REVIS

TĂ EC

ONOM

ICĂ •

TIRAJ

9000

EXEM

PLAR

E • DI

STRIB

UȚIE

NAȚIO

NALĂ

• PR

EȚ 10

LEI •

an IV

• NR 3

0 • 26

mai

- 21 i

un20

13

pag. 5-7 În dulcele stil franţuzesc pag. 42 Afacerea Daimler prindeviteză la Sebeş pag. 51-55 ZIUA OLANDEI

Fondator: Aurelian Grama

sumarWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 1

INFRASTRUCTURă Autostrăzi în şantier la Arad.Final la Hunedoara

INTERVIU Viitorul tinerilor români este în România

TURISM O nouă atracţie turistică: Belvedere Sovata

SĂNĂTATE OrtoProfil, lider de piaţă în tehnologii de ultimă oră

PROIECT Pas înainte pentru Roşia Montană

FASHION Clujul croit cu rafinament de Tudor.Personal Tailor

56-57

40-41

24-25

59

78-79

73

ştiri2 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

BIHORPeste 70 mil.euro pentruvarianta Aleşd Compania Naţională de Autostrăzi şiDrumuri Naţionale din Româniavrea să contracteze lucrări de cons -trucţie a variantei de ocolire Aleşd,judeţul Bihor, proiect împărţit îndouă loturi, cu o lungime totală deaproape 17 km şi o valoare estimatăsituată între 303,3 milioane lei (70,2milioane euro) şi 329,6 milioane lei(76,3 milioane euro), inclusiv TVA.Primul lot, cu o lungime de 9,14 km,vizează construcţia variantei deocolire Aleşd Sud şi are o valoare es-timată de 133,2 milioane lei. Vari-anta de ocolire Aleşd Nord are olungime de 7,69 km şi o valoare esti-mată totală de 111,4 milioane lei. Încazul celor două contracte, autori-tatea contractantă poate opta ulte-rior pentru achiziţia de lucrări şiservicii similare de 11,5 milioane lei,respectiv 9,6 milioane lei.

BISTRIŢA-NĂSĂUD Strabag la masă cu GuvernulLucrările de reabilitare a DN 15 A,şoseaua naţională care leagă judeţulBistriţa Năsăud de Mureş, ar putea fisistate dacă Guvernul nu cade la unacord cu firma austriacă Strabag în cepriveşte condiţiile contractului de fi-nanţare. Drumul, care trebuia să fiegata la începutul lui 2013, nu e refă-cut decât în proporţie de 60-65%.Şeful Secţiei Bistriţa a Direcţiei Re-gionale de Drumuri şi Poduri Cluj,Alexandru Slavita, a declarat, marţi,pentru timponline.ro, că, din infor-maţiile sale, firma austriacă Strabagnegociază cu Ministerul Transpor-turilor condiţiile în care va mai con-tinua să lucreze în România, inclusivpe DN 15 A. Ministrul delegat pentruproiecte de infrastructură de interesnaţional şi investiţii străine, DanŞova, susţine că datoriile aferenteanu lui 2012 pentru contractul de re-abilitare a DN 15 A se ridică la peste71 de milioane lei, iar lucrările demodernizare a drumului se vorîncheia până în 29 august, chiar dacăîn acest an nu va fi alocat niciun leupentru finalizarea acestora.

BRAŞOVStabilus acucerit BMW

Producătorul de amortizoare cu gazStabilus România, filiala locală agrupului german Stabilus, şi-a bugetatpentru acest an o cifră de afaceri de174 mil. lei (40 mil. euro), mai mult cu34% faţă de anul trecut, pe bazacomenzilor în creştere pe segmentulauto. Totodată, germanii au câştigat înluna martie un nou client, gigantulauto BMW, pentru care sunt produsela fabrica din Braşov componente auto(actuatoare electromecanice) pentrudeschiderea şi închiderea portbaga-jelor maşinilor. „Comenzile sunt încreştere pentru produsele de pe seg-mentul automotive. Mai mult, în-cepând cu luna martie am câştigat unnou client, producătorul de autotu -risme BMW, şi avem planificate încătrei noi proiecte până în luna decem-brie. Vedem, în continuare, o creşterea pieţei pe segmentul automotive“, adeclarat Cristian Popescu, directorgeneral al Stabilus România.

Condmag revinepe profit în 2013

Condmag a planificat investiţii de 3,9milioane euro pentru 2013 şi să treacăpe profit. În anul precedent, companiaa avut pierderi de 26,08 milioane lei.Veniturile Condmag sunt estimatepentru acest an la 99,7 milioane lei, încreştere cu 4%, iar cheltuielile ar trebuisă scadă cu 19,5%, la 97,7 milioane lei.Anul trecut, veniturile au însumat 95,8milioane lei, iar cheltuielile au fost de121,3 milioane lei. Cel mai mareacţionar al Condmag este omul deafaceri Gheorghe Călburean, caredeţine, prin compania Dafora, 45,8%

din acţiuni. Călburean este şi preşe -dinte CA la Condmag. În acţionariatulcompaniei din Braşov se regăseşte şifondul de investiţii înregistrat înOlanda OGBB A Van Herk, cu odeţinere de 10,91%. Alţi investitorideţin cumulat 43,26% din titluri.

CLUJ Teren de golfdupă standardeamericane

Primul teren de golf din Româniacons truit după standardele UnitedStates Golf Association (USGA) va fiinaugurat, în vara acestui an, lângăCluj-Napoca, în urma unei investiţiicare depăşeşte un milion de euro.Terenul de golf va fi amenajat în cadrulunui complex de cinci stele din co-muna Baciu, care include hotel, restau-rant, piscină şi spa şi este deţinut deomul de afaceri Nicolae Căpuşan.Acesta a declarat, într-o conferinţă depresă, că terenul se întinde pe 24 dehectare şi va avea nouă găuri, lungimeatraseului fiind de 2.211 de metri.“Terenul de golf a fost construit cusprijinul arhitectului american RobertMcNeil şi beneficiază de un sistemperformant de irigaţii, precum şi desămânţă de iarbă importată din SUA şiFranţa“, a spus Căpuşan.

Pas înainte intermodal pentru Aeroport

Aeroportul Internaţional Cluj-Napocaa semnat contractul pentru realizareastudiilor privind transportul inter-modal cu asocierea formată din com-paniile Airport Management&Constructions, Societa per Azioni Es-

ştiriWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 3

ercizi Aeroportuari, Poll Engineering şiSMA Construct. Valoarea contractuluieste de peste 7,2 mil. lei (circa 1,6 mil.euro), fără TVA, iar criteriul de atribuieal licitaţiei a fost oferta cea mai avanta-joasă din punct de vedere economic.Proiectul prevede dezvoltarea unei in-frastructuri care să conecteze actualeleterminale de pasageri cu reţeaua de caleferată, precum şi realizarea unei legă-turi de transport marfă între reţeaua decale ferată şi viitorul terminal cargo alaeroportului. Durata de execuţie astudiilor, prevăzută în contract, este de18 luni, începând din data de 09 mai2013 şi până în 10 noiembrie 2014. Li -citaţia a fost adjudecată în urmasoluţionării contestaţiei depusă la Con-siliul Naţional de Soluţionare a Contes-taţiilor (CNSC) de către companiaTractebel Engineering (care face partedin grupul energetic franco-belgianGDF SUEZ, prezent pe piaţa locală din2005 după ce a preluat pachetul majori-tar de acţiuni al fostului Distrigaz Sud).Investiţia va fi susţinută în proporţie de50% din fonduri nerambursabile TEN-T, iar 50% din fondurile proprii aleAeroportului Cluj.

COVASNA 4 mil. lei înştrandul dinSfântu GheorghePrimăria Sfântu Gheorghe, judeţul Co-vasna, a finalizat o investiţie în valoarede 4 mil. lei (aproximativ 900.000 deeuro), finanţată de la bugetul local, cea constat în reabilitarea şi moder -nizarea ştrandului municipal. Proiectulde modernizare a presupus şimontarea unor tobogane cu apă. Lu-crările de modernizare au fost de-marate în urmă cu aproape doi ani,ştrandul din Sfântu Gheorghe urmândsă fie deschis din luna iunie. «Vomtrece la umplerea bazinelor cu apă şi latestarea sistemelor de încălzire şi acelor de filtrare-curăţare a apei. Ele-mentele de distracţie au fost deja mon-tate, există două tobogane, cascade şivaluri», potrivit reprezentanţilorprimăriei din Sfântu Gheorghe.

MUREŞAquaserv, investiţii de34,3 milioane lei SC Compania Aquaserv SA Târgu-Mureş a atribuit firmei Veolia WaterSolutions & Technologies RomâniaSRL Bucureşti un contract în valoare

de 34,30 milioane lei, fără TVA, pentruconstruirea unei staţii de epurare înoraşul Luduş şi reabilitarea staţiei deepurare din oraşul Iernut. Potrivit por-talului licitatiapublica.ro, la licitaţie s-au înscris patru ofertanţi, iar va -loarea iniţială estimată a contractuluiera de 35,50 milioane lei, fără TVA.

Mobex, profit în scădere

Producătorul de mobilă Mobex Târgu-Mureş a înregistrat un profit net de739.138 lei în trimestrul I al exerciţiu-lui financiar 2013, în scădere cu 19,06%comparativ cu aceeaşi perioadă a anu-lui 2011, când acesta s-a cifrat la880.082 lei. De asemenea, potrivit unuiraport remis Bursei de Valori Bu-cureşti, la 31 martie 2013, cifra de afa -ceri netă a societăţii s-a diminuat cu3,04 procente, de la 11,32 milioane leila data de 31 martie 2012, la 10,97 mi -lioane lei la sfârşitul trimestrului I din2013. „Această evoluţie îşi găseşte ex-plicaţia în influenţa exercitată decreşterea producţiei vândute cu 2.946lei, anulată de scăderea înregistrată lanivelul veniturilor din vânzarea măr-furilor”, a precizat Daniel Egri, direc-torul general al SC Mobex SATârgu-Mureş.

SATU-MARE Teatrul de Nord,proiect de 10,5 mil. leiPrimăria Satu Mare a demarat unproiect european în valoarea totală depeste 10,5 mil. lei (circa 2,4 mil. euro)pentru reabilitarea clădirii monumenta Teatrului de Nord. Până în prezent afost publicată documentaţia deatribuire pe Sistemul Electronic deAchiziţii Publice (SEAP), criteriul deatribuire fiind preţul cel mai scăzut.Data limită de depunere a oferteloreste 10 iunie. Proiectul presupune lu-crări de refacere a tâmplăriilor, insta-laţiilor electrice, de încălzire, ventilaţie,apă şi canalizare, de mecanică descenă, conform cu necesităţilefuncţionale şi arhitecturale ale clădirii.Totodată, vor fi reabilitate faţadele ex-

terioare şi interioare ale imobilului, afinisajelor exterioare ale balconului dedeasupra intrării, precum şi a fini -sajelor din spaţiile intrerioare de de-servire.

SIBIU Hidrocentrale,la vânzare Reprezentanţii Hidroelectrica auanunţat începerea vânzării centralelorhidroelectrice de mică putere din maimulte judeţe din ţară, printre care şidin judeţul Sibiu. Potrivit sursei citatemai sus, la nivel naţional, vor fi scoasela vânzare, într-o primă fază, un lot de88 de Centrale Hidroelectrice de MicăPutere (CHEMP). În cazul judeţuluiSibiu este vorba despre microhidro-centralele de la Gura Râului, Răşinari,Sebeşu de Jos, Tălmaciu, Boia 1, 2 şi 3,Târlung 1, 2, 3 şi 4, Sebeş, Bixad şiHalchiu Moara, toate fiind adminis -trate de Sucursala Hidrocentrale Sibiu.Vânzarea se va face prin licitaţie pu -blică cu strigare, în conformitate cuprevederile “Strategiei în domeniulCHEMP-urilor”, aprobată de membriiAdunării Generale a Acţionarilor din13 martie, în acest an. Procesul de vân-zare se va desfăşura în etape, începândcu luna iunie 2013, prin metode trans-parente şi competitive, cu respectarealegislaţiei române în vigoare, transmitreprezentanţii Hidroelectrica.

Compa lucreazăpentru MercedesProducătorul de componente autoCompa Sibiu (CMP), controlat desalariaţi, a reuşit de curând să-şi atragăprintre clienţi concernul Daimler, pen-tru care produce pinioane destinate au-tomobilelor marca Mercedes. Compa ainvestit, în ultimii ani, zeci de milioanede euro în cadrul parteneriatelor dez-voltate cu giganţi din domeniu, precumBosch, Delphi, Honeywell. Compania amai câştigat de curând un proiect perelaţia cu Bosch care va genera în viitorvânzări anuale de 10 mil. euro şi estedestinat producţiei de subansambluripentru sisteme de injecţie. SalariaţiiCompa, care controlează compania, auobţinut anul trecut un profit record,res pectiv de 22,5 mil. lei (5 mil. euro),iar pentru acest an şi-au prevăzut prinbuget un câştig net de 19,6 mil. lei (4,6mil. euro).

Pagini îngrijite de Alin BOLBOS

esenţial4 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FondatorAurelian Grama

Brand ManagerAlin Bolbos (0757-036.817)alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

Editor GeneralLigia Voro (0740-686.015)ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Editor:Lucian Lazăr

RedacțiaRedactor șef:Claudiu Pădurean (0744-566.444)claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

Redactori:Sorin Trocan, Carmen Cosman,Arina Moldovan, Andreea Costea,Adrian Lungu, Alex Toth, Ana Florescu

DTP:Răzvan Matei, Raul Matei

CorecturăErika Mărginean

AdministrațiaManageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817)alin.bolbos@transivaniabusiness.roBihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj

Ioana Lucăcel (0742-123.782)ioana.lucacel@transilvaniabusiness.roMaramureş

Florin Marcel (0740-075.219)florin.marcel@transivaniabusiness.roAlba, Harghita

Marius Morar (0746-130.439)marius.morar@transivaniabusiness.roBraşov, Bucureşti, Covasna

Ionuţ Oprea (0721-197.559)ionut.oprea@transivaniabusiness.roBucureşti, Satu-Mare

Nicolae Pop (0740-115.617)nicu.pop@transivaniabusiness.roBucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş

Lili Trocan (0744-804.269)lili.trocan@transivaniabusiness.roArad

Dorel Vidican (0736-651.166)dorel.vidican@transivaniabusiness.roBucureşti, Cluj

Director resurse umane:Anamaria GramaDirector difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851)Trafic manager:Emo VeresContabilitate:Lia PamfilieDesign: Claudiu Popa (0723-511.013)Tipărit la Novaprint Management SRLTârgu MureșRegia de publicitate:Midas Media BucureștiTel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120Partener permanent:Oficiul Național al Registrului Comerțului

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL ClujISSN 2068-5424Adresă redacție și administrație:Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1Tel/Fax: 0265-215.613Abonamente prin Zirkon Media

www.transilvaniabusiness.rowww.tb.com.ro

Revistă economică distribuită naţional

EDITORIAL

Am citit despre necesitatea reindustrializării. Decizii politice şi din piaţa decapital. Suntem în coasta Italiei în producţia de maşini. Ştiu despre propu -nerile unor investitori de a se implica în sistemul de irigaţii pentru a dublaproducţia agricolă de sfeclă de zahăr. Suntem pro şi contra privatizării CFRMarfă. TAROM e brand naţional ce ţine nu doar de Vuia şi Coandă. Da-toriile acumulate ale primelor 100 de companii de stat cu probleme egaleazăprofitul a 430.000 de IMM-uri.Am trecut Carpaţii. Cu revista.Am reintrat în Biroul Român de Audit al Tirajelor din România. Vom aveaîn iunie date de difuzare. Cele 9.000 de bucăţi per ediţie distribuite în piaţăvor fi certificate de BRAT. Să vedem dacă buyerii şi plannerii agenţiilor depublicitate ne vor invita în prima ligă. Am semnat parteneriatul cu Zirkon Media, companie care va reprezenta,în exclusivitate, Transilvania Business, ca distribuitor unic al abonamentelornoastre. În Bucureşti, predominant, în ţară şi, evident, în Transilvania. Ope -raţiunile de marketing, sampling şi ofertare abonamente au început. Să fieîntr-un ceas bun Zirkon Media - Ziare. Zi de zi!Avem oferte pentru aplicaţiile pentru Iphone, Android şi la versiunea desite editorial şi publicitate pentru mobil. www.tb.com.ro şi www.transilva-niabusiness.ro vor intra în febra examenelor.Catalogul Parcurilor Industriale 2013 intră în tipar acum, la început deiunie. Primul produs premium al TB!Printre manageri de aeroporturi şi profesionişti ai aviaţiei civile şi militareromâneşti, dacă ştii să asculţi, sigur găseşti subiecte fascinante. Facempreparative şi documentare pentru a vă oferi în iulie un regal: Bucharest In-ternational Air Show & General Aviation Exhibition 2013. În deja clasicul- Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene. Veţi regăsi şi pagini desprecentenarul Aeronauticii Militare și cei 90 de ani ai Aeroclubului României. Să-i dăm semn de scriitură economică geostrategică şi de analiză a vrerilorlor pe tărâmul predictibilităţii afacerilor în partea asta de lume, Italiei în 2iunie, Marii Britanii în 15 iunie, SUA la 4 iulie şi Franţei la aniversareacăderii Bastiliei. Într-un gest firesc de a ne şti prietenii şi partenerii ce auvenit şi au investit în România. Cine sunt ei şi ce model impun. Nu mai exis -tă ARIS... Şi la Ministerul Marilor Proiecte a lui Dan Şova încă nu avempromovare în engleză a oglinzii clare cu ce oferă ţara marilor investitoristrăini.Iulian Iancu, Nicu Havrileţ, Virgil Metea, Ioan Roşca, Avram Pantelimon,Ioan Rusu, Constantin Niţă. Marii decidenţii români ai afacerilor din ener -gie. Sunt şi marii jucători ai planetei. Energie şi Putere. De Sfântul Ilie.Tot în Transilvania Business. O analiză. La rece. În arşiţa verii.Să fie un anuar?! Cu reindustrializarea...Un catalog?! Cu fermieri şi afaceri în agricultură... Zece Industrii.Agricultura în România.

Aurelian GRAMA

Catalog. Zirkon.BRAT. Proiectele verii.

cover storyWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 5

La şase luni de când a intrat sub umbrela giganţilor de la Tereos, compania Zahărul Luduştrăieşte o nouă viaţă. Acţionarii francezi au investit deja peste 2 milioane de euro înretehnologizare, dar planurile lor pentru fabrica de zahăr din judeţul Mureş sunt abia laînceput.

În dulcele stil franţuzescAlin BOLBOS, Alex TOTH foto: Oana MĂRGINEAN

cover story6 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Controlată până în toamna lui 2012 de Franco Roumanie deSucrerie, subsidiară a frupului francez Sucreries du Mar-quenterre Group, Zahărul Luduş a păşit în liga celor mariodată cu preluarea de către Tereos, al patrulea mare pro-ducător de zahăr la nivel mondial. Extinderea cu o unitatede producţie în România a fost justificată foarte clar de cătremanagerii Tereos, prin comunicatul oficial, în momentulsosirii la Luduş: "De pe această fundaţie pentru dezvoltareaîn Europa de Est, Tereos îşi va putea însoţi clienţii industrialipe o piaţă unde ne aşteptăm la o creştere semnificativă aconsumului de zahăr în următorii ani". Tot în acel comuni-cat, în urmă cu şase luni, francezii promiteau ajutor agricul-torilor transilvăneni, pentru a aduce pe piaţă cele maieficiente practici din domeniul cultivării sfeclei de zahăr. Deatunci, Tereos s-a pus pe treabă la Luduş, alocând sume im-portante pentru retehnolo-gizare, dar şi implicându-seîn educarea, finanţarea,ins truirea cul tivatorilor desfeclă din zonă. “Am fostfoarte mulţumiţi şi de foştiiacţionari ai companiei,aveam o relaţie deosebităcu ei. Diferenţa constă înfaptul că Zahărul Luduş atrecut acum de la nivelulunei afaceri de familie, la perspectiva unei companii solide,cu şanse de dezvoltare în viitor”, susţine Ioan Armenean, di-rectorul de-o viaţă al companiei mureşene, cel care a trăit

cu bucurie toate aceste transformări ale fabricii din ultimadecadă. “Investiţiile de abia acum încep. Avem un proiectîn lucru, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi cu maimulţi cultivatori de sfeclă din zona Turzii, pentru a refacesistemul de irigaţii existent acolo pe vremea comunismului.Când vom finaliza acest proiect, producţia acelor fermierise va dubla practic, ceea ce va fi o mare bucurie pentru noi,pentru că intenţia noastră pe termen mediu şi lung este săcreştem consistent producţia”, explică Armenean.

O vizită cu semnificaţieDovadă a recunoaşterii de care se bucură Tereos, ZahărulLuduş a primit, la finalul lunii aprilie, vizita Ambasadorului

Franţei la Bucureşti, ExcelenţaSa Philippe Gustin, care a doritsă vadă cu propriii ochi cum sedescurcă conaţionalii săi îninima Transilvaniei. Gazdele delegaţiei de la Am-basada Franţei în România aufost ierry Lecomte - preşe -dintele Consiliului de Suprave -ghere al grupului Tereos, YvesBelegaud - director general al

Tereos şi membru al Consiliului de Administraţie, Ioan Arme-nean - directorul general al Tereos România - Zahărul Luduşşi Vasile Popa - director tehnic al companiei mureşene. În

5 miliarde euro cifra de afaceri în 2012

26.000 de salariaţi

12.000 de fermieri acţionari

1.000.000 hectare teren cultivate

SummaryIn the six months since it came under the umbrella of the giants from Tereos, the Zahărul Company from Luduş has been living a new life.e French shareholders have already invested over 2 million euros in refurbishment, but their plans for the sugar plant in Mureş Countyare only just beginning. Controlled up until the autumn of 2012 by Franco Roumanie du Sucrerie, a subsidiary of the French Sucreries duMarquenterre Group, Zahărul Luduş stepped into the big league with its takeover by Tereos, the fourth largest sugar producer in the world.e expansion with a production unit in Romania was clearly justified by the managers of Tereos, in the official release, on their arrival atLuduş: “From this basis for development in Eastern Europe, Tereos and will be able to accompany its industrial customers on a marketwhere we expect a significant increase in sugar consumption in the coming years.” In the same press release, six months ago, the Frenchpromised to the Transylvanian farmers that they would bring to the market the most effective sugar beet cultivation practices. Since then,Tereos has sat down to work at Luduş, allocating significant amounts for retechnologization, and engaging in the education, financing andtraining of the beet growers in the area.

cover storyWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 7

cadrul întâlnirii, Yves Belegaud a făcut o scurtă prezentare agrupului Tereos şi a investiţiei de la Luduş, anunţând că prin-cipalul proiect din acest an vizează realizarea unei reţele de iri-gaţii în zonă. „Ne dorim progrese în ceea ce priveşte producţiaagricolă, obiectivul pe care noi l-am propus fiind realizareaunei producţii de 60 de tone la hectar până în 2015. Pentruaceasta însă este necesar să avansăm proiectul nostru carevizează realizarea unui sistem de irigaţii, funcţional sperăm noiîncepând din iunie 2014”, a subliniat omul de afaceri francez.Potrivit acestuia, acţionarii Tereos sunt interesaţi direct de dez-voltarea business-ului în Europa şi, implicit, în România.„Reuşita noastră se datorează faptului că suntem un grup co-operativ şi ne dorim participarea la dezvoltarea clienţilor noştriîn Europa, dar şi în lume. Grupul Tereos are peste 12.000 demembri cooperatori care sunt deschişi să participe la dez-voltarea externă, iar stabilitatea acţionariatului ne permite săavem o viziune pe termen lung. Intenţia noastră este să dez-voltăm producţia de zahăr în România, iar pentru aceasta sun-tem într-o activitate de transformare, iar primul obiectiv estede a îmbunătăţi şi creşte randamentul şi producţia de sfeclă dinzona Luduşului”, a subliniat Yves Belegaud.

Retehnologizare şi zahăr mai bunDirectorul general al Tereos România - Zahărul Luduş, IoanArmenean, a apreciat poziţionarea bună din punct de vedereagricol a oraşului Luduş, precum şi investiţiile realizate până înprezent de acţionarii francezi. „Zona oraşului Luduş este unapropice pentru agricultură, însă una din problemele agriculturiide după 1990 este împărţirea loturilor de teren între agricultoriceea ce îngreunează munca pământului. Noi ne dorim foartemult şi susţinem comasarea acestor loturi de teren. De aseme-nea, unul dintre obiectivele noastre este asigurarea unei calităţibune a zahărului, dar şi asigurarea unor condiţii bune de lucrupentru muncitori, adică tot ceea ce reprezintă o creştere a nivelu-lui de trai pentru muncitorii noştri”, a spus Ioan Armenean.„Până în prezent, cei de la Tereos au investit două milioane deeuro în retehnologizare şi suntem mândri de îmbunătăţirea cali -tăţii zahărului, care a trecut de la Euro 2 la Euro 1, adică la ceamai înaltă calitate”, a adăugat Armenean în cadrul întâlnirii.

„România este un paradis agricol”Ambasadorul Franţei în România şi-a felicitat gazdele pentrueforturile depuse pentru creşterea calităţii zahărului româ-

nesc, declarând că ţara noastră este un paradis agricol careriscă să fie distrus, unul din pericolele identificate de Exce-lenţa Sa fiind lipsa irigaţiilor. “Cooperativa poate fi o structurădinamică. Sperăm să reuşim să ne respectăm angajamenteleaşa cum se întâmplă în cazul întreprinderilor franţuzeşti dinRomânia, care au acest specific, şi sperăm că acest lucru vaduce la o schimbare de mentalitate. România este un paradisagricol. Însă, una dintre probleme este cea a irigaţiilor, carepun probleme mai ales în sud, dar este vizibil faptul că înRomânia există o schimbare climatică. Pregătirea este un altaspect important. 29% din populaţie se ocupă de agricultură,făcând acest lucru pe două hectare, cu o vacă, un porc, dinnecesitatea de a se hrăni şi de a-şi hrăni familia. Dacă nu vomfi atenţi, acest paradis agricol nu va mai exista şi, să ţinemcont, pregătirea implică şi transmiterea cunoştinţelor”, a pre-cizat Philippe Gustin.

Investiţia Tereos, salutatăde administraţia localăPrezent la eveniment, primarul oraşului Luduş, CristianMoldovan, a subliniat importanţa investiţiei pentru economialocală şi nu numai. „Din punctul meu de vedere, ca un omcare am fost şi eu angajator şi mai nou ca şi cunoscător alproblemelor oraşului Luduş, vizita de astăzi a domnului am-basador reprezintă un eveniment cu greutate, foarte impor-tant pentru comunitatea noastră. Cu siguranţă Excelenţa Saare foarte mult respect faţă de noii acţionari, faţă de noua in-vestiţie care se face la Luduş şi ca atare sunt încântat pentrucontribuţia lor la dezvoltarea economiei locale”, a afirmatCristian Moldovan. Fostul primar al Luduşului, deputatulFlorin Urcan s-a declarat şi el încântat de prezenţa Tereos,subliniind importanţa investiţiei franceze pentru comunitatealocală.

“Am fost foarte mulţumiţi şi de foştii acţionari ai companiei,aveam o relaţie deosebită cu ei. Diferenţa constă în faptulcă Zahărul Luduş a trecut acum de la nivelul unei afaceride familie la perspectiva unei companii solide, cu şanse dedezvoltare în viitor!”

Ioan Armenean, director general Tereos România - Zahărul Luduş

Cum şi-a construit Niţă Ministerul EnergieiMinistrul delegat pentru Energie, Mihai Niţă, intenţionează separarea totală a Departamentului pentruEnergie de Ministerul Economiei, mutare estimată iniţial să fie realizată până în data de 15 mai 2013.Astfel, spun analiştii economici, crearea Departamentului pentru Energie ar putea fi un pas importantpentru înfiinţarea Ministerului Energiei.

energie8 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Alex TOTH

Potrivit lui Mihai Niţă, Departamentulpentru Energie urmează să preia 250 deangajaţi din cei 700 câţi are MinisterulEconomiei, inclusiv personalul de lacabinetele demnitarilor. Primul pas a şifost făcut, Mihai Niţă mutându-şi dejabiroul în sediul central al Electrocentrale(ELCEN) Bucureşti. “Acum MinisterulEconomiei are cam 700 de angajaţi. Eumi-am propus un număr de 230 - 250 deangajaţi cu tot cu ceea ce înseamnă cabinetele demnitarilor”,a declarat ministrul delegat pentru Energie.

Ce va coordona NiţăConform Legii 71/2013 care prevede înfiinţarea în cadrulMinisterului Economiei a Departamentului pentru Energie,ca organ de specialitate, cu personalitate juridică, tot ce ţinede energie, direcţii din Minister şi cea mai mare parte din Ofi-ciul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI)s-a transferat la noua entitate juridică, în directa subordonarea lui Constantin Niţă.Prin urmare, Departamentul pentru Energie coordonează ac-tivitatea companiilor Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, OilTerminal, Complexurile Energetice Hunedoara (huilă) şiOltenia (lignit) şi va gestiona participaţiile statului la com-panii precum Petrom şi Rompetrol.În cadrul OPSPI vor rămâne Romarm, companie din indus-tria de apărare, Cuprumin, Oltchim şi societăţi de la AVAS lacare statul deţine acţiuni minoritare.

Lobby în China pentruproiecte energeticePână la separarea Departamentului pentru Energie de Min-isterul Economiei, Constantin Niţă a efectuat, în perioada 12-19 mai, o vizită de lucru în China, unde a participat laCongresul Internaţional pentru Energie Nucleară de la Bei-jing şi a făcut lobby pentru o serie de parteneriate care ar

putea fi demarcate în domeniul ener-getic. Din delegaţia lui Constantin Niţăpentru deplasarea în China au făcutparte reprezentanţi ai companiilorRomgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Nu-clearelectrica, Electrica, EnergoNuclear,Complexul Energetic Oltenia şi Com-plexul Energetic Hunedoara.Una din principalele întâlniri aflate peagenda ministrului delegat pentru En-

ergie a fost cea cu Zhong Shan, ministrul adjunct al Comerţu-lui din China şi totodată coordonator al proiectelor deinvestiţii în energie, şi cu reprezentanţi ai conducerii com-paniilor din industria energetică Sinohydro, Gezhouba şiHuadian. „Discuţiile programate în cadrul acestei vizitevizează potenţialele oportunităţi de colaborare şi investiţii dindomeniul energetic. Principalele proiecte pentru care căutăminvestitori sunt: hidrocentrala cu acumulare prin pompajTarniţa-Lăpuşteşti, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi mo -dernizarea termocentralelor. În ultimele luni, au existat dis-cuţii cu importante companii din China privind acesteproiecte“, a declarat Constantin Niţă.

Interes din partea asiaticilorPotrivit acestuia, în perioada următoare vor avea loc discuţiila nivel de experţi pentru identificarea soluţiilor optime pen -tru structurarea şi finanţarea proiectelor vizate care vor ge -nera noi locuri de muncă. “Trebuie să gândim pe termenlung, principalele obiective ale României fiind reprezentatede echilibrarea sistemului, asigurarea securităţii energetice şidezvoltarea de proiecte care să genereze oportunităţi pentrunoi locuri de muncă. Mizăm pe atractivitatea acestor proiectepentru care companiile chineze şi-au exprimat deja interesul.Seriozitatea, detaliile tehnice şi angajamentul nostru faţă deproiecte cred că sunt factori determinanţi pentru ca investi-torii să vină în România. Avem toate aceste elemente şi suntconvins că vor veni şi rezultatele”, a subliniat Constantin Niţă.

SummaryMihai Niţă, the Delegated Minister for Energy, intends to carry out the total separation of the Energy Department from the Ministry ofEconomy, initially estimated to occur by 15 May 2013. us, economic analysts say, the creation of the Department of Energy could be animportant step towards the establishment of the Ministry of Energy. According to Mihai Niţă, the Department of Energy will take over 250employees of the 700 in the Ministry of Economy, including personnel from the dignitaries’ offices. e first step has been taken, MihaiNiţă already moving his office in the headquarters of Electrocentrale (ELCEN) Bucharest. e Department of Energy coordinates Romgaz,NuclearElectrica, Electrica, Oil Terminal, the Hunedoara Energy Complexes (coal) and Oltenia (lignite) and will manage the state share-holdings in companies such as Petrom and Rompetrol.

Peste 1 miliard de euro în apă şi canalizare Operatorii regionali de apă şi ape uzate din Transilvania au reuşit să atragă în ultimul ciclu buge-tar european peste 1 miliard de euro finanţare europeană pentru proiectele de extindere şi re-abilitare a reţelelor de apă şi canalizare. Cu experienţa dobândită în implementarea proiectelorde anvergură în modernizarea sistemelor de apă şi canalizare, operatorii regionali de apă şi apeuzate îşi fac deja calculele pentru accesarea de fonduri europene prin programele din următorulciclu bugetar 2014 – 2020.

magia h2oWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 9

Peste 300.000 de locuitori ai judeţelor Mureş şi Harghita vor beneficia de servicii moderne dealimentare cu apă şi canalizare, iar 60.000 de oameni vor avea pentru prima oară acces la sis-teme de alimentare cu apă şi de canalizare, prin intermediul unui proiect în valoare de 110,8milioane euro, cofinanţat de Uniunea Europeană.

Apă şi canalizare la standardeeuropene de la AQUASERV

Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şiapă uzată în judeţul Mureş” va permite CompanieiAQUASERV să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şicanalizare în şapte oraşe - Tîrgu Mureş, Reghin, Sighişoara,Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc, precum şi înalte 57 de comune. Cu ajutorul cofinanţării acordate de UE,prin Fondul de Coeziune, majoritatea populaţiei dinregiunea deservită de Companie va fi conectată la reţeauapublică de apă şi canalizare până în 2015. Această investiţie derulată de Compania AQUASERV S.A.va conduce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii servici-ilor de alimentare cu apă potabilă, precum si a sistemelorde colectare şi epurare a apelor uzate, în conformitate cu di-rectivele UE; de asemenea, va permite Companiei să creascăeficienţa operaţională prin reducerea pierderilor de apă şimicşorarea costurilor de întreţinere. Banii vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şicanalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea şicons trucţia unor uzine de apă şi staţii de epurare din aria deoperare a Companiei AQUASERV. Contractul de finanţareaferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructuriide apă şi apă uzată în judeţul Mureş” a fost semnat în datade 8 aprilie 2011 şi este prevăzut să fie finalizat în anul 2015.

Peste 300.000 de beneficiari Proiectul reprezintă cea mai importantă investiţie de pânăacum din judeţul Mureş în domeniul serviciilor de ali-mentare cu apă potabilă şi de canalizare, finanţarea euro-peană, de care vor beneficia aproximativ 300.000 de oameni,urmând să contribuie la creşterea gradului de acoperire şi acalităţii serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă şide canalizare-epurare, până la nivelul celor din Uniunea Eu-ropeană. „Proiectul este deosebit de important pentruMureş. N-a existat până acum în judeţ o aplicaţie de aceastătalie: e vorba de aproape 111 milioane de euro care vor fi in-vestiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabi -litarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă,construirea uneia noi, construirea unei staţii de epurare noişi reabilitarea unor staţii de epurare existente”, a declaratSergiu Horobeţ, director general al Compania AQUASERVS.A. Prin intermediul acestui proiect vor fi construite saureabilitate zeci de km de reţele de apă şi canalizare: „PentruTîrgu-Mureş înseamnă o reabilitare şi o extindere a reţeleide apă şi canalizare care va avea 63 de kilometri. Pentrujudeţul Mureş, proiectul înseamnă reabilitarea magistraleiSărmaşu - Tîrgu-Mureş, de o lungime de aproximativ 46 dekilometri, o magistrală nouă care o să deservească Valea Ni-rajului, cu uzina de apă nouă de la Miercurea Nirajului de olungime de 33 de kilometri şi o conductă care o să de-servească Pănet şi Band, de 20 de kilometri lungime”.

Stadiul implementăriiproiectuluiPână în prezent au fost semnate şase contracte de lucrăricare vor fi efectuate în cadrul proiectului şi anume cele pen-tru reabilitarea Staţiilor de Epurare, din Tîrgu-Mureş,Reghin, Târnăveni şi Iernut, construirea unei noi Staţii deEpurare în Luduş, respectiv reabilitarea Staţiilor de tratarea apei din Luduş, Iernut şi Târnăveni. Un pas extrem de im-portant în implementarea proiectului îl reprezintăsemnarea, în data de 18 aprilie 2012, a contractului prin careBanca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERDacordă Companiei AQUASERV un credit în valoare de 11,4milioane euro. Creditul este necesar pentru a acoperi cofi-nanţarea de 10,32%, care revine operatorului regionalAQUASERV, din valoarea totală de 110,8 milioane euro aproiectului. Procedurile de licitaţie pentru restul con-tractelor sunt în plină desfăşurare, documentaţiile necesarefiind în lucru, în diferite stadii de pregătire, urmând ca lici-taţiile să fie lansate în următoarea perioadă.

MAGIA H2O10 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Descriere POS MediuMureşExtinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şiapă uzată în judeţul Mureş, proiect cofinanţat din Fondulde Coeziune în cadrul POS Mediu, COD CCI – 2009 RO161 PR 019.Proiectul va fi implementat în perioada 2011-2015, de cătreOperatorul Regional S.C. Compania Aquaserv S.A. Tîrgu-Mureş şi reprezintă cea mai importantă investiţie de pânăacum din judeţul Mureş.• Valoarea totală a proiectului - 110.875.965 Euro• Beneficiari – aproximativ 300.000 de locuitori din zona deoperare AQUASERV

Obiectivul proiectului:Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare şi tratarea apei şi a sistemului de colectare şi tratare a apei uzate înscopul conformării cu obligaţiile privind calitatea apei pre-văzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele Pro-gramului Operaţional Sectorial de Mediu. Prin acest proiect este asigurat accesul la servicii de ali-mentare cu apă de calitate, pe baza principiului maximizăriieficienţei costurilor, calităţii în operare şi suportabilităţiipopulaţiei. La finalul perioadei de implementare, gradul deconectare la sistemul de canalizare va ajunge la 100% înaglomerările Târgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni,Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc.

Lucrări prevăzute:a. reabilitare/extindere - reţele de apă/canalb. construire/reabilitare - rezervoare de apă potabilă, magis-trale de aducţiune a apei potabile către zonele rurale, staţiide pompare, staţii de epurare a apelor uzate, staţii de tratarea apei potabile

Aria de acoperire:Aglomerări urbane:1. Tîrgu-Mureş – 23,2 milioane euro2. Reghin – 10,7 milioane euro3. Sighişoara – 10,8 milioane euro4. Târnăveni – 13,7 milioane euro5. Luduş – 18,4 milioane euro6. Iernut – 7,7 milioane euro7. Cristuru Secuiesc – 4 milioane euroAducţiuni:1. Voiniceni-Sărmaşu – 11,8 milioane euro2. Pănet-Band – 3,4 milioane euro 3. Valea Nirajului – 7,2 milioane euro

SummaryOver 300,000 residents of Mureş and Harghita Counties will benefit from modern water supply and sanitation services, and 60,000 peoplewill have access, for the first time, to the water supply and sanitation systems, through a project worth 110,8 million euros, co-financed bythe European Union. e Project entitled “e expansion and rehabilitation of the water and wastewater infrastructure in Mureş County”will allow AQUASERV to expand and modernize the water and sewerage networks in seven towns - Tîrgu Mureş, Reghin, Sighişoara,Târnăveni, Luduş, Iernut and Cristuru Secuiesc - as well as in another 57 villages. With the help of co-funding provided by the EU from theCohesion Fund, the majority population in the region served by the Company will be connected to the public water and sanitation networkby 2015. is investment run by AQUASERV Company S.A. will lead to significant improvements in the quality of drinking water servicesand the wastewater collection and treatment systems, in compliance with the EU directives; it will also allow the company to increase itsoperational efficiency by reducing water losses and lowering maintenance costs. e money will be invested in the expansion of the waterand sewerage systems, the rehabilitation of the existing ones, the modernization and construction of water plants and wastewater treatmentplants operating in the operating area of AQUASERV Company. e financing agreement for the project “e expansion and rehabilitationof the water and wastewater infrastructure in Mureş County” was signed on 8 April 2011 and is expected to be completed in 2015.

Schema de finanţare:

magia h2oWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 11

Derulat de operatorul regional unic de apă şi apă uzată pentruNord - Estul judeţului Sibiu, S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Me-diaş, proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sec-torial Mediu şi are o valoare totală eligibilă de 323.968.750 lei(fără TVA) din care finanţarea nerambursabilă din Fondul deCoeziune este în valoare de 261.662.005 lei (fără TVA). Dovadăa seriozităţii şi profesionalismului în implementarea proiectuluistă faptul că S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Mediaş are, în acestmoment, printre cele mai mici corecţii financiare din ţară, de0,083% din valoarea totală a Proiectului.Printre lucrările importante ce s-au derulat sau se derulează încadrul proiectului se numără: „Lucrări la staţia de epurare înmunicipiul Mediaş”, „Lucrări la captarea de suprafaţă şi staţiade tratare în municipiul Mediaş“, precum şi lucrări de reabi -litare şi extinderi a reţelei de distribuţie a apei şi de canalizareîn municipiul Mediaş, în oraşele Agnita şi Dumbrăveni, surse

de apă, staţie de tratare şi conducte deaducţiune în oraşele Agnita şi Dumbră -veni, staţii de epurare în oraşele Agnitaşi Dumbrăveni. De asemenea, companiaa achiziţionat şi instalat debitmetre pen-tru reţele de apă potabilă şi sistemeSCADA - un sistem eficient de monito -rizare a staţiilor de pompare, a rezer-voarelor, presiunilor, debitelor, staţiilorde clorinare, tratare şi epurare la nivelullocalităţilor aflate în aria de deservire, lu-crări care sunt în curs de finalizare.În contextul alinierii la standardele eu-ropene, S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A.Mediaş a achiziţionat şi dezvoltat un Sis-tem Informatic Geografic (GIS), sistemede modelare hidraulică, de inspecţii şimonitorizare pierderi, un sistem infor-

matic integrat de management – EMSYS.Proiectul a mai presupus reproiectarea structurii organiza-ţionale, obiectivul principal al strategiei de resurse umanevizând implementarea unui plan de reorganizare a Operatoru-lui, în speţă la nivelul staţiilor de epurare, a activităţilor de pro-ducţie şi mentenanţă în scopul adaptării şi creşterii capacităţiide operare a noilor tehnologii implementate la nivelul Opera-torului, până la finalul anului 2013.

Standarde europene de epurare a apelor uzateStaţia de epurare a municipiului Mediaş este complet moder -nizată şi arată ca o fabrică unde se lucrează cu tehnologienepoluantă, deşi aici sunt „curăţate” apele colectate din sis-temul de canalizare ce deserveşte imobilele din municipiul Me-diaş. Contractul „Lucrări la staţia de epurare în municipiulMediaş” a fost finalizat cu succes de către antreprenorul ger-man Hochtief A.G. Astfel, Mediaşul este unul dintre primelemunicipii din ţară care dispune de o staţie de epurare a apeloruzate ultramodernă, care asigură conformarea cu directiveleeuropene în domeniu. Tehnologia de care dispune staţia este cea cu nămol activat, in-cluzând trepte de tratare mecano-biologică, tratarea nămoluluiprin stabilizarea anaerobă şi recuperarea energiei din gazul defermentare prin intermediul blocului cogenerator. În cadrultratării biologice, în afară de procesul de nitrificare/ denitrifi-care este prevăzut un proces anaerob pentru reducerea bio-fosforului. Nămolul brut este tratat în bazine anaerobe,deshidratat şi evacuat final. Biogazul este utilizat pentruobţinerea de electricitate şi încălzire. Mai exact, biogazul carese produce din descompunerea chimică a deşeurilor genereazăcurentul electric necesar funcţionării pompelor de apă, nămol

Prognoză rezervată Anul 2012 a fost un an de vârf pen-tru operator, înregistrând o cifră deafaceri netă de 16.977.322 lei şi unprofit net de 2.120.086 lei. Pentruanul 2013, previziunile economicesunt ceva mai rezervate, în contex-tul recesiunii economice şi a imple-mentării strategiei de creştereextensivă a pieţei, care presupunecheltuieli de preluare a unor sis-teme noi de apă şi apă uzată.

Staţia de epurare a municipiului Mediaş arată spectaculos. Aproape finalizată, staţia de tratare a apei pota-bile dispune de o tehnologie ultramodernă şi, probabil, unică la nivel naţional. Toate aceste lucrări de re-abilitare au fost posibile prin proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunileMediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Calitate europeană a apei înNord-Estul judeţului Sibiu

MAGIA H2O12 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

şi încălzirii bazinelor de fermentare din cadrul staţiei. Nămolulrezultat va putea fi utilizat pentru obţinerea composturilor, înagricultură, pentru ameliorarea solurilor degradate, pentrureîmpădurire, va putea fi valorificat energetic (incinerare/co-incinerare, piroliză) sau va fi depozitat la o groapă ecologică.Esenţial este că, la finalul procesului, apa epurată este redatăcurată râului Târnava Mare. Avantajele implementării acestuicontract sunt conformarea cu standardele de epurare ale Di-rectivei 91/271/CEE, îmbunătăţirea calităţii mediului şi, im-plicit, a stării de sănătate a populaţiei din aglomerarea Mediaş.Staţia a fost proiectată la o capacitate de 74.000 l.e. (locuitoriechivalenţi). Valoarea contractului s-a cifrat la aproape 60 de milioane delei, din care grantul din Fondul de Coeziune al Uniunii Eu-ropene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 a fost de 48.333.042 lei. Durata de desfăşurare acontractului este de 45 de luni.

Staţie de tratare cutehnologie ultramodernăLa staţia de tratare a municipiului Mediaş, lucrările sunt încurs de finalizare, iar în acest an, problemele de alimentarecu apă a oraşului vor deveni istorie. Ca etape sunt demenţionat că, în data de 15 noiembrie 2012 a fost pusă înfuncţiune noua linie de tratare a apei, reabilitată în cadrullucrărilor aferente fazei 1 de execuţie a contractului „Lucrărila captarea de suprafaţă şi staţia de tratare în municipiulMediaş“, iar în prezent se incheie faza 2 de execuţie, re-alizarea obiectivelor şi echipamentelor pentru tratareaavansată a apei (filtre cu cărbune activ şi sistem SCADA).De asemenea, în cadrul acestui contract, s-a reabilitat completsistemul de captare al apei brute, s-a construit o nouă staţie depompare a apei brute (300 l/s), cu efect de economisire a ener -giei electrice, s-au reabilitat şi extins etapele de pretratare, co-agulare, floculare, decantare. Treapta I de filtrare este fina lizată,s-a reabilitat şi modificat întreg sistemul de dezinfecţie. Constructorul care execută lucrările este reprezentat deAsocierea dintre S.C. Veolia Water Solutions&TechnologiesRomania S.R.L., OTV France, Paris şi S.C. Aldona S.R.L.,Copşa Mică. Valoarea contractului este de 42.528.956 lei, dincare 34.350.638 lei reprezintă contribuţia Uniunii Europeneprin Fondul de Coeziune. Durata de desfăşurare a contractuluieste de 36 de luni.

Ce se întâmplă cu apa? Procedeul de tratare constă în principal din următoarele faze:captare apă brută, deznisipare, predecantare, preozonare, co-agulare (cu polihidroxiclorură de aluminiu) – floculare – de-cantare treapta I, injecţie cu cărbune activ, coagulare –floculare (cu micro-nisip) – decantare treapta a II – a, interoxi -dare cu KMnO4 şi micro coagulare, filtrare cu nisip şi filtrarecu cărbune activ, dezinfecţie cu ultraviolete şi dezinfecţie finalăcu clor. De asemenea, staţia are în dotare echipamente ultra-moderne, ca staţia de pompare a nămolului din predecantoare,staţia de pompare a apei predecantate, paturi de uscare a nă-

molului, staţia de preozonare, gospodăria de preparare, stocareşi dozare reactivi, filtrarea cu 7 filtre cu nisip şi 4 filtre cu căr-bune activ, instalaţie de dezinfecție cu ultraviolete, instalațieautomatizată de clorinare și SCADA. Procesul tehnologic detratare a apei va fi complet automatizat, conectat la sistemulSCADA, pentru a permite funcţionarea, controlul şi monitori -zarea în întregime a procesului de tratare. Astfel, cetăţenii mu-nicipiului Mediaş vor beneficia de una dintre cele mai moderneşi performante staţii de tratare a apei din România, apa potabilădistribuită în municipiul Mediaş încadrându-se în parametriide calitate prevăzuţi în Directiva UE 98/83/CE privind apapotabilă.

On Apa Târnavei Mari“Apa Târnavei Mari” is a licensed Regional Operating Company, covering the northeastern part of Sibiu County in Romania`s central region.Having successfully implemented a large project co-financed by the Cohesion Fund ensured our sustainability. e aim to provide our clientswith European-standard water and wastewater services by means of optimal use of EU funds is about to become a reality this year. In orderto achieve our mission, we constantly have in mind the improvement of production and logistic costs in order to attain the desired servicelevel expected by the clients at a minimum cost for the latter and the protection of the environment by rational natural resource management.

„Din 2008 ne informăm constant clienţii că investiţiile deru-late, prin urmare creşterile tarifare, sunt vitale pentru creareaunei infrastructuri care să reprezinte baza pentru o dez-voltare economică a regiunii şi care să asigure un nivel civi-lizat de trai al populaţiei deservite şi o protecţiecorespunzătoare a mediului înconjurător, fiind conştienţi deacceptabilitatea redusă a populaţiei pe timp de criză”.

Virgil Bucşe, director general S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Mediaş

MAGIA H2OWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 13

Proiect ambiţios: şcoli cu apăşi canalizare până în 2015Horea Uioreanu pare a fi unul dintre cei mai dinamici preşedinţi de consilii judeţene din ţară. Laprimul mandat în fruntea CJ Cluj, dar cu suficientă experienţă politică şi administrativă, Uioreanua pornit la drum hotărât să schimbe faţa judeţului. Continuă proiectele bune ale fostei administraţii,le dărâmă pe cele proaste, începe proiecte noi. Totul se mişcă.

A consemnat Alin BOLBOS

Reporter: Unul dintre proiectele principale ale Consiliu -lui Judeţean Cluj pentru 2013 vizează introducerea apeipotabile şi a canalizării în şcolile din mediul rural. Vărugăm să descrieţi, mai în detaliu, ce înseamnă acest de-mers?Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj:În acest moment, un sfert din şcolile din mediul rural nubeneficiază de autorizaţie sanitar-veterinară de funcţionaredeoarece nu au asigurată alimentarea cu apă potabilă dinreţea şi nici nu dispun de reţele de canalizare. Asta nu esteo culpă a primarilor, care fac tot posibilul pentru ca elevii

să aibă cele mai bune condiţii de studiu. Pur si simplu,în unele localităţi nu există reţele de apă şi canalizare.

Este motivul pentru care, în parteneriat cu Inspec-toratul Şcolar şi Compania de Apă Someş, am de-marat acest proiect. Pentru acest an avem alocată osumă de 500 de mii de lei, adică 5 miliarde de leivechi, ca să rezolvăm această problemă. Îmi doresc,ne dorim, noi ca şi instituţie, ca până la finalul man-

datului să rezolvăm problema autorizării sanitar-veterinare a şcolilor.

Rep.: Cum se desfăşoară în acest moment acestproiect şi în ce etapă a lui suntem? Ce etape

urmează?H.U.: În acest moment, pe baza listei date de către

colegii de la Inspectoratul Şcolar, am întocmit o listă depriorităţi. În şedinţa ordinară de săptămâna viitoare (20-27

mai – n.r.) vom supune aprobării conţinutul contractului-cadru, respectiv asocierea dintre Consiliul Judeţean,

Compania de Apă Someş şi consiliile localebeneficiare ale programului. Nu

ştiu exact pentru câte locali -tăţi, respectiv şcoli ne vorajunge banii, dar vă asigurcă vom continua progra-mul astfel încât în 2015 săavem reţele de alimentarecu apă şi canalizare întoate şcolile din mediulrural pentru a le puteaautoriza. După apro-barea în şedinţă aacestui contract-ca -dru, vom putea în-tocmi proiecteleteh nice pentru fie -care comună, res -pectiv localitate, înparte, ca să ne

putem apuca delucru.

MAGIA H2O14 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Rep.: Care este contribuţia CJ Cluj la acest proiect şicum decurge parteneriatul cu Compania de ApăSomeş?H.U.: Contribuţia noastră este, deocamdată, de 500 demii de lei şi de întocmire a documentaţiei de asociere. Totnoi vom asigura şi proiectele tehnice, urmând capartenerii de la Compania de Apă Someş să execute lu-crările. Aşa cum se ştie, Compania este una dintre insti-tuţiile aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj,colaborarea este una excepţională şi sunt convins că aşava fi şi pe viitor.

Rep.: Câţi bani a alocat, CJ Cluj în 2013, către co-mune, pentru proiecte de infrastructură locale, dru-muri, reţele de apă şi canalizare?H.U.: Deocamdată nu avem o situaţie a acestor alocări,deoarece banii pentru proiecte de infrastructură localănu s-au distribuit. Pot să vă spun că vom aloca mare partedin buget pentru lucrări de investiţii în infrastrucutră, peproiecte prezentate de primării, dar şi bine fundamen-tate, deoarece nu ne permitem să cheltuim bani peproiecte de mică anvergură, cu adresabilitate redusă.

Rep.: Care sunt zonele judeţului Cluj care sunt cel maideficitare la capitolul alimentării cu apă şi asigurăriiunui sistem de canalizare?H.U.: În acest moment, deficitare sunt comunele dinzona montană. Unele beneficiază de programe cu fi-nanţare europeană, dar costurile sunt imense, dat fiindspecificul zonei, cu case dispersate, fiind nevoie de fon-duri mari pentru a asigura sume suficiente pentru intro-ducerea reţelelor de apă şi a canalizării. Din fericire, maitoate comunele au câştigat proiecte cu finanţare comu-nitară pentru introducerea apei şi a canalizării, astfel căefortul bugetar judeţean nu este unul extrem de mare.Asta nu înseamnă că nu avem nevoie şi de sprijin guver-namental, tocmai pentru că e vorba de reţele lungi şi delocuinţe relativ puţine.

Rep.: Cum apreciaţi activitatea operatorului regionalCompania de Apă Someş, al cărei acţionar este CJClui? Există posibilitatea ca acesta să se extindă şi înalte judeţe în afara Clujului şi Sălajului, înglobândoperatori mai mici, care nu au forţa necesară pentrua supravieţui? Vezi situaţia destul de dificilă aAquabis (Bistriţa Năsăud).H.U: Cred că sunteţi de acord cu mine când spun că, laacest moment, Compania de Apă Someş este cel maiputer nic operator din domeniu. Şi asta nu doar pentru căeste primul operator regional. Compania este beneficiaracelui mai mare proiect de finanţare europeană, finanţat

prin POS Mediu, e vorba despre programul ISPA, însumă de aproape 200 de milioane de euro. Acestuia i seadaugă programul SAMTID pentru reabilitarea reţelelorde apă şi canalizare din Cluj şi Sălaj, în valoare de aproxi -mativ 60 de milioane de euro. Datorită acestui program,locuitorii din judeţul Sălaj plătesc mai puţin la factura deapă… În opinia mea, este una dintre cele mai perfomanteinstituţii din profil din ţară, dacă nu cea mai performantă.Şi nu e vorba deloc de lipsa de modestie, e vorba doar deîncercarea de a aprecia corect activitatea celor de la Com-pania de Apă. Pe scurt, nu am cuvinte suficiente pentrua-i lăuda… Cât priveşte posibilitatea extinderii, acestlucru cred că se va discuta în perspectiva regionalizării.Eu cred că această societate este cea mai pregătită dincele câte există, pentru acest proces. Nu ştiu ce problemeau colegii de la Bistriţa, dar, dacă este cazul, îi vom ajuta.

Rep.: În martie, la seminarul “Accesul la apă şi epu-rare în România”, spuneaţi că avem nevoie de proiecteprivind combaterea poluării apei şi chiar risipei. AreCJ Cluj asemenea proiecte în intenţie?H.U.: Nu neapărat numai noi ca instituţie, ci, mai ales,prin intermediul celor peste 40 de regii, şcoli, spitale, so-cietăţi comerciale, instituţii de cultură şi asociaţii de subautoritatea noastră. Grija pentru mediu este una dintrepriorităţile tuturor celor care au o legătură cu ConsiliulJudeţean Cluj şi fiecare dintre noi ne străduim să media-tizăm principiul grijii pentru mediu, pentru viitor. Este,de altfel, unul din punctele cuprinse în strategia de dez-voltare a judeţului Cluj.

Rep.: Viitoarea Hidrocentrală Tarniţa reprezintă o in-vestiţie foarte importantă pentru judeţul Cluj. Con-siliul Judeţean a finalizat documentaţiile necesarepentru demararea investiţiei? Ce noutăţi aveţi din-spre Guvern cu privire la cooptarea partenerului pri-vat care va construi hidrocentrala?H.U.: Pot să vă spun că realizarea acestei hidrocentraleeste unul din punctele cuprinse în programul de gu-vernare al USL. E pentru prima oară când un guvern, oalianţă politică, îşi asumă acest obiectiv în mod expres.Dată fiind valoarea mare a proiectului, un miliard șijumătate de euro, nu este foarte facil să găseşti un in-vestitor. Dar pot să vă spun că există companii interesatede acest proiect, care nu este unul al ConsiliuluiJudeţean, ci unul de anvergură naţională. Ce este sigureste faptul că această hidrocentrală se va construi, pen-tru că sistemul energetic naţional depinde, pe viitor, deaceastă investiţie.

SummaryHoria Uioreanu seems to be one of the most dynamic county council presidents in the country. On his first term as head of the Cluj CountyCouncil, but with sufficient political and administrative experience, Uioreanu started out determined to change the face of the county. Hehas continued the good projects of the former administration, torn down the bad ones, and started new projects. Everything is on the move.“At this moment, one quarter of the schools in the rural environment will not receive sanitary-veterinary operating permits because theydo not have the drinking water supply ensured, nor are they connected to sewer networks. is is not the fault of the mayors, who are doingeverything in their power for the students to have the best study conditions. In some places there are simply no water and sewerage networks.at is why, in partnership with the School Inspectorate and the Someş Water Company, we started this project. is year the amount of500 thousand lei has been allocated to us, i.e. 5 billion old lei, so that we may solve this problem. I want, we want, as an institution, to solvethe problem of the sanitary-veterinary authorization of the schools by the end of the term,” as the President of the County Council Cluj hasdeclared for Transilvania Business. His stated aim is that by 2015 all the rural schools should have water supply and sewerage networks sothat they can be authorized.

MAGIA H2OWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 15

Compania de Apă Arieş. Un secol de performanţăCompania de Apă Arieş pune accent pe dezvoltarea organizaţională şi perfecţionarea continuă, par-ticipând permanent la simpozioane şi seminarii care dezbat problemele globale ale apei. Omenirease află în mijlocul unei crize a rezervelor de apă potabilă, de aceea companiile de apă din întreagalume, inclusiv cele din România, fac eforturi susţinute pentru conştientizarea consumatorilor cuprivire la importanţa economisirii resurselor de apă.

de (D.B.)

tImplicare comunitară şi responsabilitate socială. Prin cam-pania “Preţuind apa, pretuieşti viaţa!”, Compania de ApăArieş şi-a propus conştientizarea tinerei generaţii cu privirela importanţa conservării resurselor de apă. Sute de preşco-lari şi elevi au fost, timp de doi ani, în vizită la obiectiveleCAA, fiind primiţi cu căldură de către angajaţii companiei,care le-au explicat, cu răbdare, rolul apei în viaţa şi comu-nitatea noastră, ajutându-i să înţeleagă ce înseamnă con-sumul responsabil, să accepte că apa este o resursă limitatăşi să devină responsabili în consumarea ei. Vizitele au constat în observarea în teren a surselor de apăcare alimentează cele două municipii şi comunele arondate,dar au avut ocazia să facă şi analize a calităţii apei de la robi-net la Laboratorul de analize al CAA. Cei mai mici au asociat nivelele de filtrare şi dezinfectare aleapei cu nivele de la jocurile pe calculator de care sunt eiatraşi sau au definit Staţia de tratare “CENTRU SPA!”Mare le-a fost bucuria când au primit vestuţe viu colorate,şepcuţe şi steguleţe imprimate cu logo-ul CAA. A fost unprilej bun de a le explica micuţilor şi elevilor că apa nu vineaşa “de capul ei” la noi la robinet. Ea necesită, odată extrasădin pârâul Hăşdate sau din pânza freatică, să fie „curăţată”,dezinfectată şi tratată pentru a se potabiliza.

CAA - model de bune practici O delegaţie din Republica Moldova, formată din reprezen-tanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Re-gionale, Vicepreşedinţii raioanelor Cahul şi Râşcani, alăturide specialişti din cadrul autorităţilor locale şi ai operatorilorde servicii de alimentare cu apă, au efectuat recent o vizită

de documentare în România referitoare la aspectele regio -nalizării serviciilor. Schimbul de experienţă a fost făcut înzona Văii Arieşului, unde delegaţia a beneficiat de suportulşi informaţiile Companiei de Apă Arieş, reprezentată prindomnul director general Alexandru Sabău, care alături deechipa de management, a furnizat informaţii legate demodul de dezvoltare, bune practici şi lecţiile învăţate încadrul implementării proiectelor de investiţii. De asemenea,au avut loc discuţii şi schimburi de experienţe valoroaselegate de relaţiile instituţionale dintre autorităţile centraleşi locale şi responsabilităţile autorităţilor locale în cadrulserviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

Susţinători ai performanţeiCompania de Apă Arieş susţine performanţa, sprijinindsportul care s-a dezvoltat în comunitatea noastră: karate,fotbal, rugby, handbal, şah, cluburi sportive care au adus înregiunea noastră titluri de campioni naţionali şi rezultateexcepţionale.

Un secol de furnizare aapei… în sistem centralizatÎn luna aprilie 2012, CAA a sărbătorit „100 de ani” de laprima atestare a unei conducte de apă în sistem centralizat.Evenimentul a fost marcat prin lansarea unei Monografii cudetalii despre descoperirea şi evoluţia acestui serviciu încădin 1912. Compania de Apă Arieş continuă să dezvolte viziunea spe-

magia h2o16 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Summarye Arieş Water Company (CAA) focuses on continuous organizational development and improvement, constantly participating in sym-posia and seminars that discuss global water issues. Mankind is in the midst of a crisis concerning the drinking water supplies, so watercompanies around the world, including those in Romania, are making consistent efforts to raise consumer awareness about the importanceof saving water resources. e campaign “Cherish water, Cherish life!”, the Arieş Water Company aims to raise the awareness of the youngergeneration about the importance of conserving water resources. Hundreds of preschool and school students have, for two years, visited theCAA, being warmly received by the company employees, who have patiently explained the role of water in the life of our community, helpingthem to understand what responsible consumption means, to accept that water is a limited resource and become responsible about con-suming it. e visits consisted in observing, in the field, the sources supplying water to the two towns and their surrounding villages, butthey were also able to conduct analyses of tap water quality in the analytical laboratory of the CAA. e students have associated the waterfiltration and disinfection levels with the levels in the computer games they are drawn to and have defined the treatment plant as a “SPACENTER!” Great was their joy when they received colorful vests, hats and flags with the CAA logo. It was a good opportunity to explain tothe little ones and the students that water does not come “on its own” through our faucets. It needs, once extracted from the Hăşdate streamor the phreatic layer, to be “cleaned”, disinfected and treated so as to become drinkable.

cialiştilor începutului de secol XX, cei care au pus bazele sis-temului centralizat de distribuţie a apei potabile. Aceştia auidentificat nevoile comunităţii şi au pus în practică idei re -voluţionare care au contribuit la dezvoltarea oraşelor dinzonă. Datorită acestei viziuni, astăzi, cele două localităţi depe Arieş, Turda şi Câmpia Turzii, precum şi comunele aron-date beneficiază de un sistem modern de furnizare a apei şide canalizare.„Politica de astăzi a Companiei de Apă Arieş este orientarearesponsabilă spre îndeplinirea şi satisfacerea nevoilorclienţilor printr-un management modern şi dinamic care săînscrie traiectoria dezvoltării serviciului de alimentare cuapă şi canalizare şi a Companiei de Apă Arieş la nivelul cerutde o societate modernă”, susţine Alexandru Sabău, directorgeneral al CAA.

2012 - Un an plin de realizări!Compania de Apă Arieş derulează cu succes, în perioada2008 – 2013 (durata de realizare a investiţiei) un proiect re-gional de reabilitare şi extindere a sistemelor de alimentarecu apă şi apă uzată, finanţat în cea mai mare parte din fon-duri europene, proiect denumit „Extinderea şi reabilitareasistemelor de apă şi apă uzată din regiunea Turda - CâmpiaTurzii“. Valoarea totală a investiţiei este de 79,9 milioane deeuro. Pentru Apă Potabilă s-au executat lucrări de extindereși reabilitare reţea distribuţie apă potabilă în lungime totalăde: 82,39 km, iar la Apă Uzată în lungime de: 89,315 km.Proiectul european este finalizat în proporţie de 98%. Be -neficiile aduse de proiectul de 80 de milioane euro sunt, în

primul rând, creşterea calităţii vieţii şi a sănătăţii populaţiei,prin asigurarea unor servicii superioare calitativ, dar şi pro-tejarea mediului înconjurător, prin redarea unei ape curateîn emisar. Localităţile din mediul rural, arondate municipi-ilor Câmpia Turzii şi Turda, nu au fost conectate până înprezent la serviciul de canalizare. Înaceeaşi situaţie s-a aflat şi un întregcartier din municipiul Turda, cartierulPoiana. Ca urmare a derulării acestuimare proiect, locuinţele satelor înveci-nate, precum şi cele ale cartieruluiPoiana sunt racordate la reţeaua decanalizare, serviciu care a lipsit cudesăvârşire până în secolul XXI.

Dialog perma-nent cu clienţiiCompania de Apă ARIEŞ se află per-manent în contact cu clienţii săi,punând foarte mare accent pe relaţiacu consumatorii săi şi pe gradul desatis facţie a acestora. De aceea, prin in-termediul mass-media, al site-uluiCAA, permanent actualizat, cât şi tele-fonic, se oferă clienţilor posibilitatea dea se informa şi de a fi informaţi. Un altinstrument de comunicare extrem deimportant este Telefonul Albastru,telefon ce se află la dispoziţia con-sumatorilor 24 de ore din 24.

Apa este cu certitudine, pringeneză şi evoluţie, o resursă natu-rală, vitală pentru existenţa vieţii peTerra, vulnerabilă şi limitată întimp şi spaţiu, dar regenerabilă„graţie” circuitului natural al aces-teia, cu existenţă şi evoluţie per-petuă. Astfel, apa este prezentă înmod esenţial în desfăşurarea vieţiipe planeta noastră, însă odată cucreşterea numerică a populaţiei şi adiversităţii preocupărilor societăţiiumane, a crescut în mod inevitabilşi influenţa activităţii omeniriiasupra resurselor de apă, deter-minând modificări considerabile.În epoca modernă, omenirea soli -cită într-o măsură din ce în ce maimare resursele de apă, respectiv noiprelevări pentru utilizarea apei,evacuarea reziduurilor în emisar,conservarea sistemului ecologicterestru în scopul supravieţuiriiumanităţii şi, implicit, protecţiahidrosferei pe plan mondial.

magia h2oWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 17

e Danube – Black Sea Forum, organizat de Asociaţia Română de Apă (ARA), cu sprijinul In-ternational Water Association (IWA), în 10-12 iunie 2013, la Bucureşti, la Palatul Parlamentuluiva aduce în acelaşi loc specialişti din domeniul managementului sistemelor de apă din ţară şidin străinătate. Programul evenimentului se anunţă unul extrem de bogat şi de interesant.

Crema industriei apei, întâlnire la Forumul regional

magia h2o18 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Anual, în jur de 1500 de profesionişti din România şi dinstrăinătate participă la acest eveniment. În acest an, Fo-rumul de apă se va concentra, potrivit organizatorilor,asupra nevoilor de eficienţă în asigurarea aprovizionăriicu apă şi a serviciilor de canalizare şi epurare a apeloruzate în Regiunea Dunăre – Marea Neagră. La forumsunt invitaţi academicieni şi specialişti care lucrează îndomeniu, finanţatori şi contractori, reprezentanţi aifurnizorilor şi ai autorităţilor de reglementare, consul-tanţi şi furnizori de tehnologie. De la aceştia, organiza-torii aşteaptă să zugrăvească cât mai exact situaţiaexistentă în ceea ce priveşte asigurarea resurselor de apă,dar şi să propună noi soluţii pentru a răspunde noilorprovocări din domeniu. Programul forumului este struc-turat pe workshop-uri dedicate problemelor financiareşi instituţionale, prezentările din cadrul conferinţei re-gionale de apă şi energie şi o expoziţie de profil – Ex-poApa 2013.

Provocările din domeniu În cadrul forumului, aşa cum deja aminteam, unul dintreevenimentele integrate este conferinţa regională intitu-lată “Serviciile de apă şi noile provocări în domeniulener giei”. Tema a fost aleasă ţinând cont de realităţileimediate. Potrivit invitaţiei lansate de către organizator– Asociaţia Română a Apei -, “Uniunea Europeană seconfruntă cu provocări fără precedent din cauza depen-denţei de importurile de energie şi a resurselor tot maireduse, dar se loveşte şi de nevoia de a limita fenomenulîncălzirii globale şi de a depăşi criza economică”. Prin Di-rectiva 2012/27, Uniunea Europeană a propus un set demăsuri menit să reducă, până în 2020, consumul deresurse energetice primare cu 20 %, măsuri printre carese numără limitarea consumului de energie în distribuţieşi în sistemele de transport, maximizarea eficienţei ener -getice a echipamentelor de apă, generarea de energie dinresurse regenerabile. Plecând de la premisa că resurseleenergetice primare nu sunt inepuizabile, având ca strate-gie europeană limitarea consumului de resurse energet-ice neregenerabile, respectiv utilizarea, în procent din ceîn ce mai ridicat, a energiei verzi, conferinţa organizatăde ARA, sub egida IWA, îşi propune să reprezinte o plat-formă pentru cercetători, practicieni în domeniu şi aca-demicieni de a schimba idei, rezultatele unor cercetăriîn domeniu şi de a face recomandări asupra tematiciiabordate. Conferinţa este structurată pe patru teme: op-timizarea consumului de energie în infrastructura exis-tentă de apă, apă şi tehnologii regenerabile, recuperareaenergiei din nămol, apa integrată şi managementulresurselor de energie.

ExpoApa, la a 15-a ediţie Tot în cadrul Forumului, participanţii sunt aşteptaţi laExpoApa, mai ales că acest târg de profil aniversează, înacest an, 15 ani de la organizarea primei ediţii. Născutăca o expoziţie internaţională, an de an, la standurile dinPalatul Parlamentului sau ca vizitatori pot fi întâlniţireprezentanţi ai operatorilor regionali de servicii publicede alimentare cu apă şi canalizare, ai autorităţilor cen-trale şi locale, ai instituţiilor de învăţământ superior şicercetare, ai organizaţiilor internaţionale de profil etc.Şi în acest an expoziţia de profil se va concentra asuprasoluţiilor tehnologice de apă, canalizare şi epurare aapelor uzate şi asupra a tot ce se circumscrie industrieiapei.

Despre ARA Asociaţia Română a Apei, condusă, în prezent, de cătrepreşedintele Vasile Ciomoş este o asociaţie autonomă,patronală şi profesională, înfiinţată la 15 iunie 1995. Din2003, pe lângă atributele profesionale, preia şi respon -sabilităţile patronale. A.R.A. reprezintă, promovează,apară şi susţine interesele patronale şi profesionale alemembrilor săi: operatori de servicii publice de ali-mentare cu apă şi canalizare şi administratori airesurselor de apă, dar şi ai infrastructurii de gospodărirea apei, în relaţiile cu autorităţile, cu alte persoane ju-ridice şi fizice şi sindicatele reprezentative din ramură.Pentru un succes deplin în toate programele iniţiate şidesfăşurate, la nivelul Asociaţiei Române a Apeifuncţionează, strâns legate, mai multe comisii de specia -litate pe diferite domenii de activitate. Având în vederenecesitatea existenţei unei structuri specializate, care săreunească exclusiv toţi operatorii serviciilor de ali-mentare cu apă şi să reprezinte interesele acestora în re-laţiile cu autorităţile, în special la nivel legislativ, lanivelul ARA, comisia patronală s-a transformat în Pa-tronatul Apei.

Producătorul de motoare şi generatoare electrice Electroprecizia Săcele a raportat o creşterecu 95,65% a profitului net înregistrat în anul 2012, de la 450.614 lei la data de 31 decembrie2011, la 10,29 milioane lei la sfârşitul exerciţiului financiar 2012.

Electroprecizia Săcele îşi face microhidrocentrală

Chiar dacă cifra de afaceri netă a societăţii a cunoscut unrecul, de la 216,28 milioane lei în 2011 la 168,96 milioanelei în 2012, conducerea societăţii afirmă că, din punct devedere financiar, 2012 a fost cel mai bun an din ultimii optani. „Scăderea cifrei de afaceri cu 22% se datorează, pe de oparte, reducerii activităţii productive, iar, pe de altă parte,reorganizării activităţii comerciale şi transferarea unor con-tracte comerciale spre firmele producătoare din grup”, a pre-cizat ing. Dumitru Matei, preşedintele Consiliului deAdministraţie al Electroprecizia Săcele. „Rezultatul net alexerciţiului 2012 reprezintă cel mai bun rezultat anual con-solidat din ultimii opt ani”, a completat ing. Dumitru Matei.

Export în nouă ţăriPotrivit acestuia, vânzările pe piaţa internă au o pondere de26,18% din totalul cifrei de afaceri. „Vânzările pe piaţa ex-ternă constau, în principal, în activităţi de intermediere încomerţul cu motoare electrice”, a arătat preşedintele Con-siliului de Administraţie al Electroprecizia Săcele. Societateacolaborează cu firme din Italia, Spania, Germania, Franţa,Serbia, Ungaria, Austria, Cehia şi Iran.

Proiect îndrăzneţReferindu-se la activitatea de cercetare-dezvoltare, ing. Du-mitru Matei a subliniat importanţa acestui sector pentrucompanie. „În 2012 am înfiinţat Departamentul de strategieşi dezvoltare, având ca scop asimilarea de produse şi serviciinoi, precum şi analiza şi implementarea de noi afaceri, deexemplu proiectul Centralei Hidroelectrica de Mică PutereElectroprecizia”, a explicat preşedintele Consiliului de Ad-ministraţie al Electroprecizia Săcele.Obiectivul principal al proiectului, care va costa aproximativ3 milioane de euro, este realizarea unei capacităţi de pro-ducţie a energiei electrice pentru valorificarea potenţialuluihidroenergetic al acumulării Târlung - Săcele, principalasursă de alimentare cu apă potabilă a oraşelor Braşov şi

Săcele. La finalizarea proiectului, capacitatea de înmaga -zinare a lacului de acumulare va creşte de la 18,3 la 28 demilioane metri cubi. “Am început în 2012 un proiect care vaavea efecte pozitive pe foarte multe planuri: crearea unornoi locuri de muncă, protejarea locurilor de muncă exis-tente în Electroprecizia, protejarea mediului şi creşterea se-curităţii alimentării cu apă potabilă. Valorificareapotenţialului hidroenergetic în zonă va conduce la obţinereade energie nepoluantă, din sursa regenerabilă, eliminându-se potenţialele emisii poluante. De asemenea, noi, ca şi com-panie, ne vom acoperi în proporţie de 60-70% consumul deenergie electrică al grupului Electroprecizia. Acest lucru vaavea un impact pozitiv semnificativ în menţinerea compe -titivităţii pe pieţele externe şi în protejarea locurilor demuncă ale angajaţilor noştri”, a precizat ing. Dumitru Matei.

Tradiţie de 77 de aniÎn anul 2012, Consiliul de Administraţie al ElectropreciziaSăcele, societate înfiinţată în anul 1936, a avut următoareacomponenţă: ing. Dumitru Matei - preşedinte şi totodatădirector general, ec. Laurenţiu Ciocîrlan – membru, şi ec.Dragoş Zavarache - membru.Societatea are un capital social de 42.488.201,7 lei, pentruun număr de 5.245.457 de acţiuni, valoarea nominală a uneiacţiuni fiind de 8,1 lei.

de Alex TOTH

Summarye manufacturer of electrical motors and generators Electroprecizia Săcele has reported a 95.65% increase in the net profit for 2012, from450,614 lei on 31 December 2011, to 10.29 million lei at the end of the financial year 2012. Even if the company’s net turnover has seen arebound from 216.28 million lei in 2011 to 168,96 million lei in 2012, the company management says that in financial terms, 2012 was thebest of the past eight years. “e decrease in the turnover by 22% is due, on the one hand, to the reduction of the productive activity and,on the other hand, to the reorganization of the commercial activity and the transfer of commercial contracts to the producing companiesin the group,” the engineer Dumitru Matei, Chairman of the Board of Electroprecizia Săcele, said. “e net result for the year 2012 is thebest consolidated annual result over the past eight years,” Dumitru Matei added.

industrieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 19

ZIUA MEDIULUI20 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ziua Mediului se celebrează anual în 5 iunie. Cum protejăm mediul şi ce riscăm dacă nu îl respectăm încelelalte 364 sau 365 de zile am aflat din dialogul cu Dănuţ Ştefănescu, directorul executiv al Agenţieipentru Protecţia Mediului Mureş.

Respectând mediul ne respectăm pe noi A consemnat Ligia VORO

Rep.: Una din atribuţiile principale ale APM Mureşeste de a elibera acorduri, avize şi autorizaţii de mediuagenţilor economici. Ce presupune această procedurăşi ce se întâmplă atunci când agenţii economici omitsă îşi depună documentaţia? Dănuţ Ştefănescu: Principala responsabilitate a Agenţieipentru Protecţia Mediului, conform legislaţiei în vigoare,este eliberarea de acte de reglementare pentru realizareade investiţii noi, cât şi pentru funcţionarea unităţilor eco-nomice din punct de vedere al protecţiei mediului. Acor-dul de mediu se eliberează pentru toate lucrările carenecesită Autorizaţie de Construcţie. Funcţie de posibilulimpact asupra mediului paşii care trebuie urmaţi pentruobţinerea actului de reglementare sunt mai simplii saumai complecşi, cu o durată mai scurtă sau mai lungă întimp.Autorizaţiile de mediu se obţin de către persoanele ju-ridice sau fizice care desfăşoară anumite activităţi consi -derate cu potenţial impact asupra mediului. Acesteautorizaţii conţin condiţiile în care se poate desfăşura re-spectiva activitate din punct de vedere al protecţiei medi-ului, cât şi monitorizarea emisiilor în mediul înconjurător.Autorizaţiile de mediu se obţin pe baza unor documen-taţii depuse la APM. În cazul neobţinerii Acordului demediu nu se poate obţine Autorizaţia de construcţie, iarîn cazul funcţionării fără Autorizaţie de mediu, titularulde activitate poate fi sancţionat contravenţional, penal sausistarea activităţii funcţie de impactul pe care îl are activ-itatea asupra factorilor de mediu.

Rep.: Ce se întâmplă dacă refuzaţi să emiteţi o auto -rizaţie de mediu, în cazul în care agentul economic aredocumentaţia conformă cu legea?D.S.: Refuzul de a emite un act de reglementare de cătreAPM trebuie justificat. În cazul în care beneficiarul nueste mulţumit, poate ataca actul administrativ eliberat deAPM (refuzul) în contencios administrativ, iar justiţia vahotărî de partea cui este dreptatea.

Rep.: Ce riscă un angajat al APM dacă constată că suntdepăşiri ale valorilor admise pentru diverse substanţe,compuşi organici etc. şi nu informează Garda deMediu? D.S.: Monitorizarea calităţii aerului, pe raza judeţuluiMureş, se realizează prin patru staţii automate, un auto-laborator, un prelevator de aer, şi analize de laborator.Toate depăşirile constatate se transmit ComisariatuluiJudeţean al Gărzii de Mediu, cât şi pe site-ul APM pentrua putea fi vizualizate de populaţie. Datele transmise de lastaţiile automate cât şi de la autolaboratoare pot fi vizua -lizate în timp real pe panoul din centrul municipiuluiTîrgu-Mureş (Policlinica 2). Necomunicarea acestor date

constituie nerespectarea îndatoririlor din fişa postului şise sancţionează disciplinar conform Legii funcţionaruluipublic.

Rep.: Ce arii protejate sunt în judeţul Mureş şi ce pre-supune administrarea efectivă a acestora? Ce pro -bleme aţi întâmpinat şi întâmpinaţi legat deadministrarea acestora?D.S.: În judeţul Mureş, ariile protejate deţin o suprafaţăde cca. 40% din suprafaţa totală a judeţului. Există 26 ariiprotejate naturale de interes comunitar – situri Natura2000, cu o suprafaţă totală de 265.804 ha, 14 rezervaţiinaturale, 1 parc naţional şi 1 parc natural. Ultimele treicategorii sunt incluse ca suprafaţă în siturile Natura 2000.Din aceste arii protejate, un număr de 31 au administra-tori sau custozi. Restul ariilor protejate nu au fost atribuitepână în prezent. Administrarea ariilor protejate se face pebaza unui Plan de Management. Până în prezent nu a fostaprobat niciun Plan de management. Planul de manage-ment trebuie să prevadă un ansamblu de măsuri care tre-buie să ducă la conservarea ariei protejate şi, în special, aecosistemului şi a biodiversităţii pentru care a fost de-clarată respectiva arie protejată.

ZIUA MEDIULUIWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 21

Rep.: Ce presupune, din partea APM Mureş, urmărireamodului de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chi -mice periculoase. Aţi avut în ultimul an situaţii în caredeşeurile şi substanţele chimice periculoase nu au fostgestionate corect? Exemplificaţi şi explicaţi, pentrucititorii TB, ce se întâmplă concret într-o asemeneasituaţie. D.S.: Gestiunea substanţelor şi preparatelor chimice seface în conformitate cu Legea nr. 360/2003 privindregimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoaseşi a H.G. nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şietichetarea substanţelor periculoase. Prevederile acestoracte normative sunt cuprinse în autorizaţiile de mediuemise pentru activităţile ce presupun utilizarea sau pro-ducerea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu fiecare persoanăjuridică sau fizică prezintă în documentaţia tehnică ce sedepune la APM date cu privire la substanţele şipreparatele chimice, cantităţile utilizate, Fişele cu date desecuritate, modul de depozitare etc. Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentruaprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurilepericuloase şi H.G. nr. 1.061/2008 privind transportuldeşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriulRomâniei sunt principalele acte normative care stabilescmodul de gestiune a deşeurilor, inclusiv a celor pericu-loase. Fiecare persoană juridică care desfăşoară activităţicare generează deşeuri are obligaţia ţinerii evidenţeigestiunii deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, pe tipuride deşeuri, cantităţi generate, stocate, eliminate controlatetc. Transportul deşeurilor, inclusiv a celor periculoasede la generator la eliminator, se face însoţit de formularede transport prin care sunt stabilite responsabilităţi pen-tru generator, transportator şi destinator. Aceste trans-porturi de deşeuri periculoase, cantităţi mai mari de otonă pe an se fac cu aprobarea APM-ului din judeţul undese află „destinatarul” (depozit, instalaţie de incinerare) şiinspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de pe razajudeţului unde se află generatorul. Respectarea acestorprevederi se verifică de către comisarii GNM.

Comportament dual Rep.: Dacă ar trebui să evaluaţi calitatea factorilor demediu din judeţul Mureş, pe o scară de la 1 la 10, cenotă aţi da? Vă rugăm argumentaţi.D.S.: Este greu de a da o notă pentru judeţul Mureş dinpunct de vedere al calităţii mediului. Depinde la ce ne ra-portăm? Mai avem multe de făcut în domeniul gestionăriiapei (alimentării cu apă potabilă, canalizare, staţii de epu-rare), în domeniul gestionării deşeurilor(colectare selec-tivă, depozite de deşeuri conforme cu normele în vigoare,staţii de transfer, staţii de compostare), în domeniul ca -lităţii aerului şi a gestionării zgomotului (lipsa centurilorde ocolire pentru traficul greu şi al celui de tranzit, lipsapistelor de biciclete şi încurajarea folosirii transportuluiîn comun, emisii de la unităţi de producţie vechi care nurespectă în totalitate normele naţionale şi europene).

Rep.: Din punct de vedere al respectului pentru factoriide mediu şi, potrivit datelor pe care le deţineţi, cum aţidescrie comportamentul mureşeanului? D.S.: Comportamentul mureşenilor faţă de mediul încon-jurător este un comportament de multe ori cu mai multefeţe. Dacă în mediul urban în jurul locuinţelor, a propri-etăţilor personale se păstrează şi se respectă normele desalubrizare, nu acelaşi lucru îl regăsim pe malurile cur

surilor de apă, în zonele împădurite, la marginea dru-murilor unde deşeurile se lasă la voia întâmplării. Demulte ori au pretenţii mari de la autorităţile locale, dararareori se manifestă un spirit civic faţă de cei caretratează cu totală indiferenţă problemele de mediu şi, înspecial, pe cele de salubrizare.

Rep.: Cum se desfăşoară colaborarea cu organizaţiileneguvernamentale şi mass-media în vederea infor-mării şi educării publicului în spiritul respectului faţăde mediul înconjurător? D.S.: În judeţul Mureş considerăm că avem o relaţie bunăcu mass-media locale în sensul că aceasta ne ajută în co-municare, este prezentă la toate acţiunile şi prezentărilefăcute de APM. Un rol important în educarea publiculuiîl au şi organizaţiile neguvernamentale care participă ladezbateri publice, ne prezintă propuneri, participăm ca şicolaboratori la diferite proiecte pe linie de protecţie amediului. APM a luat în custodie aria protejată LacurileFărăgău-Glodeni împreună cu un ONG.

Rep.: De ce a fost necesară declararea unei Zile a Medi-ului?D.S.: Încă din anul 1972, cu ocazia primei ConferinţeMondiale a Naţiunilor Unite consacrată problemelor pro-tecţiei mediului, 5 iunie a fost declarată Ziua Mondială aMediului, fiind celebrată în întreaga lume. Tot atunci s-aînfiinţat un mecanism internaţional de coordonare şisupraveghere pentru mediu al ONU, denumit ProgramulNaţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cu sediul laNairobi. Ziua Mondială a Mediului a fost declaratădeoarece, din anii 1970, lumea a început să conştientizezecă mediul în care trăim începe să se degradeze tot mai ac-centuat, începe să se piardă biodiversitatea planetei, aparprimele semne ale schimbărilor climatice, apele curgă-toare, mările şi oceanele planetei au devenit tot mai polu-ate. Începând cu anii 1970 au început să apară leginaţionale, la început mai timid, cu referire direct la pro-tecţia mediului, iar, în prezent, legislaţia de mediu este olegislaţie foarte specifică, încercând să dea o nouă viaţăplanetei Pământ.

industrie22 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Produsele EL-CO Târgu Secuiesc cuceresc CanadaProducătorul de aparate de distribuţie şi control al electricităţii EL-CO SA Târgu Secuiesc a în-registrat o creştere a afacerilor cu 2,84%, de la 43,04 milioane lei în exerciţiul financiar 2011 la44,26 milioane lei la sfârşitul anului 2012, potrivit unui raport remis de conducerea societăţiicătre Bursa de Valori Bucureşti. de Alex TOTH

t a

i ”

În 2012, vânzările societăţii pe piaţa internă au fost de 9,88milioane lei, comparativ cu 11,57 milioane lei în 2011. „Deşipentru livrările pentru piaţa internă s-a realizat o marjă de18,61%, în valoare de 412.557 euro, totuşi influenţa nerea -lizării vânzărilor la produsele electrotehnice, 93,77% faţă de2011 şi 85,48% faţă de buget, a influenţat negativ profitul cu252.816 lei, adică 56.736 euro. În fapt s-a continuat şi în2012 scăderea vânzărilor pe piaţa internă, nu numai dincauza crizei financiare, ci şi a faptului că societatea nu aacordat destulă atenţie produselor noi şi modernizării celorvechi”, a precizat ec. Viorica Nanca, preşedintele Consiliuluide Administraţie al EL-CO SA Târgu Secuiesc.

Produsele chinezeşti, inamicul nr. 1Conştientă că segmentul de piaţă căruia i se adresează estegreu de recâştigat, conducerea societăţii şi-a propus ocreştere de doar 12,10% a bugetului din anul 2013, din carecinci procente reprezintă creştere de preţ care acoperăparţial majorarea costurilor energetice, creşterea salariuluiminim pe economie şi a preţurilor la materiale. „Restul de7,1% creştere s-a prevăzut pe seama produselor noi. De re-marcat că aceste produse clasice, sunt în continuare,coloana vertebrală a societăţii, o supapă de siguranţă pentruactivitatea de producţie şi vânzare în regim sezonier, asi -gurând baza stabilităţii şi ritmicităţii în producţie şi o marjădeloc neglijabilă. Până vom pune altceva în loc, nu ne per-

mitem să pierdem absolut nimic înacest domeniu, mai ales că societatea acâştigat 85% din licitaţii organizate desocietăţi de tip Electrica. Produselenoastre fiind solicitate pe piaţă şi da-torită calităţii trebuie să fim mai agre-sivi, calitatea precară a produselorchinezeşti, principala concurenţă pepiaţa românească, fiind deja un motivsă ne recâştigăm piaţa”, a subliniat ec.Viorica Nanca.

Consolidare pe piaţa CanadeiLa capitolul exporturilor de produseelectrotehnice, societatea a realizat, în2012, vânzări în valoare de 2,01 milioa -ne de euro, adică 87,78% din bugetulprevăzut. „Dintre acestea, produselelivrate pe piaţa Canadei au fost rea -lizate în proporţie de 104,55% faţă de

buget şi 110,72% faţă de 2011, ceea ce înseamnă că soci-etatea şi-a putut menţine piaţa şi clienţii pe relaţia Canada”,a arătat preşedintele Consiliului de Administraţie al EL-COSA Târgu Secuiesc. „Atât pe piaţa Europei cât şi pe cea aCanadei există o concurenţă acerbă în domeniul nostru,produsele chinezeşti fiind şi aici prezente”, a mai punctat ec.Viorica Nanca.

Calitatea, principala carte de vizităPotrivit acesteia, calitatea este principala carte de vizită aSC EL-CO pe piaţă, societatea deţinând şi o sculărie dotatăcu tehnologii de prelucrare de ultimă generaţie. „Acest ate -lier asigură parcul de SDV necesar pentru producţia proprieşi are capacitate de a fabrica SDV-uri şi diferite repere pre-lucrate pentru terţi, oportunitate apărută în 2012 când so-cietatea a avut vânzări în valoare de 222.224 euro şi care seva dezvolta în 2013, vânzările prevăzute fiind de 397.968euro”, a explicat ec. Viorica Nanca.

Peste 300 de locuri de muncăEL-CO SA Târgu Secuiesc este o societate pe acţiuni cucapi tal integral privat, din care 61,43% capital privat străinşi 38,57% capital privat autohton. Compania s-a înfiinţat înanul 1975 sub numele de Întreprinderea de Izonatori Elec-trici de Joasă Tensiune, iar din anul 1990 s-a transformat înSC EL-CO SA, conform Hotărârii Guvernului 1213/1990.La 31 decembrie 2012, societatea a avut un număr de 334de salariaţi.

Valoareaechipei, cheiasuccesuluiÎn exerciţiul financiar 2012, Consi -liul de Administraţie al societăţii aavut următoarea componenţă: ec.Viorica Nanca (preşedinte), ing.Nicolae Horia Călburean (membru),ing. Mircea Călburean (membru),ec. Camelia Cotoc (membru) şi ec.Debreczeni Janos (membru). Deasemenea, conducerea executivă aEL-CO SA Târgu Secuiesc a fostasigurată de sing. Vargha Levente -director general, ec. Viorica Nanca- director economic şi ing. KeresztesIstvan - director producţie.

industrieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 23

Relee Mediaş, business orientat spre profitProducătorul de relee electromagnetice şi electronice şi de aparatură electrică Relee SA Mediaşa obţinut în exerciţiul financiar 2012 un profit net de 83.926 lei, în creştere cu 84,10% comparativcu anul 2011 când acesta a atins valoarea de 47.215 lei. De asemenea, societatea a înregistrat ouşoară scădere a cifrei de afaceri. de Alex TOTH

Relee SA Mediaş produce o gamă largă de relee şi aparatajde uz industrial utilizate de aproape toate regiile au-tonome şi societăţile comerciale din ramurile industrialeale economiei naţionale. „Produsele sunt folosite ca piesede schimb, pentru modernizări şi obiective de investiţii.Gama de aparataj electric de uz casnic se comercializeazăprin societăţi partenere, distribuitori zonali din toată ţaraşi prin marile lanţuri de magazine de bricolaj. Pe piaţa ex-ternă se comercializează repere şi subansambluri denatură electrică şi mecanică, reprezentând doar elementecomponente ale unor produse finite”, a precizat ing. Tra-ian Pruşu, preşedintele Consiliului de Administraţie al so-cietăţii.Potrivit acestuia, deşi Relee SA Mediaş are relaţii comer-ciale, respectiv vânzări de bunuri industriale şi de consumcu peste 500 de clienţi, vânzările au înregistrat o stagnarecauzată de „îngheţarea” pieţei imobiliare. „Se păstreazătendinţa din ultimii ani de scădere a cererii de relee dinportofoliul de produse tradiţionale, precum şi menţinereala un nivel scăzut a vânzărilor de aparataj electric de uzcasnic din cauza stagnării pieţei imobiliare”, a arătat ing.Traian Pruşu.

Discounturi pentru clienţii fideliTotodată, preşedintele Consiliului de Administraţie alRelee SA Mediaş a subliniat că societatea se confruntă curiscul creşterii preţurilor la materiile prime, în special lamasele plastice şi metalele feroase şi neferoase. „Acestlucru a impus monitorizarea permanentă a preţurilor decost şi diversificarea surselor de achiziţie. În ceea cepriveşte preţul de vânzare al produselor proprii, existăriscuri derivate din concurenţa acerbă a produselorprovenind în special din zona asiatică. De aceea, ma-jorările de preţ au fost operate cu foarte mare prudenţă şisunt în continuare acordate discounturi clienţilor fideli”,a subliniat ing. Traian Pruşu.

Trei administratoriÎn exerciţiul financiar 2012, Consiliul de Administraţie alRelee SA Mediaş a fost alcătuit din: ing. Traian Pruşu(preşedinte), Marioara Holom (membru) şi ec. SandaIrina (membru), iar conducerea executivă a societăţii afost asigurată de ing. Traian Pruşu - director general, ing.Gheorghe Lupean - şef Departament comercial, sing.Gheorghe Turzai - şef Departament tehnic, ing. AdrianTarţa - şef Departament calitate, ec. Ana Marcela Denghel- şef Departament economic, şi sing. Mircea GrigoreLotreanu - şef Departament producţie.

Gamă variată de produseRelee SA Mediaş s-a înfiinţat pe structura fostei Între-prinderi de Relee Mediaş, construită în anul 1979, şiproiectează, produce şi comercializează bunuri industriale(relee electromagnetice, relee electronice, micromotoareelectrice, electromagneţi, transformatoare de mică putere,prize relee, dispozitive de comutaţie, indicatoare de sem-nalizare) şi bunuri de consum (aparataj electric de joasă ten-siune, aparataj electric de joasă tensiune pentru uz casnic,diverse alte bunuri de consum electrice şi neelectrice, dis-pozitive de verificare aferente domeniului de activitate).„Privitor la produsele noi avute în vedere, menţionăm con-tinuarea eforturilor de asimilare a unor variante electronicea releelor de curent şi de tensiune”, a arătat ing. Traian Pruşu.

SummaryRelee SA Mediaş produces a wide range of relays and industrial gear used by nearly all the autonomous administrations and commercial com-panies in the industrial branches of the national economy. “e products are used as spare parts for upgrades and investment objectives. erange of electrical household appliances is marketed through partner companies, zonal distributors across the country and through major DIYstore chains. On the foreign market are sold electrical and mechanical parts and sub-assemblies, representing only components of the finishedproducts,” the engineer Traian Pruşu, Chairman of the Administrative Board of the company, said. According to him, although Relee SA Mediaşhas commercial relations and sales of industrial and consumer goods with over 500 customers, the sales have come to a halt due to the “freeze”in the housing market. “e trend from the recent years has been maintained, in the sense of a declining demand for traditional products andthe low level of sales of household electrical appliances due to a stagnation of the housing market,” the engineer Traian Pruşu said.

infrastructură24 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Autostrăzi în şantier laArad. Final la HunedoaraTrăim în secolul vitezei, iar nevoia de a ne deplasa rapid, economic şi fără mare efort în oricecolţ al lumii ne defineşte afacerile. Iar rolul de a facilita deplasarea şi a sprijini dezvoltareaafacerilor îi revine infrastructurii. Transilvania Business vă prezintă în acest număr şantiereledin judeţele Arad şi Hunedoara. de Carmen COSMAN

Liliana BRAD

Modernizarea şi dezvoltarea reţelei rutiere interne şi inter-naţionale a reprezentat un punct de interes al strategiilornaţionale în domeniul sistemului de transport românesc.Obiectivele pentru următorii doi ani sunt deosebit de am-biţioase, iar, dacă ar fi să ne referim la un singur aspect,vizează dezvoltarea unor proiecte în domeniul construcţieide drumuri ce ar însemna realizarea a aproape 2000 de kmde autostrăzi. O parte importantă ar urma să fie realizatăprin parteneriate publice – private. Unele din cele maiavansate proiecte sunt cele din judeţul Arad – tronsonul aldoilea al autostrăzii Arad-Nădlac fiind aproape de finalizare,în timp ce execuţia primului, din cauza problemelor diverse,înaintează într-un ritm mai lent, respectiv din Hunedoara,autostrada Deva – Orăştie va fi în curând practicabilă.

Arad – Nădlac, cu problemePrima secţiune a Coridorului IV Pan-European o reprezintătronsonul Nădlac-Arad. Acesta are termenul de finalizareîn anul 2013. Tronsonul de autostradă Nădlac-Arad are olungime de aproape 39 de kilometri şi execuţia acestuia maicuprinde şi un drum de legătură de aproape şase kilometricare face conexiunea cu autostrada maghiară M3. Durata deexecuţie a fost de 540 de zile, deci la începutul anului 2014,ar fi trebuit să se poată circula pe acest tronson. Proiectantul a împărţit autostrada în două loturi de execuţie.Lotul 1 de pe autostrada Nădlac – Arad a fost câştigat deasocierea Romstrade – Monteadriano Engenharia e Con-strucao – Donep Construct. Contractul are o valoare de115,8 milioane euro. Proiectul cuprinde construcţia a 22,18km de drum cu profil de autostradă, a cinci poduri, şasepasaje, 16 podeţe şi a unui nod rutier. Primul tronson a avutprobleme încă de la început. Proiectantul a proiectat o buclăde urcare şi coborâre de pe autostradă foarte aproape delinia de frontieră. Pentru a ajunge pe buclă, banda de decel-erare era în Ungaria. În aceste condiţii, s-a ajuns peterenurile unor localnici, care nu erau expropriate. Prob-lema s-a rezolvat, dar constructorul a greşit din nou:pământul folosit a fost de slabă calitate şi autostrada s-a sur-

pat. Apoi a început scandalul cu angajaţii, care, după ce nuşi-au primit salariile de câteva luni, au plecat. Autostradaînaintează în pas de melc, pe bani mulţi. Comisia Europeanăa oprit finanţarea la acest tronson. Nelu Iordache a fost are-stat, iar lucrările la tronsonul Nădlac-Pecica au fost oprite.Licitaţia a fost reluată. Deputatul arădean Flavius Măduţaspune că a apărut o eroare legată de termenul de finalizareal autostrăzii. „Pentru Arad, este foarte important faptul căGuvernul Ponta a stabilit ca prioritate culoarul IV pan-eu-ropean. Vinovaţii pentru deturnarea de fonduri de pe tron-sonul Arad – Nădlac trebuie să răspundă, iar investiţiatrebuie realizată cât mai repede. Sunt convins că în anul2014, vom inaugura autostrada Nădlac – Arad, o investiţieimportantă pentru judeţul nostru”, a declarat deputatul Mă-duţa. 30% din lucrare este realizată la acest moment, con-form specialiştilor de la Compania Naţională de Drumuri şiAutostrăzi.

Trei sferturi construităTronsonul al doilea de autostradă Nădlac-Arad, în lungimede aproape 17 kilometri, este executat de constructorulAlpine Bau GmbH, contract de proiectare şi execuţie în val-oare de 124,45 milioane euro. Proiectul acestui lot cuprindetrei poduri, şapte pasaje şi două noduri rutiere. Execuţia

Summarye modernization and development of the domestic and international road network has been a point of interest for the national strategiesin the Romanian transport system. e objectives for the next two years are very ambitious and if we were to refer to only one aspect, theyaim to develop road construction projects that would mean the achievement of nearly 2,000 km of highways. An important part would beachieved through public-private partnerships. Some of the most advanced projects are in Arad County. e second section of the Arad-Nădlac motorway is nearing completion, while the execution of the first is advancing at a slower pace, because of various problems: theDeva-Orăştie Motorway, from Hunedoara, will soon be practicable.

infrastructurăWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 25

tronsoanelor va dura un an şi jumătate, la care se adaugăpatru ani perioada de garanţie. Finanţarea este asigurată dinfonduri nerambursabile europene prin Fondul de Coeziune(85%) şi de la bugetul de stat (15%). 75% din lucrare este re-alizată la acest moment, conform specialiştilor de la Com-pania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi.

Autostrada Deva-Orăştie,aproape gata Cea mai importantă investiţie în infrastructura rutierăhunedoreană reprezintă, în acelaşi timp, un pas imensînainte pentru infrastructura românească. Vorbim despreautostrada Deva – Orăştie care are o lungime de 32, 5 kmşi, conform proiectului tehnic, cuprinde 21 de poduri, 100de podeţe, un spaţiu de serviciu, 3 noduri rutiere care vorasigura legătura cu oraşele adiacente Orăştie, Simeria şiDeva. Demn de remarcat este faptul că tot pe acest tronsona fost amenajat şi cel mai mare pod care se construieşteacum în România, peste Râul Mureş, de 720 de metri. Edrept, şi finanţarea este pe măsură. Construcţia a fost cifratăiniţial la 177,9 milioane de euro, din care 108,9 reprezintăcontribuţia europeană. Adică nu mai puţin de 5,5 milioanede euro pe kilometrul de autostradă. Dar trebuie precizat căsuma iniţială a fost depăşită, la fel ca şi termenele de exe-cuţie, însă acest lucru s-a datorat din cauza condiţiilor desol. Astfel, investiţia are o valoare finală de 195 de milioanede euro, dar acest lucru nu a afectat partea de finanţare eu-ropeană asigurat prin programul ISPA.

S-a făcut recepţia preliminarăPrefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a fost pe şantier şia dat asigurări că, până la finele acestei luni, se va putea cir-cula pe autostrada Deva – Orăştie. Vasilescu a subliniat căîn curând se vor încheia lucrările de la podul din zona Gel-mar, care asigură descărcarea traficului de pe Autostrada A1spre DN 7. „Tronsonul de autostradă de la Simeria până laGelmar este finalizat de firma Straco. Am fost pe acest tron-son şi mai era foarte puţin de lucru la montarea unor para-peţi şi la câteva accesorii. În acest moment se lucrează lapodul de la Gelmar ce asigură descărcarea traficului de peAutostrada A1 spre DN 7 şi care aparţine de tronsonulOrăştie- Sibiu, la care lucrează firma Strabag”, a afirmat pre-fectul judeţului Hunedoara. De precizat că oficialii Com-paniei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, încalitate de beneficiar final al lucrării executate de asociereaStraco – Strabag, au făcut o recepţie preliminară a acestui

tronson recent. “Comisia de recepţie finală se va deplasa înjudeţ să facă recepţia acestei lucrări. În momentul de faţă sepoate circula practic de la Şoimuş până la Gelmar pe au-tostradă”, a precizat şi şeful de cancelarie al Prefectului deHunedoara, Dan Terteci.

Termene depăşiteÎn 2010, când au început lucrările, în contractul încheiat deCompania Naţională de Drumuri şi asocierea Strabag –Straco se prevedea ca autostrada Deva - Orăştie să fie final-izată în luna februarie, anul acesta, dar, din cauza nu-meroaselor alunecări de teren care au distrus parte dinconstrucţie, la timp au fost inauguraţi doar 17 kilometri dincei aproape 33 de kilometri. Acordul ISPA a expirat, astfelcă tot ce se construieşte anul acesta revine strict bugetuluide stat. Din cauza întârzierilor, Compania Naţională de Au-tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a încheiat şaseacte adiţionale la contractul iniţial, aşa încât lucrările săpoată fi decontate. Conform datelor oficiale au existat douăpuncte care au necesitat lucrări suplimentare şi au condusla întârzierea ultimului segment din autostradă Deva –Orăştie. Una dintre aceste a probleme se referă la subtra-versarea din dreptul localităţii Turdaş, care a creat problemeconstructorului şi, cu toate că a fost identificată soluţiatehnică potrivită, din cauza precipitaţiilor abundente dinaceastă primăvară a fost nevoie de timp suplimentar celuiprevizionat. O a doua problemă este cea referitoare la insta-bilitatea solului aflat în apropierea malului râului Mureş,unde au fost deja executate lucrări de consolidare a terasa-mentului, dar, specialiştii au considerat că mai este nevoieşi de realizarea unei construcţii specifice care să consolidezemalul şi solul.

Traficul pe DN 7, decongestionatO dată cu finalizarea segmentului dintre Simeria şi Gelmarse încheie lucrările la tronsonul Deva – Orăştie, finanţat înbaza Programului ISPA al Uniunii Europene. Tronsonulface parte din Coridorul 4 pan-european, Nădlac-Constanţaşi are o lungime de 32,5 kilometri. Primii 15 kilometri aufost daţi în folosinţă în decembrie 2012, între localităţileDeva (Şoimuş) şi Simeria. Tronsonul de autostradă Deva –Simeria - Orăştie a fost primul de pe traseul românesc alCoridorului lV pan-european la care s-au început lucrăriledeoarece, în această zonă, pe vechiul DN 7, valorile de traficajung la 40.000 de vehicule pe zi şi, mai rău, drumul actualstrăbate cele trei oraşe.

infrastructură26 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Linie ferată pe bani europeniOrdinul de începere a lucrărilor la proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră –Curtici – Arad a fost dat în luna martie a anului 2012 de Ministerul Transporturilor. EusebiuPistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor la momentul respectiv, a explicat că liniaferată Curtici-Frontieră va fi dublată, iar cea până la Arad va fi reabilitată.

de Liliana BRAD

Calea ferată va redeveni căutată deoarece va fi, din nou, unmijloc de circulaţie rapid şi sigur. Reabilitarea coridoruluiIV a început, chiar de la intrarea în ţară, la Curtici. Lucrărilevor fi suportate în cea mai mare parte din fonduri europene,valoarea acestora ridicându-se la 315 milioane de euro. Re-abilitarea căii ferate va fi realizată de consorţiul Alstom(Franţa)–Swietelsky (Austria) – Astaldi (Italia) – Eurocon-struct Trading 98 – Dafora. Lucrările vor dura 27 de luni,iar garanţia va fi de doi ani de zile. În cadrul acestui proiect,linia ferată între Curtici şi frontiera cu Ungaria va fi dublată.Un pasaj modern, peste şapte linii de tren va fi ridicat la in-trarea în Curtici, pentru ca oraşul să se poată dezvolta.Primele investiţii vizează înlocuirea liniilor de cale ferată peo distanţă de 43 de kilometri. Gările prin care trece linia decale ferată vizată vor fi modernizate, vor fi construite pasajespectaculoase, iar trenurile de călători vor putea circula cu160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă cu 120 de kilo-metri la oră. În prezent, pe traseul Lököshaza – Curtici,viteza de deplasare este de 70 de km la oră, iar între Curticişi Arad chiar mai scăzută, de doar 60 de km pe oră. Proiectul este cofinanţat de Comisia Europeană (85%), prinFondul de Coeziune, şi de Guvernul României (15%) cu fon-duri de la bugetul de stat şi are termen de finalizare în anul2014.

Pasaje pe centura AraduluiProiectul de reabilitare a liniei ferate Frontieră – Curtici –Arad ar mai aduce un beneficiu, şi anume integrarea sa cuproiectele de construcţie a pasajelor peste calea ferată. Celedouă pasaje de pe centura Aradului sunt finalizate în pro-porţie de 40, respectiv 85%. Pasajul finalizat în proporţie de85% a fost licitat de către CCCF Bucureşti la peste 5,7 mi -lioane de euro. Pasajul are o lungime de 1,4 kilometri şi ter-men de execuţie 19 luni de la startul lucrărilor. În acest an,în buget nu au fost alocaţi bani pentru continuarea celordouă investiţii, ci doar pentru plata datoriilor către cons -tructori. Pasajul finalizat în proporţie de 40% a fost licitat la 6,5 mi -lioane euro, plus TVA de către SC Confort SA Timişoara,firma lui Georgică Cornu şi se află în insolvenţă. Pasajul areo lungime de 322 metri.Cele două bariere de pe centura Aradului le dau multe bătăide cap şoferilor. În fiecare zi, cozile se întind pe kilometri

întregi şi situaţia la bariere este explozivă. Ele sunt necesarepentru fluidizarea circulaţiei pe centura Aradului. Liniileferate duble Arad-Curtici şi Arad-Oradea, folosite şi de gar-niturile de tren care aprovizionează CET Arad, au barierelelăsate aproape zece ore pe zi. Circulaţia pe calea ferată Arad- Bucureşti impune aproximativ 74 de închideri ale barierei,cu durata medie de închidere a barierelor de peste 170minute în 24 ore.

Beneficiar: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR”- SASursa de finanţare: Fond de Coeziune (85%) + Buget de Stat (15%)Amplasamentul: Judeţul AradLungime totală: 41.185km

Impactul proiectului

• modernizarea liniei de cale ferată Tronsonul 1: Fron-tieră- Curtici- Km 614 (41,185 km linie dublă)• dublarea liniei de cale ferată între Frontieră şi staţiaCurtici ( 5,561 km )• modernizarea staţiilor de pe acest tronson• reabilitaţi 53,822 km linii primire-expediere din staţii• instalaţii de centralizare electronică noi în staţiile: Cur-tici, Şofronea şi Glogovăţ• implementarea sistemului ERTMS/ETCS nivel 2 +GSM-R• peroane noi în staţia Arad• pasarele și copertine noi în stațiile Arad şi Şofronea• instalaţii de telecomunicaţii moderne• construirea unei clădiri de mentenanţă în staţia Aradetc.

energie28 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

200 de milioane de euro investiţi la Suplacu de Barcău

de Andreea COSTEA

OMV Petrom a prezentat la Oradea o investiţie de 200 de milioane de euro care vizează redez-voltarea zăcământului matur de la Suplacu de Barcău. Proiectul se va derula în perioada 2013-2015 şi are ca scop deblocarea unor rezerve suplimentare de hidrocarburi. Investiţia aduce 2.000de locuri de muncă într-o zonă a judeţului Bihor dominată de şomaj.

Exploatările de la Suplacu de Barcău au început în anul1951. Aşa cum explică Gabriel Selischi, director Zone deProducţie Interne al companiei OMV Petrom, în 1981,zăcământul a atins vârful de randament. În timp, câmpurilepetroliere au “secat”, iar localnicii şi-au pierdut locurile demuncă. La ora actuală, din cele 3.000 de sonde instalate înBihor, doar 500 mai sunt funcţionale. Grupul OMV Petroma găsit însă soluţia de a revigora aceste zăcăminte, prin im-plementarea unor noi tehnologii de extracţie.“Exploatările din Suplacu de Barcău deţin trei recordurimondiale, între care şi cel de forare orizontală. Forarea în-cepe în plan vertical, dar la un moment dat o "coteşte" la ori -zontală”, spune Gabriel Selischi. “Aici am atins punctul depornire a forajului pe orizontală la doar 15 metri de lasuprafaţa solului. Prin săparea pe orizontală la micăadâncime într-un mediu în care anterior s-a forat doar ver-tical pot fi accesate rezerve suplimentare, altfel inaccesibile”,a mai precizat acesta. Investiţiile companiei nu se oprescdoar în Bihor, dar din totalul de 400 de milioane de euro alo-caţi modernizărilor, jumătate ajung la Suplacu de Barcău.Concret, prin investiţii noi în vechile zăcăminte, Petrom îşipropune să extragă cu 25% mai mult ţiţei şi cu 49% maimulte gaze naturale. La Suplacu este un zăcământ matur de ţiţei, exploatat depeste 50 de ani, a cărui producţie zilnică reprezintă la oraactuală 10% din totalul producţiei de ţiţei din România acompaniei .“Dacă am compara vechimea zăcământului de la Suplac cuvârsta unui om, ar rezulta un nonagenar. Dar aşa cum med-icina prelungeşte viaţa, noile tehnologii prelungesc duratade exploatare”, afirmă Mariana Gheorghe, managerul gen-eral al OMV Petrom.Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, imple-mentarea de tehnici de ultimă oră pentru creşterea factoru-lui de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui parcde colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale,

precum şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şia sistemului de comprimare a aerului.

Mina de aurPrezent la evenimentul de lansare, preşedintele ConsiliuluiJudeţean Bihor, Cornel Popa, a promis că va face din acestproiect prioritatea numărul unu a instituţiei pe care o con-duce. “Atunci când cel mai mare producător de ţiţei şi gazedin sud-estul Europei aduce în Bihor un plan bine pus lapunct de investiţii care se ridică la sute de milioane de euro,prioritatea noastră devine să creem condiţii pentru ca acestplan să poată fi pus în practică”, a spus Popa. “Este totodatăun impuls extraordinar pentru a atrage şi alţi investitori pri-vaţi, pentru a crea oportunităţi de dezvoltare şi pentru agenera noi locuri de muncă”, a mai subliniat preşedintele CJBihor.La ora actuală, OMV Petrom este cel mai important investi-tor din Bihor, judeţ în care compania a cheltuit 300 de mi -lioane de euro în perioada 2007-2012. Astfel, Petrom devinecel mai important angajator, dar şi cel mai important con-tribuabil la bugetul local, unde a adus peste 30 de milioanede euro. Bugetul anual de cheltuieli pentru Bihor în perioada 2013-2015 este estimat la 90 de milioane de euro, cât despre an-gajări, sunt estimate 2.000 de noi locuri de muncă. Primiicare vor avea şansa de a lucra vor fi muncitorii disponibi-lizaţi în anii trecuţi. Lor li se adaugă specialişti şi meseriaşinoi. Locuri de muncă vor avea şi tinerii, compania pro -punându-şi să angajeze anual 100 de absolvenţi de liceu.În plus, pentru localnicii din Suplacu, Petrom înseamnă şifurnizorul lor de apă, inclusiv pentru consumul casnic. Cumproiectul presupune şi construirea unei noi centrale care vaproduce abur şi electricitate în cogenerare, vor fi deblocatenoi locuri de muncă şi în aceste domenii.

educație30 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș, tradiție și modernitate în învățământul academic

O perioadă de 68 de ani în existenţa unei universităţi nu esteprea lungă, însă pentru Universitatea de Medicină şi Farma-cie din Tîrgu Mureş, înfiinţată în 1945, a însemnat timpulnecesar de cristalizare a identităţii sale. Devenită printradiţie, implicare, responsabilitate şi dinamism, un reper înviaţa medicală românească, universitatea reprezintă azi omărturie istorică a muncii asidue, a entuziasmului febril alcelor de ieri şi al celor de azi, puse în slujba formării câtorvageneraţii de specialişti în domeniul sănătăţii.Calitatea învăţământului medical practicat în Universitateeste o trăsătură definitorie, o proprietate emergentă pro ve -ni tă din concepţie, integritate şi resurse care respectă, pro-movează şi încurajează o politică a calităţii ce-i certificăvaloarea.În prezent în Universitatea de Medicină şi Farmacie dinTîrgu Mureş se desfăşoară următoarele programe de studii:

Studii de licențăPerioada de înscriere la admitere: 15 - 20 iulie 2013Data admiterii: 24 iulie 2013 - probă scrisă pentru pro-gramele de studii Medicină, Medicină dentară, Farmacie șiprobă practică pentru Educaţie fizică şi sportivă. 26 iulie 2013 - probă scrisă pentru celelalte programe destudii: Asistenţă medicală generală, Nutriţie şi dietetică, Bal-neofiziokinetoterapie şi recuperare, Tehnică dentară şi Asis-tenţă de farmacie. Proba scrisă este organizată sub forma unui test grilă, astfel:

Medicină şi Medicină dentară, la una din disciplinele: Bio -logie, Chimie organică (cu 100 de întrebări, 75 de întrebăridin teste grilă și 25 de întrebări concepute “la prima vedere”,din bibliografia de concurs), sau Fizică (testul grilă la Fizică,având în vedere specificul materiei, respectiv numărul maimare de probleme, va fi conceput cu 57 de întrebări,păstrându-se însă proporţia de 25% de întrebări “la primavedere”).Farmacie – test la disciplina Chimie organică, format din100 de întrebări, astfel: 75 de întrebări + 25 de întrebări „laprima vedere” din bibliografia de concurs.Pentru programele de studii Asistență medicală generală,Balneofiziokinetoterapie și recuperare, Nutriţie si dietetică,Tehnică dentară, Asistenţă de farmacie, concursul de ad-mitere din sesiunea iulie 2013 constă din: probă scrisă subforma unui test grilă cu 25 de întrebări, care are o ponderede 50% în media finală de admitere. Detalii legate de admitere şi informaţii utile găsiți la se -cretariatul universităţii (Str. Gh. Marinescu, 38, TîrguMureș, telefon: +40-265-21 55 51) sau pe www.umftgm.ro

Conținut informativ: media anilor de studii de licență,media de la examenul de licență și un interviu pe proble -matica domeniului de masterat. Sesiunea de admitere pentru toate programele de studiu demasterat va fi organizată în luna septembrie 2013. Pe site-

Oferta educaţională pentru anul universitar 2013-2014 – Ciclul de licenţă

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureşpune împreună inteligenţa, creativitatea şi diversitatearesurselor de care dispune, într-un climat stimulativ pentrustudenţi şi profesori, pentru a fi în slujba cetăţii şi a socie -tăţii şi pentru a rămâne un punct de reper în mediul aca-demic naţional şi internaţional. http://www.umftgm.ro/

educațieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 31

ul Universităţii vor fi postate informaţii detaliate legate dedesfăşurarea examenului.

Studii doctoraleŞcoala Doctorală asigură perfecţionarea şi extindereapregătirii studenţilor doctoranzi prin activităţi de predare,seminarizare, evaluare, cercetare ştiinţifică și publicații deînaltă valoare.

Drumul spre a practica profesia de medic este unul lung şianevoios. Şi cu siguranţă există puţine alte meserii la caredistanţa de la novice la profesionist să fie atât de mare şipresărată cu atâtea trepte de urcat.Pentru proaspătul aspirant la cariera medicală, primii paşiau adesea darul de a-i pune entuziasmul la încercare. Pentrucă în locul mult-aşteptatului contact cu bolnavul, se întâl-nește cu o reluare, e adevărat la alt nivel, a ceea ce deja a în-văţat în anii de liceu. Biologia, chimia, fizica, aplicate pentruînțelegerea funcţionării corpului omenesc vor reprezentafundamentele înţelegerii ulterioare a bolilor şi modului încare ele pot fi tratate.Anii următori pe băncile facultăţii vor însemna însă şişcoala la patul bolnavului, farmecul şi esenţa formării înmedicină. Ceea ce lipseşte acestor ani este sentimentul deresponsabilitate personală pentru fiecare decizie care tre-buie luată. Viitorul medic/farmacist este mai mult un spec-tator atent şi mai puţin un actor implicat pe scena lupteipentru sănătate.

Viața studențeascăTinerii care vin în Tîrgu Mureş ca studenţi se îndrăgostescuşor de acest oraş romantic, vesel, plin de surprize, cu ogamă variată de tradiţii şi oferte pentru minte şi suflet.Culturile celor două etnii care ne reprezintă s-au împletitatât de strâns, încât şi-au pus amprenta în tradiţie, educaţie,obiceiuri, gastronomie şi în viaţa studenţească.Aici, la Tîrgu Mureş s-a născut prestigiul societăţii medicale

în care etica şi dragostea de om fac parte din cartea de vizităa orașului. Pe acest drum, viaţa studenţească se metamor-fozează într-un conglomerat al puternicelor emoţii. Aici,studenţii învaţă şi simt sensul cuvântului respect alături decadrele didactice, învaţă acel fair-play al minţii faţă de opo-nenţi şi devin proprii "contabili" ai priorităţilor personale.Universitatea deţine patru cămine studenţeşti cu o capacitatede cazare de 1.176 locuri, dotate cu internet în fiecare cameră,oficiile echipate cu toate utilitățile. Totodată, studenţii potservi mesele principale ale zilei la cantina universităţii.Campusul universitar beneficiază de o bază sportivă formatădin două săli de sport moderne, patru terenuri de tenis, douăterenuri de minifotbal, sală de forţă şi fitness carefuncţionează cu prioritate atât pentru desfăşurarea orelor dinprograma de învăţământ, cât şi pentru practicarea sportuluiîn timpul liber. Pe viitor va exista şi un bazin de înot.

Rector, Prof. univ. dr. Leonard AZAMFIREI

Oferta educaţională pentru anul universitar 2013-2014 – Studii de masterat

afacereWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 33

Investiţia Kastamonu din Reghin, în graficConducerea Kastamonu România, parte a Hayat Holding care deţine controlul asupra com-paniei Kastamonu Entegre, continuă demersurile pentru obţinerea autorizaţiei integrate demediu pentru realizarea unei fabrici de PAL şi a unei fabrici de clei cu formaldehidă pe actualaplatformă Kastamonu, fosta fabrică Prolemn, situată pe strada Ierbuş nr. 37 din Reghin.

de Alex TOTH & Alin ZAHARIE

Studiul privind impactul fabricii asupra mediului şisănătăţii umane a fost realizat de SC Ocon Ecorisc SRLTurda şi prezentat joi, 16 mai, cu ocazia unei dezbateripublice găzduită de Casa de Cultură a Tineretului “GeorgeEnescu” din Reghin. “Monitorizarea pentru instalaţia dePAL este în strictă conformitate cu reglementările actuale.Pentru substanţele care reprezintă un potenţial risc maimare, monitorizarea se face cu frecvenţă ceva mai mare,formaldehida, pulberile sedimentabile şi chiar pulberile to-tale de la emisii. Singura monitorizare prevăzută prin acor-dul de mediu să se facă automat este monitorizareapulberilor la emisiile la coşurile DK, care se va face con-tinuu şi automat”, a spus ing. Viorel Coşară, reprezentantulSC Ocon Ecorisc SRL Turda.

“Această fabrică nu va crea probleme”La dezbatere a participat şi Dănuţ Ştefănescu, directorulexecutiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM)Mureş, care a precizat că fabrica de PAL beneficiază de otehnologie modernă şi a promis o monitorizare atentă aimpactului asupra mediului înconjurător. “Această fabricăse face cu cea mai modernă tehnologie care este disponi-bilă în momentul de faţă la nivel mondial. Această fabricănu va crea probleme, sunt convins de acest lucru prin fap-tul că tehnologia este una prietenoasă cu mediul, încearcăsă rezolve toate problemele, toate emisiile în interiorul ins -talaţiilor, cu o monitorizare, mai ales la începutulfuncţionării, pentru ca toată populaţia Reghinului care afost speriată de această fabrică să ia la cunoştinţă calitateaaerului emis de fabrică, de emisiile de substanţe poluante,cât şi de calitatea aerului respirabil, adică a emisiilor. Vomcere şi noi această monitorizare în autorizaţia de mediu.Probabil va fi o monitorizare destul de dură”, a declaratDănuţ Ştefănescu.

“Vom respecta regulile”Reprezentantul Kastamonu la dezbaterea publică a fosting. Nicolae Badin, care a promis că investiţiile făcute vorrespecta întrutotul legislaţia privitoare la protecţia mediu -lui. “Din punct de vedere al conducerii Kastamonu potspune că mai sunt încă patru astfel de fabrici în Turcia.Faptul că s-a luat decizia de a se construi o asemenea fa-cilitate şi aici, la Reghin, nu înseamnă că nu se vor respectaregulile. Le vom respecta. După cum aţi văzut, primii careau fost contactaţi în vederea sfătuirii vizavi de funcţionareacorectă a acestei facilităţi au fost cei mai performanţi pedomenii, atât pe risc pe mediu cât şi în ce priveşte risculpe sănătatea umană”, a spus ing. Nicolae Badin.

Ce urmează?Răspunsul la această întrebare a fost oferit de directorulexecutiv al APM Mureş. “În continuare urmează să ceremrăspuns la întrebările care au fost adresate în scris celor dela Kastamonu care probabil le va cere societăţii care a făcutstudiile, după care urmează un prim proiect al autorizaţieiintegrate. Acest proiect va fi trimis şi la Bucureşti, laAgenţia Naţională, după care va fi înşedinţă de avizare la noi, pus pe site,după care aşteptăm 30 de zile comen-tarii noi, după care se eliberează au-torizaţia”, a explicat Dănuţ Ştefănescu.

Investiţie de 150 de milioanede euroKastamonu România este unul dintrecei mai mari producători de feţe deuşi (panouri din HDF pentru uşi celu-lare), producţia anuală acoperindcirca 10% din cererea globală a acesteipieţe. Odată cu punerea în funcţiunea noii fabrici de PAL, rezultatul uneiinvestiţii de 150 de milioane de euro,conducerea Kastamonu Româniasperă să se poziţioneze printre celemai importante companii producă-toare de PAL brut şi melaminat dinregiune. În prezent, fabrica de laReghin asigură aproximativ 800 delocuri de muncă.

KastamonuEntegre,numărul 6 în EuropaCu aproximativ 900.000 metri pă-traţi spaţii de producţie închise, des-făşurate pe o suprafaţă totală de4.000.000 metri pătraţi, cu o pro-ducţie anuală cumulată de peste 2,3milioane metri cubi - plăci de tipPAL, 1,2 milioane metri cubi - plăcide tip MDF, 40 milioane metri pă-traţi - parchet laminat, 17 milioanebucăţi/an - feţe de uşi din HDF pen-tru uşi celulare, cu o capacitate demelaminare de 70.000 plăci/zi şi devopsire panouri de 500.000 metripătraţi/zi, Kastamonu Entegre estecel mai mare jucător al industriei deprofil din Turcia, numărul 6 în Eu-ropa şi numărul 12 la nivel mondial.

industrie34 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

tÎn anul 2012, pierderea netă înregistrată a scăzut faţă de 2011cu 193.731 lei, de la 2,23 milioane lei la data de 31 decembrie2011 la 1,46 milioane lei la sfârşitul anului trecut. „Rezultatulexerciţiului, deşi este negativ, scade faţă de anul trecut cu25,27%, astfel că pierderea este mai mică faţă de anul prece-dent”, a precizat Mihaela Popa, preşedintele Consiliului de Ad-ministraţie al societăţii, care produce dormitoare, sufragerii,garderobe, bufete-vitrină, mese de sufragerii şi măsuţe de cafea,materia primă folosită preponderent fiind lemnul de fag şi ste-jar, pregătit pentru fluxul tehnologic într-o uscătorie proprie.

Stocurile de produse, valorificateÎn ceea ce priveşte cifra de afaceri a societăţii în anul 2012,aceasta s-a realizat preponderent din comerţ cu alte mărfuri,veniturile din vânzarea de mărfuri reprezentând 75% din to-talul cifrei de afaceri. „Activitatea de producţie de mobilier s-arezumat la retuşarea unor stocuri existente, eventual com-pletarea acestora cu câte o piesă, în vederea posibilei valorificări

a stocurilor de care dispune societatea. Astfel are loc doar va -lorificarea de produse finite avute în stoc, valorificare care înanul 2012 reprezintă 25% din cifra de afaceri realizată”, a expli-cat preşedintele Consiliului de Administraţie. „Creşterea cifreide afaceri se datorează atât creşterii veniturilor totale cu 7,95%,cât şi reducerii cheltuielilor totale cu 11,09% faţă de anul prece-dent”, a completat Mihaela Popa.

Nouă principii de bazăPotrivit acesteia, activitatea Mobicrasna SA este guvernată denouă principii, după cum urmează: principiul continuităţii ac-tivităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul pru-denţei, principiul independenţei exerciţiului, principiulevaluării separate a elementelor de activ şi de datorii, principiulintangibilităţii, principiul necompensării, principiul prelevanţeieconomicului asupra juridicului şi principiul pragului de sem-nificaţie.

Administratori fără indemnizaţieÎn anul 2012, administrarea societăţii a fost asigurată de unConsiliu de Administraţie format din Mihaela Popa (preşe -dinte), Radu Ioan Potroviţă (membru) şi Ludovic Barta (mem-bru). „Remuneraţia Consiliului de Administraţie pe anul 2012a fost de zero lei. Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie,administratorii au renunţat benevol la indemnizaţia cuvenităpentru a nu încărca cheltuielile cu salarizarea societăţii, şi aşadestul de ridicate”, a arătat Mihaela Popa, care îndeplineşte şifuncţia de director general.

Hală de 40.000 de metri pătraţiMobicrasna SA Carei a fost înfiinţată în anul 1948, iar din 1991unitatea funcţionează ca societate comercială de sine stătă-toare, având în prezent două puncte de lucru: secţia 2 alcătuitădin clădire birouri, clădire producţie şi expoziţie şi secţia 3 -depozit pentru mobilă. „Secţia 2 este situată în Carei, stradaCalea Armatei Române nr. 39, pe un teren intravilan cu osuprafaţă totală de 6.881 de metri pătraţi”, a subliniat preşe -dintele Consiliului de Administraţie.Totodată, secţia 3 este situată în Carei, strada Uzinei nr. 70, peun teren intravilan cu o suprafaţă totală de 54.104 de metri pă-traţi. „Secţia dispune de o hală de depozitare în suprafaţă de40.000 de metri pătraţi, construită din structură elementebeton cu o înălţime de nouă metri, cu pardoseală din beton”, aexplicat Mihaela Popa.

Mobicrasna Carei reia ascensiunea către profitProducătorul de mobilă Mobicrasna Carei şi-a majorat afacerile cu 27,36 de procente în exerciţiulfinanciar 2012, de la 581.030 lei la data de 31 decembrie 2011, la 739.972 lei, suma raportată la sfârşi-tul anului trecut.

de Alex TOTH

Structura acţionariatului la 31 decembrie 2012Acţionar Număr de acţiuni ProcentSC Edex SRL 1.354.363 32,93%Gavril Olar 1.068.586 25,98%Ludovic Barta 947.038 23,03%Persoane fizice 740.273 18,00%Persoane juridice 1.790 0,04%

industrieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 35

Ecopack Ghimbav, afaceri încreştere din carton ondulatUnul din principalii jucători pe piaţa autohtonă a fabricării cartonului ondulat şi a ambalajelor dincarton ondulat, Ecopack SA Ghimbav, a cunoscut o creştere cu 36,18 procente a profitului net înexerciţiul financiar 2012, de la 1,70 milioane lei la data de 31 decembrie 2011 la 2,32 milioane lei lasfârşitul anului 2012. de Alex TOTH

Societatea a deţinut în anul 2012 aproximativ 11% dinpiaţa românească de carton ondulat, iar activitatea co -mercială a companiei a fost organizată în scopul atrageriiunui număr cât mai mare de clienţi, pentru a evita depen-denţa semnificativă faţă de un grup de clienţi. „Pe parcur-sul anului 2012, societatea a vândut produse finite cătrepeste 800 de clienţi, iar structura livrărilor reflectă gradulmic de dependenţă: livrările efectuate celor mai importanţicinci clienţi au reprezentat 16,10% din totalul vânzărilor,livrările efectuate celor mai importanţi zece clienţi aureprezentat 26,28% din totalul vânzărilor, iar livrările efec-tuate celor mai importanţi 50 de clienţi au reprezentat59,51% din totalul vânzărilor”, a precizat Dorin Vili, ad-ministrator.

Estimări optimiste pentru 2013În anul 2012, Ecopack SA Ghimbav a investit în active cor-porale suma de 12,81 milioane lei, mai mult cu 1,21 mili -oane lei comparativ cu anul 2011. Banii au fost utilizaţipentru achiziţionarea unei maşini inline de tipărit şi pro-dus cutii Martin şi a unei maşini de pliat şi lipit cutii atipiceRevicart, precum şi pentru modernizarea preselor de pale-tizare şi a clădirii. De asemenea, conducerea societăţii es-timează obţinerea unei producţii de 33.600 de tone în2013. „În 2013 se estimează să se obţină venituri din vân-zarea produselor finite din carton ondulat în valoare decirca 108,81 milioane lei, în timp ce în 2012 veniturile dinvânzarea produselor finite din carton au fost de 85,53 mi -lioane lei”, a subliniat Dorin Vili.

Capacitate de 60.000 de tone/anLa sfârşitul anului 2012, societatea avea 219 angajaţi şi dis-punea de hală de producţie, centrală termică, atelier de în-treţinere şi reparaţii, magazii şi depozite pentru materiiprime şi produse finite, două posturi Trafo, sursă propriede apă, sediu administrativ, căi ferate uzinale şi rampă de

căi ferate. „Pentru fabricarea cartonu-lui ondulat se foloseşte o linie tehno-logică formată din grupuri deondulare, grup de lipire, masă de us-care, grup de aliniere coli, instalaţie detăiere, instalaţie de exhaustare, insta-laţie de stivuire şi evacuare a plăcilorde carton ondulat şi staţie depreparare clei amidon. Capacitatealiniei de fabricat carton este de 60.000de tone per an”, a arătat administra-torul.

Trei administratoriÎn exerciţiul financiar 2012, societateaa fost administrată de un Consiliu deAdministraţie format din: SC IdealConsulting SRL Braşov - reprezentatăprin Dorin Vili (administrator), SCEcocel Marketing şi Management SRLBucureşti - reprezentată prin Octa-vian Remus Crăciun – administrator,şi Stela Oprea - administrator. Totodată, conducerea exe -cutivă a Ecopack SA Ghimbav a fost asigurată de OctavianRemus Crăciun - director general, şi Aronica Oncioiu - di-rector economic.Societatea a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului Nr.1200/1990, prin preluarea patrimoniului Întreprinderii dehârtie cretată şi carton ondulat, şi are, în prezent, un ca -pital social de 1.623.200 lei, împărţit în 649.280 de acţiuni,cu valoarea nominală de 2,5 lei/acţiune.

Structura pieţei româneşti decarton ondulat în 2012RondoCarton Cluj 24%Groupe Rossmann 20%Vrancart Adjud 16%Dunapack Sfântu Gheorghe 13%Ecopack Ghimbav 11%VPK Packaging Salonta 10%DS Smith 4%Europa 2%Sursa: Raport Ecopack

Vânzările Ecopack pe regiuni, în 2012Muntenia 61,0%Transilvania 24,5%Banat-Crişana 4,4%Moldova 3,6%Oltenia 2,7%Maramureş 2,3%Dobrogea 1,5%

Dinamica EcopackAn Cifră de afaceri Profit Angajaţi

2011 86.129.630 lei 1.705.689 lei 1932010 70.088.524 lei 433.287 lei 1882009 65.588.526 lei 3.673.233 lei 1862008 78.631.988 lei 2.464.309 lei 2522007 70.072.620 lei 1.557.250 lei 214Sursa: listafirme.ro

proiect european36 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Casa Argintarului renaşte la BistriţaViceprim-ministrul Liviu Dragnea a semnat în 25 aprilie, la Bistriţa, două noi contracte de fi-nanţare prin REGIO. „Prezenţa mea la Bistriţa nu este deloc întâmplătoare. Am ţinut să facaceastă vizită pentru a vă arăta încă o dată că ministerul este un partener permanent al au-torităţilor publice locale”, a spus Dragnea pentru Transilvania Business.

de Alin BOLBOS

Primul dintre proiecte, beneficiar fiind Consiliul JudeţeanBistriţa Năsăud, urmăreşte reabilitarea clădirii istorice “CasaArgintarului” din Bistriţa. După restaurarea şi consolidareaclădirii, fosta casă a meşterului bijutier (monument istoric cuarhitectură gotică şi renascentistă) va deveni sediul CentruluiGerman din localitate. „Cred că judeţul Bistriţa are o importanţăstrategică şi beneficiază de un potenţial turistic uriaş, care poatefi dezvoltat, punând în valoare mai bine moştenirea saşilor”, asubliniat ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Pu -blice, Liviu Dragnea. Proiectul are o valoare totală de 2,45 mili -oane de lei, din care 1,8 milioane lei reprezintă fondurinerambursabile. Al doilea proiect vizează reabilitarea şi mo -dernizarea Centrului Comunitar pentru tineret CETIN. Copiiişi tinerii bistriţeni vor beneficia de un centru modern, care le vaoferi servicii de formare şi pregătire profesională, consiliere psi-hologică şi alte servicii sociale la standarde europene. Valoareatotală a contractului semnat este de 2,59 milioane lei, din care 2milioane sunt fonduri nerambursabile.

Detaliile proiectuluiObiectivul general al proiectului reabilitării Casei Argintaruluieste ”creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bistriţa cafactor de stimulare a creşterii economice în judeţul Bistriţa-Năsăud, prin valorificarea moştenirii istorice şi culturale asaşilor transilvăneni care au locuit în vechea cetate medievală aBistriţei”. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: restaurarea,consolidarea, protecţia şi conservarea clădirii de patrimoniuCasa Argintarului şi promovarea turistică a acesteia prin trans-formarea ei într-un Centru German; creşterea vizibilităţii de ex-punere a exteriorului şi interiorului clădirii prin asigurareailuminatului interior şi exterior, precum şi a celui decorativ, am-plasarea de reclame şi indicatoare; punerea în valoare a obiec-tivului de patrimoniu de reabilitat prin amenajarea peisagisticăa curţii şi realizarea de locuri de parcare; creşterea siguranţei

clădirii prin instalarea deechipamente şi dotăripentru asigurarea con -diţiilor de siguranţă la focşi antiefracţie, a ilumi-natului de siguranţă; îm-bunătăţirea utilităţilorobiectivului de patrimo-niu prin realizarea de in-stalaţii noi (energieelectrică, alimentare cuapă, canalizare); creşt e -rea capacităţii de uti-lizare muzeală a clădiriiprin asigurarea de dotăripentru expunerea şi pro-tecţia patrimoniului cul-

tural mobil şi imobil; creşterea medie a numărului anual deturişti care vizitează obiectivul de patrimoniu Casa Argintaruluicu peste 100%; creşterea vizibilităţii şi atractivităţii turistice aBistriţei ca veche cetate medievală transilvană (săsească); pro-movarea Bistriţei ca obiectiv turistic prin crearea unor circuiteturistice cu specific săsesc şi stabilirea unor legături cu alte fostecetăţi medievale transilvane; întărirea şi diversificarea legăturilordintre autorităţile publice, mediul economic şi cetăţenii autohn-toni cu cei din mediul vorbitor de limbă germană; intensificareaschimburilor între şcoli şi universităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud şi cele din ţările vorbitoare de limbă germană; creareaunui număr de 5? de noi locuri de muncă directe şi stimulareacreării de locuri de muncă indirecte în reţeaua de servicii turis-tice din zonă; asigurarea unor standarde înalte de calitate prinangajarea de personal specializat.

Cea mai frumoasă arhitectură Casa Argintarului a fost construită între anii 1560 – 1563 decătre pietrarii italianului Petrus Italus de Lugano. Clădireapăstrează, în mod unitar, cea mai frumoasă arhitectură re-nascentistă a unei locuinţe de patrician din Transilvania. Feres -trele cu profile de piatră, vizibile pe faţada principală, suntcompletate în interior de o serie de uşi şi detalii originale. Por-talul carosabil este încadrat de pilaştri dispuşi pe piedestaluriînalte, după modelul arhitecturii florentine din secolul al XV-lea. Fereastra din partea estică a faţadei se termină în arc circu-lar, pe exteriorul căruia sunt sculptate două potire, simbol albreslei. Meşteşugul prelucrării aurului şi argintului era foartedezvoltat în Bistriţa, mai ales că metalele preţioase erau ex-ploatate direct din minele de la Rodna, aflate în apropiere. CasaArgintarului păstrează un plan tipic pentru arhitectura acelorvremuri, cu ateliere la parter şi camere de locuit la etaj, şi esteuna dintre cele mai frumoase construcţii medievale din Bistriţa.

interviuWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 39

La Arad, Forumul economicgermano-român Aradul a găzduit, între 19-20 aprilie, lucrările Forumului economic germano-român, în organi-zarea Asociaţiei Economice Germano-Române DRW Arad. Au participat reprezentanţii cluburiloreconomice germano-române din România, dar şi ai Consulatului Germaniei de la Timişoara.Gazda întâlnirii, Manfred Engelmann, preşedintele asociaţiei, ne-a oferit amănunte despre forum.

A consemnat Sorin TROCAN

Reporter: Cum a fost întrunirea de la Arad?Manfred Engelmann: Eu cred că a fost o întâlnire foartereuşită, mult peste aşteptările pe care le-am avut noi ca or-ganizatori. Am împăcat capra cu varza, să zicem aşa, sauplăcutul cu necesitatea. Astfel, în prima zi am avut maimult partea cultural-istorică, iar a doua zi, punctele cardi-nale economice pe care le au toate, aproape toate, firmelegermane în România. Este vorba despre punctele comune,de exemplu, introducerea sistemului dual de ucenicie, darşi îmbunătăţirea comunicării între societăţi şi între asoci-aţii.

Rep.: Ce iniţiative au fost luate la Forumul economicgermano-român de la Arad?Manfred Engelmann: În primul rând vom înainta minis-terului de resort propuneri pentru un curriculum pentruun sistem dual de ucenicie. Asta cred că este foarte impor-tant, pentru ca să-l putem integra pentru toată România celtârziu în anul 2014, să oferim un sistem de învăţământcorespunzător celui din Germania.

Rep.: Cum se pot implica cluburile de afaceri româno-germane în implementarea acestui sistem?Manfred Engelmann: Noi avem deja patru cluburi care audeja experienţă cu acest sistem şi au luat-o înainte.Bazându-ne pe experienţa din Germania, fiindcă avem şioameni competenţi de resort care ştiu cum funcţioneazăsistemul, am contactat Ministerul Educaţiei şi am purtatdiscuţii importante în acest domeniu. După schimbareaGuvernului, totul a rămas în „ceaţă”. Aşa că am decis săluăm din nou contact cu noul ministru al învăţământuluişi noul minister de resort şi să reîncepem prezentarea ofer-telor noastre.

Rep.: De unde a apărut necesitatea sistemului dual?Manfred Engelmann: Necesitatea este consacrată defirmele de resort, în special din domeniul automotive. Îndomeniul formării, al uceniciei se constată lipsa de interesşi faptul că nu mai avem în România meşteşugari şiucenici, care se califică direct la locul de muncă. Deci seobservă că lipseşte această legătură dintre teorie şi prac-tică.

Rep.: Deci firmele germane care activează în Româniaar fi interesate să investească în implementarea sis-temului dual de ucenicie?Manfred Engelmann: Desigur. Firmele germane s-au im-plicat deja şi avem patru clase care funcţionează în sistemuldual. Toate dotările, la ultimul răcnet tehnologic, au fost fă-cute doar de către firmele germane. Deci nu avem pânăacum din bugetul sistemului de guvernare niciun ban cares-a investit în domeniul acesta.

Rep.: Aceşti viitori specialişti vor munci în firmele ger-mane din România sau sunt pregătiţi să plece în Ger-mania?Manfred Engelmann: Ei vor fi pregătiţi numai pentruRomânia. Nu este preconizat să plece în Germania, dim-potrivă. Noi avem un interes vital ca tineretul să vadă opers pectivă aici, la ei acasă şi nu să migreze. Nu este în in-teresul nostru ca ei să îşi facă formarea profesională înRomânia şi să umplem piaţa de muncă a Germaniei. Noisuntem o asociaţie, persoane juridice în România şi normalcă avem un interes să ţinem tineretul aici, pentru că tineriide astăzi sunt bătrânii de mâine. Sistemul de globalizarecare se manifestă reprezintă mai degrabă visuri ale tinere-tului decât confruntarea cu realitatea.

Rep.: Câţi investitori germani au fost reprezentaţi laaceastă întâlnire la Arad prin cluburile prezente?Manfred Engelmann: Au fost reprezentaţi 67 de investi-tori germani şi au fost conducerile de cluburi economicegermano-române, cu excepţia celor din judeţele Satu Mare,Bacău şi Braşov.

Rep.: Când va avea loc următoarea întâlnire şi ce tema -tică aţi propus?Manfred Engelmann: Colegii din Târgu Mureş ne-au in-vitat pentru toamnă, probabil în octombrie. Tematica vaviza continuarea discuţiilor pentru a implementa, şi prinlege sistemul dual. Vom discuta, în plus, cum putem săatragem, în zonele noastre investitori noi din Germania,Elveţia şi Austria.

interviu 40 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Viitorul tinerilor românieste în RomâniaAsociaţia Economică Germano-Română DRW Arad a realizat un studiu în vestul Românieipentru a vedea de ce tinerii români sunt tentaţi să-şi caute locuri de muncă în străinătate. Con-cluziile au fost oarecum surprinzătoare: nu salariile mai mari îi trag pe aceştia peste graniţe.Mai multe ne sunt prezentate de către Waldemar Steimer, responsabil Marketing al asociaţiei.

Reporter: Domnule Waldemar Steiner, ce aţi intenţionatcând aţi realizat acest studiu?Waldemar Steimer: Pe scurt, pot să vă spun că noi am făcutun studiu în vestul României, care a fost focusat pe tema:„De ce oamenii tineri părăsesc ţara?”. Înainte de studiu, toatălumea a crezut că numai din cauza banilor, oameni tineri şibine calificaţi părăsesc România. Dar după ce am vorbit cu500 de tineri, în special în Timişoara, în Arad, în zona devest până sus în Satu Mare, am văzut că nu doar banii suntproblema. Sunt perspectivele, sistemul social, sunt mult maimulte puncte decât doar banii. Având în vedere că nu doarbanii sunt motivele pentru care oamenii părăsesc Româniaşi lucrează în alte ţări, ne-am gândit să vedem care ar fi as-pectele care i-ar ţine aici. Noi trebuie să începem cu maimulte puncte, e ca şi un puzzle mare, care începe de la sis-temul social, de la employ benefits, de la grădiniţe, şcoli,dezvoltare personală, dar şi viitor pentru familie. Acesteasunt motivele şi o dovedesc punctele esenţiale din răspun-surile la întrebarea: „De ce oamenii din vestul Românieipărăsesc ţara?”.

Rep.: Care a fost exact scopul acestui studiu?Waldemar Steimer: Scopul acestui studiu a fost o analizăde la o firmă mare din Timişoara care ne-a rugat să leprezentăm nişte beneficii extra-salariale, pentru a-i ajuta săţină oamenii în firmă.

Rep.: Ce concluzii s-au tras? A fost satisfăcător studiul,a fost surprinzător pentru ei sau se aşteptau la acesteconcluzii?Waldemar Steimer: A fost foarte satisfăcător pentru ei şiîncă mai lucrăm la toate concluziile pe care o să le intro-ducem step by step în firma respectivă.

Aceleaşi probleme Rep.: Dacă am discuta global, credeţi că în alte ţăriaflate în situaţia României, deci ţări post-tranziţie co-munistă, se întâlnesc acelaşi gen de probleme sau este uncaz specific României?Waldemar Steimer: Nu ştiu cum este în alte ţări. Eu, per-sonal, lucrez în România, alte ţări gen Bulgaria sau chiarUcraina nu sunt domeniul meu. Eu pot să vorbesc despreGermania şi pot să vă spun că şi în Germania, după AlDoilea Război Mondial, au fost probleme similare. Am stu-diat acolo situaţia şi pot să afirm că eu nu cred că este uncaz doar tipic românesc. Ceea ce pot să susţin acum este căn-am văzut în toate articolele pe care le-am citit şi la toateseminariile la care am fost şi în toate studiile pe care le-ammai citit în alte părţi, deci pot să vă apun că n-am văzut unpopor care are atâta neîncredere în sistemul şi în statulromân, ca în România. Adică toţi doresc să părăsească ţara,

foarte puţini oameni îşi văd viitorul lor în România şivorbesc despre tineri, oameni tineri şi foarte bine calificaţi.

Rep.: Ce credeţi că s-ar putea face pentru a preîntâmpi -na acest fenomen?Waldemar Steimer: Se pot face multe lucruri. În primul rând,fenomenul acesta nu a crescut în ultimele trei luni. Fenomenulacesta a crescut în ultimele zeci de ani şi cred că o să ne tre-buiască minim 10-15 ani ca să putem echilibra situaţia aceastaşi să o neutralizăm. Abia după aceea putem să vorbim că vomputea să dezvoltăm ceva în direcţia respectivă.

Rep.: Credeţi că fenomenul despre care vorbim a fost ac-centuat după aderarea României la Uniunea Europeanăsau chiar prezenţa României în Uniunea Europeană arputea să încetinească acest fenomen, să-l rezolve?Waldemar Steimer: Aşteptările de la populaţie după ade -rarea la Uniunea Europeană au fost foarte mari. Cred că aufost mult prea mari şi aşteptările, în general de la oamenitineri, în găsirea unui job nou, în firme, mai ales în firmemari din străinătate. Eu cred că în ziua de astăzi, cândfiecare are Facebook, fiecare are acces la orice piaţă dejoburi din toată lumea, cred că normalitatea sau realitateaar fi unul din primele puncte. Să realizeze oamenii tineri cese întâmplă în lume, că nu tot ce este aurit şi arată ca auruleste în realitate chiar aur.

A consemnat Sorin TROCAN

interviuWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 41

Rep.: Pentru că aţi spus că un fenomen asemănător,păstrând proporţiile, s-a manifestat şi în Germania dupărăzboi, deci după o schimbare de sistem, de la un sistemopresiv spre unul democratic, credeţi că învăţămintele trasede germani la momentul respectiv s-ar putea aplica şi înRomânia pentru a stopa fenomene de genul acesta?Waldemar Steimer: Sigur, dumneavoastră ştiţi că Germanieii-au trebuit peste 150 de ani să treacă la democraţia care esteacum în Germania. În România, democraţia este încă foartetânără şi cred că este nevoie de timp, o generaţie, poate şi maimult, pentru a ajunge şi noi la acel nivel de democraţie pe careîl au ţările dezvoltate, nu doar Germania, putem vorbi şi deMarea Britanie, Franţa sau alte ţări spre care tinerii români seuită şi spre care doresc să emigreze. Încă odată, emigraţia pecare o avem noi la ora actuală nu este o soluţie. Eu cred că ni-meni nu emigrează din bunăvoinţă, doar pentru că vrea asta,

mulţi emigrează pentru că nu văd alte şanse aici. Şi când suntacolo, cel puţin după 2-3 ani vine marea dezamăgire şi mulţise şi întorc acasă. Eu cred că una din problemele foarte marieste că aşteptările populaţiei sunt foarte mari şi nu ştiu de undevin zvonurile astea că în alte ţări se câştigă mii de euro şi mâinepoţi să ai o maşină mare, o casă ş.a.m.d. Bine, românii sunt unpopor latin, adică tot timpul un popor latin este foarte expan-siv, vrea să arate, poate şi mai mult decât are. Un popor cum ecel german e altfel, el chiar dacă are, nu prea arată ce are şi dincauza asta cred că sunt multe confuzii. Doresc să vă spun cănu este o soluţie emigrarea şi nu cred că noi românii putemavea de pe azi pe mâine ce a realizat elveţianul sau neamţul însute de ani. Noi trebuie să avem puţină răbdare, trebuie să tre-cem printr-o fază şi în democraţie şi cu corupţia şi peste tot,pe unde au trecut alţii cu mulţi ani înaintea noastră şi cred căasta este o fază care cere să avem şi timp şi multă răbdare.

Summarye German-Romanian Economic Association DRW Arad has conducted a study in western Romania to see why the Romanian youth aretempted to seek jobs abroad. e findings were somewhat surprising: it is not higher wages that attract them abroad. More information ispresented by Waldemar Steimer, responsible for marketing in the association. “In short, I can say that we did a study in western Romania,which focused on the theme: “Why do the young people leave the country?” Before the study, everyone thought that it was only for moneythat well-qualified young people left Romania. But after we spoke to 500 young people, especially in Timişoara, in Arad, in the western areaup to Satu Mare, we saw that money was not the only problem. ese include the perspectives, the social system, there are many moreaspects than money alone. Given that money is not the only reason why people are leaving Romania and working in other countries, wehave decided to see what would keep them here. We must start with several points, it’s like a big puzzle, which starts with the social system,with employment benefits, kindergartens, schools, personal development, and the family’s future. ese are the reasons and they are provedby the main points in the the answers to the question: “Why are people in western Romania leaving the country?,” as Waldemar Steimerpointed out.

auto42 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Nemţii de la Daimler vor produce următoarele generaţii decutii de viteze automate la fabrica de la Sebeş, unde vor fiinvestite peste 280 de milioane de euro din totalul celor 300de milioane de euro prevăzute pentru investiţii în România.„Extinderea reţelei de producţie va include o locaţie supli-

mentară pentru asamblarea cutiilor deviteze, ce este concepută pentru a com-pleta capacităţile noastre existente”, aprecizat Andreas Renschler, membrual Consiliului de Administraţie alDaimler, totodată responsabil pentruproducţie şi achiziţii publice pentruMercedes-Benz Cars şi Mercedes-Benz Vans.

Modulaprovizionat de la StuttgartCompania Star Transmission asigură,în prezent, aproximativ 800 de locuri

de muncă în fabricile din Sebeş şi Cugir şi are o vechime de12 ani pe piaţa componentelor pentru motoarele şi cutiilede viteză ale automobilelor Mercedes-Benz, ai cărorreprezentanţi au afirmat că realizarea modulului de asam-blare de la Sebeş era prevăzută încă din 2011. „Conducereafabricii şi cea a sindicatului au convenit în urmă cu doi anisă producă noua cutie de viteze automată şi un modul deasamblare la locaţia din Stuttgart-Hedelfingen. Cel de-aldoilea modul de asamblare de la Sebeş va fi aprovizionat dela locaţia noastră de producţie”, a explicat Wolfgang Nieke,preşedintele sindicatului fabricii Mercedes-Benz din Unter-turkheim, Germania. „Având în vedere situaţia actuală şi înbaza experienţei şi colaborării cu Star Transmission, opţi-unea pentru asigurarea capacităţilor necesare de asamblaresuplimentară, într-o manieră flexibilă, este de a extinde ac-tivităţile din România”, a subliniat Peter Schabert, directorde producţie pentru sisteme de transmisie al Mercedes-Benz şi al fabricii din Unterturkheim, unde angajaţii de laSebeş vor urma un training special.

Încă 400 de locuri de muncăInvestiţia grupului Daimler a fost salutată de AlexandruDăncilă, primarul municipiului Sebeş, arătând că aceastaînseamnă, în primul rând, locuri de muncă pentru econo-mia locală. „Compania Daimler va crea între 300 şi 400 denoi locuri de muncă la Sebeş până în 2016. În prezent, încadrul fabricii din Sebeş lucrează în jur de 400 de oameniplus alte 400 de persoane în fabrica din Cugir. Este o in-vestiţie deosebit de importantă pentru oraşul nostru”, a de-clarat Alexandru Dăncilă.

Star Transmission în cifreAn Cifră de afaceri Profit Angajaţi

(milioane lei) (milioane lei)2011 132,66 -3,35 6552010 85,98 -3,45 4902009 48,77 -9,38 4272008 78,53 -3,50 4722007 69,29 4,26 429Sursa: listafirme.ro

Asamblări din 2016„Cu sprijinul guvernului român învederea extinderii capacităţilor deproducţie se preconizează că onouă generaţie de cutii de vitezeautomate va fi, de asemenea, fabri-cată în noua reţea de producţie careimplică locaţiile din Stuttgart, pro-ducţie completă şi asamblare, şiSebeş, doar asamblare, începând cuanul 2016.”Sursa: comunicat de presă Daimler

Afacerea Daimler prinde viteză la SebeşGrupul german Daimler a anunţat că intenţionează să investească aproape 300 de milioanede euro în extinderea fabricii pe care o deţine la Sebeş, parte a subsidiarei Star Transmission,care va fi transformată într-un centru important de producţie pentru cutii de viteză Mercedes.

de Alex TOTH

autoWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 43

Baia Mare,cu Volanul pe stângaRecent a fost inaugurată fabrica de volane, o investiţie importantă, mai ales prin semnaluloferit investitorilor. În Baia Mare se fac şi afaceri din domeniul productiv. Fără metalurgie şiminerit, oraşul de pe Săsar are nevoie ca de aer de investiţii în industrie, cele care aduc plusvaloare şi care duc la dezvoltare.

de Nicolae TEREMTUŞ

TRW Automotive Holdings Corp a organizat deschiderea ofi-cială a unui punct de lucru în nordul ţării. Activitatea princi-pală este producţia de îmbrăcare a volanelor în piele şi aremomentan un număr de aproximativ de 300 de angajaţi. Laeveniment au participat oficiali ai TRW în România şi ai com-paniei mamă, primarul de Baia Mare, Cătălin Cherecheş, pre-fectul, Anton Rohian, fostul viceprimar, Dumitru Matei, şefide instituţii.Ovidiu Ambruş, directorul general al companiei TRW Româ-nia a declarat că: „Am deschis acest punct de lucru pentru aîndeplini cerinţele crescute în principal pentru Audi-grupulVW din zona premium a portofoliului nostru de clienţi. Înaceastă zonă avem o forţă de muncă excelentă, cu abilităţilenecesare şi sunt încrezător că împreună vom îndeplini stan-dardele înalte de calitate ale clienţilor noştri. Baia Mare este olocaţie optimă din punct de vedere al infrastructurii şi al reţeleide transport, astfel vom consolida poziţia TRW ca fiind unuldintre cei mai mari angajatori pe piaţa românească din indus-tria de auto. În România, lucrăm cu 14 mari producători deautoturisme, inclusiv VW, Fiat şi Ford. Vom continua să nedezvoltăm în conformitate cu cerinţele clienţilor”.

Furnizor pentru Audi A fost prezent şi dr. Karsten Evers, product line director GlobalSteering Wheel Systems. Acesta a spus că încă nu cunoaştelimba română, dar va urma să se perfecţioneze, mai ales căafacerile firmei merg pe un trend ascendent. Acesta a afirmatcă: „Subsidiara Baia Mare se potriveşte perfect cu drumul pro-ducţiei noastre de volane, trasat la nivel mondial, contribuindastfel la dezvoltarea poziţiei noastre competitive pe piaţă. Di-vizia de volane a companiei TRW va avea o bază principală înRomânia, vom livra componente pentru clienţi foarte pre-tenţioşi, cum sunt cei de la Audi. România nu este aleasă doardatorită forţei de muncă ieftine, ci vrem să construim şi uncentru de competenţe aici. Baia Mare este menită să fie cea

mai mare locaţie de îmbrăcare în piele a companiei noastre înRomânia”. Fabrica din Baia Mare şi-a început activitatea în ianuarie 2013şi se preconizează că va ajunge la un număr de 650 de angajaţipână la sfârşitul anului. TRW şi-a început activitatea în Româ-nia, în 2004, cu producţia de îmbrăcare a volanului în piele, înTimişoara, şi şi-a mărit aria de activitate prin secţia de turnă-torie sub presiune (DieCasting), in-jectarea poliuretanică (Foaming) şiproducţia de airbag-uri. Pe lângă Timi -şoara şi Baia Mare, TRW mai are încătrei locaţii suplimentare în Lupeni,Oraviţa şi Marghita, numărând un totalde aproximativ 3400 de angajaţi.

Despre TRWCu vânzări de 16,4 bilioane $ în 2012,TRW Automotive se clasează printre ceimai importanţi furnizori de automotive.Cu sediul în Livonia, Michigan, StateleUnite ale Americii, compania, prin in-termediul filialelor sale, operează în 25de ţări şi are aproximativ 65.000 de an-gajaţi în întreaga lume. TRW Automo-tive Products include sisteme integratepentru controlul autovehiculului şi sis-teme de asistenţă pentru conducătorulauto, sisteme de frânare, sisteme de di-recţie, sisteme de suspensie, sisteme desiguranţă pentru ocupanţi (centurile desiguranţă şi airbag-uri), electronice,componente de motoare, sisteme defixare şi piese pe piaţa pieselor deschimb şi servicii.

PriorităţileoraşuluiPrimarul băimărean, CătălinCherecheş a vorbit despre necesi-tatea creării de locuri de muncă înmunicipiu. „Pentru Baia Mare, pen-tru comunitatea băimăreană, este ceamai mare investiţie în zona de pro-ducţie din ultimii ani. Pentru mine caprimar, dar şi pentru întreaga admi -nistraţie publică locală, dezvoltareaeconomică este o prioritate. Avemnevoie de locuri de muncă pentrubăimăreni, de bani pentru a dezvoltadiverse segmente ale oraşului nostru.La fel ca şi în cazul investitorilor dela TRW, le garantez şi altor investitoricare doresc să vină în oraşul nostru,tot sprijinul şi deschiderea noastrăfaţă de orice iniţiativă care contribuiela dezvoltarea economică a Băii Mari,la crearea unor noi locuri de muncăpentru băimăreni”, a spus CătălinCherecheş.

Rezultatele bune ale exerciţiului financiar 2012 se regăsescşi în ceea ce priveşte producţia vândută, în creştere de la78,53 milioane lei la 88,51 milioane lei, dar şi la profitulnet: 1,67 milioane lei la data de 31 decembrie 2011 şi 2,22milioane lei la sfârşitul anului 2012. „Deşi, în exerciţiul fi-nanciar pe anul 2012, societatea a realizat profit, AdunareaGenerală a hotărât ca profitul să fie folosit pentru investiţiiîn cursul anului 2013”, a precizat ing. Virgil Petru Decean,preşedintele Consiliului de Administaţie al SC Saturn SAAlba Iulia.

Marcă nouă de fontăSocietatea dispune de o turnătorie de fontă cu o capacitatede 21.000 de tone/an, cuptoare electrice cu inducţie de12,5 tone şi de 40 de tone, două linii mecanizate şi unamanuală pentru turnarea în forme, hote pentru uscatforme, instalaţii de dezbatere şi sablaj, cuptor de tratamenttermic şi alte utilaje specifice sectorului turnătorie. Toto-dată, în 2012, activitatea de cercetare - dezvoltare a con-tinuat atât pe linia dezvoltării unor programe vechi, cât şipe linia implementării unor programe noi. „Este vorba de-spre dezvoltarea soluţiilor de proiectare CAD existente şiimplementarea altora noi, dezvoltarea în continuare a sis-temului informaţional de gestiune a resurselor în-teprinderii, implementarea şi dezvoltarea sistemului dedeterminare prin control spectral a compoziţiei chimice amaterialelor metalice, asimilarea mărcii de fontă ENGJS400-15 şi turnarea pieselor cu modele din polistiren”, a ară-tat ing. Virgil Petru Decean.

Investiţii pentru protecţia mediuluiPotrivit acestuia, pentru alinierea la cele mai bune tehnicidisponibile privind prevenirea poluării aerului, societateaa investit în perioada 2006 - 2012 suma de 750.560 euro îninstalaţii de filtrare. “În anul 2012 pentru protecţia medi-ului au fost cheltuită suma de 323.739 lei”, a subliniatpreşedintele Consiliului de Admnistraţie al SC Saturn SAAlba Iulia.

Clienţi noi în 2013Referindu-se la evoluţia activităţii societăţii pe anul curent,ing. Virgil Petru Decean a precizat că estimează o scăderea producţiei cu 15 procente, în special la piesele mari tur-nate, prognoza având însă şi contractarea unor clienţi noi.„În paralel facem mari eforturi pentru a compensa parţialscăderea cererii de piese turnate prin creşterea ponderii

pieselor turnate din fontă cu grafit nodular, ceea ce ne dăposibilitatea de a găsi clienţi noi în afara sectorului demaşini unelte. Pentru îmbunătăţirea calităţii acestora amîncheiat un contract de colaborare cu societatea italianăTekom-SRL pentru implementarea analizei termice afontelor, în special cele cu grafit nodular. Încercăm extin-derea colaborării cu fabrica de matriţe Piteşti, obiectivulnostru fiind 1.000 de tone/an şi găsirea de clienţi noi, celmai important fiind societatea Lufkin Ploieşti, potenţial de2.000 - 2.500 de tone/an, dar şi Romaero Bucureşti, Socata- Franţa, Termoconfort”, a menţionat ing. Virgil Petru De-cean.

Peste 500 de angajaţiLa 31 decembrie 2012, societatea avea 540 de angajaţi şiurmătoarea componenţă a Consiliului de Administraţie:ing. Virgil Petru Decean - preşedinte, iar membri: RosaRiccardo, Zoni Fernando, Biglia Luca, Teodora Sferdian,Petru Florean Nistor şi Gheorghe Indreica.La aceeaşi dată, conducerea executivă a companiei eraasigurată de: Virgil Petru Decean - director general, IoanLucian Coroian - director mecano energetic, Ana Mu-cileanu - director economic, Teodor Bicăzan - directoraprovizionare transport, Vasile Sorin Racoviţan - directorresurse umane-administrativ, şi Simion Popa - directorasigurarea calităţii.

Tradiţie de patru deceniiSC Saturn SA Alba Iulia a fost înfiinţată în anul 1991, înbaza Legii 15/1990, prin preluarea integrală a patrimoni-ului fostei întreprinderi de stat Mecanica din Alba Iulia,întreprindere fondată în anul 1972 sub denumirea iniţialăde Turnătoria de piese din fontă pentru maşini unelte.

industrie44 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Saturn Alba Iulia, afacerea care topeşte crizaSC Saturn SA Alba Iulia, societate cu o cotă de 27% pe piaţa autohtonă a turnării fontei, a raportat lasfârşitul anului 2012 o cifră de afaceri netă de 87,63 milioane lei, în creştere cu 12,8% comparativ cuexerciţiul financiar 2011 când aceasta era de 77,68 milioane lei.

de Alex TOTH

afacereWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 45

Plasmaserv, business cu lideriiglobali Hypertherm şi KemppiCompania târgumureşeană Plasmaserv, importator şi distribuitor de aparate, consumabile şi accesoriipentru sudare şi tăiere, a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, o creştere spectaculoasă de35% a afacerilor. În principal, rezultatele pozitive de datorează parteneriatelor de business cu doilideri la nivel global – Hypertherm şi Kemppi.

de Ligia VORO

Relaţia de afaceri cu Hypertherm, liderul mondial în domeniultăierii cu plasmă, s-a cimentat de-a lungul anilor, astfel că, înprezent, Plasmaserv Tîrgu-Mureş importă şi distribuie, exclu-siv, aparatele de tăiere cu plasmă produse de Hypertherm.„Firma noastră promovează ca echipamente de plasmă doarHypertherm, ceea ce se traduce prin beneficii directe şi indi-recte pentru firmă – consultanţă, vizite din partea managerilorcompaniei, suport tehnic, condiţii de plată mai avantajoase,limită de credit mai mare”, spune Tiberiu Vărzar, unul dintrecei doi asociaţi ai Plasmaserv. Mai mult, în planurile de dez-voltare a companiei, una dintre priorităţi vizează extinderea re-laţiei cu societatea nord-americană. „Dorim să accesăm şi săoferim şi o altă gamă de produse Hypertherm, am fost deja lao instruire la Budapesta. Hypertherm are o divizie de produseautomation care sunt conexe cu echipamentele şi cu consuma -bilele, dar sunt vândute, promovate într-un alt mod, pentru cănu sunt accesibile oricui, sunt controlere, pachete de drivere,software etc. Noi sperăm să facem şi acest pas, avem capaci-tatea, avem şi oameni de service şi oameni de vânzări”, explicăTiberiu Vărzar. Asociaţii Plasmaserv au reuşit anul trecut să perfecteze celde-al doilea parteneriat major, cu Kemppi, lider global de pro-duse şi soluţii pentru sudare. Oficial din 15 august 2012, socie -tatea târgumureşeană este importator şi distribuitor unic alcompaniei finlandeze în România pentru aparate de sudare.Aceste parteneriate cu lideri mondiali pe segmentele lor depiaţă au însemnat pentru Plasmaserv Tîrgu-Mureş plusvaloare.În cifre, compania târgumureşeană a reuşit anul trecut să îşimajoreze cifra de afaceri cu 10 la sută, iar în primul trimestrual acestui an să înregistreze o creştere spectaculoasă de 35 % aafacerilor, iar asociaţii speră ca trendul să se menţină. „Faptulcă, de anul trecut, am devenit distribuitorul Kemppi, a adăugatplusvaloare afacerii noastre datorită noii game de produse.“Anul acesta a început foarte bine cu produsele Kemppi, credcă o să depăşim cifra de afaceri propusă cu Kemppi – 200.000de euro. De asemenea există creştere şi pe produsele Hyper-therm. Ar mai fi consumabilele pentru tăiere şi sudare, toateacestea au adus cea mai importantă plusvaloare”, a declaratTiberiu Vărzar, pentru Transilvania Business. Compania este deschisă însă şi altor parteneriate pe alte seg-mente ce se circumscriu activităţii sale. „În urmă cu mai binede o lună am discutat la Bucureşti cu un partener din Germa-nia, firma Paul Ernst, pe o gamă de utilaje conexe sudării, suntmaşini de debavurat şi de şlefuit piese metalice. În mod normalcu acest furnizor vom începe o colaborare în acest an. Amprimit deja cataloage de produse, informaţii, urmează să le

publicăm pe site”, a completat asociatulPlasmaserv.

Partenerii Plasmaserv Calitatea înaltă a produselor pe care leimportă şi le distribuie, serviciile de con-sultanţă, soluţiile tehnice şi suportul lo-gistic pe care le acordă clienţilor au fostşi sunt doar câteva dintre motivele pen-tru care în portofoliul de clienţi ai Plas-maserv se regăsesc toate şantierelenavale, începând de la Turnu Severin,Orşova, Galaţi, Brăila, Tulcea, DaewooMangalia. Însă numărul partenerilorcompaniei târgumureşene depăşeştecifra 200. „Oferim şi soluţii tehnice, nudoar vindem consumabile şi plecăm.Exis tă colaborări cu clienţii mari, avemproiecte împreună cu ei. Clientul are unechipament, noi venim cu un proiect demodernizare, de îmbunătăţire, astfelîncât să folosească metode mai moderne,mai eficiente şi la costuri mai mici”, ex-plică Tiberiu Vărzar principiile sănătoasede business aplicate în relaţia cu clienţii. Pentru a întări legăturile cu clienţii, Plas-maserv intenţionează să deschidă birouri în mai multe zone aleţării. Primul pas a fost făcut spre Bucureşti, unde a fost angajatdeja un reprezentant al companiei, iar în 6-12 luni şi-au propussă „atace” zona de Nord-Vest.

Vizibili în piaţă Dincolo de parteneriatele stabile cu actualii clienţi, asociaţiiPlasmaserv ţintesc să cucerească un segment mai mare dinpiaţă. Plecând de la acest obiectiv şi-au construit pentru acestan un plan bine fundamentat în privinţa promovării şi mar-ketingului companiei. În septembrie, proprietarii afacerii şi-aupropus să viziteze expoziţia de la Essen care este cel mai mareeveniment din domeniu, organizat o dată la patru ani, şi vor săparticipe la TIB, ca şi expozanţi. De asemenea pregătesc câtevaevenimente chiar în Tîrgu-Mureş.

interviu46 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În ultimul timp există o tendinţă de depunere a cererilor de brevet de către persoane juridice, înspecial cercetare, mediul academic şi companii, spune Bucura Ionescu, director Direcţia Brevetede Invenţie, Oficiu de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România, într-un interviu acordat Tran-silvania Business.

OSIM rămâne o soluţiepentru investitori de Sorin TROCAN

Reporter: Care este dinamica de înregistrare a breveteloracum, faţă de perioada anterioară, cu 10-15 ani în urmă?Mai sunt românii interesaţi să breveteze la OSIM?Bucura Ionescu: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci esteautoritatea unică pe teritoriul României care are în atribuţiiprotecţia proprietăţii industriale, invenţiile, mărcile, desenulindustrial. În ceea ce priveşte brevetele de invenţie putemcons tata o dinamică în ultimii 3-4 ani, în privinţa depuneriicererilor de brevet. Îmbucurător este faptul că, dacă acum 4-5 ani, procentul de inventatori, persoane fizice, era de 75%,iată că, în ultimul timp, există o tendinţă de depunere acererilor de brevet de către persoane juridice, în special cerce -tare, mediul academic şi companii. Este un trend pozitiv. Dacăne referim la o tendinţă comparativ cu perioada dinainte de`89, sau imediat după evenimentele din `90, vom observa oschimbare. Din păcate, comparativ cu perioada comunistă,tendinţa este de scădere, a scăzut foarte mult numărul decereri de brevet depuse. Dacă în anii ̀ 88-`89 existau depuneride circa 6.000 de cereri de brevet pe an, acum ne învârtim înjurul cifrei de 1.000 – 1.200 cereri de brevet ale solicitanţilorromâni.

Rep.: Există o prejudecată a unor cercetători potrivitcăreia brevetele lor ar fi protejate mai bine doar dacă ar fidepuse în străinătate, în state puternice, cum ar fi de exem -plu Statele Unite. Este adevărat sau invenţiile lor pot fi la

fel de vizibile şi protejate şi dacă suntbrevetate la OSIM?Bucura Ionescu: Este, într-adevăr, oprejudecată, e bine spus, o prejudecatăşi, de fapt, denotă o necunoaştere aefectelor brevetului de invenţie. Brevetulde invenţie trebuie valorificat. Dacă nuîl valorifici, obţinerea lui poate nu areniciun sens. Dacă vorbim numai de vizi -bilitate, sigur, îţi creezi o anumităvizibili tate într-un alt stat, dacă obţiibrevetul într-un alt stat, dar costurilesunt foarte mari şi dacă nu îl valorifici,

nu are niciun sens să mergi în altă ţară. În ceea ce priveştebrevetul de invenţie obţinut în România, pentru că brevetulîn sine are un efect teritorial, el asigură o protecţie numai peteritoriul României. Acuma depinde de interesele fiecăruia.Dacă doreşte o afacere în România, poate să se limiteze foartebine la teritoriul României. Dacă doreşte o afacere în StateleUnite, desigur că este foarte bine să meargă în Statele Unite,dar important este să înţelegi mecanismul de funcţionare abrevetului de invenţie.

Rep.: Care este domeniul în care sunt depuse mai multebrevete?Bucura Ionescu: Vă pot spune că tendinţa mare de depunerea brevetelor este din domeniul electronicii, fizicii şi, într-ade-văr, IT, cu amendamentul că, în România, protecţia softuluica atare, nu se acordă. Desigur, sunt şi domenii debiotehnologii, nanotehnologii, au început în ultimul timp săfie depuse cereri, în special de către instituţii de cercetare şicereri de brevet cu un înalt potenţial inovativ.

Summary“With regard to the patents, we may find a dynamics over the past 3-4 years as regards the filing of patent applications. What is gra -tifying is that, while 4-5 years ago, the percentage of individual inventors was 75%, lately there has been a tendency to submit patentapplications by legal persons, especially from research, the academic milieu and companies. It is a positive trend. If we refer to a com-parative trend with the period before 1989, or immediately after the events of 1990, we shall notice a change. Unfortunately, comparedto the communist period, the trend is downward, since the number of patent applications filed has greatly decreased. While in 1988-1989 there were about 6,000 patent applications per year, now the figures are around 1,000 to 1,200 Romanian patent applications,” asBucura Ionescu, Director of the Patents Directorate, the Romanian State Office for Inventions and Trademarks, stated in an interviewgranted to Business Transylvania.

Oficiul de Stat pentru Invenţii şiMărci este un organ de specialitateal administraţiei publice centrale,aflat în subordinea Guvernului, şiare autoritate unică pe teritoriulRomâniei în asigurarea protecţieiproprietăţii industriale, în confor-mitate cu legislaţia naţională îndomeniu şi cu prevederile con-venţiilor şi tratatelor internaţionalela care România este parte.

afacere48 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Start-up de succes:îngheţata de iaurt Doi tineri au adus pe piaţa clujeană o alternativă mai sănătoasă la îngheţata clasică: iaurtulîngheţat. Concept apărut în SUA, în anii 1970, acest sortiment a fost adaptat la realităţileeconomei de piaţă româneşti, dar şi la ideea de produs cât mai natural, vândut sub brandulFresh Kiss – frozen yogurt & more.

de Ana FLORESCU

Ionela şi Adrian Mureşan au deschis, la mijlocul lunii oc-tombrie a anului trecut, într-unul dintre mall-urile clujene, unmic stand la care vând delicii. Este vorba despre cupe mai micisau mai mari în care pun iaurt fin, îngheţat, pe care îl ornează,cu măiestrie de chef, cu fructe proaspete sau uscate, dulceţuri,ciocolată, bomboane şi siropuri. Pentru a face un produs câtmai natural, cei doi întreprinzători, soţ şi soţie, îşi fac singurio parte dintre topinguri, din fructe aduse din mai multe locali -tăţi din Transilvania. De exemplu, zmeura o aduc din Bistriţa,afinele din Huedin, iar perele din Cireşoaia, localitate faimoasămai mult pentru cireşele care cresc în livezile localnicilor.Ideea de natural au folosit-o şi la decorarea standului de undepoate fi cumpărat iaurtul îngheţat, şi anume au creat un fundaldin muşchi viu de copac.

Pasiune pentru gastronomiePasiunea pentru crearea de mâncăruri sofisticate atât ca gust,cât şi ca prezentare a dus-o pe Ionela către gastronomie. Aurmat şi o scoală în domeniul gelateriei în Italia, iar apoi adecis să îşi deschidă o afacere şi să pună în aplicare ceea ce aînvăţat. “Din punctul meu de vedere, mare parte din aceastăafacere este maniera în care se face servirea clienţilor. Iaurtultrebuie să stea „ca la carte”, să fie astfel decorat, încât să îl“mănânci cu ochii”. Modul în care este servit produsul trebuiesă mă mulţumească mai întâi pe mine şi abia apoi pe clienţi”,a declarat Ionela Mureşan despre cum înţelege relaţia cuclienţii. De altfel, din mâna ei ies de fiecare dată mici operede artă realizate din iaurt decorat cu bunătăţi.

Idee americană, implementare româneascăConceptul de iaurt îngheţat a apărut în America, în anii 1970.“Ei văd acest sortiment de iaurt mai mult ca pe o îngheţată, însănu cu la fel de multe grăsimi”, explică Ionela Mureşan. De obi-cei, când cineva foloseşte expresia: “Ce să-i faci, treabăromânească!”, aceasta are sens peiorativ. Nu şi în acest caz.Conceptului american de frozen yogurt (iaurt îngheţat) a fostadaptat de Ionela şi Adrian la clienţii români, mai întâi prinapel la gusturile locale, dar mai ales la ingrediente naturale.Chiar şi iaurtul propriu-zis nu şi-l procură en-gros, de la vreunsupermarket sau mare producător de lactate, ci au ales ofăbricuţă de lapte de lângă Cluj, de la care cumpără un iaurtcare nu conţine conservanţi. Din această cauză, produsul lorare termen de valabilitate redus. Clienţii pot alege între douăsortimente: iaurt grecesc, care este mai cremos, şi iaurt fitnesscare conţine îndulcitori naturali, pe care îl pot consuma şi per-soanele cu diabet. Doritorii pot alege 2-3 topinguri din oferta

de fructe proaspete, fructe poche (un fel de dulceaţă), fulgi deciocolată, muesli, bomboane etc. “Spre deosebire de îngheţataclasică, iaurtul mai conţine şi probiotice. De aceea este bun şipentru digestie”, a explicat Ionela. “Sunt copii care nu mănâncăiaurt, dar în această variantă, le face plăcere, pentru că seamănăcu îngheţata, iar topingurile sunt atractive”, mai spune pasiona -ta de gastronomie. Iaurtul îngheţat se poate mânca la miculdejun, ca un prânz sănătos, dar şi ca desert. “Se poate servi şicu legume, dar publicul încă nu e obişnuit cu aşa ceva”, a maideclarat Ionela. Pentru că nu multă lume cunoaşte acest pro-dus, cei doi întreprinzători au decis să facă mult sampling, pen-tru ca viitorii clienţi “să prindă gustul” iaurtului îngheţat. “Dupăce îl gustă, marea majoritate ne devin clienţi fideli. Avem per-soane care au revenit în fiecare zi, de când am deschis”, spune,cu zâmbetul pe buze, Ionela. Deja se şi gândeşte ce combinaţiide topinguri cât mai originale să creeze, pentru a avea tot tim-pul ceva nou şi interesant pentru clienţi. Promite ca, pe viitor,să aibă la stand şi dulceaţă de roşii cu ghimbir, o specialitatemai rar întâlnită.

Fresh Kiss, marcă înregistratăPentru a începe afacerea, cei doi întreprinzători au accesatfonduri guvernamentale. “Poţi să ai oricât ajutor de la stat,dacă nu investeşti şi nu aduci logistică de acasă, nu reziştipe piaţă”, spune Adrian Mureşan.Ionela şi Adrian Mureşan au planuri mari pentru dez-voltarea micii lor afaceri cu iaurt îngheţat. Pentru începutau înregistrat marca sub care funcţionează: Fresh Kiss. Înviitor, vor să se extindă, mai întâi cu alte puncte de lucru înCluj. Apoi, se gândesc să îşi dezvolte conceptul într-atât demult, încât să poată chiar vinde franciza cu acelaşi nume.

zootehnieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 49

Fermierii din Harghita au fabrică de lapteAproximativ 500 de fermieri au pus bazele Cooperativei Agricole “Târnava Mare”, care a bifatafacerea agricolă a anului în judeţul Harghita, odată cu achiziţionarea fabricii de prelucrare alaptelui “Tarnalact” din Cristuru Secuiesc.

de Alex TOTH

Cooperativa Agricolă “Târnava Mare” a fost înfiinţată la ini -ţiativa lui Varga-Nagy László, care a căutat formula cea maibună pentru ca toţi fermierii să fie mulţumiţi de asociere.Fermierul spune că demersul său nu a trecut neobservat deconducerea Consiliului Judeţean Harghita, care a sprijinitproiectul. “Ne-am frământat şase luni cum să organizamCooperativa. Am ţinut prima întrunire şi i-am invitat pe toţicrescătorii de vaci, de bivoliţe şi de oi din zonă. A fost bine -venită şi intervenţia Consiliului Judeţean Harghita. S-a im-plicat direct şi preşedintele Borboly Csaba, ceea ce a dat maimultă credibilitate acţiunii noastre printre ţărani. El are unnume foarte bun în zonă şi au venit foarte mulţi”, a declaratVarga-Nagy László.

Ţăranii simpli, baza CooperativeiAcesta a precizat că în proiect au fost cooptaţi şi ţăranii careaveau doar câteva vaci, animale hrănite ecologic care producun lapte ieftin şi curat. “A fost un lucru necugetat să-i aban-donăm pe ţăranii care creşteau două - trei vaci. În primulrând, fiecare întreţinea un teren de două - trei hectare, pro-ducea un lapte ieftin şi curat, fără îngrăşăminte şi pesticide.Pe de altă parte, pentru aceşti oameni, creşterea animalelorera un stil de viaţă, fără de care nu pot trăi. Dacă nu trebuiesă mai meargă în grajd şi să îngrijească de animale, pentruei viaţa nu mai are valoare”, a afirmat preşedintele Coopera -tivei Agricole “Târnava Mare.”

Reguli stricte pentru acţionariStructura a pornit la drum cu reguli precise, astfel încât pro-ducătorii de lapte să rămână întotdeauna acţionari majori-tari, iar potenţialii investitori care nu deţin animale,acţionari minoritari. “Poate să fie membru al Cooperativeinumai cel care cumpără trei părţi sociale. O parte socialăeste 800 de lei. Dacă am fi permis mai multor oameni săcumpere acţiuni, de exemplu, câte o singură acţiune de 800de lei, ar fi fost mai numeroşi cei cu o acţiune, decât noi carefacem producţie. Nu este obligatoriu să ai animale, darfiecare trebuie să cumpere trei părţi sociale a câte 800 de lei.Am zis că acţionarii fără animale sunt investitori, dar şi eitrebuie să cumpere minim trei părţi sociale”, susţine Varga-Nagy László. “Cei fără animale reprezintă sub 10% din acţi-uni. Unii au vrut să preia 51% din acţiuni, dar noi nici cuasta n-am fost de acord. Nu erau crescători şi veneau dinafara ţării. Or, noi vrem să facem o cooperativă, nu o socie -tate pe acţiuni. Nu vom fi o multinaţională”, a adăugat Varga-Nagy László.

Investiţie de un milion de euroPreşedintele Cooperativei Agricole “Târnava Mare” le-apropus fermierilor achiziţionarea şi repunerea în funcţiunea fabricii de lapte din Cristuru Secuiesc, închisă în aprilie2010 de patronii de atunci, nişte oameni de afaceri canadi-eni. “Atunci mi-a venit ideea să cumpărăm. Ne-am asociatcam 500 de fermieri. Doar doi fermieri avem peste 100 debovine”, a rememorat Varga-Nagy László.Investiţia se cifrează la aproximativ un milion de euro, dincare 450.000 de euro a costat achiziţionarea fabricii. “Esteun preţ foarte negociat şi mai investim 500.000 de euro înmijloace de transport, într-un laborator, în linia de pas-teurizare”, a afirmat reprezentantul fermierilor înscrişi înCooperativa Agricolă “Târnava Mare.”

Piaţă de desfacere în România şi UngariaFabrica a fost pusă în funcţiune în decembrie 2012 şi are ocapacitate de procesare de 35.000 de litri zilnic, iar pro-ducţia merge în mai multe judeţe din ţară şi chiar în Un-garia.“Piaţa noastră este asigurată de clienţi vechi din Harghita,Mureş, Sibiu, Braşov. Secuimea nu agreează telemeaua, aşacă dăm telemeaua la Braşov şi la Bucureşti ori chiar în maga -zine din Ungaria. Oferim şi produse proaspete: sana, iaurt,smântână, lapte la pungi. Avem o linie de ambalat lapte dinFinlanda”, a precizat Varga-Nagy László.

La Arad, unica fermă de somni africani Un investitor arădean a găsit o soluţie inedită de a valorifica spaţiile fostei Fabrici de cânepăde la Iratoş, în apropierea Aradului. Ioan Crişan a realizat, prin eforturi proprii, o fermă desomni africani, unică la această oră în ţară.

PISCICULTURĂ50 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ioan Crişan a gândit totul ca pe o afacere, o investiţie pe ter-men lung. Iniţial, Ioan Crişan a analizat ideea de a face ofermă de acvacultură pentru sturioni sau pentru crapi, dar arenunţat datorită termenului mult mai lung după care aceştipeşti puteau fi valorificaţi. „După ce am cumpărat activul, amvăzut infrastructura existentă şi în loc să o demolez, să odărâm, am adaptat-o pentru creşterea peştilor”, a explicat IoanCrişan. A ales somnul african, un peşte care preferă o apămult mai caldă decât cea din râurile româneşti, din conside -rente pur economice. „Au nevoie de apă caldă şi având forajulacesta de aici de apă termală şi două foraje de apă rece, amconsiderat că este un atu pentru mine să încep investiţia cupeştii aceştia care au nevoie de apă caldă”, explică investitorul.Peştele ajunge să aibă valoare economică într-un singur an.Printre avantajele acestei specii se numără şi faptul că poaterespira în aer şi dacă este umezit, poate rezista mai multe zileafară din apă. El nu are nici solzi sau oase, fiind foarte practicpentru consum. Somnii au între 250 grame şi 15 kilograme.

Somni africani în bazineleFabricii de cânepăÎn ferma de la Iratoş, somnii africani sunt crescuţi în bazinelefostei fabrici de cânepă. Acestea se află amplasate în aer liberşi au fost refăcute pentru a putea fi utilizate la randamentmaxim. Fundul fiecărui bazin a fost supraînălţat pentru apermite scurgerea gravitaţională a apei la golire. Sunt am-plasate într-o zonă liniştită deoarece somnii africani sunttimizi şi, dacă aud gălăgie, nu se mai hrănesc. De aceea, în-grijitorii se feresc să producă zgomote care pot agita peştii.Ferma de somni africani funcţionează extrem de simplu,practic fără control uman. Pe bazine, au fost montateaparatele pentru hrănirea peştilor şi sistemele de control au-tomatizat. Câţiva angajaţi supraveghează procesul şi aduc decâteva ori pe zi sacii cu mâncare. Ferma cuprinde bazinepentru puiet şi bazine pentru peşti sortaţi pe vârste şimărimi. Apa caldă necesară bazinelor de cultură provinedintr-un foraj de apă geotermală de 900 metri adâncime. Apatermală este amestecată într-un bazin special cu apă rece,pentru a ajunge la temperatura optimă de 27 grade Celsius.Întreg sistemul de alimentare funcţionează economic, gravi -taţional. Datorită apei termale, ferma de somni africani de laIratoş este activă tot timpul anului. Peştii pot trăi fără prob-

leme în această apă datorită faptului că pot ieşi la suprafaţăpentru a respira aer atmosferic. „Aici sunt 22 de bazine ame-najate, dar mai avem 16 bazine în spate, la încă vreo 100 demetri. Avem, să zicem că în jur de 80 în momentul acesta,80-90 de tone, asta ar fi o cantitate constantă. Sunt peşti mici,sunt peşti mari, constant ar fi aici în fermă 80-90 de tone, înfuncţie de cererea pieţei”, a explicat Ioan Crişan.

Valorificarea peştelui, o provocare Când somnii africani sunt pregătiţi pentru vânzare, suntmutaţi în alte bazine speciale. Ei nu mai sunt hrăniţi, pentrua se curăţa. Fiecare exemplar livrat trebuie să fie perfect pen-tru a fi consumat. Pentru scoaterea peştilor din bazine, exis -tă utilaje speciale. Golirea bazinelor nu ridică nicioproblemă, fiind realizată gravitaţional prin vanele din parteainferioară a fiecărui bazin. Apa este direcţionată spre un sis-tem de canalizare, putând fi la nevoie şi recirculată. Peşteleeste scos cu o macara specială dotată cu plasă. La o singurămanevră pot fi scoase câteva sute de kilograme de peşte dinfiecare bazin. Totul se execută cu maximă atenţie pentru anu afecta peştele.Valorificarea somnilor africani este adevărata provocare.Ioan Crişan nu a reuşit să convingă marile reţele de super-market-uri să achiziţioneze somni africani din ferma sa. Nula cantităţi la care un contract ar deveni rentabil. Clienţi suntunele restaurante, magazine şi chiar persoane fizice. Investi-torul se gândeşte chiar la un sistem de vânzare a peştelui dinuşă în uşă.

de Liliana BRAD

SummaryAn investor from Arad has found an original solution for valorizing the space of the former Hemp Factory from Iratoş, near Arad. Ioan Crişan has established,through his own efforts, an African catfish farm that is unique in the country at this time. He has chosen the African catfish, a fish that prefers much warmerwaters than in the Romanian rivers, for purely economic reasons. is fish reaches economic value in a single year. e advantages of this species include thefact that it can breathe in the air and, if wet, it can last out of water for several days. It has no scales or bones, being very practical for consumption.

ziua olandeiWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 51

Olanda este de ani buni cel mai mare investitor din România, ţinând cont de valoareatotală a investiţiilor. Principalele domenii în care s-au orientat investiţiile olandeze în ţaranoastră sunt industria construcţiilor navale, industria alimentară, industria chimică, lo-gistica, agricultura şi sectorul financiar-bancar.

Primii în investiţii

ziua olandei52 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Olanda. Ziua Reginei.Trăiască Regele!Ziua Reginei, sărbatoarea naţională în Olanda, se celebrează în fiecare an pe 30 aprilie. Anul acesta,evenimentul a avut o semnificaţie aparte, pentru că Regina Beatrix a renunţat oficial la tron, PrinţulWillem-Alexander devenind la vârsta de 46 de ani cel mai tânăr suveran din Europa. Peste tot înlume, evenimentul a fost sărbătorit de olandezi cu mare fast.

Un milion de olandezi îmbrăcaţi în portocaliu, culoareanaţională a Olandei, s-au aflat marţi, 30 aprilie, pe străzileAmsterdamului. Tânărul rege este primul monarh de sexmasculin din 1890 încoace, după trei regine şi o regentă. Eleste, între altele, primul reprezentant al unei noi generaţiide monarhi europeni, ţinând cont că vârsta medie la genera -ţia actuală este de 71 de ani. Pe lângă festivităţile de în-coronare a noului rege, tradiţionala Ziuă a Reginei a decursîn mod obişnuit, adică spectaculos, cu parade, reprezentaţiiartistice, mici târguri ad-hoc etc.La Bucureşti şi în restul României, olandezii s-au bucuratde marea lor sărbătoare. În zilele premergătoare ZileiReginei, ambasada a organizat două evenimente dedicateexcelenţei olandeze în realizarea aranjamentelor florale,prepararea brânzeturilor şi a cărnii de viţel. Primul eveni-ment organizat miercuri, 24 aprilie, şi denumit „Excelenţăolandeză în domeniul brânzeturilor şi cărnii de viţel” şi-apropus să aducă în atenţia specialiştilor din sectoarele de re-tail şi HORECA expertiza şi calitatea olandeză în acestedouă domenii. Evenimentul a inclus degustări şi sesiuni deprezentare a sortimentelor de brânză olandeză şi a

preparatelor din carne de viţel, precum şi a modului deservire a acestora cu diferite soiuri de vin românesc. Faimo-sul bucătar şef olandez Edgar Buhrs a oferit invitaţilor unadevărat spectacol culinar prin realizarea unor preparatedeosebite pe bază de brânză şi carne de viţel din Olanda. Laeveniment au luat parte Excelenţa Sa, domnul Matthijs vanBonzel, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, domnulReinder Schaap – Consilierul pe probleme agricole dincadrul Ambasadei, faimosul bucătar şef olandez EdgarBuhrs şi reprezentanţi ai unor companii importante dinOlanda din sectorul brânzeturilor şi cărnii de viţel, precumVanDrie Group, Unilac/Olandia Cheese şi Lekker. Celde-al doilea eveniment, din 25 aprilie, a fost cea de-a patraediţie a Concursului Naţional de Aranjamente Florale, or-ganizat la Metropolis Center. Concursul din acest an a re-unit peste 50 de specialişti români în aranjamente florale şia inclus sesiuni de demonstraţie şi un atelier de lucrususţinute de renumitul maestru în arta aranjamentelor flo-rale olandeze, Jaap Wisse.

ziua olandeiWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 53

Reporter: Domnule ambasador, ce aşteptări aveţi de laanul 2013 în relaţiile bilaterale româno-olandeze?ES Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Regatului Ţărilorde Jos la Bucureşti: Olanda este primul investitor străin înRomânia sub raportul valorii capitalului investit, nu alnumărului de companii, unde nu ne putem compara cu ita -lienii, de exemplu, care au un număr foarte mare de firme cucapital italian înregistrate în România, după cum am auzitastăzi. Dar investiţiile olandeze sunt în creştere, în contin-uare, ceea ce înseamnă că România prezintă interes şi este oatracţie pentru companiile olandeze. Sunt anumite măsuricare ar trebui însă luate de România; mă refer la puncteleslabe ale societăţii româneşti, pentru că punctele tari suntclar evidenţiate chiar de această creştere a investiţiilor.

Rep.: Consideraţi că există şanse caşi în acest an să asistăm la intrăriimportante de capital olandez înRomânia?ES Matthijs van Bonzel: Sunt şansebune în domenii precum high-tech,software, proiectare, agricultură, logis-tică. Sper însă ca România să-şi con-solideze statul de drept, sistemuljudiciar, mai ales că Parlamentul areacum posibilitatea să o facă, având învedere că există stabilitate, a fost alesrecent, a arătat că are intenţii bune,deci poate să implementeze noul Codcivil şi Codul penal, un nou sistem ju-diciar şi politica anticorupţie. Sunt lu-cruri foarte importante pentruoamenii de afaceri şi pentru poporulromân.

“Investiţiile olandeze sunt în creştere!”

Olanda este de ani buni cel maimare investitor din România,ţinând cont de valoarea totală a in-vestiţiilor. Principalele domenii încare s-au orientat investiţiile olan-deze în ţara noastră sunt industriaconstrucţiilor navale, industria ali-mentară, industria chimică, logis-tica, agricultura şi sectorulfinanciar-bancar. Investiţii olan-deze importante: Unilever, INGGroup, Philips, Damen Shipyards,Campina, Friesland Coberco,Heineken, KLM, Nutricia, KPMG,Nuon, Wavin, Fokker, Den Braven,Frans Maas, Remco, Verder, EVWHolding, ISDC, DAF Trucks (prinE. van Wijk), Wim Bosman Hold-ing B.V., CSI, ES Elektro.

SummaryA million Dutch people dressed in orange, the national color of the Netherlands, were in the streets of Amsterdam on Tuesday, 30April.e young king is the first male monarch since 1890, after three queens and a female regent. He is, among others, the first representativeof a new generation of European monarchs, considering that the average age of the current generation is 71. In addition to the coronationcelebrations of the new king, the traditional Queen’s Day went as usual, that is, spectacularly, with parades, artistic performances, small adhoc fairs, etc. In Bucharest and in the rest of Romania, the Dutch enjoyed their great holiday. In the days leading up to Queen’s Day, theEmbassy organized two events dedicated to the Dutch excellence in floral arrangements, cheese and veal preparation. e first event heldon Wednesday, 24 April, entitled “Dutch Excellence in Cheeses and Veal” aimed to bring to the attention of specialists the retail and Horecasectors and the Dutch outstanding quality in these two domains. e event included tasting sessions and presentations of Dutch cheesesand veal dishes, as well as ways of serving them with different varieties of Romanian wine. e famous Dutch chef Edgar Buhrs offered theguests a genuine culinary show by making special dishes based on cheese and veal from the Netherlands. e event was attended by HisExcellency Mr. Matthijs van Bonzel, the Royal Netherlands Ambassador, Mr. Reinder Schaap - Agricultural Adviser of the Embassy, the fa-mous Dutch chef Edgar Buhrs and representatives of major Dutch companies in the cheese and veal sectors, such as VanDrie Group, Uni-lac/Olandia Cheese and Lekker. e second event, on 25 April, was the fourth edition of the National Floral Arrangements Contest, heldat Metropolis Center. is year’s contest drew more than 50 Romanian specialists in floral arrangements and demonstration sessions, in-cluding a workshop given by the renowned Dutch master in the art of floral arrangements, Jaap Wisse.

„Ziua Reginei este o ocazie extraordinarăde a împărtăşi publicului din Româniatradiţiile şi obiceiurile olandeze vechi deseco le. Prin organizarea celor două eveni-mente dorim să prezentăm experienţa şi ex-pertiza noastră în trei domenii importante:floricultură, prepararea brânzeturilor şi acărnii de viţel, domenii în care avem o isto-rie îndelungată, de care suntem foarte mân-dri. Importanţa acordată celor douăevenimente aniversare a fost cu atât maimare cu cât au loc într-un moment de refe -rinţă pentru istoria naţională a Olandei,abdicarea Majestăţii Sale, Regina Beatrix,şi învestirea noului Rege Willem-Alexander”

ES Matthijs van Bonzel,Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti

ziua olandei54 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Roboţi industriali made in ClujOlandezii de la CSi au făcut un nou pas înainte: au început producţia de roboţi industriali,care completează sistemele de transport şi de manipulare a mărfurilor în interiorul fabricilorori depozitelor logistice.

de Claudiu PĂDUREAN

Clujul a început să devină un exportator tot mai important deproduse industriale care încorporează noi tehnologii. Una din-tre companiile clujene, care a mizat pe munca unei echipe deingineri români şi olandezi, CSi România, a început să exporteroboţi industriali în toată lumea. Este pentru prima dată cândla Cluj este realizat pasul de la roboţii creaţi pentru distracţiede către studenţi la producţia de maşinării industriale in-teligente cu un puternic impact economic. Roboţii industrialiproduşi la Cluj sunt de mai multe categorii. Unii sunt capabilisă execute câteva mişcări simple, care valorifică munca uneiechipe care produce pe bandă rulantă. Însă sunt şi aşa-numiţiiroboţi inteligenţi, capabili să execute mişcări de mare fineţe,spune omul de afaceri Daniel Măluţan, directorul CSi Româ-nia. Preţul unui robot industrial produs la Cluj poate urca la maimulte sute de mii de euro. Cei mai ieftini sunt aşa-numiţiiroboţi smart, care efectuează operaţii simple, iar cei maiscumpi sunt roboţii inteligenţi, al căror preţ depinde şi de tipulde braţ robotic folosit. CSi este una dintre cele mai dinamicecompanii clujene din domeniul industrial din Transilvania.”Compania CSi România, cu capital majoritar olandez, esteprezentă pe piaţa românească din 2004 şi este cunoscută ca ounitate de producţie pentru firma-mamă, CSi Industries, pro-ducătoare de echipamente la comandă pentru firme din în-treaga lume. Obiectul de activitate al companiei derivă din celal grupului, care este furnizor de sisteme integrate de mani -pulare, transport, paletizare pentru o gamă largă de produsedin industria bunurilor de larg consum. Clienţii CSi se pot bu-cura de servicii complete începând de la proiectare, producţie,livrare, instalare până la punerea în funcţiune şi service pe în-treaga durată de viaţă a echipamentelor. Printre soluţiile ino-vative oferite clienţilor se numără: realizarea de conveioarepentru transportul produselor de larg consum, sisteme detransport pentru containere, sisteme de transport pentru car-case şi cutii de carton, sisteme de transport şi manipulare apaleţilor, sisteme de paletizare, executarea de tablouri electricede comandă, executarea de instalaţii electrice pentru liniile detransport paletizat, celule robotice, celule de sortare şietichetare. Compania produce in-house majoritatea compo-nentelor necesare într-o formă personalizată, în funcţie denevoile clientului. Printre capabilităţile cele mai însemnate sepot aminti: conceperea şi designul produsului, consultanţă înalegerea potrivită a sistemului, debitarea laser şi cea mecanică,îndoirea asistată, prelucrările mecanice convenţionale şi CNC,

sudura de înaltă calitate, protecţia suprafeţelor metalice prinvopsire umedă sau în câmp electrostatic, software-ul indus-trial, robotică, testarea şi punerea în funcţiune”, spune DanielMăluţan, managerul CSi România. Sistemele produse la Clujsunt folosite de clienţi globali, de la Coca-Cola la JTI. Iarechipele de angajaţi ai companiei clujene instalează astfel desisteme în toată lumea, de la Europa de Vest în Brazilia.

Ascensiune continuă”Cu o echipă managerială tânără, CSi România a reuşit să seimpună pe piaţă ca un furnizor de echipamente de înaltă fia-bilitate, siguranţă şi calitate. Pornind de la “green-field”, com-pania a cunoscut o ascensiune continuă, consolidându-se cufiecare element integrat. Investiţiile sunt continue, în primulrând în resursele umane, dar şi în tehnologie de ultimă gene -raţie, asigurând astfel creşterea sustenabilă şi durabilă. Anga-jaţii companiei prin seriozitate, flexibilitate constituie cea maiimportantă resursă a companiei. În concepţia CSi, fiecare an-gajat în parte trebuie să se bucure de ceea ce face şi, în acelaşitimp, să muncească din greu pentru a răspunde cerinţelorclienţilor, să respecte lumea în care lucrează, să ofere calitate.Totodată, acest lucru înseamnă îmbunătăţirea continuă a tu-turor aspectelor afacerii şi evitarea pierderii din vedere aobiectivului principal: furnizarea unor soluţii inteligente demanipulare a materialelor eficiente din punctul de vedere alcosturilor”, mai spune Daniel Măluţan. Compania clujeană areîn prezent 227 de angajaţi, iar până la finalul anului va ajungela 250.

SummaryCSi Romania, one of the Cluj companies that have relied on the work of a team of Romanian and Dutch engineers, has begun exporting in-dustrial robots worldwide. It is the first time the step has been made, in Cluj, from robots students create for fun to the production of in-dustrial intelligent machines with a strong economic impact.

ziua olandeiWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 55

Olandezii de la ES Elektrose extind în TimişoaraES Elektro România este unul dintre cei patru piloni internaţionali ai grupului olandez decompanii “itsme”, abreviere pentru Industrial Technology and Supply for Mechanical andElectrical. Grupul oferă servicii de aprovizionare cu componente electro-tehnice atât înRomânia, cât şi în Belgia, Germania şi Olanda, “ţara mamă” a afacerii.

de Alin BOLBOS

ES Elektro Romania se evidenţiază pe piaţa din România înspecial prin oferta de soluţii inovative şi testate, dedicatebusiness-ului clienţilor industriali cu nevoi şi solicitări speci-fice în achiziţionarea de componente electro-tehnice, sis-teme şi soluţii logistice. Activitatea este susţinută de aplicaţiidezvoltate “in-house”, prin intermediul platformei SAP. “Nemândrim că facem mai mult decât să furnizăm componente,livrate la locul potrivit în momentul potrivit. Putem săoferim clienţilor noştri şi traininguri specializate în domeniulautomatizărilor industriale ca un adaos valoros la ofertanoastră de servicii. Avem o gamă variată de produsede la toţi producătorii majori la nivel mondial (1500 de bran-duri) şi o echipă dedicată, pregătită şi entuziastă de români.Ne străduim mereu să ne respectăm sloganul: Making yousucceed! (Cu noi reuşeşti!)”, explică Rolf de Graaf.

Expansiune în toată RomâniaES Elektro se află de 5 ani pe piaţa din România şi are douăbirouri operaţionale: la Cluj Napoca şi în Timişoara, în-cepând cu 1 iunie 2013. “În primii 3 ani am dorit să neaşezăm confortabil în piaţă, ceea ce am reuşit, apoi am în-ceput să gândim posibile extinderi. Timişoara a venit ca omănuşă, pentru că acolo avem o echipă foarte valoroasă şimulţi potenţiali clienţi. Următorul birou al nostru ar trebuisă fie la Bucureşti, dar la fel de bine ar putea fi în Iaşi, Braşov,Galaţi etc. Oricum, în următorii 4-5 ani dorim să avemreprezentanţe în toate regiunile României!”, spune de Graaf.Clienţii ES Elektro, toţi provenind din industrii, se împart înpatru mari categorii: utilizatorii de utilaje/echipamente (ex.Friesland Câmpina), producătorii de utilaje/echipamente (ex.CSi România), companiile industriale care instalează şi asig-ură service pentru aceste utilaje/echipamente şi producătoriimari de paneluri electrice. “Noi furnizăm materiale sprecompaniile din tot acest lanţ industrial. În plus, un serviciupe care-l facem este acela de a asigura continuu stocul demateriale pentru mentenanţă unora dintre clienţii noştri im-portanţi. Pentru o companie ce are activitate 24 de ore pe zi

este vital să nu se oprească producţiadin cauza unei piese, mai mari sau maimici, pentru că aceasta nu există înstoc. Noi avem grijă ca aceste problemesă nu existe”, susţine de Graaf. Într-un top scurt al celor mai impor-tanţi clienţi ai ES Elektro România intrăcompaniile CSI, Friesland Câmpina,COMAU, Draxlmaier, RETEC, Re-marul 16 Februarie, Emerson. “Cu uniiavem relaţii contractuale foarte bune,cu alţii lucrurile sunt mai la început.Suntem în faza în care le construim în-crederea în noi, le demonstrăm că sun-tem o companie foarte serioasă, careştie ce face, cu soluţii foarte bune, întimp foarte scurt. O companie onestă,care îşi plăteşte mereu obligaţiile. Acesta e de fapt punctulde plecare pentru a intra în liga companiilor serioase: alwayspay your bills! (întotdeauna plăteşte-ţi obligaţiile!).

Atuurile ES Elektro:- cei mai buni din punct de vederelogistic şi al expertizei- cei mai prompţi la livrarea mate-rialelor- singurii care oferă alternative laproduse care au ieşit din fabricaţie

SummaryE S Elektro Romania stands out on the Romaniamarket especially by offering innovative and tested solutions dedicated to the business ofindustrial customers with specific needs and demands in the purchase of electro-technical components, systems and logistics solutions.e activity is supported by “in-house” applications developed through the SAP platform. “We are proud that we do more than providecomponents, delivered to the right place at the right time. We can also offer our clients specialized training in the field of industrial au-tomation as a valuable addition to our services. We have a wide range of products from all the major manufacturers worldwide (1,500brands) and a dedicated, ready and enthusiastic team of Romanians. We always strive to abide by our motto: Making you succeed!” as Rolfde Graaf explains.

fashion56 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Clujul croit cu rafinamentde Tudor. Personal TailorBrandul vestimentar Tudor. Personal Tailor a inaugurat la Cluj primul showroom din afaraBucureştiului şi şi-a prezentat, în aplauze, noua colecţie Primăvară/Vară 2013, numită Evolu-tion. Evenimentul a avut loc în 17 mai, la Hotel Ramada, gazdă perfectă pentru acest moment,dar şi pentru showroom. de Alin BOLBOS

Peste 100 de clujeni din lumea afacerilor, artişti sau, pur şisimplu, pasionaţi de vestimentaţie au fost prezenţi la spec-tacolul de rafinament pus în scenă de cei de la Tudor. Per-sonal Tailor. Lansarea celei mai noi colecţii a brandului s-adesfăşurat într-o notă de eleganţă sublimă, asistenţa ad-mirând o remarcabilă linie de costume pentru bărbaţi,vedeta colecţiei devenind costumul business în nuanţa roz-pal.Invitaţii de onoare ai serii au fost artişti şi parteneri de

renume, printre care se numără sculp-torul Cristian Orza, care a prezentatlucrări simbiotice inedite din lemn şimetal. Alături de sculpturi, a fost expusproiectul de fotografie “Lost in Pres-ent”, semnat de Chris Nemeş, lucrări cecombină elemente tradiţionale de fo-tografie cu moderne înscrieri UV. Tot o notă de mare rafinament au datşi sortimentele premium de vin oferite

de către La Chambre şi deliciile culinare pregătite specialpentru această ocazie de către gazda evenimentului, Ra-mada Hotel. În plus, invitaţii au avut ocazia să discute înavanpremieră despre organizarea festivalului TIFF, care vaavea loc foarte curând, acolo unde Tudor. Personal Tailoreste partener, susţinând proiectul “10 pentru film” şiocupându-se de stilul vestimentar al lui Balasz Bodolai, unuldintre tinerii nominalizaţi.

Gentleman clasic, cu note de modernismVorbind de vestimentaţie, noutăţile pe care Tudor. PersonalTailor le propune în acest sezon sunt: sacoul soft fused;pantofii şi mocasinii din piele naturală realizaţi pe măsuracumpărătorului; ţesături speciale pentru sezonul cald - lânăcu fineţe sporită şi, nu în ultimul rând, combinaţiile de lânăcu mătase, in şi bumbac.

Primăvară/Vară 2013Noua colecţie Tudor. Personal Tai-lor a fost lansată alături de un cata-log de prezentare sugestiv, aşa cumcompania şi-a obişnuit deja pu -blicul atent la detalii şi în continuăcăutare de nou.Noua colecţie poate fi admirată lanoul showroom din Calea Turzii43-49, Ramada Hotel, Corp B, Cluj-Napoca.www.tudor-tailor.com;cluj@tudor-tailor.com

Summarye Tudor fashion brand. Personal Tailor opened its first showroom outside Bucharest at Cluj andintroduced its new Spring/ Summer 2013 collection, called Evolution, in the applause of the public.e event took place on 17 May at Hotel Ramada, the perfect host for this moment and for theshowroom.

fashionWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 57

Despre Tudor.Personal TailorFondat în anul 2010, Tudor. Per-sonal Tailor a adus în România unconcept britanic de croitorie pri-vată, made to measure. Gama ves-timentară Tudor include: costume,cămăşi şi accesorii power business,general busines, de ceremonie şicasual pentru toate sezoanele şipantofi. Consilierii Tudor oferăcursuri de vestimentaţie masculinăatât pentru domni, cât şi pentrudoamnele care doresc să cunoascămai multe despre crearea corectă aunei garderobe masculine.

Ţinutele propuse se adresează cu precădere sferei business,elementele definitorii fiind costumele cu revere ascuţite, înnuanţe de gri şi bleumarin - indigo (culoare reprezentativăpentru brandul Tudor), dar şi alternative pastel în nuanţe degalben sau chiar roz. Colecţia se încadrează în continuare în tiparele clasiculuiGentleman, cu o notă de modernism, iar la tendinţele cro-matice ale sezonului şi la mult-apreciatul alb se adaugă origi -nalitatea designerilor Tudor şi măiestria experimentaţilorcroitori. Accesoriile propuse sunt dintre cele mai rafinate:cravate, papioane, dar şi brâuri şi batiste din mătase natu-rală, butoni din argint şi marele succes lansat la începutultoamnei trecute - pantofii pe măsură.

capital58 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Echipa Băncii Transilvania,preluată de Omer Tetik

Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania l-a desemnat pe Omer Tetik în funcţia de director general,după un an de interimat asigurat de Horia Ciocirlă, preşedintele Consiliului de Administraţie. Noul director alBăncii Transilvania a fost numit la mijlocul lunii mai şi va avea un mandat din 1 iunie 2013 până în anul 2016.

Deşi este unul dintre cei mai tineri directori generali careîşi desfăşoară activitatea în mediul bancar din România,Omer Tetik are o experienţă de peste 17 ani, deţinând poziţiiîn domeniul bancar atât în România, cât şi în Rusia şi Turcia.„Sunt foarte onorat să fac parte, de acum înainte, din topmanagementul Băncii Transilvania, cu atât mai mult cu câtoportunitatea a venit din partea uneia dintre cele mai maribănci din România. Dintotdeauna am admirat povestea desucces a acestei bănci, spiritul său antreprenorial şi abor-darea inovativă. Îmi asum cu entuziasm şi responsabilitatenoua provocare, pentru a contribui la creşterea şi consoli-darea băncii”, a declarat Omer Tetik.Noul director general al Băncii Transilvania trăieşte de 13ani în România, ţară de care se simte foarte ataşat. Preşe -dintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania,Horia Ciorcilă, şi-a manifestat sprijinul pentru noul colegdin top managementul băncii. “Îi spunem bun venit luiOmer Tetik în echipa noastră, o persoană compatibilă cu

viziunea băncii. Experienţa profesională şi calităţile perso -nale sunt cartea sa de vizită pentru o asemenea poziţie încadrul Băncii Transilvania. Omer Tetik are întreg suportulmeu şi al Consiliului de Administraţie pentru a pune în apli-care strategia Băncii Transilvania”, a afirmat Horia Ciorcilă.

de Alex TOTH

sănătateWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 59

OrtoProfil, lider de piaţă în tehnologii de ultimă orăProteze de mână şi picior din silicon ce imită perfect membrele sănătoase, tratament de re-generare a celulelor cu lumină polarizată prin terapia Sensolite sau materiale ortopedice pre-cum ultima generaţie de articulaţie de genunchi comandată prin microcip sunt noutăţi deultimă oră pe care OrtoProfil le aduce pacienţilor.

Toate acestea au fost prezentate în cadrul tradiţionalului Sim-pozion OrtoProfil ”Specialistul viitorului-ştiinţă medicală şinoile tehnologii”, ajuns în acest an la cea de-a şaptea ediţie. Sim-pozionul, ce a avut loc în perioada 15-16 mai, a fost găzduit deHotelului Danubius din Sovata şi a reunit peste 300 de partici-panţi: medici specialişti în chirurgie, ortopedie şi balneologie,precum şi kinetoterapeuţi, specialişti de renume în domeniulprotezării şi ortezării din Germania, Ungaria, Olanda, MareaBritanie şi România. ”Am încercat să aducem tot ceea ce estenou la momentul actual, atât în domeniul protezării, ortezării,a corsetării, inclusiv tratamentul folosind lumina polarizată cuaparatul Sensolite, unic în România. OrtoProfil se poate mândrică are acest aparat, doar 60 există în lume. Suntem liderii pieţeide dispozitive medicale de 19 ani. Este un lucru foarte importantsă fi întotdeauna la curent cu noutăţile. Astfel poţi să ai serviciişi produse de calitate pentru ca pacientul să fie mulţumit”, a de-clarat dr. Boga Ferenc, director general OrtoProfil.

Picior şi mână cu aspectnatural, din siliconUna dintre noutăţile prezentate în cadrul simpozionului sereferă la modalităţile de folosire a siliconului în tehnica ortope-dică, respectiv fiecare proteză din silicon este sculptată manual,oferind în final o proteză similară cu membrul sănătos, avândaceeaşi culoare, grosime, duritate, semne, precum pete de pig-ment, vene, unghii încorporate, confecţionate conform dorinţeiclientului, chiar şi cu manichiură sau pedichiură, astfel încât, înfinal, rezultatul este un efect 3D cu o imagine foarte realistă.Atelierul specializat pentru fabricarea protezelor din silicon,amenajat la OrtoProfil Târgu-Mureş, oferă pe măsură indivi -duală proteze de deget, proteze de mână şi proteze parţiale demână, proteze parţiale de picior, cosmetizare proteze de mânăşi silicon liner. ”Aici putem vorbi de o exclusivitate la nivelnaţional, fiind singura companie care are şi poate să furnizezepacienţilor aceste tipuri de dispozitive din silicon. O proteză desilicon poate să imite aproape la perfecţie un membru sănătos.

Putem avea inclusiv păr şi unghii acrilice, care seamănă perfectcu cele reale”, a explicat Lucian Băbâi, director zona sud Orto-Profil.

Tehnologii de ultimă generaţieUltima generaţie de articulaţie de genunchi cu control digital,Genium, şi cea mai performantă mână bionică, Michelangelo,sunt tehnologii noi prezentate în cadrul simpozionului.”Tehnologia de bază este aceea ca la protezele mioelectrice, co-manda se execută prin senzori mioelectrici, care transmit sem-nalul la calculatorul încorporat şi pe baza acestui semnal mânapoate face diferite funcţii de închidere, deschidere. Noutateaconstă în faptul că fiecare deget este prevăzut cu un motor in-dividual, această funcţie dându-i mai multă mobilitate”, a expli-cat Fodor István, director producţie OrtoProfil.

Sensolite, terapia cu lumină polarizatăO noutate la nivel naţional este sistemul Sensolite, implementatdoar la OrtoProfil, în Târgu-Mureş. Sensolite, ”patul de lumini”,este un dispozitiv medical terapeutic ce foloseşte lumina pola -rizată cu efecte de regenerare asupra funcţiei celulare pe toatăsuprafaţa corpului, ideea unui dispozitiv cu lumină polarizatăfiind formulată pentru prima dată de către biofizicianul maghiarFenyő Marta. Metoda a fost prezentată în cadrul simpozionului,prin videoconferinţă, de dr. Fenyő Marta. ”Lumina polarizatăpermite celulelor roşii să se adune, să ofere mai mult oxigen şisă stabilizeze membrana celulară. La nivel microscopic, luminapolarizată are diferite avantaje: stimulează circulaţia sângelui,accelerează vindecarea rănilor epiteliale, creşte nivelul energetic,îmbunătăţeşte eficienţa mentală şi fizică, stimulează procesulimunitar, previne pătrunderea bacteriilor şi viruşilor”, a precizatdr. Fenyő Marta.

de Arina MOLDOVAN

SĂNĂTATE60 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Protecția” împotriva farmacistului

Puțini ştiu că există o lege în țara noastră (HG 947/2000)care obligă comercianții de produse cosmetice ce sunt am-balate în volume de peste 50 grame/mililitri și până la 10kg/litri, să exprime pe lângă prețul pe ambalaj și prețul peunitatea de măsură (respectiv litru sau kilogram). Cu altecuvinte, orice parfum Hugo Boss ambalat în recipiente de100-150-200 ml trebuie să aibă și prețul pe litru! Respectivul act normativ, datând din anul 2000, a fost multăvreme ignorant, dar anul trecut, Oficiul pentru ProtecțiaConsumatorului a găsit de cuviință că aceasta este una dinproblemele pentru care consumatorul român este foarteafectat, motiv pentru care farmaciile – ”mari vânzători decosmetice” au început să fie controlate pe această tematică.Cu o ferocitate demnă de o cauză mai bună, toate farmaciilesunt controlate şi sancționate cu amenzi ce merg până la 500RON dacă nu exprimă preţul pe kg sau litru la cosmetice.Sună ridicol? Bineînțeles! Am fost cu fiul meu la un cabinet medical şi în sala deașteptare am văzut un afiș. Pe acesta scria că, în conformi-tate cu OUG 13/2003 și a Legii 349/2002, fumatul înunitățile sanitare private sau de stat este strict interzis.Amenda pentru încălcarea acestei norme este de 100-500RON.Cu alte cuvinte este mai grav să nu poți compara un HugoBoss cu un Givenchy prin exprimarea preţului la litru de li-coare parfumată, decât să tragi o țigară în holul unui spital!Totuși, să intrăm în amănunte. O farmacie nu este un ma -gazin specializat în vânzarea de produse cosmetice. În modnormal sunt peste 4,000 de articole disponibile într-o far-macie, marea lor majoritate fiind medicamente. Medica-mentele sunt înregistrate în sistemul informatic dupăsubstanţa activă, concentrație, dozaj, mărime ambalaj, prețcu amănuntul, preț de compensare pe pastilă, lot, termende expirare. Sistemele informatice trebuie calibrate pentruca atât fiscul, Agenția Medicamentului, Ministerul Sănătățiicât şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să poată săurmărească trasabilitatea oricărui produs, gestiunea lui, va -

loarea decontată de stat, valoarea co-plății pacientului etc.Pe fiecare cutie, prețul cu amănuntul trebuie clar și vizibilexprimat. Aproximativ 10% din cifra de afaceri a unei farmacii vinedin produse cosmetice şi de îngrijire personală şi să zicemcă jumătate dintre acestea se încadrează în prevederile HG947/2000 cu volume/greutăți între 50 gr/ml si 10 kg/l. Ma-joritatea acestor produse sunt mai scumpe decât medica-mentele, deci un număr mare de produse, cu rulaj foarte mictrebuie etichetate suplimentar cu preţ pe litru, respectivkilogram. Mi s-a spus că această lege a făcut parte din pachetul de legice alinia legislația noastră la normele EU și așa devenim maieuropeni. Întrebarea este clară - cine beneficiază, în fapt, deaceastă reglementare? Consumatorul? Mă îndoiesc sincer!Cumpărătorul de Hugo Boss sau Givenchy nu cred că va de-cide să cumpere un produs sau altul după prețul pe litru! Pe lângă inutilitatea acestei reglementări, trebuie sămenţionez zelul cu care aceasta stupiditate este urmărită deautorități, în timp ce consumatorul este în continuare afu-mat de fumul de țigară peste tot. Tot așa cum este obligatsă păstreze acasă o grămadă de ambalaje de electronice(multe magazine le solicită în continuare), să suportemonopolul abuziv al firmelor furnizoare de electricitate,gaz, cablu, salubritate și lista ar putea continua. Totul ca săfim mai europeni!Sau, mai degrabă, pentru ca statul să poată să încaseze banidin amenzi deoarece nu este capabil să genereze un sistemeconomic viabil care să producă plus-valoare, PIB şi taxecolectate? Mă tem ca da!

Marius Călin Cherecheş farmacist, cu experienţă de 16 ani în industria farmaceutică

sănătateWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 61

Institutul Cantacuzino renaşte din propria cenuşă Cu ajutor guvernamental, Institutul „Cantacuzino“ ar putea ajunge din nou o unitate medicală deelită. Primii paşi au fost făcuţi, iar recent a fost lansată în dezbatere publică o hotărâre de Guvern princare institutul ar urma să primească fonduri din rezerva bugetară. În ce au constat demersurile iniţiatepână acum am aflat discutând cu Ovidiu Antal, director general adjunct I.N.C.D.M.I. „Cantacuzino”.

Rep.: Care este situaţia actuală a Institutului „Can-tacuzino“? O.A.: Institutul „Cantacuzino” a fost o unitate de elită în sis-temul sanitar românesc. Spun a fost, deoarece aşa cum seştie, de câţiva ani, Institutul este la pământ. Cu interes saunu, dintr-o unitate strategică pentru România, Institutul„Cantacuzino”, în urmă doar cu un an, şi-a limitat activi-tatea doar la cercetare şi Centre Naţionale de referinţă pen-tru sănătatea publică. Mai mult decât atât, majoritateaautorizaţiilor de producţie (cu excepţia vaccinului gripal) auîncetat să mai fie valabile, deoarece Institutul nu a mai avutcapacitatea să susţină activitatea în condiţii GMP(condiţiide bună practică de producţie).

Rep.: Ce presupune reluarea producţiei de vaccinuri laInstitutul „Cantacuzino“?O.A.: În această situaţie dată, a reîncepe să producem vac-cinuri, aşa cum ne dorim, înseamnă să luăm de la zero totprocesul de autorizare. Ce înseamnă acest proces? Constru-irea unor arii noi de producţie, conform cerinţelor actuale,efectuarea de teste preclinice şi clinice, tot procesul durând3-5 ani în funcţie de tipul de vaccin.

Rep.: Ce demersuri la nivel guvernamental au fost iniţi-ate până acum?O.A.: Aşa cum, probabil, ştiţi, săptămâna trecută a apărut,în Monitorul Oficial, Ordonanţa de Urgenţă, prin care suntasigurate fonduri, pentru asigurarea elementelor necesareînceperii producţiei de vaccinuri. De asemenea, începândcu luna ianuarie a anului curent au fost desfăşurate activităţiîn vederea găsirii soluţiilor tehnice în conformitate cu re-glementările naţionale şi europene, pentru ca linia de pro-ducţie a Institutului să fie reautorizată GMP.

Rep.: Ce lucrări se derulează în acest moment la Institut? O.A.: În momentul de faţă au fost finalizate lucrările deamenajare la aria de sămânţă vaccin gripal şi aria de pro-ducţie amestec viral monovalent. Au fost achiziţionate toateechipamentele necesare activităţii de producţie şi de testarea vaccinului gripal. De asemenea au fost finalizate calibrărileşi verificările metrologice a echipamentelor existente, im-plicate în activitatea de producţie şi de testare. Este în cursde desfăşurare calibrarea sistemului de umplere în fiole şiconstrucţia unei noi arii de ambalare secundară, precum şia unui tunel de legătură între aceste arii.

Rep.: În vederea reautorizării GMP aveţi şi suport dinpartea unor specialişti? O.A.: Chiar zilele trecute, în Institut au venit specialiştiolandezi, care verifică echipamente esenţiale( ultracentrifugiEKILL) în procesul de producţie.

Rep.: Procedura de reautorizare pre-supune şi existenţa unor posturicheie în organigramă?O.A.: Pentru îndeplinirea criteriilor deautorizare, a fost angajat personalcheie (responsabil asigurarea calităţii,persoană calificată, persoană respon -sabilă de relaţia cu autorităţile).

Rep.: Ce va urma în continuare? O.A.: Dupa Ordonanţa amintită, Gu-vernul va discuta un alt act normativprin care se va putea acorda bani Insti-tutului fără ca aceştia să fie consideraţiajutor de stat. Astfel, în această varăvom începe, practic, producţia şi apre-ciem că în toamnă vom pune pe piaţăprimele serii de vaccinuri româneşti.Trebuie apreciat sprijinul pe care Gu-vernul României l-a acordat Institutu-lui Cantacuzino şi modul în careMinistrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu,susţine reluarea producţiei de vacci -nuri. Prin eforturile de natură finan-ciară, tehnică cât şi umană depuse, sedoreşte ca Institutul să redevină o ins -tituţie strategică la nivel naţional cât şiregional.

Recomandatde OMS Proiectul Hotărârii de Guvernprivind aprobarea Planului naţionalde intervenţie pentru prevenireaîmboln ăvirii în masă a populaţieigenerată de epidemii şi pandemii,încredinţarea serviciului de intereseconomic general a unor activitățidesfășurate de Institutul Naţionalde Cercetare-Dezvoltare pentruMicrobiologie "Cantacuzino” și su-plimentarea bugetului MinisteruluiSănătăţii din Fondul de rezervăbugetară la dispoziţia Guvernului,prevăzut în bugetul de stat pe anul2013 a fost lansat în dezbatere pub-lică pe site-ul MinisteruluiSănătăţii, până în data de 17 iunie.Unul din argumentele pentru în-credinţarea serviciului de intereseconomic general Institutului „Can-tacuzino“, pe o perioadă de 10 ani,este faptul că Organizaţia Mondialăa Sănătăţii a inclus institutul într-unplan strategic de producţie devacci nuri în caz de urgenţe majore.

eveniment62 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ICEE Fest : Festivalul Internetului

„Interactive Central and Eastern Europe Festival” (ICEEfest) este organizat de inkdigitalRomânia la Grand Cinema Digiplex, din cadrul Băneasa Shopping City, între 6-7 iunie. Com-panii şi branduri majore din comunicare, precum şi speakeri renumiţi sunt parte a unui eveni-ment ce integrează conferinţe, expoziţie de tehnologie, divertisment, premii. Dragoş Stanca,managing partner inkdigital România, promite cea mai bună ediţie.

A consemnat Ionuţ OPREA

Reporter: Ce individualizează ICEEfest faţă de alteevenimente de acest gen pe piaţa din regiune?Dragoş Stanca, managing partner, inkdigital Româ-nia: Din 2008 pînă acum am încercat să lucrăm cât mai multşi cât mai bine la concept în aşa fel încât să fie clar de ceICEEfest se individualizează. În primul rând e un evenimentcomplex, nu doar o conferinţă. Avem şi divertisment, şi ex-poziţie şi evenimente colaterale. În al doilea rând, prin ca -litatea foarte bună a speakerilor şi trainingurilor. Anul acestanu se compară cu nimic din ce s-a întamplat până acum:avem mari agenţii digitale ale lumii, câştigători la Cannes,avem marile branduri ale industriei digitale, începând cuFacebook, Google, Yahoo şi Microsoft. În al treilea rând,chiar dacă mai supărăm oameni din piaţa locală, ne im-punem să avem prezentări doar de la branduri şi companiiinternaţionale şi de la speakeri care au poziţii cât mai înalteîn structurile companiilor din care provin.

Rep.: Ce înseamnă the next level – 2013 pentru organi-zatori şi pentru participanţi? La ce categorii suntpregătite premiile IAB MIXX în acest an şi cât de dina -mică este competiţia pentru ele?D.S.: Nivelul următor înseamnă un concept mai bineînchegat, o coerenţă mai vizibilă în zona de speakeri şite-matici, o atenţie mai mare acordată detaliilor care facdife renţa. Cred că o privire pe site-ul www.iceefest.com, înzona agendei, e edificatoare. Aşteptăm peste 2.000 de spe-cialişti care să participe la prezentări şi workshopuri, la carese adaugă un număr de circa 2.500 de vizitatori ai zonei

expo. Premiile IAB MIXX Awards vor fi împărţite pe 9 cat-egorii: Brand Awareness & Positioning, Direct Response &Lead Generation, Best Brand/ Product Launch, Experimen-tal & Innovative Campaign, Cross-Media Integration,Branded Content & Blogging Campaigns, Mobile App, RichMedia Display şi Best Social Media Apps. În plus, cea maicreativă, eficientă şi inovatoare campanie va fi recompensatăcu distincţia Best Digital MIXX Award.

Rep.: Ce alte beneficii consideraţi că aduce evenimentulpentru România?D.S.: Vizibilitate pe harta evenimentelor de top de acest gendin Europa, ajutor pentru dezvoltarea mai rapidă a indus-triei locale, import de know-how la preţuri incomparabilmai mici cu costurile necesare deplasării la o conferinţă si -milară la Londra, Barcelona sau Paris.

Rep.: Care sunt principalele servicii şi campanii dez-voltate în acest an de inkdigital pentru piaţa dinRomânia, ce noutăţi sunt pentru clienţii activi aici?D.S.: Activitatea noastră de zi cu zi constă în atragerea câtmai multor bugete şi campanii de publicitate online pentrusite-urile pe care le reprezentăm, începând cu site-urile Rea -litatea, B1 sau România TV, continuând cu Radio ZU sauKanal D şi alte peste 40 de site-uri, continuând cu sarcina di-ficilă de reprezentare a Facebook în piaţa locală şi regională,la fel a Microsoft Advertising/Skype şi DG Mediamind. Înplus, oferim şi servicii avansate de marketing digital, dar şitehnologia necesară, de la aplicaţii, dezvoltarea de site-uri.

capitalWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 63

Sectorul bancar din România

în trimestrul IÎn primul trimestru, sectorul bancar intern a continuat pro-cesul de ajustare în urma incidenţei valurilor Marii Rece-siuni, evoluţie care nu a surprins scenariul central elaboratla finalul anului trecut. În primele luni ale anului, băncile din România s-au con-fruntat cu o serie de provocări, printre care menţionez: con-tinuarea tendinţei de deteriorare a portofoliului de credite(rata creditelor neperformante la Banca ComercialăRomână se îndreaptă vertiginos către nivelul de 30%); cer-erea redusă de credite, atât din partea persoanelor fizice, darşi a companiilor, în contextul procesului de ajustare a bi-lanţurilor, dar şi a persistenţei unui climat dificil în sferaeconomiei reale; criza din Cipru. Creditul neguvernamental total a stagnat în trimestrul I, laaproximativ 223,3 mld. lei, notându-se o evoluţie divergentăa componentelor, creditul în lei şi creditul în valută, deter-minate de fluctuaţia cursului de schimb. Pe de o parte se remarcă evoluţia creditului neguvernamen-tal în moneda naţională, în creştere cu 4,5% an/an, la 84,4mld. lei, determinată, în principal, de componenta creditecorporate (în creştere cu 8,9% an/an). Pe de altă parte, credi -tul neguvernamental în valută a consemnat un declin depeste 2% an/an, până la aproximativ 139 mld. lei, evoluţiedeterminată, în principal, de componenta credite corporate(contracţie de aproximativ 3,7% an/an). În ceea ce priveşte creditul guvernamental, acesta s-a dimi -nuat pentru a doua lună consecutiv în martie, cu 9,6% an/an,evoluţie determinată de ameliorarea percepţiei cu privire lariscul investiţiilor în obligaţiuni emise de Statul Român (faptreflectat şi de declinul costurilor de finanţare ale Românieicătre valori minime istorice). Marjele de dobândă practicate de entităţile din sectorul ban-car au înregistrat evoluţii divergente în trimestrul I, dat fiindcă deteriorarea portofoliului de credite şi evoluţia nefavo -rabilă a cererii de credite noi a fost doar parţial contraba -lansată de ameliorarea percepţiei cu privire la riscurilemacro-financiare pe plan intern, dar şi de politica BNRprivind gestiunea lichidităţii. În cazul creditelor/depozitelor denominate în monedanaţională, marja de dobândă a crescut cu 0,67 p.p., la 6,35%(componenta credite/depozite existente) şi cu 0,52 p.p. la5,22% (componenta credite/depozite noi). În schimb, marjade dobândă pentru creditele/depozitele în euro a scăzut cu0,63 p.p. an/an la 2,27% (componenta credite/depozite exis -tente), respectiv cu 0,38 p.p. an/an, la 2,14% (componentacredite/depozite noi). Cu toatea acestea, atrag atenţia cuprivire la faptul că marjele de dobândă pentru acest segmentau crescut comparativ cu trimestrul IV din 2012, în specialpentru componenta credite/depozite noi (cu 0,42 p.p. la2,14%), evoluţie determinată de intensificarea factorilor derisc, în contextul tensiunilor din Cipru. După cum am menţionat şi în rândurile de mai sus, porto-foliul de credite al băncilor a continuat să se deterioreze,

rata restanţelor la bănci crescând cu 1 p.p. în trimestrul I,la 13,6% la finele lunii martie. Această evoluţie exprimă per-sistenţa unui climat dificil în sectorul bancar intern, cu im-plicaţii nefavorabile pentru finanţarea economiei reale petermen scurt. De asemenea, rata creditelor neperformantea depăşit nivelul de 19% la finele lunii martie. Pe termen scurt ne aşteptăm ca procesul de ajustare a sec-torului bancar să continue. Deşi, per ansamblu, rezultatulglobal al băncilor a revenit în teritoriu pozitiv în trimestrulI (aproximativ 520 milioane lei), după pierderile record din2012 (2 miliarde de lei), se menţin divergenţe importante înceea ce priveşte performanţa financiară a companiilor dinsector. Aceste divergenţe exprimă faptul că am putea asistala operaţiuni de consolidare pe termen mediu. Semnalele recente din economia reală (pozitive îndeosebila nivelul cererii externe) coroborate cu deciziile recente aleBăncii Centrale Europene, dar şi cu ameliorarea percepţieide risc macro-financiar pe România exprimă premise de re-lansare a creditului acordat sectorului privat în valută, dupăevoluţia nefavorabilă din ultimele luni. De asemenea, dacă factorii de risc macro-financiar nu se vorintensifica, am putea asista în trimestrele următoare la ame-liorarea climatului din sfera cererii interne, care, coroboratăcu semnalele recente emise de Banca Naţională a României(în direcţia reducerii dobânzii de politică monetară pe par-cursul trimestrelor următoare) ar putea determina implicaţiifavorabile pentru creditul neguvernamental în monedanaţională. Concluzionând, există premise de evoluţii mai bune ale in-dicatorilor de credit neguvernamental în a doua jumătate aanului curent (previzionez un avans al creditului neguver-namental total cu aproximativ 5% an/an, scenariucondiţionat de neintensificarea factorilor de risc, extern şiintern).

dr. Andrei Rădulescu

consultanță juridică64 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Legea privind restituirea proprietăţilor

În vederea executării Hotărârii - Pilot a Curţii Europenea Drepturilor Omului în cauza Maria Atanasiu şi alţii îm-potriva României din 12.10.2010, s-a adoptat recentLegea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizareaprocesului de restituire, în natură sau prin echivalent, aimobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimuluicomunist în România.Legea se aplică cererilor formulate şi depuse, în termenlegal, dar nesoluţionate până la data intrării în vigoare alegii, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluateabuziv, aflate pe rolul instanţelor, precum şi cauzeloraflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului sus-pendate în temeiul Hotărârii-pilot anterior menţionate.Legiuitorul instituie principiul prevalenţei restituirii înnatură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioadaregimului comunist. În situaţia în care restituirea înnatură nu mai este posibilă, precum şi cazul în care titu-larul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilorde restituire a proprietăţii, singura măsură reparatoriecare se acordă este compensarea prin puncte, conformdispoziţiilor noii legi.

Restituirea în naturăProcedura de restituire în natură a imobilelor se va derulaîn mai multe etape. Astfel, în termen de 30 de zile de laintrarea în vigoare a legii, la nivelul fiecărei unităţi ad-ministrativ-teritoriale se constituie o Comisie locală pen-tru inventarierea terenurilor. Ulterior, în termen de 180de zile de la data constituirii, comisia va inventaria şi e -videnţia situaţia terenurilor agricole, cu sau fără investiţii,şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al sta -tului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale,care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprie -tate pe fiecare unitate administrativ-teritorială.În termen de 60 de zile de la data primirii situaţiilor cen-tralizate pe fiecare judeţ, Agenţia Domeniilor Statului şiAutoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilordemarează procedurile legale necesare în vederea schim-

bării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situ-aţiei centralizatoare, aflate în proprietatea publică a sta -tului, şi trecerii acestora, în condiţiile legii, înproprietatea privată a statului pentru a fi afectate resti-tuirii în natură sau, după caz, valorificării punctelor acor-date potrivit prezentei legi.Cu excepţia situaţiilor unde s-au pronunţat hotărârijudecătoreşti definitive, până la întocmirea situaţiei cen-tralizatoare la nivel local, se suspendă emitereahotărârilor de validare/invalidare de către comisiilejudeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisiade Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, eliberarea ti-tlurilor de proprietate, punerea în posesie de cătrecomisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte pro-ceduri administrative în domeniul restituirii fonduluifunciar.În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare alegii, comisiile locale de fond funciar au obligaţia de acentraliza toate cererile de restituire nesoluţionate, învederea stabilirii suprafeţei de teren necesare în vedereafinalizării procesului de restituire.Până la data de 1 martie 2014, Agenţia Naţională deCadastru şi Publicitate Imobiliară va realiza, pentrufiecare judeţ şi la nivel naţional, situaţia comparativă acererilor şi disponibilului de teren aferent.Comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz,Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti auobligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de aefectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de pro-prietate până la data de 1 ianuarie 2016.În ipoteza în care restituirea terenurilor agricole pevechile amplasamente nu este posibilă, după validareaîntinderii dreptului lor de proprietate de către comisiilejudeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisiade Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului pro-prietar sau moştenitorilor acestuia li se va atribui unteren pe un alt amplasament.Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agri-cole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr.10/2001, republicată, cu modificările şi completările ul-

terioare, se soluţionează cu respectarea limitei de 50 hade proprietar deposedat, cu condiţia ca această suprafaţăsă nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului fun-ciar.

Acordarea de măsuri compensatoriiCererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin resti-tuire în natură la nivelul entităţilor învestite de lege sesoluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii subformă de puncte.În vederea finalizării procesului de restituire în naturăsau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în modabuziv în perioada regimului comunist, se va constituiComisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.În vederea valorificării punctelor acordate, se constituieFondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile,administrat de Agenţia Domeniilor Statului.Până la data de 1 ianuarie 2015, Comisia Naţională vaface publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional,aşa cum rezultă ea prin aplicarea grilei notariale valabilela data intrării în vigoare a prezentei legi, iar pentru imo-bilele trecute în Fondul naţional ulterior datei de 1 ia -nuarie 2015, valoarea se publică în termen de 30 de zile.Evaluarea imobilului ce face obiectul respectivei deciziise va realiza prin aplicarea grilei notariale valabile la dataintrării în vigoare a prezentei legi de către SecretariatulComisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu, iar numărul de punctese stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgu-birilor încasate pentru imobilul evaluat conform celor demai sus. Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă penumele titularului dreptului de proprietate, fost proprie -tar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nupot fi afectate prin măsuri de plafonare.

Măsurile compensatoriiacordate altor persoaneÎn dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altorpersoane decât titularul dreptului de proprietate, fostproprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai aces-tuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintrepreţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legaliori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea drep-tului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţapână la valoarea imobilului stabilită conform Legii. În cazul în care din documentele depuse la dosarul derestituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar saumoştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentrutranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vorreprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită con-form Legii. De la data intrării în vigoare a Legii, persoanele careîncheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor care

fac obiectul legilor de restituire au obligaţia să comuniceAutorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, întermen de 15 zile, un exemplar al actului prin care s-aîncheiat tranzacţia.

Valorificarea punctelorPunctele acordate prin decizia de compensare pot fi va -lorificate prin achiziţionarea de imobile din Fondulnaţional la licitaţia publică naţională, începând cu data de1 ianuarie 2016.Licitaţiile de imobile se organizează săptămânal la sediulcentral al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi PublicitateImobiliară şi se desfăşoară în regim de videoconferinţă,iar participarea la licitaţie a deţinătorilor de puncte estegratuită.În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensareprin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017,deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi înnumerar.Astfel se poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Au-torităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţiloremiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% dinnumărul punctelor acordate prin decizia de compensareşi nevalorificate în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul puncteloracordate.Sumele cuprinse în titlurile menţionate mai sus urmeazăsă fie plătite de către Ministerul Finanţelor Publice în celmult 180 de zile de la emitere, iar punctele netransformateîn numerar se pot valorifica în continuare în cadrul lici-taţiilor naţionale de imobile.

ConcluziiPrincipala critică adusă Legii în forma sa actuală o repre -zintă afectarea sau golirea de conţinut a dreptului de pro-prietate ca urmare a procedurilor şi termeneloradministrative destul de mari pe care le prevede. Totuşi,în analiza acestor prevederi trebuie să ţinem seama, pe deo parte, de contextul în care această Lege a fost promovatăşi de experienţa celorlalte ţări europene est-europene înacest domeniu, care nu au promovat măsurile reparatoriiplecând de la premisa acordării integrale a despăgubirilor.De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a re-comandat în mod direct legiuitorului român “plafonareadespăgubirilor şi eşalonarea lor pe o perioadă mai lungăar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile săpăstreze un just echilibru între interesele foştilor proprie -tari şi interesul general al colectivităţii”. Căutarea acestui echilibru în aplicarea şi analiza acesteiLegi ar putea constitui factorul esenţial în mijlocul dis-putelor generate de intereseledivergente în acest domeniu.

Andrei Coroian

consultanță juridicăWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 65

Sediul Central BucureştiBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, RomâniaTel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Sediul Secundar ClujCalea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod400117 Cluj-Napoca, RomâniaTel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

CONSULTANŢĂ66 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

AMCOR Awards - excelenţa în consultanţăÎntre 15 mai – 1 octombrie 2013, Asociaţia Consultanţilor în Management din România or-ganizează prima ediţie AMCOR Awards, etapa naţională a Constantinus International, precumşi Constantinus European Award. Evenimentul, menit să promoveze excelenţa în consultanţăîn management, se adresează consultanţilor individuali şi companiilor.

A consemnat Ionuţ OPREA

Rep.: Constantinus Award a fost dezvoltat de către UBIT,Asociaţia Profesională a Consultanţilor în Managementşi IT din Austria, în 2003. Ce promovează acest concurs?Teodora Buga, manager comunicare AMCOR: A fost do -rinţa UBIT de a promova excelenţa în consultanţă în manage-ment şi în serviciile de IT. Pe parcursul timpului, ConstantinusAward a devenit recunoscut ca fiind singurul concurs pentruserviciile „knowledge based” din Austria, primind chiar dinpartea Guvernului Federal al Austriei titlul unic de calificarepentru Premiul de stat federal "Consulting - Consultanţa înManagement şi Tehnologia Informaţiei". Valorile promovatede acest concurs sunt similare cu cele pe care şi AMCORAwards îşi propune să le promoveze pe piaţa de consultanţăîn management din România: standarde calitative înalte, o co-municare eficientă între client şi consultant, precum şi ino-varea în domeniul consultanţei în management şi de afaceri.

Rep.: Cum va fi primită etapa naţională a AMCORAwards de către firmele de consultanţă în management dinRomânia?T.B.: Sperăm că bine, având în vedere că AMCOR Awardsreprezintă o recunoaştere a serviciilor prestate pe piaţa deafaceri din România. AMCOR Awards –„Recunoaşte exce-lenţa în consultanţă în management din România” seadresează consultanţilor individuali şi companiilor de consul-tanţă membre AMCOR care deţin o reputaţie excelentă pepiaţa de afaceri din România şi care au adus o contribuţie im-portantă în promovarea standardelor profesionale ridicate înacest domeniu şi deţin evaluări excepţionale din parteapartenerilor lor de afaceri. Informaţii despre AMCOR Awards(regulament, procedura de evaluare şi juriu) le găsiţi accesândwww.amcor.ro.

Rep.: Care sunt avantajele pe care AMCOR Awards le vaaduce Asociaţiei, dar şi domeniului consultanţei în ma -nagement din România?T.B.: AMCOR va intra în „clubul asociaţiilor profesionale”care au dezvoltat deja un astfel de program în: Austria, Franţa,Ungaria, Elveţia, Slovenia, Marea Britanie, Statele Unite aleAmericii. Prin intermediul acestui concurs reuşitele consul-tanţei în management din România vor concura cu cele de la

nivel internaţional. În timp, sperăm ca AMCOR Awards sădevină un nou brand al Asociaţiei aşa cum sunt: AtestareaNaţională a firmelor membre, CMC - Certificarea internaţio -nală pentru consultanţii seniori şi Cursul "Consulting - Skills,Tools & Ethics". Ne dorim ca prin promovarea bunelor prac-tici din acest domeniu să mai spulberăm din prejudecăţile şistereotipurile care mai circulă în mediul de afaceri legate deactivitatea şi de profesia de consultant în management.

Rep.: De ce se s-ar înscrie firmele pentru AMCOR Awards? T.B.: Câştigarea etapei naţionale, AMCOR Awards, va aduceatât pentru firma de consultanţă cât şi pentru consultantul înmanagement care a realizat proiectul câştigător un plus de no-torietate pe piaţă. AMCOR Awards reprezintă o bună opor-tunitate de a realiza un networking puternic în cadrulcomunităţii de consultanţi în management atât la nivelnaţional, în cadrul AMCOR, cât şi la nivel internaţional, încadrul ICMCI şi FEACO. Un alt motiv ar fi consolidarea re-laţiei dintre client şi consultantul în management. Participareala AMCOR Awards reprezintă şi o muncă în echipă cu clientulpentru care s-a realizat misiunea de consultanţă. Clientul vafi inclus în fiecare etapă a concursului: în etapa de completarea documentaţiei pentru AMCOR Awards, dar şi în etapa deevaluare a proiectului. Câştigătorul AMCOR Awards vareprezenta România în etapa internaţională Constantinus In-ternational alături de concurenţii din Marea Britanie, China,Norvegia, Austria etc. pentru a obţine marele premiu.

SummaryFrom 15 May to 1 October 2013, the Romanian Management Consultancies Association organizes the first AMCOR Awards edition, thenational stage of Constantinus International, as well as the Constantinus European Award. e AMCOR Awards - “Recognize excellencein management consulting in Romania” - are addressed to individual consultants and consulting companies that are AMCOR membersand have an excellent reputation on the Romanian business market, have made an important contribution to promoting high professionalstandards in this area and have exceptional ratings from their business partners. Information about the AMCOR Awards (regulations, eval-uation procedure and jury) can be found on www.amcor.ro.

investițiiWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 69

Sovata îşi sărbătoreşte“vedeta”, Lacul UrsuRenumit pentru proprietăţile sale curative, dar apreciat şi pentru posibilităţile de agrement,Lacul Ursu a fost sărbătorit zilele trecute de localnici şi de turiştii care s-au aflat la sfârşit demai în Sovata. Primarul oraşului Sovata, Peter Ferenc, a oferit detalii despre sărbătoarea oraşu-lui, despre atracţiile şi proiectele staţiunii.

Rep.: Domnule primar, ce înseamnă această sărbătoarepentru sovăţeni?Peter Ferenc: Sărbătorim formarea acestui lac la sfârşit demai, în fiecare an. Lacul Ursu a dat oraşului posibilitatea dea se dezvolta, de a deveni una dintre cele mai atractive zoneturistice ale României. Trebuie să apreciem acest dar al na-turii. Graţie acestui lac putem vorbi despre Sovata ca de unoraş-staţiune, oraş-balnear. Este al 13-lea an în care sărbă-torim Zilele Lacului Ursu, aşa că putem vorbi despre otradiţie. Locuitorii oraşului aşteaptă, în fiecare an, cu marebucurie, acest moment, pentru că sunt şi ei conştienţi deimportanţa existenţei acestui lac. Practic, aproape fiecareom din Sovata are de câştigat de pe urma turismului, iarLacul Ursu este cea mai importantă atracţie turistică a staţi-unii.

Rep.: Oraşul a fost modernizat în ultimii ani. Are o in-frastructură optimă. Proiectele depuse în anii trecuţi şi-au atins scopul. Ce proiecte mai aveţi pentru acest anşi anii care urmează?Peter Ferenc: În 2013 continuăm să punem în aplicareproiectele importante ale oraşului, unele începute în aniitrecuţi, altele de puţin timp. Aici ar fi de amintit Drumulsării, un proiect european în valoare de 1,7 milioane de eurocare va lega toate investiţiile din Sovata. Vor fi două alei destudii în pădurile din jurul Lacului Ursu cu popasuri şipanouri cu informaţii. Va cuprinde şi un turn de observarede 28 metri, de unde se va vedea toată staţiunea şi împre-jurimile, ce va fi montat deasupra Lacului Ursu, în cel maiînalt vârf. Pe lângă asta se va face legătura dintre Lacul Ursuşi Lacul Tineretului cu un sistem de alei. Un alt obiectiv important este legat de Lacul Tineretului,unde sperăm să putem avansa cu lucrările, pentru a oferituriştilor, în cel mai scurt timp posibil, noi oportunităţi deagrement în Sovata.O altă investiţie în valoare de aproximativ 150.000 euro, careeste pe rol, pe un alt program european, e biroul de infor-

maţii turistice. Acesta va aduce facilităţi suplimentare tu-turor celor care vizitează zona.

Rep.: Cum a fost anul 2013, până acum, pentru Sovata?Peter Ferenc: Am avut o primă parte a anului bună, dinpunct de vedere al turismului. Aş aminti aici şi sezonul deiarnă, când stratul gros de zăpadă de la pârtia de schi şifuncţionarea pârtiei au adus în oraş foarte mulţi iubitori aisporturilor de iarnă. Acest lucru a însemnat un beneficiu şipentru unităţile de cazare sau pentru alţi prestatori de ser-vicii.Primăvara a fost, de asemenea, propice turismului. Vremeafrumoasă a adus mulţi vizitatori, ajutându-i în special pe ceicare oferă servicii în domeniul turismului de afaceri. Sperăm că vara va fi generoasă la rândul ei, ca şi anul trecut,când ne-a ajutat şi a adus foarte mulţi turişti în Sovata.Oraşul este frumos, iar staţiunea, mulţumită investiţiilor fă-cute în ultimii ani în infrastructură, are un aspect european.Există o gamă variată de servicii de cazare şi agrement, pen-tru toate tipurile de turişti, începând cu cei care au bugetemici şi terminând cu turişti pretenţioşi şi dispuşi să cheltu-iască mai mult pentru confort şi relaxare.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

eveniment70 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În aprilie, Oradea a găzduit cea de a X-a ediţie Business Days, cel mai important eveniment din Româ-nia dedicat antreprenorilor. Peste 60 de speakeri, reputaţi oameni de afaceri sau investitori, au susţinutconferinţe şi workshop-uri şi au dezvăluit tinerilor întreprinzători care sunt ingredientele care te ajutăsă ridici şi să menţii o afacere în top.

Sfat pentru antreprenori:Pariaţi pe cei trei A!

Evenimentul găzduit de Hotelul Ramada s-a desfăşuratpe parcursul a două zile şi adunat tineri afacerişti, ma -nageri, consultanţi sau oameni de vânzări care au sau vorsă-şi lanseze pe piaţă un business. Un real succes,Oradea Business Days a avut peste 100 de parteneri şi aadunat peste 500 de participanţi la cele 16 workshop-uri,patru conferinţe şi patru mese rotunde care au fost or-ganizate.Participanţii, partenerii şi speakerii au avut, de aseme-nea, posibilitatea de a participa la sesiuni de BusinessNetworking de tip Open sau de tip Matchmaking. Încadrul acestor sesiuni, cei prezenţi au avut oportunitateade a stabili legături cu peste 30 de posibili parteneri.Majoritatea invitaţilor care au avut ocazia de vorbi au-dienţei sau de a conduce un workshop au dezvoltat te -matici de actualitate care vizează cum se porneşte oafacere, cum pot fi atraşi investitori sau cum se ges-tionează resursele financiare. În plus s-au abordat tem-atici ca branding, preţuri şi politici comerciale, tehnicide marketing, tehnici de comunicare, managementultimpului, creativitate şi inovaţie, managementul schim-bărilor sau gestiunea relaţiilor cu clienţii. Nu în ultimulrând, speakerii au oferit discursuri motivaţionale şi auîmpărtăşit poveştile lor de succes cu publicul.

Viziune, Atitudine, ExcelenţăCele mai importante nume din domeniul business,traineri, managerii unor branduri de renume, precum şipersoane publice şi-au expus viziunile la Oradea. Unuldintre cele mai interesante speech-uri a fost oferit deMircea Munteanu (Elastoffice România) care a fondat,în anul 2011, prima cultură de rubarbură din ţară. Mircea Munteanu a vorbit despre cele trei sfere moti-vaţionale care au stat la baza acestui business. “Primasferă motivaţională a fost Glasul pământului. Sunt de laţară şi nu o să pot nega asta niciodată”, a explicat antre-prenorul. “Cea de-a doua a fost când au venit pe lumecopiii, pentru că am vrut să creez ceva pentru ei, să ledau o motivaţie”, a completat acesta. “Cea de-a treia afost istorică. A fost credinţa că lumea trebuie să seschimbe în România. Trebuie să creem un alt tip de ati-tudine în ce priveşte business-ul sau societatea. Vreţi săfiţi în clasa medie? Sau vreţi să aveţi viziunea unuiburghez?”, a completat Mircea Munteanu.De la acesta, auditoriul a învăţat că atunci când porneştiun business de nişă, dincolo de motivaţie îţi trebuie răb-dare. Munteanu a subliniat că abia în prezent a reuşit săconvingă un important brand de hypermarket-uri cărubarbura merită să ajungă la consumator.

Abilităţi, Aspiraţie şi Atitudine!O altă lecţie importantă de business a fost oferită de Oc-tavian Pantiş (managing director al TMI România). Pan-tiş a explicat când şi cum trebuie să produci o schimbare,atunci când ai o afacere care nu mai funcţionează. Ma -nagerul şi-a început prezentarea cu fabula unei broscuţe,care înoată într-o apă, la temperatura camerei. Dacătorni brusc apă fierbinte, broscuţa are instinctul de a sărişi de a se salva. Dacă, în schimb, încălzeşti apa treptat,în fiecare zi câte puţin, broscuţa va rămâne în ea,sperând ca aceasta va reveni la o temperatură suporta-bilă. Abia când îşi dă seama că apa a ajuns la punctul defierbere, broscuţa încearcă să fugă, dar este prea târziu:moare.“În mod ideal, schimbarea trebuie produsă înainte ca easă fie necesară”, spune Octavian Pantiş. “Oricum, cu câtfacem schimbarea mai târziu, cu atât consecinţele suntmai grave şi costurile mai mari”, a mai subliniat ma -nagerul.De la Cristian Nalcu (Partener Enteprise Investors), pu -blicul a aflat îndrumarul unui antreprenor de succes.“Antreprenorii de succes recunosc oportunităţile, iar,prin exemplu personal, trag toată organizaţia după ei”,spune Nalcu. “Sunt vizionari, conduc business-urile într-un mod autoritar. Sunt chibzuiţi, au o situaţie financiarătransparentă, ştiu să vândă foarte bine şi au o impresiebună despre ei”, a mai completat acesta. Omul de afaceria sfătuit întreprinzătorii să-şi angajeze oameni maideştepţi decât ei şi să înveţe să-i asculte.Nu în ultimul rând, participanţii care se află la începutde drum au avut ocazia de afla cei mai importanţi paşiîn deschiderea unui business de la Marius Ghenea (Busi-ness Angel). Acesta i-a sfătuit să parieze cu încredere pecei trei A: Abilităţi, Aspiraţie şi Atitudine!

de Andreea COSTEA

Savoarea Hotel IAKI★★★★

Rep.: Cum au resimţit clienţii IAKI îmbunătăţirea ser-viciilor după redeschiderea recentă a centrului SPA? Daniela Beica, Senior Marketing & Sales Manager:Clienţii IAKI au apreciat redeschiderea Centrului IAKI Spaîn urma procesului de renovare - modernizare. Ceea ceoaspeţii pot aprecia în acest moment în cadrul Spa-ului este,de fapt, rezultatul unei investiţii importante, realizate dinfonduri europene în urma căreia hotelul a deschis sezonulestival de anul trecut cu inaugurarea Centrului Spa, unproiect modern de la design şi finisaje până la echipa-mentele şi procedurile practicate aici. Este un plus de va -loare adus locaţiei IAKI, în acest moment produsul IAKIfiind unul complet. IAKI oferă nu doar servicii de cazare,oferă şi servicii restaurant, săli conferinţă, servicii Spa, re-spectiv beauty salon. Mai mult decât atât IAKI oferă o ex-perienţă!

Rep.: Cum aţi resimţit contribuţia acestuia în pachetelevândute, care sunt principalele beneficii şi elemente deunicitate ale IAKI SPA, ce oferte sunt în sezonul curent? D.B.: Contribuţia Spa-ului în cadrul pachetelor vândute, în

urma redeschiderii după procesul de renovare, este semni-ficativă. A crescut numărul pachetelor vândute, care includşi servicii Spa: Pachet Exotic& Relax Beauty, Escapadă Ro-mantică, Family Week-end. Elementele de unicitate alenoului IAKI Spa sunt: duş cervical, dus emoţional, ritu-alurile Spa. Ritualurile faciale şi corporale sunt bazate pe olinie de produse orientale făcute din cele mai pure elemente,cunoscute pentru proprietăţile lor hidratante, vitalizante şiantiîmbătrânire: ulei de argan, smochine sălbatice, săpunnegru, santal, vanilie, monoi, iasomie, aur, ambră.

Rep.: Ce alte evenimente/seri interactive completeazăofertele şi pachetele IAKI, cum se diferenţiază IAKI? D.B.: De exemplu, începând cu 14 iunie, o dată la 2 săp-tămâni vom organiza live cooking-uri show-uri pe terasaexterioară, împreună cu Petru Buiuca - căştigător Mas-terChef sezon 2012. Alte evenimente vor fi anunţate peri-odic. IAKI se diferenţiază de concurenţii săi prin faptul căoferă un produs complet, integrat: cazare, servicii masă, salăconferinţă.

Mamaia 900001 Româniatelefon: 0241 831 025;

fax: 0241 831 169reception@IAKI.ro

www.IAKI.ro

turism72 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

turism WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 73

O nouă atracţie turistică:Belvedere SovataHotel Belvedere, cea mai importantă noutate turistică din Staţiunea Sovata, judeţul Mureş, îşi meri -tă cu prisosinţă numele. Situat pe o colină, la ieşirea din Sovata către Reghin, dar aproape de laculUrsu, hotelul, deschis în urmă cu o lună, beneficiază de o panoramă impresionantă. Priveliştea,liniştea zonei şi dotările complexului fac din Belvedere o atracţie turistică importantă.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

Cu o capacitate de 50 de locuri, Belvedere, cel mai noumembru al familiei din care mai fac parte hotelurilemureşene President şi Premier, reprezintă cea mai intere-santă noutate turistică a staţiunii Sovata. Hotelul dispunede 70 de locuri de cazare, împărţite în 3 apartamente, 7camere single şi 12 camere duble. Toate camerele sunt ex-trem de spaţioase. Cele duble, de exemplu, au câte două pa-turi matrimoniale, ceea ce permite unei familii cu doi sautrei copii să aibă condiţii optime de cazare. Apartamentelesunt, de asemenea, ideale pentru familii numeroase.Toate camerele sunt dotate cu televizoare LCD, climatizarede ultimă generaţie, minibar şi au acces la televiziune princablu şi internet nelimitat (WiFi şi cablu). Băile sunt dotatecu uscător de păr şi halate de baie.Hotelul Belvedere Sovata dispune de o sală de conferinţe cuo capacitate de 50 de locuri, dotată cu aparatură de ultimăgeneraţie.Un motiv important de atracţie, în ceea ce priveşte ofertaBelvedere, este centrul SPA. Acesta este alcătuit dintr-opiscină acoperită, mare, cu apă dulce, o piscină cu apăsărată, saune (turcească şi finlandeză), un salon de masaj şibar. Terasa piscinei este dotată cu şezlonguri, iar o piscinăpentru copii şi un spaţiu special amenajat pentru cei micicompletează oferta hotelului.În spatele clădirii funcţionează o a doua terasă, care areatuul de a oferi umbră pe tot parcursul zilei. Grădinile deflori din complex şi pădurea care înconjoară hotelul oferă,de asemenea, posibilităţi de relaxare în cele mai bunecondiţii.În curând, la Belvedere va funcţiona şi o piscină în aer liberde mari dimensiuni, iar două terenuri de fotbal vor oferi, înviitorul apropiat, o oportunitate echipelor care vor să facăun stagiu de pregătire la Sovata.Beres Eniko, director al complexului Belvedere, considerăcă noul hotel se va bucura de aprecierile turiştilor. ”Este un

hotel nou, cu camere moderne, spaţioase unde musafirii sepot bucura de linişte, de intimitate. Centrul SPA, cu piscineşi saune generoase, le oferă posibilităţi optime de relaxareşi celor mai exigenţi turişti. Avem acum pachete atractivede weekend, iar în vacanţa de vară vom avea, de asemenea,oferte foarte bune. Cu siguranţă, cei care ne vor trece pragulvor fi mulţumiţi”, a spus Beres Eniko.Preţurile de cazare pornesc de la 250 de lei/zi, cost care in-clude şi mic dejun şi acces la SPA.Hotel Belvedere Sovata este situat pe strada Răchitei 42A.Cei care vor să afle mai multe detalii despre locaţie şi ofer-tele hotelului pot accesa pagina de internet www.belved-eresovata.ro, pot suna la telefonul 0365-082.467 sautrimiţând un email la hotelbelvederesovata@yahoo.ro.

turismWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 75

Experienţe complete, tarife uniceVremea perfectă defineşte, din nou, starea de spirit, iar vara nu poate fi trăită fără un sejurunic la malul Mării Negre. La doar câteva ore distanţă de proiecte sau griji puteţi trăi expe-rienţe pozitive de neuitat. Hotelierii s-au pregătit intens pentru momentul în care le veţi călcapragul şi vor fi atenţi la toate detaliile ce compun pachetul dumneavoastră de servicii.

Beneficiind de o poziţie excepţională, în nordul staţiunii Ma-maia, şi de o generoasă plajă proprie, resortul Marina Regia Resi -dence cuprinde: un somptuos hotel şi spa de 5*, un boutiquehotel de 4*, 46 de vile de lux, 3 restaurante elegante şi un cortspecial amenajat pentru a găzdui evenimente. Chiar dacă oferteleEarly Booking s-au consumat, tot mai există posibilitatea de aachiziţiona pachete complete de servicii la tarife avantajoase.Marina Regia Residence - Mamaia vine în atenţia oaspeţilor săicu pachete atractive, răspunzând şi celor mai exigente solicitări.Pachetele includ servicii de cazare în camere Deluxe spaţioasedin cadrul Arena Regia Hotel &Spa***** şi servicii complete de

masă: mic dejun, dejun şi cină. Pentru zilele însorite aveţi la dis-poziţie şezlong pe plajă sau la piscina exterioară – Infinity Pool,iar în zilele mai puţin însorite, pe care altă dată le consideraţiratate, vă puteţi bucura de accesul nelimitat la piscina interioară,saune şi sala de fitness din cadrul Imperia Spa. Oferta “SejurComplet”, valabilă până la 13 iunie, vă oferă posibilitatea săachizionaţi pachete complete de servicii începând cu 85 deeuro/loc în camera dublă/noapte. În funcţie de durata sejuruluiales, Marina Regia Residence vă oferă următoarele discounturi:3 nopţi – 5% discount; 5 nopţi – 7% discount; 7 nopţi – 10% dis-count; 10 nopţi – 15% discount.

Oferta “Sejur Complet” este limi-tată, iar pentru rezervări şi maimulte informaţii vă puteţi adresadepartamentului de Rezervări lanumărul de contact: 0241/607.920sau la adresa de e-mail: reservations@marinaregia.com.www.marinaregia.com

Ideal location"e best summer destination is the Black Sea Coast, and Marina Regia Residence Mamaia is the ideal location. With a 5* hotel & spa, 4*boutique hotel, 46 luxury villas and an events marquee, we offer packages with accommodation in Deluxe rooms at the Arena Regia Hotel& Spa, all meals, sunloungers on the beach or Infinity Pool and unlimited access to the indoor pool, saunas & gym at Imperia Spa. All-In-clusive Offer valid until 13 June, from €85/person in double room/night. Discounts: 3 nights-5%; 5 nights-7%; 7 nights-10%; 10 nights-15%.Bookings: 0241/607.920; reservations@marinaregia.com"

Centru operaţional TNT inaugurat la Timişoara

de Alex TOTH

TNT România, componentă a concernului internaţional TNT NV, lider european în dis-tribuţia prin curierat expres şi servicii internaţionale de expediere, a deschis, în luna februariea acestui an, un nou centru operaţional la mai puţin de un kilometru de Aeroportul Inter-naţional “Traian Vuia”, în imediata vecinătate a liniei de centură.

Prin intermediul noului hub express, companiile din zonade vest a României obţin astfel acces la capacităţi opera -ţionale extinse, conexiuni aeriene şi rutiere directe, precumşi toate facilităţile necesare industriilor de vârf. “Pentru noisunt extrem de importante calitatea serviciilor şi soluţiileinovatoare pe care le oferim clienţilor noştri, în contextulperspectivelor de dezvoltare zonale”, a declarat DorinHanea, country development manager TNT România.În cei 600 de metri pătraţi de spaţiu destinat birourilor şi încei 1.200 de metri pătraţi pentru depozitare, experţii înmanagementul lanţurilor de distribuţie sau în problemelegate de vamă acordă asistenţă clienţilor companiei, pentruca aceştia să poată valorifica noi oportunităţi de dezvoltarea propriilor afaceri. În funcţie de piaţa de desfacere căreia ise adresează şi de volumele transportate, clienţii pot optapentru variantele aeriene, rutiere sau chiar pentru conexiuninaţionale şi internaţionale directe.

Hub express la standarde UEPotrivit conducerii companiei, noul sediu TNT din Ti -mişoara are rol coordonator la nivel re-gional, fiind Road Management Centrepentru Europa de Est în cadrul ReţeleiRutiere Europene a companiei, şi cons -tituie un nou reper pentru mediul deafaceri local şi o resursă strategică pen-tru dezvoltarea de noi investiţii în zonade vest a României. “Am proiectat unnou centru, la cele mai înalte standardeale industriei express, pentru a susţinecreşterea economică sustenabilă apartenerilor noştri, fie că vorbim deafaceri locale sau de comerţ inter-naţional”, a subliniat Dorin Hanea.

Spaţii specialeReferindu-se la proiecte complexe,reprezentantul companiei TNT Româ-nia a subliniat că, în cadrul noului hubexpress, sunt rezervate spaţii specialepentru bunurile periculoase şi pentruprodusele de valoare, facilităţi impor-tante pentru clienţii din diverse indus-trii cheie, prezente în zonă: industriaauto, electronică şi high-tech, dar şidomeniul medical - farmaceutic. “Caoperator certificat pentru transporturi

express, inclusiv pentru diverse categorii de bunuri cu regimspecial, vopseluri, parfumuri, solvenţi etc., TNT poateasigura desfăşurarea acestor expedieri în regim de curierat,

aspect relevant din punct de vedere aleficientizării proceselor logistice”, a ară-tat Dorin Hanea.

Un milion de colete, zilnicTNT, componentă a concernului inter-naţional TNT Express, este unul dintreliderii mondiali în distribuţia prin curi-erat expres, intern şi internaţional, lo-gistică şi servicii internaţionale deexpediere. TNT are cea mai largă reţeade transport din Europa şi oferă o gamăvariată de servicii de transport aerianşi rutier, cu livrare în peste 200 de ţăride pe glob. În ceea ce priveşte timpulde tranzit în sistem de curierat expres,TNT asigură livrarea de documente şicolete la destinaţie în maxim 24 de orepe piaţa internă şi în 24 - 48 ore în ma-joritatea ţărilor lumii. Companialivrează zilnic circa un milion de colete,documente şi marfă în peste 200 de ţărişi a înregistrat venituri de 7,2 miliardede euro în 2011.

Condiţii ideale“Accesul transporturilor în zona dedepozitare este facilitat şi securizatîn cadrul celor 22 de zone de ando-care pentru autoutilitare, al celorşapte platforme destinate ca -mioanelor Reţelei Rutiere EuropeneTNT Express, precum şi pe plat-forma destinată exclusiv transpor-turilor aeriene. Expedierile caretranzitează hub-ul TNT sunt maideparte procesate cu ajutorul ben-zilor de sortare şi a aparatului curaze X, în condiţii de rapiditate şisiguranţă sporită, pentru un trans-fer în condiţii perfecte către desti-naţia finală. Transporturile aerieneExpress pot fi astfel încărcate directîn aeronava dedicată, care asigurăconexiuni zilnice, un avantaj majorîn direcţia optimizării timpilor depreluare, respectând în acelaşi timpreglementările specifice industrieitransporturilor”, Dorin Hanea

serviciiWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 77

Pas înainte pentru Roşia MontanăDupă aproape un an de tăcere din partea noilor guvernanţi, o mutare discretă a ExecutivuluiRomâniei aduce din nou în actualitate proiectul aurifer de la Roşia Montană. Era şi timpul, pen-tru că partenerul principal al proiectului, Gabriel Resources, aşteaptă de mai bine de-un deceniuun răspuns de la autorităţile române: fie el pozitiv sau negativ. Începe sau nu exploatarea.

de Sandu TUDOR

Guvernul a decis, marţi, 30 aprilie, înfiinţarea unei noicompanii care se va ocupa exclusiv de proiectul RoşiaMontană şi care va funcţiona doar în subordinea ministru-lui delegat pentru Proiecte de infrastructură de interesnaţional şi investiţii străine, Dan Şova. Noua companie varezulta din reorganizarea, prin divizare parţială, a Com-paniei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MinvestDeva, care deţine, în prezent, 19,3% din acţiuni la socie -tatea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).”Hotărârea de guvern are în vedere divizarea parţială, în

interesul acţionarilor, a Minvest, în scopul separării activi -tăţii de gestionare a pachetului minoritar de acţiuni deţinutde Minvest la Roşia Montană Gold Corporation de restulactivităţilor companiei, precum şi în scopul transferuluicorespunzător al patrimoniului aferent acestei activităţi,res pectiv a pachetului de acţiuni deţinut de companie laRMGC şi a pasivelor rezultate din împrumuturile contrac-tate de către companie în scopul participării la majorărilede capital ale RMGC. Având în vedere interesul statuluiromân, este oportun ca activitatea Minvest ce ţine deproiectul Roşia Montană să se facă prin intermediul uneisocietăţi comerciale noi, rezultate prin desprinderea patri-moniului Minvest legat de proiect, statul român, prin DPIIS(Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de In-teres Naţional şi Investiţii Străine - n.r.), urmând să devinăacţionarul direct al acestei societăţi comerciale nou-înfi-inţate”, se afirmă într-un comunicat al Guvernului.Noua companie, Minvest Roşia Montană, va prelua de laMinvest Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la so-cietatea Roşia Montană Gold Corporation, controlată defirma canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capi-

talul social. Compania deţine la Roşia Montană, prin con-cesionare în vederea exploatării, cel mai importantzăcământ de aur din Europa, evaluat la aproximativ 300 detone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Venituri şi locuri de muncăÎnfiinţarea noii companii este argumentată de Guvern prinfaptul că realizarea proiectului de exploatare a minereuluiaurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri dinexploatare şi contribuţii directe la bugetul de stat estimatela mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuţie ma-joră la relansarea industriei miniere din România şi lacrearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de şomaj. Sunt argumentate şi in-teresul statului de a avea un control corporativ directasupra societăţii Roşia Montană Gold Corporation,potenţialul financiar ridicat al proiectului, care justifică untransfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct cătrebugetul de stat, precum şi faptul că statul român trebuiesă îşi asigure maximizarea beneficiilor economice şi în-casărilor bugetare din proiectul Roşia Montană indepen -dent de evoluţia viitoare a Minvest.

Şova mai şovăie puţinFaptul că Guvernul a făcut măcar o jumătate de pas în-spre luarea unei decizii privind proiectul de la Roşia

PROIECT78 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Montană a fost evident din ultimele luări de poziţie aleministrului Dan Şova, cel care are în grijă investitorii şiproiectele strategice din România. Deşi nu a spus-o răspi-cat, el a lăsat să se înţeleagă că proiectul Roşia Montanăeste de actualitate şi, într-un termen rezonabil de timp,investitorii vor primi un răspuns. “Ministerul Mediuluiva spune în acest an dacă va da sau nu avizul de mediupentru Roşia Montană. (...) Acest proiect are două pro -bleme majore. Una este legată de chestiunea de mediu.Este un comitet tehnic la Ministerul Mediului care tre-buie să rezolve această problemă. Să spună dacă suntcondiţii să se dea avizul de mediu sau nu. (...) Şi mai esteo problemă legată de conservarea sitului arheologic, careţine de Ministerul Culturii. Cele două instituţii trebuie săstabilească dacă acest proiect este viabil din punctul devedere al avizului de mediu. (...) Nu poate exista deciziepolitică dacă nu se respectă condiţiile de mediu", asusţinut ministrul Dan Şova într-o recentă emisiune tele-vizată. Întrebat dacă el susţine, ca membru al Guvernului,decizia politică de demarare a proiectului Rosia Mon-tană, Şova a evitat un răspuns tranşant. "Nu pot să măpronunţ cu privire la acest lucru atât timp cât nu vădexact care sunt aspectele tehnice şi administrative, dacăse pot rezolva. Aţi spus despre o decizie pe care eu nu ovăd politică, o văd economică. O decizie economică nuse poate lua decât în acel moment în care specialiştii spuncă purcederea la acest proiect înseamnă posibilitatea dea respecta rigorile de mediu şi cele legate de conservareasitului arheologic". La întrebarea dacă Guvernul va treceprin Parlament proiectul Roşia Montană, în cazul în careproiectul va obţine avizul de mediu, Şova a spus ca deo-camdată nu s-a luat o decizie. „Nu s-a luat o decizie înprivinţa asta, o decizie economică sau politică, înainte săstabileşti dacă din punct de vedere al condiţiilor de mediuşi al celor care ţin de conservarea siturilor arheologicesunt îndeplinite. (...) Dacă vor veni specialiştii şi vorspune da, se poate merge înainte, atunci se poate lua îndiscuţie. Ca opinie personală, cred că cel mai normal arfi să se treacă o lege în legătură cu acest proiect, ca săexis te cadru de dezbatere. Sunt adeptul transparenţei to-tale”, a adăugat ministrul.Reamintim că, în urmă cu un an, premierul Victor Pontadeclara că decizia care va fi luată de Guvern în proiectulRoşia Montană presupune îndeplinirea, în prealabil, a treicondiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind pro-tecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind par-ticipaţia statului român şi decuplarea totală a proiectuluide lobby-ul şi interesul politic. Ministrul Mediului,Rovana Plumb, a declarat în urmă cu câteva săptămâni căproiectul de la Roşia Montană este în evaluare la minis-terele cu atribuţii în acest domeniu, decizia urmând să fieluată de Guvern.

Summarye government decided on Tuesday, 30April, to set up a new company that will deal exclusively with the Roşia Montană Project (RMP) andthat will work under the exclusive authority of the Minister Delegate for Infrastructure Projects of National Interest and Foreign Investments,Dan Şova. e new company will result from the reorganization, by way of partial division, of the Minvest Deva National Company of Copper,Gold and Iron, which currently holds 19.3% of shares in the company Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). “e Government’s reso-lution envisages the partial division of Minvest, in the shareholders’ interest, with a view to separating the activity of managing the minoritypacket of shares held by Minvest at Roşia Montană Gold Corporation from the rest of the company’s activities, and to transferring the pa -trimony pertaining to this activity, namely the packet of shares owned by the company at RMGC and of the liabilities entailing from the loanscontracted by the company in order to participate in the increase of capital from RMGC. In the interest of the Romanian state, it is appropriatethat the Minvest activity related to the RMP should be conducted through a new company, resulting through the severance of the Minvestpatrimony related to the project. e Romanian state will become a direct shareholder of this newly established company, through DPIIS(Department of Infrastructure Projects of National Interest and Foreign Investments, our note)”, a Government release states.

"Nu pot să mă pronunţ cu privire la acestlucru atât timp cât nu văd exact care suntaspectele tehnice şi administrative, dacă sepot rezolva. Aţi spus despre o decizie pe careeu nu o văd politică, o văd economică. O de-cizie economică nu se poate lua decât înacel moment în care specialiştii spun căpurcederea la acest proiect înseamnă posi-bilitatea de a respecta rigorile de mediu şicele legate de conservarea sitului arheo-logic".

Dan Şova, ministru delegat pentru Investiţii Străine

proiectWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 79

afacere80 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Specialistul în resurse umane Mihaela Feodorof a lucrat timp de 16 ani în BRD - Groupe So-ciete Generale, unde a coordonat echipa de recrutare şi a asigurat gestiunea talentelor timpde cinci ani, implementând primul sistem de consultanţă internă de resurse umane. Acum aînceput un nou drum cu Yourway.

Supravieţuitorii crizei cu strategii de HR de Ana FLORESCU

Reporter: Cum a influenţat noul Cod al Muncii mediulresurselor umane?Mihaela Feodorof: Nu am apucat să lucrez pe noul Cod alMuncii din pespectiva angajatorului, în schimb, cred că nepune pe picior de egalitate, angajat-angajator. Există maimulte variante, o flexibilitate, dacă vreţi, a relaţiilor demuncă, ceea ce cred că este un avantaj. Cred că angajaţilorle-a dat mai multă uşurinţă în a aborda propria perspectivă,adică să activezi pentru mai multe companii, să fii mai efi-cient şi aşa mai departe. Angajatorului i-a dat nişte pârghiide aşa manieră încât relaţia să fie, cum am spus, egală.

Rep: Dar criza, cum a influenţat acest domeniu, alresurselor umane?M.F.: Din punct de vedere economic, e clar că nu suntemmai fericiţi şi nu avem cum să fim mai fericiţi pentru căresursele financiare sunt mai limitate. În schimb, cred că afiltrat foarte bine piaţa forţei de muncă, adică era nevoie deacurateţe în ceea ce înseamnă relaţia angajat-angajator. Credcă le-a oferit companiilor varianta eficienţei, pentru căfiecare angajator a trebuit să se uite, la un moment dat, cătreresursa umană şi să aşeze omul potrivit la locul potrivit, deaşa manieră încât profitabilitatea să rămână în sensul pozi-tiv.

Rep.: La ce trebuie să fie atent un angajator când îşi alegeun angajat în condiţiile economice actuale?M.F.: Cred că cel mai important este să nu te uiţi la angajatnumai din perspectiva zilei de mâine şi pe termen scurt, cisă te uiţi la angajat ca la o resursă pe care să o fidelizezi şicare îţi va aduce plusvaloare pe termen mediu şi lung.Aşadar, eu cred că încă mai sunt angajatori care au o viziune,care au o strategie a dezvoltării resurselor umane şi care voravea şi reuşite, adică vor supravieţui crizei.

Rep.: Ce fel de competenţe trebuie să îşi dezvolte un an-gajat, ca să fie competitiv pe piaţa muncii şi să creascăîn carieră?M.F.: În primul rând trebuie să fie flexibil, trebuie să înveţesă se adapteze. Cerinţele pot fi diverse şi, dacă ne limităm,profesăm pe o nişă, devenim specialişti, dar nu putem de-păşi acest nivel al specializării. Noi trebuie să învăţăm să nedezvoltăm, să acoperim poate mai multe domenii de acti -vitate şi aşa să fim apreciaţi şi valorizaţi de angajatori.

Rep.: Să răsturnăm întrebarea: care ar fi calităţile nece-sare pentru un manager al acestor timpuri?M.F.: Acest termen al managementului a căpătat diversevariante în intepretarea de zi cu zi. A fi manager înseamnăa şti să gestionezi foarte bine nişte resurse, inclusiv umane.Şi dacă vorbim de acest angajat al viitorului flexibil şi deschissă provoace schimbări, înseamnă că şi managerul trebuie să

fie într-un profil apropiat, adică să se adapteze schimbărilor,să vadă la resursa umană şi alte capacităţi şi să construiascăîmpreună.

Rep.: Credeţi că creşterea salariului minim va influenţaîn vreun fel piaţa muncii?M.F.: Cu siguranţă îi va influenţa pe angajatori care se voruita, probabil, cu şi mai mare îngrijorare către resursaumană, din punct de vedere financiar. Din perspectiva meaşi din ceea ce spun studiile făcute de-a lungul timpului potsă vă spun că stimulul financiar răspunde pe termen scurt.O creştere salarială va motiva un angajat pe un termen de olună, trei luni, şase luni, hai să zicem un an. Angajaţii pot fistimulaţi şi altfel. Există o mulţime de avantaje şi beneficiicu care poţi să vii în întâmpinarea unui angajat, careînseamnă mai puţin din punctul de vedere al costurilor, darmult mai mult din punctul de vedere al fidelizării. Amcâteva exemple care îmi vin în minte: o companie pentrucare lucrez a făcut un brainstorming legat de ce înseamnăbonusuri pentru reuşita angajaţilor din ultimele douătrimestre. Răspunsul angajaţilor a fost că vor să transformeacest bonus financiar într-un program flexibil de muncă. Unalt exemplu este legat de familie, de nevoile foarte personale.Acestea s-au tradus în SPA, sport şi aşa mai departe. Cunoscoameni care au făcut o schimbare de carieră pentru a-şiacoperi nevoile copiilor, studii în străinătate sau avantajulde a-i duce la o şcoală privată. Trebuie să ne uităm maiaproape. Angajatul nu este doar o resursă pe care să o trans-formi în profit. Este un om ca şi mine, iar dacă mă voi uitaşi voi discuta pe nevoile personale, s-ar putea să fac oeconomie, din punctul de vedere al bugetului de beneficiişi, pe de altă parte, să fie mult mai fidel companiei, pentrucă nu va pleca pentru un salariu mai mare cu o sută sau 1000de lei dacă va şti că are acoperită perioada educaţiei copiilorpentru următorii opt ani de zile.

antreprenoriatWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 81

Organizaţia Femei în Afaceri a iniţiat seria evenimentelor de business la feminin în anul 2009.S-au adunat de atunci peste 150 de evenimente, peste 25 de speakeri şi mii de participante.

Meet the WOMAN! Evenimente marca FIA

Rep: Ce înseamnă Meet the WOMAN! Şi ce obiective are?Alice Botnarenco, fondator FIA: Am început acest proiect dindorinţa de a interacţiona cu antreprenoare, femei care lucreazăîn companii şi femei cu experienţă, care au obţinut deja re-cunoaşterea priceperii lor în afaceri. Primele ediţii au fost în-tâlniri informale în care fiecare dintre noi preciza ce reprezintădin punct de vedere profesional şi de ce avea nevoie în acel mo-ment. Au început să se creeze conexiuni între participante şiacest lucru ne-a încurajat să ducem proiectul la un alt nivel şi săîi regândim structura. Am ales să îl organizăm în hoteluri(Capi -tal Plaza Hotel, Bucureşti, şi Kronwell Braşov Hotel) şi să aibătrei părţi distincte: în prima parte, fiecare participantă îşi pre -zintă businessul sau jobul pe care îl are; partea a doua este de -dicată speakerului (o invitată din mediul de afaceri feminin) careexpune o temă de interes general şi care interacţionează cu par-ticipantele; în ultima parte are loc o sesiune de business net-working care poate reprezenta momentul 0 al semnării unuicontract. Le încurajăm pe participante să fie foarte atente înpartea de început a evenimentului şi să identifice potenţialecliente sau colaboratoare pe care să le abordeze în sesiunea denetworking. Miza acestui proiect este reprezentată de oportu-nităţile de afaceri şi ştim din feedback-ul pe care îl obţinemcons tant că s-au semnat contracte. În afara contractelor, Meetthe WOMAN! înseamnă 40-50 persoane la fiecare eveniment,branding personal, expunerea competenţelor, exersarea abili -tăţilor de prezentare şi comunicare, informaţii din mediul deafaceri, informaţii de specialitate din diverse domenii de acti -vitate. Evenimentele Femei în Afaceri au depăşit graniţele Bu-cureştiului, astfel încât organizaţia noastră este prezentă şi laBraşov, iar în acest an pregătim dezvoltarea proiectului Meetthe WOMAN! în Cluj-Napoca şi Iaşi.

Rep: Cine a venit la Meet the WOMAN! în calitate despeaker?A.B.: Speakerii pe care i-am ales de-a lungul timpului sunt per-soane cunoscute din mediul de afaceri, care au o poveste intere-santă şi care au multă experienţă în domeniul lor de activitate.S-au asociat evenimentului nostru: Rucsandra Hurezeanu,fondatoarea Ivatherm; Anca Bidian, CEO Kiwi Finance;Camelia Şucu, proprietara Class Living; Bibiana Stănciulov, pro-ducătoarea Topoloveni şi Topoloveana; Violeta Luca, CEOFlanco; Marta Uşurelu, redactor-şef al revistei BIZ; Aurelia Vişi-nescu, proprietara Domeniile Săhăteni, şi alte nume valoroasepe care vă invităm să le descoperiţi pe site-ul nostru.

Ecourile evenimentelorMeet the WOMAN“Comunităţile sunt cele care fac lumea de business de astăzi, iarcomunităţile de femei de business sunt cu atât mai puternice,cu cât networking-ul feminin chiar funcţionează. Femei în Afa -

ceri este o iniţiativă valoroasă nu doar pentru membrele ei, ci şipentru comunitatea de business în general. Cred că prin schimbde idei, fair-play şi inspiraţie reciprocă femeile fac mediul deafaceri mai bun şi mai frumos“, Camelia Şucu, Owner Class Liv-ing.”Mi-a făcut placere să descopăr o comunitate dinamică formatădin femei care sunt sau îşi doresc să devină antreprenor sauocupă poziţii de conducere în diverse companii. Am cunoscutfemei puternice, active, pasionate de ceea ce fac şi am apreciatfeedback-ul excelent primit din partea lor. Femei în Afaceri esteo comunitate de business, cu un puternic spirit antreprenorial,în cadrul căreia femeile îşi pot găsi inspi-raţia, au posibilitatea de networking cualte femei ce împărtăşesc aceleaşi intereseşi preocupări”, Rucsandra Hurezeanu, Di-rector General Ivatherm.”Evenimentele Femei în Afaceri ar trebuisă se afle în agenda oricărei femei. Estelocul unde ideile încep să prindă formă,iar teama se transformă în dorinţa de aîndrăzni. Comunitatea Femei în Afacerile poate oferi celor aflate la început decarieră o perspectivă asupra opţiunilor şia etapelor pe care le vor avea de parcurs.Nu este o simplă întâlnire, ci o reală opor-tunitate de networking şi un schimb deexperienţă util tuturor, indiferent denivelul la care au ajuns în carieră. Nici-când nu s-au simţit mai bine femeile înmediul de afaceri din România”, NicoletaTalpeş, Managing Director Image Fac-tory.

Despre Femeiîn AfaceriÎnfiinţată în 2009 de AliceBotnarenco, organizaţia Femei înAfaceri dezvoltă proiecte care seadresează antreprenoarelor şi fe-meilor care lucrează în companii.În 2012 a reprezentat România laGlobal Summit of Women, cel maimare forum economic inter-naţional pentru femei, a relansatsite-ul www.femei-in-afaceri.ro,poziţionat ca un portal cu informaţii dinmediul feminin de afaceri, şi a creatprima platformă online de businessdedicată femeilor din România -www.femei-in-afaceri.ro.

artă82 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Numele unui tânăr pictor din Transilvania este pe cale să setransforme într-un adevărat brand recunoscut la nivel mondial.Este vorba de Adrian Ghenie. Despre succesul lui incredibil auînceput să scrie publicaţii de prestigiu, precum e Wall StreetJournal. Şi asta după ce o expoziţie organizată în luna martie laGaleria Pace din New York s-a transformat într-un succes co -mercial de proporţii. Cele 13 tablouri expuse de Adrian Ghenieau fost vândute, toate, cu sume cuprinse între 65.000 şi 350.000de euro. Succesul de la New York a venit în continuarea uneiserii de succese înregistrate în Europa. Adrian Ghenie se puteaconsidera un om norocos, pentru că, în luna februarie, în cadrulunei licitaţii organizate la Londra de Sotheby’s, tabloul intitulat„Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru mai mult de 140.000 deeuro. De fapt, în ultimii 2-3 ani, cota de piaţă a tablourilor luiAdrian Ghenie a crescut constant. În anul 2012, tabloul său„Studiu pentru bătaia cu plăcinte” a fost vândut în cadrul uneilicitaţii organizată de Casa Tajan din Paris pentru aproape53.000 de euro. În anul 2011, tot la galeria Sotheby’s Londra, lu-

crarea „Gară în afara timpului” a fost vândută cu peste 14.000de euro. Experţii în piaţa de artă plastică se aşteaptă ca valoareafinanciară a lucrărilor lui Adrian Ghenie să crească şi mai mult.

„Bufonerii cu dictatori”Prestigiosul cotidian american e Wall Street Journal a dedicatun spaţiu amplu succesului expoziţiei din New York a lui AdrianGhenie. În opinia jurnaliştilor americani, tânărul pictor, născutîn Baia Mare şi absolvent al Universităţii de Artă şi Design dinCluj-Napoca, s-a impus tocmai pentru că refuză convenţionalul.Publicul american a remarcat îndeosebi seria de portrete în carechipurile odioase ale unor dictatori erau parodiate. Adrian Ghe-nie deconstruieşte imaginea grandioasă a unor personajeodioase ale istoriei recente situându-i în spaţiul pictural al uneibătăi cu plăcinte, în stilul comediilor spumoase din perioada in-terbelică. Feţele desfigurate ale dictatorilor portretizaţi produc

SummaryAdrian Ghenie is the name of a young painter from Transylvania who is about to become a genuine brand recognized worldwide.Prestigious publications like The Wall Street Journal have started writing about his incredible success. This was occasioned by anexhibition organized at Pace Gallery in New York in March, which turned into a large-scale commercial success. The 13 paintingsexhibited by Adrian Ghenie were sold all for sums between 65,000 and 350,000 euros. His New York success was the continuation ofa series of European successes. Adrian Ghenie could consider himself a lucky man, because, in February, in an auction organized bySotheby’s in London, the painting entitled “Dr. Mengele 2” was sold for more than 140,000 euros. In fact, in the last 2-3 years, themarket share of Adrian Ghenie’s paintings has increased steadily. In 2012, his painting “Pie Fight Study” was sold at an auction or-ganized by the Tajan House in Paris for nearly 53,000 euros.

Cum să faci un milion de euro

din tablouri Pictorul ardelean Adrian Ghenie a devenitcunoscut la nivel mondial, iar tablourile saleau ajuns să fie vândute cu sume care ating350.000 de euro.

de Claudiu PĂDUREAN

artăWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 83

amuzament şi, în acelaşi timp, servesc sentimentului de drep-tate. Tablourile sale demolează miturile clădite pe atitudinimonumentale prin care tiranii, desfiguraţi de plăcintele pictatede tânărul transilvănean, au vrut să rămână în istorie. De fapt,ideea parodiilor realizate cu ajutorul bătăilor pictate cu plăcintea fost cea care a determinat o cotitură fundamentală în arta luiAdrian Ghenie. Succesul său la nivel internaţional a început cuo lucrare inspirată dintr-un sketch din 1941 al unor comedianţiamericani, care aveau ca punct forte tocmai bătaia cu plăcinte.Evoluţia artei lui Adrian Ghenie este cu atât mai spectaculoasă,cu cât, în anul 2001, când tânărul artist transilvănean eraproaspăt absolvent al Universităţii de Artă şi Design din Cluj,stilul său de a picta era unul convenţional, care aducea maicurând a secol XIX, după cum chiar el mărturiseşte. Dezamăgitde limitele pe care simţea că şi le-a impus el însuşi propriei salecreaţii, Adrian Ghenie a decis să se mute la Viena, unde voia săducă o viaţă obişnuită. Acest proiect însă a eşuat total. AdrianGhenie îşi aminteşte astăzi cu umor de acea perioadă. „Stăteamîntr-un apartament de rahat, fără bani, fără un business şi mân-cam conserve de ton de 50 de cenţi bucata. Aşa că am decis sămă întorc acasă. Mă gândeam că voi avea parte de aceeaşi viaţăca la Viena, dar, măcar, acasă aveam prieteni cu care să râd”,spune artistul ardelean. Adrian Ghenie s-a întors acasă şi s-areapucat de pictură. Iar rezultatele la care a ajuns acum îl uimescchiar şi pe el, pentru că succesul financiar a depăşit toate aştep-tările sale. Într-un interviu acordat presei americane, AdrianGhenie spunea cu umor să situaţia sa seamănă cu cea în careun duh al aurului s-ar fi trezit şi îi sporeşte averea.

Antreprenor de succesÎnsă Adrian Ghenie nu este doar un pictor talentat care se bu-cură de un succes indiscutabil. În paralel, el s-a remarcat şi caun antreprenor remarcabil în domeniul artei. În anul 2005, îm-preună cu Mihai Pop, el a fondat galeria de artă clujeană PlanB. În foarte scurt timp, această galerie a devenit una dintre celemai apreciate din România. Drept urmare, Galeriei de artă is-a încredinţat misiunea de a organiza pavilionul românesc încadrul Bienalei de la Veneţia. Experimentul a fost unul de maresucces, iar faima acestei galerii a devenit una europeană. Pe acestlucru s-a bazat Adrian Ghenie, în anul 2008, când a decis să des -chidă, tot sub egida Galeriei Plan B, un spaţiu expoziţional înBerlin. Această iniţiativă a reprezentat o premieră pentru Româ-nia. Mai mult, galeria se bucură de succes în capitala Germaniei.În România, Galeria Plan B funcţionează în cel mai celebru cen-tru de cultură alternativă, Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca,un fost spaţiu industrial transformat în spaţiu artistic. La Fabricade Pensule au loc spectacole de teatru, de muzică, de dans ex-perimental, iar Galeria Plan B reprezintă o componentă de mareprestigiu în domeniul artei plastice. De fapt, proiectele culturalereunite sub umbrela Fabricii de Pensule sunt considerate ade-vărate fenomene la nivel continental. Mai mult, existenţa aces-tora reprezintă argumente semnificative în favoarea Clujului,oraş care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Euro-peană în anul 2021, după ce a obţinut titlul de Capitală Euro-

peană a Tineretului în anul 2015. Galeria Plan B s-a dedicat pro-movării lucrărilor de artă românească din ultimii 40 de ani.După succesul înregistrat în anul 2007, în cadrul celei de-a 52-a ediţii a Bienalei de la Veneţia, prestigiosul cotidian e NewYork Times includea Plan B în rândul celor patru galerii de artăcontemporană care merită să fie vizitate în Europa de Est. Aso-ciatul lui Adrian Ghenie, Mihai Pop, a spus că există mai multeetaloane după care poate fi măsurat succesul acestei iniţiative.Dacă acum un deceniu, practic, nu venea nici un curator im-portant din Occident la Cluj, acum nu este săptămână în caresă nu vină cineva, interesat de artiştii clujeni. Practic, după ceGaleria Plan B a ieşit în Occident, curatorii şi-au dat seama căîn Cluj-Napoca se petrece ceva: un adevărat fenomen culturalîn domeniul artelor plastice. Trei dintre artiştii promovaţi deaceastă galerie – Mihai Pop, Mircea Cantor şi, bineînţeles,Adrian Ghenie – au devenit extrem de cunoscuţi la nivel mon-dial, iar celebritatea s-a convertit şi în succes financiar. În acestecondiţii, presa britanică a scris că „arta din Cluj a devenit unbrand în sine”. Deja, specialiştii spun că se poate vorbi de oŞcoală de la Cluj, care va rămâne în istoria culturii româneşti.

Târgul RoEnergy

Între 5-7 iunie 2013, Târgul RoEnergy Bucureşti 2013 revine în capi -tala României, la Romaero Băneasa. Investitorii reconfirmă astfel in-teresul pentru piaţa românească de profil, ca răspuns şi alternativăla limitarea pieţelor energetice europene pentru companiile careprovin din solar, fotovoltaic, bioenergie (biomasă, biocombustibili,biogaz), energie eoliană, hidroenergie, infrastructura energetică, efi-cienţă energetică în construcţii. În paralel cu expoziţia, timp de 3zile, la Romaero va avea loc o suită de manifestări, organizate în co-laborare cu asociaţii profesionale, universităţi şi companii. Experţi,manageri RES, reprezentanţi ai autorităţilor, cercetători şi massmedia vor avea ocazia de a realiza schimburi de opinii şi know-howde specialitate. Detalii: www.roenergy.eu

agenda evenimente84 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Romanian Boat Show 8

Cea mai longevivă expoziţie de yachturi şi ambarcaţiuni, RomanianBoat Show, se va desfăşura anul acesta, în perioada 23 – 27 mai, înPiaţa Constituţiei din Bucureşti. Pe o suprafaţă de 6.000 de metripătraţi, cei mai importanţi distribuitori din România vor prezentapublicului larg yachturi elegante, bărci practice, dar şi accesorii pen-tru toate sporturile de apă. Accesul se va face pe bază de invitaţii saubilete care se achiziţionează la intrare, la preţul de 15 lei. Elevii şistudenţii au acces gratuit. Evenimentul este organizat de Set Events.Detalii: www.romanianboatshow.ro

Craiova Business Days

Ediţia cu numărul 11 a Business Days şi ediţia 2 a Business Days Litesunt programate la Craiova, între 2-3 iulie, respectiv pe 4 iulie. Suitade evenimente Business Days este concepută în jurul ideii de a creao platformă de oportunităţi de business networking pentru managerişi antreprenori. Evenimentele sunt astfel creionate, încât să oferemaximum de beneficii celor 3 mari categorii de stakeholderi aiproiectului: participanţi, parteneri şi speakeri şi sunt adevărate gene -ratoare de oportunităţi. www.businessdays.ro

BIAS Aero

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) va continua şiîn acest an o tradiţie agreată şi aşteptată nu doar de lumea aviaţiei,ci şi de publicul pasionat de acest domeniu prin organizareaBucharest International Air Show & General Aviation Exhibition2013 pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu,evenimentul fiind programat pentru zilele de 27 şi 28 iulie 2013.Ediţia din acest an este dedicată celebrării centenarului AeronauticiiMilitare şi a 90 de ani de la înfiinţarea Aeroclubului României.CNAB estimează o participare a publicului pasionat cel puţin la felde numeroasă ca în anul 2012 (peste 100.000 de spectatori cumulatîn cele două zile dedi cate evenimentului). Agenda include 3 secţiuni:spectacol ae rian, zboruri de agrement, expoziţie generală de aviaţieşi concerte. Intrarea va fi liberă. Detalii: www.bias.aero

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

MagiaH o2pag.9-18