4 Marti . 10 No. 1766. r 24 1. pe 6 12 L pe lunt Pentru NOUA 7 districte pe 80 1. pe 6 15 1. pe 81. NATIONALE, No. 24. P:mtru Francia : Pentru 8 de Bourse Wien, ce de valóre refusa. Micoud 81 Fleet Street, E. C. - Buda-pest No. C. : pe pagina IV, dame pe pe 2 le!. Pentru rubrica nu Vinerl, - (1569). g. din TELEGRAPHICE Viena, 12 - urrnätórele : o Andrassy o a B va este o core o va apere ; a da o monarchia da presinne Nu trebuo s de prejurn, cari Garantia, o vre-o óre care trebuineiósa, esto posibHitatea d'a ; acésta de espue la mai mare fr o a ne a ne pune tóte la dispositinnea De acumn acordarea pentru actiune, a voi lase asupra nu presinte o a acésta n'arn de desavantagiosn, a ne din nainte asupra care putem face nu- din nainte asupra ceea ce n'a Londra, 12 - Morning Post comitelui este Ea tota Parlamentele ori- comitelni Andrassy va pro- Londra o mare Petersburg. 12 Martin. - de , la propunerea d'a se primi Grecia la casn, multe vorn va cere a Mon- Am Pórta decisinnea supra de multe contra la decisa, séle nu delegetn la Congresd. Londra, 12 - In Camera s'a urmatórea interpelare nulur : De la San Stefano trecutd ca conditiunilord de pace N'a primit de pace ? - Northcote la acésta Pesta, 12 -0 Serejevo catre Pester Lloyd, a- gitatiusea pentru la Austria din ce in ee mari parte, Serbia in- prin pe co- greci-ortodocsi din urmatórele Pedicele care austro-ungari, cari imediata a n'an pe ; esto in intentiunea d'a ria nu trebue in Pester Lloyd Austro- va se operati- vs Ragusa, 12 face garnisona din Ls s'a pentru 40,000 pentru a- trupelorn. Agitatiunea o austriace me- Herzgovina. Petersburg, 12 ce EngHtora, propunerea cabi- priitóre intrunirea de usitate de (Die Paris, 12 Martin. eu recentele d'a parte la se comitele de Bismarck, a cabi- Londra va cunógte de pace, de plecarea lorda- Derby la Berlin. trimite la Berlin consiliar Stat. vorn duce acolo cestiunea Londra se crede Germania, deschiderea presintarea pace, vord o amânare de 15 a des- baterilorn, se studia documentele presintate. Rusia adune, documentn separata, tóte acele puncte pe care le Berlin, 12 - de credere, este scirea data de Times despre o clausä secreta a pacii San Stefano, care se pentru pace. Se cerere, urma lui a a respineo hotarke. Triest, 12 - Cairo spun i reacordatn ca re- asiste de ale Principele Haman va Constantinopole o marele duce Nicolas. (Neue Freie A se ultime pagina BUCURESCI, 3 MARTIU de repeta liberal puterile nu Incredere In prin- cipele Audrassy ori Bismarck, sé trateze nisce ómeni d. Ion C. A. Rosetti, car! aci combatutt, aci nu In atitu- eu cu politica streina. monstruos, nimic absurd, de a se face la putere pentru diferite epoce pe nogtril E de grea care s'a Romania de ca din cate-va de Situata state mar! puternice, ea a cele de de tentatiune al veci- nilorü ; trunchiatä, de Rusia tria, de multe or! a valurile furtunóse ale agitatiu- ce conti- in facia tendinte de co- a a drepturi- nóstre nationale, a trebuit aci proteste4e, aci recunoscinta sea, atitudinea catre a vecinilort Gavernul par- liberalt, alú a manifes- tata a Rusia Austria bine ; protestatt din contra, a milióne de ori principele Gort- Andrassy Bismarck s la drepturile nóstre, la su- veranitatea Recunos- pentru bine, nu s s'a Acésta va trebui sé o ori , Andrassy, nu s se supere In contra-ne, nu putea face de opositia ca, s'art ne streinilorü, s le cerintele, de a avea amicitia cu ne nu a nick un nu a dreptu- popóre, a pe ale triY. Apo! déca este vorba pentru a place streinilort, de la suveranitatea s tot- cu Inaintea tutu- noi primi asemenea opositia pentru ace- ste o marturi- la cedarea Basarabiei ar fi la putere, spre a nu o supära, guvernuld s s asculte sfaturile pa- triotice ale Politica cea mal este aceia ce ne e de interese ; se ne drepturile , re- cunoscinta ne bine, s contra car! ne de meserie bar- de la a ferite fantastice dicule , privinta trofeelort In luptele de pe se tunurile, de resbelü ce ni s'a a ni s'art de catre o ne Pressa de ea ces- tiune de adeptif inter- prima sa Mere uude trofeele lu- ate de la , puscile tunurile ? Ne pare r6 patima de a face opo- sitie ori-ce a pa de la Pressa, se cunoscute lesne de Pentru a li- nigti de spaimele ternerile ce le de trofeele de la turd, aminti cari in- sinuatiunile perfide de care armelort, peste 15,000 Peabody armata pornise dinult, a- h i la Rahova, Vi- din etc.. vort In Bacuresci, spre a se distribui pe corpurile de armata. Nu numal de la Acaderniei ne-amt crede Pressa ; avemü , avem tóte cele putut fie oposantii ele des- de bine conservate, spre a nu dis- pare cum fi In sub alte guverne. rus le care so in limbs francesa, scrisórea d-lui Alesaudri priacipelo Gor- o dupe se vede, de politicn Stafeta din la respunsulú din le Nord, tradocere, vale ou titla : rusulul. numrult din 6 le fá- catre la scrierea ce Alecsandri a Séle Gortchiakoff. mult nu ne permite a reproduce respunsul cestiune ; din de vedere, a Póte ne se pare ins emana de la care de mal multe n'a lipsit de fina sa din cabinetului ilustrului cancelart al imperiului ru- Este o óre-care placere de a sta la asupra vitale chiare, ; ne frumusetea formel are ade- resistibile, nu este de de a pune o ureche a- la sunetele armonióse ale aces- sirene de Nord, In a- fi de pentru a aduce limbagiului . , . pentru ce n'o ?. ... since- re! care acele nu este ; nu are asemenea onóre de a fi din care, amabilult ano- , apartine litice practice. este din inte care face poesie, orele séle de ; care nu are de politica practica, la acésta , care eu de tóte lucrurile prin imediata utilitate ci raportult concordauta lort a adevérurl Se póte spune ori-ce : succesult nu este termenult reugite ; s'a convenitt a se nu- misiune a popóre, este adesea-ori legea ast- pentru ratiunea istoria nu 'f de plecare de si aplicarea unel desastrósa memorie. Rusia este, o mare copiil e ce onórea a conduce afacerile nu de patrio- de s fie óre ca clasele ale sé fie ferite de óre-eare preocupatiunl perso- a eliberarea cregti- lorü ? Privirile asupra nu fi ele óre opera sentiment www.digibuc.ro
