifusese furat;

3. Posesia de rea-credinta este protejata in toate celelalte situatii, atuncicand faptuitorul nu este proprietar sau detentor precar. Ex: hotul care fura dela hot, aici ceea ce se ocroteste este situatia de fapt a bunului sau aspectulobiectiv ,aparent al stapanirii unui bun mobil corporal, situatie comunadreptului de proprietate, cat si posesiei sau detentiei.

Obiect material- Un bun mobil inteles in sensul civil al termenului, adica o valoare economica

ce este utila pentru satisfacerea nevoilor materiale sau spirituale ale omului sieste susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial.

- Bunurile mobile pot face parte dintr-una din cele 3 categorii:

a) Bunuri mobile prin natura lor (care se pot transporta);

12


13/87

b) Bunuri mobile prin determinarea legii (actiunile unei societaticomerciale);

c) Bunuri mobile prin anticipatie (recoltele neculese inca, dar instrainatecu anticipatie printr-un act juridic)

Exceptie:

a) bunul imobil prin natura lui, bun care este scos din aceasta stare (o casa careeste sustrasa bucata cu bucata, sau recoltele care se tin inca in radacina, saufructele neculese care nu au fost instrainate).

b) Bunul imobil prin destinatie (animalele afectate la cultura, porumbii dinporumbarie, stupii cu albine, pestele din iaz, paiele si gunoaiele).

- In conformitate cu alin. (2) al art. 208 se considera si bunuri mobile oriceenergie (terminca, electrica, nucleara) cu valoare economica si inscrisurile (nu

numai acte scrise, ci si corespondenta, manuscrise, etc. toate constituindentitati patrimoniale pentru cel care le detine, iar sustragerea lor poateatrage un prejudiciu material persoanei vatamate si foloase injusteinfractorului; acestea nu trebuie sa aiba valoare economica, ci trebuie sareprezinte entitati utile pentru titularul patrimoniului).

- Pot reprezenta obiectul material al infractiunii si parti ale corpului uman,organe, cand ele se afla desprinse de corp si apartin unui patrimoniu (bancade orane).

- Exista infractiunea de furt si atunci cand se sustrag parti artificiale ale

corpului uman, chiar daca sunt atasate corpului uman si sunt desprinse siulterior sustrase (proteze).

- La alin. final obiectul material este un vehicul sustras doar cu scopul utilizarii,ulterior el fiind abandonat.

- Anumite caracteristici fac ca fapta sa fie furt calificat.

Subiectii

Subiectul activ: necircumstantiat.Subiectul pasiv: necircumstantiat

Daca intre subiecti exista vreo legatura, vom avea art.210.

Subiectul activ , de regula, nu are nici un drept asupra bunului. Participatia penalaeste posibila sub forma coautoratului sau complicitatii concomitente, ceea ce ducela furt calificat.

13


14/87

Subiectul pasiv poate fi atat persoana fizica, cat si cea juridica din a carei posesiea fost sustras bunul. Pluralitatea de subiecti pasivi exista atunci cand prin aceeasifapta au fost sustrase bunuri care apartineau unor diferite persoane sau asuprabunurilor exista un drept de coproprietate. Posesorul de rea-credinta cand sustrageaeste realizata de altcineava decat proprietarul.

Situatia premisa- Apartenenta bunului la un patrimoniu si existenta bunului in stapanirea unei

persoane, alta decat cea care comite fapta.

- Nu constituie infractiune de furt fapta aceluia care sustrage un bun, fara sastie ca se afla in stapanirea lui ( ex: cel care mosteneste un bun fara sa stie).

- Nu reprezinta furt insusirea unor extrapatrimoniale cum ar fi bunurileabandonate, res delictae , sau bunurile care nu apartin nimanui, res nullis.

- Nu reprezinta furt insusirea bunurilor pierdutePierderea vremelnica a contactului cu bunul nu inseamna sipierderea posesiei bunului, iar insusirea pe nedrept a unui astfel debun cu care s-a pierdut contactul reprezinta furt.

Latura obiectivaElementul material este reprezentata de actiunea de luare a unui bun mobil dinposesia unei persoane. Exceptie: inactiunea agntul: nu preda bunul proprietarului,desi avea aceasta obligatie.

Luarea:

a) Deposedarea -scoaterea din sfera de stapanire a posesiei bunului

b) Imposedarea trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului. Inaceasta faza este vorba de o stapanire de fapt a bunului, bunul se afla ladispozitia faptuitorului fara a fi necesar sa il si foloseasca.

Urmarea imediata: schimbarea starii de fapt a bunului, bun care este scos dinposesia subiectului pasiv si prin aceasta se creeaza o paguba care poate consta fiesi in simpla lipsire de folosinta a bunului.

Legatura de cauzaalitate rezulta din materialitatea faptei.

Latura subiectivaForma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop, scopul insusirii penedrept (in varianta tip de la alin.(1)) sau al folosirii pe nedrept (in varianta specialatip de la alin.(4)).

14


15/87

Formele infractiunii- Tentativa este incriminata.

- Consumarea faptei si delimitarea faptului consumat de tentativa estedificila, chiar daca se admite ca infractiunea se consuma in momentul

apropriatiunii (deposedarii si imposedarii) si nu in momentul aprehensiunii(apucarii bunului).

SanctiuniInfractiunea este pedepsita cu inchisoarea.

Saptamana 2 27 feb 2007, Marti

Furtul calificat (art.209)

Caracterizre generalaSe bazeaza pe forma simpla. Imprejurarile se refera la: obiectul material, subiecti,situtie premisa, configuratia sau conditia atasata elementului material.

Textul initial a suferit numeroase schimbari, care au multiplicat imprejurarile in carefurtul devine calificat. In prezent, configuratia infractiunii are alin. (1) si (2) carecorespund oarecum variantei clasice (11 imprejurari), alin. (3) in care exista 8imprejurari, alin. (4) se refera la furtul ce produce consecinte deosebit de grave.

Exista, deci, 20 de imprejurari in care furtul devine calificat.

Alin. (1) lit. a) furtul comis de doua sau mai multepersoane impreuna

- Circumstanta referitoare la subiectul activ;

- Fapta comisa in conditii de coautorat sau complicitate concomitenta (la loculfaptei trebuie sa fie prezente doua sau mai multe persoane);

- Circumstanta are caracter obiectiv, ea se aplica si in cazul in care unul dintreparticipanti nu raspunde penal;

- Exclude aplicarea art. 75 lit a);

Spete:

1) Simpla imprejurare ca inculpatul a fost insotit de alte persoane in locuintapersoanei vatamate de unde a sustras bunuri, nu poate atrage aplicarea art. 209lit. a) atat timp cat acele persoane nu au savarsit o actiune de coautorat saucomplicitate si nici nu au avut cunostinta de activitatea infractionala.

15


16/87

2) Atunci cand la savarsirea infractinii de furt autorul a fost ajutat nemijlocit de altepersoane, dar care nu au stiut ca se comite o infractiune, este justificataincadrarea faptei in art. 209 lit.a), desi ceilalti participanti au actionat faravinovatie.

In asemenea situatii este gresit a se retine in sarcina autorului ca fapta penaladistincta si instigarea altor persoane la furt pentru ca aceasta activitate ainculpatului este absobita in infractiunea de furt.

Aparent spetele sunt asemanetoare, in principiu nu s-a realizat nicio activitatemateriala, s-ar fi retinut art. 209 lit. a).

Alin. (1) lit. b) savarsirea faptei de o persoana avandasupra sa o arma sau substanta narcotica

Notiunea de arma este cea prevazuta de art. 151 alin (1) C.pen. si trebuiecoroborat cu art.3 din Legea nr. 17/1996.

- Nu atrag incidenta art. 209 lit. b) obiectele de natura sa fie folosite ca armepentru ca acestea sunt asimilate armelor numai daca au fost folosite la atac,ori in ipoteza furtului obiectul daca este folosit la atac atunci avem incidentatalharia, deci armele, in sensul art. 151 alin. (1) nu trebuie folosite la atac.

Notiunea de substante narcotice este aceea de orice substanta care prin actiuneaei asupra centrilor nervosi provoaca acestora o diminuare a capacitatilor de reactiesau pierderea cunostintei.

- Purtarea unei arme sau substante narcotice ii sporeste increderea, siguranta

de sine a autorului si il face mai disponibil pentru realizarea faptei;

- In cazul substanelor narcotice trebuie sa avem in vedere numai substantelecare pot fi folosite la atac (gaze lacrimogene, paralizante, cloroform);

- Nu intra in aceasta categorie o substanta narcotica sau paralizanta care poatefi folosita in mod direct la atac. Ex: drog, somnifer. Simpla detinere asubstantei nu intra in sfera art. 209 alin (1) lit. b);

- Nu se ia in calcul impactul asupra victimei, adica folosirea substanteirespective, ca si la arma, pentru ca ar fi vorba de talharie;

- S-a considerat ca nu conteaza pentru existenta acestei variante dacafaptuitorul s-a inarmat special pentru comiterea furtului sau avea in modintamplator la el o arma, daca va comite infractiunea de furt se va retine art.209 lit.b).

16


17/87

Alin. (1) lit. c) furtul savarsit de o persoana mascata,deghizata, travestita

Mascarea se refera la transformarea infatisarii, ascunderea fetei.

Deghizarea are un sens mai larg, se refera la restul corpului, care poate fi partial sautotal transformat prin imbracamintem accesorii, purtarea unor accesorii specificeunei meserii.

Travestirea inseamna aici prezentarea autorului sub o identitate sexuala falsa.

Alin. (1) lit. d) furtul comis asupra unei persoane aflata inimposibilitatea de a se apara sau de a-si exprimavointa

Starea de inconstienta, paralizie, oboseala extrema, somn; aceasta stare nu trebuieprovocata de autorul furtului , deoarece in acest caz ar fi vorba de infractiunea detalharie.

Alin. (1) lit. e) furt savarsit in publicNotiunea de public este definita in art. 152 C.pen., insa in acest caz nu suntvalabile toate ipotezele de la acest articol, pentru ca acesta se refera in primul randla fapte care ajungand la cunostinta publicului au un impact asupra acestuia si potduce la lezarea relatiilor de convietuire sociala.

Loc public desemneaza acele locuri la care se refera art. 152 la literele a) si b)C.pen.

Art. 152 lit a) loc care prin natura sau destinatia sa este intotdeauna accesibilpublicului, chiar daca nu este nimeni prezent.

Art. 152 lit b) orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata 2 sau mai multepersoane in momentul comiterii faptei.

- Pentru existenta furtului calificat, conditia prezentei a doua sau mai multepesoane nu este valabila, ci este necesar doar ca locul sa fie accesibilpublicului in momentul comiterii faptei.

Speta

S-a retinut ca este furt calificat in ipoteza in care se realizeaza un furt dintr-unmagazin cu auto-servire, chiar daca in momentul sustragerii, in magazin nu se maiaflau alte persoane in afara vanzatorului.

- Nu este vorba de furt calificat in conditiile in care in momentul savarsirii fapteimagazinul era inchis, inaccesibil publicului.

17


18/87

- Nu se retine furtul calificat de la lit. e in ipoteza in care furtul este comis intimpul noptii in curtea unui Oficiu Postal, pentru la ora savarsirii fapteipublicul nu avea acces.

- Furtul unor vite de pe islazul comunal reprezinta furt calificat, islazul fiind, inraport cu prevederile art. 152 lit. a), loc public.

- Nu reprezinta furt calificat sustragerea unor obiecte de pe santier, pentru caacesta nu reprezinta loc public.

Alin. (1) lit. f) furtul savarsit intr-un mijloc de transport incomun

- Se aplica agravanta chiar daca la momentul sustragerii in mijlocul detransport respectiv, in afara soferului sau a autorului, nu mai era nimeni;

- Mijlocul de transport sa se fi aflat in serviciu;

- Nu se retine agravanta daca mijlocul se afla garat in depou;

- Nu se retine varianta in ipoteza in care furtul se realizeaza in taxi.

Alin. (1) lit. g) furtul comis in timpul noptii- Ceea ce trebuie luat in calcul este criteriul realitatii care tine cont de anotimp,

pozitie geogrfica ;

- Practica a confirmat criteriul realitatii, se retine varianta agravanta chiar dacafapta care se comite dupa lasarea intunericului are loc intr-un spatiu iluminat

artificial.

Alin. (1) lit. h) furtul comis in timpul unei calamitati- Este vorba de incendii, inundatii, alunecari de teren;

- Nu are relevanta daca s-a declarat sau nu oficial asemenea stare.

Alin. (1) lit. i) furtul comis prin efractie, escaladare sauprin folosirea fara drept a unei chei adevarate saumincinoase

Notiunea de efractie desemneaza inlaturarea violentelor, obiectelor saudispozitivelor care se interpun intre faptuitor si bunul pe care intentioneaza sa ilsustraga.

Violenta exercitata asupra obiectului sau dispozitivului este o conditie necesarapentru existenta furtului calificat.

18


19/87

- Nu este furt calificat prin efractie cand se smulge un casetofon din bordul uneimasini, acesta fiind legat de bord doar prin firele de contact, in ideea ca firelede contact nu au rolul de a proteja bunul, ci doar de a-l face sa functioneze;

- Pentru ca efractia implica deteriorarea, distrugerea dispozitivului de inchiderenu va exista si o infractiune distincta de distrugere, ea va fi absorbita in furtulcalificat;

- Avem concurs intre furt si violarea de domiciliu intotdeauna.

Notiunea de escaladare, intelegem prin aceasta depasirea unui obstacol invederea realizarii furtului.

- Escaladarea poate fi retinuta ca o agravanta a furtului atunci cand areprezentat pentru inculpat un mijloc de realizare a infractiunii, nu si in cazulin care ea a constituit un mijloc de indepartare de la locul faptei.

Notiunea de cheie adevarata desemneaza cheia care este confectionata in modspecial pentru incuietoarea respectiva (cheia adevarata).

Notiunea de cheie micinoasa desemneaza orice dispozitiv de deschidere, o cheiefalsificata.

Alin. (2) lit. a) furtul unui bun care face parte dinpatriminiul cultural

- Aici este vorba de bunurile prevazute in Legea nr. 82/2000, art. 3 patrimoniulcultural contine 5 categorii de bunuri:

1. Bunurile arheologice si bunurile istoric-documentare;

2. Bunurile cu semnificatie artistica de valoare exceptionala;

3. Bunurile cu valoare etnografica de valoare exceptionala;

4. Bunurile de importanta stiintifica de valoare exceptionala;

5. Bunurile de importanta tehnica de valoare exceptionala.

Alin. (2) lit. b) furtul unui act care serveste pentru

dovedirea starii civile pentru legitimare sauidentificare

Notiunea de legitimare indica apartententa persoanei la o institutie, organizatie.

Identificare prin buletin de identitate, carte de identitate, pasaport etc.

19


20/87

- Pentru a se retine agravanta, faptuitorul trebuie sa urmareasca sustragereaunor asemenea acte sau cel putin sa accepte o asemenea eventualitate,acesta poate lucra si cu intentie indirecta;

- Se incadreaza in aceasta varianta si fapta de a sustrage o poseta in care seafla un act de identitate, fiind vorba de o intentie indirecta.

- Nu s-a retinut varianta agravata cand faptuitorul a sustras o valiza, pentru caactul de identitate nu se afla de regul intr-o astfel de locatie.

Alin. (3) furtul privind anumite categorii de bunuri

Alin. (4) furtul care a produs consecinte deosebit degrave

Notiunea de consecinte deosebit de grave trebuie inteleasa in sensul art. 146C.pen., adica o paguba materiala mai mare de 20 RON sau sa fi produs o perturbaregrava.

- Furtul de folosinta a unui autovehicul a fost gresit incadrat ca fiind furtcalificat in varianta de la alin. (4), deoarece la un asemenea furt paguba secumuleaza prin cumuleaza prin carburantul consumat si uzura masinii.

Alin. (5)Aici este stabilit ca in cazul art. 209 alin. (3) lit. a) unele acte preparatorii sepedepsesc.

Sapt 3 6 mar 2007, Marti

Pedepsirea unor furturi la plangere prealabila (art. 210)

Alin. (1) furtul savarsit intre soti sau rude apropiate, saude catre un minor in paguba tutorelui sau, ori decatre cel care impreuna cu persoana vatamata saueste gazduit de aceasta, se urmereste numai la

plangerea prealabila a persoanei vatamateAlin. (2) impacarea partilor inlatura raspunderea penala

Caracterizare genearalaRelatia existenta intre subiectii infractiunii este o relatie care face ca de multe orisituatia bunurilor sa fie ambigua, discutabila, pe de o parte si face posibil ca relatiile

20


21/87

de conflict sa se poata rezolva fara interventia legii penale, pe de alta parte. Seaplica atat in raport cu furtul simplu cat si in raport cu furtul calificat.

NotiuniCalitatea de sot exista in cazul unei casatorii valabil incheiate, chiar daca sotii suntdespatiti in fapt , dar s-a pronuntat o hotarare definitiva de divort.

Calitatea de ruda este definita in art. 149 C.pen. ascendentii si descendentii, fratiisi surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii,astfel de rude.

In relatia minor-tutore sunt stabilite anumite conditii de catre autoritatea tutelara,iar furtul ar fi astfel incadrat in acest art numai daca minorul sustrage de la tutorenu si invers.

Locuirea trebuie sa indeplineasca doua conditii pentru a putea fi aplicabil acest

articol, o conditie din punct de vedere obiectiv (existenta colocatarilor la spatiulrespectiv) si una din punct de vedere subiectiv (relatia de incredere reciproca).

Pentru indeplinirea lor trebuie sa fie vorba de o folosinta comuna de o anumitadurata, nefiind necesara existenta vreunui titlu, ci fiind suficienta locuirea in fapt.

Gazduirea se refera la oferirea unui adapost temporar, vremelnic.

Diferente intre locuire impreuna si gazduireLa locuirea impreuna NU are importanta cine de la cine fura, pe cand la gazduire seaplica art. 210 numai in cazul in care subiectul activ este cel gazduit, adica gazduitul

sustrage un bun din posesia gazduitorului nu si invers.

In practica s-a decis ca se aplica art. 210 in mai multe ipoteze, anume: concubiniicare locuiesc impreuna; muncitori, studenti, militari care locuiesc in spatii comune(dormitoare); fostii soti care continua sa locuiasca impreuna, caz in care furtul estecomis in conditiile art.209 lit. a), iar unul dintre faptuitori locuieste cu partevatamata si doar fata de acesta se va retine art.210 C.pen.

Nu sunt intrunite conditiile art.210 in cazul in care autorul faptei si persoanavatamata locuiesc in camere separate, iar faptuitorul detine o camera cu chirie inapartamentul respectiv.

Nu se aplica art. 210 nici cand autorul sustrage unele bunuri din camera de hotel incare era cazat, aceasta ipoteza neputand fi inclusa in ipoteza de gazduire cacilocatiunea se face in baza unui contract.

TALHARIA (Art.211)

21


22/87


23/87

insasi bunul ca urmare a amenintarii sau violentelor, nu trebuie sa confundaminfractiunea de talharie cu cea de santaj , unde predarea bunului se face intr-un moment ulterior.

Elementul material secundar: - este reprezentat de exercitatrea de

violente fizice sau psihice, directe sau indirecte;- Textul indica expres 4 modalitati ale acestui element material secundar:

1. Intrbuintarea de violente;

2. Intrbuintarea de amenintari;

3. Punerea victimei in stare de inconstienta;

4. Punerea victimei in neputinta de a se apara.

- Aceasta precizare are sopul de a acoperi situatiile concrete;

- Nu numai in prezenta variantei in care legiuitorul a folosit expresiaintrebuintarea de violente , dar si in celelealte situatii este vorba de fapt tot deacte violente ( amenintarea reprezinta violenta psihica, iar celelalte situatii potfi asimilate viloentelor fizice sau psihice, directe sau indirecte);

- Violentele se identifica cu elementul material de la art. 180-181;

- Amenintarile se refera la cele de la art. 193;

- Intre elementul material principal si cel secundar trebuie sa existe o

conditionare, o relatie mijloc-scop, astfel violentele trebuie realizate fieanterior sau concomitent furtului, dar in scopul savarsirii acesteia, fie acesteviolente trebuie sa se realizeze ulterior furtului, dar cu scopul de a pastrabunul furat, ori la inlaturarea urmelor infractiunii, ori ca faptuitorul sa-siasigure scaparea;

- Daca nu exista o relatie mijloc-scop duce la inexistenta infractiunii;

Urmarea imediata (complexa)

Urmarea imediata principala coincide cu cea de la furt

Urmarea imediata adiacenta poate sa fie reprezentata fie prin lezarealibertatii, fia a integritatii fizice, fie decesul persoanei.

Raportul de cauzalitate (complex): rezulta implicit in cazul variantei tip, iar invarianta agravata legatura de cauzalitate trebuie dovedita.

23


24/87

Latura subiectivaVinovatia caracterizata prin intentie directa calificata printr-un dublu scop: cel de lafurt si un scop specific, actiunea secundara (sustragerea bunului...).

Vinovatia este prezenta si sub forma praeterintentiei in cazul a doua variante

agravate: cea de la alin. (2 1) provocarea unor urmari care coincid cu cele de la

vatamarea corporala grava.

La alin. (3) decesul victimei (culpa).

FormeConsumarea se produce ca la furt odata cu cu scoaterea bunului din posesia saudetentia persoanei.

Tentativa se pedepseste (conform art. 222), coincide cu tentativa de la infractiuneade furt, dar si in acest caz trebuie sa se realizeze actiunea adiacenta (exercitareaviolentelor).

Tentativa este posibila si la infractiunile praeterintentionate, ceea ce prezinta oderogare de la regula. Doar infractiunea principala este susceptibila de tentativa.

In cazul art. 211 alin. (3), daca nu avem tentativa la talharie urmata de moarteavictimei, pedeapsa este cea pentru infractiunea consumata si nu cea de la tentativa,cand furtul nu se realizeaza, rezultatul mai grav producandu-se nu e important dacafapta este tentata sau consumata).

Variante:

Alin. (2) talharie savarsita in urmatoarele imprejurari:

a) De o persoana mascata, deghizata sau travestita;

b) In timpul noptii;

c) Intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport.

Alin. (2) 1

Lit.a) de 2 sau mai multe persoane impreuna;

Lit.b) de o persoana avand in posesia sa o arma, o substanata narcoticaori paralizanta;

Lit.c) intr-o locuinta sau dependinta a acesteia;

Lit.d) in timpul unei calamitati;

24


25/87

Lit.e) fapt care a avut vreuna din urmarile aratate in art.182.

Alin.(3) fapta care a produs urmari deosebit de grave sau a avut caurmare moartea victimei.

Varianta agravata de la alin. al 2 si 2 1 cu exceptia literelor c) si e) daca la alin.(2) 1 serefera la ipotezele pe care le reglementeaza la furtul calificat art.209 lit.a).

Prima ipoteza de la alin.(3) coincide cu art.209 alin.(4).

Lit.e) consecintele de la art.182; este una din variantele praeterintentionateart.211 alin.(3).

SanctiuniPedepse cu inchisoarea in limitele foarte mari.

Exista mai multe decizii conform carora smulgerea violenta a unor obiecte de lavictima reprezinta infractiunea de talharie si nu furt.

In principiu solutia este corecta, dar ea trebuie nuantata in sus, caci (prof) dacasustragerea se face prin surprinderea fara ca victima sa poata reactiona (riposta) sa-si dea seama de ce se intampla reprezinta furt calificat.

Daca deposedarea violenta se face in asa fel incat victima observa si cel putinindirect se realizeaza o violent asupra ei trebuie retinuta talharia.

Arma Lovirea victimei cu o piesa metalica in scopul de a pastra bunul sustrasreprezinta talharia in varianta agravata al.2 1 lit.b) deoarece piesa metalica folositala atac este considerata arma (conform art.152 alin.(2)).

Folosirea unui pistol de jucarie pentru a ameninta victima nu se incadreaza inipoteza agravata deoarece aceasta nu e nici arma nici obiect care poate fi utilizat inatac. Ratiunea agravantei nu e indeplinita deoarece aceasta ratiune se refera laipoteza in care faptuitorul are mai mare incredere in sine de a actiona (nu e cazul in

aceasta ipoteza).

Se retine doar art.211 alin.(2) 1 lit.c) (talharie in locuinta) nu si art.192 (violarea dedomiciliu) deoarece aceasta imprejurare este absorbita in talharie varianta agravatacare este o infractiune complexa.

Tribunalul Bucuresti considera ca trebuie sa se retina in concurs si violare dedomiciliu deoarece varianta agravata nu presupune neaparat si violarea de

25


26/87

domiciliu ci se poate realiza si cand faptuitorul se afla pe drept in locuintarespectiva (+prof nu e ipoteza unei complexitati ca varianta agravanta).

In principiu cea mai controversata situatie se refere la pluraritatea sau dualitatea deinfractiuni in cazul in care exista pluralitate de acte specifice furtului sau pluralitatede victime ale violentelor.

Intalnim 3 ipoteze :

1. Pluralitatea de acte specific furtului si o singura victima a actelor deviolenta;

2. Pluralitatea de victime ale actelor de violenta si o singura actiune specificafurtului;

3. Pluralitatea de acte specifice furtului combinata cu o pluralitate de victimeale actelor de violenta.

Variaza elementele materiale fie cel principal fie cel secundar este admis caunitatea sau pluralitatea de infractiuni tine de unitatea sau pluralitatea de elementemateriale principale (furt).

1. o singura infractiune de talharie

2. o singura infractiune de talharie - ceea ce conteaza este cate furturi sunt sinu cate victime. Nu sunt rezolutii diferite ci doar una.

3. doua sau mai multe infractiuni de talharie se protejeaza posesia saudetentia bunurilor (pluralitate de elemente materiale).

Sapt. 4 - 13.mart.2007, Marti

PIRATERIA (Art.212)

- Talharie comisa in conditii speciale- Faptele pentru a fi pedepsite nu trebuie sa se produca in apele teritoriale sau

spatiul aerian al Romaniei.

26


27/87

ABUZUL DE INCREDERE (Art.213)

Caracterizare generala- Legiuitorul a intentionat sa protejeze o caracteristica fundamentala a relatiilor

patrimoniale relatie de incredere care trebuie sa carcterizeze circuitul civil albunurilor,

- Autorul manifesta un dispret fata de increderea celui care ii transmite un bun.

Obiect juridic

Obiectul juridic special este reprezentat de relatia patimoniala care presupuneun minim de incredere pe care trebuie sa o aiba partenerii unei relatii juridicepatrimoniale.

Obiect material

Obiectul material este reprezentat de un bun mobil detinut cu orice titlu de catrefaptuitor.

Expresia: detinut cu orice titlu se referea la faptuitor

Greseala bunurile se afla la subiectul pasiv

- In legatura cu bunurile mobile sunt valabile precizarile de la furt

- Cand bunurile au fost incredintate spre a fi vandute si a se achizitiona un altebunuri, acele bunuri vor constitui obiectul material al infractiuni daca se refuza

restituirea.

Subiectii Subiectul activ circumstantiat celui caruia i se incredinteaza un bun cu oricetitlu

Subiectul pasiv proprietarul sau persoana ce a avut stapanirea de fapt a bunuli(obiectul material) pana in momentul incredintarii lui faptuitorului.

Situatia premisa

Existenta unui titlu in baza caruia faptuitorul detine bunuri cu orice titlu (un contractde depozit, mandat, act al unei autoritati, orice situatie de fapt in baza careia setransmite detentia bunului, cu obligatia restituirii sau a unei anume folosiri.

- La momentul comiterii faptei bunul trebuie sa fie la faptuitor

27


28/87

Latura obiectivaElementul material este reprezentat de o actiune sau inactiune, intr-una din cele 3variante:

a) Insusire;

b) Dispunere pe nedrept;

c) Refuzul restituirii.

a) Insusirea reprezinta luarea in stapanire a bunului, faptuitorul se comporta ca unadevarat proprietar, are si corpus si animus.

b) Dispunerea pe nedrept reprezinta efectuarea unor acte de dispozitii: vanzare,donatii, aceste acte sunt altele decat cele la care era indreptatit faptutorul princontract.

c) Refuzul restituirii reprezinta impotrivire manifestata de a inapoia bunul mobil.

- refuzul trebuie sa reprezinte un raspuns sau o reactie la o cerere ferma,neechivoca de restituire din partea celui care a incredintat bunul faptuitorului;

- simpla nerestituire a bunului la termenul prevazut nu reprezinta infractiune.

Urmarea imediata: - coincide cu cea de la furt.

Latura subiectivaLatura subiectiva caracterizata prin intentie directa sau intentie indirecta.

Formele infractiunii- Se consuma in momentul realizarii elementului material intr-una din cele 3

variante;

- Tentativa nu se pedepseste, in modalitatea refuzului restituirii nu esteposibila.

SanctiuniSe pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 4 ani sau amenda.

Aspecte procesuale- Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila, iar impacarea

partilor inlatura raspunderea penala;

- Exista o dispozitie declarata ca fiind neconstitutionala bunurile ce apartinstatului sunt exceptate de la procedura plangerii prealabile;

28


29/87


30/87

Varianta agravata

Savarsita in scopul de a dobandi un folos material, cu conditia ca fapta sa nu fie oinfractiune mai grava.

Obiect juridicObiectul juridic reprezentat de relatile patrimoniale si increderea intre participantii lacircuitul civil.

Obiect materialBunuri mobile, imobile, mobile si imobile, cel mai adesea fiind vorba de ouniversalitate de bunuri.

SubiectiiSubiectul activ (circumstantiat) persoana careia i s-au incredintat bunuri spre

administrare sau conservare.

Subiectul pasiv titularul patrimoniului.

Situatia premisa- Existenta unui raport juridic de conservare sau administrare a unor bunuri;

- De regula, este vorba de un mandat, insa nu conteaza daca exista un actexpres sau tacit, formal sau informal.

Latura obiectivaElement material reprezentat de actiunea sau misiunea care lezeaza patrimoniulpersoanei provocand o paguba.

- Modalitatile faptice sunt diverse.

Urmarea imediata: - producerea unei pagube, fiind vorba de o paguba concreta,evaluabila.

Legatura de cauzalitate: - nu rezulta neaparat din materialitatea faptei, ci eatrebuie dovedita, mai ales cand este vorba de o misiune.

Latura subiectivaVarianta tip gasim intentia directa si indirecta.

- Expresia rea-credinta se refera la excluderea eplicita a culpei, iar nu lanecesitatea existentei intentiei directe.

Varianta agravata, gasim intentia directa calificata prin scop, scopul fiinddobandirea folosului material.

30


31/87

Formele infractiunii- Se consuma in momentul producerii pagubei;

- Tentativa nu se pedepseste;

- Poate avea forma continuata;- Varianta agravata se deosebeste prin intentie.

SanciuniInchisoarea

Aspecte procesuale- Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila, iar impacarea

partilor inlatura raspunderea penala;

Spete

1. Se retine gestiunea frauduloasa cand tutorele unui minor sustrage o parte dinpensia de urmas sau alocatia de stat cuvenita minorului.

2. Se retine furt si nu gestiune frauduloasa atunci cand paznicul sustrage sauajuta la sustragerea unor bunuri pe care le avea in paza.

3. In cazul constituirii unui depozit oneros, refuzul restituiri unei parti din bunuripastrate ca echivalent al remuneratiei neachitate, reprezinta un litigiu civil,iar nu gestiune frauduloasa.

INSELACIUNE (Art.215)

Caracterizare generalaSe refera la fapte care aduc atingere patrimoniului si care sunt comise cu viclenie.Este o particularitate a infractiunii de inselaciune care rezulta din aceea ca de regulainfractorul actioneaza cu abilitate si el profita de neatentia sau de naivitatea partiivatamate.

Aceasta particularitate face ca uneori faptele sa fie greu de incadrat, de multe oriaflandu-ne la granita intre penal si ilicitul civil, mai ales la alin.(3)) varianta

asimilata.

Alin.(1) varianta tip;

Alin.(3) varianta speciala in contract;

Alin.(2),(4),(5) varianta agravata.

31


32/87

Obiect juridicRelatiile sociale de ordin patrimonial si buna-credinta si incredere reciproca intrepersoanele care intra in raporturi de natura patrimoniala.

Obiect materialDe regula, infractiunile presupun un obiect material care poate fi un bun mobil inconditiile de la furt, dar poate fi si un bun imobil. Exista posibilitatea comiteriiinfractiunii si fara a avea un obiect material cand se induce in eroare o persoanacare presteaza o activitate ce ar trebui rasplatita.

SubiectiiSubiectul activ si subiectul pasiv sunt necircumstantiati.

Situatia premisa

Lipseste la varianta tip de la alin.(1), exista la alin.(3), cand este vorba deexecutarea unui contract, preexistenta contractului.

Latura obiectivaElement material inducerea in eroare a unei persoane. De regula, elementulmaterial se prezinta sub forma unei actiuni, dar si prin inactiuni. Inducerea in eroarepresupune crearea unei imagini deformate asupra realitatii.

Exista doua situatii:

a) Prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase;

b) Prezentarea ca mincinoasa a unei fapte adevarate.

In varianta tip este vorba de o simpla viclenie din partea autorului, el nu va recurgela mijloace frauduloase. In varianta tip este cazul tipic de pacalire, in care autorul sebazeaza atat pe aptitudinile personale cat si pe naivitatea victimei.

In varianta speciala, alin.(1) elementul material se realizeaza prin inducerea ineroare sau mentinerea in eroare cu prilejul incheierii sau sau executarii contractului.Elementul material se realizeaza prin actiune sau inactiune.

Conditiile stabilite de legiuitor pentru alin.(3), eroarea in care este indus saumentinut cocontractantul sa fie de asa natura incat cel inselat sa nu fi incheiat sauexecutat contractul in conditiile respective.

Urmarea imediata:

- producerea unei pagube, in lipsa prejudiciului, actiunea de inducere in eroarenu reprezinta infractiune.

32


33/87

Legatura de cauzalitate trebuie stabilita in concret in fiecare caz.

Latura subiectivaVinovatia, intentia directa calificata prin scop, de a obtine pentru sine sau pentrualtul un folos material injust.

Varianta agravata de la alin.(2), inselaciune prin folosire de nume sau alte calitatimincinoase, daca mijlocul fraudulos reprezinta prin el insusi infractiune se retineconcurs.

Legiuitorul ataseaza elementului material conditia de a se realiza prin mijloacefrauduloase exemplificative.

Mijloace frauduloase sunt mijloacele care prin forta lor sunt apte sa creeze odeformare a realitatii dincolo de abilitatile faptuitorului sau naivitatea victimei.

Nume mincinoase sunt cele ce pot asigura succesul inducerii in eroare, la felcalitatile mincinoase.

Orice fel de fals vine in concurs cu art.215. Furt nelegal de decoratii in concurs cuart.215. Se raporteaza la alineatele 1 si 3.

Alin.(4) emiterea de cecuri fara acoperire.

Exista trei modalitati

a) emiterea unui CEC

b) fapta de a retrage dupa emitere provizia

c) fapta de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului deprezentare.

Trebuie sa produca o paguba; intentie directa calificata prin scop.

Alin.(5) ne raportam la art.146; actioneaza in raport cu toate celelalte alineate.

Formele infractiunii- Se consuma cand se produce paguba

- Tentativa este posibila si se pedepseste.

SanctiuniInchisoarea; pentru alin.(5), inchisoarea de la 10 la 20 de ani.

33


34/87


35/87

59/1934 solutia a fost confirmata in recursul in interesul legii prin Decizia IX /2005a ICCJ.

Distinctia intre furt, abuz de incredere si inselaciune in cauze din practica judiciara gasiti in Curierul Judiciar nr.3/2005 pagina 32.

DELAPIDAREA (Art.215 1 )

Caracterizare generalaSingura infractiune preluata din Titlul IV.

In noul Cod Penal aceasta infractiune se regaseste in titlul destinat protejarii intereselor publice .

Avem: - o varianta tip

- o varianta agravata .

Varianta tip presupune insusire, folosire, traficare ,de catre un functionar ininteresul sau sau pentru altul, bani , valori sau alte bunuri pe care le gestioneazasau administreaza

Obiectul juridicObiectul juridic special : relatiile de natura patrimoniala privind corectagestionare si/sau administrare a bunurilor aflate in patrimonial unei persoane

juridice (!! persoane juridice- deosebire de art.214 )

Obiectul juridic adiacent : normala desfasurare a relatiilor de serviciu.

Obiectul materialObiectul material - bunurile mobile aflate in gestiunea sau administrareafunctionarilor

Legiuitorul se refera in mod expres la bani si valori pentru ca astfel de bunurireprezinta de regula obiectul material al infractiunii; expresia alte bunuri acoperatoate ipotezele posibile. Poate fi vorba de bunuri destinate vanzarii sau bunurinecesare in procesul de munca.

Bunul trebuie sa fie intrat in sfara de gestionare sau administrare a functionarului,dar nu este obligatoriu ca situatia de fapt sa se reflecte in evidentele gestiunii.

Exemplu: - Daca gestionarul isi insuseste un bun inainte de a intocmi formele deintrare in gestiune el va raspunde pentru delapidare;

35


36/87

- Bunurile datorate unui tert reprezinta obiectul material al delapidarii dacasunt insusite, folosite sau traficate inainte de a fi predate persoanelorindreptatite ;

- Plusurile in gestiune reprezinta si ele obiectul material al infractiunii dedelapidare, chiar daca au fost obtinute in mod fraudulos ( spre exempluinselaciunea la masuratoare);

- Cand mijlocul fraudulos este prin el insusi infractiune avem concurs deinfractiuni;

- Bunurile ajunse din eroare in gestiune pot constitui obiect material aldelapidarii;

Obiectul material nu trebuie sa faca parte din patrimonial persoanei juridice pentrucare lucreaza gestionarul, ele trebuie sa se afle in gestiunea sau administrareasocietatii, indiferent de apartenenta la un patrimoniu.

SubiectiiSubiectul activ este dublu circumstantiat

- calitate de functionar (conform art.147 alin1 si 2) o are orice salariat al uneipersoane juridice;

- calitate de gestionar ( Legea 22/1969 modificata prin Legea 54/1994 ):- gestionarul este persoana care are ca atributii principale de serviciuprimirea, pastrarea si elibererarea de bani, valori sau alte bunuri

- doctrina si practica au admis ca poate fi subiect active gestionarul defapt, persoana care nu are acele atributii principale de serviciuprimirea, pastrarea si elibererarea de bani, valori sau alte bunuri,exercitata in fapt aceste atributii;

Administratorul-functionar care desi de regula nu are contact cu bunurile, areatributii de serviciu printre altele si efectuarea unor acte de dispozitie cu privire labunurile aflate in patrimoniul persoanei juridice pe care o administreaza.Participatia penala este posibila; pentru coautorat este necesar ca toate persoanelesa aiba calitatea de gestionar sau administrator.

Subiectul pasiv este persoana juridica ale carei bunuri sunt gestionate sauadministrate.

Situatia premisaExistenta in raporturile de gestionaresau administrare.

36


37/87

Latura obiectivaElementul material : actiunea concretizata in una din cele 3 modalitati (insusire,folosire,traficare);

1. insusirea consta intr-un act initial de scoatere a bunurilor din patrimonial

gestionat si ulterior de trecere a bunului in stapanire proprie ( scoatereabunului e definitiva spre deosebire de folosire);

2. folosirea presupune scoaterea temporara a bunului din gestiune siintrebuintarea lui de catre gestionar sau alta persoana;

3. traficarea implica scoaterea bunului din gestiune dupa care urmeaza dareabunului in schimbul unui castig (profit).

Ca si in cazul folosirii, scoaterea bunului e temporara si in cazul traficariiUrmarea imediata : deposedarea persoanei juridice de un anumit bun saudiminuarea patrimoniului gestionat fie chiar vremelnica si de regula crearea uneipagube ; consta fie in valoarea bunului in cazul insusirii, fie in uzura bunului in cazulfolosirii si traficarii.

Legatura de cauzalitate : trebuie dovedita intre elementul material sideposedarea bunului, pentru ca de posedarea bunului are alte cauze (exemplu:pierderea bunului, furtul de catre un tert, degradarea bunului atunci nu vom aveadelapidare).

Latura subiectivaVinovatia se prezinta sub forma intentiei directe si indirecte;

Formele infractiunii Tentativa e pedepsitaConsumarea infractiunii are loc diferit in functie de modalitatile elementuluimaterial; coincide cu deposedarea si producerea pagubei in varianta agravata (art.210 indice 1 alin.(2)), cand delapidarea a avut consecinte deosebit de grave (art.146Cp.);

Decizia 14/2006 a ICCJ prin recursul in interesul legii s-a stabilit ca in cazulinfractiunii continuate caracterul consecintelor deosebit de grave se determina printotalizarea pagubelor materiale cauzate

Sanctiuni- varianta tip: 1-15 ani inchisoare;- varianta agravata : 10-20 ani si interzicerea unor drepturi.

37


38/87


39/87

Obiectul juridicObiectul juridic reprezentat de relatiile patrimoniale care implica buna-credinta sionestitatea celor care gasesc un bun ori ajung din eroare in posesia unui bun ceapartine altuia.

Obiectul materialObiectul material este un bun mobil fie gasit, fie ajuns din eroare in posesiafaptuitorului.

Situatia premisa :

La alin.(1) trebuie sa existe un bun iesit din posesia unei persoane fara voia acesteiasi fara ca faptuitorul sa fie present in acel moment;

La alin.(2) trebuie ca ajungerea unui bun din eroare in posesia faptuitorului sa sefaca dintr-o dubla eroare:

a) cel care remite bunul se afla in eroare cu privire la destinatar;

b) faptuitorul primeste bunul socotind ca respectivul bun ii este destinat.

Latura obiectiva

Elementul material

- alin.(1) actiunea (dispunerea de bun) sau inactiunea (nepredarea);

In cazul nepredarii, elementul material se realizeaza l expirarea termenului de 10zile, fiind un termen de gandire pe care il acorda legiuitorul.

Dispunerea este un act de dispozitie, incat insusirea bunului NU se realizeaza inipoteza in care remite bunul unei persoane pe care o credea proprietar .

- alin. (2) : actiunea de insusire a bunului.

Latura subiectiva

Vinovatia se prezinta sub forma intentiei. Este necesar ca faptuitorul sa cunoascafaptul ca bunul e pierdut, nu abandonat sau sa realizeze ca a ajuns din eroare in

posesia unui bun.

Forme ale infractiunii Tentativa desi este posibila nu e pedepsita;

Consumarea se realizeaza fie in momentul expirarii termenului de 10 zile fie inmomentul insusirii bunului.

39


40/87

SanctiuniInchisoarea de la 1-3 luni sau amenda.

Spete :

1. Bunul uitat de posesorsaudetonator intr-un loc, unde acesta stie ca l-a lasat siunde se poate intoarce oricand sa-l recupereze, nu este un bun pierdutdeoarece persoana vatamata nu a piardut in realitate posesiabunului.Insusirea unui asemenea bun de catre cel care si-a dat seama cabunul a fost uitat, nu pierdut reprezinta infractiune de furt.

2. Un bun uitat de posesorul sau intr-un anumit loc in prezenta aceluia care si-linsuseste ulterior nu poate constitui obiectul material al art.216, nefiind bungasit.Insusirea unui aseamenea bun este considerat furt.

3. Bunul uitat deposesor intr-un taxi in ipoteza in care soferul taxi-ului observaacest lucru si ulterior si-l insuseste => infractiunea de furt.

4. Reprezinta furt , fapta celui care isi insuseste un bun, pe care anterior il

sustrage o alta persoana lasandu-l in incinta unei societati comerciale.E furt, deoarece in cauza nu avem o pierdere a posesiei de catre persoanavatamata, bunul ramanand in incinta societatii si inculpatul vazand de unde a fostluat bunul si-a dat seama cui apartin si deci nu este bun pierdut. Solutia estecorecta, insa primul element al motivarii e gresit, bunul iesise din sfera detinatoruluiinitial. Bunul se afla in posesia celui care-l sustrage.

5. Reprezinta furt si nu insusire a bunului gasit sustragerea unui fierastraumecanic pe care muncitorii il ascunsesera sub niste frunze in scopul de a-lfolosi a doua zi.

S-a decis ca daca inainte de implinirea termenului de 10 zile, persoana care apierdut bunul il cere de la care l-a gasit, iar aceasta contesta gasirea si detinereabunului, prin aceasta dovedind intentia sa de insusire astfel incat nu mai poate

beneficia de termenul mentionat.6. Nu in toate cazurile intentia de insusire a bunului poate fi dedusa dincontestarea de a gasi bunul. Dupa contestarea gasirii, dar inainte deexpirarea termenului, gasitorul preda bunul proprietarului ar fi exagerat saapreciem ca fapta a fost consumate.

S-a pus intrebarea daca functioneaza si in cazul art.216 alin.(2) Cp. Sau in acestcaz elementul material consta doar din insusirea pe nedrept a bunului mobil.

Opinia majoritara in doctrina considera ca termenul de 10 zile se aplica si alin.(2)si acest termen se aplica de la data la care eroarea a fost inlaturata.

Cei care sustin aceasta opinie apreciaza ca daca am accepta inexistentatermenului de predare ar insemna sa consideram ca faptuitorul s-ar afla in modperpetuuintr-o situatie legala dup ace a retinut definitiv bunul.

Intr-o opinie mai veche se considera ca pentru varianta asimilata nu exista untermen de predare, iar posesorul din eroare il poate preda oricand sau il poatetine la dispozitia celui in drept.In accord cu aceasta opinie, dar in completarea ei,

40


41/87

unii autori considera ca de lege ferenda se impune modificarea aspectelor de laalin.(2) si stabilirea aceluiasi termen de 10 zile si in acest caz.

D-nul prof.Cioclei considera a doua parere corecta deoarece in conditiile actualenu exista un termen de predare.

DISTRUGEREA Art.217


Alin.(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare deneintrebuintare a unui bun apartinand altuia sauimpiedicarea luarii masurilor de conservare ori desalvare a unui astfel de bun, precum si inlaturareamasurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la oluna la 3 ani sau cu amenda.

Alin.(2) In cazul in care bunul are deosebita valoareartistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o altaasemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de launu la 10 ani.

Alin.(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea in starede neintrebuintare a unei conducte petroliere sau degaze, a unui cablu de inalta tensiune, aechipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii saupentru difuzarea programelor de radio si televiziuneori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelormagistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cuinchisoare de la unu la 10 ani.

Alin.(4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in

stare de neintrebuintare se savarseste prinincendiere, explozie ori prin orice alt asemeneamijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa esteinchisoarea de la 3 la 15 ani.

41


42/87

Alin.(5) Dispozitiile prevazute in alin.(2), 3 si 4 se aplicachiar daca bunul apartine faptuitorului.

Alin.(6) Daca bunul este proprietate privata, cu exceptiacazului cand acesta este in intregime sau in parte alstatului, actiunea penala pentru fapta prevazuta inalin.(1) se pune in miscare la plangerea prealabila apersoanei vatamate. Impacarea partilor inlaturaraspunderea penala.

Este o fapta contra patrimoniului oarecum atipica in sensul ca in principiu in acestcaz faptuitorul nu obtine in urma comiterii infractiunii niciun folos material.

Singura infractiune cu care se aseamana este art.214 alin.(1) Cp (gestiuneafrauduloasa in varianta tip).

Infractiunea este incriminate intr-o varianta tip(alin.(1)) si 3 variante agravate.

Obiect juridicObiectul juridic special : relatiile patrimoniale privind integritatea materiala sifunctionala a bunurilor.

Obiectul material : bunuri mobile sau imobile inclusiv bunuri care apartinfaptuitorului in cazul variantei agravate.

- nu are relevanta daca bunul era in stare perfecta sau prezinta un anumit gradde uzura, conditia este sa fie utilizabil.

- bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate conform destinatieisale initiale nu pot constitui obiectul material al infractiunii

SubiectiiSubiectul activ (necircumstantiat) ; mai putin proprietarul bunului distrus invarianta simpla, iar inclusiv proprietarul bunului distrus la variantele agravate. Poatefi si o persoana juridica, care va raspunde pentru fapta savarsita in numele siinteresul persoanei juridice, de catre organele sau reprezentantii acesteia.

Participatia penala este posibila in oricare din formele acesteia (coautorat, instigare,complicitate)

42


43/87

Subiectul pasiv (necircumstantiat) - orice persoana fizica sau juridica al careibun a fost distrus , precum si cea care avea drept asupra lui; exista o pluralitate desubiecti pasivi in cazul in care distrugerea poarta asupra unuor bunuri apartinandmai multor persoane aflate in indiviziune.

Situatia premisaStarea materiala a bunului in sensul ca acesta trebuie sa fie inca util sau sa aibainca o anumita valabilitate.

- daca bunul este degradat material si functional nu putem vorbi despredistrugere ( ex : carcasa unei masini care a luat foc)

Latura obiectivaElementul material : actiunea sau inactiunea.

Textul prevede 5 modalitati de realizare a elementului material :

1. distrugerea bunului ;2. degradarea bunului ;3. aducerea in stare de neintrebuintare a bunului ;4. impiedicarea luarii masurilor de conservare sau salvare abunului ;5. inlaturarea masurilor luate pentru conservarea sau salvarea bunului.

Primele 3 modalitati pot fi socotite principale , incat aduc o lezare a substantei saufunctionalitatii bunului.

Ultimele 2 sunt accesorii deoarece ele conduc in mod indirect la celeasi efecte.

Urmarea imediata : reprezentata de primele 3 modalitati de realizare a

elementului material.

Legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei cu atat mai mult cu catexista acesta coincidenta intre primele 3 modalitati ale elementului matrial si aurmarii imediate.

Latura subiectiva

Pentru existenta vinovatiei nu se cere un mobil sau un scop anume, dar e adevaratca in cazul distrugerii mobilul si scopul sunt atipice.

Forma de vinovatie : intentia directa si indirecta; daca fapta este comisa din culpa,vom avea alta infractiune (distrugerea din culpa).

Formele infractiuniiConsumarea are loc cand se realizeza vreuna din modalitatile elementului material.

Exista infractiunea si in forma continuata, caz in care epuizarea are loc in momentulcomiterii ultimului act din componenta activitatii de distrugere.

43


44/87

Tentativa conform art.222 Cp se pedepseste.

Variante agravate

Alin.(2), 3

Au in vedere natura bunului distrus, si anume un bun de o deosebita valoareartistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare;

- Obiectul material coincide cu cel al furtului calificat (art. 209 lit. a Cp);

- intre texte exista o diferenta in sensul ca la art.209 legiutorul se refere inmod expres la un bun care face parte din patrimonial cultural;

- legiutorul a vrut ca obiectul material sa aiba o sfera mai larga, nereferindu-seexpres la bunuri care fac parte din patrimonial cultural;

- avand in vedere si dispozitiile alin.(5) art.217 distrugerea bunului propriusanctionabila si in conditiile alin.(2), este vorba de bunuri ce apartinpatrimoniului cultural, pentru ca in cazul bunurilor proprii nu e valabila ??legiuitorului

de a pregati astfel de bunuri.

- Actiunea in varianta agravata de raporteaza la elementul material, in sensulca sunt avute in vedere o serie de bunuri care au o valoare economico-socialadeosebita; aceste bunuri coincid cu cele de la art.209 alin.(3) pentru ca e vbde conducte de gaze, cabluri de inalta tensiune etc.

- actiunile de distrugere sunt aratate limitativ in dispozitiile incriminatoare. Alin.(4)

Are in vedere unele mijloace mai periculoase; distrugerea se comite in acest cazprin incendiere,explozie ori orice alt asemenea mijloc si daca prezinta pericol public.

- elementul material consta in oricare dintre actiunile ce pot fi intalnite laprimele 2 variante, cu deosebirea ca se folosesc mijloace deosebit deprimejdioase;- nu orice distrugere prin incendiere va reprezenta agravata de la alin.(4), folosirea acestor mijloace atrage agravarea numai daca prin acestea seajunge la punerea in pericol a vietii sau integritatii ori sanatatii persoanelor( deci reprezinta un pericol public );

Pericolul public este pericolul ce ameninta o colectivitate de persoane sau bunuri.- pentru existenta infractiunii este suficienta o singura actiune din cele

alternative enumerate de lege ( incendiere, explozie ori prin orice altasemenea mijloc ); daca se comit mai multe actiuni asupra aceluiasi bun, darsuccesiv ori simultan, asupra mai multor bunuri, exista o singura infractiune.

Alin.(5)Dispozitiile alin.(2), 3, 4 se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului, rezultandin acest caz o particularitate a subiectului activ.

44


45/87

Sanctiuni- alin.(1): inchisoare de la 1 luna- 3 ani, alternative cu amenda ;- alin.(2),3 : inchisoare 1-10 ani ;- alin.(5) : inchisoare 3 15 ani .

Aspecte procedurale

Pentru fapta prevazuta de alin.(1), actiunea penala este pusa in miscare laplangerea prealabila a persoanei vatamate ( totusi bunul san nu apartina statului inintregime sau in parte), iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

DISTRUGEREA CALIFICATA (Art.218)


Alin. (1) Daca faptele prevazute in art. 217 au avutconsecinte deosebit de grave, pedeapsa esteinchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unordrepturi, iar daca au avut ca urmare un dezastru,pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoareade la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Se raporteaza la art. 217 Cp, cu adaugarea unor elemente circumstantiale, cuurmari deosebit de grave; elementele circumstantiale se refera la producerea unorrezultate grave (consecinte deosebit de grave art. 146 C.pen.).

Alin. (2) Dezastrul consta in distrugerea sau degradareaunor mijloace de transport in comun, de marfuri saupersoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut caurmare moartea sau vatamarea grava a integritatiicorporale ori sanatatii mai multor persoane.

Se raporteaza la art. 217 Cp, cu adaugarea unor elemente circumstantiale, cuurmari deosebit de grave; elementele circumstantiale se refera la producerea unorrezultate grave (prin notiunea de dezastru).

Obiectul juridicObiectul juridic special devine complex, astfel avand in vedere sensul dat deart.146 Cp, notiunii de consecinte deosebit de grave, rezulta ca se ocrotesc insubsidiar relatiile privind unele activitati de interes public pe de o parte, iar pe dealta parte sunt ocrotite in subsidiar viata ,integritatea corporala ori sanatateapersoanei ( sensul notiunii de dezastru ).

45


46/87

DISTRUGEREA DIN CULPA (Art.219)

Caracterizare generalaPrevede 2 variante tip si 2 variante agravate

Alin.(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare deneintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar dacaacesta apartine faptuitorului, in cazul in care faptaeste savarsita prin incendiere, explozie sau prin oricealt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, sepedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cuamenda.

Se raporteaza la art.217 alin.(4) Cp ( folosirea de mijloace deosebit de

primejdioase )

Alin.(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugereaori degradarea din culpa a unei conducte petrolieresau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, aechipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii saupentru difuzarea programelor de radio si televiziuneori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelormagistrale de alimentare cu apa, daca a avut caurmare aducerea in stare de neintrebuintare aacestora.

Se refera la art. 217 alin.(3) , cu diferenta ca in cazil art. 219 alin.(2) emementulmaterial consta doar in primele modalitati ( distrugere si degradare ), iar cea de-a 3modalitate a art.217 alin.(3) ( aducerea in stare de neintrebuintare ) devine urmareimediata. Deci in acest caz se sanctioneaza doar faptele care afecteaza in modfunctional bunul respectiv.

46


47/87

Alin.(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare deneintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar dacaacesta apartine faptuitorului, in cazul in care a avutconsecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu

inchisoare de la unu la 6 ani, iar daca a avut caurmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la3 la 12 ani.

Se raporteaza la varianta prevazuta de art. 218 alin.(1) (distrugerea produceconsecinte deosebit de grave);

Alin.(4) Cand dezastrul ori consecintele deosebit de graves-au produs ca urmare a parasirii postului sau asavarsirii oricarei alte fapte de catre personalul de

conducere al unui mijloc de transport in comun ori decatre personalul care asigura direct securitatea unorasemenea transporturi, pedeapsa este inchisoareade la 5 la 15 ani.

Se refera la producerea de consecinte deosebit de grave, dar ca urmare a parasiriipostului ori ca urmare a savarsirii oricarei fapte de catre personalul de conducere alunui mijloc de transport in comun ori de catre personalul care asigura directsecuritatea unor asemenea transporturi;

- in aceasta ipoteza subiectul activ este calificat.

Spete:

1. Pentru existenta art.217 alin.(4) Cp nu este sufficient ca distrugerea sa se firealizat prin incendieri, ci este necesar sa fie indeplinite conditiile de a rezultaun percicol public.Daca nu rezulta pericol public, distrugerea prin incendiereva fi incadrata la art.217 alin.(1).

2. Impiedicarea producerii unui incendiu cauzat de o persoana in propriagospodarie din neglijenta repreznta infractiunea de distrugere prevazut deart.217 alin.(1) si 4 daca incendiul s-a extins asupra altor bunuri, distrugandu-le nefiind vorba de distrugere din culpa.

TULBURAREA DE POSESIE (Art. 220)( ultima modificare L 247 / 2005)

Caracterizare generalainfractiunea este incriminata intr-o varianta tip si 2 agravate.

47


48/87

Alin.(1) Ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, aunui imobil aflat in posesia altuia, faraconsimtamantul acestuia sau fara aprobareprealabila primita in conditiile legii, ori refuzul de a

elibera imobilul astfel ocupat se pedepseste cuinchisoare de la 1 la 5 ani.

Alin.(2) Daca fapta prevazuta in alin.(1) se savarsesteprin violenta sau amenintare ori prin desfiintareasemnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsaeste inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Alin.(3) Daca fapta prevazuta in alin.(2) se savarseste dedoua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsaeste inchisoarea de la 3 la 15 ani.

Alin.(4) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Obiect juridicObiectul juridic special :

1. varianta tip (complex) :

a) relatiile patrimoniale privind pasnica posesie a imobilului;

b) libertatea persoanei de a folosi de aceste bunurei in mod netulburat.

2. variantele agravate (complex), incat pe langa cele de la varianta tipintalnim si libertatea psihica sau integritatea corporala.

Obiect materialObiectul material - complex

Obiect material principal = bunul imobil;

Obiect material secundar (valabil pentru variantele agravate) = corpul persoanei(fapta se savarseste prin violenta sau amenintare), precum si bunurile caremarcheaza teritoriul(in cazul desfiintarii sau stramutarii semnelor de hotar) .

48


49/87

SubiectiiSubiectul activ necircumstantiat - (poate fi inclusiv proprietarul, daca inmomentul infractiunii, imobilul se afla in posesia legitima unei alte persoane-coproprietar,locatar,uzufructuar); in cazul alin.(2) participatia penala este posibilasub forma coautoratului;

Subiectul pasiv - necircumstantiat - in unele situatii cand exista chiar doisubiecti pasivi , cand imobilul se afla in posesia legitima a altei persoane decatproprietarul, unul in persoana posesorului imobilului, iar celalalt in persoanaproprietarului, incat activitatea ilicita adduce atingere si dreptului de proprietate,ocuparea implicand si o uzurpare a acestui drept.

Situatia premisaExistenta posesiei asupra bunului imobil.

Latura obiectivaElementul material : actiunea de ocupare totala sau partiala a imobiluluiOcuparea presupune patrunderea in imobil, cu intentia de a ramane acolo si trebuiesa se faca fara drept pentru ca infractiunea sa existe

Exemple :

1) nu comite infractiunea prev de acest articol, persoana care ocupa un spatiulocativ in baza unui contract, a unei hotarari judecatoresti etc. fara sa tulbureposesia legala a locatarului al carui drept are prioritate si precadere inmomentul comiterii faptei.

2) daca la data dobandirii terenului,aceasta facandu-se in baza unor acte legale,iar ulterior acestea sunt anulate, dreptul de proprietate fiind constituit infavoarea altei persoane, necedarea terenului de catre posesorul de fapt nuconstituie infractiune.

3) la variantele agravate se adauga conditia exercitarii unor violente sauamenintari ori desfiintarea sau tulburarea.

4) daca luarea in stapanire a imobilului nu este efectiva, fiind vorba de o simplapatrundere, fara o durata mare, atunci fapta va constitui eventual

infractiunea de violare de domiciliu.Urmarea imediata : consta in schimbarea ilicita a starii de fapt pe care imobilul oavea anterior sub raportul posesieiLegatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei.

49


50/87

Latura subiectivaforma de vinovatie : intentia directa (majoritatea cazurilor, incat caracterul illegalal ocuparii este cunoscut de faptuitor) sau indirecta.

Formele infractiuniiActele pregatitoare, cat si tentativa sunt posibile dar nu se pedepsesc

Infractiunea se consuma in momentul ocuparii (larea in stapanire a imobilului),devenind continua daca faptuitorul reuseste sa ramana;

Infractiunea continua se consuma fie cand faptuitorul a incercat din proprie initiativeactiunea ilicita de ocupare a imobilului, fie la dat pronuntarii hotararii decondamnare;

Daca actiunea de ocupare a inceput, dar s-a interrupt, actele folosite pana atunciconstituie incalcari ale legii penale (loviri, alte violente, amenintare,distrugere)

Sanctiuni> pedepse - alin.(1): inchisoare de la 1 la 5 ani.

- alin.(2) : inchisoarea de la 2 la 7 ani.

- alin.(3): inchisoarea de la 3 la 15 ani.

> impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

TAINUIREA (Art. 221)


Alin.(1) Primirea, dobandirea sau transformarea unui bunori inlesnirea valorificarii acestuia, cunoscand cabunul provine din savarsirea unei fapte prevazute delegea penala, daca prin aceasta s-a urmaritobtinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folosmaterial, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 7

ani, fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasipedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea dincare provine bunul tainuit.

50


51/87


52/87

Urmarea imediata : schimbarea situatiei de fapt a bunului, fie prin trecerea lui inalta sfera patrimoniala ori modificarea substantei sau formei bunului; astfel sereduce posibilitatea de recuperare, fapt ce duce la mentinerea consecintelorpagubitoare ale faptei principale.Legatura de cauzalitate : rezulta in mod direct din materialitatea faptei.

Latura subiectivaforma de vinovatie : intentia directa, calificata prin scopul obtinerii unui folosmaterial pentru sine sau pentru altul

- se cere indeplinirea conditiei ca autorul sa cunoasca faptul ca bunulprovine din comiterea unei infractiuni

- daca prin savarsirea acestor acte, faptuitorul nu urmareste obtinereaunui folos material, fapta va fi incadrata in dispozitiile referitoare lafavorizarea infractorului

formele infractiunii :- actele de pregatire, cat si tentative sunt posibile, desi nu sunt

incriminate;

- infractiunea se consuma in momentul realizarii elementului material;- caracter continuat poate avea in cazul dobandirii, transformarii sauinlesnirii valorificarii unui bun, cand actele repective sunt savarsite ladiferite intervale de timp, in baza aceleiasi rezolutiuni infractionale.

SanctiuniInchisoare de la 3 luni la 7 ani, fara ca sanctiunea apli

Documents

Suport Curs Penal