Tineri Care Parasesc Sistemul de Protectie Studiu

BUCUREŞTI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1 Telefon/fax: 312 40 69

Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului

Studiul a fost realizat sub patronajul grupului interministerial pe problematica tinerilor care

părăsesc sistemul de protecţie a copilului Coordonator d-na Maria Muga,

Secretar de stat în Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei - Departamentul "Asistenţă Socială şi Politici Familiale"

Colectiul de realizare:

Nicolina Racoceanu CS I Aniela Alexandrescu CS Andra-Bertha Polch CS

2005

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

1

Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului.

1. Consideraţii generale

Copiii instituţionalizaţi reprezintă o categorie de persoane care necesită o atenţie şi o

grijă specială din partea statului fiind privaţi de afecţiunea şi sprijinul unui mediu familial

natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-şi continuă studiile, obligaţiile sistemului legal

de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-şi asume responsabilităţile vieţii adulte.

Anual, aproximativ 5000 de tineri urmează1 să părăsească sistemul de ocrotire fiind nevoiţi să se

integreze în viaţa socială şi profesională. Este o etapă a vieţii dificilă pentru orice tânăr, dar cu

atât mai dificilă pentru tinerii care au beneficiat până la aceasta vârsta de o protecţie în sistemul

de ocrotire public sau privat şi rămân fără nici un sprijin, în lipsa unui suport familial.

Numărul mare al copiilor instituţionalizaţi este o grea moştenire a regimului comunist.

Perpetuarea încă multă vreme după anul 1990 a sistemului de ocrotire instituţionalizat s-a datorat

în mare parte dezvoltării anevoioase a sistemului de servicii sociale în anii tranziţiei, ca urmare a

lipsei unui cadru legal care să reglementeze organizarea şi finanţarea acestora, precum şi

modalităţile de furnizare şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Cu toate că s-au făcut

eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa a copiilor aflaţi în instituţiile de ocrotire şi s-au

dezvoltat unele măsuri alternative la instituţionalizare, numărul copiilor aflaţi în aceste

aşezăminte este încă foarte mare potrivit datelor furnizate de ANPDC.

Procentul copiilor cu vârsta 0-3 ani din totalul copiilor aflţti in instituţii - 4,12%; Procentul copiilor cu vârsta 10-17 ani din totalul copiilor- 59,56 %;

CP sub 1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani peste 18 ani TOTALpublice 411 475 1534 2572 5988 10773 5610 27.363private 164 302 886 945 1314 1474 373 5.458TOTAL 575 777 2.420 3.517 7.302 12.247 5.983 32.821procentaj 1,75% 2,37% 7,37% 10,72% 22,25% 37,3% 18,2% 100%

Numar copii pe grupe de varsta (ani impliniti) in centrele de plasament -Ianuarie 2005


2

Procentul copiilor cu vârsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%; La începutul anului 2005 se aflau în sistemul de ocrotire 32.821 de copiii, între care o

pondere importantă o reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, respectiv 12.247 copii

şi 5.983 copii de 18 ani şi peste. Procentul mai scăzut al copiilor de vârstă mică este o dovadă a

faptului că măsurile alternative la instituţionalizare au început să funcţioneze prin dezvoltarea

serviciilor de îngrijire a copiilor aflaţi în dificultate în familii substitutive (asistenţi maternali,

rude până la gradul IV inclusiv). Astfel, numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut în perioada

2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14

ani, urmând ca în următorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii să părăsească anual

sistemul de protecţie.

Numarul de copii si tineri în vârstă de 14-17 ani, 18 ani şi peste, aflati în evidenta DGASPC-urilor la 28.02.2005

107115721

1519 392

Public 14-17 Public >18 Privat 14-17 Privat >18

Sursa de date: ANPDC

Aceşti tineri sunt o categorie vulnerabilă de persoane expusă riscului excluderii sociale şi

marginalizării deoarece:

întâmpină greutăţi la angajare fiind expuşi şomajului;

sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei;

nu au o locuinţă şi nici posibilităţi de închiriere sau de cumpărare;

cad adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, exploatării sexuale;

nu au familie şi nici mijloace proprii de subzistenţă.


3

Dintr-un studiu realizat în 2003 cu finanţarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au

fost instituţionalizaţi mai mult de 10 ani reiese că mediul de tip „cazon”, marcat de violenţă, mai

ales în raport cu cei nou veniţi sau de vârstă mai fragedă, lipsa afecţiunii şi ruperea contactelor

cu societatea reală le alterează capacitatea de integrare în societate la ieşirea din instituţie,

suferind un şoc în lipsa unui sprijin din partea familiei sau a comunităţii locale.

Adesea ei nu ştiu să practice o meserie, au o educaţie precară şi capacitate scăzută de

socializare. Nu sunt obişnuiţi să ia decizii şi să ducă o viaţă socială independentă pentru că nu au

primit aceste deprinderi în sistemul instituţionalizat de protecţie socială. Aceste deficienţe se

datorează în mare parte organizării sistemului de protecţie a cărui reformare nu s-a încheiat.

Aspectele deficitare se datorează în mare parte şi insuficienţei resurselor umane în domeniu şi a

lipsei personalului cu pregătire de specialitate, precum şi slabei dezvoltări a sistemului de

servicii sociale pentru această categorie de persoane ameninţată de riscurile sociale care pot

conduce la marginalizare şi excludere socială.

Revenirea multora dintre tineri pe locurile unde au trăit în instituţie arată o altă slăbiciune

datorată deficienţelor sistemului: este vorba de un anumit imobilism, lipsa capacităţii de

adaptare, nevoia de repere stabile. Pornind de la aceste constatări studiul finanţat de UNICEF3

supune atenţiei faptul că orice soluţii de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri ar avea

puţine şanse de reuşită. Soluţiile ar trebui găsite de către comunitatea locală care să-şi asume

întreaga responsabilitate.

Studiul evidenţiază, totodată, slăbiciunile specifice sistemului nostru de protecţie socială

legate de categoria tinerilor care părăsesc instituţiile de ocrotire şi anume:

lipsa unui acompaniament social personalizat care să urmărească rezolvarea fiecărui

caz în parte în funcţie de particularităţile acestuia;

lipsa monitorizării pe o perioadă mai îndelungată de către serviciile de asistenţă

socială şi protecţie a copilului a modalităţilor de integrare a acestor tineri în viaţa

socială şi profesională.

2 Monitorizarea efectelor instituţionalizării pe termen lung. Studiu pilot în judeţul Prahova finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Romania, 2003, coordonator studiu Sorin Mitulescu 2 idem


4

Cea mai grea problemă pe care o întâmpină aceşti tineri rămâne găsirea unei locuinţe şi a

unui loc de muncă care să le permită începutul unui trai independent.

Această problemă revine în responsabilitatea organismelor locale care, potrivit

prevederilor legislative, au responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale. Cunoaşterea

permanentă a situaţiei în plan local privind nevoile de asistenţă socială a grupurilor defavorizate,

în care se înscrie şi categoria tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie, existenţa unei baze de

date privind aceste nevoi creează posibilitatea stabilirii unui plan de măsuri pe termen scurt şi

lung şi alocarea pe această bază a resurselor financiare în bugetele locale.

De asemenea, o mai bună politică în plan local de încurajare şi dezvoltare a

parteneriatului cu societatea civilă ar putea avea o contribuţie importantă la rezolvarea nevoilor

sociale.

Din analiza datelor privind eşaloanele de tinerii care părăsesc sistemul de protecţie la

nivel naţional în perioada 2004 - 2005 rezultă că faţă de anul 2003 acestea sunt mai însemnate

din punct de vedere numeric.

Situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au nevoie de

locuinţă

31%

35%

34%

an 2003 an 2004 an 2005

Sursa: ANPDC

Un număr mare de tineri care părăsesc sau au părăsit instituţiile de ocrotire în perioada

2003-2005 se înregistrează în regiunea Nord-Est, Nord-Vest şi Centru.


5

Procentul tinerilor din total tineri care părăsesc sistemul de protecţie după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au nevoie de locuinţă, în perioada 2003-2005, pe regiuni de

dezvoltare

32%

10%6%9%

9%

13%

13%8%

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-VestVest Nord-Vest Centru Bucuresti

Sursa: ANPDC

Cel mai mare număr de tineri în această situaţie sunt în judeţele Iaşi (1100), Municipiul

Bucureşti (449), Vaslui (397), Mureş (336), Timiş (236), Botoşani (228), Buzău (227), Satu –

Mare (251). În restul judeţelor numărul tinerilor care au părăsit sau urmează să părăsească

sistemul de protecţie este sub 200 pentru această perioadă de timp (în Anexa I este prezentată

situaţia pe fiecare regiune de dezvoltare).

Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită legale,

pentru că nu îi pot abandona în stradă.

Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de exercitiu

0 0

2173 2040

6596

1297

01000200030004000500060007000

Nr tineri care au/dobandesc 18 ani si

au masura deprotectie

Nr tineri in varsta depana la 26 ani careurmeaza o forma de

invatamant

nr tineri care au 18ani care nu continua

studiile, nu auposibilitatea reveniriiin propria familie si

pot beneficia deprotectie 2 ani


6

Astfel, un număr de 6.596 de tineri la nivel naţional cu vârste până în 26 ani urmează o

formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială. O parte dintre

aceştia, 2.040 de tineri, pot reveni în propriile familii după cum rezultă din evidenţele ANPDC,

alţii nu au această posibilitate, dar mai pot beneficia de protecţie încă doi ani de la împlinirea

vârstei de 18 ani, deşi nu îşi continuă studiile.

2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemul de protecţie

Incluziunea socială şi integrarea profesională a tinerilor este o temă de maxim interes

care se dezbate la ora actuală atât la nivel european cât şi naţional. Instituţiile europene recunosc

că este nevoie de o nouă abordare în domeniu şi de o atenţie sporită acordată problematicii

tinerilor. Prin semnarea Pactului European pentru Tineret, în martie 2005 la Bruxelles, şefii de

stat şi de guvern se angajează pentru îmbunătăţirea educaţiei şi a formării lor profesionale,

pentru creşterea mobilităţii, pentru facilitarea concilierii între viaţa familială şi viaţa

profesională. Se consideră că integrarea tinerilor în viaţa activă şi în societate, precum şi

folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru ajungerea la o creştere

durabilă în Europa. O atenţie deosebită şi măsuri sporite de protecţie socială, în vederea

incluziunii sociale şi profesionale, trebuie acordate tinerilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate,

care riscă să fie marginalizaţi la intrarea lor în viaţa socială şi profesională, datorită lipsei unui

sprijin din partea familiei. O astfel de categorie de tineri o reprezintă tinerii instituţionalizaţi care

la împlinirea vârstei de 18 ani părăsesc sistemul de ocrotire şi totodată statutul de „copil” trecând

în viaţa adultă. Aceasta presupune asumarea unor responsabilităţi legate de propria lor viaţă, dar

şi sprijin care să le faciliteze integrarea lor socială şi profesională. Un studiu lansat în 2005 de

Comisia Europeană, referitor la integrarea socială a tinerilor marginalizaţi, va analiza

oportunitatea inserţiei lor pe piaţa muncii, autonomia lor şi participarea activă la societate.

Integrarea socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului constituie şi pentru Guvernul României o prioritate care necesită o abordare integrată şi

o intervenţie imediată aşa cum se prevede în Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008.

Totodată, elaborarea şi aplicarea unor „strategii de protejare a copiilor instituţionalizaţi” este o

măsură prevăzută în Acquis-ul comunitar pentru care ţara noastră şi-a asumat un angajament şi


7

pentru care se depun eforturi de accelerare a implementării alături de alte măsuri în vederea

aderării la UE.

Principalele obiective urmărite în politica guvernului privind tinerii care părăsesc

sistemul de protecţie socială la împlinirea vârstei de 18 ani se axează pe:

Crearea unui sistem coerent şi coordonat de incluziune socială;

Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială;

Integrarea şi participarea activă în comunitate.

Problematica copilului instituţionalizat ridică o multitudine de aspecte care pretind o

atenţie specială nu numai din partea Guvernului ci şi a comunităţilor locale. În principal, acestea

sunt legate de organizarea instituţională, de administrarea sistemului de protecţie, de natura şi de

nivelul de competenţe ale resurselor umane alocate, de supravegherea sistemului de educaţie pe

care îl primesc aceşti copii, precum şi de formarea lor profesională.

De modul în care sunt pregătiţi şi formaţi aceşti tineri în instituţiile de ocrotire, pe care la

vârsta de 18 ani le părăsesc, depinde în mare parte reuşita inserţiei lor sociale şi profesionale.

Reglementarea normelor de funcţionare a sistemului şi îmbunătăţirea protecţiei sociale a

copiilor instituţionalizaşi a devenit o preocupare permanentă pentru organismele responsabile

din România. În Rapoartele periodice ale Comisiei Europene se afirmă că «în domeniul

protecţiei copilului, România a înregistrat şi continuă să înregistreze progrese semnificative».

Cu toate că s-au făcut paşi importanţi în acest sens, Guvernul consideră că trebuie

acţionat în continuare pentru reformarea sistemului şi pentru ridicarea standardelor la nivelul

cerinţelor UE.

Având în vedere necesitatea reformării întregului sistem de protecţie a copilului,

Guvernul îşi propune să dezvolte, pe de o parte, o strategie prin care se va acţiona în principal în

direcţia diversificării serviciilor sociale de sprijinire a familiei pentru evitarea abandonului,

precum şi în direcţia diversificării serviciilor alternative la instituţionalizare, având ca scop

reducerea numărului de copii din sistemul rezidenţial; pe de altă parte, Guvernul intenţionează să

dezvolte o strategie care să vină în sprijinul tinerilor care după împlinirea vârstei de 18 ani

încetează să mai beneficieze de ocrotire şi urmează să fie integraţi în viaţa socială şi

profesională.


8

În ceea ce priveşte integrarea socială şi profesională, au fost iniţiate o serie de programe

şi planuri de acţiune care au cuprins în obiectivele lor măsuri exprese pentru sprijinirea acestor

categorii de tineri, măsuri legate de:

asigurarea unui venit minim şi servicii sociale pentru integrarea lor socială şi

asumarea statutului de adult, responsabil pentru propria sa viaţă;

asigurarea unui loc de muncă;

asigurarea unei locuinţe.

3. Analiza programelor şi a cadrului legal şi instituţional privind tinerii care

părăsesc sistemul de protecţie a copilului din perspectiva sistemului de servicii

sociale şi ocupaţionale puse la dispoziţia acestora în vederea incluziunii lor

sociale şi profesionale

3.1 Programe de măsuri pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire

Menţionăm în acest sens:

Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. – Politica de protecţie socială, prin care

Guvernul se angajează în direcţia sprijinirii integrării sociale a copiilor şi tinerilor

instituţionalizaţi, promovând măsuri de integrare socială;

Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret, ca prim document de programare în

domeniul politicii de tineret, elaborat în conformitate cu Programul Naţional pentru

Aderarea României la UE, (capitolul “Politica în domeniul tineretului”), prevede

masuri speciale pentru aceasta categorie de tineri aflaţi în situaţii de risc de integrare

prin “promovarea de reglementări specifice şi dezvoltarea de programe alternative şi

proiecte specifice de prevenţie şi combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii

numărului de tineri aflaţi în pericol sau în situaţie de marginalizare sau excludere

socială “. Documentul specifică faptul că la aceşti tineri vulnerabilitatea devine mai

accentuată datorită unor elemente specifice (au greutăţi insurmontabile la angajare,

fiind expuşi şomajului; sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei; nu-şi pot găsi o


9

locuinţă personală; sunt adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, ale

proxenetismului, prostituţiei, pedofiliei etc.; nu au familie şi nici mijloace proprii de

subzistenţă). Obiectivele generale de dezvoltare a PNAT-R sunt subsumate

dezideratului de apropiere de standardele existente în ţările UE referitoare la:

participarea economico-socială a tineretului şi implementarea de măsuri specifice de

combatere a marginalizării şi excluderii sociale a tinerilor.

Programul de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copiilor, lansat de

Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Drepturilor Copilului cuprinde, legat de

problematica grupului ţintă, măsuri pentru „Integrarea socio-profesională a

copiilor/tinerilor din sistemul de protecţie”, prin care se prevede creşterea cu 2000 a

numărului de tineri integraţi socio-profesional. Măsurile vizează: crearea şi

dezvoltarea de practici integrative îmbunătăţirii şanselor acestora de integrare socio-

profesională; dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să faciliteze

dobândirea abilităţilor necesare pentru integrarea lor educaţională, ocupaţională şi

identificarea unei forme legale de angajare; implementarea standardului minim de

calitate în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind

problematica specifică a copilului/tânărului; gestionarea eficientă a resurselor umane

şi financiare implicate în sistemul de protecţie a copilului;

Planul Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAO) lansat de ANOFM

prevede programe specifice pentru grupul ţintă de tineri între 15-24 ani în cadrul

Pilonului nr.1, „Îmbunătăţirea capacităţii de angajare” - Linia directoare 1

„Prevenirea şi combaterea şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului de lungă

durată”. Vor fi dezvoltate prin acest Plan programe active de informare şi consiliere

privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. În anul 2002, ANOFM a

derulat un program naţional pentru ocuparea forţei de muncă prin care se prevede

încadrarea în muncă a unui număr de absolvenţi din centrele de plasament cu vârsta

de peste 18 ani. Din numărul planificat de 1020 de tineri s-a reuşit încadrarea la

sfârşitul anului a 613 persoane din această categorie. Programul a continuat şi în anii

următori.

Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2005

întocmit de AMOFM potrivit atribuţiilor ce-i revin din Legea nr. 116/2002 pentru


10

prevenire şi combaterea marginalizării sociale (Programul face parte din Programul

de ocupare a forţei de muncă pe anul 2005, bazat pe proiecţiile pe termen lung din

PNAO). Planul a fost fundamentat pe baza propunerilor venite de la agenţiile de

ocupare a forţei de muncă în urma analizei la nivel local a situaţiei privind piaţa forţei

de muncă şi a posibilităţilor de absorbţie a tinerilor marginalizaţi social. Planul

prevede pentru tinerii care părăsesc instituţiile de protecţie: asigurarea de servicii de

mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere; servicii de consiliere

profesională privind piaţa muncii şi posibilităţile de participare la cursuri de formare

profesională; identificarea angajatorilor de inserţie; Prin acest program se estimează

încadrarea la nivel naţional a 2500 de persoane marginalizate;

Programe de inserţie socială şi profesională pentru tinerii privaţi de libertate (2

penitenciare pentru minori şi tineri şi 3 centre de reeducare) prevăd programe

educaţionale pentru continuarea studiilor la toate nivelele de învăţământ, inclusiv cel

universitar prin învăţământul la distanţă (în anul universitar 2003-2004 au promovat 5

tineri la această formă de învăţământ); educaţie profesională prin cursuri de calificare

şi recalificare recunoscute de MMSSF şi MEC prin diplome la absolvirea lor (cca.

234 de minori şi 151 de tineri beneficiari în anul 2004); programe de terapie

complexă educativă; de acces comunitar şi resocializare; alte programe pentru

reintegrarea socială a tinerilor derulate în parteneriat cu autorităţile locale, ONG-uri

şi Biserică;

CASPIS – Planuri anti sărăcie şi promovarea incluziunii sociale – cuprind măsuri

exprese pentru tinerii post instituţionalizaţi care se referă în principal la asigurarea

unei locuinţe (în apartamente asistate, centre de tranzit, adăposturi temporare,

adăposturi de noapte, etc.) şi asigurarea unui loc de muncă. Majoritatea judeţelor au

prevăzut în planurile lor de măsuri diferite acţiuni de suport pentru incluziunea

socială a acestor categorii de tineri. Din raportul de monitorizare a modului de

implementare a Planurilor judeţene anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale,

întocmit de CAPIS la sfârşitul anului 2004, rezultă că cele mai multe programe

identificate la nivelul judeţelor s-au dezvoltat în sfera serviciilor de consiliere şi de

pregătire socio-profesională. Acestea sunt desfăşurate fie în centrele specifice de

asistenţă şi sprijin, fie prin planuri individuale de pregătire a acestor tineri. In ceea ce


11

priveşte spaţiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul

adăposturilor, puţine programe fiind de tipul locuinţelor asistate. Pentru integrarea pe

piaţa muncii, programele întreprinse vizează, pe de o parte pregătirea şi formarea

profesională a tinerilor şi pe de altă parte, asistenţă în obţinerea efectivă a unui loc de

muncă. Programele de consiliere şi pregătire socio-profesională sunt de altfel cele

mai răspândite pe ansamblul tuturor programelor menţionate (36 din 82 programe

identificate). Acestea sunt desfăşurate fie în centre specifice de asistenţă şi sprijin, fie

prin planuri individuale de pregătire a tinerilor în instituţii. În privinţa inserţiei

profesionale, programele vizează servicii care includ:4 încheierea contractelor de

solidaritate, angajare în muncă (în 6 judeţe: Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova,

Suceava, Vâlcea); amenajarea de ateliere protejate (în 4 judeţe: Bistriţa Năsăud,

Braşov, Galaţi, Maramureş); medierea între agenţii economici şi tinerii în căutare de

locuri de muncă prin organizarea unor întâlniri între aceştia şi agenţii economici (ex.:

bursa locurilor de muncă în 2 judeţe: Iaşi, Mureş). 5

În raport se subliniată iniţiativa câtorva judeţe (Bistriţa Năsăud, Olt, Prahova) de a

dezvolta programe de formare a tinerilor ca lucrători sociali: instructori de educaţie, asistenţi

sociali comunitari, părinţi sociali şi încadrarea lor în serviciile publice de asistenţă socială. 6

Aproape trei sferturi dintre programe sunt judeţene, ponderea celor naţionale fiind extrem

de redusă şi vizând angajarea în muncă prin contractele de solidaritate conform Legii nr.116. În

cadrul programelor judeţene, cele mai multe sunt de consiliere şi formare, iar în cadrul

programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adăposturilor temporare.

Strategia Naţionala pentru Persoanele cu Handicap din România si Planul Naţional

de Acţiune pentru perioada 2003 – 2006, elaborate de ANPH şi Experţi desemnaţi de

Guvernul Regatului Olandez, propun modalităţi de reformare a sistemului de protecţie a

persoanelor cu handicap din România , bazat pe evaluarea şi planificarea individuală, pe

restructurarea instituţiilor rezidenţiale, pe crearea de servicii alternative, pe consolidarea

parteneriatului public – privat si pe creşterea competenţelor autorităţilor locale. Acţiunile

principale de implementare a Strategiei vizează: reintegrarea în comunitate a persoanelor

4 Date preluate din Raportul de monitorizare CASPIS, dec. 2004 5 Exemplele sunt luate din Raport de monitorizare CASPIS, dec. 2004 6 idem


12

cu handicap din instituţiile rezidenţiale sau din familiile care sunt lipsite de mijloace

materiale; promovarea unei participări active a persoanelor cu handicap în societate la

toate nivelurile şi în toate sferele vieţii cotidiene; crearea unui sistem de servicii

comunitare bazate pe standarde şi normative adecvate care să permită persoanelor cu

handicap să ducă o viaţa independentă cu asistarea acestora, la nevoie, de o reţea de

suport alcătuită din oameni calificaţi .

3.2 Cadrul legal şi instituţional

Pentru socializarea tinerilor care părăsesc sistemul, precum şi pentru inserţia lor pe piaţa

muncii legislaţia prevede o serie de responsabilităţi care revin în plan local serviciilor de

asistenţă socială de la nivelul administraţiilor publice locale, direcţiilor judeţene pentru protecţia

drepturilor copilului, direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie, agenţiilor judeţene

pentru ocuparea forţei de muncă, organizaţiilor neguvernamentale a căror activitate este legată

de protecţia copilului, altor instituţii şi organisme desemnate prin lege.

Cadrul legal care asigură protecţia socială a acestor tineri cuprinde o serie de reglementări

din domeniul asistenţei sociale şi din cel al asigurărilor sociale care oferă diverse prestaţii în

bani, precum şi servicii sociale şi ocupaţionale, inclusiv servicii de suport pentru obţinerea unei

locuinţe.

3.2.1 Cadrul legal şi instituţional din domeniul asistenţei sociale:

Legii nr.705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială reglementează

organizarea, funcţionarea şi finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială, categoriile de

beneficiari, tipurile de prestaţii şi servicii oferite de sistem, precum şi atribuţiile administraţiilor

publice locale în acest sens. Totodată, legea încurajează coeziunea socială în vederea realizării

acţiunilor sociale comunitare. Astfel, parteneriatul dintre instituţiile publice şi reprezentanţii

societăţii civile poate fi un bun exemplu pentru punerea în practică a coeziunii sociale în

comunităţile locale.


13

Potrivit atribuţiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naţional de

asistenţă socială, consiliile judeţene şi locale înfiinţează şi organizează prin Hotărârea de Guvern

nr.90/2003 serviciile publice de asistenţă socială. Atribuţiile din lege se completează, prin

această Hotărâre, cu atribuţii noi, în funcţie de caracteristicile sociale ale unităţilor administrativ-

teritoriale. Astfel, serviciile publice de asistenţă socială pot desfăşura activităţi în domeniile

protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu handicap, persoanelor vârstnice şi ale oricăror

persoane aflate în nevoie.

Legislaţia în domeniul asistenţei sociale prevede pentru tinerii care au împlinit vârsta de

18 ani şi care părăsesc sistemul de protecţie diverse prestaţii în bani şi servicii sociale după cum

urmează:

- alocaţia de stat pentru copii - venitul minim garantat; - ajutoare (burse sociale, ajutoare pentru plata energiei termice pe timp de iarnă,

ajutoare pentru plata cheltuielilor de întreţinere); - cantina de ajutor social;

- alte beneficii şi servicii sociale

Alocaţia de stat pentru copii (Legea nr. 61/1993, Legea nr. 261/1998) - devenită un

drept universal, această prestaţie se acordă tuturor copiilor, indiferent de venitul părinţilor,

statutul lor social sau rangul copilului în familie. Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind

alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază

de alocaţie de stat şi tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile de învăţământ

liceal, profesional sau superior, organizate în condiţiile legii. Prestaţia se finanţează de la bugetul

de stat. Venitul minim garantat (Legea nr. 416/2001) - venitul minim garantat este o

componentă a sistemului de asistenţă socială şi, totodată, reprezintă o realizare importantă a

procesului de reformă în domeniu. Această prestaţie se întemeiază pe art. 43 din Constituţie prin

care statul se obligă să ia măsuri de protecţie socială pentru cetăţeni prin diverse forme de

asistenţă socială. Scopul pentru care s-a creat această formă de ajutor este de a asigura un venit

minim familiilor sau persoanelor singure, fără venituri sau cu venituri scăzute. Legea extinde


14

câmpul de aplicare şi asupra persoanelor lipsite de venituri şi care nu au domiciliu, precum şi

asupra cuplurilor consensuale şi a soţilor despărţiţi în fapt, care erau excluşi din categoriile de

beneficiari în vechea legislaţie a ajutorului social.

Venitul se acordă pe baza anchetei sociale care verifică încadrarea în condiţiile de acces

la prestaţie şi stabileşte nivelul acesteia. Sumele alocate pentru această prestaţie se suportă din

bugetele locale. Pentru stimularea interesului faţă de căutarea unui loc de muncă persoanele

beneficiare ale venitului minim sunt obligate să se prezinte periodic la oficiile de şomaj, dacă

sunt apte de muncă şi să efectueze, lunar, un număr de 72 de ore de muncă în folosul

comunităţii, pentru persoanele apte de muncă, în vederea integrării pe piaţa muncii (nu au

această obligaţie persoanele care: au în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la

şapte ani; urmează o formă de învăţământ până la împlinirea vârstei de 26 de ani; sunt în

incapacitate de muncă).

Tinerii care beneficiază de ajutoare sociale au dreptul la asistenţă medicală, fără plata

contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate. Contribuţia în aceste cazuri este suportată de

Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei. Ajutoarele sociale nu se impozitează.

Ajutorul social sub forma venitului minim garantat poate fi acordat în bani, dar şi în natură. De

asemenea, acesta poate fi acordat şi indirect, prin plata cheltuielilor de întreţinere.

Burse sociale pentru studenţi (Legea nr.84/1985, Hotărârea de Guvern nr.690/1997 cu

modificările ulterioare. Bursa socială constă într-o sumă acordată celor care provin din familii

sărace, în cazul în care aceştia nu beneficiază de o bursă de studiu sau de o bursă de merit.

Acordarea bursei este condiţionată de venitul lunar pe membru de familie care nu trebuie să

depăşească 75% din salariul minim pe ţară. Bursa de ajutor social se poate acorda şi ocazional,

la cerere, pentru îmbrăcăminte, studenţilor orfani de ambii părinţi, celor proveniţi din casele de

copii sau din plasament familial. Pentru îmbrăcăminte, bursa de ajutor social se poate acorda de

două ori în decursul unui an universitar. Suma este la nivelul cuantumului lunar al bursei de

ajutor social. Studentele mai pot primi o bursă de ajutor social de maternitate, dacă soţii lor sunt

studenţi, nu realizează venituri sau efectuează stagiul militar obligatoriu. În caz de deces al

unuia dintre soţi studenţii pot primi şi o bursă socială. Finanţarea burselor sociale se realizează

de la bugetul de stat, iar principalul ordonator de credite este Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Cantinele de ajutor social (Legea nr. 208/ 1997) sunt unităţi publice de asistenţă

socială, cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea consiliilor locale şi prestează


15

servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economico-sociale sau

medicale deosebite. De serviciile cantinei de ajutor social pot beneficia tinerii care nu au venituri

sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o singură persoană, luat în

calcul la stabilirea ajutorului social. Serviciile cantinei de ajutor social se adaugă venitului

minim garantat. De masa la cantina de ajutor social beneficiază şi tinerii care revin în familie şi

sunt în întreţinerea acesteia dacă veniturile medii nete lunare pe o persoană în întreţinere sunt

sub nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură luat în calcul la stabilirea ajutorului

social şi dacă urmează cursurile de zi la instituţiile de învăţământ care funcţionează în condiţiile

legii, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 25 (26) ani; Persoanele care

realizează venituri peste nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la

stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social cu plata unei

contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor stabilit pentru

perioada respectivă.

Cantinele de ajutor social prestează după caz, următoarele servicii sociale persoanelor

îndreptăţite: două mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de hrană

prevăzută de reglementările legale; aprovizionarea contra cost, de la sediul cantinei, cu produse

agroalimentare de bază, la preţurile la care acestea au fost achiziţionate; transport gratuit, pentru

persoanele care beneficiază de aprobare pentru distribuirea hranei la domiciliu; pregătirea şi

distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaţii deosebite.

Pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Guvernul a emis Legea

nr.116/2002 prin care se asigură “garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la

drepturi elementare şi fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, la

asistenţă socială, la educaţie, precum şi instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a

marginalizării sociale”.

Marginalizarea socială, în înţelesul legii, este definită “prin poziţia socială periferică, de

izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale

şi comunicaţionale ale colectivităţii; ea se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii

sociale de viaţă.” Nivelul venitului până la care o persoană este considerată marginalizată, se

stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, înaintea depunerii în Parlament a Legii bugetului de

stat. Consiliile locale au obligaţia, potrivit acestei legi, să identifice persoanele şi familiile care

se găsesc în această situaţie şi să stabilească măsurile necesare pentru prevenirea marginalizării


16

lor sociale, în principal, asigurarea accesului la o locuinţă şi la serviciile publice de strictă

necesitate (apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare, etc.)

Sarcina de urmărire a modului de aplicare a prevederilor Legii nr.116/2002 revine

Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei care a înfiinţat un compartiment special

însărcinat cu supravegherea realizării măsurilor prevăzute pentru combaterea marginalizării

sociale.

Pentru realizarea obiectivelor prevăzute de lege sunt mobilizate instituţiile centrale şi

locale cu atribuţii în domeniu: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, consiliile

judeţene şi locale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă(ANOFM) va oferi tinerilor cu

vârste între 16 şi 25 ani, aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale,

servicii de mediere7 şi consiliere profesională. În scopul integrării sau reintegrării acestor tineri

în muncă, ANOFM-ului îi revine sarcina de a-i plasa în muncă, la agenţii economici avizaţi de

agenţie, pe baza unui contract de solidaritate8. În baza contractului de solidaritate, angajatorul

încheie cu tânărul un contract individual de muncă pe o perioadă determinată, care va fi egală cu

cea a contractului de solidaritate. În baza unei convenţii încheiate între angajator şi Agenţie,

salariul de bază al tânărului este suportat de aceasta din urmă.9

Aceste măsuri se adresează următoarelor categorii de tineri:

proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire:

singuri, cu copii în întreţinere;

familişti cu copii în întreţinere;

familişti fără copii în întreţinere;

familişti care au executat pedepse privative de libertate;

alte categorii de tineri aflaţi în dificultate.

7 Serviciile de mediere şi consiliere sunt furnizate de personalul specializat din cadrul Agenţiei care va întocmi şi un plan individual de mediere 8 Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânărul beneficiar şi Agenţie pe o durată de până la doi ani, dar nu mai puţin de un an. 9 Salariul de bază lunar al tânărului, suportat din fondurile Agenţiei, nu poate depăşi 75% din câştigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă la data încetării contractului de solidaritate, tânărul va fi angajat cu contract pe durată nedeterminată, Agenţia va rambursa angajatorului pentru acesta, lunar, pe o perioadă de doi ani, 50% din indemnizaţia de şomaj pe care el ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat. Vârsta până la care tânărul va putea beneficia de această facilitate este de 25 ani.


17

Consiliilor judeţene şi Consiliului general al municipiului Bucureşti le revine sarcina de a

facilita accesul la o locuinţă al persoanelor marginalizate. Sunt luate în considerare persoanele cu

vârste de până la 35 ani care nu au o locuinţă şi se află în imposibilitate de a şi-o cumpăra cu

forţe proprii. În ajutorul lor, consiliile judeţene şi Consiliul general al municipiului Bucureşti vor

suporta, potrivit prevederilor legii, integral valoarea estimată a avansului ce urmează să fie plătit

pentru dobândirea unei locuinţe sau pentru plata chiriei pentru o perioadă de până la trei ani,

pentru o locuinţă închiriată.10

Această măsură are în vedere următoarele categorii de persoane defavorizate:

tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire;

familişti în vârstă de până la 35 ani cu copii în întreţinere;

familişti în vârstă de până la 35 ani fără copii în întreţinere;

alte persoane în vârstă de până la 35 ani.

Consiliile locale au sarcina de a asigura condiţii pentru accesul persoanelor

marginalizate, care au dreptul la venitul minim garantat, la toate formele de asistenţă a sănătăţii

şi pot organiza servicii de asistenţă socială în care aceste persoane să fie îngrijite până la

reinserţia lor socială.

Cheltuielile pentru serviciile de asistenţă medicală curativă şi de urgenţă sunt suportate

din bugetul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata unei contribuţii din partea acestor categorii

de persoane. Finanţarea măsurilor pentru combaterea marginalizării sociale se realizează din

bugetele locale şi de la bugetul de stat.

3.2.2 Legislaţia din domeniul ocupării forţei de muncă

Ocuparea este cea mai bună protecţie contra excluziunii sociale. În acest sens, o

contribuţie importanţă o au serviciile de ocupare. Dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii de

ocupare este cu atât mai importantă cu cât amploarea fenomenelor de marginalizare şi excludere

socială este mai mare. Tipurile de servicii publice furnizate de către ANOFM şi instituţiile sale

descentralizate au ca scop creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de

muncă. Serviciile publice de ocupare se încadrează în măsurile active de ocupare prin care se

10 Valoarea avansului se stabileşte la începutul fiecărui an de către consiliul judeţean, respectiv Consiliul general al municipiului Bucureşti, în funcţie de prevederile actelor normative care reglementează construcţia de locuinţe şi poate fi ajustată periodic în funcţie de preţurile de consum sau, după caz, în funcţie de costurile unei locuinţe.


18

urmăreşte inserţia şomerilor pe piaţa forţei de muncă prin diverse acţiuni de formare, calificare şi

recalificare a şomerilor. Măsurile active de ocupare sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Potrivit legislaţiei, şomerii, respectiv persoanele apte de muncă care nu pot fi încadrate

pe piaţa muncii din lipsă de locuri de muncă disponibile, corespunzătoare pregătirii lor,

beneficiază de prestaţii şi servicii de protecţie socială.

Unele servicii au un caracter personalizat şi sunt oferite în cadrul agenţiilor de ocupare,

care deţin monopolul pe piaţa serviciilor de ocupare, altele sunt oferite indirect prin diverse

programe de stimulare a angajatorilor în vederea angajării persoanelor aflate în şomaj.

O serie de servicii vizează categoria persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii (şomerii

de lungă durată, persoanele cu handicap, femeile care se reîntorc pe piaţa muncii după creşterea

copiilor, rromii, tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi trebuie să părăsească instituţiile de

ocrotire, lucrătorii vârstnici, persoanele ieşite din detenţie) .

Serviciile publice de ocupare personalizate urmăresc: • informarea şi consilierea profesională;

• medierea muncii;

• formarea profesională;

• oferirea de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente

sau pentru iniţierea unei afaceri;

• completarea veniturilor salariale ale angajaţilor;

• stimularea mobilităţii forţei de muncă.

Prin aceste servicii, tinerii cu vârste între 16 şi 25 de ani aflaţi în dificultate vor beneficia de de

acompaniament social menit să faciliteze accesul acestora la un loc de muncă.

În paralel cu serviciile publice personalizate care urmăresc prin acţiuni directe creşterea

ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă, sunt puse în aplicare măsuri şi servicii

indirecte pentru stimularea încadrării în muncă a şomerilor prin programe care au ca scop

stimularea angajatorilor pentru includerea în ocupare a acestor categorii de persoane.

Măsurile se realizează prin:

• subvenţionarea locurilor de muncă;

• acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de

muncă;


19

• acordarea unor facilităţi.

În domeniul construcţiei de locuinţe, legislaţia prevede construcţia de locuinţe pentru tineri

şi familiile lor, care să le fie atribuite în proprietate sau închiriere în condiţiile pieţei. În nomele

metodologice de aplicare a Legii nr.152/1998, aprobate prin H.G. nr. 962/2001, modificată si

completată prin H.G. nr. 1396/2002, se prevede că pot beneficia de o locuinţă construită prin

programul de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, persoanele în vârstă de până la 35 de ani.

Programul se adreseaza tinerilor care nu îşi permit să cumpere un apartament sau să închirieze o

locuintă de pe piata liberă. Blocurile construite de ANL au 3-4 etaje şi sunt împărţite in

garsoniere şi apartamente cu 2 sau 3 camere. Au prioritate în repartizarea unei locuinţe tinerii

proveniţi din casele de ocrotire socială, care au împlinit vârsta de 18 ani, şi solicitanţii care au

adoptat şi/sau adoptă copii din casele de ocrotire socială.

3.2.3 Contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale şi

ocupaţionale pentru tinerii aflaţi în dificultate a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii

ani. Menţionăm în acest sens şi aportul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei care

a dezvoltat şi îmbunătăţit cadrul legal pentru funcţionarea şi finanţarea serviciilor sociale în

favoarea categoriilor de populaţie defavorizată. Menţionam în acest sens Legea nr. 34/1998

privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică,

care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială prin care se stimulează funcţionarea

serviciilor sociale comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri şi consiliile locale.

Conturarea cadrului legal pentru organizarea şi finanţarea serviciilor sociale, precum şi

reglementarea condiţiilor de furnizare a acestora şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale

s-a realizat prin Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G: nr. 68/2003. Potrivit legii, serviciile sociale se organizează la nivel comunitar în funcţie de nevoile

existente în plan local şi sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale care pot fi persoane fizice,

juridice, publice sau private. Serviciile sociale pot fi furnizate şi în sistem integrat prin asocierea

altor servicii la serviciile sociale, precum serviciile medicale, educaţionale, de ocupare în muncă.

Pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială un rol important îl au serviciile cu

caracter primar care includ: activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, activităţi de

informare despre drepturi şi obligaţii; măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;

măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză; măsuri şi acţiuni de


20

sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate; activităţi şi servicii de

consiliere; măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru

încurajarea participării şi solidarităţii sociale; orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop

prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la

marginalizare sau excluziune socială. Pentru tinerii cu handicap se organizează potrivit legii

serviciile sociale specializate, de recuperare şi reabilitare, reinserţie socială şi profesională.

Potrivit Programului de Guvernare, se prevede ca până în anul 2008, aproximativ 45%

din actualele servicii sociale pentru copii şi tineri să fie contractate de către organizaţiile

neguvernamentale.

Între organizaţiile neguvernamentale care au derulat cu succes proiecte pentru tinerii care

părăsesc sistemul de protecţie menţionam proiectul „Apartamente 7 sociale” derulat de

Fundaţia « Parada », „Învăţ să trăiesc independent” derulat de asociaţia « Salvaţi copii »,

„Orientare pentru viaţă” şi „Grup de tip familial” derulate de Fundaţia « Pestalozzi », „Locuinţe

pentru tinerii instituţionalizaţi” derulat de asociaţia « SOS satele copiilor », asociaţia « Hrăniţi

copiii », „Sanda, Laura şi Dinu” care se adresează persoanelor cu handicap, derulat de Fundaţia

“Pentru Voi”, jud. Timiş, „Reintegrarea Socială a Tinerilor Proveniţi din Centrele de Plasament”

– program derulat de organizaţia Feed the Children – România, program finanţat de USAID, .

Proiectele au avut ca principale obiective inserţia socială şi profesională a tinerilor şi dezvoltarea

deprinderilor de viaţa independentă.


21

4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de

catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului

4.1. Analiza cantitativa a Anexei 1

Anexa 1 a fost construita in scopul colectarii de date privind tinerii din sistemul de

protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Lipsa coerentei in completare ne-a obligat sa nu

intervenim prea mult in aranjamentul informatiilor colectate, intrucat nu am vrut sa alteram

continutul informatiilor respective. Este cazul variabilei care se refera la « tipul de protectie » de

care beneficiaza grupul tinta, dar si a variabilei « pregatire profesionala ». Intrucat colectarea

datelor din teritoriu nu s-a realizat in baza unor instructiuni precise, am ales sa redam datele

referitoare la tipul de protectie asa cum au fost ele colectate din teritoriu, pentru a nu perturba

informatia continuta de datele transmise. De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia « varsta-nivel educational » nu este

conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere

educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Exista cazuri, asa cum se va vedea din datele

de mai jos, in care tinerii se afla inca la nivel de invatamant primar, sau parcurg cursuri de

alfabetizare, etc. Trebuie sa precizam faptul ca nu toti tinerii care, in ciuda varstei, inca se afla la

un nivel educational scazut, sufera de un anumit grad de handicap. De asemenea, in ceea ce

priveste variabila « handicap », am ales sa oferim o analiza statistica doar a numarului de copii

cu deficiente, deaorece datele din teritoriu nu au fost completate uniform si prin urmare nu au

putut fi postcodificate si prelucrate corespunzator, in functie de gradul de handicap.

Variabila «profesie/calificare» ofera in analiza de mai jos informatii care vor fi luate in

considerare doar ca trend/tendinta, intrucat datele din teritoriu nu au fost complete referitor la

aceasta variabila. De asemenea, au existat numeroase cazuri in care au lipsit informatii legate de

nivelul educational, respectiv de clasa/anul de studiu al tinerilor din sistemul de protectie.

Oferim mai jos rezultatele analizelor statistice realizate pentru fiecare regiune/judet in

parte. La final vom trage cateva concluzii generale privind datele culese din teritoriu conform

Anexei 1.


22

4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Centru, toate judetele din cadrul acesteia au

raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din

raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem

spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1239 de copii/tineri care se afla in

sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Sibiu

(27,2%), iar cei mai putini in judetul Covasna (7,2%). JUDET Frecvente ProcenteAlba 252 20,3 Brasov 121 9,8 Covasna 89 7,2 Harghita 238 19,2 Mures 202 16,3 Sibiu 337 27,2 Total 1239 100,0

Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care

beneficiaza in fiecare judet din regiune. Judet Tip protectie Frecvente Procente

parteneriat public-privat/casuta 24 9,5 Plasament OPA 21 8,3 privat/casuta 8 3,2 public/AMP 6 2,4 public/apartament 10 4,0 public/casuta 34 13,5 public/centru de plasament 149 59,1

Alba

Total 252 100,0 Plasament OPA 114 94,2 C.P.C. 7 5,8

Brasov

Total 121 100,0 Incredintare 7 7,9 Plasament 82 92,1

Covasna

Total 89 100,0 Plasament 49 20,6 AMP 20 8,4 C.P.F.- apartament 20 8,4 C.P.F.- casa 25 10,5

Harghita

centrul de plasament clasic 26 10,9


23

CPF 77 32,4 Plasament la CP (clasic) pentru copii cu handicap

10 4,2

Rezidential 11 4,6 Total 238 100,0 centrul de plasament clasic 20 9,9 Casa de tip familial 14 6,9 Centru clasic 60 29,7 centru de plasament 30 14,9 Plasament familial 78 38,6

Mures

Total 202 100,0 centru de plasament 229 68,0 OPA 108 32,0

Sibiu

Total 337 100,0

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in toate

judetele aferente regiunii de dezvoltare Centru majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt

de sex masculin.

109

5331

108 95

146143

68 58

107

191

130

0

50

100

150

200

250

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

SEX F SEX M

Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete

precum Sibiu, Mures, Harghita, Brasov, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de

handicap este mult mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de

protectie. Singurul judet in care proportia este inversa, este judetul Alba.


24

146

19 3562 52 47

102

54

176150

290

106

0

50

100

150

200

250

300

350


HANDICAP da HANDICAP nu

In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se

remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat

sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu

ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti

decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de

protectie.

88

9 447

21

164112

85

191 181

337

050

100150200250300350400


SPRIJIN da SPRIJIN nu

Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de

catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din

regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de

protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.


25

VARSTA JUDET 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

Total

Alba 46 57 53 57 39 252 Brasov 41 27 27 16 10 121 Covasna 7 27 16 29 10 89 Harghita 35 52 48 73 30 238 Mures 21 48 47 57 29 202 Sibiu 60 55 69 82 71 337 Total 210 266 260 314 189 1239

Judetul Alba are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si

Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de

« invatamant primar ». De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de

deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de mai jos

prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational. Nivel educational CLASA Frecvente Procente

a II-a 1 10,0 a III-a 2 20,0 a IV-a 2 20,0 clasa I 5 50,0

Invatamant primar

Total 10 100,0 a V-a 14 9,2 a VI-a 32 20,9 a VII-a 52 34,0 a VIII-a 55 35,9

Invatamant gimnazial

Total 153 100,0 absolvent 2 2,5

an I 38 48,1 an II 29 36,7 an III 10 12,7

Invatamant profesional

Total 79 100,0 a IX-a 4 40,0 a X-a 2 20,0 a XI-a 4 40,0

Invatamant liceal

Total 10 100,0

Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au

dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din

tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala


26

(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire

profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Alba,

cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « confectii »,

« tamplarie » si « lacatuserie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente NR/NC 175 69,4 agricol 5 2,0 barman ospatar 1 0,4 brutar patiser 1 0,4 ceramica 2 0,8 comert 2 0,8 confectii 18 7,1 constructii 3 1,2 electromecanic 1 0,4 industrial 1 0,4 industrie usoara 1 0,4 lacatuserie 9 3,6 marochinerie 1 0,4 mecanica 5 2,0 pedagogic 1 0,4 pielarie 1 0,4 stiintele naturii 1 0,4 tamplarie 15 6,0 tehnician electronist 1 0,4 textile-pielarie 2 0,8 turism-alimentatie 1 0,4 zugrav-vopsitor 5 2,0 Total 252 100

Judetul Brasov se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Centru, are cei

mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational liceul. Exista insa si cazuri de tineri care

nu sunt scolarizati sau care urmeaza programe speciale de terapie. Situatia acestora este prezenta

in tabelul de mai jos. Nivel educational CLASA Frecvente Procente Invatamant primar a IV-a 2 100,0

a V-a 1 2,7 a VI-a 6 16,2 a VII-a 4 10,8


a VIII-a 5 13,5


27

nespecificat 21 56,8 Total 37 100,0

nespecificat 6 50,0 an I 1 8,3 an II 3 25,0 an III 2 16,7


Total 12 100,0 nespecificat 48 94,1

a IX-a 2 3,9 a XI-a 1 2,0

Invatamant liceal

Total 51 100,0 urmeaza programe de terapie complexa si integrata in cadrul

centrului

1 6,7

urmeaza programe de terapie ocupationala

14 93,3

alte cazuri

Total 15 100,0 nescolarizat Total 4 100,0

In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se

observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs

de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « alimentatiei

publice/industrie alimentara ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 60 49,6 alimentatie publica 15 12,4 comert 2 1,7 constructii 1 0,8 electrician 1 0,8 electromecanic 2 1,7 industrie alimentara 7 5,8 mecanica 9 7,4 silvic 2 1,7 tamplarie 2 1,7 textile-pielarie 6 5,0 urmeaza programe de terapie ocupationala

14 11,6

Total 121 100

Referitor la nivelul educational, in judetul Covasna, cei mai multi dintre tineri, asa cum

ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, 7 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-a specificat fie


28

nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta

Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Nivel educational CLASA Frecvente Procente Necompletat NR/NC 3 100

a III-a 1 25 a IV-a 3 75

Invatamant primar

Total 4 100 a V-a 4 12,9 a VI-a 6 19,4 a VII-a 3 9,7 a VIII-a 9 29,0

Nespecificat 9 29,0


Total 31 100 Invatamant profesional Total 21 100

Nespecificat 7 70 a IX-a 2 20 a X-a 1 10

Invatamant liceal

Total 10 100 alte cazuri Total 13 100 nescolarizat Total 7 100

In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie

la nivelul judetului Covasna, nu ni s-au furnizat date care sa ne permita prezentarea unei astfel de

situatii.

Judetul Harghita are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Si

in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational sau

clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem. Nivel educational CLASA Frecvente Procente Necompletat NR/NC 10 100

nespecificat 2 40 a IV-a 3 60

Invatamant primar

Total 5 100 a V-a 1 0,9 a VI-a 5 4,3 a VII-a 13 11,2 a VIII-a 15 12,9 nespecificat 82 70,7


Total 116 100 Invatamant profesional nespecificat 53 75,7


29

an I 12 17,1 an II 4 5,7 an III 1 1,4 Total 70 100 nespecificat 18 64,3 a IX-a 5 17,9 a X-a 3 10,7 a XI-a 1 3,6 a XII-a 1 3,6

Invatamant liceal

Total 28 100 nescolarizat Total 9 100

Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului

Harghita, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au orientat

catre sectorul « confectii » (textile, pielarie, etc), apoi catre « tamplarie » si « mecanica ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente ProcenteNR/NC 160 67,2 agricol 2 0,8 alimentatie publica 3 1,3 barman ospatar 1 0,4 bucatar 2 0,8 canto 1 0,4 cofetar 2 0,8 comert 1 0,4 confectii 11 4,6 constructii 1 0,4 contabilitate 3 1,3 dulgher parchetar 2 0,8 ecologie 1 0,4 electrician 1 0,4 estetica si igiena corpului uman

2 0,8

hotelier 1 0,4 informatica 1 0,4 instalator 1 0,4 lacatuserie 1 0,4 mecanica 7 2,9 ospatar 1 0,4 padurar 1 0,4 prelucrarea lemnului 3 1,3 protectia mediului 1 0,4 tamplarie 9 3,8


30

tapiter 1 0,4 teologie 2 0,8 textil 11 4,6 tinichigiu 2 0,8 turistim 3 1,3 Total 238 100

Judetul Mures se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel

educational majoritar profesional. Exista insa un numar de 78 de cazuri in care nu a fost

specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos. Nivel educational CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 78 100 Invatamant primar a IV-a 5 100

a V-a 4 10,8 a VI-a 6 16,2 a VII-a 11 29,7 a VIII-a 15 40,5

Nespecificat 1 2,7


Total 37 100 Nespecificat 1 1,6

an I 26 40,6 an II 27 42,2 an III 10 15,6


Total 64 100 a IX-a 8 44,4 a X-a 9 50 a XI-a 1 5,6

Invatamant liceal

Total 18 100

Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este deloc elocventa la

nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos situatia celor care au completat campul referitor la

pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie. PROFESIE/CALIFICARE Frecvente ProcenteNR/NC 192 95,0 agricol 3 1,5 ceramica 1 0,5 comert 2 1,0 confectii 1 0,5 contabilitate 1 0,5 economic 2 1,0 Total 202 100


31

In Judetul Sibiu cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul

colectarii datelor invatamantul gimnazial. Exista insa si 64 de cazuri despre care nu stim ce

forma de invatamant urmeaza sau daca urmeaza vreo forma de invatamant. Nivel educational CLASA Frecvente Procente Necompletat NR/NR 64 100,0

a III-a 2 33,3 a IV-a 3 50,0 clasa I 1 16,7

Invatamant primar


Nespecificat 34 22,7


Total 150 100,0 Absolvent 1 1,3

an I 66 84,6 an II 11 14,1


Total 78 100,0 a IX-a 4 13,8 a X-a 13 44,8 a XI-a 7 24,1 a XII-a 5 17,2

Invatamant liceal

Total 29 100,0 abandon scolar abandon scolar 1 100,0

Invatamant special deficiente de auz

3 33,3

Invatamant special nevazatori

6 66,7

alte cazuri

Total 9 100,0

Tabelul de mai jos prezinta distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care

urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele

de invatamant mai sus mentionate. Si in cazul acestui judet au fost mentionate in foarte putine

cazuri si pregatirea profesionala/calificarea pe care o dobandesc in special absolventii

invatamantului profesional.


32

PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente NR/NR 299 88,7 alimentatie publica 1 0,3 C.F.R. 6 1,8 confectii 10 3,0 constructii 5 1,5 electrician 1 0,3 industrie alimentara 3 0,9 informatica 2 0,6 mecanica 1 0,3 pedagogic 1 0,3 telecomunicatii 1 0,3 textil 6 1,8 zidar 1 0,3 Total 337 100

4.1.2. Regiunea de dezvoltare Nord-Est

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Est, toate judetele din cadrul acesteia au

raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul

Vaslui. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din

teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 2947 de copii/tineri

care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum

reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de

departe in judetul Iasi (44,7%), iar cei mai putini in judetul Neamt (5,5%). JUDET Frecvente ProcenteBacau 638 21,6

Botosani 397 13,5 Iasi 1317 44,7

Neamt 162 5,5 Suceava 433 14,7

Total 2947 100 Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care

beneficiaza in fiecare judet din regiune. Judet Tip protectie Frecvente Procente

Apartament 30 4,7 Casuta 53 8,3 Cp clasic 231 36,2

Bacau

INCREDINTARE AMP 5 0,8


33

INCREDINTARE FAMILIE 12 1,9 INCREDINTARE RUDE 14 2,2 OPA 27 4,2 OPA apartament 3 0,5 OPA casuta 54 8,5 OPA clasic 24 3,8 PLASAMENT AMP 32 5 PLASAMENT FAMILIE 16 2,5 PLASAMENT RUDE 123 19,3 TUTELA 14 2,2 Total 638 100 Cp clasic 1 0,3 Centrul de plasament-clasic O.P.A. 28 7,1 AMP a SPS 48 12,1 C.P. - a SPS 137 34,6 Casa de tip familal -a SPS 5 1,3 Casa rurala - a SPS 25 6,3 Centru de recuperare pentru copii cu handicap a SPS 39 9,8 Complex de apartamente - a SPS 92 23,2 Modul familial O.P.A. 8 2 Modulul de tip familial - a SPS 14 3,6

Botosani

Total 397 100 OPA 1 0,1 Casuta de tip familial – privat 15 1,1 Centru de plasament privat 48 3,6 CP public 1023 77,7 Plasament asistenta maternala 230 17,5

Iasi

Total 1317 100 OPA 10 6,2 AMP 15 9,3 CASA TIP FAMILIAL 5 3,1 SPS – APARTAMENTE 32 19,7 SPS 100 61,7

Neamt

Total 162 100 Apartament 1 0,2 AMP 71 16,4 Casuta (OPA) 4 0,9 Casuta (SPS) 65 15 CP(OPA) clasic 61 14,1 CP(SPS) clasic 224 51,7 Plasament 7 1,6

Suceava

Total 433 100


34

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista

diferente majore intre sexe. Singurul judet in care exista mai multi tineri decat tinere in sistemul

de protectie este judetul Iasi.

315224

575

85

222323

173

742

77

211

0100200300400500600700800

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava

SEX F SEX M


grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul

Iasi numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu

numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Neamt exista doar 3

cazuri de tineri cu deficiente.

163116

645

3

188

475

281

672

159245

0100200300400500600700800








35


protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin

din partea familiei este judetul Iasi, judetul care de altfel este cel care are si cel mai mare numar

de tineri in sistemul de protectie la nivel de regiune, dar si la nivelul intregii tari.

70 79

483

3185

568

318

834

131

348

0100200300400500600700800900





regiunea de dezvoltare Nord-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de

protectie sunt cei in varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. VARSTA JUDET

14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani Total

Bacau 125 133 135 165 80 638 Botosani 69 69 108 82 69 397

Iasi 201 264 314 316 222 1317 Neamt 32 35 40 35 20 162

Suceava 89 88 107 97 52 433 Total 516 589 704 695 443 2947

Judetul Bacau are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului, cei mai multi tineri elevi la gimnaziu (308 tineri). De mentionat ar fi

faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant

al nivelului educational. Exista 69 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta

unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din

sistem in functie de variabila nivel educational.


36

NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente Necompletat NR/NC 69 100,0

a II-a 2 6,3 a III-a 7 21,9 a IV-a 17 53,1 clasa I 6 18,8

Invatamant primar


Absolvent 40 13,0 Nespecificat 75 24,4



Nespecificat 47 50,5 an I 33 35,5 an II 12 12,9


Total 93 100,0 Nespecificat 6 5,2

a IX-a 32 27,8 a X-a 48 41,7 a XI-a 21 18,3 a XII-a 8 7,0

Invatamant liceal

Total 115 100,0 abandon scolar Total 9 100,0

nescolarizat Total 12 100,0





profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul

Bacau, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « mecanica »,

« confectii » si « tamplarie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 575 90,1 alimentatie publica 3 0,5

arte plastice 1 0,2 confectii 9 1,4


37

constructii 1 0,2 dulgher 1 0,2

electrician 3 0,5 industria alimentara 2 0,3 industria lemnului 1 0,2

instalator 4 0,6 mecanica 28 4,4 tamplarie 5 0,8

zugrav 5 0,8 Total 638 100

Judetul Botosani se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est,

are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul profesional. De

asemenea, de remarcat ar fi faptul ca tot raportat la intregul regiunii Nord-Est, in judetul

Botosani exista cei mai putini elevi inscrisi in invatamantul primar. Exista insa si cazuri de tineri

care nu sunt scolarizati sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de

mai jos. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 1 100 a II-a 1 9,1 a III-a 4 36,4 a IV-a 6 54,5

Invatamant primar


absolvent 6 3,7 nespecificat 1 0,6


Total 164 100,0 absolvent 2 1,3

an I 76 49,0 an II 57 36,8 an III 20 12,9



Invatamant liceal

Total 19 100,0 abandon scolar abandon scolar 2 100,0


38

Invatamant la domiciliu

3 75,0

Scoala de reeducare

1 25,0

alte cazuri

Total 4 100 nescolarizat nescolarizat 41 100



de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul

« confectiilor ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 297 74,8 agricol 1 0,3

alimentatie publica 1 0,3 arte plastice 1 0,3

bucatar 8 2,0 coafor-frizer 3 0,8

coafura frizerie 1 0,3 cofetar-patiser 1 0,3

confectii 42 10,6 constructii 10 2,5

electrotehnic 2 0,5 industria alimentara 1 0,3 industria lemnului 1 0,3

instalator 2 0,5 lacatuserie 1 0,3 mecanica 3 0,8 ospatar 3 0,8

seminar teologic 3 0,8 sticlar 2 0,5

tamplarie 7 1,8 tinichigerie 6 1,5

zidarie 1 0,3 Total 397 100

Referitor la nivelul educational, in judetul Iasi, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne

arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, 70 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-au specificat


39

clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de

Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 42 100,0 a II-a 6 15,4 a III-a 6 15,4 a IV-a 24 61,5

Absolvent 1 2,6 clasa I 2 5,1

Invatamant primar



nespecificat 11 1,7 Repetent 1 0,2



nespecificat 4 1,1 an I 179 50,9 an II 94 26,7 an III 67 19,0 an IV 6 1,7



Invatamant liceal

Total 153 100,0 nescolarizat nescolarizat 70 100,0


la nivelul judetului Iasi, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut

sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul « confectii », urmati apoi de alte

sectoare precum « constructii », « tamplarie » si « turism ».


40

PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente NR/NC 981 74,5

agent comercial feroviar 2 0,2 Agricol 3 0,2

alimentatie publica 4 0,3 bucatar-patiser 4 0,3

Bucatar 1 0,1 coafor-frizer 6 0,5

cofetar patiser 1 0,1 Comert 7 0,5

Confectii 89 6,8 Constructii 32 2,4

crestere animale 5 0,4 Electrician 1 0,1

Electromecanic 12 0,9 Electrotehnic 1 0,1

faiantar-mozaicar 1 0,1 Horticultura 5 0,4

industria alimentara 1 0,1 industria lemnului 1 0,1

Instalator 14 1,1 Lacatuserie 17 1,3

Legumicultura 6 0,5 Mecanica 10 0,8 Panificatie 1 0,1 Pantofar 5 0,4 Patiser 4 0,3 Sudor 1 0,1

Tamplarie 33 2,5 Tapiter 1 0,1 Tehnic 3 0,2

tehnici tipografice 6 0,5 tehnician designer 1 0,1

textile pielarie 4 0,3 Tinichigerie 15 1,1

Turism 24 1,8 Zidarie 9 0,7 Zugrav 6 0,5 Total 1317 100


41

Judetul Neamt are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Nu

exista in judetul Neamt, pe grupa de varsta studiata (14-18 ani), tineri inscrisi in invatamantul

primar. Exista insa un numar de 5 tineri nescolarizati in judetul in cauza. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente



Total 85 100,0 an I 28 58,3 an II 13 27,1 an III 7 14,6



Invatamant liceal



Neamt, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila

de studiu.

Judetul Suceava se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel

educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 35 de cazuri in care nu a fost specificat

nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NC/NR 35 100,0 a II-a 2 10,5 a III-a 2 10,5 a IV-a 7 36,8 clasa I 8 42,1

Invatamant primar



Total 199 100,0


42

Absolvent 11 9,2 an I 47 39,2 an II 38 31,7 an III 22 18,3

Nespecificat 2 1,7



Invatamant liceal


Invatamant universitar an I 2 100,0 alte cazuri Invatamant la

domiciliu 4 100,0

nescolarizat Total 1 100,0

Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor

care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul “confectii”,

apoi in alte sectoare precum “tamplarie” sau “industrie alimentara”. PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 313 72,3 dulgher parchetar 1 0,2 industria lemnului 5 1,2 mozaicar faiantar 1 0,2

agronomie 1 0,2 agroturism 1 0,2

brutar 6 1,4 cofetar-patiser 12 2,8

comert 1 0,2 confectii 40 9,2

crestere animale 1 0,2 dulgher 1 0,2

industria alimentara 12 2,7 industria lemnului 2 0,5

lacatuserie 2 0,5 mecanica 14 3,2 ospatar 1 0,2 pantofar 1 0,2 tamplarie 17 3,9

turism 1 0,2 Total 433 100


43

4.1.3. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Vest, toate judetele din cadrul acesteia au

raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din

raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem

spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1553 de copii/tineri care se afla in

sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Bihor

(30,7%), iar cei mai putini in judetul Bistrita Nasaud (5,5%). JUDET Frecvente ProcenteBihor 476 30,7

Bistrita Nasaud 85 5,5 Cluj 279 18,0

Maramures 374 24,1 Satu Mare 147 9,5

Salaj 192 12,4 Total 1553 100


beneficiaza in fiecare judet din regiune. JUDET Tip protectie Frecvente Procente

Centru Plasament 357 75,0 Încredintare a.m.p. 18 3,8 OPA 95 20,0 Plasament a.m.p. 6 1,3

Bihor Total 476 100,0

Bistrita Nasaud

Centru Plasament 85 100,0

incredintare in casa de tip familial 12 4,3 incredintare in centru de plasament clasic 33 11,8 incredintare in centru de plasament pentru copiii cu handicap 16 5,7 incredintare in centru de primire in regim de urgenta 2 0,7 incredintare la AMP 4 1,4 incredintare la casa de tip familial 1 0,4 plasament in casa de tip familial 22 7,9 plasament in centru de plasament 20 7,2 plasament in centru de plasament clasic 99 35,5

Cluj

plasament in centru de plasament pentru copiii cu handicap 27 9,7


44

plasament in centru de primire in regim de urgenta 8 2,9 plasament in centru de recuperare pentru copii cu handicap sever

1 0,4

plasament la AMP 2 0,7 plasament la casa de tip familial 21 7,5 scolarizare internat in centru de plasament 11 3,9

Total 279 100,0 casa de tip familial 176 47,1 centru de plasament clasic 194 51,9 serviciu de tip rezidential 4 1,1

Maramures

Total 374 100,0 Centru Plasament 5 3,4 casa de tip familial 9 6,1 CASUTA 24 16,3 Centru de plasment de tip familial 20 13,6 CENTRU DE ZI 12 8,2 CP(sistem rezidential ) 29 19,7 CSC Zalau 27 18,4 PLASAMENT 21 14,3 Total 147 100,0 CPC-ap 83 43,2 CPC-clasic 71 37,0 CPC-OPA 5 2,6 CTF 33 17,2

Satu Mare

Total 192 100,0

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in judete

precum Bihor si Salaj majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt de sex masculin, in

vreme ce in judete precum Maramures sau Satu Mare este mai mare proportia tinerelor. In

ambele cazuri insa, diferentele nu sunt semnificative.

218

41

140

193

80 71

258

44

139181

67

121

0

50

100

150

200

250

300

Bihor BistritaNasaud

Cluj Maramures Satu Mare Salaj

SEX F SEX M


45


grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete

precum Maramures si Bihor, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este

mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de protectie. Exista insa la

nivel de regiune si judete in care proportia este inversa. Este cazul judetelor Bistrita Nasaud,

Cluj, Salaj si Satu Mare.

244

13

106

218

67 57

232

72

173156

80

135

0

50

100

150

200

250

300






sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta.

Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati

sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total

fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. De remarcat insa ar fi judetul Maramures,

unde posibilitatile de sprijin din partea familiei sunt mai sporite.


46

2 2157

170

3 12

474

64

222 204144

180

050

100150200250300350400450500






regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de



Bihor 83 95 123 116 59 476 Bistrita Nasaud

10 19 27 29 85

Cluj 51 50 74 71 33 279 Maramures 53 71 96 104 50 374 Satu Mare 24 29 34 36 24 147

Salaj 39 51 56 46 192 Total 260 315 410 402 166 1553

Judetul Bihor are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de

« invatamant primar ». De asemenea, in judetul Bihor ar fi de remarcat faptul ca exista cel mai

mare numar de 80 de tineri nescolarizati. De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip

sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de

mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

a II-a 3 4,9 a III-a 43 70,5

Invatamant primar

a IV-a 12 19,7


47

clasa I 1 1,6 nespecificat 2 3,3


a VII-a 64 30,0 a V-a 36 16,9 a VI-a 38 17,8 a VIII-a 73 34,3



an I 35 45,5 an II 17 22,1 an III 13 16,9 an IV 1 1,3



Invatamant liceal

Total 44 100,0 abandon scolar abandon

scolar 1 100,0

nescolarizat nescolarizat 80 100,0





profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul

Bihor, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « confectii »,

« pantofar », « zidarie », « bucatar ». PROFESIE Frecvenţe Procent


brutar 1 0,2 bucatar 7 1,5 confectii 10 2,1

constructii 1 0,2 electrician 2 0,4

frizerie-coafor 1 0,2 horticultura 6 1,3


48

instalator 1 0,2 lacatuserie 6 1,3 legumicultor 6 1,3

mecanica 4 0,8 pantofar 9 1,9

sudor-betonist 1 0,2 tamplarie 4 0,8

textile-pielarie 1 0,2 tinichigiu 4 0,8

turism 1 0,2 zidar-zugrav 7 1,5

Total 476 100

Judetul Bistrita Nasaud se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare

Nord-Vest, are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational gimnaziul. Exista insa

si 9 cazuri despre care nu putem spune nimic despre nivelul lor educational intrucat campul nivel

educational nu a fost completat in teritoriu. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.

NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procent

Necompletat NR/NC 9 100,0 Invatamant primar a III-a 1 100,0





Total 21 100,0 a IX-a 11 64,7 a X-a 6 35,3

Invatamant liceal

Total 17 100,0



de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « mecanicii ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 61 71,8 comert 3 3,5


49


dulgher 1 1,2 frizerie-coafor 1 1,2

industrie alimentara 2 2,4 mecanica 6 7,1 tamplarie 3 3,5

telecomunicatii 1 1,2 zidar-zugrav 1 1,2

Total 85 100

Referitor la nivelul educational, in judetul Cluj, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne

arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, 34 cazuri de tineri nescolarizati, precum si un caz in care nu s-a specificat fie

nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta

Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 1 100 a II-a 4 40 a IV-a 4 40

nespecificat 2 20

Invatamant primar

Total 10 100 nespecificat 19 13,7



Total 139 100 nespecificat 17 21,3 absolvent 7 8,8

an I 21 26,3 an II 30 37,5 an III 5 6,3


Total 80 100 a IX-a 7 46,7 a X-a 5 33,3 a XI-a 2 13,3 a XII-a 1 6,7

Invatamant liceal

Total 15 100 nescolarizat Total 34 100


50


la nivelul judetului Cluj, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu

nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai

multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii » si « constructii ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 198 71,0 constructii 14 5,0

bucatar-ospatar 2 0,7 cofetar patiser 9 3,2


ecologie-protectia mediului 1 0,4 electrician 3 1,1

finisor 4 1,4 forestier 3 1,1

frizerie-coafor 1 0,4 horticultura 4 1,4 infirmiera 1 0,4 instalator 1 0,4 mecanica 1 0,4

operator in industria de medicamente

1 0,4

tamplar, dulgher, parchetar 3 1,1 tamplarie 2 0,7

tapiter 1 0,4 tinichigiu 1 0,4 tipograf 1 0,4

transporturi 1 0,4 turism 1 0,4

zidar-zugrav 2 0,7 zugrav, vopsitor, tapetar 3 1,1

Total 279 100 Judetul Maramures are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu.

Si in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational

sau clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.


Necompletat NR/NC 69 100,0 Invatamant primar nespecificat 1 100,0


51

nespecificat 26 17,6 a V-a 3 2,0 a VI-a 30 20,3 a VII-a 28 18,9 a VIII-a 61 41,2







Invatamant liceal

Total 21 100,0 Invatamant la

domiciliu 12 92,3

Invatamant postliceal 1 7,7

alte cazuri

Total 13 100,0


Maramures, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au

orientat catre sectorul « confectii » (textile, pielarie, etc), apoi catre « constructii » si

« mecanica ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente



constructii 14 3,7 estetica 1 0,3

industrie alimentara 8 2,1 mecanica 18 4,8

operator tehnica de calcul 1 0,3 patiserie 1 0,3 pietrar 3 0,8

prelucrarea lemnului 3 0,8 resurse naturale 2 0,5


52

sculptura 2 0,5 silvicultura 1 0,3 tamplarie 4 1,1

tapiter 1 0,3 telecomunicatii 3 0,8 textile-pielarie 2 0,5 zidar-zugrav 2 0,5

Total 374 100 Judetul Satu Mare se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel

educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 28 de cazuri in care nu a fost specificat

nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.


Necompletat NR/NC 28 100,0 a III-a 1 50,0 a IV-a 1 50,0

Invatamant primar


Nespecificat 10 16,1


an I 6 14,0 an II 8 18,6 an III 5 11,6



a IX-a 1 11,1 a X-a 5 55,6 a XI-a 1 11,1

Invatamant liceal

Total 9 100,0 alte cazuri Invatamant

postliceal 3 100,0


53

Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este tocmai elocventa

la nivelul acestui judet, deoarece sunt cazuri in care nu s-a completat campul referitor la

pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.

PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 128 87,1 protectia mediului 1 0,7

confectii 3 2,0 lacatuserie 1 0,7

operator tehnica de calcul

4 2,7

pantofar 6 4,1 prelucrarea lemnului 2 1,4

tamplarie 1 0,7 zidar-zugrav 1 0,7

Total 147 100

In judetul Salaj cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul

colectarii datelor invatamantul profesional. Exista insa si 12 cazuri de tineri nescolarizati. Din

pacate insa nu putem furniza date legate de clasa/anul corespunzatoare nivelului educational

mentionat. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Invatamant primar nespecificat 2 100 Invatamant gimnazial nespecificat 60 100

Invatamant profesional nespecificat 106 100 Invatamant liceal nespecificat 12 100

nescolarizat nescolarizat 12 100

Tabelul de mai jos prezinta distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care

urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele

de invatamant mai sus mentionate. Se poate observa ca cei mai multi tineri din sistemul de

protectie sunt orientati catre sectoare precum « confectii », « lacatuserie » sau « tamplarie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente


bucatar-ospatar 2 1,0 cofetar patiser 1 0,5


54


electromecanic 6 3,1 industria alimentara 1 0,5 industrie alimentara 2 1,0

lacatuserie 23 12,0 mecanica 1 0,5 tamplarie 19 9,9

turism 1 0,5 zidar-zugrav 15 7,8

Total 192 100,0 4.1.4. Regiunea de dezvoltare Sud

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud, toate judetele din cadrul acesteia au

raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Din pacate insa,

din partea judetelor Giurgiu si Teleorman nu ne-au parvenit datele intr-un format din care sa le

putem prelua spre analiza. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si

Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni, exceptant cele

2 judete despre care nu avem date, un numar total de 1221 de copii/tineri care se afla in sistemul

de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de

mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de departe in judetul Arges

(35,9%), iar cei mai putini in judetul Calarasi (12%). JUDET Frecvente Procente Arges 438 35,9

Calarasi 147 12,0 Dambovita 176 14,4

Ialomita 165 13,5 Prahova 295 24,2

Total 1221 100



Admitere la C. Maternal 1 0,2 AMP/SPS 16 3,7

Arges

Centrul de plasam. copil dizabilitati 1 0,2


55

INCREDINTARE 12 2,7 PLAS/FAM. 188 42,9 Plasament 220 50,2

Total 438 100,0 AMP 25 17,0

Apartament 3 2,0 C.P 85 57,8 CTF 34 23,1

Calarasi

Total 147 100,0 Centrul de plasam. copil dizabilitati 21 11,9

Apartament 71 40,3 Casa 2 1,1

Centrul rezidential de tip familial 6 3,4 Plasament AMP 76 43,2

Dambovita

Total 176 100,0 AMP 19 11,5

Casuta de tip familial 20 12,1 CPC 118 71,5

Fundatia Cuvioasa Paraschiva 7 4,2 Fundatia NEW Life- casa de tip

familial 1 0,6

Ialomita

Total 165 100,0 CASUTA 46 15,6

CP CLASIC OPA 61 20,7 CP CLASIC SPS 188 63,7

Prahova

Total 295 100,0

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca nu

exista diferente majore intre sexe, chiar daca in toate judetele din regiunea de dezvoltare Sud

exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete.

242

91 95 101

165196

5681

64

130

0

50

100

150

200

250

300

Arges Calarasi Dambovita Ialomita Prahova

SEX M SEX F


56



Ialomita numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu

numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Dambovita numarul

tinerilor cu deficiente este mai mare decat numarul copiilor sanatosi. In restul judetelor exista

mai putini tineri cu deficiente raportat la numarul total existenti in sistemul de protectie la nivel

judetean.

127

46

10683

53

311

10170 82

242

0

50

100

150

200

250

300

350








fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai

mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Ialomita.


57

498

3593

21

389

139 141

72

274

050

100150200250300350400450





regiunea de dezvoltare Sud. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de



Arges 75 106 105 117 35 438 Calarasi 12 19 36 32 48 147

Dambovita 37 43 31 41 24 176 Ialomita 25 22 40 49 29 165 Prahova 53 58 67 97 20 295

Total 202 248 279 336 156 1221

Judetul Arges are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (256 tineri) si la liceu

(76). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un

factor suficient determinant al nivelului educational.

Exista 8 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de

scolarizare a tinerilor, 2 cazuri de abandon scolar si 20 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul

acestui judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila

nivel educational.


58


a IV-a 9 81,8 a II-a 2 18,2

Invatamant primar


Absolvent 5 2,0 Nespecificat 24 9,4



Nespecificat 11 20,4 an I 12 22,2 an II 22 40,7 an III 8 14,8




Invatamant liceal


Invatamant universitar an I 1 100,0 alte cazuri Invatamant la

domiciliu 10 100,0


Din pacate insa, din lipsa de date, nu putem oferi o evidenta a sectoarelor in care tinerii

au sau sunt in curs de dobandire a unei profesii/calificari.

Judetul Calarasi se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud, are cei

mai putinii tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si profesional.

Exista insa si 26 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in

tabelul de mai jos.


59


a IV-a 3 50,0 a III-a 2 33,3 clasa I 1 16,7

Invatamant primar




an I 20 52,6 an II 15 39,5 an III 1 2,6



Invatamant liceal




de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « mecanica ».

PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 110 74,8 cofetar 2 1,4

confectii 4 2,7 constructii 4 2,7 electrician 2 1,4 instalator 1 0,7 mecanica 21 14,3 tamplarie 1 0,7

textil - pielarie 2 1,4 Total 147 100


60

Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Dambovita, cei mai multi dintre

tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa

cum reiese din tabelul de mai jos, 26 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 21 de cazuri in care

nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta

Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 21 100,0 a III-a 2 9,5

nespecificat 19 90,5 Invatamant primar




Total 54 100,0 an I 13 31,7 an II 19 46,3 an III 8 19,5 an IV 1 2,4



a IX-a 2 15,4 a XI-a 4 30,8 a XII-a 3 23,1

Invatamant liceal



la nivelul judetului Dambovita, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au

obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul « confectii », urmati apoi de

alte sectoare precum « tamplarie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 136 77,3 confectii 16 9,1

constructii 3 1,7 electromecanica 2 1,1

electrotehnic 1 0,6 instalator 1 0,6


61

lacatuserie 1 0,6 mecanica 1 0,6 tamplarie 13 7,4 tehnologic 2 1,1

Total 176 100

Judetul Ialomita, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se

remarca prin faptul ca are cele mai putine cazuri de copii nescolarizati (2). Tot raportat la datele

intregii regiuni, judetul Ialomita are cei mai putini tineri din sistemul de protectie elevi la scoala

primara si liceu. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 11 100,0 Invatamant primar a IV-a 4 100,0





Nespecificat 2 4,4



Invatamant liceal



Ialomita, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila

de studiu.

Judetul Prahova se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in

invatamantul primar si profesional din regiunea de dezvoltare Sud. Insa tot Prahova este judetul


62

cu cele mai multe cazuri de copii nescolarizati din regiune (27). Situatia concreta se regaseste in

tabelul de mai jos.


Necompletat NR/NC 1 100,0 a IV-a 12 46,2 a II-a 6 23,1 a III-a 2 7,7 clasa I 6 23,1

Invatamant primar


Absolvent 50 35,5




Total 71 100,0 a IX-a 23 79,3 a X-a 6 20,7

Invatamant liceal


Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor

care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul « confectii »,

apoi in alte sectoare precum « industrie alimentara » sau « estetica si ingrijirea corpului

omenesc ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 228 77,3 agricultura 4 1,4

brutar 1 0,3 bucatar - ospatar 2 0,7

bucatar 5 1,7 confectii 15 5,1

constructii 1 0,3 forestier 1 0,3

industrie alimentara 6 2,0 ingrijirea si estetica corpului 5 1,7


63

omenesc lacatuserie 2 0,7 mecanica 4 1,4

operator chimist 1 0,3 petrol 2 0,7

pomicultura 1 0,3 prelucrarea lemnului 3 1,0 prelucrarea petrolului 1 0,3

prepararea cauciucurilor 1 0,3 tamplarie 3 1,0

textil - pielarie 9 3,1 Total 295 100

4.1.5. Regiunea de dezvoltare Sud-Est

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Est, toate judetele din cadrul acesteia au

raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul

Tulcea din partea caruia nu am primit date. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de

Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii

regiuni, exceptand judetul Tulcea, un numar total de 1366 de copii/tineri care se afla in sistemul

de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de

mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Buzau (26,2%),

iar cei mai putini in judetul Vrancea (10,3%). JUDET Frecvente Procente

Braila 176 12,9 Buzau 358 26,2 Constanta 353 25,8 Galati 338 24,7 Vrancea 141 10,3 Total 1366 100



Braila AMP-SPS 34 19,3 centru de plasament SPS 142 80,7


64

Total 176 100,0 Buzau centru de plasament 310 86,6 MRF 48 13,4 Total 358 100,0 Constanta AMP 18 5,1 C.P. clasic 169 47,9 c.p.in reg. de urg. 4 1,1 C.P.organizat pe module de tip

familial 33 9,3

Incredintare 3 0,8 OPA 77 21,8 Plasament 49 13,9 Total 353 100,0 Galati Incredintare 5 1,5 Plasament 53 15,7 asistenta maternala 84 24,9 Dispozitie 3 0,9 plasament institutional 152 45,0 plasament la fundatie 41 12,1 Total 338 100,0 Vrancea Familial 56 39,7 Rezidential 20 14,2 Rezidential cu nevoi medicale

speciale 65 46,1

Total 141 100

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca in

majoritatea judetelor din regiunea de dezvoltare Sud-Est exista in sistemul de protectie mai multi

baieti decat fete.

77

148175

142

56

99

210178

196

85

0

50

100

150

200

250

Braila Buzau Constanta Galati Vrancea

SEX F SEX M


65


grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate

judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mare

decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se

inregistreaza in judetul Buzau (242).

97

242

172190

8379116

181148

58

0

50

100

150

200

250

300








fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai

mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Buzau.


66

15

148

8359

75

161

210

270 279

66

0

50

100

150

200

250

300





regiunea de dezvoltare Sud-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de



Braila 28 47 66 35 176 Buzau 60 72 83 88 55 358 Constanta 58 65 73 56 101 353 Galati 64 66 87 89 32 338 Vrancea 30 30 15 40 26 141 Total 240 280 324 308 214 1366

Judetul Braila are cei mai putini tineri din regiune elevi la liceu (5). De mentionat ar fi

faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant

al nivelului educational. Exista 2 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui

anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 19 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul acestui

judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel

educational. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 2 100.0 a III-a 3 33.3 a IV-a 6 66.7

Invatamant primar

Total 9 100.0 Invatamant gimnazial a V-a 17 14.2


67

a VI-a 23 19.2 a VII-a 28 23.3 a VIII-a 52 43.3 Total 120 100.0 an I 7 33.3 an II 8 38.1 an III 5 23.8 an IV 1 4.8


Total 21 100.0 a IX-a 1 20.0 a X-a 4 80.0

Invatamant liceal

Total 5 100.0 nescolarizat Total 19 100.0

Referitor la aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se


de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « confectii ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 158 89.8 comert 1 0.6

confectii 5 2.8 constructii 3 1.7 electrician 2 1.1

electromecanic 1 0.6 industria alimentara 1 0.6 industrie alimentar` 2 1.1

mecanica 2 1.1 protectia mediului 1 0.6

Total 176 100

Judetul Buzau se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud-Est, are

cei mai putini tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul primar. Exista insa si 6

cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procent

Necompletat NR/NC 17 100.0 a III-a 3 60.0 a IV-a 2 40.0

Invatamant primar

Total 5 100.0 a V-a 12 16.4 a VI-a 14 19.2


a VII-a 29 39.7


68

a VIII-a 18 24.7 Total 73 100.0

nespecificat 4 26.7 an I 1 6.7 an II 4 26.7 an III 5 33.3 an IV 1 6.7


Total 15 100.0 nespecificat 2 14.3

a IX-a 7 50.0 a X-a 3 21.4 a XII-a 1 7.1

absolvent 1 7.1

Invatamant liceal


Liceul pentru deficienti de auz 2 0.9 Liceul pentru deficienti de vedere 39 17.1

Scoala speciala profesionala 38 16.7 Scoala speciala 146 64.0

alte cazuri

Total 228 100.0 nescolarizat nescolarizat 6 100.0



de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii »

si « tamplarie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 281 78.5 Cantareti muzicali 1 0.3 chimie alimentara 1 0.3

cofetar-patiser 2 0.6 confectii 43 12.0

horticultura 2 0.6 Industrie alimentara 1 0.3

lacatuserie 1 0.3 mecanica 5 1.4 tamplarie 21 5.9

Total 358 100.0


69

Referitor la nivelul educational, in cadrul regiunii Sud-Est, judetul Constanta are,

alaturi de judetul Vrancea, cei mai multi tineri elevi la scoala primara, dar si cei mai multi tineri

elevi la liceu. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 37 de cazuri de tineri nescolarizati,

precum si 30 de cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational

al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 30 100.0 a II-a 6 24.0 a III-a 9 36.0 a IV-a 10 40.0

Invatamant primar

Total 25 100.0 a V-a 17 11.9 a VI-a 32 22.4 a VII-a 36 25.2 a VIII-a 57 39.9

absolvent 1 0.7


Total 143 100.0 absolvent 6 12.0

an I 9 18.0 an II 16 32.0 an III 18 36.0 an IV 1 2.0


Total 50 100.0 a IX-a 16 27.1 a X-a 14 23.7 a XI-a 2 3.4 a XII-a 27 45.8

Invatamant liceal

Total 59 100.0 abandon scolar abandon scolar 1 100.0

Colegiu pedagogic

1 12.5

gradinita 7 87.5

alte cazuri



la nivelul judetului Constanta, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au

obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum « confectii »,

« mecanica » si « tamplarie ».


70

PROFESIE/CALIFICARE Frecvente ProcenteNR/NC 330 93.5 confectii 5 1.4

electromecanic 2 0.6 industria alimentara 1 0.3

lacatuserie 2 0.6 mecanica 4 1.1

petro-chimie 1 0.3 tamplar 1 0.3

tamplarie p.v.c. aluminiu 4 1.1 tinichigiu 1 0.3

turism si alimentatie 1 0.3 zootehnie 1 0.3

Total 353 100

Judetul Galati, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se

remarca prin faptul ca are cele mai multe cazuri de copii nescolarizati (39). Tot raportat la datele

intregii regiuni, judetul Galati are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la scoala

gimnaziu (165), dar si 8 cazuri de abandon scolar. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 12 100.0 Invatamant primar a II-a 3 27.3

a III-a 5 45.5 a IV-a 2 18.2 clasa I 1 9.1 Total 11 100.0

Invatamant gimnazial a V-a 3 1.8 a VII-a 12 7.3 a V-a 6 3.6 a VI-a 16 9.7 a VII-a 38 23.0 a VIII-a 85 51.5 nespecificat 5 3.0 Total 165 100.0

Invatamant profesional nespecificat 2 2.7 an IV 1 1.4 absolvent 7 9.6 an I 10 13.7 an II 44 60.3 an III 7 9.6


71

an IV 2 2.7 Total 73 100.0

Invatamant liceal a IX-a 13 44.8 absolvent 1 3.4 a X-a 8 27.6 a XI-a 7 24.1 Total 29 100.0

abandon scolar abandon scolar 8 100.0 alte cazuri Invatamant la

domiciliu 1 100.0

nescolarizat nescolarizat 39 100.0


Galati, putem afirma din datele analizate faptul ca cei mai multi tineri au obtinut sau sunt in curs

de a obtine o calificare/profesie cu pregadere in sectoare precum « zidarie », « tamplarie » si

« confectii ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 261 77.2 instalator 2 0.6 tamplar 1 0.3

agroturism 1 0.3 alimentatie turism 1 0.3 bucatar - cofetar 4 1.2 coafura frizerie 1 0.3 cofetar-patiser 4 1.2

cofetar - bucatar 6 1.8 confectii 8 2.4

electrician 1 0.3 electromecanic 1 0.3

estetica 3 0.9 industria alimentara 2 0.6

instalator 4 1.2 lacatuserie 7 2.1

ospatar - bucatar 2 0.6 sudor 5 1.5

tamplar 8 2.4 tapiter 6 1.8

tinichigiu 1 0.3 zidar 9 2.7 Total 338 100


72

Judetul Vrancea se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in

invatamantul primar (25) si cei mai putini tineri inscrisi in invatamantul profesional (13).

Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos. NIVVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 20 100.0 Invatamant primar a II-a 12 48.0 a III-a 3 12.0 a IV-a 5 20.0 clasa I 5 20.0 Total 25 100.0 Invatamant gimnazial a V-a 8 13.8 a VI-a 17 29.3 a VII-a 16 27.6 a VIII-a 17 29.3 Total 58 100.0 Invatamant profesional absolvent 4 30.8 an II 5 38.5 an III 4 30.8 Total 13 100.0 Invatamant liceal a IX-a 6 24.0 a X-a 6 24.0 a XI-a 13 52.0 Total 25 100.0

In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul

Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a

acestora.

4.1.6. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Vest, nu am primit date decat de la 2 dintre

judetele din regiune : Gorj si Mehedinti. Judetele Dolj, Olt si Valcea lipsesc din analiza. Desi

analiza datelor la nivel regional, in acest caz, nu este una pertinenta si elocventa, prezentam

totusi datele primite din teritoriu. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului din cele 2 judete mentionate mai sus, putem spune ca exista un numar


73

total de 291 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18

ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in

sistemul de protectie se afla in judetul Gorj (59,5%). JUDET Frequency Percent

Gorj 173 59.5 Mehedinti 118 40.5

Total 291 100


beneficiaza in fiecare judet din regiune. JUDET Tip protectie Frequency Percent

Apartament 26 15.0 Centru de zi 2 1.2 Centrul de ingrijire de Zi 6 3.5 CPC 17 9.8 Incredintare 8 4.6 Plasament 27 15.6 Plasament la Centrul de ingrijire de Zi 5 2,9 Plasament rezidential 82 47.4

Gorj

Total 173 100.0 AMP/public 67 56.8 Apartament/public 18 15.3 CP/public 33 28.0

Mehedinti

Total 118 100.0


judetul Gorj exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete, in vreme ce in judetul

Mehedinti numarul fetelor din institutiile de ocrotire este aproximativ egal cu cel al baietilor.


74

6957

104

61

0

20

40

60

80

100

120

Gorj Mehedinti

SEX F SEX M



gorj exista un numar foarte mare de copii cu deficiente in sistemul de protectie, comparativ cu

numarul copiilor sanatosi. Si in judetul Mehedinti numarul copiilor cu deficiente este mai mare

decat numarul copiilor fara deficiente, asa cum reiese din graficul de mai jos.

132

72

41 46

0

20

40

60

80

100

120

140

Gorj Mehedinti







75


protectie.

161

157

117

020406080

100120140160180

Gorj Mehedinti




regiunea de dezvoltare Sud-Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de

protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat

faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe

care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe

care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia

nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza. VARSTA JUDET


Gorj 28 44 34 39 28 173 Mehedinti 23 21 29 29 16 118

Total 51 65 63 68 44 291

Judetul Gorj are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si

Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (90 tineri). De mentionat

ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient

determinant al nivelului educational. De remarcat ar fi si numarul mare de copii nescolarizati la

nivelul acestui judet (20). Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de

variabila nivel educational.


76

NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente Invatamant primar a III-a 1 14.3

a IV-a 6 85.7 Total 7 100.0

Invatamant gimnazial a V-a 17 18.9 a VI-a 18 20.0 a VII-a 27 30.0 a VIII-a 25 27.8 absolvent 3 3.3 Total 90 100.0

Invatamant profesional an I 5 50.0 an II 5 50.0 Total 10 100.0

Invatamant liceal a X-a 8 22.2 a IX-a 18 50.0 a XI-a 9 25.0 a XII-a 1 2.8 Total 36 100.0

nescolarizat nescolarizat 30 100.0

In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul

Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a

acestora.

Judetul Mehedinti are ca si in cazul judetului Gorj, cei mai multi tineri la gimnaziu.

Exista insa si in judetul Mehedinti un numar mare de tineri nescolarizati (35). Situatia acestora

este prezenta in tabelul de mai jos. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

a III-a 3 50.0 a IV-a 2 33.3

nespecificat 1 16.7

Invatamant primar



Total 50 100.0 an I 1 7.1 an II 9 64.3


an III 3 21.4


77

an IV 1 7.1 Total 14 100.0

nespecificat 1 7.7 a X-a 5 38.5 a IX-a 4 30.8 a XI-a 3 23.1

Invatamant liceal




de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii »

si « tamplarie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 100 84.7 textile-pielarie 1 0.8

confectii 5 4.2 lacatuserie 1 0.8

mecanic 2 1.7 resurse umane si protectia

mediului 2 1.7

tamplarie 6 5.1 tehnician veterinar 1 0.8

Total 118 100 4.1.7. Regiunea de dezvoltare Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Vest, au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale

pentru Protectia Drepturilor Copilului, toate judetele din regiune. Astfel, din raportarile

Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, putem spune ca exista la

nivelul regiunii, un numar total de 854 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu

varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai

multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Hunedoara (29,8%), iar cei mai

putini in judetul Caras-Severin (19%). JUDET Frequency Percent

Arad 234 22,2 Caras-Severin 200 19,0

Hunedoara 314 29,8


78

Timis 306 29,0 Total 1054 100


beneficiaza in fiecare judet din regiune. JUDET Tip protectie Frequency Percent

Asistare în cadrul Compartimentului de Orientare, Sprijinire şi Resocializare

2 0.9

C.T.F. 91 38.9 Case de tip familial 4 1.7 Centrul de plasament clasic 136 58.1 Plasament la asistent maternal 1 0.4

Arad

Total 234 100.0 AMP - privat 3 1.0 Centru de integrare socio-profesionala 10 3.2 C.F 18 5.7 C.F. pentru copii cu handicap 23 7,3 Centru plasament pentru copii cu deficiente 86 27,4 Camin 51 16,2 Casa Familiala 11 3.5 Centru de plasament 112 35.7

Hunedoara

Total 314 100.0 Apartament protejat 26 8.5 Incredintare 9 2.9 Plasament 1 0.3 plasament in apartament protejat 49 16.0 plasament în CP 126 41.2 Plasament în CP 61 19.9 plasament în CP in regim de urgenţa 6 1,9 Plasament A.M.P 28 9.2

Timis

Total 306 100.0 AMP - OPA 5 2,5 AMP - SPS 25 12,5 CPC - OPA 17 8,5 CPC - SPS 87 43,5 CPF - OPA 6 3 CPF - SPS 60 30

Caras-Severin

Total 200 100


toate cele 4 judete care ne-au transmis date pentru regiunea de dezvoltare Vest exista in sistemul

de protectie mai multi baieti decat fete.


79

87

136 146

73

147

178160

127

020406080

100120140160180200

Arad Hunedoara Timis Caras-Severin

SEX F SEX M


grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate

judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mic

decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se

inregistreaza in judetul Hunedoara (116).

75

116

53 51

159198

253

149

0

50

100

150

200

250

300









80

protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin

din partea familiei este judetul Hunedoara.

5694

4320

178

220

263

180

0

50

100

150

200

250

300





regiunea de dezvoltare Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de

protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat

faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe

care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe

care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia

nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza. VARSTA JUDET


Arad 29 46 50 75 34 234 Caras-Severin 39 42 46 71 2 200

Hunedoara 54 67 92 78 23 314 Timis 43 56 59 92 56 306 Total 165 211 247 316 115 1054

Judetul Arad are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului, cei mai putini tineri din regiune elevi la scoala primara (1 singur caz) si

la gimnaziu (79). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu

este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista 19 cazuri despre care nu s-au

prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 18 cazuri de


81

copii care urmeaza cursuri de alfabetizare. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din

sistem in functie de variabila nivel educational. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 19 100.0 Invatamant primar a III-a 1 100.0

a V-a 9 11.4 a VI-a 11 13.9 a VII-a 28 35.4 a VIII-a 31 39.2


Total 79 100.0 an I 31 42.5 an II 33 45.2 an III 7 9.6 an IV 1 1.4

nespecificat 1 1.4


Total 73 100.0 a IX-a 17 38.6 a X-a 16 36.4 a XI-a 11 25.0

Invatamant liceal

Total 44 100.0 alte cazuri Curs de

alfabetizare 18 100.0



de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii »,

« mecanica » si « tamplarie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 162 69.2 bucatar 3 1.3 cartonaj 6 2.6 comert 1 0.4

confectii 18 7.7 horticultor 1 0.4

industria alimentara 6 2.6 instalator 1 0.4

lacatuserie 7 3.0 mase plastice 1 0.4

mecanica 12 5.1 protectia mediului 1 0.4

silvicultura 1 0.4


82

tamplarie 11 4.7 tapiterie 1 0.4 zidarie 2 0.9 Total 234 100

Judetul Caras-Severin are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta

Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din sistemul de protectie al judetului elevi la

gimnaziu (99). Exista insa si 23 de cazuri de copii nescolarizati la nivelul acestui judet. Tabelul

de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frequency Percent

Necompletat NR/NC 1 100,0 a II-a 3 37,5 a III-a 2 25,0 a IV-a 3 37,5

Invatamant primar






Invatamant liceal

Total 30 100,0 alte cazuri alfabetizare 1 100,0 nescolarizat nescolarizat 23 100,0



de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « zugrav » si

« confectii ». PROFESIE Frequency Percent

171 85,5 alimentatie publica 1 0,5 auto 1 0,5


83

confectii 5 2,5 constructii 3 1,5 instalator 3 1,5 vopsitor 1 0,5 zugrav 15 7,5 Total 200 100

Judetul Hunedoara se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Vest, are

cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si liceal.

Exista insa si 2 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in

tabelul de mai jos. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 13 100.0 a II-a 1 20.0 a III-a 2 40.0 a IV-a 1 20.0 clasa I 1 20.0

Invatamant primar



Total 167 100.0 an I 49 68.1 an II 23 31.9


Total 72 100.0 a IX-a 19 38.8 a X-a 11 22.4 a XI-a 7 14.3 a XII-a 12 24.5

Total 49 100.0 Liceu special pentru deficienti de

vedere 1 16.7

Scoala speciala pentru deficienti de auz

2 33.3

Scoala speciala pentru hipoacuzici 3 50.0

alte cazuri



84



de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele

« constructii » si « lacatuserie ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 279 88.9 confectii 8 2.5

constructii 15 4.8 lacatuserie 10 3.2 tamplarie 2 0.6

Total 314 100

Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Timis, sunt cei mai multi tineri

(raportat la intreaga regiune) care inca frecventeaza invatamantul primar (12). Judetul Timis are

si cel mai mare numar de elevi ai scolii profesionale in cadrul regiunii de dezvoltare Vest (98).

Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, si 2 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 40 de

cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din

evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.


Necompletat NR/NC 40 100.0 a II-a 3 25.0 a III-a 4 33.3 a IV-a 1 8.3 clasa I 1 8.3

nespecificat 3 25.0

Invatamant primar


a V-a 4 3.2 a VI-a 14 11.2 a VII-a 28 22.4 a VIII-a 33 26.4

absolvent 3 2.4


Total 125 100.0 nespecificat 45 45.9 absolvent 3 3.1

an I 25 25.5


an II 20 20.4


85

an III 5 5.1 Total 98 100.0

nespecificat 5 17.9 a IX-a 10 35.7 a X-a 9 32.1 a XI-a 4 14.3

Invatamant liceal

Total 28 100.0 alte cazuri Curs de alfabetizare 1 100.0

nescolarizat Total 2 100.0


la nivelul judetului Timis, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au

obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum « agricultura » si

« confectii ». PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 212 69.3 agricultura 23 7.5

barman-ospatar 3 1.0 bucatar 1 0.3

coafura-frizerie 1 0.3 cofetar-patiser 2 0.7

comert 4 1.3 confectii 10 3.3

constructii 5 1.6 dulgher 1 0.3

electrician 4 1.3 electromecanica 2 0.7

estetica si igiena corpului uman

3 1.0

industrie alimentara 1 0.3 instalator 6 2.0

lacatuserie 1 0.3 macelarie 1 0.3 mecanica 4 1.3 ospatar 1 0.3 pielarie 2 0.7

tamplarie 5 1.6 textile pielarie 5 1.6

turism-alimentar 3 1.0 zidarie 5 1.6

zugrav/vopsitor 1 0.3 Total 306 100


86

4.1.8. Bucuresti

In ceea ce priveste Municipiul Bucuresti, toate sectoarele din cadrul acestuia au raspuns

solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din datele primite,

putem spune ca exista la nivelul intregului municipiu un numar total de 799 de copii/tineri care

se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum

reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de

departe in Sectorul 1 (37,0%), iar cei mai putini in Sectorul 6 (7,1%).

SECTOR Frecvente Procente

Sector 1 296 37,0 Sector 2 121 15,1 Sector 3 99 12,4 Sector 4 143 17,9 Sector 5 83 10,4 Sector 6 57 7,1 Total 799 100


beneficiaza in fiecare sector din Bucuresti.

SECTOR Tip protectie Frecvente Procente

Declinare T.B. 2 0,7 Incredintare 32 10,8 Plasamant de urgenta 1 0,3 Plasament 249 84,1 Plasament de urgenta 11 3,7 Plasament la CP 1 0,3

Sector 1

Total 296 100,0 Apartament O.N.G. 10 8,3 Apartament social 52 43,0 Asist. Maternal la O.N.G. 1 0,8 Centru de plasament 1 0,8 Centru de plasament clasic 42 34,7 Centru de plasament O.N.G 13 10,7 Centru de plasament O.N.G. 1 0,8 Centru plasament O.N.G. 1 0,8

Sector 2

Total 121 100,0


87

Centru de tip familial SPS, apartament 6 6,1 Centru de tip familial SPS, modulat 28 28,3 Centrul de plasamentSPS-PRU 2 2,0 Centrul de plasamentSPS 21 21,2 Nu are masura de protectie-Dosar juridic pt inregistrare nastere

1 1,0

SPS-clasic 22 22,2 SPS (apartament) 19 19,2

Sector 3

Total 99 100,0 Incredintare 1 0,7 apartament de tip familial 20 14,0 apartament social 3 2,1 cu tutela 2 1,4 incredintare fam/pers 5 3,5 plasament 3 2,1 plasament /apartament privat 2 1,4 plasament centru de primire urgenta pentru baieti 2 1,4 plasament fam/pers 61 42,7 plasament in regim de urgenta 1 0,7 plasament la centru de primire in regim de urgenta pentru baieti

1 0,7

plasament la Centrul de plasament Robin Hood 18 12,6 plasament la Complexul Sf. Spiridon 15 10,5 plasament la CP 9 6,3

Sector 4

Total 143 100,0 Sector 5 Centru de plasament clasic 83 100,0

Apartament social OPA 3 5,3 Plasament centru DGASPC 42 73,7 Plasament centru OPA 8 14,0 Plasament centru pentru copii cu dizabilitati 4 7,0

Sector 6

Total 57 100,0

Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista

diferente majore intre sexe. Se remarca totusi Sectorul 6 unde exista un numar mult mai mic de

baieti decat de fete si Sectorul 4 unde numarul baietilor este mult mai mare decat al fetelor.


88

147

5745 54

41 42

149

6454

89

42

15

020406080

100120140160

Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

SEX F SEX M


grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in Sectorul 2

sunt cei mai multi copii cu deficiente din Bucuresti, in vreme ce in Sectorul 6 sunt cei mai putini

copii cu deficiente.

32 48 4421 9 3

264

7155

122

7454

0

50

100

150

200

250

300








protectie. Singurul sector unde exista un numar mai mare de copii care beneficiaza de sprijin din

partea parintilor este Sectorul 4.


89

9 1030

9 5

296

11289

11374

52

0

50

100

150

200

250

300

350




catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare sector din

Bucuresti. La nivelul capitalei, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in

varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 14 ani. VARSTA SECTOR


Sector 1 29 54 87 69 57 296 Sector 2 22 16 20 43 20 121 Sector 3 19 22 24 24 10 99 Sector 4 17 24 43 40 19 143 Sector 5 9 29 29 16 83 Sector 6 7 17 16 11 6 57 Total 103 162 219 203 112 799

Sectorul 1 are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si

Protectia Copilului, cei mai multi tineri sunt elevi la gimnaziu. De mentionat ar fi faptul ca

existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al

nivelului educational. Exista insa 208 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta

unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din

sistem in functie de variabila nivel educational. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 208 100,0 a II-a 1 50,0 a III-a 1 50,0

Invatamant primar

Total 2 100,0


90





Total 28 100,0 a IX-a 10 83,3 a XI-a 2 16,7

Invatamant liceal

Total 12 100,0

In ceea ce priveste pregatirea profesional/calificarea pe care tinerii din sistemul de

protectie din acest sector au dobandit-o sau urmeaza sa o dobandeasca, datele primite din

teritoriu nu au oferit informatii care sa ne permita o analiza statistica.

In cadrul Sectorului 2 cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie se afla, ca si

in cazul Sectorului 1, la nivel gimnazial. Exista insa si cazuri de tineri care nu sunt scolarizati

sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.


Necompletat NR/NC 4 100,0 a III-a 7 53,8 a IV-a 6 46,2

Invatamant primar

Total 13 100,0 a V-a 13 26,0 a VI-a 7 14,0 a VII-a 18 36,0 a VIII-a 11 22,0 absolvent 1 2,0





Invatamant liceal

a XII-a 1 10,0


91


scolar 1 100,0


In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, ca si in cazul Sectorului

1, nu putem oferi o statistica.

In Sectorul 3, referitor la nivelul educational, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne arata

datele parvenite, se concentreaza tot in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din

tabelul de mai jos, un caz nescolarizat, precum si cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul

corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta

Sociala si Protectia Copilului. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 21 100,0 a IV-a 1 50,0 clasa I 1 50,0

Invatamant primar






Invatamant liceal

Total 14 100,0 nescolarizat nescolarizat 1 100,0


la nivelul Sectorului 3, tabelul de mai jos dezvaluie situatia datelor primite din teritoriu. PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

NR/NC 92 92,9 constructii 1 1,0 electronist automatizari 2 2,0 industrie alimentara 1 1,0


92

mecanica 1 1,0 resurse naturale si protectia mediului 1 1,0 tipografie 1 1,0 Total 99 100

Sectorul 4 are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Exista insa

si 2 tineri nescolarizati, precum si 6 tineri care se afla inca la nivelul claselor primare. . NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

a III-a 2 33,3 a IV-a 4 66,7

Invatamant primar

Total 6 100,0 a V-a 4 7,4 a VI-a 11 20,4 a VII-a 9 16,7 a VIII-a 10 18,5 nespecificat 20 37,0


Total 54 100,0 nespecificat 11 33,3 absolvent 3 9,1 an I 4 12,1 an II 7 21,2 an III 7 21,2 an IV 1 3,0


Total 33 100,0 nespecificat 28 63,6 a IX-a 8 18,2 a X-a 6 13,6 a XI-a 2 4,5

Invatamant liceal


scolar 2 100,0

alte cazuri Scoala speciala

4 100,0

Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al Sectorului 4,

prezentam mai jos situatia datelor culese din teritoriu. PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente NR/NC 125 87,4 Cofetar 1 0,7 confectii 3 2,1 lacatuserie 3 2,1 mecanica 7 4,9


93

Profil metrologic 1 0,7 tehnic 1 0,7 zidar-zugrav 2 1,4 Total 143 100

Sectorul 5 se remarca si el, alaturi de restul sectoarelor, cu un nivel educational

majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 51 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul

educational (daca exista). De asemenea, nu am primit date legate de clasa/anul de studiu. Situatia

concreta se regaseste in tabelul de mai jos. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 51 100 Invatamant primar nespecificat 1 100 Invatamant gimnazial nespecificat 23 100 Invatamant profesional nespecificat 7 100 Invatamant liceal nespecificat 1 100

Referitor la situatia pregatirii profesionale, nu putem sa oferim o analiza statistica din

cauza lipsei de date.

Sectorul 6 pastreaza si el trendul celorlalte sectoare, in sensul in care cei mai multi dintre

tinerii din sistemul de protectie se afla, in ceea ce priveste nivelul educational, la gimnaziu.

Distributia nivelului de studiu in sectorul 4 se regaseste in tabelul de mai jos. NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procent Necompletat NR/NC 6 100,0 Invatamant gimnazial a VIII-a 2 7,7 absolvent 5 19,2 nespecificat 19 73,1 Total 26 100,0 Invatamant profesional absolvent 2 40,0 nespecificat 1 20,0 an I 1 20,0 an II 1 20,0 Total 5 100,0 Invatamant liceal nespecificat 13 81,3 a X-a 3 18,8 Total 16 100,0 alte cazuri Scoala

speciala 4 100,0


94

In ceea ce priveste profesia/calificarea pe care tinerii au dobandit-o sau sunt in curs de a

o dobandi, tabelul de mai jos prezinta distributia raspunsurilor primite din raza sectorului 6. PROFESIE Frequency Percent

NR/NC 53 93,0 confectii 1 1,8 mecanica 1 1,8 posta si telecomunicatii

1 1,8

tamplarie 1 1,8 Total 57 100

4.1.9. Concluzii

O analiza pe totalul regiunilor arata faptul ca cei mai multi tineri care au varste cuprinse

intre 14 si 18 ani si care se afla in sistemul de protectie sunt in judetele IASI (1317 tineri),

BACAU (638 tineri), BIHOR (476 tineri) si SUCEAVA (433 tineri). Cei mai multi tineri se

concentreaza asa dupa cum se poate observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In

Bucuresti se afla in sistemul de protectie, din datele primite din teritoriu, un numar de 799 de

tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. La nivelul Bucurestiului, sectorul cu cei mai multi

tineri este Sectorul 1 (296 tineri).

Iata care este situatia centralizata (total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru

care au fost culese date de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului,

conform Anexei 1:

Variabila SEX: 53% masculin, 47% feminin;

Existenta unui HANDICAP: 39% tineri cu handicap, 61% tineri fara handicap;

Variabila VARSTA: 17% tineri in vasta de 14 ani, 20% tineri in varsta de 15 ani,

24% tineri in varsta de 16 ani, 25% tineri in varsta de 17 ani si 14% tineri in

varsta de 18 ani;


95

Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin

familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile

completate la acesta variabila) ;

Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant

gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38%

nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar;

Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de

protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt oriectati cu precadere spre

domenii precum: “confectii”, “tamplarie”, “mecanica”, “constructii”si

“alimentatie publica”.


96

4. 2. Analiza cantitativa. Prelucrare date ANEXA 2.

Grup tinta : Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de

protectie. In unele cazuri au fost trimise si date care privesc tinerii care au implinit 18 ani pana in

2005, dar care au parasit sistemul de protectie. Prelucrarea s-a facut in functie de datele primite.

Variabilele care au intrat in analiza au fost urmatoarele :

Sex (masculin, feminin) ;

Handicap (DA, NU) ;

Existenta sprijinului familial (DA, NU) ;

Existenta unui loc de munca (DA, NU);

Existenta unei locuinte (DA, NU);

Tipul locuintei (TEMPORARA, definitiva);

Nivel de scolarizare(nivel educational);

Pregatire profesionala.

In continuare vor fi prezentate frecventele absolute pentru fiecare variabila in parte la

nivel de judet. Datorita inexistentei unor instructiuni precise de completare refritor la ultimele

doua variabile “nivel de scolarizare” si “pregatire profesionala” am preferat sa furnizam

informatiile asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta

Sociala si Protectie a Copilului.

Precizare de ordin metodologic:

Exista judete care nu au completat integral Anaxa 2. Au existat campuri in baza

de date care nu au fost completate chiar daca erau obligatorii. Acestea nu au intrat

in analiza pentru variabila in cauza.


97

4.2.1. Regiune de dezvoltare NORD EST

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit sau care implinesc 18 ani in 2005 si care

se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul IASI : 556 de tineri.

Urmeaza apoi judetele BACAU si SUCEAVA : 203, respectiv 207 tineri.

Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste

repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru

fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetului VASLUI nu au fost primite datele

din teritoriu.

REGIUNE NORD ESTdistributia dupa variabila SEX

10167

303

25

9963

253

38

108102

050

100150200250300350

MASCULIN 101 67 303 25 99

FEMININ 102 63 253 38 108

BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI

NOTA: Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie

Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul

tinta (indiferente de natura acestui handicap), judetul IASI este singurul judet din regiunea de

dezvoltare NORD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap: 326

tineri cu handicap, comparativ cu 230 tineri fara handicap.

In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat

al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai

jos:


98

REGIUNE NORD ESTTineri cu handicap

6421

326

2

93109

230

61120

139

0

100

200

300

400

DA 64 21 326 2 93

NU 139 109 230 61 120



Reintegrarea sociala a tinerilor care urmeaza sa paraseseasca sistemul de protectie sociala

trebuie sa actioneze ca un scop in sine. Sprijinul din partea familiei constituie un element

important in acest proces de reintegrarea sociala.

Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din

regiunea de dezvoltare NORD EST acest sprijin familial nu exista: 764 de tineri nu beneficiaza

de spijin din partea familiei, comparativ cu 401 tineri care beneficiaza de acest sprijin.

Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor BACAU,

BOTOSANI si SUCEAVA.

REGIUNE NORD ESTExistenta unui sprijinului familial

4312

255

31

118

301

32

15360

160

0

100

200

300

400

DA 43 12 255 31 60

NU 160 118 301 32 153




99

Locul de munca reprezinta o modalitate la fel de importanta de reintegrare sociala. Din

pacate majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza inca de un loc de

munca. Gasirea unui loc de munca inca din aceasta perioada le-ar fi facilitat intrarea pe piata

muncii. Per total regiune exista 974 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 114

tineri care au un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la

acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 in judetele regiunii.

Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:

REGIUNE NORD ESTExistenta unui loc de munca

44 26 44130

530

63 92

159

0

100

200

300

400

500

600

DA 44 26 44

NU 159 130 530 63 92



Problema existentei unei locuinte pentru acesti tineri in momentul in care ei parasesc

sistemul de protectie sociala este la randul ei foarte importanta. Majoritatea tinerilor care au

implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta: 545 de tineri fara locuinta, comparativ

cu 409 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei

variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile

Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la

aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:


100

REGIUNE NORD ESTExistenta unei locuinte

80

1

293

332

129

263

30

123

0

100

200

300

400

DA 80 1 293 33 2

NU 123 129 263 30



Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei”, locuinta de tip DEFINITIV a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR per total regiune de

dezvoltare NORD EST: 260 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva, comparativ cu 142

tineri care beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este

prezentata in graficul de mai jos.

REGIUNE NORD ESTFelul locuintei

41

1

98

2

188

312

39

0

50

100

150

200

TEMPORARA 41 1 98 2

DEFINITIVA 39 188 31 2


NOTA : Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie


101

Tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18 ani pana

in 2005 se incriu in general in grupa de varsta 18-21 de ani. Aceasta structura este identificata in

toate judetele regiunii, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.

NORD EST BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI 18 ani 57 28 128 5 43 -19 ani 78 49 193 28 63 -20 ani 45 26 129 11 42 -21 ani 16 9 51 4 26 -22 ani 3 9 24 3 13 -23 ani 2 3 16 6 8 -24 ani 1 4 10 2 8 -25 ani 1 2 5 4 2 -26 ani - - - - 2 -

TOTAL 203 130 556 63 207 NOTA : Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani si care se afla in sistemul de protectie

In cadrul regiunii de dezvoltare NORD EST au existat judete care au trimis anexe

suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit

sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri sunt monitorizati insa pe perioade destul de

scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza

pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele

utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in

tabelul de mai jos:


DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX

MASCULIN 59 58 462 13 127 -

FEMININ 50 47 320 12 130 -

EXISTENTA UNUI HANDICAP

DA 2 - 530 38 - -

NU 107 - 252 25 - -

EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL

DA 106 - 522 11 22 -

NU 3 - 260 14 235 -

EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA

DA 3 - 217 7 16 -

NU 106 - 565 18 241 -

EXISTENTA UNEI LOCUINTE

DA 107 - 614 12 8 -

NU 2 - 168 13 249 -


102

FEL LOCUINTA

TEMPORARA 104 - 329 7 - -

DEFINITIVA 3 - 149 5 - -

NU E SPECIFICAT

NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie

4.2.2. Regiune dezvoltare SUD EST

Pentru regiunea de dezvoltare SUD EST numarul cel mai mare de tineri care au implinit

18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul

BUZAU : 141 de tineri. Urmeaza apoi judetele GALATI si BRAILA : 115, respectiv 108

tineri.


repartizarea la nivel de judet. Se constata totusi frecvente mai mari in cazul subiectilor de sex

masculin.

Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.

Facem mentiunea ca in cazul judetului TULCEA nu au fost primite datele din teritoriu.

REGIUNE SUD ESTDistributia dupa variabila SEX

57 55

78

3851 53

2837

28

88

0

20

40

60

80

100

MASCULIN 57 88 55 78 38

FEMININ 51 53 28 37 28

BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA



tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul CONSTANTA este singurul judet din


103

regiune de dezvoltare SUD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara

handicap: 52 tineri fara handicap, comparativ cu 29 tineri cu handicap.

In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor cu handicap este mai mare decat

al tinerilor fara handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai

jos.

REGIUNE SUD ESTTineri cu handicap

76

29

72

4432

4552

43

22

96

0

20

40

60

80

100

120

DA 76 96 29 72 44

NU 32 45 52 43 22



In regiunea de dezvoltare NORD EST 177 tineri beneficiaza de ajutor familial, in vreme ce

un numar mult mai mare nu beneficiaza de un sprijin din partea familiei: 303.

Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor

BRAILA, CONSTANTA si GALATI. Judetul VRANCEA este singurul judet din regiune care

inregistreaza un numar mai mare in randul tinerilor care beneficiaza de ajutor din partea familiei:

50 tineri, comparativ cu 16 tineri care nu beneficiaza de ajutor familial.


104

REGIUNE SUD ESTExistenta sprijinului familial

2

2635

50

106

4457

80

16

64

0

20

40

60

80

100

120

DA 2 64 26 35 50

NU 106 44 57 80 16



Raportat la variabila “existenta unui loc de munca” per total regiune exista 352 tineri

care nu au inca un loc de munca, comparativ cu doar 39 tineri care au un loc de munca. In

judetul VRANCEA se inregistreaza cel mai ridicat numar de tineri care au un loc de munca : 27

tineri. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in

primul rand modalitatii de completare a Anexei 2.

Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:

REGIUNE SUD ESTExistenta unui loc de munca

6 6

27

127

77

109

39

020406080

100120140

DA 6 6 27

NU 127 77 109 39




105

Majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 beneficiaza de o locuinta: 423

de tineri cu locuinta, comparativ cu 59 tineri care nu beneficiaza de o locuinta.

Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate

modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenat Sociala si

Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de

mai jos:

REGIUNE SUD ESTExistenta unei locuinte

108

73

115

6045

10 4

67

0

20

40

60

80

100

120

140

DA 108 67 73 115 60

NU 45 10 4



Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” locuinta de tip TEMPORAR a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip DEFINITIV per total regiune de

dezvoltare SUD EST: 305 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 60

tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva. In judetele BRAILA si BUZAU toate locuintele

sunt de tip temporar.



106

REGIUNE SUD ESTTipul locuintei

108

47

81

2634

69

0

20

40

60

80

100

120

TEMPORARA 108 69 47 81

DEFINITIVA 26 34






SUD EST BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA

18 ani 26 52 15 41 - 12

19 ani 37 35 29 26 - 14

20 ani 32 23 26 25 - 18

21 ani 11 20 8 16 - 16

22 ani - 3 3 2 - 5

23 ani 2 6 1 2 - 1

24 ani - 2 1 2 - -

25 ani - - - 1 - -

TOTAL 108 141 83 115 66

Si in cazul regiunii de dezvoltare SUD EST au existat judete care au trimis anexe


sistemul in perioada 2002, 2003, 2004.

Acesti tineri asa dupa cum am mai precizat sunt insa monitorizati pe perioade destul de

scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie sociala si din

aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe


107

variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este

prezentata in tabelul de mai jos:

VARIABILE ANALIZATE BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA


MASCULIN 67 53 82

FEMININ 35 63 55


DA 10 11 59

NU 92 105 78


DA 53 113 60

NU 49 3 75


DA 8 1 107

NU 115 28


DA 55 116 66

NU 28 125

FEL LOCUINTA

TEMPORARA 12 116 31

DEFINITIVA 39 35

NU E SPECIFICAT NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie

4.2.3. Regiune de dezvoltare SUD

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in

sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARGES : 161 de tineri. Urmeaza apoi

judetele DAMBOVITA si PRAHOVA: 116 tineri, respectiv 101 tineri.



fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetelor GIURGIU si TELEORMAN nu

au fost primite datele din teritoriu.


108

REGIUNE SUDDistributia dupa variabila SEX

92

27

70

37

7369

46

22 288

0

20

40

60

80

100

MASCULIN 92 27 70 37 73

FEMININ 69 8 46 22 28

ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMA

N



tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul PRAHOVA este judetul din regiunea de

dezvoltare SUD care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara handicap: 141 tineri

cu handicap, comparativ cu 14 tineri cu handicap. Urmeaza apoi judetul ARGES. Per total

regiune de dezvoltare SUD numarul tinerilor cu handicap este 150 comparativ cu 376 tineri fara

handicap. In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare

decat al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de

mai jos.

REGIUNE SUDTineri cu handicap

70

9

44

13 14

9172

46

141

26

0

50

100

150

DA 70 9 44 13 14

NU 91 26 72 46 141

ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMAN



109

Majoritatea tinerilor din aceasta regiune de dezvoltare nu beneficiaza de un sprijin

familial: 380 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ cu 146 tineri care

beneficiaza de acest sprijin.

Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor

PRAHOVA si ARGES. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul

de mai jos:

REGIUNE SUDExistenta sprijinului familial

6048

20 18

101

68

39

137

35

020406080

100120140160

DA 60 48 20 18

NU 101 35 68 39 137



Pe total regiune raportat la variabila “existenta unui loc de munca” exista 429 tineri care

nu au inca un loc de munca, comparativ cu 36 tineri care au un loc de munca. In judetul

PRAHOVA nici un tanar nu beneficiaza de un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca

pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a

Anexei 2.



110

REGIUNE SUDExistenta unui loc de munca

286 2

131114

155

29

0

50

100

150

200

DA 28 6 2

NU 131 29 114 155



Tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza in general de o locuinta: 409

de tineri fara locuinta, comparativ cu 58 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta

insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatilor de

completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia

Copilului.


REGIUNE SUDExistenta unei locuinte

49

6 3

112 113

155

29

0

50

100

150

200

DA 49 6 3

NU 112 29 113 155




111

Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” locuinta de tip DEFINITIV a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR per total regiune de

dezvoltare SUD: 41 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva, comparativ cu 17 tineri care

beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata

in graficul de mai jos.

REGIUNE SUDTipul locuintei

8 6 3

41

0

10

20

30

40

50

TEMPORARA 8 6 3

DEFINITIVA 41






SUD ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMAN 18 ani 46 20 39 2 63 17019 ani 47 9 35 26 45 16220 ani 26 5 18 12 36 9721 ani 20 8 10 7 4522 ani 10 1 10 5 4 3023 ani 6 3 1 1024 ani 4 2 2 825 ani 1 1 2TOTAL 160 35 116 58 155 524


112

Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD au existat judete care au trimis anexe


sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de




tabelul de mai jos:

NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie

4.2.4. Regiune de dezvoltare SUD VEST

In regiunea de dezvlotare SUD VEST numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18

ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul

GORJ : 71 de tineri care nu urmeaza o forma de invatamant la care se adauga 54 de tineri care

urmeaza o forma de invatamant (asa dupa cum au fost trimise anexele din teritoriu). Singurul

judet din aceasta regiune care a mai trimis date este judetul MEHEDINTI cu un numar de 62 de

tineri.


DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN 33 - - - 16 67 - FEMININ 46 - - - 4 68 - EXISTENTA UNUI HANDICAP DA 74 - - - 2 57 - NU 5 - - - 18 78 - EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA 39 - - - 15 94 - NU 40 - - - 5 41 - EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA 18 - - - 2 39 - NU 61 - - - 16 96 - EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA 69 - - - 19 114 - NU 10 - - - - 21 - FEL LOCUINTA TEMPORARA 13 - - - 2 17 - DEFINITIVA 55 - - - 17 97 - NU E SPECIFICAT - - - - - - -


113

REGIUNE SUD VESTDistributia dupa variabila SEX

36 3628

35

18

34

0

10

20

30

40

MASCULIN 36 36 28

FEMININ 35 18 34

DOLJ GORJ GORJ(FORMA INVATAMANT) MEHEDINTI OLT VALCEA



tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetul GORJ sunt per total 71 tineri cu

handicap (tineri care nu urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de

invatamant) si 54 tineri fara handicap.

Si in judetul MEHEDINTI numarul tinerolor cu handicap este mai mare decat al celor

fara handicap asa dupa cum se poate observa in graficul urmator:

REGIUNE SUD VESTTineri cu handicap

44

27 2927 2721

0

10

20

30

40

50

DA 44 27 29

NU 27 27 21

DOLJ GORJ GORJ(FORMA INVATAMANT)

MEHEDINTI OLT VALCEA



114

In ceea ce priveste existenta sprijinului familial in judetul GORJ per total (tineri care nu

urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 8 tineri care

beneficiaza de acest sprijin in vreme ce 117 tineri nu beneficiaza de sprijinul familial.

In judetul MEHEDINTI toti tinerii nu beneficiaza de sprijin familial .

REGIUNE SUD VESTExistenta sprijinului familial

8

6354

63

0

20

40

60

80

DA 8

NU 63 54 63



Raportat la existenta unui loc de munca, in judetul GORJ per total (tineri care nu

urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista doar 9 tineri

care au un loc de munca si 116 tineri fara loc de munca.

In judetul MEHEDINTI un singur tanar are loc de munca in vreme ce 62 de tineri sunt

fara loc de munca.

REGIUNE SUD VESTExistenta unui loc de munca

91

6254

62

0

20

40

60

80

DA 9 1

NU 62 54 62




115

Referitor la existenta unei locuinte, in judetul GORJ per total (tineri care nu urmeaza o

forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 101 tineri care au o

locuinta si 24 de tineri fara locuinta.

In judetul MEHEDINTI toti tinerii sunt fara locuinta(63 tineri).


modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala

si de Protectia Copilului.

REGIUNE SUD VESTExistenta unei locuinte

4754

24

63

0

10

20

30

40

50

60

70

DA 47 54

NU 24 63

DOLJ GORJ GORJ(FORMA INVATAMANT)



Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” in cele doua judete, GORJ si

MEHEDINTI, se inregistreaza foarte multe cazuri de nespecificare a tipului locuintei asa dupa

cum se poate observa in graficul urmator:


116

REGIUNE SUD VESTTipul locuintei

5

47 49

0

20

40

60

TEMPORARA 5

DEFINITIVA

NU E SPECIFICAT 47 49

DOLJ GORJ GORJ(FORMA






SUD VEST DOLJ GORJ GORJ(FORMA INVATAMANT) MEHEDINTI OLT VALCEA 18 ani 8 20 10 3819 ani 12 18 16 4620 ani 35 9 13 5721 ani 11 3 11 2522 ani 1 1 2 423 ani 3 3 2 824 ani 1 4 525 ani 3 326 ani 27 ani 1 1TOTAL 71 54 62 187

Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD VEST au existat judete care au trimis anexe


sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri, asa dupa cum am mai precizat, sunt insa

monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc

sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala.


117

Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se

afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:



MASCULIN 27 37

FEMININ 18 27


DA 18 23

NU 27 41


DA 16 64

NU 29


DA 9 13

NU 36 51


DA 21 18

NU 24 46

FEL LOCUINTA

TEMPORARA 8

DEFINITIVA 10

NU E SPECIFICAT 21 NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie

4.2.5. Regiune de dezvoltare VEST


sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARAD : 278 de tineri. Urmeaza apoi

judetele HUNEDOARA si CARAS SEVERIN: 144, respectiv 121 tineri.



fiecare judet in parte:


118

REGIUNE VESTDistributia dupa variabila SEX

179

70 8454

99

51 62 50

0

50

100

150

200

MASCULIN 179 70 84 54

FEMININ 99 51 62 50

ARAD CARAS SEVERIN HUNEDOARA TIMIS



tinta (indiferent de natura acestui handicap), in toate judetele regiunii numarul tinerilor fara

handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap.

Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.

REGIUNE VESTTineri cu handicap

8745 28 23

191

76118

81

0

50

100

150

200

250

DA 87 45 28 23

NU 191 76 118 81




119

Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos, in cazul celor mai multi tineri din

regiunea de dezvoltara VEST sprijinul familial nu exista: 291 de tineri nu beneficiaza de spijin

din partea familiei, comparativ cu 259 tineri care beneficiaza de acest sprijin. In judetele ARAD

si TIMIS numarul persoanelor care beneficiaza de sprijin familial este mai mare decat al celor

care nu beneficiaza de acest sprijin. Situatia se regaseste in graficul urmator:

REGIUNE VESTExistenta sprijinului familial

163

12

61

23

115

7185

20

0

50

100

150

200

DA 163 12 61 23

NU 115 71 85 20



Raportat la variabila “existenta unui loc de munca” per total regiune exista 513 tineri care

nu au inca un loc de munca, comparativ cu 136 tineri care au un loc de munca. Majoritatea

tinerilor din judetele CARAS SEVERIN, HUNEDOARA si TIMIS nu au un loc de munca.

Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in

primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare judet in parte.



120

REGIUNE VESTExistenta unui loc de munca

118

1 5 12

160

120141

92

0

50

100

150

200

DA 118 1 5 12

NU 160 120 141 92



Cei mai multi tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta:

333 de tineri fara locuinta, comparativ cu 316 tineri care beneficiaza de o locuinta. Diferentele

nu sunt insa mari. Judetul ARAD este singurul judet in care numarul tinerolor care beneficiaza

de o locuinta este semnificativ mai mare decat al celor care un beneficiaza de o locuinta.


modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala

si de Protectia Copilului.


REGIUNE VESTExistenta unei locuinte

207

4525 39

71 76121

65

0

50

100

150

200

250

DA 207 45 25 39

NU 71 76 121 65




121

Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” in judetul ARAD locuinta de tip

DEFINITIV a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR. In

celelalte judete situatia este inversata asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos:

REGIUNE VESTTipul locuintei

61 456

31

153

1 80

50

100

150

200


DEFINITIVA 153 1 8






VEST ARAD CARAS SEVERIN HUNEDOARA TIMIS

18 ani 59 40 45 35 19 ani 91 37 53 48 20 ani 41 26 26 6 21 ani 15 10 7 5 22 ani 14 4 8 23 ani 6 2 1 2 24 ani 2 3 25 ani 1 3 1 26 ani 1 TOTAL 228 121 146 97


Si in cadrul regiunii de dezvoltare VEST au existat judete care au trimis anexe



122





tabelul de mai jos:

ARAD CARAS

SEVERIN HUNEDOARA TIMIS


MASCULIN 21

FEMININ 16


DA

NU


DA

NU


DA

NU


DA

NU

FEL LOCUINTA

TEMPORARA

DEFINITIVA


4.2.6. Regiune de dezvoltare NORD VEST


sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul BIHOR : 127 de tineri. Urmeaza apoi

judetele MARAMURES si SATU MARE: 108, respectiv 81 tineri. Diferentele inregistrate

raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet.

Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.


123

REGIUNE NORD VESTDistributia dupa variabila SEX

73

2840

51 49

17

5447

36

57

3218

0

20

40

60

80

MASCULIN 73 28 40 51 49 17

FEMININ 54 47 36 57 32 18

BIHOR BISTRITA NASAUD CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ



tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetele BISTRITA NASAUD, CLUJ si

MARAMURES sunt inregistrate frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap.


REGIUNE NORD VESTTineri cu handicap

1

3449

4133

74

42

59

40

20

20

40

60

80

DA 1 34 49 41 33

NU 74 42 59 40 2



Raportat la variabila “existenta sprijinului familial” asa dupa cum se poate observa in

graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare NORD VEST acest

sprijin familial nu exista: 362 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ


124

cu 140 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri

sunt pronuntate in cazul judetelor CLUJ, SATU MARE si SALAJ.

REGIUNE NORD VESTExistenta sprijinului familial

65

2410

40

1

6251

66 6880

35

020406080

100

DA 65 24 10 40 1

NU 62 51 66 68 80 35

BIHOR BISTRITA NASAUD

CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ


In ceea ce priveste variabila “existenta unui loc de munca” per total regiune exista 368

tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 15 tineri care au un loc de munca. Trebuie

insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand

modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele din regiune.


REGIUNE NORD VESTExistenta unui loc de munca

13 2

75 73

10481

35

0

50

100

150

DA 13 2

NU 75 73 104 81 35




125

Raportat la variabila “existenta unei locuinte” in judetele BIHOR, BISTRITA

NASAUD si CLUJ toti tinerii beneficiaza de locuinte.

Situatia este inversa insa in judetele SATU MARE si SALAJ. Trebuie facuta insa

mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a

Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si de Protectia Copilului.


REGIUNE NORD VESTExistenta unei locuinte

127

75 7661

47

81

35

020406080

100120140

DA 127 75 76 61

NU 47 81 35





dezvoltare NORD EST: 278 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 64

tineri care beneficiaza de o locuinta de tip definitiv.

Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.


126

REGIUNE NORD VESTTipul locuintei

77 73 735550

2 3 9

0

20

40

60

80

100


DEFINITIVA 50 2 3 9

BIHOR BISTRITA NASAUD

CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ





NORD VEST BIHOR BISTRITA NASAUD CLUJ MARAMURES

SATU MARE SALAJ

18 ani 4 19 22 37 27 119 ani 22 15 32 38 34 1420 ani 35 16 12 20 9 1021 ani 30 5 7 5 6 422 ani 23 9 7 5 223 ani 9 9 1 1 224 ani 3 1 2 225 ani 1 1 TOTAL 127 75 76 108 81 35

Si in cadrul regiunii de dezvoltare NORD VEST au existat judete care au trimis anexe






tabelul de mai jos:


127


DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX 43 15 22 32

MASCULIN 26 16 23 23

FEMININ


DA 25 7 18

NU 44 38 37


DA 10 10 12 42

NU 59 21 33 13


DA 7 14 40

NU 24 31 15


DA 31 42 55

NU 3

FEL LOCUINTA

TEMPORARA 26 33 25

DEFINITIVA 2 9 30


4.2.7. Regiune de dezvoltare CENTRU

In regiunea de dezvoltare CENTRU numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18

ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetele

HARGHITA (133 tineri), SIBIU (130 tineri) si MURES (120 tineri).



fiecare judet in parte.


128

REGIUNE CENTRUDistributia dupa variabila SEX

5340

30

79

5467

38

724

5466 63

0

20

40

60

80

100

MASCULIN 53 40 30 79 54 67

FEMININ 38 7 24 54 66 63

ALBA BRASOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU



tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare

decat al tinerilor cu handicap: 406 tineri, comparativ 171 tineri. Judetul SIBIU inregsitreaza cel

mai ridicat numar in randul tinerilor fara handicap.


REGIUNE CENTRUTineri cu handicap

49

1135

66

10

42 47 43

99

55

120

0

50

100

150

DA 49 11 35 66 10

NU 42 47 43 99 55 120




129

Raportat la variabila “existenta sprijinului familial” asa dupa cum se poate observa in

graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare CENTRU acest

sprijin familial nu exista: 326 de tineri nu beneficiaza de spijin din partea familiei, comparativ cu

98 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt

pronuntate in cazul judetelor BRASOV, COVASNA, HARGHITA si MURES.

REGIUNE CENTRUExistenta sprijinului familial

40

6 622 24

5138

48

112

77

0

20

40

60

80

100

120

DA 40 6 6 22 24

NU 51 38 48 112 77



Per total regiune exista 364 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 60

tineri care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregistrati in

judetele COVASNA si HARGHITA: 53 tineri, respectiv 134 tineri.

Cei mai multi tineri care au un loc de munca sunt inregistrati in judetul BRASOV: 39

tineri.


primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele regiunii.



130

REGIUNE CENTRUExistenta unui loc de munca

7

39

113

84

8

53

134

85

0

50

100

150

DA 7 39 1 13

NU 84 8 53 134 85



Tinerii din regiunea de dezvoltare CENTRU care au implinit 18 ani pana in 2005 nu

beneficiaza in general de o locuinta: 286 de tineri fara locuinta, comparativ cu 139 tineri care

beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista

erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de

Asistenta Sociala si de Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este

prezentata in graficul de mai jos:

REGIUNE CENTRUExistenta unei locuinte

5644

1

23 1535

3

53

111

84

020406080

100120

DA 56 44 1 23 15

NU 35 3 53 111 84




131



dezvoltare CENTRU: 79 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 31 tineri

care beneficiaza de o locuinta definitiva. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este

prezentata in graficul de mai jos:

REGIUNE CENTRUTipul locuintei

32

51

26

15

24

16

38

0

10

20

30

40

TEMPORARA 32 5 1 26 15

DEFINITIVA 24 1 6

NU E SPECIFICAT 38






CENTRU ALBA BRASOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU 18 ani 20 10 16 30 42 5819 ani 34 5 15 50 35 4020 ani 18 21 9 26 24 1921 ani 9 7 6 15 11 122 ani 8 2 5 8 5 1123 ani 1 1 2 4 2 124 ani 1 1 25 ani 1 1 26 ani 1 TOTAL 91 47 54 134 120 130

Si in cadrul regiunii de dezvoltare CENTRU au existat judete care au trimis anexe




132




tabelul de mai jos:



MASCULIN 47 14 49 45 44

FEMININ 27 16 37 42 54


DA 44 9 24 58 18

NU 27 20 62 29 80


DA 30 10 19 43 17

NU 41 19 67 40 81


DA 45 14 40 11 8

NU 26 16 41 64 90


DA 28 52 27 28

NU 2 29 25 70

FEL LOCUINTA


DEFINITIVA 13 9 7

NU E SPECIFICAT 2 24 NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie

4.2.8. BUCURESTI


sistemul de protectie sociala este inregistrat in SECTORUL I : 105 de tineri. Per total

BUCURESTI exista 259 persoane de sex masculin si 112 persoane de sex feminin.

Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX sunt destul de mari in ceea ce priveste

repartizarea la nivel de sector. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru

fiecare sector in parte:


133

95

10 13

4559

10

49

9

39

10 4

28

0

20

40

60

80

100

Distrbutia dupa variabila SEXBUCURESTI

MASCULIN 95 13 59 49 39 4

FEMININ 10 45 10 9 10 28

SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6



tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare

decat al tinerilor cu handicap: 301 tineri fara handicap, comparativ cu 70 de tineri cu handicap.

Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:

10

95

13

45

12

57

2929

2

47

4

28

0

20

40

60

80

100

BUCURESTITineri cu handicap

DA 10 13 12 29 2 4

NU 95 45 57 29 47 28



Asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din

BUCURESTI nu poate fi vorba de existenta unui sprijin familial: 168 de tineri nu beneficiaza de


134

spijin din partea familiei, comparativ cu 40 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele

intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul tuturor sectoarelor care au oferit date

pentru aceasta variabila.

4

65

2632

5

44

5

27

0

10

20

30

40

50

60

70

BUCURESTIExistenta sprijinului familial

DA 4 26 5 5

NU 65 32 44 27



In BUCURESTI exista 177 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 72

tineri care au un loc de munca.

Cel mai bine la acest capitol stau tinerii din sectoarele 3 si 4: 28 tineri, respectiv 26 tineri

care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregsitrati in

SECTORUL I : 53 tineri.


primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte.



135

5

53

28

41

2630

7

42

8 11

0

10

20

30

40

50

60

BUCURESTIExistenta unui loc de munca

DA 5 28 26 7 8

NU 53 41 30 42 11



In BUCURESTI exista 124 de tineri care beneficiaza de o locuinta si 118 tineri care nu

beneficiaza de o locuinta.


modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte.


3

5561

8

24

115

4431

0

10

20

30

40

50

60

70

BUCURESTIExistenta unei locuinte

DA 3 61 24 5 31

NU 55 8 11 44




136

Referitor la variabila care a masurat “felul locuintei” locuinta de tip TEMPORAR a

inregistrat cele mai ridicate frecvente: 110 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara.

Situatia pe sectoare raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.

3

61

20

3 1 4

25

30

10

20

30

40

50

60

70

BUCURESTITipul locuintei

TEMPORARA 3 61 20 1 25

DEFINITIVA 3 4 3



In general tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18

ani pana in 2005 se incriu in grupa de varsta 18-22 de ani. Aceasta structura este identificata in

toate sectoarele, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.

Si in cazul orasului BUCURESTI au existat sectoare care au trimis anexe suplimentare

care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada

2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6

luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista

BUCURESTI SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 618 ani 2 2 7 7 11 19 ani 19 17 15 21 7 2120 ani 41 17 12 12 12 921 ani 22 12 5 11 7 22 ani 9 3 11 4 4 223 ani 5 5 14 1 2 24 ani 1 4 2 3 25 ani 4 1 3 26 ani 2 27 ani 1 1 TOTAL


137

distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si

pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de

mai jos: SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6


MASCULIN 9

FEMININ 3


DA

NU


DA 2

NU 7


DA

NU 9


DA 1

NU 8

FEL LOCUINTA

TEMPORARA 1

DEFINITIVA



138

4.2.9 Concluzii

O analiza per total regiuni arata ca cei mai multi tineri care au implinit 18 ani si care se

afla inca in sistem sunt in judetele IASI (556 tineri), ARAD (278 tineri), SUCEAVA (207

tineri) si BACAU (203 tineri).Cei mai multi tineri se concentreaza asa dupa cum se poate

observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In BUCURESTI exista 371 tineri care au

implinit 18 ani si care se afla inca in sistem.

Iata care este situatia centralizata (total regiuni) pe variabilele pentru care au fost culese

date de la Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului:

Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin;

Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara

handicap;

Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin

familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile

completate la aceasta variabila) ;

Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4%

dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta

variabila) ;

Existenta unei LOCUINTE : 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta, 51,2 %

dintre tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta

variabila);

TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA,

36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile


VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au

implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.


139

4.2.10 Nivel educational - Pregatire profesionala

Asa dupa cum am mai precizat datorita inexistentei unor instructiuni precise de

completare referitor la ultimele doua variabile “nivel de scolarizare” si “pregatire

profesionala” am preferat sa prezentam informatiile asa cum au fost ele completate de catre

Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului. Orice fel de

modificare in sensul stabilirii unor categorii pe fiecare variabila ar fi condus la alterarea datelor.

In anexa acestui studiu vom prezenta un tip de tabel care ar fi permis colectarea corecta a

datelor facilitand o analiza comparabila intre judete.

REGIUNE NORD EST Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt:

Confectii;

Mecanic;

Tamplarie;

Agricol- zootehnic;

Constructii (tamplar, zidar, zugrav).

Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua

variabile “nivel educational” si “pregatire profesionala” sunt prezentate asa cum au fost ele

completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

BACAU

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA

cl XII-a Liceu 1 abandon scolar 3

Gimnaziu (abadon scolar) 1 agent ecologic 1

SAM (abandon scolar) 1 ajutor ospatar 1

3 clase 1 alimentatie publica 1

abandon scolar 5 asistent medical 1

absolvent 19 asistenta sociala 1

absolvent III clase SC. Speciala 1 canto popular 1

absolvent IV clase SC. Speciala 1

chimie 1


140

absolvent liceu 1 cofetar bucatar 1

absolvent SAM 11 confectii imbracaminte 4

absolvent SAM Speciala 3 confectii textile 1

Centrul de zi pt. copii cu handicap 3 constructii si lucrari publice 1

cl IX-a SAM 1 croitorie 22

cl X-a SAM 4 desing vestimentar 1

cl XI-a liceu 1 dulgher 2

cl XI-a SAM 1 economic 1

cl. IV-a Sc. Speciala 1 educatie fizica 1

cl. IV-a Speciala 1 electrician 1

cl. IX-a ( abandon scolar) 1 filologie 1

cl. IX-a SAM 3 filosofie 1

cl. IX-a SAM Speciala 1 industria lemnului 1

cl. IX-a liceu 1 informatica 1

cl. VIII-a 1 instalator sanitar 3

cl. X-a SAM 2 lenjer 1

cl. X-a SAM Speciala 2 matematica 1

cl. XI-a 1 matematica informatica 1

cl. XI-a Liceu 2 mecanic 22

cl. XII-a 2 mecanic auto 4

cl. XII-a liceu 3 operator chimist 3

cl.IX-a 1 operator produse textile 1

cl.XI-a SAM 1 ospatar bucatar 3

gimnaziu 7 real 1

gimnaziu Sc. Speciala 3 tamplar 11

Liceu 10 tehnic 4

nescolarizat 39 tehnician silvic 1

Post liceala 1 tehnician transport 1

SAM 47 tesator 7

Sc. Profesionala 7 textile 1

Sc. Profesionala Speciala 2 zidar 1

Scoala Generala / f.f 3 zugrav-vopsitor 2

student anul II 4 zugrav 10

student anul III 1

student anul IV 1

NOTA: Distributia dupa variabila “nivel educational” si “pregatire profesionala” pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)

BOTOSANI


a absolvit 7 clase înv. de masã 1 agricultură 2

a absolvit ªcoala profesionalã - Grup 2 asistenţă socială 1

a absolvit ªcoala profesionalã Înv. d 1

bucătar 3


141

Absolventã a clasei a XII -a Grup ªco 1 coafură 1

anul II ªcoala Complementarã - Grup 4 comerţ/servicii 1

anul II ªcoala de arte ºi meserii - L 1 confecţii 10

CLS. A VIII 3 construcţii 3

LICEU IX 1 croitorie 18

LICEU XII 1 filologie 2

LICEU XII 1 inginerie 18

LICEU XII 1 instalator 3

MASTER 1 istoria artei 1

NESCOLARIZAT 15 laborant 1

SAM 1 lăcătuş mecanic 1

SCOALA PROFESIONALA 24 manichiură/pedichiură 1

SCOALA PROFESIONALA I 7 mecanic 2

SCOALA PROFESIONALA II 1 morărit panificaţie 1

SCOALA PROFESIONALA III 36 ospătar bucătar 2

SCOALA PROFESIONALA IV 3 patiserie 2

SCOALA REEDUCARE 1 profesor 2

UNIVERSITAR I 3 profil tehnic 3

UNIVERSITAR II 1 tâmplărie 7

UNIVERSITAR II 1 textile pielărie 4

UNIVERSITAR II 1 tinichigerie 5

UNIVERSITAR III 1 zidar, zugrav- vopsitor 11

UNIVERSITAR III 1 zidărie 2

UNIVERSITAR IV 12

UNIVERSITAR V 4


IASI

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA 10 clase 3 administrarea afacerilor 1

6 clase 1 administratie 1

7 clase 1 agricol 12

8 clase 1 alimentatie publica si turism 2

COLEGIU I 1 asistent medical 2

COLEGIU II 2 asistenta sociala 8

COLEGIU III 1 atletism 1

Liceu, X 5 biologie 1

Liceu, XI 24 BUCATAR PATISER 2

Liceu, XII 42 cai ferate 1

nescolarizat 15 chimie biologie 1

Postliceala I 5 chimie industriala 2

Postliceala II 5

cizmarie 18


142

profesionala 5 coafura frizerie 2

profesionala I 25 cofetar patiser 4

profesionala II 52 COMERT 1

profesionala III 141 confectii 110

profesionala IV 85 constructii 13

SAM I 11 contabilitate 4

SAM II 11 coregrafie,balet 1

SAM III 7 costructii 1

SC. GENERALA VI 2 decoratiuni interioare 2

SC. GENERALA VII 3 Economie 15

SC. GENERALA VIII 10 educatie fizica 1

Sc.Generala frecventa redusa,III 1 electrician 5

Sc.Generala Halaucesti,VIII 1 Filatura 3

Sc.Generala I Holban,I 1 filologie 8

Sc.Generala I Holban,VIII 2 filosofie 2

Sc.Generala nr.10,VI 1 finisor constructii 5

Sc.Generala nr.39,VIII 1 fotbal 1

Sc.Generala Speciala III 1 hidrotehnica 2

Sc.Generala Speciala VI 3 horticultura 2

Sc.Generala Speciala VII 2 incaltaminte 1

Sc.Generala Speciala VIII 15 ind.alimentara 1

SCOLA NORMALA 2 inginerie 4

UNIVERSITAR 1 instalatii 2

UNIVERSITAR I 17 institutor 2

UNIVERSITAR II 20 invatator 1

UNIVERSITAR III 20 invatator educator 2

UNIVERSITAR IV 8 jurnalistica 1

lacatuserie 19

legumicultura 5

litere 3

lucrator instalator 3

marochinarie 6

masini agricole 2

matematica informatica 1

mecanic 25

montanologie 1

oper.chimie 1

ortopedie 1

patiserie 13

patrimoniu 1

psihopedagogie 3

sociologie 2

sp.tehnologica 1

stiinta comunicarii 1

strungar 2

sudura 1

tamplar 40


143

teatru 1

tehnician agricol 2

tehnician electrician 1

tehnician operator 1

tehnologic 4

teologie 1

textile 21

tinichigii auto 3

turism 2

zidarie 16

zootehnie 16

zugrav 29

NOTA: Distributia dupa variabila “nivel educational” si “pregatire profesionala” pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.

ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)

NEAMT


AN I 2 GIMNAZIU TAMPLAR 1

AN II 16 ABS.-LICEU, se inscir le facultate 1

AN III 13 ABS.-LICEU, SE INSCRIE 1

AN IV 1 ABS.-LICEU, se inscrie la facultate 5

AN VI 1 ABS.-LICEU, SE INSCRIE LA FACULTATE 2

CLS. IX 2 FACULTATE/apicultura 1

CLS. VII 1 FACULTATE/asistenta sociala 4

CLS. X 3 FACULTATE/economia comertului 1

CLS. XI 2 FACULTATE/economie 1

CLS. XII 10 FACULTATE/finante banci 1

CLS.VIII 2 FACULTATE/geochimie 1

CLS.XI 1 FACULTATE/ingineria alimentelor 2

MASTER 6 FACULTATE/inginerie economica 3

FACULTATE/inginerie matematica 1

FACULTATE/jurnalism 1

FACULTATE/kinetoterapie 2

FACULTATE/managemnt 1

FACULTATE/medicina veterinara 2

GIMNAZIU 1

GIMNAZIU/tamplar 1

LICEU 7

LICEU ZOOTEHNIE 1

LICEU/economie si administratie 1

LICEU/resursse si protectia mediului 1

PROFESIONALA 3

PROFESIONALA/coafura 3


144

PROFESIONALA/croitorie 3

PROFESIONALA/da diferente pentru liceu 1

PROFESIONALA/invatamant special 2

PROFESIONALA/mecanica 2

PROFESIONALA/mecanica fina 1

PROFESIONALA/operator chimist 1

PROFESIONALA/prelucrarea lemnului 4



SUCEAVA

NIVEL EDUCATIONAL NIVEL EDUCATIONAL

ACTIVI CENTRE COPII 1984 CENTRE

10 clase liceu 2 10 clase 1

10 clase Scoala de arte si meserii 2 11 clase 1

11 clase 3 12 clase 1

12 clase 13 4 clase 2

2 clase 1 8 clase 1

3 clase 1 8 clase speciale 1

4 clase speciale 2 9 clase 1

6 clase speciale 1 Absolvent facultate 3

7 clase speciale 2 Absolvent liceu 2

8 clase 2 Absolvent scoala profesionala 8

8 clase speciale 3 Anul I Scoala profesionala 1

9 clase 2 Anul II scoala profesionala 1

a abandonat scoala profesionala 1 Anul III Scoala profesionala 7

Absolvent 1 Anul IIV Scoala profesionala 3

Absolvent anul II I profesionala 1 Anul IV Scoala profesionala 3

Absolvent liceu 1 Student anul I 7

Absolvent scoala de arte si meserii 3 Student anul II 15

Absolvent scoala profesionala 18 Student anul III 10

Anul I scoala profesionala 7 Student anul IV 2

Anul II-invatamant de masa 1 Studenta 2

Anul II profesională 1 Studenta anul I 3

Anul II scoala de arte si meserii 1 Studenta Anul I 1

Anul II Scoala de arte si meserii 4

Anul II scoala profesionala 11

Anul III liceu 1

Anul III scoala profesionala 2

Anul III Scoala de arte si meserii 2

Anul III scoala profesionala 12

Anul IV scoala profesionala 11

Clasa a-XI-a – liceu 1


145

Clasa a-XII-a-profesionala 1

Nescolarizat 7

SAM III 1

Scoala profesionala 2

Student anul I 2

Student anul II 1



PREGATIRE PROFESIONALA PREGATIRE PROFESIONALA

ACTIVI CENTRE COPII 1984 CENTRE

Agroturism 2 10 clase liceu 1

birotica 1 Agricol 2

Chimie-biologie 1 Asistenta sociala 5

cizmarie 3 Birotica 2

Cofetar patiser 13 Cofetar patiser 4

Confectii 6 Colegiul de institutori 3

Croitorie 23 Croitorie 7

Electrician 1 Dulgher parchetar 1

electrotehnica 1 Educatie fizica si sport 9

geografie 1 Electromecanica 1

Ind. Lemnului 1 Facultate 1

Industrie alimentara 1 Facultatea de constructii 1

Lacatus mecanic 2 Facultatea de Economie si Ind. Afacerilo 1

Legumicultura, floricultura 2 Facultatea de industria lemnului 1

Marochiner 1 Facultatea de industrie alimentara 1

Mecanica 4 Facultatea de istorie-geografie 1

Menaj 1 Facultatea de matematica 1

Mozaicar-faiantar 2 geografia turismului 4

Ospatar 1 Inginerie mecanica 3

Patiserie 1 Istorie-Geografie 2

Silvicultura 1 Kinetoterapie 1

Tamplarie 9 Legumicultura-floricultura 1

Textile-pielarie 4 Litere 1

Textile 2 Mecanica 1

Tinichigiu auto 1 Psihologie 2

Turism, alimentatie publica 2 Relatii financiare bancare 1

veterinar 1 Tamplar 5

Zugrav 2 TCM 1

Teologie 1

Tinichigiu auto 1

Zootehnie 1



146

REGIUNE SUD EST

Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt:

Confectii;

Tamplarie;

Constructii (zidar, zugrav).



completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului

BRAILA NIVEL EDUCATIONAL

PREGATIRE PROFESIONALA

an IV student 1 comerciant-bucatar 4

anul II 24 confectii 6

anul III 22 constructii 8

anul IV 16 constructor-finisor 4

cls a-IX-a 4 Facultatea de Marcheting 2

cls a-VII-a 2 Facultatea de Mecanica 1

cls a-XI-a 1 filologie 1

cls.a-III-a 1 floricultor-peisagist 4

cls.a-IV-a 1 textile pielarie 13

cls.a-IX-a 2 industria usoara 1

cls.a-VII-a 4 lacatus mecanic 1

cls.a-VIII-a 3 liceu curs de zi 2

cls.a-X-a 2 perii cartonaje 1

cls.a-XI-a 2 prof.mecanic 1

cls.a-XII-a 5 prof.prelucrarea lemnului 1

cls.XII 1 profesional arte si meserii 1

nescolarizat 17 profesional-brutar 1

profesional-confectioner 1

profesional-dulgher parchetar 1

profesional-ind.alimentara 1

profesional-zidar 4

profil comert 1

protectia mediului 1

stiinte sociale 1



147

BUZAU


Clasa a 12-a 1 Comerciant bucatar 2

Colegiul agricol 1 croitorie 14

Grup scolar 3 dulgher parchetar 8

Grup Scolar 2 Institut Agronomie 1

Grup scolar industrial 4 lacatus constr. metalice si util. tehn 1

Liceu 9 Liceul pentru deficienti de vedere 21

Liceul pentru deficienti de vedere 24 mecanic 8

nescolarizat 5 mecanica auto 1

Scoala generala 10 presator la rece 7

Scoala generala speciala 4 textile 12

Scoala profesionala speciala 5 timplar mobila artistica 5

Scoala Profesionala Speciala 1

Scoala profesionala Speciala absolventa 1

Scoala profesionala speciala pentru deficienti de auz 3

Scoala profesionalaAn 3 3

Scoala profesionalaAn I 1

Scoala speciala 5

Scoala speciala pentru deficienti de auz 3

Scoala speciala profesionala 35

Scoala speciala Profesionala 1

Scoala Speciala profesionala 3

Scoala Speciala Profesionala 2

Student 1

Universitate 2


CONSTANTA


absolvent anul II S.A.M. 2 ajutor ospatar 1

absolvent clasa a-XII-a 3 alimentatie publica 1

ABSOLVENT S.A.M. 3 birotică 1

absolvent şcoala prof. 4 bucatar-patiser 1

anul II profesionala 1 C.F.R.terasamente 1

anul I complementara 1 construcţii 3

anul II S.A.M. 3 construcţii publice 3

anul III profesională 6 cooperaţie 1

anul III S.A.M. 9

croitorie 18


148

anul IV profesionala 1 electromecanic 1

ANUL IV S.A.M. 5 frizerie 1

clasa a-XII-a 5 grup scolar agricol 1

CLASA A II-A 2 zidar 2

clasa a VII SCOALA SPECIALA 1 horticultură 2

CLASA A VIII-A 2 ind.usoara (textila) 1

II PROF 2 industrie alimentara 1

II SAM 1 istorie 1

II Sc.Postliceala 1 lăcătuş mecanic 1

IV Sc.Prof. 8 limba engleza 1

liceul 1 mecanic agricol 3

NESCOLARIZAT 2 mecanic,reparaţii navale 1

nu este cazul 1 mecanică 1

profesionala 1 MUNCITOR AGRICOL 4

scoala complementara 1 MUNCITOR MECANIC AGRICOL 1

student anul I 4 NU E CAZUL 6

student anul III,anul II,anul I 1 pedagogie si asistenta sociala 1

VI 1 strungarie 1

VIII 1 tamplarie 4

X 1 tâmplărie p.v.c.,aluminiu 1

XI 6 teologie,asist.socială,drept 1

XII - liceu 2 tinichigiu-vopsitor auto 2

XII 1 zootehnie 1

zugravi 1


GALATI

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA abandon scolar 1 tamplar 1

absolvent-scoala prof. 1 bucatar 5

absolvent iunie 2005 scoala prof. 3 cofetar-bucatar 9

absolvent scoala prof. 1 croitorie 12

absolventa scoala prof 2 electrician 2

elev--cls.a-VIII-a 1 fara frecventa 1

elev- scoala profesionala speciala 1 furnalist 1

elev-cls. A X-a 1 instalator 4

elev-cls.a- VIII-a 1 instalator, zidar, ospatar - bucatar 1

elev-cls.a-IV-a 1 jurnalism 1

elev-cls.a-VIII-a 3 lacatus 2

elev-cls.a-VIII-a FF 2 manichiurist 1

elev-cls.a XII-a seral 1 patiser 2

elev-clsa-VII-a 1

pictura 1


149

elev-scoala prof. 1 sudor 8

elev-scoala prof. Anul II 22 tamplar 15

elev-scoala prof. Anul III 38 tapiter 9

elev-scoala profesionala, an IV 1 teoretic 2

elev - cls a VII 1 tinichigiu 5

elev - scoala profesionala 1 tinichigiu auto 1

elev - scoala profesionala , an IV 1 VIII-a fara frecventa 1

elev - scoala profesionala, an III 6 zidar 11

elev - scoala profesionala, an IV 1

elev - scoala SAM 1

Liceu-cls.a-X-a 1

Liceu-cls.a-XII-a 1

nescolarizat 1

scola profesionala absolvent 18

scoala pofesionaal elev , anul III 1

scoala profesionala - elev, anul IV 1

student anul II 1

student anul III 1

student anul V 1

studenta anul I 1


VRANCEA


NIVEL EDUCATIONAL PRETAIRE PROFESIONALA

8 CLASE 1 gen 5

10 CLASE 4 liceu 11

11 CLASE 44 Postliceala 2

12 CLASE 11 S.A.M. 44

15 CLASE 2


150

REGIUNE SUD


Confectii;

Mecanic;

Agricol- zootehnic.



completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.

ARGES NIVEL SCOLARIZARE PREGATIRE PROFESIONALA ABSOLVENT 8 10 CLASE 5

ABSOLVENT CLS A-VIII-A 1 11 CLASE 7

ABSOLVENT CROITORIE 1 12 CLASE 4

ABSOLVENT PROFESIONALA 1 2 CLASE 1

ABSOLVENTA LICEU 1 7 CLASE 2

COL.UNIV.FORESTIER BV. 4 8 CLASE 5

CURS DE TINICHIGERIE AUTO 1 9 CLASE 2

FACULT DE ED FIZICA PITESTI 1 ANUL I 10

FACULT.BV 1 ANUL II 6

FACULTATE 3 ANUL II PROF 1

GIMNAZIAL 9 ANUL II PROF 1

GRUP SCOLAR ARO C-LUNG 3 ANUL II PROF 1

GRUP SCOLAR FOREST RUCAR 9 ANUL III 3

GRUP SCOLAR RM.VALCEA 1 ANUL III PROF 1

LICEU 27 ANUL IV 1

NESCOLARIZATA 1 CLASA A IX A 1

POST LICEALA 1 CLASA A VIII A 3

POST UNIVERSITAR 1 CLASA A XI A 2

SCOALA DE SOFERI V.MARE 2 CLASA A XIA 1

Scoala Franceza de Patiserie 1 CLASA A XII A 9

SCOALA PROF FORESTIERA RUCAR 3 CLS A-VIII-A 1

SCOALA PROFESIONALA 74 CLS A-XI-A 3

STUDENT 5 CLS A-XI-A SAM 1

UNIVERSITAR 2 CLS A-XI-A SAM 2

CLS A-XII-A 3

COFETAR- BUCATAR 1

COFETAR- BUCATAR 28

CROITORIE 8


151

CSL A-XI-A 1

ELEV 13

LACATUS- MECANIC 1

LACATUS- MECANIC 1

LACATUS-MECANIC 13

MECANIC AUTO AN II 1

PREL. LEMNULUI 2

SALARIAT 8

STUDENT 3



CALARASI


10 clase 8 Anul II 3

11 clase 9 Liceu 9

12 clase 7 Sc. profesionala 16

8 clase 1

9 clase 1

nescolarizat 6

student 3



IALOMITA


NU URMEAZA FORMA PREGATIRE UREMEAZA FORMA PREGATIRE

4 clase 1 Absolvent 2

Absolvent 3 Absolvent clasa a VIII-a 4

Absolvent 8 clase 1 Absolvent facultate 2

Nescolarizabil 4 An II 8

An II, Scoala Profesionala 1

An III 2

An III, Scoala Profesionala 2

An III, Scoala Profesionala Speciala 3

An IV, Scoala Profesionala Speciala 5

Anul III, SAM 2

Anul III, Scoala Profesionala Speciala 1

Clasa a VI-a, Scoala Profesionala 1

Clasa a VII-a, Scoala Profesionala 1

Clasa a VIII-a 4


152

Clasa a VIII-a, Scoala Profesionala 2

Clasa a XI-a 5

Clasa a XI-a, Liceu 3

Clasa a XII-a, LICEU 1

Clasa aI X-a 1



NU URMEAZA FORMA PREGATIRE UREMEAZA FORMA PREGATIRE

Profesionala Speciala 2 Facultate 5

Scoala Profesionala Speciala 1 Inscriere facultate 1

Scoala speciala 1 Inscriere Scoala de Arte si Meserii 1

Scoala Speciala 1 Inscriere Scoala Postliceala 1

Inscriere Scoala Profesionala Speciala 3

Liceu 4

Masterat 2

Post- Liceal 1

Scoala de Arte si Meserii 7

Scoala Generala 1

Scoala Generala clasa speciala 3

Scoala profesionala 5

Scoala profesionala speciala 12

Scoala speciala 4



PRAHOVA


absolvent an I 19 agricultura 10

absolvent an I postliceala 1 agrotehnica 1

absolvent an I superior 4 asistent medical 1

absolvent an II 52 chimie industriala 1

absolvent an II superior 7 chimie organica 1

absolvent an III superior 1 coafura - frizerie 1

absolvent an IV 16 coafura - manichiura 2

absolvent cls IX 10 confectioner imbracaminte 30

absolvent cls V 5 croitorie 9

absolvent cls VI 3 dulgher parchetar 2

absolvent cls VII 5 estetica si ingrijirea corpului uman 4

absolvent cls VIII 16 fierar betonist 1

absolvent cls X 2 filologie 1

absolvent cls XI 4

foraj extractie 1


153

absolvent cls XII 3 frizerie - coafura 4

absolvent scoala profesionala 1 industrie alimentara 2

nescolarizat 5 ingineria mediului si biotehnologie 2

inginerie si automatica 1

lacatus 1

legumicultura 3

litere si stiinte 1

marketing 2

mecanica auto 5

muzica 1

NU 41

pomicultura 1

prelucrarea si conservarea carnii, peste 1

sociologie si asistenta sociala 2

tamplarie 9

textil pielarie 8

tricotaje si confectii 4

zugrav 1


REGIUNE SUD VEST


Confectii;

Mecanic;

Tamplarie;

Tapiterie.




GORJ

NIVEL DE SCOLARIZARE NIVEL DE SCOLARIZARE FARA FORMA DE INVATAMANT FORMA DE INVATAMANT 10 CLASE 22 12 CLASE

11 CLASE 10 5 CLASE

12 CLASE 13

8 CLASE


154

8 CLASE 2 CLASA A V-A

Neşcolarizat 24 CLASA A VIII-A

CLASA VIII

FACULTATE

FACULTATE II

FACULTATE III

FACULTATE IV

LICEU IV

LICEU III

SAM III

SAM, ANUL I

SAM IX

SCOALA PROFESIONALA

SCOALA PROFESIONALA III

SCOALA SPECIALA



FARA FORMA DE INVATAMANT FORMA DE INVATAMANT

FACULTATE I 4 Cofetar / bucătar 1

FACULTATE III 2 Drept 2

FACULTATE IV 2 Faianţar 1

LICEU III 1 Finanţe Banci 1

LICEU SERAL 1 Ingineria Mediului 1

NU 24 Inginerie 1

SCOALA PROFESIONALA II 3 Lăcătuş 4

SCOALA PROFESIONALA III 12 Mecanic 5

SCOALA PROFESIONALA IV 4 Menaj 3

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 3 Română Engleza 1

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV 1 scoala profesionala 1

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 1 Ştiinţe 1

SCOALA SPECIALA I 1 Tapiţerie 10

UCENICIE II 11 Teologic 1



155

MEHEDINTI


REGIUNE VEST


Confectii;

Mecanic;

Tamplarie;

Agricol;

Servicii (ospatar);


NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA FACULTATE I 1 AGENT VAMAL 3

FACULTATE II 2 ARTE PLASTICE 2

FACULTATE III 4 ASISTENTA SOCIALA 2

FACULTATE IV 1 CANTO CLASIC 1

GIMNAZIU 1 CHIMIE INDUSTRIALA 1

LICEU 4 CHINETOTERAPIE 1

LICEU IX 1 COMERCIAL 4

LICEU X 1 CONTABILITATE 1

LICEU XI 6 CROITORIE 10

LICEU XII 2 ECONOMIA COMERTULUI 2

nescolarizat 2 ELECTROMECANIC 1

NESCOLARIZAT 3 GESTIUNE BANCARA 1

SAM 2 Grupul Sc. Dl Tudor 1

SCOALA POSLICEALA 4 INDUSTRIE ALIMENTARA 1

SCOALA PROFESIONALA 3 LACATUS MECANIC 2

SCOALA PROFESIONALA II 2 MARKETING 2

SCOALA PROFESIONALA III 1 MECANIC 3

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 15 MECANIC AUTO 2

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II 1 PRELUCRAREA LEMNULUI 1

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 3 REPARATII FRIGORIFICE 1

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV 2 TAMPLARIE 12

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA VIII 1


156




ARAD

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA profesională 3 actor 1

7 clase 2 Administratie publica 1

8 clase 13 agricultor 1

8 clase + curs croitorie 2 Arte plastice 1

8 clase + curs tâmplar 1 Asistenta sociala 2

8 clase + curs zidar 1 biotehnologie 1

8 clase +curs confecţii 1 bucatar 19

An I 10 Cartonaj 8

An I PL 7 Colegiu silvic 1

An I prof 3 Comerţ 1

An II PL 6 confectioner 40

An II prof 1 curs de masaj 1

An II prof + curs tâmplar 1 drept 2

An III 3 Economic 4

An III PL 12 elecronist 1

An III prof 5 Electrician auto 1

An IV Prof 3 Filologie 8

An XI 12 floricultor 1

Cl. VIII 1 Grup Scolar 4

Cls X 3 Grup şcolar 1

Cls XI 10 horticultor 10

Cls XII 3 instalator 10

Curs de alfabetizare clasa a- I - a 9 Lăcătuş-mecanic 10

Facultate, an III 1 liceu 3

liceu 10 Masaj 23

Sc Prof.- An III 1 Mase plas. 1

Sc Prof.-An II 1 mecanic 3

Sc.Prof an III 1 Mecanic agricol 2

Sc.Prof. An III 1 medicina 1

scoala profesionala 138 Nu 16

Studii sup. An II 3 Ospatar bucatar 1

Studii sup. An III 3 Şcoală profesională – croitorie 1

Studii sup. An IV 1 tamplar 39

Studii sup. An V 1 Tehnician agricol 2

universitare 4

teologie 2


157

Tinichigerie auto 9

vanzator 1

veterinar 3

zidar 18


CARAS SEVERIN

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA absolvent 8 clase 10 alim. publică 1

absolvent liceu 3 baptist 1

absolvent profesională 13 confecţii 5

absolvit şc. ucenici 1 construcţii 8

anul III profesională 2 economie 2

Centrul de Şcolari 1 forestier 6

cl. a XII-a liceu 1 instalator 2

cl. II 1 mecanic 12

cl. III 3 metalurgic 1

cl. IX 1 tâmplar 2

cl. VIII 2 teologie 2

cl.a-VII-a fără frecvenţă 1 vopsitor 3

facultate 3 zidar 1

FACULTATE I 4 zugrav 5

FACULTATE II 4

LICEU IX 9

LICEU X 2

LICEU XII 2

postliceal I 3

postliceal II 1

profesional I 2

profesional II 16

profesional III 19

profesional IV 4

profesională 1

SAM II 3

Şc. Specială an. II 1



158

HUNEDOARA

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA absolvent 32 asistenta sociala 2

absolventa - sc. prof. 1 Centrul de Ped.Curativa Simeria Veche 1

AN I PROF. 17 Colegiul Tehnic Hunedoara 2

AN II PROF. 19 Colegiul Tehnic Simeria 1

an II prof. SAM 4 constructii 5

AN III PROF. 10 croitorie 3

AN IV PROF. 3 grup scolar 20

clasa a IX-a 2 industrie 8

clasa a VII-a 3 lacatuserie 3

clasa a VIII-a 6 liceu 1

clasa a X-a 4 scoala generala 4

clasa a XI-a 5 scoala profesionala 12

clasa a XI-a SAM 1 scoala speciala 5

clasa a XII-a 12 sport 3

facultate 7 Informatie nerelevanta 20

liceu 2

nescolarizat 1

scoala speciala 6

studenta - an II 1

studenta - an IV 2


TIMIS

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA 4 clase 1 8 clase 3

8 clase 1 agricultura 6

11 clase 1 coafura frizerie 3

Absolventa profesionala 1 cofetar patiser 3

anul I 4 Colegiul biblic 1

anul II 10 Colegiul Tehnic 1

anul II Şc.Af şi Meserii 1 confectii 13

anul III 12 constructii 5

anul III liceu 1 constructii instalator 1

anul IV 3 contabilitate 2

anul IV liceu 6 economic 5

clasa a VI-a 1 electrician 2

clasa a X-a 1 finalizat studiile 1

clasa a XI-a 3 instalatii 1

clasa a XII-a 2 liceu seral 2

contabilitate 1 macelar 1

Elev anul III 1

mecanic 6


159

gimnazial special 2 mecanica 1

profesional special 27 operator vin-alcool 1

X clase 1 pielărie 1

sport 1

şcoala profesională 1

tâmplar 4

zidar 1

zugrav 6

NOTA: Distributia dupa variabila “nivel educational” si “pregatire profesionala” pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT)!

REGIUNE NORD VEST


Confectii;

Mecanic;

Tamplarie;

Agricol (horticultura);

Constructii (zidar, zugrav).




BIHOR

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA Colegiu 6 Colegiu 6

Liceu 1 Gr.Şcolar 13

Şcoală profesională 120 Liceu 1

Total 127

SAM 107




160

BISTRITA NASAUD NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA

10 clase 6 adm. publica 2

11 clase 2 agronomie 3

8 clase 2 asist. medical 2

9 clase 2 asist. sociala 8

CLS X 2 barman – ospatar 1

CLS XI 3 chimie-biologie 3

colegiu 3 coafor 1

FACULTATE I 5 conf. cartoane 1

FACULTATE II 8 croitorie 2

FACULTATE III 5 economic 1

FACULTATE IV 2 ed. fizica 4

LICEU 6 educatie fizica si sport, anul III facul 1

Liceu cl. XI 6 electrotehnic 1

Liceu cl. XII 9 filologie 1

Postliceala An II 2 funct. Bancar 1

profesionala 3 horticultura 1

Sc. Prof. An I 1 Industrie alimentara 1

Sc. Prof. An II 2 informatica 1

Sc. Prof. An III 2 institutor engleza 2

Sc. Prof. speciala An II 1 kinetoterapie 1

UNIVERSITAR 3 lucrator in comert 3

mecanic 12

ped. sociala 5

prelucrarea lemnului 1

prelucrator prin aschiere 1

silvicultura 3

Stiinta mediului 1

stiinte economice 1

stiinte sociale 1

tamplarie 5

tehnologic 1

vanzator 2

veterinar 1


CLUJ


COLEGIU III 2 asistenta sociala 4

facultate an I 4 cofetar 6

facultate an II 1 constructii 2

facultate an III 1

contabilitate 1


161

facultate an IV 1 croitorie 6

GIMNAZIU 3 electrician auto 1

LICEU 1 frizerie, coafor 3

Liceu IX 1 horticultor 9

liceu XI 1 industrial 6

SCOALA PROFESIONALA 5 informatica 1

SCOALA PROFESIONALA I 1 ingineria mediului 1

SCOALA PROFESIONALA II 7 instalator 5

SCOALA PROFESIONALA III 6 liceu teoretic 1

SCOALA PROFESIONALA SPEC IALA I 2 liceul seral 1

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 7 litere 1

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II 8 mecanic auto 1

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 11 medical 2

VI 1 ospatar 1

VIII 2 prelucrare 1

X 2 scoala speciala 1

XI 6 tapiter 5

XII 3 tehnica dentara 1

tehnician trasporturi 2

timplar 1

tinichigiu 4

trefilator 1

zugrav, vopsitor, tapetar 4



MARAMURES NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA 11 CLASE 1 ALIMENTATIE PUBLICA 4

12 CLASE 1 BUCATAR 1

AN II 6 CONFECTII 26

AN III SCOALA PROFESIONALA 9 CONSTRUCTII 1

AN III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 2 CONTABILITATE 2

AN IV SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 6 FACULTATE 1

CLASA A VII-A 1 INDUSTRIAL 2

I 2 INFORMATICA 1

I POSTLICEALA 3 MECANIC 3

II 1 PIETRAR 1

II SCOALA DE ARTE SI MESERII 1 POSTLICEALA C.I.A. 4

III POSTLICEALA 1 PRELUCRAREA LEMNULUI 3

III PROFESIONALA 1 SCULPTURA 1

III SCOALA DE ARTE SI MESERII 2 TAPITER 2

IV 2

TEHNIC 1


162

IV PROFESIONALA 2 TINICHIGIU 2

IX 3 TURISM 1

LICEAL 1 UMAN 1

LICEU XI 2 UNIVERSITATE 5

LICEU XII 8 ZIDAR 1

PROFESIONALA 4

PROFESIONALA SPECIALA 3

UCENICI 2

UNIVERSITAR IV 1

VI 2

VIII 1

X SCOALA PROFESIONALA 7

XI SCOALA PROFESIONALA 11

XI SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 2

XII SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 2



SATU MARE

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA Facultate 10 Arte 10

Gimnaziu 3 Bucatar 1

Liceu 7 Cadastru 2

Neşcolarizat 16 Chimie 5

Postliceal 1 Coafură 1

Profesional 31 Croitorie 7

Fizică 1

Ind.alimentară 2

Mecanică 4

Protectia mediului 1

Sportiv 1

Tamplar 6

Vânzător 5



SALAJ

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA An II 1 constructor 3

An III 1 croitor 1

Cls.X 1

dulgher 7


163

Cls.XI 1 filosofie 1

Cls.XII 1 horticultor 4

Facultate 2 lacatus 1

SAM 27 mecanic auto 1

XI 1 pantofar 3

prelucrarea lemnului 3

stiinţe economice 1

tricotaje 1

zidar 8



REGIUNE CENTRU


Confectii;

Mecanic;

Tamplarie;





ALBA


an I 1 agricol 9

an III 1 alimentatie 1

cls.II 1 asistenta sociala 1

cls.V 1 asistenţă socială 1

cls.VIII 6 chimie-industrială 3

cls.XI 1 comerţ 1

cls.XII 5 constructor 1

liceu 7 croitorie-pielărie 3

SCOALA PROFESIONALA I 3 croitorie 12

SCOALA PROFESIONALA II 5 economic 1

SCOALA PROFESIONALA III 7 electric 1

SCOALA PROFESIONALA IV 6 electrotehnica 1

studii superioare 2

lacatus 12


164

studii superioare de scurtă durată 1 lăcătuş mecanic 3

şc.de ucenici 2 liceu-teoretic 3

şc.profesională 39 mecanic 9

universitar II 1 pielarie 1

universitar III 1 prelucrarea lemnului 2

universitar IV 1 şc.specială 4

ştiinţe juridice 1

tamplarie 5

tehnologie 1

teoretic 1

tinichigiu auto 2

ţesătorie 1

viticultură 1

zugrav 3


BRASOV


Anul II prof. 2 alim. publica 3

IX clase 1 broderie 1

liceu 1 constructii 15

Sc. Prof. 40 croitorie 1

VIII clase 2 dulgher 1

X clase 1 fierar betonist 1

geografie 1

lic. Constantin Brancoveanu 1

mecanic 8

ospatar 3

pielarie 1

zidar-faiantar 3

zugrav 2



COVASNA

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA liceu 2 absolvent 3

sc. arte si meserii 5 croitoreasa 1

Sc. Prof. Speciala 8

mecanic 2


165

Sc. Profesionala 12 tamplar 1

zi 20



HARGHITA


anul I şc. prof. 1 agricultură 1

anul II şc. prof. 7 arhitect 1

anul III şc.prof. 17 arte plastice 1

anul IV facultate 1 asistenţa socială 2

cl.VIII sc spec 4 bucătar 1

clasa VIII-a 1 ceramie 1

COLEGIU 1 cherner-ospătar 1

elev cls. XII 3 coafură 3

elev cls. XI 2 cofetar 1

gimnazial 1 comercial 1

grup.camin-sc 1 constructii 2

grup.cămin-sc. 1 contabilitate 2

Inst.Ped. 1 croitorie 9

LICEU 13 dulgher parchetar 4

LICEU I 1 economic 6

LICEU III 7 educaţie fizică 1

LICEU IV 4 elev 2

nescolarizat 2 farmacist 1

Postliceal 2 grădinar 1

SAM I 1 horticultor 1

SAM II 2 informatica 5

SAM III 2 inginer de construcţie 1

Sc.gen. 1 instalator 3

Sc.sp.surdo m. 1 instalator gaze 1

Şc. Postliceal 1 management 1

Şc. Specială 1 maseour 1

Şc.Prof. 22 mecanic 15

Şcoală specială profesională, anul I 1 muzică 1

Şcoală specială profesională, anul II 3 pădurar 1

Şcoală specială profesională, anul III 12 pedagog 2

Şcoală specială profesională, anul IV 1 prel.carnii 3

UNIVERSITAR 6 prel.lemnului 1

UNIVERSITAR I 3

proiectant de mobilă 1


166

UNIVERSITAR II 7 sport 1

ştiinţe umane 3

tâmplar 18

tehn.agr 2

teologie 2

textile 8

vinzator 1

zidar 2



MURES

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA LICEU XI 2 asistent medical 1

anul I profesională 3 ceramică 3

Anul II 1 comerţ-servicii 3

anul II facultate 1 confecţii 3

anul II postliceală 2 fizică - chimie 1

anul II profesională 2 lucr.publ. 1

anul III facultate 1 matematică 1

anul III profesională 2 mec.auto 6

cls. a XII-a 1 tehn.auto 1

cls.a V-a 1 turism 1

cls.a VII-a 1 zidar 1

cls.a VIII-a 6 NU E SPECIFICAT PROFILUL 84

cls.a X-a 1

gimnaziu 7

liceal 2

LICEU IX 1

LICEU XII 1

SAM II 5

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul I 9

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul II 12

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul III 31

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul IV 10

SCOALA PROFESIONALA 14

UNIVERSITAR III 3

UNIVERSITAR IV 2




167

SIBIU

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA ABSOLVENT 6 AGRICOL 1

COLEGIU AN II 1 APARATURĂ ŞI TEHNICĂ MEDICALĂ 2

COLEGIU TEHNIC AN III 1 ASISTENŢĂ MEDICALĂ 1

COMPLEMENTARĂ - AN I 1 AUTOMECANICA 8

COMPLEMENTARĂ - AN II 6 COMERCIANT 1

FACULTATE 1 COMERCIANT BUCĂTAR 1

FACULTATE AN I 3 CONSTRUCŢII 10

GR. ŞCOLAR - CLS XI 2 CONSTRUCŢII MAŞINI 1

LICEU - CLS XI 1 CONSTRUCŢII ŞI ARHITECTURA 1

LICEU - CLS XII 5 CROITORIE 8

LICEU 1 FILOLOGIE 1

PROFESIONALĂ - AN I 10 GAZ METAN 1

PROFESIONALĂ - AN II 9 INDEPENDENŢA 1

PROFESIONALĂ - AN III 35 INGINERIE 2

PROFESIONALĂ - AN IV 6 LĂCĂTUŞ 4

PROFESIONALĂ 3 MECANIC AUTO 1

PROFESIONALĂ SPEC. - AN II 3 MED VETERINARĂ 1

PROFESIONALĂ SPEC. - AN III 1 PISE AUTO 1

PROFESIONALĂ SPEC. 1 ŞTIINŢE EC. 1

ŞC. ARTE ŞI MESERII AN I 3 TEHNICĂ ALIMENTARĂ 1

ŞC. ARTE ŞI MESERII AN II 6 TEXTIL 6

ŞC. SPECIALĂ - CLS VIII 2 ZIDAR, PIETRAR, TENCUITOR 1

ŞC. SPECIALĂ 1

ŞC. SPECIALĂ DEF AUZ 4

ŞC. SPECIALĂ NEVĂZĂTORI 5



BUCURESTI


Confectii;






168

SECTOR 1


An I 1 Centrul de Reintegrare Socio-Profesionala pentru tineri dezinstitutionalizati

15

Clasa a V-a 1 Program 2

Clasa a XII-a 2

Limbi straine 1



SECTOR 2

NIVEL SCOLARIZARE PREGATIRE RPOFESIONALA cls. a-VIII-a 1 ABSOLVENT 1

cls. a III-a 1 ASISTENTA SOCIALA 2

cls. a VII-a 1 DREPT 2

cls. a VII-a 1 INDUSTRIAL 1

cls. a XI-a 1 LICEU 2

LICEU X 2 LICEU ARTE PLASTICE 1

LICEU XI 1 LICEU MUZICA 1

Nescolarizat 3 NESCOLARIZAT 3

SAM 14 SAM 31

SAM Anul I 4 SCOALA PROFESIONALA 1

SAM Anul II 2 SCOALA SPECIALA 8

SAM Anul III 4 TEOLOGIE 1

SAM anul IV 3

SAM Anul IV 2


SCOALA SPECIALA 1

SCOALA SPECIALA Anul V 1

SCOALA SPECIALA cls. I 1

SCOLA PROFESIONALA SPECIALA 1

UNIVERSITAR I 2

UNIVERSITAR II 1

UNIVERSITAR IV 1




169

SECTOR 3

NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA 13 CLASE 3 An I facultate 1

8 CLASE 9 An IV 1

GRUP SCOLAR 1 Mecanic 2

GRUP SCOLAR II 1 Sc. Postliceala an II 1

GRUP SCOLAR I 1 Sc. Postliceala an III 1

LICEU 7 Zugrav-faiantar 1

LICEU X 1

LICEU XI 1

LICEU XII 4

NESCOLARIZAT 4

SAM IX 4

SAM 1

SAM II 3

SCOALA GENERALA 8


SCOALA UCENICI 2

SCOALA PROFESIONALA IX 1

UNIVERSITAR III 1

UNIVERSITAR IV 2

VIII CLASE 1



SECTOR 4


8 CLASE 1 bucatar 1

ABANDON SCOLAR 1 comert 1

GRUP SCOLAR 2 confectii 1

IX CLASE 1 economic 1

LICEU 8 electromecanic 1

SAM 31 lacatus-mecanic 1

SCOALA PROFESIONALA 3 lacatus 1

SCOLA SPECIALA 1 mecanic 1

STUDII NEFINALIZATE 1 ospatar 1

V CLASE 1 studii nefinalizate 1

VII CLASE 1 zugrav - zidar 15

VIII CLASE 5




170

SECTOR 5

NIVEL EDUCATIONAL

Colegiu tehnic 1

Facultate 1

Liceu 6

Scoala Generala 2

Scoala Postliceala 7

Scoala Profesionala 30

Scoala Speciala 1


SECTOR 6 NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA

10 clase Şcoala profesională 3 Croitorie 7

10 clase Şcoală profesională 1 Electrotehnic 1

11 clase 1 Lăcătuş mecanic 1

11 clase liceu 3 Liceu/zi 1

11 clase Şcoala profesională 3 Menaj 2

12 clase fără diplomă de bac. 1 Ştiinţe ale naturii 1

9 clase absolvite 1 Tehnician în protecţia mediului 1

9 clase Şcoala profesională 1 Textile 1

LICEU 5 Tricotaje 1

SCOALA PROFESIONALA 9 Zugrav 4

SCOALA SPECIALA 1




171

Anexa 1

Copii intre 14 si 17 ani sau care implinesc 18 ani in 2005

Nr. Crt.

Judet Initiale/sex

Varsta Centrul de plasament

Gradul si tipul de

handicap (daca este

cazul

Nivel de scolarizare

Pregatire profesionala

( daca urmeaza in prezent/ce

forma?)

Sprijin familial

Domiciliul familiei

Observatii


172

Anexa 2

Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005

NOTA:

Deoarece variabila ”gradul de handicap” nu a fost o variabila inchisa (raspunsurile au fost foare diferire neputandu-se

identifica un paterrn de raspunsuri comun judetelor regiunii) pentru o comparabiliate intre judete s-a procedat la inchiderea acestei

variabile ( cu variantele de raspuns: DA handicap, NU handicap).

Facem mentiunea ca instructiunile de completare a Anexelor 1 si 2 au fost concepute si trimise in teritoriu de catre Autoritatea

Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

Responsabiltatea INCSMPS a fost doar in analizarea datelor. Pentru o centralizare a acestora pe toate variabilele, INCSMPS a

propus pentru colectarea datelor formatul de anexa pe care il prezentam mai jos. Din pacate datele nu au sosit din teritoriu pana la

momentul realizarii studiului de fata.

Nr. Crt.

Judet Initiale/sex

Varsta Gradul si tipul de

handicap (daca este

cazul)

Nivel de scolarizare

Pregatire profesionala

( daca urmeaza in prezent/ce

forma?)

Sprijin familial

Loc de munca

Locuinta

Daca are sau nu

Temporara/definitiva


173

ANEXA propusa de catre INCSMPS

Situatia copiilor/tinerilor preconizati sa paraseasca centrele de plasament in urmatorii 3 ani*

Nr. Crt. Judet Sex (M/F)

Varsta (in ani impliniti)

Nivelul de şcolarizare**

(absolvent de:...)

Pregătirea profesională/calificare

domeniu***

Loc de munca in prezent - 2005 (da sau

nu)

Anul preconizat al iesirii din sistem****

…..

NOTA

*a se intelege ca ne referim strict la Centrele de plasament care ofera gazduire pe o perioada nedeterminata (centre cu module de tip familial, centre/case de tip familial, apartamente, centre pentru copii cu dizabilitati, etc); **la rubrica "nivel de scolarizare" a se completa cu unul din campurile: gimnaziu, scoala profesionala, scoala de arte si meserii, liceu, invatamant superior, etc.; a se intelege ca ne referim la nivelul de scolarizare absolvit in momentul parasirii centrului; *** la rubrica "calificare profesionala" a se completa domeniul in care persoana care paraseste centrul de plasament a obtinut o calificare, evident daca este cazul (ex: tamplarie, mecanic, cofetar, etc); **** la rubrica "anul preconizat al iesirii din sistem" a se mentiona unul din urmatorii 3 ani (2006, 2007, 2008) in care se preconizeaza ca tanarul urmeaza a parasi centrul de plasament.


174

5. Analiza ofertei de servicii sociale şi ocupaţionale din sistemul public şi

privat puse la dispoziţia tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie socială

Pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire s-au dezvoltat în majoritatea regiunilor ţării

diferite tipuri de servicii sociale şi de integrare socio-profesională, care oferă acestora asistenţă şi

sprijin în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă, consiliere, găzduire temporară, centre de

tranzit, centre vocaţionale de formare şi orientare profesională, apartamente sociale, apartamente

protejate pentru cei cu handicap, sprijin şi suport pentru cei care îşi continuă studiile, alte tipuri

de servicii. Serviciile sociale puse la dispoziţia acestor tineri au fost iniţiate şi derulate de către

diverse organizaţii neguvernamentale şi de către direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a

copilului judeţene sau locale.

Din analiza datelor privind tipurile de servicii sociale dezvoltate pe teritoriul ţării noastre,

puse la dispoziţie de către ANPDC, rezultă următoarea situaţie pe regiuni:

- În regiunea NE, în care se înregistrează numărul cel mai mare de tineri care urmează să

părăsească instituţiile de ocrotire, numărul serviciilor sociale este destul de redus, excepţie

făcând judeţul Suceava care a dezvoltat servicii pentru tinerii cu handicap de tipul

apartamentelor protejate. Tot în judeţul Suceava s-au construit apartamente sociale, iar în Vaslui,

unde aproximativ 400 de tineri urmează să părăsească sistemul, s-au înfiinţat serviciile sociale de

sprijin. Alte tipuri de servicii sociale pentru grupul ţintă sunt ca număr nesemnificative în raport

cu amploarea fenomenului. În judeţul Botoşani, deşi urmează să părăsească sistemul de

protecţie mai mult de 300 de tineri, nu apare în evidenţele care ne-au fost transmise de la

ANPDC nici un tip de serviciu social.


175

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie socială pentru regiunea NE

10

4

2 21 1

3

6

10

0

2

4

6

8

10

12

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Asistenta si sprijin Integrare socio-profesionala ConsiliereApartamente sociale Apartamente protejate Gazduire temporaraAltele

- În regiunea Sud-Est, numărul serviciilor sociale şi de integrare socio-profesională este mai

mare şi mai diversificat faţă de regiunea NE, cu toate că numărul tinerilor care urmează să

părăsească sistemul de protecţie este mult mai mic. Observăm o repartizare mai echilibrată a

serviciilor pe judeţe, predominând serviciile de integrare profesională şi apartamentele sociale.

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie socială pentru regiunea SE

2

1

4

1

2 2

3

1

2

0

1

2

3

4

5

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea


- În Sud serviciile sociale sunt foarte slab dezvoltate, excepţie făcând judeţul Teleorman, unde

sunt şi cei mai mulţi tineri care au părăsit sistemul de protecţie din aceasta parte a ţării, care a

oferit apartamente sociale.


176

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie socială pentru regiunea Sud

12

1 1 12 2

8

2

0

2

4

6

8

10

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman


- În SV diferite tipuri de servicii sociale pentru tinerii defavorizaţi sunt prezente în fiecare judeţ,

dar foarte puţine ca număr având în vedere că peste 600 de copii părăsesc sistemul în perioada

2003-2005. Se remarcă judeţul Vâlcea cu preocuparea de a oferi tinerilor apartamente sociale şi

servicii de integrare socio-profesională şi Gorjul cu serviciile de consiliere. Oltul cu numărul cel

mai mare de tineri din regiune care urmează să părăsească sistemul a înfiinţat doar 2 servicii de

asistenţă şi sprijin.

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie socială pentru regiunea SV

2

1

2

1

3

1

3

1

00,5

11,5

22,5

33,5

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea


- În Vest, judeţele Arad şi Timiş au dezvoltat pentru aceşti tineri diferite tipuri de servicii sociale

de formare şi integrare socio-profesională, precum şi apartamente sociale, cu deosebire în Timiş

unde peste 200 tineri care urmează să părăsească sistemul. În Caraş-Severin, cu 179 de copii care


177

părăsesc sistemul, se remarcă o preocupare pentru dezvoltarea serviciilor de tip „asistenţă şi

sprijin” în favoarea acestor tineri.

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistenul de protecţie socială pentru regiunea Vest

15

1 2 134

2

12

2 11

02468

10121416

Arad Caras-Severin Hunedoara Timis

Asistenta si sprijin Integrare socio-profesionala ConsiliereApartamente sociale Apartamente protejate Gazduire temporaraAltele Formare profesionala

- În NV se observă foarte puţine servicii pe ansamblul regiunii deşi peste 700 de tineri părăsesc

sistemul în perioada 2003-2005. În judeţul Bihor sunt menţionate diferite tipuri de servicii,

dezvoltate de ONG-uri şi de către DGASPC-uri, dar din datele furnizate de către ANPDC nu

rezultă obiectivul de activitate al acestora .

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie socială pentru regiunea NV

3 24 4

1 2 2

12

02468

101214

Bihor Bistrita-Nasaud


Asistenta si sprijin Integrare socio-profesionala ConsiliereApartamente sociale Apartamente protejate Gazduire temporaraAltele Formare profesionala

- În regiunea Centru, serviciile sociale pentru tinerii defavorizaţi lipsesc cu desăvârşire în

judeţele Alba, Braşov şi Harghita deşi numai din aceste judeţe peste 300 de tineri părăsesc

sistemul. Cel mai bine reprezentat în regiunea Centru la acest capitol este judeţul Mureş cu 336


178

de tineri care părăsesc sistemul şi care vor putea beneficia de 6 apartamente sociale, un centru de

tranzit şi servicii de integrare socio-profesională.

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie socială pentru regiunea Centru

1

4

1

6

1

01234567


Asistenta si sprijin Integrare socio-profesionala ConsiliereApartamente sociale Apartamente protejate Gazduire temporaraAltele Formare profesionala Centru de tranzit

- Bucureştiul şi Ilfovul, cu peste 500 de tineri care părăsesc sistemul în perioada de referinţă

au, cu excepţia sectorului 4, diferite servicii sociale pentru aceşti tineri, cele mai multe fiind de

tipul apartamentelor sociale şi de asistenţă si sprijin. Sectorul 2 are un serviciu de integrare

socio-profesională.

Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie socială regiunea Bucureşti

13

1

12

31

0

5

10

15

Ilfov Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

Asistenta si sprijin Integrare socio-profesionala Consiliere

Apartamente sociale Apartamente protejate Gazduire temporara

Altele Formare profesionala Centru de tranzit


179

6. Concluzii generale:

Din analiza situaţiei tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie socială a copilului au rezultat

următoarele constatări:

- Numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut în perioada 2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la

32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14 ani, urmând ca în următorii patru ani

aproximativ 4.500 -5.000 de copiii să părăsească anual sistemul de protecţie; Cel mai mare

număr de tineri în această situaţie sunt în judeţele Iaşi (1100), Municipiul Bucureşti (449),

Vaslui (397), Mureş (336), Timiş (236), Botoşani (228), Buzău (227), Satu –Mare (251). În

restul judeţelor numărul tinerilor care au părăsit sau urmează să părăsească sistemul de protecţie

este sub 200 pentru această perioadă de timp (în Anexa I este prezentată situaţia pe fiecare

regiune de dezvoltare).;

- Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită legale, pentru că

nu îi pot abandona în stradă. Astfel, un număr de 6.596 de tineri la nivel naţional cu vârste până

în 26 ani urmează o formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială;

- Aceşti tineri sunt o categorie vulnerabilă de persoane expusă riscului excluderii sociale şi

marginalizării deoarece nu au locuinţă şi nici posibilităţi de închiriere sau de cumpărare,

întâmpină greutăţi la angajare, fiind expuşi şomajului; nu au mijloace proprii de subzistenţă fiind

expuşi vagabondajului şi delincvenţei; cad adesea victime ale criminalităţii, consumului de

droguri, exploatării sexuale;

- În Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008 integrarea socială şi profesională a tinerilor

care părăsesc sistemul de protecţie a copilului este prevăzută ca un obiectiv prioritar care

necesită o abordare integrată şi o intervenţie imediată; ca urmare Guvernul intenţionează să

dezvolte o strategie care să vină în sprijinul rezolvării situaţiei acestor tineri;


180

- Măsuri specifice pentru această categorie de persoane sunt prevăzute în diferite programe care

vizează măsuri în domeniul politicii de tineret, de combatere a marginalizării şi excluderii

sociale, de prevenire şi combatere a şomajului în rândul tinerilor; de incluziune socială a

persoanelor aflate în dificultate. Programe speciale de integrare socio-profesională sunt

prevăzute pentru tinerii privaţi de libertate şi pentru cei cu dizabilităţi aflaţi în centre specializate

de protecţie socială;

- De la vârsta de 18 ani, tinerii ies de sub legislaţia care prevede măsurile de protecţie a copilului

aflat în dificultate şi beneficiază de prestaţiile în bani şi serviciile sociale din sistemul de

securitate socială pentru adulţi.

- Din sistemul de asistenţă socială, pot beneficia, până la găsirea unui loc de muncă, de un venit

minim garantat, masă la cantina de ajutor social, burse sociale pentru studenţi. Ajutorul social

sub forma venitului minim garantat poate fi acordat în bani, dar şi în natură. De asemenea, acesta poate

fi acordat şi indirect, prin plata cheltuielilor de întreţinere. Tinerii care beneficiază de ajutoare

sociale au dreptul la asistenţă medicală, fără plata contribuţiei pentru asigurările sociale de

sănătate care se suportată de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei. Dacă îşi

continuă studiile şi urmează cursurile de învăţământ liceal, profesional sau superior, organizate

în condiţiile legii, beneficiază de alocaţia de stat pentru copii şi după vârsta de 18 ani;

- Sistemul asigurărilor sociale pentru acoperirea riscului de şomaj asigură tinerilor care nu au

găsit un loc de muncă timp de 2 luni de la absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după

satisfacerea stagiului militar prestaţii în bani(indemnizaţie de şomaj) şi servicii ocupaţionale

care se încadrează în măsurile active directe şi indirecte de stimulare şi facilitare a accesului la

un loc de muncă (informare şi consiliere, mediere a munii, formare profesională, stimularea

angajatorilor pentru includerea în ocupare a acestor categorii de persoane);

- Accesul la o locuinţă pentru aceşti tineri este prevăzut ca o prioritate atât în legislaţia care

prevede construcţia de locuinţe pentru tineri şi familiile lor cât şi în legislaţia care conţine

prevederi exprese pentru combaterea marginalizării şi excluderii sociale. Un rol important în


181

acest sens revine consiliilor judeţene şi locale care, în limita fondurilor, trebuie să asigure pe o

listă a priorităţilor locuinţe sociale pentru această categorie defavorizată de persoane;

- Organizaţiile neguvernamentale, singure sau în parteneriat cu administraţiile publice locale, au

un rol important la dezvoltarea serviciilor sociale pentru integrarea socială şi profesională a

tinerilor care părăsesc instituţiile de ocrotire a copilului;

- Din analiza dispersiei programelor de servicii sociale pe cele opt regiuni de dezvoltare rezultă o

repartizare inegală a acestora care nu este în concordanţă, în cele mai multe cazuri, cu numărul

tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie. Astfel, în regiunea NE, în care se înregistrează

numărul cel mai mare de tineri care urmează să părăsească instituţiile de ocrotire, numărul

serviciilor sociale este destul de redus, excepţie făcând judeţul Suceava care a dezvoltat servicii

pentru tinerii cu handicap de tipul apartamentelor protejate. Alte tipuri de servicii sociale pentru

grupul ţintă sunt ca număr nesemnificative în raport cu amploarea fenomenului. În judeţul

Botoşani, deşi urmează să părăsească sistemul de protecţie mai mult de 300 de tineri, nu apare în

evidenţele care ne-au fost transmise de ANPDC nici un tip de serviciu social. O situaţie similară

se remarcă în regiunile Sud, SV, NV, precum şi în Centru (cu excepţia judeţului Mureş), unde

într-o serie de judeţe, Alba, Braşov, Harghita, serviciile sociale pentru aceşti tineri lipsesc cu

desăvârşire. Dimpotrivă, în regiunea SE, numărul serviciilor sociale şi de integrare socio-

profesională este mai mare şi mai diversificat cu toate că numărul tinerilor care urmează să

părăsească sistemul de protecţie este mult mai mic. Observăm aici o repartizare mai echilibrată a

serviciilor pe judeţe, predominând serviciile de integrare profesională şi apartamentele sociale. O

situaţie bună a serviciilor sociale pentru grupul ţintă o întâlnim şi în regiunea de Vest, în care

amploarea fenomenului este apreciabilă tinând cont de numărul mare de tineri care părăsesc

sistemul, precum şi în Bucureşti, în care găsim aproape în toate sectoarele servicii sociale cu

deosebire apartamente sociale, de integrare socio-profesională şi de consiliere.

- Din analiza cantitativă a informaţiilor stabilite spre culegere şi prelucrare de către ANPDC în

Anexa 1 (tineri cu vârste între 14-17 ani si 18 ani), a rezultat următoarea situatie centralizată (pe

total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de la Directiile

Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului :


182

Variabila SEX: 53% masculin, 47% feminin;

Existenta unui HANDICAP: 39% tineri cu handicap, 61% tineri fara handicap;

Variabila VARSTA: 17% tineri in vasta de 14 ani, 20% tineri in varsta de 15 ani,

24% tineri in varsta de 16 ani, 25% tineri in varsta de 17 ani si 14% tineri in

varsta de 18 ani;

Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin

familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile


Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant

gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38%

nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar;

Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de

protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt orientati cu precadere spre

domenii precum: “confectii”, “tamplarie”, “mecanica”, “constructii”si

“alimentatie publica”.

- Din analiza cantitativă a informaţiilor stabilite spre culegere şi prelucrare de către ANPDC în

Anexa 2 (tineri care au împlinit sau împlinesc 18 ani în 2005) a rezultat următoarea situatie

centralizată (pe total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de

la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului :

Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin;

Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara

handicap;

Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin

familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile

completate la aceasta variabila) ;

Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4%

dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta

variabila) ;

Existenta unei LOCUINTE: 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta (în

completarea anexelor au existat judeţe care au trecut în coloana aferentă variabilei


183

“locuinţă” şi centrul de plasament care a fost prelucrat ca locuinţă), 51,2 % dintre

tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta

variabila) ;

TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA,

36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile


VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au

implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.

7. Propuneri:

1. Crearera unui sistem de monitorizare şi evaluare semestrială şi anuală a modalităţilor de

integrare socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului,

având în vedere existenţa cadrului legal şi instituţional care să permită realizarea acestui

obiectiv;

2. Stabilirea unor indicatori specifici domeniului de interes care să permită o apreciere

reală a fenomenului şi o evaluare a gradului de implementare a măsurilor prevăzute

pentru aceste persoane în programele şi planurile de măsuri elaborate la nivel naţional şi

local, precum şi a obiectivelor prevăzute în politicilor sociale pentru prevenirea şi

combaterea marginalizării şi excluderii sociale în rândul acestor tineri;

3. Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale pentru încurajarea şi sprijinirea

dezvoltării serviciilor sociale comunitare care să contribuie la integrarea socială şi

profesională a tinerilor aflaţi în dificultate, ţinând seama de specificitatea fiecărui caz

spre rezolvare;

4. Stabilirea unui sistem de finanţare pentru dezvoltarea măsurilor de asistenţă socială prin

finanţarea de la bugetul de stat şi de la bugetele locale a proiectelor şi programelor de

servicii sociale, care să fie încredinţate spre derulare şi administrare organizaţiilor

neguvernementale;


184

5. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul asistenţei sociale prin creşterea gradului de

calificare şi specializare; intensificarea pregătirii şi instruirii funcţionarilor publici din

direcţiile judeţene şi locale de asistenţă socială si protecţie a copilului în practica

asistenţei sociale şi în dezvoltarea proiectelor finanţate din fondurile UE, în scopul

dezvoltării serviciilor sociale comunitare;

6. Dezvoltarea interesului administraţiilor publice locale în dezvoltarea parteneriatelor cu

societatea civilă pentru rezolvarea nevoilor sociale ale comunităţii;

7. Dezvoltarea serviciului de tip “acompaniament social personalizat” la nivelul direcţiilor

de asistenţă socială şi protecţie a copilului, dar şi la nivelul AJOFM, care să urmărească

de la caz la caz modalitatea de soluţionare a problemelor legate de locuinţă şi de găsirea

unui loc de muncă;

8. Intensificarea eforturilor administraţiilor publice locale pentru construcţia de locuinţe,

adăposturi şi centre pentru tinerii aflaţi în dificultate, cu posibilitatatea de găzduire

temporară a acestora până la dobândirea unei locuinţe cu chirie din fondul de locuinţe

sociale;


185

ANEXA nr. I

Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie sau care urmează să părăsească acest sistem în anul 2005 pe regiuni de dezvoltare

Numărul tinerilor care au parasit sistemul de protectie in regiunea NE in perioada 2003-2005

65 228

1100

126

134

397

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea SE in perioada 2003-2005

71

227

42139

77

76

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea


186

Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea Sud în perioada 2003-2005

135

3889

2529

55

50

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protectie în regiunea SV în perioada 2003-2005

133

84

107

167

119

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Numărul tinerilor care au părăţit sistemul de protecţie în regiunea Vest în

perioada 2003-2005

112

17986

236

Arad Caras-Severin Hunedoara Timis


187

Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea NV în perioada 2003-2005

144

61

172

196

251

59

Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj

Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea Centru pentru perioada 2003-2005

116

86

60

120336

121


Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea Bucureşti in perioada 2003-2005

86

449

Ilfov Mun. Bucuresti


188

Cuprins:

Pagina

1. Consideraţii generale ......................................................................................................

1

2.Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemul de protecţie………………………………………………………………………………….....

6

3. Analiza programelor şi a cadrului legal şi instituţional privind tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului din perspectiva sistemului de servicii sociale şi ocupaţionale puse la dispoziţia acestora în vederea incluziunii lor sociale şi profesionale……………………………………....................................................................

8 8

3.1. Programe de măsuri pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire………….. 3.2. Cadrul legal şi instituţional………………………………………………………..

12

3.2.1. Cadrul legal şi instituţional din domeniul asistenţei sociale........................ 12 Legislaţia în domeniul ocupării forţei de muncă......................................... 17 3.2.2.

3.2.3. Contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale şi ocupaţionale pentru tinerii aflaţi în dificultate…………………………….

19

4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor statistice puse la dispoziţie de către Direcţiile Generale Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului…………………..

21

4.1. Analiza cantitativă conform Anexei 1..........................................................

21

Regiunea de dezvoltare CENTRU…………………………………………. 22 Regiunea de dezvoltare NORD-EST………………………………………. 32 Regiunea de dezvoltare NORD-VEST.......................................................... 43 Regiunea de dezvoltare SUD……………………………………………… 54 Regiunea de dezvoltare SUD-EST………………………………………… 63 Regiunea de dezvoltare SUD-VEST............................................................. 72 Regiunea de dezvoltare VEST…………………………………………….. 77 Bucureşti………………………………………………………………….. 86

4.1.1. 4.1.2. 4.1.3. 4.1.4. 4.1.5. 4.1.6. 4.1.7. 4.1.8. 4.1.9. Concluzii………………………………………………………………….. 94

4.2. Analiza cantitativă. Prelucrare date ANEXA 2……………………………. 96 Regiunea de dezvoltare NORD-EST……………………………………….

97

Regiunea de dezvoltare SUD-EST………………………………………… 102 Regiunea de dezvoltare SUD……………………………………………… 107 Regiunea de dezvoltare SUD-VEST............................................................. 112 Regiunea de dezvoltare VEST……………………………………………... 117 Regiunea de dezvoltare NORD-VEST.......................................................... 122 Regiunea de dezvoltare CENTRU…………………………………………. 127 Bucureşti…………………………………………………………………… 132

4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.2.5. 4.2.6. 4.2.7. 4.2.8. 4.2.9. Concluzii…………………………………………………………………… 138


189

4.2.10. Nivel educaţional-pregătire profesională………………………………….. 139 5. Analiza ofertei de servicii sociale şi ocupaţionale din sistemul public şi privat puse la dispoziţia tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie socială……………………………………………………………………………………….

174

179

6. Concluzii generale………………………………………………………………………. 7. Propuneri…………………………………………………………………………………

183

Anexa I………………………………………………………………………………… 185

Documents

Tineri Care Parasesc Sistemul de Protectie Studiu