suport de curs_N Florea.doc

8/20/2019 suport de curs_N Florea.doc

http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-cursn-floreadoc 1/31

Modulul Metode şi tehnici de comunicare efcientă

Nr.crt.

Denumirea modulului/Denumirea temei

Nr.ore

Tip activitate Formatori

1. Comunicarea. Delimităriconceptuale, elemente constitutiveale procesului de comunicare

½ h activităţi teoreticefaţă în faţă

Formatoriiprogramului

½ h activităţi teoreticeonline

1 h activităţi practicefaţă în faţă

1 h activităţi practiceonline

2. Forme ale comunicării ½ h activităţi teoreticefaţă în faţă Formatoriiprogramului½ h activităţi teoretice

online2 h activităţi practice

faţă în faţă1 h activităţi practice

online3. Factori perturatori !i loca"e în

procesul comunicării½ h activităţi teoretice

faţă în faţăFormatorii

programului

1 ½ h activităţi teoretice



online#. $ehnici de comunicare eficientă ½ h activităţi teoretice

faţă în faţăFormatorii

programului½ h activităţi teoretice



online%valuare modul 1 h test on line Formatorii

programului

1

© C.C.D. Dolj



Metode şi tehnici de comunicare eficientă - SUPOT de !US

". !omunicarea. Delimitări conceptuale# elemente con$titutive ale proce$uluide comunicare

Conceptul de comunicare umană&rin esenţa sa omul este o fiinţă socială, el nu poate trăi singur, i'olat de ceilalţi.

Dimpotrivă, acesta se raportea'ă permanent la alţii, acţionea'ă împreună cu ei, staile!terelaţii cu cei din "urul său. %(istenţa umană este greu de conceput în afara relaţiilor sociale. &entru a putea relaţiona cu cei din "urul nostru, treuie să comunicăm.

)mul încearcă să reali'e'e cu alte persoane o comunitate prin care pot fi difu'ateinformaţii, idei, atitudini, sentimente. * comunica nu înseamnă doar a emite sunete !icuvinte, ci însemnă, în acela!i timp, a g+ndi !i a cunoa!te.

&rolemele din viaţa de 'i cu 'i îi pun pe oameni în diferite situaţii pentru caretreuie să adopte anumite comportamente !i modele de comunicare adecvate. *stfel, eitreuie să dispună de o adevărată cultură a comunicării cum să vorească, unde, c+nd, înce situaţie.

*ctul de comunicare este în mare măsură repre'entat de conţinutul informaţionaltransmis !i de relaţia care ia na!tere între interlocutori !i care se construie!te cu emoţii !isentimente, atitudini !i interese.

Comunicarea a făcut oiectul unor numeroase investigaţii teoretice, în literatura despecialitate găsindu-se diverse definiţii. *cestea pot fi împărţite în definiţii de naturăinstrumentală care descriu comunicarea prin componentele sale, a!a cum se produceaceasta/ !i definiţii de natură analitic-investigativă care încearcă să oserve comunicareadincolo de activitatea strictă de transmitere-receptare a unui mesa"/.

%nciclopedia 0ritanică 13, p. 23/ evidenţia'ă că termenul de comunicareprovine din latinescul comunicare, ce înseamnă 4a pune în comun5, 4a transmite5, !iconsideră că sensul cel mai potrivit este 4a face în comun sau a împărţi ceva între c+tevapersoane sau grupuri5.

După 67els !i 8eaver 19:, p. :/, 4comunicarea este un proces în care oamenii î!i împărtă!esc informaţii, idei !i sentimente.5

0aron 193, p. 313/ spune despre comunicare că 4este procesul prin care o partenumită emiţător/ transmite informaţii un mesa"/ unei alte părţi numită receptor/5.

Conform lui De ;ito 199, p. #/ 4comunicarea se referă la acţiunea, cu una sau maimulte persoane, de transmitere !i receptare a unor mesa"e care pot fi deformate de'gomote, are loc într-un conte(t, presupune anumite efecte !i furni'ea'ă oportunităţi de

feedac<5.4Comunicarea repre'intă interacţiunea socială prin sistemul de simoluri !i mesa"e.5=eorge =erner/

Colin Cherr7 define!te comunicarea drept 4o funcţie socială..., o distriuţie aelementelor comportamentului sau un mod de viaţă alături de e(istenţa unui set dereguli...Comunicarea nu este răspunsul însu!i, dar este, într-un mod esenţial, un set derelaţionări a'ate pe transmiterea unor stimuli semne/ !i evocarea răspunsurilor.5

Cercetătorii de la >niversitatea din *msterdam ne propun următoarea aordare 4?nconcepţia noastră, pentru ca transferul de informaţie să devină un proces de comunicare,emitentul treuie să aiă intenţia de a provoca receptorului un efect oarecare. &rin urmare,comunicarea devine un proces prin care un emiţător transmite o informaţie receptorului

prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.5

2

© C.C.D. Dolj



Aplicaţie

Cursanţii sunt împăţiţi pe grupe @-: memri/. Fiecare grup î!i va alege de la început un lider !i va discuta un număr de

caracteristici po'itive !i negative ale comunicăriiA numărul acestor caracteristiciat+t cele po'itive, c+t !i cele negative/ va treui să fie egal cu numărulmemrilor grupului.

După ce fiecare grup va fi stailit aceste caracteristici, toţi liderii vor treui săe(plice de ce grupurile lor a considerat importante acele caracteristici po'itive !inegative pentru modul în care conceptuali'ea'ă termenul de comunicare.

Elemente constitutive ale procesului de comunicare

&rocesul comunicării presupune e(istenţa următoarelor elemente componenteemiţătorul, receptorul, mesajul, feed-backul, canalul şi contextul comunicării &+ni!oară,Bon-)vidiu, 2#/.

Emiţătorul poate fi repre'entat de un individ, un grup sau o instituţie. este sursa mesa"ului, fiind repre'entat de cel care dore!te să transmită un mesa"A presupune o stare de spirit o motivaţie/, emiţătorul este cineva care are un

anumit motiv pentru a transmite o informaţieA presupune un scop e(plicit alăturat mesa"ului/ !i unul implicit motivul

transmiterii mesa"ului, uneori necunoscut receptorului/A posedă o informaţie mai ine structurată dec+t receptorulA este singurul în măsură să codifice mesa"ul ce urmea'ă a fi transmis.eu!ita comunicării este asigurată în primul r+nd de emiţător, prin modul în care

acesta codifică mesa"ul pe care dore!te să-l transmită. *cestuia i se pot atriui gradediferite de prestigiu sau crediilitate, aspecte care au un impact puternic asupracomunicării ca atare.

*plicaţie

Citiţi cu atenţie următorul te(t !i identificaţi elementele actului de comunicare

4*stă'i este o 'i frumoasă !i Dan vrea să meargă afară să se "oace, dar nu are

nici un farmec să-!i petreacă timpul singur. &une m+na pe telefon !i îl sună pe =igel.- *loE alut, =igel Ce faciE- Gă uit la televi'or.- ;rei să mergem pe terenul de sport al !colii să "ucăm fotalE- igur Ha ce orăE- &e la ora 1#..- &erfect Ie înt+lnim pe teren.- ;oi acolo.- &a- &a, pa5

3

© C.C.D. Dolj



. &. French !i 0ertram aven au identificat cinci baze ale puterii sau influenţei emiţătorului ca parte a comunicării

1. Puterea recompensatoare are la a'ă ailitatea de a răsplăti. *ici putem încadrasatisfacerea unor dorinţe ale receptorului. *stfel, părinţii dispun de o putererecompensatoare, ei put+nd satisface dorinţele copilului care a îndeplinit sarcinile primite

de e(., orin prime!te de la părinţi o minge pentru că a făcut ordine în cămară./. Dinpunct de vedere strict didactic, cadrul didactic, graţie puterii recompensatoare poaterăsplăti elevul prin calificative, note, laude/ pentru modul în care î!i pregăte!te lecţiile.

2. Puterea coercitivă vi'ea'ă posiilitatea emiţătorului de a-l pedepsi pe receptor 4răsplata negativă5 J Bon )vidiu &+ni!oară/ dacă nu se conformea'ă încercării deinfluenţă a acestuia. ?n această iposta'ă se află, spre e(emplu, tatăl care îi inter'ice fiuluisă privească la televi'or pentru că s-a purtat ur+t cu fratele său ori profesorul care îi dă onotă mică elevului care nu !i-a făcut tema.

3. Puterea referenţială se caracteri'ea'ă prin dorinţa receptorului de identificare cuemiţătorul o persoană sau un grup constituie un model cu care încearcă să se identificereceptorul, adopt+ndu-i atitudinile, convingerile etc./. *desea, adolescenţii adoptăcomportamente sau convingeri ale formaţiilor mu'icale sau interpreţilor pe care îi admiră. ?n învăţăm+ntul primar, cadrul didactic repre'intă un emiţător cu sporită putere referenţială,care î!i pune amprenta în mod decisiv asupra de'voltării personalităţii !colarilor mici.

4. Puterea legitimă se a'ea'ă pe acceptarea de către amele părţi implicate înactul comunicării, a dreptului unuia dintre interlocutori de a pretinde să fie ascultat de cătrecelălalt. %a implică un cod sau un standard acceptat de către amii parteneri. e a!teaptăde la un diriginte să-!i educe elevii, să le impună anumite reguli sau de la un director săconducă profesorii dintr-o unitate !colară.

5. Puterea expertului specifică atriuirea de cuno!tinţe superioare emiţătorului, careau impact asupra structurii cognitive a receptorului străinul care acceptă recomandările

unui localnic, informaţiile dintr-o revistă de specialitate etc./. Cadrul didactic dispune înmod tradiţional de această putere prin po'iţia pe care o ocupă, dar cuno!tinţele e(trem dediversificate la care are acces acum elevul treuie să stea permanent în atenţia sa.

eceptorul poate fi un individ, un grup sau o instituţie cărora le este adresat mesa"ulsau intră posesia lui în mod înt+mplător.

Kat' propune patru tipuri de reacţii la modul !n care a fost formulat, organizat şi transmis mesajul , reacţii care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului

1. eacţia instrumentală, adaptativă sau utilitară repre'intă modul în carereceptorul reacţionea'ă în vederea ma(imi'ării recompensei sau minimi'ării pedepsei.pre e(emplu, c+nd un copil este certat pentru o faptă comisă, el încearcă să aducă

diverse argumente pentru a scăpa de pedeapsa părinţilor sau pentru a o reduce.2. eacţia egodefensivă "de autoapărare# se referă la tendiţa indivi'ilor de a încerca să menţină o imagine de sine favorailă !i în acord cu imaginea pe care o auceilalţi despre ei. )amenii au tendinţa de a reacţiona astfel înc+t să-!i cree'e o imaginec+t mai ună în ochii interlocutorului.

3. eacţia expresiei valorice se caracteri'ea'ă prin aceea că atitudinile ce e(primăvalori contriuie la conturarea imaginii de sine !i o modelea'ă mai aproape de ceea ce nedorim.

#. eacţia cognitivă se referă la nevoia oamenilor de a da sens la ceea ce ar păreaastfel un univers haotic !i neorgani'at. *ceasta este raportată la nevoia de a înţelegeevenimentele care ne afectea'ă în mod direct viaţa !i de a avea un cadru de referinţă

coerent !i stail pentru a ne organi'a e(perienţa. *stfel, consideră &+ni!oară, profesorulpoate folosi reacţia cognitivă în sensul oservării intereselor legate de e(perienţa imediată

4

© C.C.D. Dolj



de cunoa!tere !i chiar cu referire la e(perienţa de viaţă în general a elevilorA folosireaacestor informaţii în conceperea mesa"ului este e(trem de utilă.

Aplicaţie

$etoda %ontroversa creativă4Cine este mai important în comunicare emiţătorul sau receptorulE5

Cursanţii sunt împărţiţi în grupuri de c+te # persoane aceste grupuri conţin c+tedouă echipe de c+te două persoane/ !i treuie să demonstre'e J fără să aiăvoie să a"ungă la un compromis J că echipa * J emiţătorul este mai importantdec+t receptorul, echipa 0 receptorul este mai important dec+t emiţătorul.

După ce argumentele se vor fi epui'at de fiecare parte, se vor identifica soluţiilede mi"loc care conţin c+te ceva din fiecare po'iţie opusă.

adaptare după Boan-)vidiu &+ni!oară/

4$esajul presupune un mo'aic de informaţii oiective, "udecăţi de valoare careprivesc informaţiile oiectiv/ !i "udecăţi de valoare !i trăiri personale în afara acestor informaţii etc.5 &+ni!oară, Bon-)vidiu, 2#, p. #9/.

4Gesa"ele includ datele transmise !i codul de simoluri care intenţionea'ă să ofereun înţeles specific, particular acestor date5 6ellriegel, locum, 8oodman, 12, p. #31/.

Lohn . Freund !i *rnold Ielson identifică patru forme de mesaj mesa"ul care e(istă în mintea emiţătorului regăsit ca atare în g+ndurile

acestuia/A mesa"ul care este transmis de emiţător definind modul în care transmiţătorul

codea'ă mesa"ul/A mesa"ul care este interpretat decodat de receptor/A mesa"ul care este reamintit de acesta afectat de selectivitatea receptorului !i de

modalităţile de respingere a elementelor inde'iraile pentru el/.

&eed-backul este definit de $.K. =amle !i G. =amle 13, p. 1@1/ drept 4toatemesa"ele verale !i neverale pe care o persoană le transmite în mod con!tient sauincon!tient ca răspuns la comunicarea altei persoane.5 *cesta este necesar pentru a afladacă mesa"ul a fost înţeles, cre'ut !i acceptat.

Feed-ac<ul repre'intă reacţia de răspuns a receptorului la mesa"ul primit de laemiţător. %ste un mod de a a"uta pe cineva să înţeleagă efectele pe care le produce unmesa" acţiune, atitudine, comportament etc./ asupra celui căruia i-a fost adresat mesa"ulrespectiv.

&etre *nghel 23, p. :@/ identifică mai multe tipuri de feed-back feed-ac<ul util,feed-ac<ul negativ !i feed-ac<ul po'itiv.

&eed-backul util se caracteri'ea'ă prin e(istenţa unui sentiment de încredere reciprocă între participanţii la actul

comunicăriiA este e(presia e(perienţei comune !i nu punctul de vedere sau replica negativă acuivaA

5

© C.C.D. Dolj



se a'ea'ă pe o ascultare atentă, mai ales din partea emiţătorului, care segăse!te acum în iposta'a de destinatarA

emiţătorul, prin comportamentul său, treuie să arate deschidere, spri"inindinterlocutorul să comunice.

&eed-backul negativ serve!te unei funcţii coercitive, care urmăre!te diminuareaMeliminarea comportamentelor de comunicare nepotrivite. copul său este să determinepersoana criticată să-!i dea seama de efectele negative ale comportamentului său !i săinfluenţe'e schimarea acesteia prin de'voltarea sentimentului de vinovăţie.

&eed-backul pozitiv încearcă să menţină comunicarea în direcţia în care se aflăde"a, av+nd drept scop confirmarea reali'ărilor. %ste un element esenţial în activitateadidactică, prin rolul pe care îl "oacă în încura"area elevilor !i întărirea comportamentuluiacestora. Feedac<ul po'itiv contriuie la cre!terea satisfacţiei în muncă, motiv+nd at+tliderul unui grup sau conducătorul unei acţiuni, c+t !i pe memrii colectivului.

Aplicaţie

unt desemnaţi doi parteneri, unul oferind celuilalt instrucţiuni pentru areali'a un desen la alegere/ în trei condiţii

1. 'taţi spate !n spate cu partenerul, iar dumneavoastră !i explicaţi desenul pecare !l aveţi !n faţă fără să priviţi ceea ce face el, fără alte instrucţiuni cu privirela desen şi fără ca el să aibă voie să spună ceva din ceea ce face "feed-back zero#A

2. (escrieţi o altă imagine, !ntorc)ndu-vă cu faţa spre partener "acesta răm)n)nd

cu spatele spre dumneavoastră# şi put)nd comenta ceea ce desenează, fără ca partenerul acestuia să aibă voie să facă, la r)ndul său, vreun comentariu "feed-back limitat#A

3. Alegeţi un alt desen pe care partenerul să-l reproducă, dar de data asta staţi faţă !n faţă şi fiecare dintre dumneavoastră poate să facă orice comentarii doreste"feed-back liber#. Ha final, cursanţilor li se cere să compare cele trei desene e(ecutate de

partener cu originalele !i să oserve rolul feed-ac<ul-ui în procesul de comunicare.adaptare după 6arold Heavitt !i oland Gueller/

%analul de comunicare repre'intă calea care facilitea'ă reali'area comunicării. Bon-)vidiu &+ni!oară distinge două modalităţi de a privi canalul de comunicare 4în sens larg,el define!te totalitatea posiilităţilor fi'ice de comunicare, în sens restr+ns însă, putemvori despre modul de structurare a comunicărilor, în ca'ul unui colectiv, relativ ladistriuţia memrilor5.

Hu+nd drept criteriu nivelul de interacţiune dintre memrii unui grup, speciali!tiiidentifică patru modalităţi de structurare, definind patru asemenea reţele de comunicare

1. eţeaua !n formă de *+ "denumită şi *stea# este cea mai centrali'atăA eficienţasa se manifestă în special în activităţi simple, fără grad de dificultate ridicat. &ersoanasituată în centru este percepută drept lider, dar, pentru memrii grupului situaţi mai departede centru, aceasta este reţeaua de comunicare cea mai puţin satisfăcătoare.

6

© C.C.D. Dolj



2. eţeaua !n formă de cerc repre'intă cealaltă latură aceasta este cea maidescentrali'ată formă de structurare a canalelor de comunicare dar, astfel, devine !i ceamai puţin eficientă J grupul posed+nd un grad crescut de neorgani'are, lucru resimţit acutde memrii lui. peciali!tii afirmă că această reţea este mai indicată dec+t prima în are'olva proleme comple(e !i este cea mai satisfăcătoare în ceea ce prive!te

comunicarea pentru toţi memrii săi.3. %analul *reţea include posiilitatea unei participări ma"ore a tuturor memrilor

grupuluiA acesta este indicat atunci c+nd este importantă o interacţiune permanentă !ipluridimensională a memrilor unui grup. De!i conducătorul grupului este greu de distinsde către memri, ace!tia din urmă au un nivel de satisfacţie ridicatA totu!i, dacă e(istă opresiune precum cea a timpului/ pentru re'olvarea unei sarcini, canalul include oposiilitate destul de mare de a se divide în reţele de tip 4stea5.

#. eţeaua !n formă de *. sau reţeaua !n formă de lanţ permite o slaă interacţiunea memrilor !i se pretea'ă, de asemenea, la re'olvarea unor sarcini simple !i directeAsatisfacţia memrilor tinde să se situe'e pe un interval între puţină !i medie.

%ontextul comunicării repre'intă cadrul fi'ic sau psihopedagogic/ în care are loccomunicarea. Bncidenţa cadrului fi'ic asupra comunicării este evidentă astfel, aran"areamoilierului într-un anumit mod poate influenţa po'itiv sau negativ comunicarea. ?n ceeace prive!te conte(tul psihopedagogic, lucrurile sunt mai nuanţate, deoarece acest conte(tpoate să depindă, într-o măsură mult mai ridicată, de actorii comunicaţionali sau decondiţiile sociale care anticipea'ă structuri comunicaţionale.

%(istă cel puţin trei dimensiuni ale contextului dimensiunea fi'ică este definită de ansamlul elementelor din mediul

încon"urător, care au o contriuţie po'itivă sau negativă/ în procesul comunicăriiA dimensiunea psihosocială a conte(tului include, spre e(emplu, rolurile

participanţilor, elementele de cultură socială, apartenenţa la anumite grupuri, mentalităţi !istatusuri formale sau informale etcA dimensiunea temporală, care include !i timpul istoric al 'ilei.

Aplicaţie

Colectivul de cursanţi se împarte în !ase grupuri fiecare grup va primispre anali'ă o componentă a comunicării emiţător, receptor, mesa",feed-ac<, canal, conte(t/ !i va treui să identifice c+t mai multe elementepo'itive care privesc componenta comunicării pe care o repre'intă.

?n final, liderul grupului va treui să pre'inte tuturor cursanţilor modul încare respectiva componentă influenţea'ă po'itiv actul comunicării.

%. Forme ale comunicării

Comunicarea umană, datorită comple(ităţii sale, poate îmrăca diverse forme. *stfel, în funcţie de criteriul adoptat, ta(onomia comunicării cuprinde Huminiţa Baco,1, p. 193/

1.?n funcţie de numărul partenerilor participanţi la actul comunicării, înt+lnimurmătoarele forme

7

© C.C.D. Dolj



a/ comunicare intrapersonală J comunicarea cu sineA/ comunicare interpersonală J comunicarea între două persoaneAc/ comunicare !n grup mic J comunicarea în ca'ul unei relaţii personale de tip 4faţă-

în-faţă5Ad/ comunicare publică J receptorul este un pulic larg, în relaţie directă conferinţe,

miting/ sau indirectă 'iar, $;/ cu emiţătorul.

2. După statutul interlocutorilor , comunicarea poate fia/ comunicare verticală J comunicare între parteneri care au statute inegale elev-

profesor, soldat-ofiţer/A/ comunicare orizontală J între parteneri cu statute egale elev-elev, soldat-soldat/.

3. ?n funcţie de codul folosit , formele comunicării sunta/ comunicare verbală J informaţia este codificată !i transmisă prin cuv+nt !i prin tot

ceea ce ţine de acesta su aspect fonetic, le(ical, morfo-sintacticA/ comunicare paraverbală J informaţia este codificată !i transmisă prin elemente

pro'odice !i vocale care însoţesc cuv+ntul !i vorirea, în general caracteristicile vocii,particularităţile de pronunţie, intensitatea rostirii, ritmul !i deitul voririi, intonaţia, pau'aetc./A

c/ comunicare nonverbală J informaţia este codificată !i transmisă printr-odiversitate de semne legate direct de postura, mi!carea, gesturile, mimica, înfăţi!areapartenerilorA

d/ comunicare mixtă J informaţia este codificată !i transmisă prin elemente verale,paraverale !i nonverale.

#. ?n funcţie de finalitatea actului comunicativ , putem identifica următoarele forme

ale comunicăriia/ comunicare accidentală J se caracteri'ea'ă prin transmiterea înt+mplătoare deinformaţii care nu sunt vi'ate e(pres de emiţător.

/ comunicare subiectivă J e(primă direct veral, paraveral sau nonveral/ stareaafectivă a emiţătorului din necesitatea descărcării !i reechilirării, în urma acumulării uneitensiuni psihice po'itive sau negativeA

c/ comunicare instrumentală J este acel tip de comunicare ce reune!te o serie departicularităţi focali'area intenţionată pe un scop precis, comunicat partenerilorA urmărireaatingerii lui prin oţinerea unui anumit efect în comportamentul receptoruluiA capacitateade a se modifica, în funcţie de reacţia partenerilor pentru a-!i atinge oiectivul.

@. După capacitatea autoreglării , comunicarea poate fia/ comunicare lateralizată "unidirecţională# J fără fee-ac< comunicare prin film,radio, $;, andă magnetică etc., forme care nu permit interacţiunea/A

/ comunicare nelateralizată J cu feed-ac< determinat de pre'enţa interacţiuniiemiţător-receptor.

:. ?n funcţie de natura conţinutului , comunicarea poate fia/ comunicare referenţială J vi'ea'ă un anumit adevăr !tiinţific sau de altă natură/A/ comunicare operaţională/metodologică J vi'ea'ă înţelegerea acelui adevăr, felul

în care treuie operat, mental sau practic, pentru ca adevărul transmis să fie 4descifrat5Ac/ comunicare atitudinală J valori'ea'ă cele transmise, situaţia comunicării !i

partenerul.

8

© C.C.D. Dolj



&ormele comunicării utilizate frecvent !n procesul educaţional sunt comunicareaverală, comunicarea paraverală !i comunicarea nonverală.

%omunicarea verbalăBnformaţia este codificată !i transmisă prin cuv+nt !i prin tot ceea ce ţine de acesta

su aspect fonetic, le(ical, morfo-sintactic. %ste specific umană, are formă orală !iM sau

scrisă, iar în funcţie de acestea, utili'ea'ă canalul auditiv !iM sau vi'ual.După omiţă 0. Bucu, caracteristicile comunicării verale sunt determinate de faptul

că aceasta are ca principal instrument de reali'are lima"ul !i ca modalităţi de 4e(primare5 comunicare verală simplăA convingereaA sugestia.

Hegat de acestea, la comunicarea verală identificăm următoarele caracteristici întimp ce primele două aspecte comunicarea verală simplă !i convingerea/ e(ploatea'ăfuncţiile cognitivă !i comunicativă ale lima"ului !i furni'ea'ă procedeele schimuluireciproc de informaţie raţională, sugestia utili'ea'ă cu precădere funcţiile e(presive !i

persuasive ale lima"ului, care furni'ea'ă procedeele schimului reciproc de informaţieemoţională.

%omunicarea paraverbalăBnformaţia este codificată !i transmisă prin elementele pro'odice !i vocale care

însoţesc cuv+ntul !i vorirea în general !i care au semnificaţii comunicative aparte. *spectul paraveral al discursului conţine, ca elemente de a'ă, forţa sau volumul, ritmul!i fluenţa, înălţimea sau tonalitatea !i modul de articulare a cuvintelor.

%(istă, astfel, c+teva reguli ale paraveralului pe care cadrul didactic treuie să lerespecte

0olumul vocal treuie să varie'e de la un moment al discursului la altulA este

recomandail să se vorească mai tare !i cu mai mult entu'iasm la începutul !i la sf+r!itulpre'entării, pentru a sulinia oiectivele !i conclu'iile.;olumul treuie adaptat amianţei pentru sălile mici volumul treuie să fie redus,

iar pentru sălile mai mari ridicat. $otu!i, este recomandail ca profesorul să nu deaimpresia că ţipă deoarece discursul poate do+ndi o notă de disperare sau poate iritaaudienţa.

itmul voririi treuie să fie !i el variat, pentru a 4sparge5 monotonia. % ine săse vorească mai rar c+nd se sulinia'ă ideile principale, ritmul să crească la pasa"ele detran'iţie !i să fie menţinut alert la pasa"ele descriptive !i la cele familiare grupului. %sterecomandail să se evite vorirea 4împiedicată5 ruperi prea dese de ritm/ care afectea'ăat+t înţelegerea prolemei, c+t !i cursivitatea discursului. itmul poate fi corectat prinmi!cări corporale adecvate. &au'ele în vorire î!i au rolul lor foarte ine preci'atpregătirea clasei pentru o idee foarte importantă, captarea atenţiei.

Constantin Cuco! a anali'at valoarea comunicativă a tăcerii, remarc+nd rolulimportant al acesteia. )rice cadru didactic !tie din propria e(perienţă la clasă că e(istătăceri-nedumeriri, tăceri-vinovăţii, tăceri-proteste, tăceri-aproări, tăceri-provocatoare,tăceri-indiferente, tăceri-oositoare, tăceri-stimulative, tăceri-condamnări, tăceri-'gomotoase, tăceri-pedeapsă, tăceri-ora'nice etc. e(primate at+t de copii, c+t !i deprofesor.

1onalitatea treuie să fie normală. idicarea tonului este recomandailă pentru asulinia ideile esenţiale !i pentru 4calmarea5 unei săli turulente. *desea se poate oţine

un efect similar numai prin coor+rea ruscă a tonalităţii. $onul ascuţit poate fi consideratca agresiv !i anticip+nd o reacţie de atac. *rticularea cuvintelor treuie să fie clară,distinctă !i corectă, fără a cădea în 4pedanterie5.

9

© C.C.D. Dolj



%omunicarea nonverbalăBnformaţia este codificată !i transmisă printr-o diversitate de semne legate de

postura, mi!carea, gesturile, mimica, înfăţi!area partenerilor.Ionveralul, în relaţiile instrucţionale interpersonale, se referă la modul în care

privirea, corpul !i gesturile noastre acompania'ă discursul propriu-'is, întărind saureduc+nd efectele lui asupra clasei. ?n timp ce aspectul veral !i cel paraveral suntpredominant con!tiente !i deci controlaile, cel nonveral este cu precădere incon!tient,ceea ce face ca posiilităţile de a-l controla să fie foarte reduse dar nu ine(istente/. &rimuldemers este acela al decodificării lima"ului, atunci c+nd asistăm la pre'entări ale elevilor însoţe!te de cele mai multe ori feed-ac<ul/.

Calităţile mesa"ului pot fi viciate de contradicţiile e(istente între mesa"ul veral estefoarte u!or de manipulat/ !i mesa"ul nonveral mult mai dificil de controlat/. %ste esenţialsă aducem indicatorii unei asemenea situaţii la nivelul con!tiinţei. &e marginea acestuisuiect s-au elaorat numeroase studii care anali'ea'ă aspectul fi'ic, po'iţia corpului,mi!cările corporale de apropiere sau depărtare/, gesturile m+inilor, privirea !i mi!cărileochilor, chiar !i îmrăcămintea !i i"uteriile ce sunt purtate cu diverse oca'ii.

Din punct de vedere nonveral, gesturile nu au neapărat o valoare în sine, valoarealor re'ult+nd din cominaţii !i depin'+nd în mod evident de situaţie. *stfel, o încruci!are araţelor poate indica pur !i simplu că este frig în sala de clasă.

omiţă 0. Bucu consideră că, de!i aspectul incon!tient primea'ă, anumite gesturipot fi e(ersate, mai ales atunci c+nd e(primă adevăratele noastre intenţii. >neori gesturile!i atitudinile noastre pot determina detensionarea atmosferei, cre!terea încrederiireciproce sau a eficacităţii generale a discursului, mai mult dec+t cuv+ntul.

peciali!tii susţin că N din opinia pe care ne-o facem despre altă persoană saupe care aceasta !i-o face despre noi în!ine se construie!te în primele @ de secunde ale

înt+lnirii, timp în care nu se poate reali'a un schim de replici.) comunicare comple(ă verală, paraverală, nonverală/ convergentă u!urea'ăreali'area unor sarcini diferite impuse J de diversele roluri didactice J prin reali'area lor concomitentă, dar prin mi"loace diferte e(emplu veral putem oferi informaţii clasei,paraveral îi atenţionăm pe cei ce nu sunt atenţi prin ridicarea tonului !i nonveralsolicităm caietul unui elev petru a verifica modul în care !i-a notat/.

%omunicarea scrisăComunicarea în mediul !colar îi solicită cadrului didactic !i perfecţionarea formei de

comunicare scrisă, necesară mai ales în elaorarea proiectelor de activitate, a materialelor propuse elevilor pentru stimularea învăţării.

*nali'+nd tehnologia comunicării scrise, orin Cristea 2, p. #3/ evidenţia'ăurmătoarele aspecte ce treuie avute în vedere folosirea fra'elor cu o lungime medie 1@-2 de cuvinte/, a paragrafelor centrate

asupra unei singure idei, a cuvintelor înţelese cu siguranţă de către receptorA evitarea e(primării comune, tipică lima"ului oral, a cuvintelor inutile, redundanteA alegerea preferenţială a fra'elor scurte, integrate în conte(t, a cuvintelor

încărcate de afectivitate optimă în conte(tul pedagogic creat, a cuvintelor afirmative, aconstrucţiilor verale la diate'a activă.

Comunicarea scrisă posedă mai multe avanta"e, dintre care menţionămdurailitatea în raport cu forma orală a comunicării, numărul mare de persoane care potvedea !i citi te(tul, persistenţa în timp J un te(t poate fi citit !i recitit de c+te ori este nevoieetc.

10

© C.C.D. Dolj



?n reali'area unei comunicări scrise parcurgem două faze &+ni!oară, 2#, p. #/fa'a de pregătire !i fa'a de redactare.

&aza de pregătire presupune stailirea oiectivelor, a rolului, a audienţei !i apunctelor-cheie pe care dorim să le reţină audienţa.

?n faza de redactare, ideile principale sunt de'voltate respect+nd indicatori precumclaritate, crediilitate sau conci'ie. unt folosite, de oicei, cele trei părţi ale unei redactăriintroducerea care are rolul de a pregăti cititorul, cuprinsul care repre'intă parteafundamentală ce face posiilă atingerea oiectivelor !i încheierea care evidenţia'ăconclu'iile.

*plicaţie

4?ntr-o dimineaţă profesorul Bonescu, s-a tre'it un pic altfelA s-a uitat lagarderoa cu costumele cu care oi!nuia să meargă la !coală !i a decis că ar fiinteresant să schime ceva în ceea ce-l prive!te. &e măsură ce îl prindea ideea adecis să schime totulA a căutat astfel, o ţinută mai tinerească, !i-a pus o perechede lue "eans pe care nu-i mai purtase din tinereţe !i o căma!ă cu foarte multecarouri. *ceasta a fost ţinuta în care s-a pre'entat la conferinţa pe care treuia săo ţină în amfiteatru cu oca'ia Oilei Hiceului 4Bon Creangă5. &ulicul era !i el foartepestriţ îmrăcat, dar elevii veniseră să asculte !i nu să pre'inte o conferinţă. Batăde ce, atunci c+nd profesorul a urcat la triună, în sală s-a st+rnit rumoare.&rofesorul s-a întreat, nu fără o oarecare nelini!te, dacă nu a e(agerat ced+ndacelui impuls de moment, !i g+ndindu-se la acest lucru s-a +l+it de c+teva ori !ia făcut anumite pau'e mai lungi dec+t era necesar, negăsind cuv+ntul dorit. )

stare de nervo'itate l-a cuprins atunciA totu!i e(perienţa anilor îndelungaţi lacatedră l-a făcut să-i regăsească tonul !i ritmul, !i să ţină p+nă la urmă, oconferinţă interesantă chiar dacă a încruci!at raţele, faţa i s-a crispat !i areacţionat cam dur faţă de cineva din auditoriu care !optise ceva colegului descaun/. Datorită acestui lucru nu a înţeles de ce rumoarea din sală a continuat săcrească.5

Care sunt principalele cau'e care au condus la deteriorarea climatuluiconferinţeiE

Ce l-aţi sfătui pe profesorul Bonescu să nu facă dintre toate acţiunile sale dinacea 'iE

Cum ar fi treuit să se comporte el în acea 'iE

Charlotte Danielson propune o scală de apreciere a comunicării didactice,anali'+nd împreună lima"ul oral !i lima"ul scris, !i se referă la mesa"ul scris construit deprofesor în timpul desfă!urării orei.

&'&M&NT

N()&' *' P&FOM*N+&(

Ne$ati$făcător De ,aă !ompetent emarca,il

11

© C.C.D. Dolj



Godul de aconducelecţia !imetodologiaaplicată de

profesor

Bnduceconfu'ieelevilor.

unt clarificatedupă confu'iainiţială a elevilor sau e(cesiv dedetaliate.

unt clarepentru toţielevii !iconţin unnivel de

detaliereoptim.

unt clarepentru toţielevii !ianticipea'ăposiilele

neînţelegeriale acestora.

Himalu" oral!i scris.

;orireaprofesoruluieste la un nivelinaudiil sauscrisul esteneinteligiil.Hima"ul oralsau scris/poate conţineerorigramaticalesau desinta(ăAvocaularulpoate fineadaptat, vagsau utili'atincorect,induc+nd

elevilor o starede confu'ie.

Hima"ul veralal profesoruluieste audiil, iar lima"ul scriseste inteligiil. *m+ndouă suntutili'ate corect.;ocaularuleste, deasemenea,corect, dar limitat sau nuestecorespun'ător v+rstei orie(perienţeicognitive,afective etc./elevilor.

;orirea !iscriereaprofesoruluisunt clare !icorecte.;ocaularulfolosit estepotrivit v+rstei!i intereselor elevilor.

;orirea !iscriereaprofesoruluisunt corecte!i e(presive,cu unvocaular ine ales,care îmogăţe!telecţia.

Tabelul 1.II Scala propusă de Charlotte Danielson privind comunicarea

*vanta"ele comunicării scrise sunt durabilitatea în raport cu forma orală a comunicării. >n mesa" scris răm+ne

pentru eternitate.pre e(emplu, operele literare 4străat5 vremurile ucur+nd cititorii din toate

timpurile. ) operă scrisă în secolul al PBP-lea poate fi citită !i de oamenii din secolul al

PPB-lea. Comunicarea orală durea'ă 4aici !i acum5A astfel, mesa"ul profesorului are loc încadrul unei lecţii la o anumită oră !i este ascultat, receptat numai de către elevii pre'enţiacolo.

te(tul poate fi vă'utM citit de mai multe persoane. pre deoseire de comunicareaorală, comunicarea scrisă poate fi receptată de mai multe persoane.

*stfel, un articol poate fi citit de către toţi cei care consultă revista respectivă, pec+nd un discurs este receptat numai de către ascultătorii din momentul respectiv.

poate fi citit la momentul potrivit !i recitit etc. $e(tele scrise pot fi citite atuncic+nd avem nevoie de acele informaţii !i pot fi recitite în orice moment.

Aplicaţie

12

© C.C.D. Dolj



tudiu de ca' J 4Colega cea nouă5 *2 nouă colegă păşeşte pentru prima dată !n clasa !n care !nvaţă 3onel4

5-a mai văzut-o niciodată, este prima oară că o vede acum şi dejaeste6 !nc)ntat4 7)mbeşte atunci c)nd face cunoştinţă cu colega debancă, păşeşte sigură de ea, şi-a asortat 8ainele cu atenţie6 c8iar !nainte de a o auzi vorbind, ajunge la concluzia că este o persoanăsigură de sine, activă şi organizată4

%e l-a determinat pe 3onel să ajungă la această concluzie9 3dentificaţi toate elementele non-verbale prezente !n acest text:

. Factori pertur,atori şi ,locae 0n proce$ul comunicării

$orrington !i 6all 11, p. 1#2/ identifică mai multe ,ariere ce pot apărea în actul

comunicării bariere în trimiterea mesajului, bariere în receptarea acestuia, bariereale înţeleerii, bariere ale acceptării !i bariere ale acţiunii . 0arierele în trimiterea mesajului apar doar la nivelul emiţătorului. %le sunt

concreti'ate în transmiterea unor mesa"e necon!tienti'ate ca atare, în e(istenţa unor informaţii inadecvate în conţinutul mesa"ului !i în pre"udecăţi în ceea ce prive!te mesa"ulsau în ceea ce îl prive!te pe receptorA

0arierele la nivelul receptării aparţin în egală măsură celui care prime!te mesa"ul!i mediului în primul ca', avem de-a face cu nevoi, an(ietăţi, credinţe, valori, atitudini,opinii, e(pectaţii, pre"udecăţi, nivel de atenţie oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cuefectul con"ugat al altor stimuli e(istenţi în mediuA

0arierele de !nţelegere se situea'ă at+t la nivelul emitătorului semantică !i

"argon, ailităţi de comunicare, durata comunicării !i canalul acesteia/, c+t !i la nivelulreceptorului proleme semantice, concentrarea, ailităţile de ascultare, cuno!tinţe despremesa", pre"udecăţi, receptivitatea la ideile noi/A

0arierele acceptării sunt singurele vă'ute de cei doi autori ca acţion+nd la nivelultuturor indicatorilor implicaţi emiţător, receptor !i mediu/. Ha nivelul emiţătorului acesteasunt definite de caracteristicile personale, comportamentele distonante, atitudini !i opinii,credinţe !i valori, iar la nivelul receptorului sunt atitudinile, opiniile !i pre"udecăţile,credinţele !i valorile, receptivitatea la ideile noi, structura de referinţă folosită,caracteristicile personale. Ha nivelul mediului înt+lnim conflictul interpersonal, 4ciocnirile5emoţionale, diferenţele de status, referenţialul grupului, e(perienţele anterioare îninteracţiuni similareA

0arierele acţiunii se constituie at+t la nivelul emiţătorului memoria !i nivelulacceptării/, c+t !i la cel al receptorului memoria !i atenţia, nivelul de acceptare,fle(iilitatea pentru schimarea atitudinilor, comportamentului etc., caracteristicilepersonale/.

Cele mai "recvente bariere înt#lnite în comunicare sunt nesiguranţa asupra conţinutului mesajului J pre'entă mai des în ca'ul

comunicării orale, dar !i comunicarea scrisă poate suferi limitări din cau'a nesiguranţei,mai ales că în asemenea situaţii lipse!te feed-ac<ulA

manipularea J comunicarea trunchiată a unor informaţii treuie evitată deoarece,

odată decodificată de receptor, ea devine o arieră în comunicareA prezentarea incorectă a mesajului J alegerea unei modalităţi gre!ite de

comunicare e(. în locul unui raport amănunţit este pre'entată o e(punere sumară/A13

© C.C.D. Dolj



capacitatea limitată de absorbie a mesajelor J e(istenţa unei trăsături specificereceptorului, fie datorată irocrati'ării e(cesive, fie datorată capacităţii de prelucrare etc.A

presupunerile neexplicite sau falsele presupuneri J pot genera receptarea unor semnificaţii diferite de cele intenţionate de către emiţător. ealitatea este percepută diferitde către fiecare individ. *stfel, emiţătorul !i receptorul pot avea concepţii diferite asupramesa"ului sau asupra unor părţi ale acestuia, interpret+nd diferit aceea!i 4fa'ă5 acomunicăriiA

incompatibilitatea punctelor de vedere aparţin)nd sursei şi receptorului J sedatorea'ă alegerii unui mesa" nepotrivit sau

alegerii unui receptor nepotrivitA camuflarea J comunicarea amiguă în mod intenţionat, pentru a duce la o

interpretare gre!ită a mesa"uluiA interferenţele J evenimente care pot deturna atenţia receptorului de la

descifrarea mesa"ului, fiind legate de natura mediului sau de pre'enţa unor alte surse maiputerniceA

lipsa unor canale de comunicare J constituie o arieră serioasă în caleacomunicării, de!i dorinţa de reali'are a acesteia poate fi realăA ţinta devine sursa aceluiaşi mesaj J c+nd receptorul devine emiţătorul aceluia!i

mesa", dar pentru un alt receptor apare o distorsionare a mesa"ului. *cestor ariere li se adaugă altele, precum 'gomotul, stresul, invadarea spaţiului

personal, lima"ul etc.

$ariere în comunicarea e"icientă% 1endinţa de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile

interlocutorului . Convingerea unor persoane că cei din "urul lor nu-!i vor îmunătăţicomportamentul dec+t dacă sunt criticaţi este o arieră în calea unei comunicări eficienteA

Comunicarea poate fi st+n"enită de folosirea etic8etărilor de genul *Eşti naiv căai făcut444 . *ceste etichetări transformă tonul conversaţiei într-unul negativ, consecinţafiind locarea comunicăriiA

2ferirea de soluţii este altă modalitate de a loca procesul comunicării, fie direct,prin oferirea de sfaturi sau indirect, prin folosirea întreărilor într-un mod agresiv, autoritar sau cu o notă evaluativăA

ecurgerea la ordine este un mesa" care are ca efecte reacţii defensive,re'istenţă, reacţii pasive sau agresiveA consecinţele unei astfel de conversaţii în care sedau ordine, sunt scăderea stimei de sine a persoanei căreia îi sunt adresate acele ordineA

&olosirea ameninţărilor este o modalitate prin care se transmite mesa"ul că dacă

soluţiile propuse nu sunt puse în practică, persoana va suporta consecinţele negative e(.pedeapsa/A $oralizarea este o altă manieră neadecvată în comunicare ce include, de cele

mai multe ori, formulări de genul *ar trebui sau *ar fi cea mai mare greşeală din parte tasă 444 A

Evitarea abordării unor probleme importanteA cea mai frecventă metodă de aschima cursul conversaţiei de la preocupările celeilalte persoane la propriile preocupărieste folosirea tacticii devierii, aaterii J *este mai bine să vorbim despre444;

?ncercarea de a re'olva prolema comunicării prin impunerea unor argumentelogice proprii A situaţiile în care o persoană încearcă în mod repetat să găsească soluţiilogice la prolemele unei alte persoane conduce la frustare prin ignorarea sentimentelor !iopiniilor celeilalte persoane.

14

© C.C.D. Dolj



&1emple de modalită2i ineficiente de comunicare

Comunicareeficientă

Descrierea modalităţii %(emple

%ritica %valuarea negativă a celeilaltepersoane, a atitudinilor sauacţiunilor sale.

4$u e!ti de vină - e!tisingurul vinovat pentrude'astrul în care te afli.5

Etic8etarea Folosirea etichetelor încaracteri'area unei persoane.

4Ce prostie ;ore!ti ca ofată5

4%!ti e(act ca toţi ceilalţi.$oţi sunteţi ni!te insensiili.5

<auda evaluativă * evalua în termeni generali oaltă persoană, acţiunile sau

atitudinile ei.

4?ntotdeauna ai fost o fatăună Iu-i a!a că mă vei

a"uta la e(amenE52ferirea de sfaturi * oferi soluţii la prolemele

celeilalte persoane.4Dacă a! fi în locul tău, cusiguranţă l-a! refu'a.5

4*sta-i foarte u!or dere'olvat ?n primul r+nd, ...5

&olosireaexcesivă saunepotrivită a!ntrebărilor

?ntreările închise sunt de celemai multe ori ariere încomunicareA se poate răspundela ele printr-un singur cuv+nt.

4C+nd s-a înt+mplat astaE5

4egreţi cele înt+mplateE5

A da ordine * ordona unei alte persoane săfacă ceea ce vrei tu să facă. 4Fă-ţi tema imediat5

Ameninţări ?ncercarea de a comandaacţiunile celeilate persoane prinameninţarea ei cu privire laconsecinţele negative care vor apărea.

4) vei face sau dacă nu ...5

4?ncetea'ă imediat, sau ...5

4Dacă nu faci ce spun eu,atunci ...5

$oralizarea * spune unei alte persoane ce ar trebui să facăA 4* ţine predici5unei alte persoane.

4$reuie să-ţi ceri scu'e dela el.5

4*r treui să ...5

Abaterea Distragerea de la intereseleceleilate persoane.

4Iu te g+ndi la ce s-a înt+mplat. 6ai să vorimdespre ceva mai plăcut.5

Argumentarealogică impusă

?ncercarea de a convinge cealaltăpersoană prin argumentare logicăsau dove'i logice, fără a ţine contde factorii emoţionali implicaţi.

4>ite cum stau lucrurileAdacă nu ai fi cumpărat P, aifi putut merge vara asta lamare.5

*plicaţie

15

© C.C.D. Dolj



tudiu de ca' J 4Cel mai un prieten5 *$arius şi =eorge sunt de nedespărţit, !mpart aceeaşi bancă din clasa 34

Astăzi, $arius vine la şcoală foarte !nc)ntat pentru că !şi va cumpăra geaca pe care şi-o dorea de foarte mult timp4 >ncearcă să-i povestească lui =eorge, dar acesta luase un patru la matematică şi !i răspunde peste umăr? *%e prostie: 0orbeşti ca o fată: (acă aş fi !n locul tău, m-aş g)ndi la cevaserios: &ără să stea prea mult pe g)nduri acesta !i răspunde? *1u eşti devină: Eşti singurul vinovat pentru dezastrul !n care te afli: (in acel moment cei nu şi-au mai vorbit, iar $arius s-a mutat singur, !n ultima bancă4

(e ce credeţi că s-a ajuns !n această situaţie9 @nde au greşit cei doi prieteni9 (acă aţi fi consilier mediator !n acea şcoală, cum ar trebui să procedaţi9

&scultarea activă *scultarea eficientă se fundamente'ă pe deplasarea accentului în comunicare de la

emiţător spre receptor. &utem urmări procesul de ascultare pe intervalul a patru pa!i pasul 1 J senzaţia re'ultatul mai multor anali'atori J vi'ual, auditiv etc./A pasul 2 J interpretarea persoanele atriuie un înţeles la ceea ce au ascultat/A pasul 3 J compre8ensiunea sau !nţelegerea de'voltă pe l+ngă interpretare !i o

evaluare critică/A pasul # J răspunsul staile!te re'ultatul procesului de ascultare în funcţie de scopul

acestuia/.&asul 1 J 'enzaţia'enzaţia este o re'ultantă a mai multor anali'atori vi'ual, auditiv etc./.

%(istă c+teva bariere care pot acţiona la nivelul acestei etape diferite tipuri de 'gomoteA defectele de recepţie proleme la nivelul receptorului/A oosealaA alte elemente în c+mpul sen'orial care distrag atenţiaA defectele de transmisie proleme la nivelul emiţătorului/ etc.

&asul 2 J 3nterpretarea3nterpretarea presupune atriuirea unui înţeles la ceea ce am ascultat.

&ot apărea unele bariere ale ascultării , dintre care menţionăm C+nd insistăm că tema este anală ori superficială. Criticarea persoanei care transmite mesa"ul este, de asemenea, o arieră care

determină ineficienţa ascultării. C+nd permitem pre"udecăţilor !i stereotipurilor negative să intervină Fiecare dintre noi

"udecă prin prisma unei reţele comple(e de credinţe !i pre"udecăţiA astfel, o arieră încalea unei ascultări eficiente este de a lăsa această reţea să intervină prematur !i săfiltre'e informaţiile primite./.

) prematură reflecţie asupra celor au'ite înainte ca emiţătorul să termine de transmismesa"ul său/.

*pariţia altor evenimente care captea'ă atenţia ascultătorilor. C+nd ascultătorii 4dorm cu ochii deschi!i5A persoanele cuprinse în acestă categorie

mimea'ă atenţia, dar, de fapt, g+ndurile lor sunt în cu totul altă parte.&asul 3 J %ompre8ensiunea "!nţelegerea#

&resupune, pe l+ngă interpretare, !i o evaluare critică a ceea ce s-a ascultat.%(istă o serie de factori care influenţează !nţelegerea inteligenţaA

16

© C.C.D. Dolj



mărimea vocaularului ascultătoruluiA ailitatea de a structura un discursA capacitatea de a surprinde ideile principaleA cunoa!terea tehnicilor care îmunătăţesc concentrareaA

interes real pentru suiectul discutatA ooseala fi'ică sau psihică a ascultătorilorA eficienţa voritoruluiA temperatura camerei !i ventilaţiaA e(perienţa în a asculta materiale dificileA curio'itatea faţă de suiectele discutateA admiraţia pentru voritor.

&asul # J ăspunsul ăspunsul staile!te re'ultatul procesului de ascultare în funcţie de scopul

acestuia. ?n lipsa acestui de'iderat a scopului/, oamenii ascultă fără a !ti cu e(actitatepentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală !i iritare. Cercetările în domeniudemonstrea'ă că eficacitatea ascultării cre!te atunci c+nd oiectivele sunt identificate !ispecificate.

*plicaţie

4?ntr-o !coală dintr-un sat de munte, în care cu greu 4prindeai5 semnal latelefonul moil, iar oamenii se ocupau cu cre!terea animalelor, conducerea ahotăr+t să încheie un parteneriat cu o organi'aţie neguvernamentală dintr-un

mare ora! pentru implementarea unui proiect privind comunicarea prinintermediul Bnternetului. Directorul )I=-ului s-a g+ndit că, dacă proiectul ar fie(plicat părinţilor elevilor de către !eful de departament care l-a implementat în c+teva mari ora!e 0ucure!ti, Ba!i, $imi!oara, Clu"-Iapoca/, ei vor acceptamai u!or !i vor avea încredere în utilitatea activităţii propuse. Ca atare, chiar !eful departamentului a sosit la înt+lnirea cu părinţii pentru a le e(plicatransformările care vor surveni în viaţa copiilor lor în scut timp. %l nu s-a pututde'oi!nui de lima"ul pe care îl folosea în mod curent, !i de!i a oservat căinterlocutorii săi arătau mai degraă nedumeriţi, a continuat mesa"ul înacelea!i condiţii aord+nd chiar un aer superior, deoarece a considerat că4limitaţii5 ă!tia nu pot să-l înţeleagă/. %(plicarea noului proiect a durat foarte

mult cam trei ore/, deoarece, vr+nd să se facă ine înţeles el a spus foartemulte lucruri. Cu toate astea, nu le-a e(plicat concepte de a'ă alecomunicării în mediul on line !i ale modului în care se reali'ea'ă, consider+ndcă acestea sunt 4prea simple5 !i nu se poate ca ei 4să nu le !tie5.

După 1 'ile de la !edinţa de informare s-a dovedit că oamenii nu au înţeles multe lucruri care i-ar fi făcut să aprecie'e eneficiile acestui proiect !ise g+ndeau să nu-!i dea acordul pentru participarea propriilor copii. >nde agre!it !eful de departamentE 5

Ce ariere de comunicare au apărut în e(emplul de mai susE Ce alte ariere ar fi putut să aparăE Cum putea transforma !eful de departament arierele în elemente

de eficienţăE

17

© C.C.D. Dolj



%(istă mai multe tipuri de ascultare ascultăm ca să înţelegemA ascultăm ca să reţinemA ascultăm ca să anali'ăm !i să evaluămA ascultăm ca să de'voltăm relaţii ascultare empatică/A ascultăm ca să ne facem o imagine despre emiţătorA ascultăm pentru divertisment.

%)nd ascultăm pentru a !nţelege, ne focali'ăm pe conceptele centraleA astfel,căutăm să evidenţiem cuvintele-cheie !i fra'ele care ne a"ută să sumari'ăm cu acurateţeconceptele care au fost identificate. %ste necesar nu doar ca receptorul să reţinăelementele-cheie importante, dar disparate, fără o legătură structurantă între ele, ci să-!i însu!ească !i procedeul prin care transmiţătorul a pus în relaţie aceste elemente.

%)nd ascultăm pentru a reţine informaţii , putem folosi una dintre cele trei tehnicipe care autorii ni le recomandă repetarea, parafra'area folosirea propriilor cuvinte/ !ivi'uali'area ascultarea pentru reţinerea presupune, în prealail, ascultarea pentru a înţelege/.

%)nd ascultăm pentru a analiza şi evalua conţinutul un ascultător eficientreceptea'ă informaţia dincolo de sistemul său de valori !i credinţe, mai precis, nu ascultădoar ceea ce spune efectiv o persoană, ci identifică !i motivaţiile discursului acesteia.

Ascultarea empatică presupune interrelaţionarea cu o persoană aflată îndificultate, în imposiilitatea de a re'olva corect !i eficient, într-o unitate de timp dată, oanumită prolemă. *scultarea empatică presupune trei etape în formulare-

tentativa de a clarifica lucrurile care invită la o reflecţie de tipul 4Dacă nu gre!esc...5/A- repetarea ideii de a'ă cu propriile cuvinteA- controlarea !i parafra'area sentimentelor celuilalt 4%ste corect...5/.

Ascultarea pentru a ne face o imagine despre emiţător este implicată indirect,dar profund, în toate tipurile de ascultareA este în str+nsă legătură cu modalitatea prin careemiţătorul pre'intă conţinutul pe care vrea să îl transmită. %ste tot o acţiune de anali'ă !ievaluare, dar a formei, nu a conţinutului mesa"ului.

%)nd ascultăm pentru divertisment , încercăm, în calitate de receptori, să aflăminformaţii care nu ne interesea'ă prin valoarea lor de adevăr sau fals, ci care ne oferăconfortul unei detensionări !i rela(ări. %ste un element important în crearea unui cadruafectiv, propice unei comunicări interactive e(tinse la toate formele acesteia.

oert =o7er !i Carl 8eaver sugerea'ă c+teva modalităţi speci"ice pentru îmbunătăţirea capacităţii de ascultare conf. Bon-)vidiu &+ni!oară, 2#/

reflectarea la mesa"ul voritorului !i asigurarea că toate cuvintele au acela!i înţeles !i pentru receptor, !i pentru emiţătorA

ghicirea scopului voritoruluiA sporirea calităţii ascultării oiceiurilor de ascultare/ prin anali'a erorilor de

ascultare.

*plicaţie

Cursanţii vor fi împărţiţi în două grupuriA

18

© C.C.D. Dolj



;om cere unui grup să mime'e în timpul ascultării unui mesa" c+tevadintre erorile de ascultareA

Colegii lor din celălalt grup vor treui să identifice erorile de ascultare !isă preci'e'e în dreptul fiecărei erori numele colegului care ointerpretea'ă.

3.Tehnici de comunicare eficientă

Decaloul comunicării

5u poţi să nu comunici A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de sine A comunica presupune conştientizarea nevoilor celuilalt A comunica presupune a şti să asculţi

A comunica presupune a !nţelege mesajele A comunica presupune a da feed-back-uri A comunica presupune a !nţelege procesualitatea unei relaţii A comunica presupune a şti să !ţi exprimi sentimentele A comunica presupune a accepta conflictele A comunica presupune asumarea rezolvării conflictelor

?n literatura de specialitate pentru desemnarea unei comunicări eficiente !i,respectiv, a conduitelor optime, se întîlnesc tot mai des sintagmele comunicare asertivă!i comportament asertiv .

%omunicarea asertivă s-a de'voltat ca o modalitate de adaptare eficientă la situaţiiconflictuale interpersonale. Hipsa asertivităţii este una dintre cele mai importante surse deinadaptare socială.

*sertivitatea este re'ultatul unui set de atitudini si comportamente învăţate, care auca si consecinţe pe termen lung îmunătăţirea relaţiilor sociale, de'voltarea încrederii însine, respectarea drepturilor personale, formarea unui stil de viaţă sănătos, îmunătăţireaailităţilor de luare a deci'iilor responsaile, de'voltarea ailităţilor de management alconflictelor.

*sertivitatea este ailitatea de a ne e(prima emoţiile si convingerile fără a afecta !iataca drepturile celorlalţi.

mith 1@/ anali'a comportamentul asertiv ca fiind dreptul fundamental al fiecărui

individ. Concepţia lui !i-a asumat o liertate mult mai e(tinsă dec+t o făcea filosofia social-democratică 4*i dreptul de a-ţi "udeca propriul comportament, g+nduri !i emoţii, de a avearesponsailitate pentru iniţierea unor comportamente !i pentru consecinţele lor5. C+teva definiţii se fi(ea'ă pe e(punerea emoţională ca element cheie. 8olfe 192/conceptuali'ea'ă asertivitatea în temeni de 4e(primarea oricărei altei emoţii decîtan(ietatea unei persoane5.

imm !i Gasters 1/ 4comportamentul asertiv este comportamentulinterpersonal care implică e(primarea onestă !i relativ directă a g+ndurilor !i sentimentelor ce sînt social adecvate !i în care se ţine cont de sentimentele !i unăstarea altor oameniQ. Hange !i LacuoRs<i 1:/ susţineau că 4asertivitatea implică apărarea drepturilor personale !i e(primarea gîndurilor, sentimentelor !i convingerilor în mod direct, onest !i

adecvat, fără a viola drepturile altei persoane5.

19

© C.C.D. Dolj



Asertivitatea în comunicare repre'intă ailitatea de comunicare directă, deschisă si onestă, care ne face să avem încredere în noi

!i să c+stigăm respectul prietenilor si colegilorA de e(primare a emoţiilor si g+ndurilor într-un mod în care ne satisfacem nevoile

!i dorinţele, fără a le deran"a pe cele ale interlocutoruluiA de a iniţia, menţine si încheia o conversaţie într-un mod plăcutA de a împărtăsi opiniile si e(perienţele cu ceilalţiA de e(primare a emoţiilor negative, fără a te simţi st+n"enit sau a-l ataca pe

celălaltA de a solicita cereri sau a refu'a cereriA de e(primare a emoţiilor po'itiveucuria, m+ndria, afinitatea faţă de cineva,

atracţia/A de a face complimente sau de a le acceptaA de a spune I> fără să te simţi vinovat sau "enatA este o modalitate prin care îţi de'volţi respectul !i stima de sineA este modalitatea prin care adolescenţii pot să facă faţă presiunii grupului !i să-!i

e(prime deschis opiniile personaleA este respectarea drepturilor celorlalte persoane.

?nvăţarea deprinderilor de asertivitate este facilitată de contrastarea ei cu cele douămodele comportamentale opuse, pasivitatea !i aresivitatea.

Pasivitatea este un comportament care poate fi descris ca răspunsul unei persoanecare încearcă să evite confruntările, conflictele, î!i dore!te ca toată lumea să fie mulţumită,fără însă a ţine cont de drepturile sau dorinţele sale personaleA manifestarea uneipersoane care nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în c+!tigarea unor

drepturi personale sau în apărarea unor opinii. *ceste persoane se simt rănite, frustrate,iritate, fără însă a încerca să-!i e(prime nemulţumirile faţă de ceilalţi. Agresivitatea este o reacţie comportamentală prin care îl lame'i !i îl acu'i pe

celălalt, încalci regulile impuse de autorităţi părinţi, profesori, poliţie/, e!ti insensiil lasentimentele celorlalţi, nu-ţi respecţi colegii, consideri că tu ai întotdeauna dreptate, re'olviprolemele prin violenţă, consideri că cei din "urul tău sunt adesea nedrepţi cu tine, e!tisarcastic !i utili'e'i adesea critica în comunicare, consideri că drepturile tale sunt maiimportante dec+t ale altora, esti ostil !i furios.

*plicaţie

4&etre î!i dore!te foarte mult să se plime cu noua sa icletă, dar fratelesău a luat-o fără să-i ceară voie. C+nd acesta se întoarce acasă îi strigăfurios- 6oţule Gi-ai furat icicleta5

Ce stil de comunicare a folosit &etreE Cum ar fi treuit să procede'e elE

&fectele comportamentului pa$iv# a4re$iv şi a$ertiv

20

© C.C.D. Dolj



!omportamentulpa$iv

!omportamentula$ertiv

!omportamentula4re$iv

!aracteri$tici Iu î!i e(primă emoţiile,nevoile, drepturile !iopiniile. ?n schim

e(agerea'ă importanţaemoţiilor, nevoilor,drepturilor !i opiniilor celorlalţi.

?!i e(primă emoţiile,nevoile, drepturile !iopiniile păstr+nd

respect pentru alecelorlalţi.

?!i e(primă emoţiile,nevoile, drepturile !iopiniile fără respect

pentru ale celorlalţi.

&mo2ii ?!i reţine propriile emoţiisau le e(primă într-omanieră indirectă sauinutilă.

%sti capail să-!ie(prime emoţiile într-o manieră directă,onestă !i adecvată.

?!i e(primă emoţiile într-o manierăinadecvată cu furiesi ameninţări/

Nevoi *cordă tot timpul atenţienevoilor celorlalţi, pecare le consideră maiimportante.

*tunci c+nd nevoile luinu sunt satisfăcute, seva simţi neapreciat,respins sau trist.

Ievoile lui sunt maiimportante dec+tale altcuiva. Ievoilecelorlalţi suntignorate.

Drepturi *ltcineva are drepturi, iar el nu î!i recunoa!teacelea!iprivilegii.

?!i cunoa!te drepturileesenţiale !i estecapail să le susţină. ?n egală măsurărespectă drepturilecelorlalţi !i nu le încalcă.

?!i susţine drepturilesale, dar le încalcăpe ale celorlalţi.

Opinii Consideră că nu arenimic important de spus,iar ceilalţi au întotdeauna

dreptate. e teme săspună ceea ce g+nde!tepentru că poate fi luat înr+s.

?!i e(primă părerile !iconsideri că poatecontriui alături de

punctele de vedere alealtor persoane.

Bdeile sale contea'ăcel mai mult, iar alecelorlalţi nu

înseamnă dec+tfoarte puţin sauchiar nimic.

Scop copulcomportamentului pasiveste să evite întotdeaunaconflictele !i să le facăcelorlalţi pe plac.

copulcomportamentuluiasertiv nu estec+ tigul, ci să fieș

capail să simtă că aspus ceea ce dorea săspui.

copulcomportamentuluiagresiv este săc+stige, dacă estenevoie, îndetrimentulcelorlalţi.

&fecte &e termen scurt scade

an(ietatea, evităsentimentul de vinovăţiesuferinţă sacrificiu.&e termen lung stimă desine scă'ută, tensiuniinterioare care duc lastres, furie, depresie,afectarea stării desănătate, iritareacelorlalţi, lipsa de respectdin partea celorlalţi.

*sertivitatea este o

atitudine faţă de tine !iceilalţi onestă !i utilă.) persoană asertivăcere ce doreste direct!i deschis, adecvat,respect+nd propriileopinii !i drepturi !iastept+nd ca !i ceilalţisă facă acela!i lucrucu încredere, fărăan(ietate) persoană asertivă

nu încalcă drepturilecelorlalţi, nu vaa tepta ca ceilalţi săș

&e termen scurt

elierarea tensiunii,sentimentul deputere.&e termen lungsentimentul devinovăţie !i ru ineș

ceilalţi suntresponsaili pentrupropriulcomportament,scade stima desine, resentimente

în "urul persoaneiagresive.

21

© C.C.D. Dolj



ghicească ceea cedore!te, nu va fian(ioasă !i nu va evitasituaţiile dificile.0eneficiul ma"or este

cre!terea încrederii însine !i respectul faţăde ceilalţi.

2amenii supuşi He permit celorlalţi să îi domine ?!i ascund sentimentele si părerile unt nehotăr+ţi e scu'ă permanent *u un contact vi'ual sla !i o postură umilă

2amenii asertivi

pun direct părerile !i dorinţele )feră opinii !i î!i comunică sentimentele unt hotăr+ţi ?nfruntă prolemele *u un un contact vi'ual !i o postură deschisă

2amenii agresivi ?ntrerup mereu discuţiile *scund informaţiile !i părerile personale Domină discuţia !i nu sunt uni ascultători

;oresc tare, "ignesc !i sunt sarcastici *u un contact vi'ual puternic !i o postură dominantă

Stiluri de comunicare'tilul pasiv

Persoana care are un stil de comunicare pasiv? Iu vore!te în numele ei Iu î!i e(primă trăirile e consideră o victimă ?!i interiori'ea'ă sentimentele

Frica de a-!i susţine drepturile !i opiniileExemplu >n profesor suevaluea'ă o lucrare. ăspunsul elevului pasiv poate fi

4Iu sunt sigur, dar cred că lucrarea mea nu a fost evaluată corect.5 privire în "os, vore!te încet, arată speriat/

'tilul agresiv Persoana care are un stil de comunicare agresiv? ?i lamea'ă pe alţii *u'iv, sarcastic e consideră Svocea puternicăTTExemplu? >n profesor suevaluea'ă o lucrare. ăspunsul elevului agresiv poate fi

22

© C.C.D. Dolj



4G-aţi furat Utiu că lucrarea asta merita mai mult5 privire ostilă, voreste tare,tr+nteste lucrarea pe masă/

'tilul asertiv Persoana care are un stil de comunicare asertiv? Comunică sentimentele onest !i deschis ?!i e(primă opiniile fără să îi afecte'e pe alţiiExemplu? >n profesor suevaluea'ă o lucrare. ăspunsul elevului asertiv poate fi

4*m urmat instrucţiunile pe care ni le-aţi dat în clasă !i cred că am răspunscorect. Iu cred că nota aceasta reflectă efortul meu. *! aprecia dacă aţi revedealucrarea.5 voreste clar !i confidenţial, privire înţelegătoare/

*desea, unul dintre motivele pentru care cineva evită să se comporte asertiv esteteama de consecinţe că ceilalţi nu ne vor mai prefera !i că vom fi respin!i. Ha fel ca alte

temeri personale !i acestea se dovedesc a fi neadevărate !i ne"ustificate. Cea mai unăcale de a face faţă g+ndurilor negative de acest tip este tocmai alegerea asertivităţii.

%e poţi face să devii asertiv"ă#9Deprinderea asertivităţii nu este un proces facil. &ersonalitatea asertivă se

caracteri'ea'ă prin încredere mare în forţele proprii, capacitate ridicată de e(primareenergetică, dar !i adecvată, a sentimentelor, apărare argumentată a convingerilor.

Exerciţii de dezvoltare a capacităţilor asertive De'voltă-ţi stima de sine C+stigă respectul celorlalţi

?munătăţeste-ţi ailitatea de comunicare ?munătăţeste-ţi ailitatea de a lua deci'ii Fii onestă/ !i directă în privinţa emoţiilor, nevoilor !i convingerilor tale %(primă-te ferm !i direct, fără e'itări sau scu'e Fii re'onailă/ ce cererile pe care le ai ?nvaţă să spui 4nu5 la cerinţele nere'onaile pentru tine ale celorlalţi Fii onestă/ atunci c+nd oferi sau primesti feed-ac< ecunoa!te !i respectă drepturile celor din "urul tău Foloseste un ton adecvat al vocii. Fii atentă/ cu postura corpului tău

Genţine contact vi'ual cu interlocutorii Folose!te pronumele 4eu5 atunci c+nd vore!ti despre tine Iu le permite celorlalţi să-ţi impună ideile !i valorile lor ?ncura"ea'ă-i pe ceilalţi să-ţi voreacă direct !i clar Fii propriul tău !ef.

*plicaţie

Cursanţii sunt împărţiţi în grupe de c+te : !i sunt rugaţi să pre'inte c+te unrăspuns pasiv, agresiv !i asertiv pentru fiecare mesa" de pe fi!a primită.

*%olegul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el4 ăspuns pasiv VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVăspuns agresiv VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV

23

© C.C.D. Dolj



ăspuns asertiv VVVVVVVVVVVV.VVVVVVVVVVVVVVVV

*%olegul tău !ţi ia m)ncarea din geantă fără să-ţi ceară voie, dar ţie !ţi estefoame4

ăspuns pasiv VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV

ăspuns agresiv VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVăspuns asertiv VVVVVVVVVVVV.VVVVVVVVVVVVVVVV

*Aţi stabilit că mergeţi cu colegii prin parc la o anumită oră şi zi, dar ei aumodificat !ntre timp ziua fără să te anunţe4 1u ai fost la data stabilită iniţia şi ai aşteptat degeaba4 %e faci9

ăspuns pasiv VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVăspuns agresiv VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVăspuns asertiv VVVVVVVVVVVV.VVVVVVVVVVVVVVVV

Metode şi tehnici de comunicare eficientă D&S!(&& ON '(N&". !omunicarea. Delimitări conceptuale# elemente con$titutive ale proce$ului

de comunicare

$e(t&rin esenţa sa omul este o fiinţă socială, el nu poate trăi singur, i'olat de ceilalţi.

Dimpotrivă, acesta se raportea'ă permanent la alţii, acţionea'ă împreună cu ei, staile!terelaţii cu cei din "urul său. %(istenţa umană este greu de conceput în afara relaţiilor sociale. &entru a putea relaţiona cu cei din "urul nostru, treuie să comunicăm.

Conform lui De ;ito 199, p. #/ 4comunicarea se referă la acţiunea, cu una sau mai

multe persoane, de transmitere !i receptare a unor mesa"e care pot fi deformate de'gomote, are loc într-un conte(t, presupune anumite efecte !i furni'ea'ă oportunităţi defeedac<5.

&rocesul comunicării presupune e(istenţa următoarelor elemente componenteemiţătorul, receptorul, mesajul, feedbackul, canalul şi contextul comunicării &+ni!oară,Bon-)vidiu, 2#/.

Emiţătorul poate fi repre'entat de un individ, un grup sau o instituţie.. &. French !i 0ertram aven au identificat cinci baze ale puterii sau influenţei

emiţătorului ca parte a comunicării puterea recompensatoare, puterea coercitivă, putereareferenţială, puterea legitimă, puterea e(pertului.

eceptorul poate fi un individ, un grup sau o instituţie cărora le este adresat mesa"ul

sau intră posesia lui în mod înt+mplător.Kat' propune patru tipuri de reacţii la modul !n care a fost formulat, organizat şi transmis mesajul , reacţii care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului reacţia

24

© C.C.D. Dolj



instrumentală, reacţia egodefensivă de autoapărare/, reacţia e(presiei valorice, reacţiacognitivă.

$esajul presupune un mo'aic de informaţii oiective, "udecăţi de valoare careprivesc informaţiile oiectiv/ !i "udecăţi de valoare !i trăiri personale în afara acestor informaţii etc.5 &+ni!oară, Bon-)vidiu, 2#, p. #9/

&eed-backul este definit de $.K. =amle !i G. =amle 13, p. 1@1/ drept 4toatemesa"ele verale !i neverale pe care o persoană le transmite în mod con!tient sauincon!tient ca răspuns la comunicarea altei persoane.5

%analul de comunicare repre'intă calea care facilitea'ă reali'area comunicării.%ontextul comunicării repre'intă cadrul fi'ic sau psihopedagogic/ în care are loc

comunicarea. &plicaţie 1%

Citiţi cu atenţie următorul te(t !i identificaţi emiţătorul

4)ra de dirigenţie se apropie de sf+r!it. Bonel îi cere voie domnului diriginte să facăun anunţ

- 1oţi colegii sunt invitaţi vineri, la petrecerea mea onomastică: Colegii îl ascultă înc+ntaţi !i promit că vor veni.5

;ariante de răspunsa/ Dirigintele/ Bonelc/ Colegii

ăspuns corect - Bonel

&plicaţie '%

*nali'aţi cu atenţie situaţia pre'entată !i decideţi ce tip de putereM influenţă areemiţătorul

$atăl Pentru că m-ai ajutat la culesul merelor ţi-am cumpărat bicicleta pe care ţi-odoreai4

=eorgel @raaa::: $ultumesc mult, tată:

;ariante de răspunsa/ &utere referenţială/ &utere legitimăc/ &utere recompensatoare

ăspuns corect &utere recompensatoare

%. Forme ale comunicării

$e(t

&ormele comunicării utilizate frecvent !n procesul educaţional sunt comunicareaverală, comunicarea paraverală !i comunicarea nonverală.%omunicarea verbală

25

© C.C.D. Dolj



Bnformaţia este codificată !i transmisă prin cuv+nt !i prin tot ceea ce ţine de acestasu aspect fonetic, le(ical, morfo-sintactic. %ste specific umană, are formă orală !iM sauscrisă, iar în funcţie de acestea, utili'ea'ă canalul auditiv !iM sau vi'ual.

%omunicarea paraverbalăBnformaţia este codificată !i transmisă prin elementele pro'odice !i vocale care

însoţesc cuv+ntul !i vorirea în general !i care au semnificaţii comunicative aparte. *spectul paraveral al discursului conţine, ca elemente de a'ă, forţa sau volumul, ritmul!i fluenţa, înălţimea sau tonalitatea !i modul de articulare a cuvintelor.

%omunicarea nonverbalăBnformaţia este codificată !i transmisă printr-o diversitate de semne legate de

postura, mi!carea, gesturile, mimica, înfăţi!area partenerilor.

&plicaţie (%

*nali'aţi cu atenţie situaţia pre'entată !i decideţi ce tip de comunicare utili'ea'ăGircea

Gircea a cumpărat ilete la film !i dore!te să o anunţe pe sora sa că o a!teaptă lacinematograf, la ora 19.. Deoarece se grăe!te să plece la !coală, el îi scrie un mesa"43oana, am cumpărat bilete la film4 1e aştept la ora4B4CC, la cinematograful *Patria4$ircea

;ariante de răspunsa/ Comunicarea nonverală/ Comunicarea verală

c/ Comunicarea paraveralăăspuns corect Comunicarea verală

&plicaţie )%

*nali'aţi cu atenţie situaţia pre'entată !i decideţi ce tip de comunicare utili'ea'ăprofesorul

*stă'i nu este o 'i ună pe =igel. Cum a început ora de istorie, a aflat că va da test

din lecţia de 'i. =hinion Iu a învăţat nimic. ?ncearcă să se inspire de la colegul de ancă,dar se teme să nu fie prins. C+nd ridică privirea oservă că profesorul îl privea do"enitor !i îi făcea semne ameninţătoare cu degetul arătător.

;ariante de răspunsa/ Comunicarea nonverală/ Comunicarea veralăc/ Comunicarea paraverală

ăspuns corect Comunicarea nonverală

. Factori pertur,atori şi ,locae 0n proce$ul comunicării

26

© C.C.D. Dolj



$e(t$orrington !i 6all 11, p. 1#2/ identifică mai multe ,ariere ce pot apărea în actul

comunicării bariere în trimiterea mesajului, bariere în receptarea acestuia, bariereale înţeleerii, bariere ale acceptării !i bariere ale acţiunii .

0arierele în trimiterea mesajului apar doar la nivelul emiţătoruluiA 0arierele la nivelul receptării aparţin în egală măsură celui care prime!te mesa"ul

!i mediuluiA 0arierele de !nţelegere se situea'ă at+t la nivelul emitătorului, c+t !i la nivelul

receptoruluiA 0arierele acceptării sunt singurele vă'ute de cei doi autori ca acţion+nd la nivelul

tuturor indicatorilor implicaţi emiţător, receptor !i mediu/A 0arierele acţiunii se constituie at+t la nivelul emiţătorului, c+t !i la cel al

receptorului. &scultarea activă

*scultarea eficientă se fundamente'ă pe deplasarea accentului în comunicare de la

emiţător spre receptor. &utem urmări procesul de ascultare pe intervalul a patru pa!i pasul 1 J senzaţia re'ultatul mai multor anali'atori J vi'ual, auditiv etc./A pasul 2 J interpretarea persoanele atriuie un înţeles la ceea ce au ascultat/A pasul 3 J compre8ensiunea sau !nţelegerea de'voltă pe l+ngă interpretare !i o

evaluare critică/A pasul # J răspunsul staile!te re'ultatul procesului de ascultare în funcţie de

scopul acestuia/.oert =o7er !i Carl 8eaver sugerea'ă c+teva modalităţi specifice pentru

!mbunătăţirea capacităţii de ascultare conf. Bon-)vidiu &+ni!oară, 2#/ reflectarea la mesa"ul voritorului !i asigurarea că toate cuvintele au acela!i

înţeles !i pentru receptor, !i pentru emiţătorA ghicirea scopului voritoruluiA sporirea calităţii ascultării oiceiurilor de ascultare/ prin anali'a erorilor de

ascultare.

&plicaţie *%

*nali'aţi cu atenţie situaţia pre'entată !i decideţi ce tip de arieră apare în actulcomunicării

Bonel Am luat o notă mică la geografie4 $i-e greu să-i spun mamei: 'igur se va

supăra4Claudiu %e prostie: 0orbeşti ca o fată:

;ariante de răspunsa/ %tichetarea/ ecurgerea la ordinec/ Gorali'area

ăspuns corect %tichetarea

&plicaţie +%

27

© C.C.D. Dolj



*nali'aţi cu atenţie situaţia pre'entată !i decideţi ce tip de arieră apare în actulcomunicării

Dana 3eri am supărat-o pe $aria spun)ndu-i că nu pot merge cu ea !n parc4 >i promisesem mamei că o ajut la curăţenie4 5u ştiu cum să procedez să ne !mpăcăm 444

Brina 5u te g)ndi la ce s-a !nt)mplat: Dai să vorbim despre ceva mai plăcut:

;ariante de răspunsa/ *meninţarea/ *atereaM %vitarea aordării unor proleme importantec/ Gorali'area

ăspuns corect *atereaM %vitarea aordării unor proleme importante

3.Tehnici de comunicare eficientă

$e(t%omunicarea asertivă s-a de'voltat ca o modalitate de adaptare eficientă la situaţii

conflictuale interpersonale. Hipsa asertivităţii este una dintre cele mai importante surse deinadaptare socială.

*sertivitatea este ailitatea de a ne e(prima emoţiile si convingerile fără a afecta !iataca drepturile celorlalţi.

?nvăţarea deprinderilor de asertivitate este facilitată de contrastarea ei cu cele douămodele comportamentale opuse, pasivitatea !i agresivitatea.

Pasivitatea este un comportament care poate fi descris ca răspunsul unei persoane

care încearcă să evite confruntările, conflictele, î!i dore!te ca toată lumea să fie mulţumită,fără însă a ţine cont de drepturile sau dorinţele sale personaleA manifestarea uneipersoane care nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în c+!tigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. *ceste persoane se simt rănite, frustrate,iritate, fără însă a încerca să-!i e(prime nemulţumirile faţă de ceilalţi.

Agresivitatea este o reacţie comportamentală prin care îl lame'i !i îl acu'i pecelălalt, încalci regulile impuse de autorităţi părinţi, profesori, poliţie/, e!ti insensiil lasentimentele celorlalţi, nu-ţi respecţi colegii, consideri că tu ai întotdeauna dreptate, re'olviprolemele prin violenţă, consideri că cei din "urul tău sunt adesea nedrepţi cu tine, e!tisarcastic !i utili'e'i adesea critica în comunicare, consideri că drepturile tale sunt maiimportante dec+t ale altora, esti ostil !i furios.

&plicaţie

*nali'aţi cu atenţie situaţia pre'entată !i decideţi ce stil de comunicare a utili'at&etre

&etre î!i dore!te foarte mult să se plime cu noua sa icletă, dar fratele său a luat-ofără să-i ceară voie. C+nd acesta se întoarce acasă îi strigă furios

- Doţule: $i-ai furat bicicleta:

;ariante de răspuns

a/ tilul pasiv/ tilul agresivc/ tilul asertiv

28

© C.C.D. Dolj



ăspuns corect tilul agresiv

&plicaţie -

*nali'aţi cu atenţie situaţia pre'entată !i decideţi ce stil de comunicare a utili'at=igel

=igel a oservat că profesorul de iologie a uitat să-i adune puncta"ul de la ultimulsuiect al testului de evaluare !i a i-a dat o nota mai mică.

- Am recitit lucrarea şi cred că punctajul de la ultimul subiect nu a fost adunat lanotă4 Aş aprecia dacă aţi revedea lucrarea mea:

;ariante de răspunsa/ tilul agresiv/ tilul pasivc/ tilul asertiv

ăspuns corect tilul asertiv

&valuare

Te$tul "

*legeţi răspunsul corect

4 'ursa mesajului este?a/ emi2ătorul5/ receptorulAc/ feed-ac<-ulAd/ canalulA

e/ conte(tul comunicării.

4 Fatz propune patru tipuri de reacţii la modul !n care a fost formulat, organizat şi transmis mesajul?a) reacţia de supărareA/ reacţia de e(cepţieAc6 reac2ia co4nitivă5d/ reacţia de ună vecinătate.

G4 Petre Ang8el identifică mai multe tipuri de feed-back?a/ feed-ac<ul inutilA

/ feed-ac<ul rapidAc/ feed-ac<ul înt+mplătorA

29

© C.C.D. Dolj



d) feed-,ac7ul poitiv.

H4 %ea mai centralizată reţea de comunicare este?a/ reţeaua în formă de cercA/ canalul J 4reţea5A

c/ re2eaua 0n formă de 89: ;denumită şi 8$tea:65d/ reţeaua în formă de 4W5 sau reţeaua în formă de lanţ.

I4 eprezintă o dimensiune a contextului comunicării?a/ dimensiunea medicalăA/ dimen$iunea p$iho$ocială5c/ dimensiunea sociologicăAd/ dimensiunea atemporală.

J4 >n funcţie de numărul partenerilor participanţi la actul comunicării, !nt)lnimurmătoarele forme ale comunicării?a/ comunicare intraper$onală5/ comunicare verticalăAc/ comunicare paraveralăAd/ comunicare accidentală.

K4 >n funcţie de codul folosit, formele comunicării sunt?a/ comunicare pulicăA/ comunicare ver,ală5 c/ comunicare instrumentalăAd/ comunicare suiectivă.

B4 @na dintre fazele parcurse !n realizarea unei comunicări scrise este?a/ fa'a de implementareA/ fa'a de evaluareAc/ faa de pre4ătire5d/ fa'a de diseminare.

L4 %onstituie o barieră !n actul comunicării?a/ ,arierele de 0n2ele4ereA/ arierele la nivelul canaluluiAc/ arierele de neînţelegereA

d/ arierele de diseminare.

C4 Abilitatea de a ne exprima emoţiile si convingerile fără a afecta şi ataca drepturilecelorlalţi este specifică?a/ comunicării pasiveA/ comunicării a$ertiveAc/ comunicării agresiveAd/ comunicării non-verale.

Te$tul %

tailiţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri30

© C.C.D. Dolj



4 %omunicarea este un proces !n care oamenii !şi !mpărtăşesc informaţii, idei şi sentimente4a/ adevărat5/ fals.

4 Procesul comunicării presupune existenţa următoarelor elemente componente?emiţătorul radio, receptorul, feed-backul, calea şi mediul ambiant4a/ adevăratA/ fal$.

G4 Puterea recompensatoare se caracterizează prin dorinţa receptorului de identificarecu emiţătorul4a/ adevăratA/ fal$.

H4 eacţia expresiei valorice valorice se caracterizează prin aceea că atitudinile ceexprimă valori contribuie la conturarea imaginii de sine şi o modelează mai aproape deceea ce ne dorim4a/ adevărat5/ fals.

I4 &eed-backul negativ !ncearcă să menţină comunicarea !n direcţia !n care se aflădeja, av)nd drept scop confirmarea realizărilor4a/ adevăratA/ fal$.

J4 %analul *reţea permite o slabă interacţiune a membrilor şi se pretează larezolvarea unor sarcini simple şi directe4a/ adevăratA/ fal$.

K4 >n cadrul comunicării paraverbale informaţia este codificată şi transmisă prinelemente prozodice şi vocale care !nsoţesc cuv)ntul şi vorbirea, !n general4a/ adevărat5 / fals.

B4 Marierele !n trimiterea mesajului apar doar la nivelul receptorului4a/ adevăratA/ fal$.

L4 Ascultarea eficientă se fundamenteză pe deplasarea accentului !n comunicare dela receptor spre emiţător4a/ adevăratA/ fal$.

C4 Persoana care are un stil de comunicare pasiv nu vorbeşte !n numele ei, nu !şi exprimă trăirile şi se consideră o victimă4

a/ adevărat5 / fals.

Documents

suport de curs_N Florea.doc