Upload
georgiana-cozma
View
40
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: I.E.A.
PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA
MANAGEMENTMANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT:
TRANDAFIRESCU GEORGIANA
2009
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,
prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi
schimbarea radicală a funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de
repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de
piaţă, a relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi
calitatea, necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile
utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în
agricultură" ocupă un loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a
viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia
studenţilor prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi
normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management
în agricultură" se adresează în special studenţilor de la Facultatea de
Agricultură specializarea Inginerie economică în agricultură.
2
CUPRINS
CAP 1 .CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:A.2. Obiectul de activitate.A.3. Forma juridica a solicitantuluiA.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţareA.5. Administratorii societatiiA.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB.1. Istoricul activitatii B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii primeB.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.C.2. Descrierea tehnica a proiectului C.3. Managementul proiectuluiC.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii C.5. Personal si instruireC.6. Graficul estimat al proiectuluiC.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID.1. Bazele de productieD.2. Contul de profit si pierderi previzionat D.3. Fluxul de numerar previzionat D.4. Indicatorii financiari
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞICAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUIÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ
CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
3
CAP. CAP. I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERI
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
TRANDAFIRESCU GEORGIANA
A.2. Obiectul de activitate.
cod. CAEN - 0124
A.3. Forma juridica a solicitantului
PF Trandafirescu Georgiana cu domiciliul in localitatea Iasi jud. Iasi Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr. F04/543/10.10.2005, Cod unic de inregistrare 4363768593345, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatatea Inchirieri de utilaje agricole prin autorizatia nr. 7/05.10.2005 eliberata de Primaria Iasi, jud. Iasi
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare
Tabel A.4.1
Structura acţionariat
Nr.Crt.
Denumire acţionar
Nr. de actiuni/parţi
sociale deţinute (Buc)
Valoare nominala a parţii sociale
(lei)
Valoare totala(lei)
Participarela capital
(%)
1 TRANDAFIRESCU GEORGIANA 250 850 212500 100
TOTAL 250 850 212500 100
4
Tabel A.4.2
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE
Nr.Crt.
Denumire acţionar
BI/CI (Persoane fizice)
Cod Unic de Inregistrare(Societati)
CNP(Persoane fizice) Adresa
Participarela capital
(%)
1 TRANDAFIRESCU GEORGIANA
4363768593345 2870420226715 Loc. Iasi Jud Iasi 100
TOTAL 0
A.5. Administratorii societatii
Tabel A.5.1
Administratorii societatii
Nr.Crt.
Nume, prenume
BI/CI /PP Serie/Nr.Locul si
data emiterii
CNPLocul si data
naşteriiDomiciliu Funcţia
1TRANDAFIRESCU
GEORGIANA
MX/202253
Iasi 20/04/87
2870420226715Iasi
JUD. Iasi Loc.Iasi Jud. Iasi
AD-TOR
Tabel A.5.2NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
Nr.Crt.
Nume, prenume
BI/CI /PP Serie/Nr.Locul si
data emiterii
CNPLocul si data
naşteriiDomiciliu Funcţia
1
2
..
5
..
n
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :
Tabel A.6.1Puncte de lucru
Nr.Crt.
Tip:Sediul social, punct de lucru,
sucursala, filiala, loc de vanzareActivitate Localizare Adresa
1LOC. Iasi JUD. Iasi
Inchirieri de utilaje agricoleLOC. Iasi JUD. Iasi
LOC. Iasi JUD. Iasi,Soseaua
Nationala, nr20A,BL B2, Ap 1
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
SC AGROPACT SRL , s-a infiintat in luna septembrie 2005 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu timp de 4 ani, fiind orientata pe servicii in domeniul dezvoltarii agriculturii moderne. Firma are experienta in acest domeniu si pune la dispozitie clientilor utilaje destinate lucrarilor agricole masini si utilaje cu specific agricol. Asiguram servicii de buna calitate cu personal calificat si seriozitate maxima.Firma pune la dispozitia clientilor masini si utilaje agricole pe parcusul campaniilor agricole, utilajele fiind cumparate la mana a doua. Prin prezentul proiect se doreste reinnoirea parcului de tractoare si astfel se vor achizitiona un numar de 3 tractoare de la firmele specializate din judetul Iasi, pentru a putea satisface cerintele clientilor.
6
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :
Tabel B.2.1Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent
Nr.Crt.
Denumire mijloc fixData achizitionarii PV/ NIR.
Grupa de incadrare contabila
Valoare de intrare
Amortizarea cumulata la
data ultimului
bilant contabil
Valoarea rămasa la
data ultimului bilant
contabil
Buc
1
Tractor U 445 cu remorca de 20 tone
Tractor U 650 cu remorca de 25 tone
Tractor VEMAC cu remorca de 30 tone
20/02/200535000€40000€38000€
204614/56500 204614/56500 3
Consum conbustibi si energie electricaIndicatori kw kw Lei RON
Curs leu/Euro =41200 zi/hala an/hala Kw an/halaCONSUMURI CU ENERGIA Zile /anConsum energie productie pet-uri 3 1095 0.23 251,8500Total (lei)/an 251.8500Total (Euro) 69Combustibil 20kg/100km 1data pe zi 4.4 13500Combustibil (euro) 3727TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Hala Zile /an
Total (lei) 13751.8Total (Euro) 3796
7
9.Asigurare
Indicatori CursValoare
lei/masina
4.331
Numar masini 3
Valoare tractoare
Valoare asigurare lei 17241.9
Valoare asigurare Euro 4761
Revine pe um (lei) 5754
Revine pe um (Euro) 1589
10.AmortismentIndicatori Curs Valoare lei/utilaj
4.331 0 0
Utilaje 3 Valoare tractoare 409229.5Valoare amortizare 51153.6Valoare amortizare (Euro) 14125Revine pe utilaj(lei/an) 17050Revine pe utilaj (Euro/an) 4708
B.4 Politica de desfacere. Canale de distribuţie
Tabel B.5.1Principalii clienţi ai societatii
Nr. crt.
Client (Nume si adresa)
Valoare(euro)
Pondere %
Termen de plata
1 SC AGRO COMPLEX SA 54750 1 00 100 ZILE TOTAL 54750 100%
8
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Crt.
SocietateCod Unic de Inregistrare
TelefonFax
Adresa
1 SC AGRO SOL SA 946042 0745678234 Str Canta, nr 4, (iesire din municipiu)
9
PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului. Prin prezentul plan de afaceri fiima SC AGROPACT SRL doreste sa cumpere un numar de 3 tractoare cu remorca, Tractor U 445 cu remorca de 20 tone, Tractor U 650cu remorca de 25 tone, Tractor VEMAC cu remorca de 30 tone, pentru a putea veni in sprijinul fermelor agricole in campaniile agricole.
Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect
Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fermele cu caracter agricol si vor fi furnizate de firme specializate de comercializare a utilajelor din judetul Iasi si Neamt. Respectiv tractoarele U 445 si U 650 de la firma AGROLINE INTERNATIONAL Tg Neamt, iar tractorul Vemac de la firma UTILOGIC SRL Iasi.
C.3. Managementul proiectului
(Responsabilul legal)1. Nume: Trandafirescu Prenume: Georgiana Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect) : absolvent a UNIVERSITATII DE
STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA, IASIC V Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avuta Perioada
SC AGROPACT SRL SEF BIROU 1990-2001
La pensie In prezent
10
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1 – Lista de achizitii active
Nr. Crt
.
Furnizor (daca este cunoscut
la momentul depunerii cererii de
finantare)
Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)
% din total
valoare eligibila a proiectulu
i
1AGROLINE
INTERNATIONALStr Bogdan Voda nr
6 Tg Neamt
Tractor U 445 cu remorca de 20 tone 35 000 100
2AGROLINE
INTERNATIONALStr Bogdan Voda nr
6 Tg Neamt
Tractor U 650 cu remorca de 25 tone 40 000 100
3 UTILOGICSTR. Vamasoia,
nr5, bl A4 , P
Tractor VEMAC cu remorca de 30 tone 38 000 100
C.4 Personal si instruire
Activitatea firmei este asigurata de personal calificat, angajat cu contracte de munca nelimitat si cu carte de munca.
C.5 Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil in 2 luni de la aprobarea finantarii prin incheierea contractului de vanzare cu AGROLINE INTERNATIONAL si UTILOGIC.
C.6 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
Prin achizitionarea celor 3 tractoare de mare putere impreuna cu remorci de capacitate mare, firma noastra poate pune la dispozitia clientului nostru SC AGRO
11
COMPLEX SA utilejele necesare pentru transporul si efectuarea lucrarilor cu caracter agricol in campania de vara a anului 2009. Buna desfasurare a ctivitatii economice si materiale a firmei SC AGRO COMPLEX SA, influenteaza la randul ei activitatile firmelor cu care firma are contracte de furnizare a materiilor prime, in special grau. Firmele mari sunt Compan Group, Velpitar, Panifcom.
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - € 4.331
Nr. Crt
Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5
Venituri din prestarii servicii
1 Venituri din prestarii servicii Mii LeiEuro 284700 284800 285000 285100 285200Euro
Cheltuieli 6 Cheltuieli materiale – total Mii Lei
Euro 3800 3900 4000 4000 41008 Cheltuieli cu impozite, taxe si
varsaminte asimilateMii Lei
Euro 28713 28713 28713 28713 2871311 Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele Mii Lei
Euro 8000 8000 8000 8000 800012 Cheltuieli - total Mii Lei
Euro 40513 40613 40713 40713 4081313 Rezultatul din prestarii servicii Mii Lei
Euro 244187 244187 244287 244387 24438719 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei
Euro 244187 244187 244287 244387 24438720 Impozit pe profit Mii Lei
Euro 39069 39069 39085 39101 3910121 Profit net Mii Lei
Euro 205112 205112 205302 205284 205284
12
D.1 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )
Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEA/PERIOADA
MII LEI I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3)
A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2. Vanzari de active, inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut BancaA 3.2. Grant SAPARD 0 0 0 0 0
B. Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3)B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVAB2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVAB3. Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0
C. Excedent/Deficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.) D.1.1. Rate la imprumutul Banca D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.) D.2.1. La imprumutul Banca D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0
E. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1.307.275 1.472.387 1.624.350 1.749.300 1.868.300F. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1) 284700 284800 285000 285100 285200
F1. Vanzari varianta cu proiectG. Incasari din activitatea financiaraH. Credite pe termen scurt 1.307.275 1.472.387 1.624.350 1.749.300 1.868.300K. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA
(dupa caz), din care:0 0 0 0 0
1 Cheltuieli privind marfurile
2 Cheltuieli cu materiileprime3800 3900 4000 4000 4100
3 Cheltuieli cu materialele consumabile
7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate28713 28713 28713 28713 28713
8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0
10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 8000 8000 8000 8000 8000
2222222111111
L. Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468.670 550.851 631.321 707.925 776.153
13
M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2) 43595 43767 43964 44203 44221
M1. TVA de platit4526 4698 4879 5102 5120
M2. Impozit pe profit39069 39069 39085 39101 39101
N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 Dividende
D.2 Indicatorii financiari EURO Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in euro) –269000
__________________________________________________________________Mii lei____Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare* (Ve)
284700 284800 285000 285100 285200Cheltuieli de exploatare* (Ce)
40513 40613 40713 40713 40813
___________________________________________________________________________
Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce - minim 10% din Ve
244187 244187 244287 244387244378
___________________________________________________________________________
Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit.
205112 205112 205302 205284205284
___________________________________________________________________________
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn,
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza
14
Dr – ESTE 4 ANI
Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate.
70% 70% 76% 76% 76%___________________________________________________________________________
Cheltuieli financiare* (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL
Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri, FNN>=0 (pentru fiecare an de prognoza)
280.102 331.554 379.748 425.733 466.695
Valoare actualizata neta (VAN) =FNi/(1+r)I +FN5/r, VAN>0, r=rata de actualizare=8%
15
CAPITOLUL IICAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol
Suprafaţa totală 810 100,0 -
Teren agricol 840 99,28 100,0
Teren arabil
- din care irigat
820 96,42 97,13- - -
Păşuni naturale 20 2,85 2,87
Fâneţe naturale - - -
Livezi - - -
Vii - - -
Teren neproductiv 5 0,71 -
Condiţii naturale
a) Temperatura medie anuală -9-11°C
b) Precipitaţii medii anuale -500-600mm
c) Tipul de sol predominant, textura, panta –cernoziomuri cambice si argilo-
iluviale,cu textura mijlocie,fertila cu panta cuprinsa intre 5-10%
16
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Culturile prefera solurile cu o anumita textura,cu un anumit continut in substante
nutritive (N,P,K).Astfel cultura grau prefera solurile lutoase si luto-argiloase,soluri cu o
capacitate mare de retinere a apei.Cultura porumb prefera solurile
lutoase,permeabile,fertile,bogate in humus cu capacitate ridicata de inmagazinare si
pastrare a apei.Cartoful prefera solurile usoare,permeabile,bogat in elemente nutritive,cu
textura luto-nisipoasa,bine aerisite.
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
a) Cultura porumb:
● capacitate mare de productie;
●este o planta prasitoare, fiind o buna premergatoare pentru majoritatea plantelor
de cultura;
● recoltarea se face fara pericol de scuturare.
b)Cultura grau:
● elibereaza terenul devreme fiind o buna premergatoare pentru majoritatea
plantelor de cultura;
● graul are o mare plasticitate ecologica,fiind cultivat pe toate continentele.
c)Cultura cartof:
● este o excelenta premergatoare pentru culturile succesive si cerealele de
toamna;
● valorifica solurile usoare nisipo-lutoase din zonele umede si racoroase unde
cerealele nu reusesc in cultura.
Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute în vedere; soiurile şi hibrizi aleşi
pentru fiecare cultură)
Alegerea hibizilor are in vedere urmatoarele insusiri:
17
-capacitatea de adaptare la conditiile climei si solurile zonei,incat sa asigure
productii ridicat constante;
-durata de vegetatie care sa permita ajungerea la maturitate;
-rezistenta la seceta,la boli,la daunatori;
-rezistenta la cadere;
-inaltimea uniforma.
Astfel:
● cultura grau-soiurile Fundulea 29 si Moldova
● cultura porumb- Fundulea, Moldova
● cultura cartof-soiurile Sucevita si Muresan
2.3. Intocmirea asolamentului
Specificare Ha
Suprafaţa totală a terenului arabil 820
Suprafaţa medie a solei 273
Tabelul 2
Schema rotaţiei culturilor
SOLA/ANUL 2006 2007 2008
I Grau Cartof Porumb
II Porumb Grau Cartof
III Cartof Porumb Grau
18
CAPITOLUL III CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale
CulturaTipul
de sol
Suprafaţa
- ha (Si)
Nota de bonitare
pentru condiţiile
ecologice (Pi)
Corecţia pt.
distanţă şi felul
drumului (k)
Coeficient
de
potenţare
(c)
Producţia
medie
realizată
Grau
US1 273 70 +4 1,4 2850US2 273 82 +2 1,3 3000US3 273 85 +3 1,2 3500TOTAL 820 237 +9 3,9 9350
2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):
US1 –273x70=19110
Ni = Si x Pi US2 –273x82=22386
US3 –273x85=23205
TOTAL =64701
3) Nota medie ponderată de bonitare:
Nmp= Ni:Si total =64701:273=237 puncte
19
Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
(75x19110+75x22386+75x23205)/64701=75
Kg/punct
4) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri: Ct = S x k
US1 -75x4=300
Suprafaţă x coeficient corecţie US2 –75x2=150
US3 –75x3=225
TOTAL =675
5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
US1- 5250-300=4950
Nbr=Nota totala de bonitare-corectia US2-6150-150=6100
US3 -6375-225=6150
6) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):
US1 – 6930
Ntp =Nota de bonitare recalculată
(Nbr)x
Coeficient de
potenţareUS2 –7930
US3 –7380
7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
US1 – 6930x39=270270
20
Pt = Nota totala de bonitare x Productia ce revine
potentiala(Ntp) pe un punct de US2 – 7930x39=309270
bonitare P(kg/punct)
US3 – 7380x39=287820
TOTAL=867360
8) Producţia medie la hectar: Pmc1
Pmc1 = Productia totala : Suprafata
totala = 867360 : 225 =3855
Rezultatele pentru celelalte culturi:
Pmc2 =5875 kg/ha (porumb)
Pmc3 =30000 kg/ha(cartof)
21
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE
CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de
producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în
considerare şi pierderile rezultate prin levigare.
În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la
ha separat pentru cele 3 culturi în parte.
Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice
Nr. Crt.
SPECIFICARE U.M. CULTURA
GRAU PORUMB CARTOFN P K N P N P K
1 Producţie medie
Kg/ha 3855 5875 30000
2 Consum specific
Kg s.a./t
22 11 20 21 16 0 18 22
3 S.a. de administrat
Kg 109,538 52,3875 95,25 123,375 94 0 382,5 467,5
4 S.a. în sol Kg 66 31 42 67 30 0 180,0 3005 Diferenţa de
adm.Kg s.a.
43,5375 21,3875 53,25 56,375 64 0 202,5 167,5
6 Pierderi prin levigare
% 13 5 7 16 6 16 4 7
7 Cant. pierdută prin levigare
Kg s.a.
5,65988 1,06938 3,7275 9,02 3,84 0 8,4 11,7
8 Total s.a. de administrat
Kg 49,1974 22,4569 56,9775 65,395 67,84 0 211,0 180,0
9 Tipul de îngrăşământ
NO4NO3 Super P c.
Sare de K
NO4NO3 Super P c.
NO4NO3 Super P c.
Sare de K
10 Conţinutul ţn s.a. a îngr.
Kg/t 345 400 400 345 400 345 400 400
11 Doza de îngr. de administrat
kg 142,0 56,0 142,0 190,0 170,0 0 527,0 450,0
22
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,
producţiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa
(ha)
Producţii
medii (kg/ha)
Producţia
totală (t)
Preţ livrare
(lei/kg)
Porumb 225 5875 1321,8 7000
Cartof 225 30000 6750 8000
Grau 225 3855 867,3 12000
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare,
se întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice
servesc în acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei,
determinarea volumului lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă,
cantităţile de materiale şi mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.
2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
23
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar
şi cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2.Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată
perioada
optima de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3.Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi
materiale.
4.La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile
om, iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru
evaluarea lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5.Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30%
pentru CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15%
asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.
6.Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului
fix folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7.Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8.Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
24
9.La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de
produs.
3. 5. Organizarea lucrării de sem ă nat la cultura GRAU
Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în
ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi
precum şi termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al
semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor
agricole.
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:
1. se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21).
2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen
optim, folosind formula:
,în care:
N – numărul de agregate pentru
terminarea lucrării în timpul propus;
S – suprafaţa de însămânţat;
n – numărul de zile în care trebuie
terminată lucrarea;
P – randamentul zilnic al maşinii
N=225/5*12.04=3
25
Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat
folosit. Aceasta se calculează după formula:
,în
care:
P – randamentul zilnic al agregatului
(ha);
B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru
(m);
V – viteza de deplasare a agregatului
în lucru (m/oră);
t – durata zilei de lucru (ore);
H – coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)
P=3.625*6.5*5*0.8/10000=15.04
3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.
Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a
marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:
lăţimea de lucru a semănătorii (B);
distanţa între două brăzdare (b);
distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor
tractorului (c).
=(3,625+0,0125-1,6)/2=1,018
=(3,625+0,0125+1,6)/2=2,618
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi
cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:
=2,618
4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La începutul
lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare.
Această verificare se face după formula:
26
, în
care:
G – cantitatea de sămânţă cursă din
semănătoare, la un număr stabilit de
învârtiri a roţii semănătorii;
A – norma de semănat la un ha (kg);
d – lungimea roţii semănătorii (m);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii.
G=240*1.74*3.625*5747.12/10000=870
5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a
postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a
uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea
semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. ~n acest caz,
lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
, în
care:
L – lungimea maximă a postatei (m);
Q – capacitatea coşului de alimentare a
semănătorii (kg);
Y – coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de
alimentare a semănătorii (în medie 0,70-0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).
27
L=0.5*10²*10²*240*0.8/240*3.625=960000/870=1103.448
In ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a
parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât
să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:
,în care:l – lăţimea postatei (m);
P – productivitatea zilnică a agregatului
(ha/zi);
Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată
(1-2 zile);
L – lungimea postatei (m).
l=150400/1103.448=136.3
6. Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la
capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone
se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de întoarcere este
dată de relaţia:
, în care: E – lăţimea zonei de întoarcere;
R – raza de întoarcere a agregatului;
28
e – lungimea de ieşire a agregatului
(adică distanţa de la centrul agregatului;
mijlocul osiei motoare a tractorului) până
la organele active ale maşinii.
Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului
pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
E=3*³+2=14
7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre
punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la
semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea
cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei,
distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:
, în care:
D – distanţa dintre punctele de
alimentare (m);
B – lăţimea de lucru a agregatului (m);
T – numărul turelor (adică nr. curselor
dus-întors) pe care le face agregatul până
la golirea coşului semănătorii.
In cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea
cutiei de seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face
agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind lungimea
drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de
lucru dus şi întors. ~n acest scop, se foloseşte următoarea formulă:
, în care:T – numărul turelor;
Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);
Y – coeficientul de utilizare a capacităţii
cutiei (0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
29
L – lungimea postatei (m).
T=10²*10²*40*0.8/240*3.625*2*183.448=0.166
În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre
punctele de alimentare se calculează după formula:
D=0.166x3.625=0.601
(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).
8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare.
Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după
formula:
,iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:
,în care:
C – cantitatea de seminţe necesară
alimentării agregatului (kg);
Q capacitatea coşului semănătorii (kg);
y – coeficientul de utilizare a capacităţii
cutiei;
a – nr. semănătorilor în agregat.
C=241*0.8*2=386
9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat
seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în
raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
30
10. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de
seminţe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor,
capacitatea mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un
ciclu de transport.
In primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe
existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:
,
în care:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);
0,85 – coeficientul de folosire a cutiei
semănătorii;
B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);
V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);
N – norma de sămânţă la ha (kg).
T=10000*240*0.85/3.625*6500*240=0.36
Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:
, în care:
Nt – numărul mijloacelor de transport;
n – numărul semănătorilor ce lucrează;
t – durata unui ciclu de transport (min.);
Cm – capacitatea mijlocului de transport
(kg).
Nt=4x400x0.85x20/0.36x5000=9
31
Centralizarea datelor
Nr. crt.
Specificare U.M.Agregatul folosit
Tractor + (SUP-29)
1.Productivitatea zilnică a agregatului
ha/ schimb
3,625
2.Necesarul zilnic de:
-tractoare nr. 2-semănători nr. 2
3.Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor
ha/zi 15.8
4.Dimensiunile solei de semănat
-lungime m 500-lăţime m 420-suprafaţă ha 225
5.Dimensiunea parcelelor de semănat
-lungime m 500-lăţime m 140-suprafaţă ha 70
6.Lungimea marcatorului
-dreapta m 1.018-stânga m 2.618
7.Norma de însămânţare
-la 20 învârtituri kg 900-la hectar kg 240
8.Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe
m 7.25
9. Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare
-la primul punct
kg 400
-la punctele următoare
kg 340
10.
Necesarul zilnic de muncitori
-pt. servirea semănătorii
nr. 2
-pt. transportul seminţelor
nr. 1
-total nr. 311.
Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului
m 13,5
12.
Necesarul zilnic de mijl. de transport
-atelaje nr. 2-tractor+remorc
nr. 3
-auto-camion nr. 413.
Necesar saci pt. transportul seminţelor
nr. 856,25
32
3.6. Evaluarea producţiei
Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor,
precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei.acestora.
Evaluarea se face în două etape:
1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelor;
2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite
norme standardizate
In funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:
1) Grâu, orz (orz - 1 iunie, grâu - 15 iunie):
se stabileşte numărul punctelor de control în funcţie de mărimea şi
uniformitatea parcelelor(în cazul parcele de până la 100 ha - 5 puncte; pe
suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte).
Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat).
Metodologie de lucru
se numără spicele din interiorul ramei metrice;
se stabileşte numărul mediu de boabe în spic;
se calculează producţia medie la hectar, astfel:
Q kg/ha - producţia medie kg/ha;
Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);
Nb - număr mediu de boabe în spice;
MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);
10.000 m.p. = 1 ha
1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe
Exemplu: Qkg/ha=(12×450×70×10000)/(1000×1000)=3780kg/ha
33
2 )Cartof (1 septembrie):
se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;
suprafaţa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rânduri x 0.45 x 7.4 m
lungime);
la fiecare punct de control ,plantele se recolteaza, şi se decoleteaza se curate de
pamant si se cantaresc;
se determina productia medie astfel:
q- cantitatea de radacini recoltate din punctele de control(kg);
d - suprafaţa unui punct de control(mp);
i - numărul punctelor de control.
- la productia stabilita se adauga sporul deproductie ce se va realiza de la
data evaluarii la data prevazuta a se recolta(1.8gr./zi/planta)
Exemplu: Qkg/ha=(100x10000)x(10x5)=20000
Qfinal=20000x1.8=36000
34
CAPITOLUL 4CAPITOLUL 4
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Analizand rezultatele obtinute, constatam ca cel mai mare profit se obtine la cultura
de grau,urmata de cea de cartof si de cea de porumb.
Daca ne referim la costul de productie observam ca cele mai mari au fost la grau.
Analizand indicatorul cheltuieli la 1000 de lei venit pe primul loc se afla cultura de
grau.
Propuneri pentru imbunatatirea eficientei economice a fermei:
- respectarea tehnologiilor de cultura si pe cat posibil imbunatirea si adaptarea lor la
conditiile specifice zonei;
- achizitionarea de noi mijloace mecanice mai performante
- achizitionarea de pesticide cu eficacitate ridicata
- pretul de livrare al produselor sa acopere cheltuielile dee productie si sa se obtina un
profit cat mai mare.
- stimularea financiara a personalului fermei pentru cresterea rentabilitatii muncii.
In viitor se urmareste cresterea suprafetelor cultivate cu grau, deoarece acestea sunt
eficiente din punct de vedere economic.
Eficienta economica necesita calcul economic,evaluarea in bani a consumului de
factori de productie si deci cunoasterea costului se impune cu atat mai mult in contextual
resurselor limitate,care actioneaza restrictiv.Un cost de prductie mai mic duce la obtinirea
unui profit mai mare,asigura mentinerea clientilor si da totodata satisfactie
actionarilor,Consiliului de administratie dar si salariatilor.Eficienta combinarii factorilor
de productie orientate spre obtinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse se
exprima prin productivitatea sau randamentul factorilor de productie.
Totodata pentru o buna gestionare a resurselor materiale si financiare ale firmei
putem recomanda recurgrea la consultanta agricola, care ofera o gana larga de variante de
realizare a productiei precum si imbunatatirea conditiilor agro-pedo-geologice ceea ce ar
duce la realizarea unor productii semnificativ mai mari, si deci otinerea de venituri.
35
Consultanta agricola recomanda producatorilor agricoli asigurarea productiei, pentru
a se pune la adapost de fenomenele cu caracter distructiv care ar putea scoate din circuitul
economic ferma agricola.
Un alt punct asupra caruiua consultanta poate oferi ajutor este cel de a ajuta
producatorul in atragerea unor fonduri prin proiecte realizate de consultant, sau realizate
atat de producator si consultant.
Alegerea unor solutii si recomandari trebuie lasate la indemana producatorului, in
nici un caz nu se vor impune de catre consultant, deoarece acesta va fi prumul care va
suporta concesintele in cazul unui eventual esesc.
36