Teste Grila_dreptul Comertului International

8/3/2019 Teste Grila_dreptul Comertului International

http://slidepdf.com/reader/full/teste-griladreptul-comertului-international 1/19

1

1. PREZENTAREA DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL1. Introducere în dreptul comer ţ ului internaţ ional2. Noţ iunea de activitate economică 3. Abordarea istorică a dreptului comer ţ ului internaţ ional4. Libera circulaţ ie a mărfurilor şi serviciilor

5. Drepturile de proprietate intelectuală relative la comer ţ 6. Excepţ iile de la respectarea liberei circulaţ ii: exemplul comunitar 7. Determinarea dreptului aplicabil

1

1. Artizanii sunt supuşi: a) dreptului civil b) dreptului comercial2. Este comerciant: a) cel care este înscris în nomenclatorul meseriilor b) directorul

unei societăţ i comerciale c) cel ce efectuează acte de comer ţ 3. La origine, schimburile comerciale erau guvernate de: a) jurisprudenţă b) texte c)

uzanţ e şi practici

4. Dreptul comer ţ ului internaţ ional are vocaţ ia: a) de a favoriza protecţ ionismul b) să faciliteze schimburile c) să controleze oferta şi cererea d) să reglementezesocietăţ ile

5. Comercialitatea înglobează: a) doar activităţ ile comerciale b) eventual activităţ icivile

6. Serviciile: a) fac parte din principiile OMC b) nu fac parte din principiile OMC7. În dreptul internaţ ional, noţ iunea de comer ţ face referire: a) la firmă b) la activitatea

economică

2

1. Activitatea economică este o noţ iune cheie utilizată: a) în dreptul civil b) în dreptulsocietăţ ilor c) în dreptul comer ţ ului internaţ ional

2. Noţ iunea de activitate economică guvernează aplicarea: a) dreptului civil b)dreptului concurenţ ei c) dreptului comercial

3. Un profesional liberal: a) exercită o activitate economică b) nu exercită o activitateeconomică

4. Activitatea economică este fondată: a) pe un sistem de piaţă b) pe o logică a oferteişi cererii c) pe o noţ iune de beneficiu d) pe satisfacerea unei nevoi

5. Clauzele de compromisorii sunt valabile: a) doar între comercianţ i b) pentru oriceactivitate profesională

6. Activitatea economică este: a) elementul material al firmei b) elementul structural alfirmei7. Activitatea economică priveşte: a) operatorii privaţ i b) operatorii publici

3

1. Primele reguli relative la comer ţ ul maritim au apărut: a) în antichitate; b) în EvulMediu

2. Un jus mercatorum este: a) un amestec între dreptul roman şi dreptul cutumiar; b)de origine legală; c) de origine cutumiar ă

3. Jus mercatorum este aplicat: a) de către judeători; b) de către arbitrii

4. Mercantiliştii apăr ă: a) unitatea naţ ională cu o intervenţ ie a statului; b) liberul schimb5. Teoria liberului schimb a fost apărată de: a) fiziocraţ i; b) Smith; c) Ricardo6. GATT, OMC apăr ă: a) politicile protecţ ioniste; b) politicile de liber schimb



2

7. Mondializarea priveşte: a) comer ţ ul cu bunuri; b) comer ţ ul cu servicii

4

1. Liberul schimb se bazează pe: a) exclusiv absenţ a barierelor vamale; b) exclusivabsenţ a barierelor nevamale; c) absenţ a barierelor vamale şi nevamale

2. Obstacolele în libera circulaţ ie sunt constituite: a) de barierele tarifare; b) debarierele netarifare; c) de măsurile cu efect echivalent3. Normele tehnice pot fi: a) obstacole tarifare; b) obstaole netarifare4. Ciclurile de negociere ale GATT au avut ca obiectiv: a) să restrângă câmpul de

aplicare a politicilor netarifare; b) de a nu restrânge câmpul de aplicare al politicilor netarifare

5. Serviciile: a) au f ăcut obiectul de negociere cu ocazia ciclului Rundei Uruguay; b)nu au f ăcut obiectul de negociere cu ocazia ciclului Rundei Uruguay

6. Aeastă liberalizare priveşte: a) firmele private; b) firmele publice7. AGCS consacr ă: a) principiul de propor ţ ionalitate; b) principiul de bună credinţă; c)

recunoaşterea reglementărilor

5

1. Drepturile de proprietate intelectuală sunt: a) bunuri mobile corporale; b) bunuriimobile; c) bunuri mobile necorporale

2. Proprietatea intelectuală priveşte: a) drepturile de proprietate industrială; b)drepturile de proprietate literar ă şi artistică

3. Protecţ ia în numele proprietăţ ii industriale este dobândită, când: a) este efectuat undepozit pe lângă un organism abilitat; b) este efectuată o declaraţ ie pe lângă unorganism abilitat

4. Acordul pe Aspectele drepturilor de proprietate intelectuală care face referire lacomer ţ a fost adoptat: a) cu ocazia adoptării GATT; b) cu ocazia adoptării GATS; c)cu ocazia adoptării OMC

5. Proprietatea intelectuală se traduce prin recunoaşterea: a) drepturilor exclusive deutilizare; b) drepturilor exclusive de exploatare

6. Convenţ ia d ela Paris instituie o uniune internaţ ională: a) pentru protecţ iaproprietăţ ii industriale; b) pentru protecţ ia literar ă şi artistică

7. Un cod internaţ ional de conduită în materie de transfer de tehnologie a fost elaboratde către CNUCED în: a) 1947; b) 1979; c) 1994

6

1. Libera circulaţ ie este expresia: a) economiei de piaţă; b) economiei planificate2. Principiul liberei circulaţ ii: a) admite restricţ ii; b) nu admite restricţ ii3. Obstacolele în calea liberei circulaţ ii trebuie: a) să fie prevăuzute printr-un text; b)

să fie justificate prin exigenţ e imperative4. Aceste exigenţ e imperative sunt stabilite: a) de către legiuitor; b) de către judecător 5. Progresul economic: a) poate legitima practici anticoncurenţ iale; b) nu poate

legitima practici anticoncurenţ iale6. Excepţ iile la libera circulaţ ie sunt fondate: a) pe principiul necesităţ ii; b) peprincipiul rentabilităţ ii; c) pe principiul propor ţ ionalităţ ii



3

7. Sunt considerate ca şi contrarii dreptului comunitar: a) măsurile discriminatorii; b)măsurile nediscriminatorii nejustificate

7

1. Cu ocazia unui litigiu având o dimensiune internaţ ională: a) se impune aplicareaunui drept naţ ional; b) se impune regula materială internaţ ională proprie; c) seimpune aplicarea unui drept naţ ional în absenţ a unei reguli materiale

2. În România, dreptul aplicabil este determinat în esenţă în funcţ ie: a) de Convenţ iade la Roma; b) de Convenţ ia de la Viena

3. Metoda materială desemnează: a) o lege naţ ională; b) un drept comun specific4. Aplicarea normelor de conflict ce ar conduce să se determine o lege str ăină

contrar ă ordinii publice: a) poate fi decisă de către judecător; b) nu poate fi decisă de către judecător

5. Normele obligatorii: a) pot înlătura normele privind conflictele de legi; b) nu pot

înlătura normele privind conflictele de legi6. Pentru a determina dreptul aplicabil, dreptul comer ţ ului internaţ ional utilizează: a)

metoda conflictuală; b) metoda materială 7. Normele privind conflictele de legi ţ in de: a) dreptul internaţ ional public; b) dreptul

internaţ ional privat

2. DIVERSITATEA SURSELOR COMERŢULUI INTERNAŢIONAL1. Sursele statale şi pluristatale2. De la GATT la OMC3. OMC4. Reglementarea diferendelor prevăzută de către OMC5. Lex mercatoria

8

1. Dreptul comer ţ ului internaţ ional derivă: a) din dreptul privat; b) dreptul public2. Sistemul juridic apar ţ inând familiei romano-germanice este caracterizat prin: a)

rolul codurilor; b) rolul jurisprudenţ ei3. Dreptul common law –ului este un drept: a) scris; b) cutumiar; c) jurisprudenţ ial4. În China, dreptul este puternic influenţ at de: a) religie; b) politică 5. Codurile de comer ţ internaţ ional sunt esenţ ialmente prezente: a) în ţările

Europei de Est; b) în ţările Europei de Vest6. Dreptul anglo-saxon: a) este marcat de pragmatism; b) nu este marcat de

pragmatism7. Țările apar ţ inând unei aceleaşi familii juridice: a) sunt supuse aceloraşi

dispoziţ ii; b) pot să fie supuse unorr dispoziţ ii diferite

9



4

1. Ordinea economică internaţ ională a văzut lumina zilei: a) la sfâr şitul primuluir ăzboi mondial; b) la sfâr şitul celui de-al doilea r ăzboi mondial

2. Acordurile de la Bretton Woods au creat: a) Fondul monetar internaţ ional (FMI);b) Bpanca internaţ ională pentru reconstrucţ ie şi dezvoltare (BIRD); c)Organizaţ ia Internaţ ională a Comer ţ ului (OIC)

3. GATT trebuia să favorizeze crearea: a) unei pieţ e comunitare; b) unei pieţ e

mondiale4. GATT nu acoper ă decât: a) comer ţ ul cu servicii; b) comer ţ ul cu mărfuri; c) for ţ ade muncă

5. Singurul organ permanent al GATT este: a) un secretar executiv ; b) un tribunalde primă instanţă

6. GATT 1994: a) constituie dreptul comun al noului sistem OMC; b) nu constituiedreptul comun al OMC

7. Acordurile gestionate de către OMC sunt: a) GATT; b) GATS; c) TRIPS; d) OIC

10

1. Regula naţ iunii celei mai favorizate semnifică: a) că fiecare stat membru trebuiesă extindă celorlalte state membre şi resortisanţ ilor lor avantajele, favorurile,privilegiile sau imunităţ ile pe care ar fi condus să le consimtă pentru ceilalţ iresortisanţ i ai celorlalte ţări; b) că fiecare stat membru trebuie să acordeproduselor celorlalte state membre acelaşi tratament adică acelaşi regim juridicca acela pe care-l acordă produselor naţ ionale

2. Reglementarea tratamentului naţ ional semnifică: a) că fiecare stat membrutrebuie să extindă celorlalte state membre şi resortisanţ ilor lor avantajele,favorurile, privilegiile sau imunităţ ile pe care ar fi condus să le consimtă pentruceilalţ i resortisanţ i ai celorlalte ţări; b) că fiecare stat membru trebuie să acordeproduselor celorlalte state membre acelaşi tratament adică acelaşi regim juridicca acela pe care-l acordă produselor naţ ionale

3. Când regulile GATT sau ale GATS riscă de a cauza un prejudiciu unui stat,acesta din urmă: a) poate lua măsuri de salvgardare; b) nu poate face nimic

4. OMC: a) nu dispune de personalitate juridică; b) dispune de personalitate juridică

5. OMC: a) dispune de un drept derivat; b) are un efect direct6. În cadrul OMC: a) statele cele mai puternice din punct de vedere economic

dispun de mai multe voturi; b) regula este egalitatea între state7. OMC: a) dispune de un organ de reglementare a diferendelor; b) nu dispune deun organ de reglementare a diferendelor

11

1. Organul de reglementare a diferendelor (ORD) a OMC este compus: a) din toatestatele membre; b) din anumite state membre

2. ORD este competent: a) pentru litigii civile; b) pentru nerespectarea regulilor comerciale

3. ORD este supus: a) preşedintelui OMC, dacă există unul; b) propriului săupreşedinte; c) consiliului general al OMC4. Procedura se derulează: a) între firmele vizate; b) între state



5

5. Această procedur ă este apropiată: a) de sistemul judiciar; b) de sistemul arbitral6. Durata procedurii este în medie de: a) un an; b) doi ani; c) cinci ani7. Recursul la decizia dată de grupările speciale este posibilă: a) pentru partea ce a

pierdut; b) pentru ambele

12

1. Lex mercatoria este: a) o sursă a dreptului internaţ ional intermediar ă între ordinele juridice naţ ionale şi ordinea juridică internaţ ională; b) o sursă de drept naţ ional; c) osursă de drept internaţ ional

2. Lex mercatoria este considerată ca legea: a) societăţ ilor comerciale; b)comercianţ ilor/negustorilor

3. Lex mercatoria: a) poate fi desemnată de către păr ţ i în contract; b) poate fi invocată de către arbitrii

4. Lex mercatoria a apărut: a) prin practica afacerilor; b) prin jurisprudenţă; c) prin

legiuitor; d) prin arbitru5. Lex mercatoria: a) constrânge să desemneze o lege naţ ională; b) obligă raportarea

la dreptul internaţ ional privat; c) este autonomă 6. Lex mercatoria consacr ă: a) principiul bunei credinţ e; b) principiul for ţ ei obligatorii7. Lex mercatoria este un sistem de drept pus la dispoziţ ia păr ţ ilor: a) pentru a

reglementa contractul; b) pentru a soluţ iona diferendele

3. ORGANIZAREA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

1. Structurile economice cu vocaţ ie universală 2. Structurile financiare cu vocaţ ie universală 3. Structurile regionale4. Alte structuri

13

1. CNUCED şi ONUDI sunt: a) instituţ ii cu vocaţ ie universală însărcinate cu problemecomerciale; b) instituţ ii cu vocaţ ie universală cu vocaţ ie socială 2. Banca Mondială, FMI sunt: a) instituţ ii cu vocaţ ie europeană; b) instituţ ii cu vocaţ ie

universală 3. Consiliul economic şi social coordonează: a) activităţ ile economice; b) activităţ ile

sociale; c) activităţ ile financiare4. CNUCED este: a) un loc de dezbateri interguvernamentale; b) o organizaţ ie supra-

statală 5. Comisia Naţ iunilor Unite pentru dreptul comercial internaţ ional (CNUDCI) este

competentă: a) în ceea ce priveşte disparităţ ile între diversele legi naţ ionale cereglementează comer ţ ul internaţ ional; b) în materie de politică generală a

dezvoltării6. Organul juridic principal a sistemului Naţ iunilor Unite este: a) CNUCED; b) CNUDCI



6

7. Rolul OCDE este: a) de a fi o sursă de date statistice, economice şi sociale; b)politic

14

1. FMI a fost creat: a) cu ocazia Uruguay Round; b) cu ocazia acordurilor de laBretton woods

2. FMI tinde să menţ ină un echilibru: a) economic mondial; b) monetar mondial3. Pentru a adopta deciziile, statele membre ale FMI: a) sunt pe un picior de

egalitate; b) voturile lor sunt ponderate în funcţ ie de participarea lor financiar ă laorganizaţ ie

4. 4. Banca mondială cuprinde: a) Banca internaţ ională pentru reconstrucţ ie şidezvoltare (BIRD); b) Asociaţ ia internaţ ională de dezvoltare (IDA); c) Societateafinanciar ă internaţ ională

5. BIRD funcţ ionează sub forma: a) unei societăţ i; b) unei cooperative

6. IDA afost creată în: a) 1944; b) 19667. IDA vizează să reducă săr ăcia acordând: a) donaţ ii şi împrumuturi f ăr ă

dobândă; b) donaţ ii şi împrumuturi cu dobândă mică

15

1. Uniunea europeană (UE) este: a) o structur ă economică regională; b) ostructur ă economică universală

2. Uniunea europeană (UE) este un partenariat: a) politic; b) economic; c) juridic

3. UE: a) nu este decât o uniune vamală; b) este un spaţ iu comercial unic4. UE este condusă de către instituţ ii: a) Parlamentul european; b) Consiliul

Uniunii europene; c) Comisia europeană; d) adunarea naţ ională 5. AELE este compusă: a) din toate statele Uniunii europene; b) din anumite

state interesate de o zonă de liber schimb6. EEE este: a) o instituţ ie; b) un acord7. EEE priveşte: a) statele membre ale UE; b) cei trei membri ce r ămân de la

AELE; c) statele membre ale UE şi statele membre ale AELE

16

1. Comer ţ ul mondial: a) priveşte anumite structuri sectoriale; b) nu priveştestructurile sectoriale

2. Asociaţ ia Commonwealth Banana Exporters a fost creată în: a) 1944; b) 19723. ICAC grupează: a) asociaţ iile de plantatori de banane; b) guvernele de

producători, consumatori exportatori şi importatori de bumbac4. ICO este o organizaţ ie pentru: a) cafea; b) ciocolată 5. OPEP este: a) o organizaţ ie interguvernamentală; b) o asociaţ ie de întreprinderi



7

4. ACTORII COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

1. Firmele de drept internaţ ional2. Instrumentele suprastatale3. Falimentele internaţ ionale4. Lex societatis

5. Grupurile de societăţ i6. Statele17

1. O parte a doctrinei consacr ă noţ iunea de „realitate” a persoanei juridice, ceea cesemnifică că aceasta din urmă are: a) o existenţă în mod independent depersoanele ce o compun; b) doar persoanele ce o compun contează

2. Naţ ionalitatea societăţ ii: a) face parte din atributele sale; b) nu face parte dinatributele sale

3. Pentru a determina naţ ionalitatea societăţ ii, noţ iunea de încorporare semnifică:

a) că naţ ionalitatea persoanei juridice depinde de naţ ionalitatea conducătorilor;b) că trebuie alipită societatea la legea teritoriului statului pe care au fost îndeplinite formalităţ ile de constituire

4. În Franţ a, jurisprudenţ a, pentru a determina naţ ionalitatea societăţ ii, consacr ă prioritar criteriul: a) sediului social; b) a naţ ionalităţ ii conducătorilor

5. Pentru a determina sediul social real, ne raportăm: a) la centrul economic; b) lacentrul de decizie

6. Articolul 11 a Codului civil permite: a) să se consrace reciprocitatea drepturilor;b) nu consacr ă reciprocitatea drepturilor

7. Normele obligatorii trebuie să fie respectate de către:a) societăţ ile româneşti peteritoriul român; b) de către societăţ ile str ăine pe teritoriul român

18

1. GEIE este: a) o grupare; b) o asociaţ ie; c) o societate2. GEIE: a) trebuie să exercite o activitate în prelungirea celei a membrilor; b)

poate exercita o activitate independentă 3. GEIE: a) poate realiza beneficii pentru ea însăşi; b) nu poate realiza beneficii

pentru ea însăşi

4. O GEIE poate fi constituită cu: a) persoane fizice; b) persoane juridice5. Sediul unei GEIE poate să se situeze în: a) China; b) Germania6. SE este o: a) societate de capitaluri; b) o societate de persoane7. Scopul principal al SCE este: a) satisfacerea nevoilor membrilor săi; b)

dezvoltarea activităţ ilor economice şi/sau sociale; c) căutarea de beneficii

19

1. Falimentul corespunde situaţ iei unei societăţ i a) în stare de încetare a

plăţ ilor, în stare de insolvabilitate; b) având dificultăţ i financiare grave2. Falimentul: a) este supus unei convenţ ii internaţ ionale; b) nu este supus niciunei convenţ ii internaţ ionale



8

3. Teoria unităţ ii semnifică: a) un singur judecător, o singur ă lege; b) tribunaluleste acela al sediului social în care societatea a declarat falimentul; c) legeaaplicabilă depinde de naţ ionalitatea conducătorilor

4. O procedur ă declarată în România: a) î şi vede efectele limitate la teritoriulromânesc; b) efectele sale se produc în str ăinătate

5. Reglementarea comunitar ă din 29 mai 2000 instaurează: a) o procedur ă

unică de redresare sau de lichidare judiciar ă producându-şi efectele în toatestatele membre; b) o pluralitate de proceduri în funcţ ie de statele implicate6. Reglementarea nu se aplică: a) decât societăţ ilor comerciale; b) decât

societăţ ilor individuale; c) ambelor

20

1. Lex societatis este: a) legea statului în care societate î şi are sediul social; legeaunde se situează centrul economic al societăţ ii

2. Lex societatis este legea: a) sediului rea; b) sediului statutar 3. Lex societatis reglementează: a) regulile de constituire; b) regulile de

funcţ ionare; c) viaţ a socială 4. Contractele realizate de către societate sunt supuse: a) la lex societatis ; b) la lex

contractus 5. Lex societatis guvernează: a) regulile de lichidare; b) regulile de dizolvare6. În caz de partaj, legea aplicabilă este: a) lex fori ; b) lex societatis

21

1. Grupul este în mod esenţ ial: a) o noţ iune de fapt; b) o noţ iune de drept2. Grupul: a) are personalitate juridică; b) nu are personalitate juridică 3. Grupul este compus: a) din întreprinderi ce prezintă personalităţ i juridice

distincte; b) din întreprinderi ce întreţ in legături directe şi indirecte (financiare,organizaţ ionale, economice)

4. În caz de fuziune, există: a) schimbare de naţ ionalitate şi de lege aplicabilă societăţ ii care este absorbită de către o societate al cărei sediu social este situat într-un alt stat; b) societatea absorbită r ămâne supusă aceloraşi dispoziţ ii

5. Preluarea controlului se efectuează: a) printr-un contract; b) prin carearea unei

entităţ i juridice6. Joint venture este: a) o filială comună; b) un proiect comun7. Într-un proiect de joint venture : a) este preferabil ca societăţ ile să fie de aceeaşi

importanţă; b) nu contează

22

1. Statul: a) este un actor al comer ţ ului internaţ ional; b) nu are decât un rol de reglare

a comer ţ ului internaţ ional2. Imunitatea permite exonerarea: a) unor persoane de obligaţ ii şi de taxe; b) unor bunuri de obligaţ ii şi de taxe



9

3. Imunitatea permite: a) de a sustrage statul din competenţ a tribunalelor unui statstr ăin; b) de a sustrage statul din tribunalele naţ ionale

4. Imunitatea de jurisdicţ ie este acordată de fiecare dată: a) când statul a acţ ionat încalitatea sa; b) când statul exercită activităţ i de gestiune privată

5. Imunitatea de jurisdicţ ie: a) permite beneficiarului său de a-l pune la adăpost deorice măsur ă de executare asupra bunurilor pe care le posedă în str ăinătate; b)

permita de a-l pune la adăpost de măsurile legate de proprietatea bunurilor pe carele posedă în str ăinătate6. Imunitatea de executare este eliminată când: a) debitorul este statul str ăin; b)

debitorul este statul; c) când bunurile sunt afectate unei activităţ i suverane7. Statul, beneficiar al unei imunităţ i: a) poate să renunţ e la asta; b) ea se aplică din

oficiu

5. ACTIVITATEA FIRMEI ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL1. Regulile de internaţ ionalizare

2. Acordurile inter-firme cu vocaţ ie internaţ ională 3. Contractul internaţ ional: prezentare generală 4. Convenţ iile aplicabile contractului internaţ ional5. Formarea contractului internaţ ional

23

1. Metodele de internaţ ionalizare sunt: a) penetrarea pieţ ei; b) adaptarea logisticii; c)cunoaşterea normelor de producţ ie

2. Vama are ca misiune protecţ ia: a) interesului general; b) protecţ ia economieinaţ ionale; c) interese private

3. Vama este: a) o instituţ ie privată; b) o administraţ ie fiscală 4. Vama are în sarcină: a) doar recuperarea TVA-ului; b) protecţ ia intereselor

economice şi financiare naţ ionale şi comunitare; c) să perceapă accizele pe tabacşi alcool, respectiv pe produsele petroliere

5. Importul constă în intrarea într-o ţ ar ă: a) de bunuri materiale stocabile; b) de bunurinemateriale stocabile

6. Implantarea: a) este o metodă de internaţ ionalizare; b) nu este o metodă deinternaţ ionalizare

7. Regulile de concurenţă se aplică: a) grupului de întreprinderi; b) întreprinderilor în

mod individual

24

1. Subcontractarea este: a) o alianţă orizontală; b) o alianţă verticală 2. Subcontractarea este: a) un partenariat f ăr ă creare de entităţ i juridice noi; b)

un partenariat cu crearea de entităţ i juridice noi3. O franciză internaţ ională este: a) un mod de colaborare între comerciantul

str ăin şi exportator; b) o constituire de societate

4. Franciza: a) face obiectul unei reglementări uniforme; b) nu face obiectulunei reglementări uniforme



10

5. Concesiunea este contractul prin care: a) concesionarul î şi procur ă de lalicenţ iator mărfurile pe care se angajează să le comercializeze sub marcalicenţ iatorului; b) concesionarul î şi procur ă de la licenţ iator mărfurile pe carele comercializează sub marcă proprie

6. Cu distribuţ ia selectivă: a) un producător alege un număr limitat dedistribuitori abilitaţ i să-i vândă produsele; b) un producător este ţ inut să

accepte toţ i distribuitorii abilitaţ i să-i vândă produsele7. Distribuţ ia selectivă: a) lasă o întreagă libertate distribuitorilor cu privire lamodalităţ ile de distribuţ ie; b) r ăspunde codurilor stricte de prezentare şivânzarea lor se însoţ eşte de sfaturi personalizate

25

1. Un contract este: a) acord de voinţ e de unde decurg efecte juridice voite: b) acordde voinţ e de unde decurg efecte juridice nevoite

2. Regula de aplicare a legii: a) este independentă de voinţ a păr ţ ilor; b) permite

păr ţ ilor să aleagă liber legea aplicabilă contractului lor 3. Contractul internaţ ional presupune „o dublă mişcare de flux şi de reflux”, fiind vorba:

a) de un criteriu juridic; b) de un criteriu economic4. Există contract internaţ ional: a) f ăr ă ca două ţări să aibă un schimb de o parte şi de

alta a frontierei; b) când două ţări au cel puţ in un schimb de o parte şi de alta afrontierei

5. Tribunalele au reţ inut: a) criteriul economic; b) criteriul juridic6. Pentru contractul internaţ ional: a) libertatea de alegere a legii aplicabile de către

păr ţ i este un principiu regăsit în jurisprudenţă; b) libertatea de alegere a legiiaplicabile este refuzată prin jurisprudenţă

7. În absenţ a alegerii: a) judecătorul va proceda la determinare lex contractus ; b) judecătorul caută locul în care s-a încheiat, locul de executare...

26

1. În majoritatea cazurilor: a) contractul se realizează de manier ă instantanee; b)contractul se realizează după o lungă perioadă de negociere

2. Etapele precontractuale: a) pot fi întrerupte de manier ă brutală; b) pot fi

întrerupte, dar f ăr ă să existe abuz3. Etapa precontractuală este: a) o invitaţ ie de a discuta de conţ inutul unuieventual contract viitor; b) etapa necesar ă pentru încheierea contractului

4. Un ante-contract este: a) un contract; b) se situează în faza precontractuală 5. O ofertă ce nu conţ ine elementele esenţ iale ale contractului viitor este: a)

totuşi o ofertă; b) o simplă invitaţ ie de a intra în discuţ ii-etapa precontractuală 6. Dreptul internaţ ional cunoaşte: a) cele trei vicii ale consimţământului: eroarea,

frauda şi violenţ a; b) doar eroarea şi frauda7. Avantajul excesiv: a) este o noţ iune a dreptului român; b) este o noţ iune a

dreptului internaţ ional



11

27

1. Convenţ ia de la Roma se refer ă la: a) legea aplicabilă obligaţ iilor contractuale; b) legea aplicabilă contractului de vânzare

2. Convenţ ia de la Roma se refer ă la: a) regulile de întocmire a contractului;b) vocaţ ia de a rezolva dificultăţ ile provenind din conflictele de legi

evitând orice risc de arbitraj3. Convenţ ia de la Haga din 15 iunie 1955 se refer ă la: a) vânzările cucaracter internaţ ional de obiecte mobile corporale; b) vânzările cucaracter internaţ ional de obiecte mobile necorporale

4. Convenţ ia de la Viena: a) a fost ratificată pe 11 aprilie 1980; b) a fostratificată pe 25 aprilie 1994

5. Convenţ ia de la Viena: a) se refer ă la contractele de vânzareinternaţ ională de servicii; b) se refer ă la contractele de vânzareinternaţ ională de mărfuri

6. Convenţ ia de la Viena cuprinde: a) reguli cu privire la conflictul de legi; b)dispoziţ ii materiale

7. Păr ţ ile într-un contract: a) pot să schimbe legea aplicabilă, dar doar decomun acord; b) nu pot să schimbe lege aplicabilă

6. PRINCIPALELE CONTRACTE DIN COMERŢUL INTERNAŢIONAL 1. Contractul de vânzare internaţ ională şi Convenţ ia de la Viena2. Regulile juridice aplicabile vânzării internaţ ionale3. Obligaţ iile păr ţ ilor în contractul de vânzare internaţ ională 4. Ne-executarea contractului de vânzare internaţ ională 5. Contractele de transport internaţ ional de mărfuri rutier, feroviar şi aerian6. Incoterms – definiţ ie şi rol7. Obligaţ iile inerente fiecărei grupe de Incoterms8. Asigurarea în comer ţ ul internaţ ional

28

1. Convenţ ia de la Viena a intervenit: a) pentru a uniformiza şi simplificalegislaţ iile; b) pentru a stabili un compromis; c) pentru a impune reguliimperative

2.

Convenţ ia de la Viena grupează: a) ţările ce practică un drept scris; b)ţările cu common law 3. Convenţ ia de la Viena prevede: a) un ansamblu de reguli autonome ce

pot fi aplicate independent de orice legislaţ ie naţ ională; b) un ansamblude reguli autonome ce nu pot fi aplicate independent de orice legislaţ ienaţ ională

4. Convenţ ia de la Viena: a) depinde în întregime de voinţ a celor două păr ţ i; b) păr ţ ile au obligaţ ia de a se supune acesteia; c) firmele pot fiesă o excludă total, fie să o aplice par ţ ial

5. Convenţ ia de la Viena r ăspunde unor diferite criterii: a) criteriuluigeografic; b) criteriului economic; c) criteriului juridic

6. Convenţ ia de la Viena se aplică: a) vânzărilor de mărfuri cumpăratepentru uz personal, familial sau domestic; b) vânzărilor la licitaţ ii; c)vânzărilor între profesionişti



12

7. Convenţ ia de la Viena: a) nu face referire la valabilitatea contractului;b) face referire la validitatea clauzelor; c) nu face referire la efectele pecare contractul le poate avea asupra proprietăţ ii mărfurilor vândute

29

1. În practică, o ofertă se sprijină în general: a) pe un document scris; b) pevorbe

2. Oferta în cadrul unei vânzări internaţ ionale: a) poate fi revocată în oricemoment în absenţ a acceptării; b) nu poate fi revocată în orice moment înabsenţ a acceptării

3. O acceptare: a) poate fi tacită; b) trebuie să fie expresă 4. Contractul de vânzare internaţ ională: a) trebuie să fie probat printr-un

înscris; b) poate fi probat prin toate mijloacele

5. Într-un contract de vânzare internaţ ional, preţ ul: a) trebuie să fie determinat;b) trebuie să fie determinabil; c) poate fi nedeterminat

6. Într-un contract de vânzare internaţ ional: a) este posibil să se recurgă laarbitraj; b) doar judecătorul poate fi competent

30

1. Livrarea: a) constă pentru un vânzător, în a pune marfa la dispoziţ iapersoanei ce trebuie să o preia; b) constă pentru un vânzător, în a punemarfa la dispoziţ ia persoanei ce trebuie să o preia cu documentele referitoarela aceasta

2. Obligaţ ia de livrare cuprinde: a) doar obligaţ ia de a preda lucrul destinataruluisau transportatorului; b) de a preda lucrul în termenul prevăzut

3. În absenţ a unei date în contract: a) niciun termen nu trebuie să fie respectat;b) un termen de 15 zile trebuie să fie respectat; c) un termen rezonabil

4. Transferul de risc: a) este legat de obligaţ ia de livrare; b) nu este legat deobligaţ ia de livrare

5. Defectul de conformitate şi garanţ ia viciilor ascunse sunt supuse: a) unor regimuri juridice distincte; b) unui regim jurifâdic unic

6. Cumpăr ătorul se poate prevala de defectul de conformitate: a) doar dacă anumite condiţ ii sunt reunite; b) trebuie să fi examinat mărfurile într-untermen pe cît de scurt posibil; c) începând cu momentul în care l-a constatat

7. Obligaţ ia de retragere îl vizează: a) pe cumpăr ător; b) pe vânzător

31

1. Convenţ ia de la Viena: a) prevede aceleaşi mijloace de sancţ iune pentrucumpăr ător şi pentru vânzător; b) prevede sancţ iuni diferite pentru cumpăr ător şi pentru vânzător



13

2. În caz de încălcare a contractului, păr ţ ile: a) pot pretinde executarea în natur ă;b) pot pretinde anularea contractului; c) pot pretinde plata pagubelor şi adobânzilor; d) pot pretinde rezolvarea unilaterală a contractului sau reducereapreţ ului

3. În caz de neexecutare, cumpăr ătorul: a) poate specifica un termensuplimentar vânzătorului pentru executarea acestor obligaţ ii; b) nu poate

specifica un termen suplimentar vânzătorului4. În cazul unui defect de conformitate, cumpăr ătorul poate pretinde: a) înlocuirea mărfii; b) anularea contractului

5. Reducerea preţ ului în cazul unor lipsuri: a) este posibilă chiar dacă vânzătorulpropune să repare orice lipsă conform articolului 37 sau articolului 48; b) nueste posibilă decât dacă cumpăr ătorul refuză să accepte executarea de cătrevânzător conform acestor articole

6. Plata pagubelor şi a dobânzilor este posibilă: a) dacă este constatată încălcarea contractului; b) dacă nu este constatată încălcarea contractului

7. Excepţ ia de neexecutare urmăreşte să protejeze: a) cumpăr ătorul; b) celedouă păr ţ i din contract

32

1. Contractul de transport: a) este adesea legat de contractul de vânzare; b) nu esteniciodată legat de contractul de vânzare

2. Convenţ ia cu privire la contractul de transport internaţ ional terestru de mărfuri este:a) Convenţ ia de la Roma; b) Convenţ ia de la Geneva

3. Convenţ ia de la Geneva: a) se aplică de drept; b) nu se aplică de drept4. Convenţ ia de la Geneva: a) se aplică la toate tipurile de transport; b) exclude

anumite tipuri de transport5. Transportatorul este responsabil de pierderile, pagubele şi avariile ce se produc

între momentul preluării mărfurilor şi acela al livr ării: a) de drept; b) o greşeală trebuie să fie probată

6. Convenţ ia cu privire la transporturile internaţ ionale feroviare (COTIF) a fostsemnată: a) la Berna; b) la Geneva

7. Transportul aerian este internaţ ional: a) dacă punctul de plecare şi punctul desosire sunt pe teritoriul a două state contractante; b) dacă aceste două puncte suntpe teritoriul unui acelaşi stat contractant şi dacă transportul s-a efectuat cu o escală într-o altă ţ ar ă

33

1. Contractul de transport maritim se bazează: a) pe un contract unic; b) pe uncontract de navlosire şi un contract de transport

2. Transportul prin navlosire: a) nu este supus niciunei convenţ ii internaţ ionale; b)legea aplicabilă depinde de voinţ a păr ţ ilor sau de normele privind conflictul de legi;c) este supus unei convenţ ii internaţ ionale

3. În funcţ ie de clasificările contractului de transport maritim, contractul este: a)oneros; b) sinalagmatic; c) aleatoriu; d) consensual



14

4. Conosamentul este perfect: a) dacă este f ăr ă rezerve; b) chiar în prezenţ arezervelor

5. În cazul unui charter-party: a) proprietarul păstrează controlul navigării şi gestiuneanavei; b) proprietarul nu păstrează controlul navigării şi gestiunea navei; c)navlositorul este responsabil de încărcătur ă

6. Potrivit Convenţ iei, transportatorul are: a) obligaţ ia unui rezultat; b) să exercite o

diligenţă rezonabilă

34

1. Incoterms sunt: a) instrumente de origine privată; b) instrumente de originepublică

2. Incoterms sunt: a) termeni comerciali a căror reglementare provine de lacamera de comer ţ internaţ ională de la Paris; b) termeni comerciali ce provindin dispoziţ iile OMC

3. Incoterms permit: a) să se definească condiţ iile de cumpărare; b) să se

definească condiţ iile de livrare4. Incoterms: a) sunt cu aplicabilitate obligatorie; b) nu îmbracă niciun caracter

obligatoriu5. Incoterms: a) sunt clasificaţ i după modul de transport; b) sunt clasificaţ i după

tipul de marf ă 6. Incoterms prevăd: a) repartizarea cheltuielilor de transport; b) definirea

locului de transfer al riscurilor 7. Incoterms: a) nu se refer ă la transferul de proprietate; b) se refer ă la

transferul de proprietate

35

1. Fiecare Incoterm: a) determină cine dintre vânzător sau cumpăr ător va efectuasarcinile de livrare; b) nu prevede decât regulile de responsabilitate

2. Incoterm-ul EXW semnifică: a) la uzină (...loc convenit); Free on board (...namedport of shipment); c) Franco board (...port de îmbarcare convenit)

3. Incoterm-ul CIF semnifică: a) Free carrier (...named place) Franco transportator (...loc convenit); b) Cost, insurance and freight (...named port of destination) Cost,asigurare şi navlosire (...port de destinaţ ie convenit)

4. Incoterm-ul DAF semnifică: a) Cost and freight (...named port of destination) Cost şinavlosire (...port de destinaţ ie convenit); b) Delivered at frontier (...named place)

Livrat la frontier ă (...loc convenit)5. Incoterm-ul DEQ semnifică: a) Delivered ex quay (...named port of destination)Livrat la chei (...port de destinaţ ie convenit); b) Delivered ex ship (...port dedestinaţ ie convenit)

36

1. COFACE (Compania franceză pentru susţ inerea comer ţ ului exterior): a) propune olargă gamă de produse pentru a susţ ine întreprinderile; b) este o companie deasigur ări

2. COFACE a fost creată: a) în 1946; b) în 19943. COFACE: a) poate interveni în numele statului; b) nu poate interveni în numelestatului



15

4. Asigurarea-credit: a) poate fi voluntar ă; b) poate fi impusă prin lege5. COFACE: a) poate propune o asigurare de prospectare; b) nu poate propune o

asigurare de prospectare6. În depozitul de asigurare şi de prefinanţ are, COFACE: a) acoper ă banca la un nivel

de maxim 80% ; b) acoper ă banca la un nivel de 100%

7. PLATA ŞI GARANŢIILE DE PLATĂ

1. Modalităţ ile de plată – Generalităţ i2. Plăţ ile prin tehnică documentar ă 3. Garanţ ia la prima cerere4. Celelalte contracte de garanţ ie şi de finanţ are

37

1. În cazul unei vânzări internaționale: a) păr țile sunt libere să fixeze condițiilede plată; b) păr țile nu dispun de ncio libertate

2. Factura comercială: a) nu poate servi drept mod de plată; b) poate servidrept mod de plată

3. Plata cash: a) are un efect eliberator; b) nu are efect eliberator 4. Sistemul SWIFT este un mod de plată: a) prin virament; b) prin cec5. Cecul de bancă: a) reprezintă o garanție de plată; b) este un cec certificat6. Biletul la ordin este: a) o recunoaștere a datoriei între două păr ți; b) un mod

de plată 7. Cambia: a) are un efect de comer ț netransmisibil; b) are un efect de comer ț

transmisibil

38

1. Incasso-ul documentar este: a) un mod de plată; b) un mandat;

2. În cadrul incasso-ului documentar: a) nu există angajamentulcumpăr ătorului de a plăti ferm; b) nu există garanție bancar ă; c) este overitabilă garanție de plată

3. În cadrul incasso-ului documentar, ordonatorul este: a) vânzătorul; b)cumpăr ătorul

4. Creditul documentar poate fi: a) un credit notificat; b) un credit revocabil;c) un credit irevocabil

5. În creditul documentar, banca emitentă este: a) banca ordonatorului; b)banca vânzătorului

6. Modalitățile incasso-ului documentar sunt: a) mai simple decât pentrucreditul documentar; b) mai complexe decât pentru creditul documentar

39



16

1. Prima cerere de garanție bancar ă a apărut: a) prin lege; b) din jurisprudență; c) din practică

2. Scrisoarea de credit stand by este: a) o garanție prima cerere; b) nueste o garanție prima cerere

3. Scrisoarea de credit stand by: a) garantează plata operațiunilor comerciale; b) garantează livrarea4. Beneficiarul scrisorii: a) este plătit f ăr ă condiționare; b) trebuie să

dovedească prin documente că și-a îndeplinit bine obligațiile5. Garanția în cadrul primei cereri este: a) o garanție convențională

sporită; b) o garanție legală 6. În cadrul garanției la prima cerere: a) banca trebuie să se asigure de

executarea contractului; b) banca plătește pe baza unei simple cereri

40

1. Creditul furnizor: a) este un credit acordat de către o bancă unuicumpăr ător; b) este un credit acordat de către un exportator unuicumpăr ător

2. În cadrul creditului furnizor: a) organismul de credit la exportpoate acoperi această operație; b) organismul de credit la exportnu poate acoperi această operație

3. În cadrul creditului cumpăr ător: a) banca vânzătorului acordă uncredit cumpăr ătorului str ăin; b) vânzătorul acordă un creditcumpăr ătorului

4. Mobilizarea creanțelor în str ăinătate permite: a) ca o bancă să facă avansul fondurilor; b) ca întreprinderea să dispună imediatde lichidități

5. Leasing-ul este internațional când: a) cel ce acordă leasing-ul șicel care beneficiază de el, î și au sediile în state diferite; b) cândobiectul traversează frontierele

6. Convenția UNIDROIT cu privire la leasing-ul internațional: a) seaplică de drept; b) poate fi eliminată în anumite condiții

8. PROTECŢIA LIBEREI CONCURENŢE1. Dreptul concurenţ ei2. Elementele fundamentale ale dreptului comunitar al concurenţ ei3. Practicile anticoncurenţ iale de drept comunitar 4. Controlul concentr ărilor

41

1. Dreptul concurenței protejează: a) interesele private; b) piața

2. Noțiunile fundamentale în dreptul concurenței sunt: a) noțiuneade societate; b) noțiunea de activitate economică; c) noțiuneade piață pertinentă



17

3. Practicile anticoncurențiale sunt sancționate când: a) când îngr ădesc liberul joc al pieței; b) ating interesele unei întreprinderi

4. Sunt considerate ca practici anticoncurențiale în dreptulcomunitar: a) înțelegerile; b) abuzurile de poziție dominantă; c)abuzurile de dependență economică

5. Premisele dreptului concurenței au apărut: a) în Europa; b) înSUA6. Dreptul concurenței internaționale: a) a fost consacrat; b) este

în discuție

42

1. Comportamentul întreprinderii este apreciat: a) în raport cu

piața de referință; b) în raport cu concurentul2. Piața pertinentă se definește ținând cont de: a) piața

produsului; b) piața geografică 3. Piața pertinentă permite: a) delimitarea segmentului de

aplicabilitate a tratatului de la Roma; b) ifentificarea întreprinderii

4. Piața pertinentă este apreciată: a) cu ajutorul mai multor indicii;b) cu ajutorul unor elemente precise

5. Conturarea noțiunii de piață pertinentă permite împiedicarea :a) creării unei poziții dominante; b) întărirea unei pozițiidominante

6. Puterea publică: a) este supusă dreptului concurenței; nu estesupusă dreptului concurenței

43

1. Articolul 81 CE presupune principiul: a) după care înțelegerilede natur ă comunitar ă sunt interzise; b) după care abuzurile de

poziție dominantă de natur ă comunitar ă sunt interzise2. Dreptul comunitar: a) definește înțelegerea; b) dă o listă decomportamente ilicite

3. Fixarea prețului de cumpărare sau de vânzare de către două întreprinderi: a) poate constitui o înțelegere; b) nu poateconstitui o înțelegere

4. Scutirea în materie de înțelegere se apreciază: a) în funcție decriza economică; b) în funcție de progresul economic

5. Constatarea unei infracțiuni după dispozițiile articolului 81,paragraf 1: a) implică anularea de drept; b) implică prezumțiade culpă

6. În timpul constatării unei înțelegeri comunitare: a) instanțelenaționale au și competența pentru a sancționa infracțiunile; b)doar Comisia are competența pentru a sancționa înțelegerea



18

44

1. Dreptul concentr ărilor este supus: a) reglementării comunitaredin 1989; b) reglementării comunitare din 20042. O operațiune de concentrare este constituită în timpul: a) unei

fuziuni între întreprinderi; b) unei preluări de control, direct sauindirect, a unei întreprinderi sau a unei păr ți dintr-o întreprindere sau mai multe; c) unei creări a unei întrprindericomune

3. Pentru a califica o concentrare, se reține: a) poziția dominantă;b) diminuarea substanțială a concurenței pe piață, c) înțelegerea

4. Controlul concentr ărilor este de competența: a) Comisiei

europene sau a statelor membre a Uniunii Europene; b)exclusivă a Comisiei europene

5. Când o concentrare este de dimensiune comunitar ă: a)responsabilitatea investigării revine serviciilor Comisieieuropene; b) responsabilitatea investigării revine instituțiilor naționale

6. Guvernul român: a) poate interveni în procedurile de recurs pelângă instanța de judecată și Curtea de Justiție a comunităților europene; b) nu poate interveni în procedurile de recurs pelângă instanța de judecată și Curtea de Justiție a comunităților europene

9. REGLEMENTAREA DIFERENDELOR ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL (1. Jurisdicţ iile statelor 2. Arbitrajul şi sentinţ a de arbitraj

45

1. În cadrul unui litigiu internațional: a) operatorii economici trebuie să seadreseze jurisdicțiilor statale; b) operatorii economici trebuie să seadreseze jurisdicțiilor internaționale

2. O clauză atributivă de competență permite: a) de a alege legea aplicabilă;b) de a desemna statul ale cărui jurisdicții sunt competente

3. Curtea de casație, într-un contract internațional: a) admite ca clauzaatributivă de competență să fie întotdeauna posibilă; b) admite că clauzaatributivă de competență este posibilă în funcție de contracte

4. Clauza atributivă de competență: a) trebuie să r ăspundă unor condiții de

validitate; b) nu este supusă niciunei condiții5. Cu ocazia litigiilor internaționale: a) vor fi aplicate regulile de competență teritorială internă ; b) vor fi aplicate regulile de competență internațională



19

46

1. Arbitrajul este: a) o modalitate etatică (publică) de soluționare a

conflictelor; b) un mod alternativ de soluționare a litigiilor 2. Convenția ce se aplică în materie de arbitraj este: a) Convenția dela Roma; b) Convenția de la New York

3. Se poate vorbi despre un arbitraj: a) instituțional; b) ad’hoc4. Arbitrajul: a) trebuie să aibă în atenție chestiuni comerciale; b) se

poate aplica în orice situație5. Convenția de arbitraj: a) trebuie să respecte reguli de formă; b) nu

este supusă niciunui formalism6. Arbitrul: a) trebuie să îndeplinească condițiile legate de diplomele

pe care trebuie să le dețină; b) nu este cerută nicio calificare7. Sentința de arbitraj: a) reprezintă o sentință definitivă; b) nu

reprezintă o sentință definitivă

Documents

Teste Grila_dreptul Comertului International