TENDINŢE ŞI OPORTUNITĂŢI PENTRU

SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN

PERSPECTIVA ADERĂRII

DR. NICOLAE DĂNILĂ

CEO

România, Bulgaria şi ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) –

- Cele mai înalte ritmuri de creştere a activelor în perioada 2003-2005

- Cele mai performante sisteme bancare din regiunea CEE şi de est.

România – cea mai promiţătoare piaţă din CEE

Cehia105,0

Slovenia30,0

Slovacia36,4

Polonia152,1

Ungaria74,7

Letonia15,6

România35,0

Croaţia35,3

Albania0,9

Lituania13,1

Bulgaria16,8

Serbia8,8Bosnia&Herţegovina

6,0

Estonia11,8

0,0

4,0

8,0

12,0

16,0

0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% 140%

Creşterea activelor bancare, 2003-2005, %

Creştere lentă Creştere accelerată

Pia

ţă

ma

tură

Pia

ţă î

n

de

zvo

lta

re

Cele mai performante sisteme bancare din regiuneCele mai performante sisteme bancare din regiune

Total active, 2005, mld. EUR

Act

ive

pe

cap

de

locu

ito

r 2

005

– m

ii E

UR

Creştere economică cu impact benefic asupra mediului de afaceri

5,3

2,2 2,42,8

3,74,5

5,1 5,2

8,4

4,1

7,06,5

012

34567

89

10

2002 2003 2004 2005 2006e 2007f

mii

EU

R

012

34567

8910%

PIB/Locuitor PIB creştere reală

22,5

15,3

11,99,0

6,85,0

29,9

88,8

9,8

20,7

19,9

0

5

10

15

20

25

2002 2003 2004 2005 2006 2007

%

0

5

10

15

20

25

30

35%

Inflaţie medie BUBOR (3 luni) medie

» Creşterea economică va continua într-un

ritm susţinut,

- În condiţiile încetinirii consumului privat

şi a accelerării formării brute de capital fix

Evoluţie PIB

Evoluţia inflaţiei şi dobânzii interbancare

» Procesul de dezinflaţie va continua,

- Dar pe termen mediu ar putea exista

presiuni inflaţioniste generate de

liberalizarea preţurilor administrate şi de

posibile creşteri salariale

» Nivelul ISD se va menţine la un nivel ridicat

- Şi va susţine procesul investiţional în

România; fonduri publice suplimentare vor

fi alocate pentru susţinerea unor proiecte

mari în cofinanţare cu UE

- ISD (stoc) în 2006 – 34 miliarde EUR

2009 – peste 42 miliarde EUR

» Marjele de dobânzi se vor îngusta treptat,

- Competiţia va contribui la acest proces

Sursă: INS

Sursă: BNR

Număr bănci la 30 sept. 2006: 37 (26 bănci străine şi 6 sucursale de bănci străine)

» Număr operatori universali: 33

» Număr operatori specializaţi: 4 (locuinţe, autoturisme, IMM)

Băncile străine, inclusiv sucursalele lor, au

ponderile cele mai mari în total active şi credite

(30 iunie 2006)

Active Credite Depozite

87,9%* 89,1% 87,7%

Primele cinci bănci din sistem deţin 60,8% în total active, iar indicele HHI indică o

concentrare a pieţei de 1.165 (sept.2006) în creştere faţă de 1.115 la finele anului

trecut; piaţa se află la un nivel de concentrare moderat

Active totale (valoare netă) la 30 sept. 2006 : 43 miliarde EUR

Primele cinci ţări după investiţiile efectuate în sectorul bancar în total capital sunt:

Austria (25,3% inclusiv BCR), Grecia (17,5%), Olanda (7,8%), Italia (5,5%) şi Franţa

(5,0%)

* Inclusiv BCR Sursa: BNR

» »

»

»

»

Sistemul bancar românesc în pragul aderării la UE

Trei tendinţe majore: PRIVATIZAREPRIVATIZARE CONSOLIDAREINVESTITORI

STRĂINIINVESTITORI

STRĂINI

Caracteristica principală: STABILITATEA

» »

Activele bancare au crescut semnificativ

începând cu 2004 (CAGR 02-05: 39,7%)

Creditul neguvernamental a avut o

contribuţie substanţială (CAGR 02-

05:50,3%) la creşterea activelor

Creditul retail a reprezentat componenta

cea mai dinamică (CAGR 02-05: 118%) şi

şi-a consolidat poziţia în total portofoliu

credite (42% în sept.2006)

»

»

»

Sistemul bancar românesc în pragul aderării la UE

0

30

60

90

120

150

180

2002 2003 2004 2005 2006e

milio

ane

RO

N

Active Credite

0

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006e

mili

ard

e E

UR

0

2

4

6

8

10

12

14

Credite populaţie Credite pop./PIB

Evoluţia activelor şi creditelor

Evoluţia creditului retail

Sursă: BNR, BCR

Sursă: BNR, BCR

Penetrare PIB

Activele bancare/cap de locuitor sunt încă

reduse

- De aproape 5 ori mai mici (2005) decât

media în zona euro şi de aproximativ 10 ori

mai mici decât în unele ţări din CEE

Activele au o structură bipolară – creditele şi

plasamentele la banca centrală

- Lipsesc oportunităţile alternative de

investiţii (emisiunile de titluri de stat au fost

anulate); 25% din plasamentele la BNR

reprezintă RMO)

Structura activelor

0

10

20

30

40

50

2002 2003 2004 2005 2006e

mili

ard

e E

UR

0

10

20

30

40

50 %

Active Active/PIB

Sistemul bancar românesc în pragul aderării la UE

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2003 2004 2005 2006 Sept.

Credite Plasam. interbancare Altele

»

»

Performanţele sistemului s-au îmbunătăţit

- Solvabilitatea sistemului bancar este

bună (17,6% în iunie 2006), însă pe un trend

de scădere care urmare a expansiunii

creditelor

»

Sursă: BNR

Sursă: BNR, BCR

Competiţia pe piaţa bancară românească

Politici agresive de expansiune în special în

zonele urbane (oraşe cu peste 250.000 locuitori)

»

Capacitatea de distribuţie de produselor şi serviciilor

Extindere reţea unităţiExtindere reţea unităţi Expansiune puternică

Zona rurală este mai puţin acoperită (cu excepţia CEC), dar este deja avută în obiectiv

pe măsură dezvoltării acesteia (post-aderare); localităţi < 20.000 locuitori: 37% din reţea»

2005 2006 Sept.

Reţea unităţi +15,7% +19,3%

Loc./unitate bancară

6.150 5.139

- media EU 25 2.300 -

Canale alternativeCanale alternative În dezvoltare

ATM-urile şi POS-urile s-au extins semnificativ, ca

urmare a creşterii gradului de utilizare a cardurilor

(numerar, plăţi, credit);

» 2006 Aug.

ATM +33%

POS +50%

Internet banking, self banking, mobile banking vor continua să se dezvolte pe măsură

ce segmentele de clienţi vor cunoaşte un grad de sofisticare mai mare

» Numărul de carduri active a crescut în primele 9 luni cu 1,4 mil.

(+19%)

Forţe mobile vânzare Forţe mobile vânzare În dezvoltare Contribuţie care poate face diferenţa în

condiţiile unei competiţii puternice

Sursă: BNR, BCE

Sursă: no-cash.ro

Obiectiv strategic

Competiţia pe piaţa bancară românească

Interes în creştere pentru piaţa bancară românească acutizarea competitivităţii

Operatori ţintesc deja intrarea pe piaţă

KBC, Fortis, Millenium, Bank of Cyprus, Banca Nationale del LavoroKBC, Fortis, Millenium, Bank of Cyprus, Banca Nationale del Lavoro

Modul de intrare pe piaţă: - Achiziţii, green field sau chiar derularea de operaţiuni

prin intermediul unei subsidiare a unei bănci străine (Fortis prin Millenium)

»

Modul de intrare pe piaţă: - Achiziţii strategice care vizează bănci mici cu capital privat

Credite Agricole, Bayerische Landesbank, Banca IntesaCredite Agricole, Bayerische Landesbank, Banca Intesa

» Emporiki MKB

Ungaria

Romexterra San Paolo IMI România

Fuziuni în 2007 HVB Tiriac + Unicredit = Unicredit TiriacSub coordonarea

BA-CA

Noua entitate se va poziţiona pe locul 4 în sistem

Posibil şi alţi noi operatori din 2007

- “Paşaport bancar unic” – instituţiile de credit din UE vor putea opera direct pe

piaţa românească (sucursală) fără autorizaţia BNR şi capital minim de dotare

Competiţia pe piaţa bancară românească

Intensificarea competiţiei pe zona retail

Focus 2007: - Creditul ipotecar, carduri de credit, dezvoltarea sistemelor de plăţi Focus 2007: - Creditul ipotecar, carduri de credit, dezvoltarea sistemelor de plăţi »

Intensificarea competiţiei pe zona corporate

Provocare ! Economiile populaţiei încep să se distribuie către zonele cu cea mai bună fructificare

IFN-urile îşi vor întări profilul de competitor în raport cu băncile pe

segmentele credit ipotecar, credit de consum, carduri

Focus 2007: - Trade finance, factoring, finanţări real estate, parteneriate public-

privat (legate de derularea fondurilor UE)

- Segmente de clienţi: IMM-uri (creşterea productivităţii în condiţiile

aderării la UE), municipalităţi (fonduri structurale)

Focus 2007: - Trade finance, factoring, finanţări real estate, parteneriate public-

privat (legate de derularea fondurilor UE)

- Segmente de clienţi: IMM-uri (creşterea productivităţii în condiţiile

aderării la UE), municipalităţi (fonduri structurale)

»

Provocare ! Capacitatea de absorbţie a fondurilor europene

Competiţia pe piaţa bancară românească

Fondurile de investiţii se vor dezvolta mai accentuat

În prezent 2006

1-2 miliarde EUR

159 milioane EUR

200 milioane EUR

2009-2010

România:

4,9

Polonia:

250

Slovacia:

396

Ungaria:

450

euro/cap locuitor

Franţa:

17.000

SUA: 21.000

Factoring-ul – o activitate în creştere

Piaţa românească este slab dezvoltată comparativ cu alte ţări

România:

0,6

Polonia:

3,7

Italia:

111

Piaţa mld. EUR

Au apărut noi actori pe piaţă: Compania de Factoring, ING Commercial Finance

Oferta s-a diversificat: de la servicii clasice la administrarea creanţelor şi asigurarea

riscului

Alinierea la standardele de contabilitate internaţionale (IFRS)

Ce rezultă din experienţa UE

Implementarea IFRS:

- Creşterea gradului de recunoaşterea şi măsurare

- Transparenţă mai mare a situaţiilor financiare

Implementarea IFRS:

- Creşterea gradului de recunoaşterea şi măsurare

- Transparenţă mai mare a situaţiilor financiare

Identitate naţională puternică încă

- Modul de prezentare a situaţiilor financiare (în plus Directiva 4 EC nu mai este

aplicabilă)

»

IFRS reclamă o judecată extinsă în selectarea şi aplicarea tratamentelor contabile

- Comparabilitatea şi consecvenţa sunt restricţionate

»

Informaţia financiară în IFRS nu satisface în totalitate scopul comunicării rezultatelor

- Pare în unele cazuri insuficientă sau chiar necorespunzătoare pentru

prezentarea performanţelor atinse de companie

»

Utilitatea deciziilor pe baza raportărilor IFRS ar putea fi afectată

- Complexitatea mult mai mare a situaţiilor financiare în IFRS ameninţă să

submineze utilitatea deciziilor pe baza informaţiilor financiare în IFRS

»

Scopul:

Alinierea la standardele de contabilitate armonizate cu directivele europene

1 ianuarie 2007 - România se va alinia reglementărilor contabile conform

directivelor europene (bănci + IFN-uri)1 ianuarie 2007 - România se va alinia reglementărilor contabile conform

directivelor europene (bănci + IFN-uri)

Vor exista diferenţe între standardele IFRS şi noile reglementări contabile

aliniate – impactul istoric (companiile care operează de o perioadă mai

lungă pe piaţă)

» Implicaţiile aplicării noilor reglementări

»

Modificarea esenţială a planului de conturi

» Reparametrizări în sistemele IT

» Rescrierea politicilor contabile pentru unele operaţiuni bancare

» Realizarea corespondenţei între conturile actuale şi cele noi

! Timpul scurt de aliniere: 5 săptămâni

Acordul Basel II - structură complexă axată pe trei piloni

BASEL II

PILONUL I PILONUL II PILONUL III

Cerinţe minime de capital Supravegherea adecvării capitalului

Disciplina de piaţă

Scop: Asigurarea stabilităţii financiare a sistemului bancar

Îmbunătăţirea senzitivităţii riscului

Îmbunătăţirea metodelor de prevenire a riscurilor reziduale

(de lichiditate, legislativ)

Creşterea transparenţei pieţei bancare

România: 1 ianuarie 2008Debut

Acordul Basel II – implicaţiile introducerii noului acord de capital

În România

Rata de adecvare a capitalului va scădea

de la 12% în prezent la 8%

Impact indirect şi asupra instituţiilor

financiare nebancare (IFN) deţinute de

bănci

Riscul de credit asociat pentru:

- Finanţări pentru administraţiile regionale si locale: creştere – 20% 100%

- Retail: diminuare – 100% 75% şi includerea microîntreprinderilor în această categorie

- Credite ipotecare: diminuare – 50% 35%

Stadiul implementării

28 din cele 37 instituţii de credit preferă varianta standard pentru calculul adecvării

Costuri medii estimate pentru

implementare - în medie 70 milioane

dolari

Băncile mici care nu vor implementa

metode avansate de abordare a

managementului riscului, cheltuielile de

implementare estimate nu vor depăşi 50

milioane dolari

Cheltuieli în zonele: IT, mentenanţă,

resurse umane specializate (echipe

dedicate modelelor de gestionare a

riscurilor asociate portofoliului de

credite)

În Europa

Stadiul implementării

Majoritatea băncilor – aplicarea Pilonului I – pregătirea sistemelor IT

Pilonul II – fază incipientă, iar Pilonul III în fază de planificare

Oportunităţi şi provocări pentru sistemul bancar

Sistemul bancar românesc devine parte integrantă a celui european» Operatori străini – competiţie internaţionalizată

Potenţial de creştere semnificativ» Intermediere financiară mai redusă faţă ţări comparabile şi UE

Limitări încă de natura performanţei economice a companiilor

Structurile de grup financiar se consolidează »

Marjele de dobândă se vor îngusta treptat (nivel încă bun comparativ cu ţările din UE)

Vizează capturarea unor segmente de piaţă cât mai mari şi diversificate – competiţie puternică pe fiecare segment

Asistenţă financiară post-aderare (co-finanţări de peste 25 mld. euro de la UE)» Sectorul bancar va avea un rol major în derularea proiectelor

Expertiză, structuri adecvate, reţea, co-finanţări

Industrie 5,3%

Agricultură 7,5%

Servicii 5,9%

Ponderea creditelor în total surse finanţare

Doar 8% din companii deţin un credit bancar

Arieratele deţin încă o pondere ridicată în bilanţul

companiilor

Sursă: BNR