Transporter - Februarie 2011

www.Transporter.ro februarie 20114

Bucure[ti, Sector 2,

Str. Popa Nan, nr. 6

[email protected]

Director GeneralCristian Teodorescu

[email protected]

Director vânz`riAndreea [email protected]

Senior editorßtefan R`deanu

Editor GeneralAlexandru Anghel

[email protected]

RedactoriAna Oprea

[email protected]

Carol Krompaczki [email protected]

Alex [email protected]

Editor fotoAnamaria Dinulescu

Test Driver Felix Ghi]`

[email protected]

Concept grafic / DTPDiana Buido[o

DifuzareIordache Costel

[email protected]

Tiraj10.000 de exemplare

ISSN 1841 – 6039

Un produs Zaga Brand

© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau

a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al

publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute

în articolele publicitare [i reclame.

|ncerc`m s` cuprindem toate fa]eteleinforma]iei, s` \ntelegem de ce pre]ulbenzinei cre[te de parc` a luat vitaminede trei ori pe zi, de ce un vame[ avea„\ncas`ri” de mii de euro pe zi, de ceoamenii politici sunt mai mult la televizordecât \n Parlament, de ce legisla]ia munciise modific` lunar \n defavoareaangajatului sau de ce liderii sindicali audevenit deodat` a[a de vizibili \n media [iau ceva de spus la fiecare post deteleviziune \n parte.

Câteodat` m` simt ca [i cum a[ juca \nfiecare zi un joc de \ndemânare unde\ncerc s` strecor un avion printreobstacole [i s` ajung la destina]ie cu toatemotoarele \n func]iune dar parc` aten]ia,oricât de distributiv` ar fi, nu estesuficient`. Analiza subiectului din alt`perspectiv`, odat` cu deta[area desubiect ar putea ajuta, pentru c`perspectiva proprie ar putea fi sufocat` deavalan[a de informa]ie [i deautomatismele zilnice din procesul delucru. Am constatat acest lucru revizuindsumarul celui mai nou num`r al revisteiTransporter, precum un copil care pentru oagraf` sau un stilou poate g`si de 10 orimai multe \ntrebuin]`ri decât un adult. Senume[te gândire lateral`. Cel mai bineacest concept este exemplificat prin chiarun exerci]iu de tip „Einstein”. {ti]i desiguracele \ntreb`ri „facile” strânse laolalt` \ntr-

un power point, la care r`spunsul paresigur, dar la care f`r` pu]in` concentrareve]i gre[i cu siguran]`, fa]` de un elev de[coal` general`, pentru care acele no]iunide baz` necesare rezolv`rii chestionaruluisunt mai proaspete iar perspectiva deabordare nu este tulburat` deautomatisme sau avalan[a cotidian` deinforma]ie.

V` invit deci la un exerci]iu de gândirelateral`, un exerci]iu de tip „Einstein”, \nnoul num`r al revistei Transporter. Am datla o parte detaliile mai pu]in importante [iam strâns interviuri cu lideri din patrusegmente de activitate importante aledomeniului transporturilor.

Pute]i citi deci interviuri cu liderulsegmentului de transport local, EdySpedition, cu liderul petroli[tilorindependen]i din România, OscarDownstream, cu [eful importatorului decamioane Mercedes-Benz sau cu liderulsegmentului de construc]ii [i exploatarepetrolier` offshore Grup Servicii Petrolier.Avem \n continuare [i analize, precum ceaa segmentului de componente autoaftermarket, unde câ]iva juc`tori \nvârt opia]` de aproape 1 miliard de euro,prezent`ri ale celor mai noi concepte [isolu]ii de transport sau detalii ale celor mainoi tranzac]ii din domeniul logistic.

V` doresc lectur` pl`cut`!

Bombarda]i cu informa]ie, putem trece peste ceea ce ar putea cu adev\rat s\ne intereseze [i s\ omitem detalii importante chiar despre domeniul `n carelucr\m. Se `ntâmpl\ des, pentru c\ vedem cel pu]in de câteva ori pe zi buletinede [tiri de ultim\ or\, newslettere care intr\ `n inbox cu trei minute `nainte depauza de prânz sau `nainte de o `ntâlnire important\, [i talk show-uri care suntparc\ la ultima edi]ie iar moderatorii parc\ „latr\” la telespectatori `ncercânds\ sugereze importan]a temei care o dezbat.

Alexandru Anghel

Test de logic`


14 Grupul Edy mergespre 150 demilioane de euro

Planurile de business pentru 2011ale Grupului Edy care \nglobeaz`cel mai mare transportator localde marf` din România sunt:consolidarea, extindereaopera]ional` la nivelinterna]ional [i dezvoltareaopera]iunilor logistice.

18 VAN - Mazda BT-50:C`rù[ul japonez

Noua generaţie Mazda BT-50 afost dezvoltată de la bază ca unnou tip de vehicul, producătoruljaponez dorind să vină în întâm -pinarea unei game mai extinsede clienţi, ce duc o viaţă activă,ca de exemplu cei care aufamilii.

20 Transportatoriiprind curaj -|ncepe \nlocuireaflotelor decamioane

Managementul eficient al flotei,productivitatea şoferilor şitehnologia vor juca un rolimportant pentru atingerearezultatelor financiare urm`ritesau chiar pentru a rămâne pelinia de plutire.

26 Marc Steib,Mercedes-BenzTruck: “Mai pu]ineestim`ri [i maimult` organizare”

“Mai pu]ine estim`ri [i mai multòrganizare” pare s` fie dictonuldup` care se ghideaz` MarcRichard Steib, Directorul de Marketing [i Vânz`ri al divizieide camioane din cadrulMercedes-Benz România, care apreluat conducerea diviziei \ntrimestrul trei al anului trecut.

32 Scania Top Team:Rechinii alba[trimerg la Bruxelles

Istoria uneia dintre cele mai maricompeti]ii interne a unuiproduc`tor de autocamioane\ncepe \n 1989 \n Suedia.

34 TRUCK -EcoStralis, formulaunei re]ete eficientede transport

Ca efect imediat al rezultatelorcomerciale \nregistrate de nouagamă Iveco EcoDaily, pro du că -torul italian de vehiculeco mer ciale a lansat noile versiuniale fratelui mai mare: EcoStralis.

sumarDe la canibalizarea ma[inilor din par-cul propriu, la alegerea pie se lor deprim montaj (OEM) [i aftermarket (AM)

Reducerea consumului nu a ocolit \n ultimii doi ani [isegmentul de componente auto after market, pia]`care ]ine \n func]iune milioanele de autovehicule carecircul` pe [oselele ]`rii. Cum a evoluat \ns` un sectorcu o valoare de aproape 1 miliard de euro [i ceperspective \ntrev`d principalii juc`tori din pia]`?

Cel mai mare petrolistromân merge spre ju -m`tate de miliard de euro

Pia]a local` a petrolului include \n

topul primilor juc`tori [i un trader

independent, român, care [i-a f`cut

loc \ntr-un sector de miliarde de

euro lâng` OMV Petrom, Rompetrol,

Lukoil sau MOL.

Serviciile de grupaj, o alternativ`pentru extinderea num`rului declien]i

Atât pentru transportatori, câtşi pentru logisticieni, serviciulde grupaj a devenit soluţiaoptim` pentru transferulm`rfurilor paletizate şi vrac.Cea mai nou` mi[care \naceast` direc]ie pe pia]alocal` a fost realizat` \n 2011de furnizorul de servicii logis-tice Wim Bosman, care a sem-nat recent un parteneriat cuKoch International, o companie furnizoare de serviciilogistice de mărime medie din Osnabrück, Germania.

46

36

42

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

7februarie 2011 www.Transporter.ro

125 de ani de inova]ie Benz

70 DAKAR 2011 -Cursa riderilorromâni

Doi pilo]i români, Mani Gyenes [iMarcel Butuza, au izbutit să ter-mine edi]ia 2011 după ce au par-curs în total 9.500 de km în Ar -gentina [i Chile, revenind acasăcu rezultate în premieră pentrusportul cu motor din România.

74 Revin vânz`rile de vehicule comerciale

A trecut destul de mult timp decând \n pres` nu s-a mai scris„de bine” despre pia]a de auto-turisme [i autovehicule comer-ciale noi. Dar iat` c` \nceputulde an ne d` motive de bucurie:pia]a european`, care [i-arevenit de câteva luni bune,\ncepe s` se consolideze iar \nRomânia apar primele cifre\mbucur`toare.

80 Oferte Truck recuperate

sumar48 Constela]ia GSP

|n mai bine de 10 ani de laintrarea \n sectorul construc]iilor[i exploat`rii maritime [ipetroliere, omul de afacericonst`n]ean Gabriel Com`nescua cl`dit cea mai mare companielocal` din domeniu [i unul dintrecei mai mari juc`tori pe segmentdin bazinul M`rii Negre.

52 BUS - Magelys PRO

Irisbus Magelys PRO este oversiune mai economică a mo de -lului Magelys HD, lansat în urmăcu patru ani la Kortrijk. Ve hi cululeste pozi]ionat de produ că torulfranco-italian peste mo de lulEvadys HD [i urmează liniaMagelys, fiind disponibil în va rian -tele de 12,2 [i 12,8 m lun gime.

4.500 de transportatori se afiliaz` Confedera]ieiNa]ionale Rutiere

Federaţia Transportatorilor Europa împreunăcu Federaţia Operatorilor Români de Transportau semnat la Arad actele de constituire aConfederaţiei Naţionale Rutiere.

Schimb`ri de la an la an în Legea Transporturilor

Ordonan]ele de Urgen]ă care ajustează LegeaTransporturilor se înmul]esc de la an la an sauchiar de la lună la lună, iar ultima a fost pub-licat` la finalul lunii ianuarie. Se pare c` toateacestea la un loc vor s` creeze o lege a trans-portatorilor cât mai unitară [i fără nicioabatere. Legea final` va intra în vigoare ladata de 4 decembrie 2011.

54

56

60

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

Avantaj

Disponibil în douăvariante de 12.20 mşi 12.80 m lungime,Magelys PRO poatetrans porta până la 57 pasageri.

Pe 29 ianuarie 2011 Mercedes-Benz aaniversat 125 de ani de la inven]ia primuluivehicul pe benzin`. Pe 29 ianuarie 1886, CarlBenz a scris prima pagin` din istoria prolificà Mercedes-Benz, \nregistrând sub patentulBenz la Biroul de Patente din Berlin, auto -mobilul, la momentul respectiv cu trei ro]i,care este considerat chiar primul din lume.


Miniştrii Elena Udrea şi Anca Boagiu au prezentat mai multeproiecte ce vor fi dezvoltate prin Strategia Dunării, enumerândconstruirea Canalului Bucureşti-Dunăre, valorificarea unor rutecultural-istorice şi consolidarea malurilor Canalului Dunăre-MareaNeagră, \n valoare de 334 de milioane de euro.

"România va coordona trei domenii: transportul fluvial, împreunăcu Austria, turismul şi cultura, împreună cu Bulgaria, gestionareariscurilor generate de fenomene extreme împreună cu Ungaria", aspus Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, la o conferinţă de presădedicată acestei strategii, la care au luat parte Elena Udrea şi AncaBoagiu. La rândul ei, ministrul Anca Boagiu a oferit detalii despreproiectele pe care instituţia sa le dezvoltă în legătură cu StrategiaEuropeană a Dunării.

"În ceea ce priveşte proiectele, unele au deja resursa financiarăasigurată, chiar sunt în proces de implementare, altele urmează săfie finanţate şi să fie implementate în perioada următoare", a spusBoagiu. "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în sectorulCălăraşi-Brăila este un proiect care are deja studiul de fezabilitatefăcut, iar valoarea sa este de 56 de milioane de euro. Cel de-al doileavizează îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comunromâno-bulgar al Dunării [i are o valoare de 254 de milioane de euro,din care României îi revin de acoperit 220 de milioane de euro. Un altproiect este reprezentat de podul rutier canal Dunăre Marea Neagrăşi lucrările aferente infrastructurii de acces în Portul Constanţa, iaracesta are deja finanţare, 150 de milioane de euro şi va fi executatpână în 2012", a menţionat Boagiu.

Strategia Dun`rii: proiecte de 334 milioane euro

Amenzile de circula]ie suntmai mari din 2011. {oferiiindisciplina]i vor scoate maimul]i bani din buzunar dac`vor fi prin[i f`r` centura desiguran]`, cu viteza prea maresau ma[ina murdar`. Noileamenzi rutiere \i vor ustura la

buzunar \n mod serios pe cei care persist` \n gre[eal`, topulrevenind urm`toarelor: dep`[irea vitezei legale cu peste 40 dekm/h, conducerea sub influen]a bùturilor alcoolice [i ro]ile plinede noroi. Pentru toate acestea, conducatorii auto vor pl`ti oamend` cuprins` \ntre 603 [i 1.340 lei. Folosirea telefonuluimobil, oprirea \n loc nepermis [i lipsa centurii de siguran]` setaxeaz` cu pân` la 201 lei. Neacordarea de prioritate pietonilorsau altor autovehicule din trafic se sanc ]io neaz` cu re]inereapermisului [i o amend` \ntre 268 [i 335 lei.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale dinRomânia (CNADNR) a primit anul trecut cele mai mari subvenţii dela stat, aproape 1,6 mld. euro, fiind astfel instituţia care a primit ceimai mulţi bani în condiţiile în care fondurile proprii au reprezentatdoar 13% (222 mil.euro) din totalul surselor pe care le-a avut ladispoziţie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) arectificat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2010,majorând cu 9% cheltuielile CNADNR faţă de rectificareaanterioară, de la 1,79 miliarde de lei (426 mil. euro) la 1,95 mld. lei(464 milioane de euro).

Noile amenzi de circula]ie \n 2011: 1.300 de lei dac` ave]i ro]ile pline de noroi

CNADNR a luat cea mai mare subven]ie de la stat în 2010: 1,6 miliarde euro

news{tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz


Deschiderea unităţii de producţie de laGhimbav vine la puţin timp după ce Airbus aanunţat că a semnat cea mai mare comandădin istoria aeronauticii mondiale.

Premium Aerotec, subsidiara gigantuluieuropean în domeniul aeronautic EADS, aanunţat că a început să producă piese pentruavioane Airbus la noua fabrică din localitateaGhimbav, judeţul Braşov, şi a angajat 300 deoameni la noua linie de producţie care seîntinde pe o suprafaţă de 60.000 de metripătraţi.

Conducerea companiei estima lademararea investiţiei că noua fabrică vagenera vânzări de 40 mil. euro în primul ande funcţionare, iar valoarea primelor investiţiiera prognozată la 45 mil. euro dintr-un totalde 90 mil. euro. Guvernul a acordat deasemenea un ajutor de stat în valoare de21,3 mil. euro pentru acest proiect.

Deschiderea unităţii de producţie de laGhimbav vine la puţin timp după ce Airbus aanunţat că a semnat cea mai mare comandădin istoria aeronauticii mondiale. Astfel,operatorul indian IndiGo va achiziţiona pentrusuma record de 15 miliarde de dolari 180 deaeronave de tipul Airbus A320, ale cărorcomponente vor fi produse şi la Braşov.

Investiţiile la noua capacitate de producţies-au întins pe parcursul a opt luni de zile, iarreprezentanţii grupului spun că vor începe în2011 a doua etapă de investiţii la Ghimbav lafinalul căreia fabrica va ajunge la aproximativ500 de salariaţi.

ARR a intensificat controalele

Primul metrou privat din România, o investi]ie de 1,3 miliarde euro

EADS a început s` produc`la Ghimbav componenteAirbus

Activitatea de control efectuată de către personalul cu atribuţii de inspecţie şi controldin cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) în anul 2010 a crescut cu 8,8% faţă de anulprecedent în ceea ce priveşte numărul de controale efectuate. ARR a acordat o atenţiesporită controalelor la sediile operatorilor de transport, operatorilor de activităţi conexe şişcolilor de şoferi, înregistrând o creştere a acestora cu 59%. |n trafic au fost verificate5.379 de autovehicule şcoală şi s-au înregistrat 314 procese verbale încheiate la şcolilede şoferi, însumând o valoare de peste 1,3 mil. lei. Inspectorii ARR au dispus în anul2010 suspendarea unui număr de 39 autorizaţii pentru şcoli de şoferi [i anularea unuinumăr de 356 autorizaţii. În ceea ce priveşte neregulile constatate în urma controalelorefectuate de către inspectorii Autorităţii Rutiere Române, cele mai des întâlnite abaterise referă la nedeţinerea la sediu a documentelor şcolare completate la zi (copiile fişelorde şcolarizare, contractele de şcolarizare încheiate cu cursanţii, foile de parcurs, caietelecursanţilor, documentele şcolare privind evidenţa şi verificarea cunoştinţelor acestora,precum şi dovada efectuării activităţii practice furnizate de tahograful analogic şi digital,în cazul vehiculelor dotate cu tahograf digital).

O nouă magistrală de metrou, Bragadiru-Voluntari, care va avea 25 de km şi 30 destaţii, urmează să fie cesionată de Metrorex timp de cel puţin 30 de ani unui consorţiude firme. Proiectul ar urma să fie finalizat până în 2020. Magistrala 7 va fi unparteneriat public - privat în care Statul va pune la dispoziţie terenurile, iar investitorulva asigura finanţarea lucrărilor de construcţie şi achiziţia trenurilor. Valoarea investiţieise ridică la aproximativ 1,3 miliarde de euro.

news


Autostrada Bucure[ti-Ploie[ti, mai scurt` cu 6 km din cauza terenurilor scumpe din Pipera

Mercedes-Benz şi-a majorat anul trecut cotade piaţă în România la 2,2%, faţă de 2% în 2009,deşi vânzările brandului german au scăzut cuaproape 15%, la peste 2.600 de autoturisme şivehicule utilitare, potrivit statisticilor AsociaţieiProducătorilor şi Importatorilor de Automobile(APIA), pe o piaţă în scădere cu 20%.

Cel mai bine vândut model al mărcii germanea fost anul trecut SUV-ul ML, cu peste 320 deunităţi vândute, în creştere cu 76% faţă de anulanterior, urmat de C-Klasse, cu aproape 300 demaşini, cu 33% mai mult decât în 2009.

În acest an, oficialii Mercedes-Benz seaşteaptă la o creştere puternică a vânzărilormodelelor Euro 6, în condiţiile în care acesteasunt scutite de la plata taxei de poluare, astfelcă aceste modele ar putea reprezentaaproximativ 20% din totalul vânzărilor.Estimarea făcută de reprezentanţii Mercedes-Benz vine în contextul în care de la 1 ianuarie,din cele câteva sute de modele de autoturismecomercializate pe piaţa locală, doar 21 vor fiscutite în continuare de taxa de poluare. OficialiiMinisterului Mediului au anunţat că hibridele,adică automobilele echipate cu un motor normalpe benzină, dar şi cu unul electric, maşinile cumotoare Euro 6, (standard care va intra învigoare din 2014) şi maşinile electrice vor fiscutite de la plata noii taxe de poluare.

Mercedes-Benz [i-a majoratu[or cota de pia]` la 2,2%

Autostrada Bucureşti-Ploieşti, cu o lungime estimat` de 62 de km, ar putea fila finalul construc]iei cu 6 km mai scurtă. Cauza o reprezint` exproprierile preascumpe pentru terenurile care ar trebui s` uneasc` autostrada cu Bucure[tiul.Astfel, autostrada s-ar putea oprin \n comuna Ştefăneşti, aproape de CenturaCapitalei. Din valoarea totală a tronsonului Bucureşti-Moara Vlăsiei (19,5 km), de492 milioane de euro (fără TVA), 291 de milioane de euro au fost alocaţi doarpentru exproprieri, în condiţiile în care construcţia efectivă (fără TVA şi fărăcheltuielile de consultanţă) ar trebui să coste 200 de milioane de euro. Suma esteatât de mare pentru că autostrada ar trebui să traverseze câţiva kilometri buni dinzona Tunari-Voluntari, unde se află cele mai scumpe terenuri din România,evaluate la un moment dat şi la 500 de euro pe metru pătrat. "Valoarea terenuluiîn zonă este mult prea mare. În acest moment am considerat că cel mai bine esteca descărcarea traficului să fie în Centura Bucureştiului. Nu neg faptul că esteposibil, în viitor, să facem şi legătura cu Bucureştiul, însă în acest moment aceastaeste cea mai bună soluţie în condiţiile date. Compania trebuie să întreţină şi săconstruiască drumuri, nu să cumpere terenuri", a declarat Liviu Costache, directorgeneral al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România(CNADNR).

news{tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz


Acţionarii VFS Int. România IFN, firmădeţinută de divizia de leasing a grupuluisuedez Volvo, au hotărât, la finele anului 2010,majorarea capitalului social cu 30,1 milioanede lei, la 220,2 milioane de lei, prin aport înnumerar al acţionarului VFS International AB(Suedia). Operaţiunea a fost însoţită deemiterea a 856.693 acţiuni, fiecare cu ovaloare nominală de 35,14 lei/titlu. În cursulanului precedent, societatea a mai efectuat omajorare de capital în cuantum de 119,1milioane de lei, la 190,1 milioane de lei. VolvoFinancial Ser vices (VFS) International AB,companie fi nan cia ră înregistrată în Suedia,face parte din grupul Volvo din anul 2001,furnizând finanţări în leasing clienţilorconstructorului auto, în principal în Europa deEst şi în câteva ţări din Asia şi Africa. VFSacordă finanţare pentru toate diviziile dincadrul grupului, respectiv auto ca mioane,echipamente de construcţii, autobuze, motoarepentru ambarcaţiuni şi avioane. Până în anul2005, când a fost înfiinţată firma locală,achiziţiile marca Volvo erau finanţate în leasingfinanciar extern prin VFS International AB. În2009, VFS Int. România IFN a raportat pierderide 156,42 milioane de lei, comparativ cu unprofit brut de 6,67 milioane de lei în 2008, la ocifră de afaceri de 144,44 milioane de lei.

FAN Courier a investit 18 mil. euro într-un centrulogistic [i o band` automat` de sortare

Traficul CFR C`l`tori a sc`zut cu 5% anul trecut, în timp ce subven]ia a crescut cu 4%

Divizia de leasing a Volvo a adus 30 mil. lei la capi-talul subsidiarei locale

newsFAN Courier a investit 18 milioane de euro într-un centru logistic de 30.000 mp şi o

bandă automată de sortare a coletelor, a anunţat compania.Noul centru de logistică se întinde pe un teren cu o suprafată de 30.000 mp şi este

situat pe Şoseaua de Centură a Bucureştiului. Centrul cuprinde o hală de 6.000 mp cu80 de porţi de descărcare, dintre care 4 pentru trailere mari, un corp administrativstructurat pe patru nivele plus parter, însumând 4.000 mp de birouri, precum şi oparcare de 10.000 mp. Construcţia proiectului a fot demarată în 2008 şi finalizată lasfârşitul anului trecut. Implementarea benzii automate de sortare a coletelor a necesitatînvestiţii de 4 milioane de euro, şi va permite, într-o primă etapă, sortarea a 9.000 decolete pe oră. „Ne-am dorit foarte mult să perfecţionăm modul în care facem curierat.Am în]eles că investiţiile sunt cheia, însă ne lipsea inovaţia. Astăzi, după 13 ani, unuldintre visele noastre de a atinge performanţa la cel mai înalt nivel s-a concretizat. FANCourier are acum prima [i singura linie automată de sortare a coletelor din România”,au declarat acţionarii FAN Courier. Banda are o lungime de 324 metri, iar coletele sunttransportate cu o viteză de 2.5 m/s. Acestea sunt încărcate manual din camion, urmândun traseu predeterminat: cântărire, citirea codului de bare sau recunoaşterea vizuală aadresei, sortarea şi arondarea pe ieşirea corespunzătoare în funcţie de datele citite.Numărul de colete citite ca urmare a descifrării de coduri de bare indică o rată estimatăde peste 97%. FAN Courier a fost înfiinţată în 1998 şi are un capital 100% românesc.Cei trei acţionari sunt Felix Patrăşcanu şi fraţii Adrian şi Neculai Mihai. Compania arepeste 14.000 de clienţi, dintre care 90% reprezintă persoane juridice, iar flota numără1.500 de maşini.

CFR Călători a înregistrat anul trecut o scădere de 5% a traficului de pasageri faţăde anul precedent, de la 61,07 milioane călători la 58 milioane călători, în timp cesubvenţia alocată de la bugetul de stat a urcat cu 4%, la 1,15 miliarde lei, potrivitrezultatelor preliminare ale companiei. În 2009, valoarea subvenţiei de la buget a fost de1,1 miliarde lei, cu 620 milioane de lei mai puţin decât a solicitat compania. Pentru2010, compania a cerut 1,72 miliarde de lei, iar pentru 2011 suma de 1,26 miliarde lei.

Operatorul feroviar a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 2,03 miliarde de lei, iardupă primele 11 luni ale anului trecut încasările s-au plasat la 1,82 miliarde lei.


Lukoil [i Petrom amenin]` monopolul energetic de stat UNTRR solicit` introducerea radieriitemporare a ve hiculelor

Ma[inile noi din UE trebuie echipate cu lumini speciale pentru circula]ia pe timp de zi

Vagit Alekperov, şeful gigantului petrolierrusesc Lukoil cu afaceri de peste 81 demiliarde de dolari în 2009, a prezentat încadrul unei întâlniri cu preşedinteleRomâniei, Traian Băsescu, planurile dedezvoltare pe care le are grupul pentru piaţalocală. Dincolo de cele 300 de benzinării şide rafinăria Petrotel din Ploieşti, prin careruşii sunt prezenţi în România, vizita luiAlekperov a coincis cu momentul în careLukoil a făcut un pas important în ceea cepriveşte intrarea în domeniul producerii deenergie electrică. Astfel, ruşii au anunţatfinalizarea unor lucrări de modernizare în

valoare de 160 de milioane de dolari încadrul unei unităţi de produc]ie de energie,localizată pe platforma rafinăriei din Ploieşti.

Odată cu această investiţie, grupulspune că intră şi pe piaţa comercializării deenergie electrică, în contextul în careintenţia companiei de a pătrunde pe acestsegment a fost anunţată încă din anul 2006,odată cu înfiinţarea companiei Lukoil Energy& Gas România. Practic, ruşii de la Lukoil,alături de Petrom, cea mai mare companielocală, sunt primii investitori care \ncepproducţia de energie electrică din surseconvenţionale, domeniu pe care până înacest an statul român deţinea monopolul.

Dacă Lukoil abia a finalizat investiţia încentrala de la Ploieşti anul acesta, Petromva pune în funcţiune o centrală de 860 MWla Brazi în a doua parte a anului, fondurilealocate de producătorul de petrol şi gazepentru acest proiect fiind de 500 de milioanede euro.

Comisia Europeană (CE) a anunţat că automobilele şiautovehiculele comerciale uşoare noi vândute în UniuneaEuropeană (UE) trebuie echipate cu lumini pentru circulaţia pe timpde zi (Daytime Running Lights - DRL).

Luminile pentru circulaţia pe timp de zi sunt elemente de iluminatspeciale care intră în funcţiune odată cu pornirea motorului şi au carol îmbunătăţirea siguranţei în circulaţie prin creşterea vizibilităţiiautovehiculelor, se arată într-un comunicat al CE.

"Luminile pentru circulaţia pe timp de zi vor avea o contribuţieimportantă la angajamentul nostru de a reduce numărul victimeloraccidentelor de circulaţie de pe drumurile europene", a declaratvicepreşedintele CE, Antonio Tajani.

DRL-urile au un consum de energie mai redus decâtdispozitivele care asigură în prezent lumina de întâlnire aautovehiculelor. Echiparea cu lumini pentru circulaţia pe timp de ziva deveni obligatorie pentru camioane şi autobuze începând cuaugust 2012.

CE menţionează că în 2009 pe drumurile europene şi-au pierdutviaţa peste 35.000 de persoane. Numărul victimelor este \ns` \nsc`dere datorită mai multor măsuri, precum ameliorarea tehnologiilor

de siguranţă pentru autovehicule, infrastructuri rutiere mai sigure şiîmbunătăţirea pregătirii şoferilor.

newsUniunea Naţională a Transportatorilor

a solicitat Ministerului Finanţelor Publiceintroducerea radierii temporare din baza dedate gestionată de ANAF pentru vehiculelerutiere comerciale în cazul în care suntimobilizate sau neutilizate pentru perioademai mari de o lună. UNTRR arată cătransportatorii rutieri se confruntă des cusituaţii în care vehiculele sunt imobilizate şinu pot fi folosite pentru perioade mai maride o lună, un astfel caz fiind acela în caremaşina a fost implicată într-un accident, iarreparaţia sa trenează. De asemenea,autovehiculul poate staţiona din lipsacomenzilor. Prin radierea temporară,operatorii de transport ar plăti mai puţinetaxe şi impozite, iar din cauza perioadei derecesiune UNTRR consideră că o astfel demăsură ar fi benefică pentru dezvoltareaeconomică a ţării.


newsŞefii şi directorii de HR ai unora din cele mai mari companii

franceze prezente pe piaţa locală - BRD, Orange, Groupe Renault,Pentalog, Colas, Lafarge, Gide Loyrette Nouel şi Thales - s-auîntâlnit cu ambasadorul Franţei în România, Henri Paul, pentru asemna convenţii de parteneriat pentru finanţarea a 13 burse pentruca "studenţii şi tinerii salariaţi români" să meargă la studii masteralepentru un an în Franţa. Surpriza este însă că opt din cele 13 bursesunt destinate propriilor angajaţi ai companiilor franceze, deciselecţia candidaţilor va fi făcută intern. Reprezentanţii AmbasadeiFranţei în România spun că în 2011 vor fi investiţi 700.000 de europentru mobilitatea studenţilor, bani proveniţi din parteneriatele cumarile companii franceze şi cu Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate.În 2009, peste 4.500 de studenţi români s-au înscris la o universitatedin Franţa, potrivit datelor Ambasadei Franţei în România.

Operatorul feroviar Cargo Trans Vagon, parte a grupuluiTransport Trade Services (TTS) controlat de omul de afaceri MirceaMihăilescu, a semnat un contract în valoare de 5 mil. euro pentruachiziţia a două locomotive electrice de ultimă generaţie de laSiemens. Contractul include şi asigurarea mentenanţei.

În urmă cu doi ani compania mai cumpărase două locomotivede acest tip tot de la Siemens, despre care reprezentanţiiproducătorului german spun că au un consum cu 25% mai scăzut şipot remorca trenuri cu tonaje sporite cu până la 50% comparativ cucele existente la ora actuală în România. Cargo Trans Vagon a avutîn 2009 afaceri de 48,3 mil. lei (11,4 mil. euro) şi un profit de 1,57mil. lei (371.000 de euro). Pilonul principal al grupului TTS esteNavrom Galaţi, care în 2009 a avut afaceri de 156,2 mil. lei (37 mil.euro). Grupul TTS al omului de afaceri Mircea Mihăilescu este unuldintre cei mai mari operatori de transport din România, acţionândmai cu seamă în zona transportului naval prin intermediul floteifluviale deţinute de compania Navrom şi pe segmentul de transportferoviar prin firma Transfer International Spedition (TIS).

Grupul mai deţine un operator portuar de mărfuri tip vrac înConstanţa, TTS Operator, care operează peste 2 mil. tone de marf`\n fiecare an şi dispune de silozuri pentru depozitare.

Orange, Lafarge [i Thales dau burse destudiu propriilor angaja]i

Proprietarul Navrom a cump`rat de laSiemens locomotive de 5 mil. euro

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România apreciazăcă măsurile adoptate de Guvern ca urmare a modificării Codului fiscalafectează nu doar piaţa carburanţilor, ci şi transportatorii rutieri.Transportatorii consideră că măsura dispusă de Guvernul Românieiprin Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2010 de modificare a Codului fiscalîncalcă dispoziţiile Directivei 2008/118/CE a Consiliului privind regimulgeneral al accizelor, limitând autorizarea antrepozitărilor fiscali doarpentru producţia de produse energetice, afectând astfel piaţacarburanţilor din România şi denaturând concurenţa în domeniu şi,implicit, transportatorii rutieri. UNTRR solicită Guvernului să dispunătoate măsurile necesare pentru eliminarea dispoziţiilor din Codul fiscalcare contravin legislaţiei europene, eliminarea tratamentului diferenţiataplicat importatorilor de produse energetice faţă de producătorii deastfel de produse şi eliminarea barierelor în privinţa liberei circulaţii amărfurilor. Transportatorii cer şi eliminarea discriminării întreproducătorii de produse energetice şi celelalte persoane care fuseserăautorizate anterior apariţiei OUG 54/2010 ca antrepozitari fiscali şiasigurarea unei concurenţe libere pe piaţa carburanţilor.

Un număr de 11 furnizori Ford vor investi la Craiova, nouă dintreaceştia primind autorizaţii de construcţie chiar în incinta fabricii auto acompaniei americane, a declarat Mărinică Dincă, viceprimarulmunicipiului Craiova. "La o parte dintre furnizorii care lucrează cu Fordle-am eliberat autorizaţii de construcţie în interiorul Ford. Fabrica Oltcit afost construită de mai bine de 40 ani, iar tehnologia de acum a evoluatşi multe dintre halele şi terenurile de acolo nu le mai sunt utile celor dela Ford. Este şi foarte la îndemână să-şi aducă în curte furnizorii", aafirmat Dincă. El a arătat că pentru companiile care nu vor derulainvestiţiile în incinta Ford Craiova au fost vizitate, împreună cu oficialiiproducătorului american de automobile, mai multe fabrici din oraş carear putea furniza terenuri şi utilităţi.

Transportatorii sus]in c` modificareaCodului Fiscal le afecteaz` grav activitatea

Vin furnizorii Ford: 11 companii vor investi la Craiova


INTERVIU


A nul 2011 \ncepe cu planuriambi]ioase pentru Grupul Edy,care urm`re[te consolidarea

afacerilor [i revenirea la acela[i business lacare ajunsese cu aproape 3 ani \n urm`.2009 a reprezentat anul reinvent`riicompaniei, care a presupus adoptarea unornoi strategii de business [i de optimizare aactivit`]ii, dar [i anul unei sc`deriimportante a cifrei de afaceri [i a diminu`riiflotei de transport rutier.

Rezultatele de optimizare au \nceput s`se vad` \nc` de anul trecut, cândreprezentan]ii companiei au anun]atreluarea achizi]iilor pentru divizia detransporturi [i au cump`rat deja mai mult de100 de camioane. Totodat`, afacerilegrupului au urcat \n 2010 la 127 milioaneeuro ( 535 mil. lei) de la 115 milioane deeuro ( 488 mil. lei) \n 2009.

Mai mult de jum`tate din acest rezultata fost realizat de Edy Interna]ionalSpedition. Grupul cuprinde [i companiileDiesel One, Autocamion Service [i EdyLogistics, dezvoltate pentru a integra \ntr-unlant complet activit`]ile conexe celor detransport.

Diesel One a pornit de la nevoia dealimentare a autocamioanelor [i a fostdezvoltat` \ntr-o re]ea de sta]ii dealimentare cu motorin`, pe baz` de carduri,cu acoperire na]ional` [i interna]ional` \nAustria [i Belgia.

Autocamion Service a rezultat \n urmadezvolt`rii parteneriatului cu Volvo,principalul furnizor de autocamioane alcompaniei, [i s-a concretizat \n serviceuriproprii pentru repara]ii de flote, \n timp ceEdy Logistics a fost \nfiin]at` pentrugestionarea dezvolt`rii de platformelogistice ale transportatorului.

Cea mai importan` firm` din grupr`mâne \ns` \n continuare Edy Interna]ionalSpedition, care a \nregistrat o cre[tere acifrei de afaceri de 26% \n 2010, la 64 demilioane de euro.

„Evolu]ia veniturilor companiei este, \nprimul rând, rezultatul mai multorfactori: m`suri de optimizare aactivit`]ii opera]ionale luate decompanie în urm` cu circa doi ani dezile, majorarea tarifelor pentru a puteaabsorbi cre[terile constante [i greu de\n]eles ale pre]ului combustibilului [i alcostului finan]`rii”, a declarat pentrurevista Transporter Florin Gontariu,directorul de opera]iuni al companiei.Florin Gontariu s-a al`turat echipei EdySpedition \n martie 2008 [i anterior alucrat la Numico (Milupa), Heineken [iCoca-Cola.

Transportatorul a aplicat \nc` din aniitrecu]i strategii pu]in ciudate la \nceput, cum

Care sunt planurile de business pentru 2011 ale Grupului Edy,controlat de omul de afaceri Alin Popa [i care \nglobeaz` cel mai maretransportator local de marf` din România? |n ordinea priorit`]ilor:consolidarea, extinderea opera]ional` la nivel interna]ional [idezvoltarea opera]iunilor logistice. Mai important` pare \ns` ]inta deafaceri propus`, care ajunge la aproape 150 de milioane de euro.

Alexandru Anghel

Grupul Edy merge spre 150 de milioane de euro


INTERVIU

ar fi cea de externalizare a managementuluianvelopelor, ceva nemai\ntâlnit pân` \n acelmoment, cât [i modele clasice de efi cien ti -zare. Externalizarea mana ge mentuluianvelopelor, realizat` \n par te neriat cu Bridge -stone, presupune plata cauciurilor \n raport cugradul de utilizare [i de kilometri parcur[i.

„Pe de alt` parte, compania a avut oserie de ini]iative interne pentrureducerea consumului de carburantprecum: traininguri pentru şoferi şi unsistem IT integrat care permitealocarea automat` a unei cantit`]ioptime de combustibil pentru fiecarecurs` şi care limiteaz` posibilitateaîntregului sistem de a dilua cantitatearespectiv`”, a spus Gontariu.

Cu alte cuvinte, tot spectrul de costuri afost atent analizat, \ncepând de la„\nc`l]`rile” camionului, asigur`rile,„s`n`tatea” flotei care este \ntre]inut` \nservice-urile proprii, [i consumul, carereprezint` de obicei circa 35% din costurilede operare [i care este gestionat acumprintr-un sistem IT.

Un plus de 15% \n 2011

„|n 2011 cre[terea estimat` atât pentrutot Edy Group [i separat pentru EdyInternational Spedition este de pân` la15%”, a declarat Florin Gontariu.

Cu alte cuvinte grupul condus de AlinPopa va ajunge la afaceri de aproape 150de milioane de euro, \n timp ce companiade transport are ca target un business deaproape 74 milioane de euro.

Edy Spedition, ale c`rei camioane leputem observa u[or pe aproape orice drumdin România [i chiar prin ]`rile vecine,deruleaz` deja contracte de transportpentru o serie de companii din industria debunuri de larg consum. Contractul cu\mbuteliatorul Coca-Cola HBC Româniaeste deja binecunoscut, Edy fiindtransportatorul „de cas`”, \ns` la acesta semai adaug` parteneriatele cu UrsusBreweries sau Ikea Balkan. Parte dinbugetul calculat de re pre zentan]ii companieipentru acest an nu va veni \ns` de la clien]iicare traseaz` de ani de zile traseele a sutede camioane colantate cu sigla Edy.

Cre[terea va veni [i dinnoile teritorii pe care trans -por tatorul vizeaz` s` intre\n perioada ur m` toare.

„Inten ]ion`m s` ne extindem opera ]io -nal \n noi teritorii din spa]iul comunitar,pre cum şi din spa]iul extra-comunitar,din partea de est a Europei”, a declaratGon tariu.

Astfel, chiar dac` autocamioanelecompaniei realizeaz` livr`ri [i la margineavestic` a continentului, dezvoltarea va fifocalizat` la nivel regional.

„Obiectivele principale ale Edy Grouppentru 2011 sunt: consolidarea pozi]iei delider pe pia]a româneasc` de transportde m`rfuri, extinderea opera]ional` \nnoi teritorii din spa]iul comunitar, precumşi din spa]iul extra-comunitar, din parteade est a Europei, dar [i dezvoltarea ser vi -cii lor logistice oferite de Edy Logistics. Amplanificat, \ntr-adev`r cre[tere de dou`cifre a veniturilor”.

Florin Gontariu, Directorul de Opera]iuni al companiei Edy Spedition


Ce se \ntâmpl` cu pre]urile

Presiunea pe tarifele de transport adevenit o problem` constant` a ultimilor ani,clien]ii solicitând frecvent reducerea pre]uluipe kilometru sau pe livrare. Ca rezultat mul]itransportatori au pierdut clien]i \n favoareaunor competitori care [i-au permis pentruun anumit interval de timp s` lucreze subnivelul costurilor. Perioada aceasta se parec` a fost trecut` la capitolul istorie iar acummajoritatea transportatorilor chestiona]i derevista Transporter arat` c` sunt nevoi]i sàjus te ze \n sus tarifele, urm`rind\ndeaproape pre]ul carburan]ilor. Mai clar,evolu]ia tarifului de transport este directpropor ]ional` cu cea a pre]uluicombustibililor.

„|n condi]iile \n care pre]ul combus ti -bilului va continua s` creasc`, vomm`ri tarifele [i \n 2011 la un nivel cares` permit` continuarea activit`]ii pebaze financiare s`n`toase [i men]i -nerea actualului nivel de calitate aserviciilor Edy. Inten]ion`m s` m`rimpre]urile pentru Edy InternationalSpedition de fiecare dat` când se va\ntampla m`rirea de pre] a car -buran]ilor. De altfel \ntreaga industriea transporturilor, \ntreaga economie [i,practic, to]i consumatorii sunt afecta]inegativ de aceste cre[teri ale pre]uluicarburan]ilor”, a spus Gontariu.

|n perioada ianuarie-septembrie 2010indicele EBITDA al transportatorului s-aridicat la 12%, în scădere faţă de anultrecut, potrivit informaţiilor publicate decompanie. Astfel, profitul EBITDA alcompaniei a fost pentru perioada dat` deaproape 5,9 mil. euro. În 2009, compania aînregistrat o pierdere netă de 2,1 mil. euro,potrivit datelor de pe Ministerul de Finanţe.

Prin urmare, transportatorul caut` s` \[iadapteze modelul de business la toatevariabilele pie]ei pentru a limita posibilit`]ilede a \nregistra pierderi la finalul exerci]iuluifinanciar. Deci, pân` la urm`, cum a reu[itEdy s` compenseze cre[terea pre]urilorcarburan]ilor?

“Este o \ntrebare la care nu este u[or der`spuns, dar important este c` nu am

putut ]ine pasul cu cre[terea extrem demare a pre]ului carburan]ilor \n 2010,pentru a putea s` compens`m. Deaceea, chiar dac` am crescut veniturile\n 2010, EBITDA a sc`zut fa]` de 2009”,a spus Gontariu.

|n leg`tur` cu pia]a local` a trans por -turilor Edy apreciaz` c` avem acum partede o perioad` de stabilizare iar prin ci palulsemnal \n aceast` direc]ie este chiar faptulc` produc`torii de auto ca mioane au acumcomenzi de la trans por ta tori nu doar dinvestul Europei ci [i din România. Acestecomenzi sunt \n mare parte destinate\nlocuirii flotelor [i arat` c` juc`torii aucontracte care le permit s` fac` acumachizi]ii. Cu toate acestea problema pre]uluis-a p`strat [i chiar dac` exist` cerere, eaexist` la tarife nesustenabile. Din aceast`cauz` Gontariu arat` c` a fost nevoie \n2010 chiar s` renun]e la unele contractepentru a-[i proteja situa]ia financiar`.

„Pentru cre[terea [i revenirea pie]ei peun trend ascendent este nevoie \ns` de\ndeplinirea mai multor condi]ii, de laun climat economic stabil la realizareaunor investi]ii substan]iale pentrusolu]ionarea problemelor de infra struc -tur`, de exemplu”, a declarat Gontariu.

Camioane noi

|n 2008, \n perioada de vârf adezvolt`rii Edy Interna]ional Spedition, pia]aa fost surprins` de o mi[care neobi[nuit`fa]` de cursul normal. Transportatorul, careavea la acel moment 1.250 de camioane, areturnat prin buy-back 200 de camioane lacompania de leasing. De ce s-a \ntâmplatacest lucru? Principala cauz` a fostreducerea comenzilor de transport [icondi]iile favorabile stipulate \n contractul deleasing care fusese \ncheiat \n 2005 cuVolvo. Astfel, Edy a reu[it s` scape decamioanele pentru care nu avea comenzi [ia \ncasat [i 5 milioane de euro pe acestea.

Acel episod s-a \ncheiat de mult iartransportatorul a reluat \ntre timp achizi]iade camioane.

„|n prezent flota Edy are aproximativ1.000 de camioane, cu 10% mai multdecât \n 2009. Pentru 2011 nu avem \nplan extinderea semnificativ` a flotei”,a men]ionat Gontariu.

|n 2010 transportatorul a \nceputachizi]ia rapid` a zeci de camioane,contractând flote de la mai mul]i importatorilocali. Astfel, prima achizi]ie a fost realizat`de la Iveco, de unde a contractat 70 deunit`]i. Acestea au fost apoi urmate de 30de camioane de transport de curs` lung`Mercedes-Benz [i 35 de camioane dedistribu]ie Mercedes-Benz. De ce a apelat\ns` Edy la al]i importatori de vehiculecomerciale dup` ce ani de zile a lucratexclusiv cu marca suedez` Volvo?

“Volvo a fost [i r`mâne cel mai impor -tant partener al grupului Edy. Am ho -t`rât s` deschidem totu[i dialogul [i cual]i produc`tori, iar \n acel moment, pur[i simplu ceea ce avea nevoie Edy nu s-apotrivit cu ce putea Volvo s` ofere. |n2010 am achizi]ionat camioane Iveco,Mercedes-Benz [i Scania”, a spusGontariu.

Fonduri europene

Liderul transporturilor rutiere dinRomânia, \n ceea ce prive[te capacitateade transport, a demarat \n cursul anuluitrecut patru proiecte finan]ate prin atragereade fonduri europene. Astfel, pentruimplementarea unor sisteme de securitate\n munc` [i s`n`tate, Edy a aplicat pentrupatru proiecte, pentru fiecare companiei dingrup, cu o valoarea de aproape 1,8 mi -lioane de lei (circa 420.000 de euro). Maimult de 90% din sum` reprezint` finan]areeuropean` atras`.

“|n 2011 vom finaliza implementareacelor patru proiecte de s`n`tate [i se cu -ritate \n munc` demarate \n 2010 pentrucele 4 companii ale grupului Edy”, a spusdirectorul opera]inal al Edy.


PREZENTA

RE

VAN

Noua generaţie Mazda BT-50 a fost dezvoltată de la bază ca un noutip de vehicul, producătorul japonez dorind să vină în întâmpinareaunei game mai extinse de clienţi.

Ana Oprea

Mazda BT-50: C`rù[ul japonez


N oua genera]ie a modelului BT-50 afost prezentat` deja la saloaneleauto din Sydney [i Hiroshima,

urmând ca pe continentul european s` fieadus`, cel mai probabil, \n cadrul salonuluiauto de la Geneva.

De designul noului pick-up s-a ocupatRyo Yanagisawa, [eful proiectului \n cadrulMazda, iar evolu]ia fa]` de genera]iaanterioar` este evident`. |n continuareconstructorul japonez \[i dezvolt`platformele \n jurul motivului Zoom-Zoom,astfel c` liniile exteriorului \nglobeaz`motive dinamice, cu am`nunte inspiratechiar din natur`. Potrivit designeruluijaponez, masculinitatea [i designul puternicau fost inspirate chiar de studiul asupraunui leu aflat \n plin` ac]iune, de atac alpr`zii. |n ceea ce prive[te platformatehnic`, cărău[ul japonez urmează să fieconstruit pe aceeaşi linie cu Ford Ranger şiva avea noi inova]ii tehnice. Tot nouă este

şi transmisia manuală cu 6 rapoarte. Faţăde prima generaţie BT-50, noul model vaavea o caroserie mult mai mare pentru arivaliza şi cu modelul Toyota Hilux.

Rapid ca un Logan

Puterea şi cuplul sunt furnizate demotoarele de 2.5 şi 3.0 litri common-railturbo diesel cu injecţie directă. Având uncuplu de 330 Nm (motorul de 3.0 litri are uncuplu de 380 Nm), poate tracta o sarcină depână la 3000 kg. |n acela[i timp, nouaMazda BT-50 poate accelera de la 0 la 100km/h în 10,4 secunde, precum un modelDacia Logan.

Japonezii au lucrat la noua Mazda BT-50 [i la capitolul consum, astfel c` acummotorul utilizeaz` \n medie 8.3 l/100 km,susţinut de sistemul de transmisie atentreglat. Interiorul este identic cu cel al nouluiFord Ranger 2011. Sunt disponibile treitipuri de cabine – standard, dublă şiFreestyle, care pot fi achiziţionate cu trac -ţiune 4x2 sau 4x4, containere de transport,precum şi alte accesorii care adapteazămodelul la nevoile clien]ilor. Varianta cabinăstandard permite încărcarea obiectelor depână la 2,28 m lungime, cabina Freestyle –obiecte de până la 1,75 m, iar cea cucabin` dublă poate acomoda \nc`rc`turi depână la 1,53 m.

Containerul de transport este ergonomicşi uşor de manevrat – canelurile ajută maibine sarcina, iar cârligele de anco raredispuse pe interiorul sau exteriorulcontainerelor (în funcţie de varianta aleasă)asigură sarcina la drum.


Anul 2011 va fi unul dificil, însă există în continuare oportunităţi de creştere.Îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea flexibilităţii sunt vitale în această perioadă pentrutransportatori. Managementul eficient al flotei, productivitatea şoferilor şi tehnologia vorjuca un rol important pentru atingerea rezultatelor financiare urm`rite sau chiar pentru arămâne pe linia de plutire.

Ana Oprea

|ncepe \nlocuirea flotelor de camioane

ANALIZ~

TRANSPORTATORII PRIND CURAJ


Î n 2010, 20% dintre companiile detransport au fost nevoite să reducătarifele practicate, aşa cum reiese din

sondajul efectuat de echipa Transporter lanivelul întregii ţări, \n intervalul iulie-septembrie 2010. Conform barometrului,operatorii de transport din întreaga ţară nureuşesc să transfere în totalitate creşterilede costuri către clienţi. Practic, tarifele detransport cresc într-un ritm mai lent decâtcosturile. În ultimii ani, încredereatransportatorilor în posibilitatea de a-şidezvolta afacerea a scăzut semnificativ,ajungând la începutul lui 2010 foarte jos.Dacă luăm în considerare că efectele crizeis-au făcut între timp şi mai mult simţite,este de presupus că astăzi acest indicator acontinuat coborârea abruptă.

Accentul este pus pecreşterea productivit`]iişoferilor

Pentru creşterea profitabilităţii, suntutilizate mai multe strategii. Cea mairăspândită o reprezintă îmbunătăţireastrategiilor manageriale, punându-se accentpe creşterea productivităţii şoferilor, dar nusunt excluse nici achiziţiile sau par te ne -riatele, productivitatea tuturor angajaţilor şicursurile de pregătire.

Transportatori precum InternaţionalLazăr Company, Edy Spedition sauDumagas şi-au îmbogăţit gama serviciiloroferite. Printre strategiile ofensive utilizatese mai numără îmbunătăţirea serviciului devânzări şi marketing, creşterea serviciilor cuvaloare adăugată, creşterea flotei, investiţiiIT.

În ceea ce priveşte investiţiile pe termenscurt, pe primul loc se află pregătireaşoferilor. Pe de altă parte, aproape o treimedintre operatorii de transport îşi propuncreşterea bugetului alocat sistemelor IT şitelematice. La polul opus, cele mai micişanse pentru investiţii pe termen scurt suntacordate vehiculelor.

Afacerile Interna]ionalLaz`r Company au crescutcu 7% în 2010

“Aceast` criz` poate reprezenta ooportunitate pentru transportatori,având în vedere c` to]i clien]ii caut`creşterea eficien]ei.

Flexibilitatea este vital`. Pia]a setransform` de la transporturilecomplete c`tre grupaje şi trebuie s` aicapacitatea de adaptare. Pia]a tefor]eaz` s` te concentrezi şi s`conştientizezi problemele. Clien]ii suntmai bine informa]i şi transportatoriitrebuie s` ridice ştacheta pentru ar`mâne în curs`. Interna]ional Laz`rCompany a înregistrat o creştere de 7%anul trecut şi am reuşit s` facem şiceva profit”, a declarat Dana Midvichi,Sales Manager Interna]ional Laz`rCompany.

Datorită noilor condi]ii de pe pia]ă,transportatorul Laz`r începe să î[i revină,astfel încat proprietarul companiei segânde[te chiar la extindere. Benone Lazărvrea să achizi]ioneze încă 100 de camioanepentru extinderea flotei deja existente.Parcul auto al omului de afaceri numărăalte cateva sute de ma[ini care au fost

folosite la transport interna]ional de marfă,iar unul dintre cele mai importante proiecteeste cel derulat \mpreun` cu transportatorulHoedlmayer pentru livrarea automobilelorDacia produse la Pite[ti.

Prognoze doar pe termen scurt

Obiceiul realiz`rii de previziuni a dis p` -rut treptat, astfel c` [i cel mai mare trans -portator local, Edy Spedition, sus]ine cèste dificil să realizeze previziuni cu privirela evolu]ia pie]ei de transporturi în 2011.

Dana Midvichi, Sales ManagerInterna]ional Laz`r Company


ANALIZ~ “Dup` perioada de sc`dere, în prezent

putem vorbi de o oarecare stabilizare apie]ei. Un semn pozitiv îl constituie înacest sens faptul c` produc`torii deautocamioane primesc comenzi de laclien]i din Europa, cât [i din România.Sigur, este vorba de comenzi pentruînlocuirea flotei, dar este un indicatorrelevant faptul c` juc`torii aucontracte [i sunt preocupa]i deînnoirea flotei. În schimb, a r`masproblema pre]ului, deoarece nu s-aprotejat valoarea acestor servicii înanul anterior. Acum avem volume, darla tarife nesustenabile. Noi am avutsitua]ii în 2010 în care am fost for]a]is` renun]`m la contracte pentru c` amsim]it nevoia s` ne protej`m pe noi, dar[i industria. Ca lider al capacit`]ii detransport în România, avem obliga]ias` încerc`m s` îns`n`toşim industriadin punct de vedere al profitabilit`]ii”,a spus Florin Gontariu, directorulopera]ional al Edy Spedition.

Cu toate problemele \ntâmpinate, Edy ademarat \nc` de anul trecut \nnoirea floteide camioane, realizând achizi]iisemnificative, raportat la \ntregul volum alpie]ei de autovehicule comerciale noi.

Gontariu a explicat c` pentru creştereaşi revenirea pieţei pe un trend ascendenteste nevoie însă de îndeplinirea mai multorcondiţii, de la un climat economic stabil larealizarea unor investiţii substanţiale pentrusoluţionarea problemelor de infrastructură,de exemplu. Până la urmă, tot la drumuriajungem pentru că toată lumea suferă dincauza lipsei infrastructurii.

Transportul interna]ionaladuce profitul

Dumagas Transport din Craiova, unuldintre cei mai mari transportatori locali, aidentificat \nc` din 2008 ca solu]ie principal`pentru sus]inerea afacerilor în crizădezvoltarea businessului şi a relaţiilorcomerciale din alte ţări europene. Pe planextern, transportatorul lucrează direct cuproprietarii mărfurilor, fără intemediari, lucruprofitabil pentru companie, după cum ne-adeclarat Lucia Apostol, Commercial &Business Development Manager Dumagas.

Dumagas este cotrolat` \n prezent defondul de investi]ii Bancroft Private Equity,care a achiziţionat 60% din companiafondat` de familia Dugăeşescu în urmaunor negocieri care au durat aproape cinciluni. Tranzacţia a fost evaluată la 20 demilioane de euro. Dumagas a devenit astfelcel de-al doilea transportator român încadrul căruia o parte din acţiuni suntcontrolate de un fond de investiţii, după ceîn 2005 Alin Popa, care controlează EdySpedition, a vândut către Balkan AccessionFund 17,5% din acţiunile companiei.

Pentru Dumagas acest proces a însemnatnegocieri directe cu partenerii principali princare a obţinut contracte în afara ţării,transportând mărfuri între ţările vest şi centraleuropene. Astfel, majoritatea celor 450 decamioane din flota proprie realizeazătransporturi în special în afara ţării, un procentmic din flotă fiind alocat transportului internsau pentru export din România. Potrivitmanagerului Dumagas, firmele de transportlocale s-au dezvoltat în ultimii 10 ani ajungândla zeci şi sute de camioane, nivel comparabilcu cel atins de firme din vestul Europei într-uninterval de 20-30 de ani.

Încredere în creştereaeconomic` la nivel global

Încrederea directorilor generali dinîntreaga lume în creşterea economicăviitoare a revenit aproape la nivelurile în re -gis trate anterior crizei, potrivit celei de-a 14-a ediţii a studiului Global CEO Survey rea -lizat de PricewaterhouseCoopers.

"Dintre cei 1.201 responden]i din rânduldirectorilor generali din întreaga lume,48% au declarat c` sunt foarte încrez`toriîn privin]a creşterii economice viitoare înurm`toarele 12 luni. Aceasta reprezint` oîmbun`t`]ire semnificativ` a nivelului deîncredere fa]` de anul trecut, când doar31% dintre directorii generali se declaraufoarte încrez`tori, şi se apropie de nivelulde optimism de 50% atins în 2008 lamomentul debutului crizei economice",arat` studiul.

Potrivit PwC, 88% dintre executivi audeclarat că sunt într-o oarecare măsurăîncrezători în perspectivele de creşterepentru următoarele 12 luni, faţă de 81%care declarau acelaşi lucru anul trecut. Petermen mai lung, 94% dintre directorii ge ne -rali chestiona]i se declară încrezători înpers pec tivele de creştere în următorii 3 ani.Revenirea încrederii s-a făcut remarcată petoate con tinentele, manageri din India,Austria, România, Polonia, Columbia, Peru,China, Thailanda şi Paraguay fiind deosebitde optimişti cu privire la perspectivele petermen scurt.


LEGISLA

}IE

Anul acesta [oferii au sc`pat de cheltuiala obligatorie cu anvelopele \ns` de anul viitor vortrebui neap`rat s`-[i echipeze autovehiculele cu pneuri de iarn` când circul` pe drumuriacoperite cu polei, z`pad` sau ghea]`.

Alexandru Anghel

Echiparea cu anvelope de iarn` devine obligatorieVERDICT MTI:


P roiectul de Ordonan]` de Urgen]àdoptat dup` câteva luni dediscu]ie de c`tre Executiv

presupune echiparea cu anvelope de iarnà tuturor categoriilor de autovehicule peparcursul sezonului rece. Pentruautovehiculele cu o mas` mai mare de 3,5tone [i pentru cele destinate transportuluide persoane cu mai mult de nou` locuri, \nsezonul rece se prevede echipareaobligatorie [i cu lan]uri antiderapante.

„Pentru autoturisme obligativitatea serefer` la toate cele patru ro]i, iar încazul autovehiculelor pentru marf`doar la ro]ile de pe axele de trac]iune.Sanc]iunile pentru nerespectareaacestei reglement`ri se vor aplicaatunci când autovehiculele vor circulape drumuri acoperite cu ghea]`, z`pad`sau polei”, a men]ionat ministrulTransporturilor [i Infrastructurii, AncaBoagiu.

Ce se \ntâmpl` \ns` dac` autorit`]ilerutiere depisteaz` [oferi care conducautovehicule echipate necorespunz`tor?Ace[tia pot fi penaliza]i cu 9 pân` la 20 depuncte de amend` iar certificatul de\nmatriculare al autovehiculului poate fire]inut. Aceeaşi amendă se aplică şi dac`lan]urile sunt p`strate pe ro]i în zonele undenu mai este zăpadă pe carosabil.Reglement`rile aprobate de Guvern permittotodat` [i administratorului drumului s`recupereze pagubele \nregistrate \n urmaunui accident. Drept urmare, [oferul aflat \nilegalitate va avea de pl`tit pe lângàmenda care variaz` \ntre 2.500 [i 4.000de lei [i paguba produs` infrastructuriirutiere.

„Costul unei ore de ac]ionare pentrudesz`pezire cost` 10.050 lei, iar pentruo dislocare costul este de 5.000 lei peor`”, a adùgat Boagiu \n urmaaprob`rii reglement`rilor privindcre[terea siguran]ei rutiere.

Aceste m`suri îi vor viza pe proprietariicelor 4,21 milioane autovehicule dinRomânia care vor fi supuşi astfel unui efortfinanciar de 1,85 miliarde euro, din care la

bugetul de stat ar reveni circa 445 demilioane de euro numai din TVA-ul \ncasat.

Am analizat \ntr-un num`r anterior alrevistei Transporter implica]iile unei astfelde legi [i o compara]ie direct` cu legisla]iileaplicate \n alte ]`ri ale Uniunii Europene.Cert este c` legisla]ia româneasc` a fostarmonizat`, sau mai bine spus desenat`dup` cea aplicat` \n Germania, undeconform codului rutier autovehiculeletrebuiesc echipate potrivit condi]iilormeteorologice [i prin urmare este vorba deo obligativitate \n func]ie de stareacarosabilului [i de intensitatea intemperiilor.|n Germania \ns` obligativitatea nu esteimpus` atât de drastic. |n acela[i timplegisla]ia româneasc` \n ceea ce prive[teamenzile pentru neechiparea cu anvelopede iarn` pare s` fie cea mai sever` dinpunct de vedere al amenzilor aplicate,raportat [i la puterea de cump`rare a unuiconsumator român.

Anvelope de 1,8 mld. Euro

La finalul anului trecut vestea cànvelopele de iarn` ar putea deveniobligatorii \n echiparea unui autovehicul astârnit haos \n pia]`, stocurile distribuitorilorfiind rapid epuizate iar vulcaniz`rile au fostluate cu asalt. S-au creat chiar liste dea[teptare pentru urm`toarele livr`ri deanvelope iar pre]urile au crescut \n unelecazuri [i cu 30%. Pe rafturile distribuitorilornu r`m`seser` decât câteva anvelope cudimensiuni atipice sau din gama superioar`de pre]. Acela[i lucru s-ar putea \ntâmpla [ila final de 2011 \ntrucât pia]a ar puteaabsorbi câteva milioane de anvelope.Potrivit datelor MTI ar putea fi vorba chiarde anvelope \n valoare de 1,8 miliarde deeuro. Chiar dac` valoarea poate varia \nfunc]ie de puterea de cump`rare, volumulpie]ei locale este totu[i cert. |n medie,anual, \n România se comercializeaz` circa2,2 milioane de anvelope, la care seadaug` câteva sute de mii de anvelopesecond-hand. |n sezonul 2010-2011 \ns`,vânz`rile de anvelope de iarn` au crescutcu circa 30%, situa]ie ce s-ar putea reedita[i sezonul viitor, când obligativitateaanvelopei de iarn` va fi real`.

Cel mai important este pân` la urm`faptul c` tot bugetul [oferilor [i al firmelorde transport va fi cel mai tare lovit.

Pentru echiparea cu un set de 4anvelope de iarn` a unui autoturism estenecesar un buget de cel pu]in 700 de lei [ipoate urca pân` la 6.000 de lei. |n acela[itimp bugetul pentru echiparea unuiautocamion porne[te de la cel pu]in 4.500de lei. Pre]ul fiec`rei anvelope variaz` peparcursul unui an \n func]ie de mai mul]ifactori precum aprecierea costurilor cumateriile prime, cum este cauciucul natural,sau a costurilor de fabrica]ie [i desfacere.Pre]ul cauciucului natural poate fi influen]atatât de cota]iile de pe bursele interna]ionalecât [i de intemperii sau situa]iile politice dinzonele unde se cultiv` arborii de cauciuc.Mai mult, pre]ul anvelopei poate fi influen]at[i de loca]ia de unde este achizi]ionat,\ntrucât depozitele sau magazinele cash &carry ar putea avea pre]uri mai mici decâtserviceurile auto sau dealerii de marc`.Mult, pu]in, este pân` la urm` obligatoriu.


INTERVIU

“Mai pu]ine estim`ri [i mai mult` organizare”MARC STEIB, MERCEDES-BENZ TRUCK:


“Mai pu]ine estim`ri [i mai mult` organizare” pare s` fie dictonul dup`care se ghideaz` Marc Richard Steib, Directorul de Marketing [i Vânz`rial diviziei de camioane din cadrul Mercedes-Benz România, care a pre-luat conducerea diviziei \n trimestrul trei al anului trecut. Steib \ncepeastfel 2011 la cârma unuia dintre primii importatori de vehicule comer-ciale, având \n arsenal o experien]` [i planuri pe care le-a prezentat \ncadrul unui interviu pentru revista Transporter.

D ac` \n ultimii doi ani majoritateamanagerilor au fost concentra]i pereducerea pierderilor [i sta bili -

zarea companiilor \ntr-un timp ce cuvinteprecum “recesiune”, “criz`”, “blocaj” sau“datorii” au primat \n discursuri legate depia]` sau de perspectivele economice petermen scurt [i mediu, acum a venit timpulaplic`rii unor noi metode de business.

Marc Steib, Directorul de Marketing [iVânz`ri al Mercedes-Benz Trucks România,a venit \n ]ar` prima oar` \n 2006.

Cum a perceput el pia]a [i evolu]ia ei?

„La \nceput (perioada 2005-2007 n.red)oamenii au \nv`]at c` exist` o cerererapid` care genereaz` un câ[tig rapid.Acum trebuie s` mergem spre un modmai competitiv de a face business, maistructurat, mai bine pus la punct. Banii rapizi nu mai sunt disponibili”, a declarat Steib.

El s-a referit \n special la ritmul rapid deechipare [i de cre[tere al flotelortransportatorilor locali, care \n perioadarespectiv` practic au explodat, crescând lasute de camioane \n unele cazuri. Acestlucru s-a \ntâmplat pe seama unei nevoireale de transport, generate de consum,industrie [i comer] exterior, pedisponibilitatea importatorilor de a aducerapid solu]iile de transport [i pe accesulrelativ facil la finan]`ri. Spun relativ pentruc` aceste finan]`ri nu au fost totdeaunaatrase \n condi]ii sustenabile pe termenlung, iar solu]iile alese de transportatoriimplicau uneori costuri de exploatare preamari. De aici a rezultat [i perioada decernere, de a[ezare brutal` a pie]ei \nultimii doi ani, realizat` cu „v`rsare de

sânge”: \nghe]area vânz`rilor deautocamioane noi, reposesia a multor miide camioane [i conservarea resurselor,unde acestea mai existau.

Dup` toate acestea [i o perioad` decâteva luni \n care a avut posibilitateas` fac` radiografie pie]ei [i reor ga -nizarea companiei pe care o conduce,Steib spune c` „de acum trebuie s` negândim cu to]ii la strategii pe termenmediu [i lung, cu o abordare mai\n]eleapt`, mai calculat`, decât sùrm`rim câ[tiguri rapide. Deci, de acumcre[terea va fi mai \nceat`, dar multmai s`n`toas`”.

De la aceast` premis` a pornit reor -ganizarea companiei. Astfel, \ncepând de laliniile de business principale, precum ceade autocamioane pentru transportul pedistan]e mari, s-a trecut la eficientizarea [idezvoltarea celorlalte departamente.

Consultantul de vânz`ri =consultant de business

„Parte din strategia noastr` este ca unconsultant de vânz`ri s` fie pentruclient, de fapt, un consultant debusiness. El trebuie s` ajutetransportatorul, s` \i explice solu]ia,beneficiile, ca acesta s` aleag`produsul potrivit pentru activitatea sa[i pentru resursele sale”, a spus Steib.

El a explicat c` omul de vânz`ri trebuies` [tie toate aspectele de business aleclien tului pentru ca acesta s` fac` o alegerefinal` adecvat`.

Alexandru Anghel


INTERVIU

De asemenea, [i compor ta mentulclientului s-a schimbat. Dac` pân` \n 2010cereau s` afle care este pre]ul final alcamionului [i reducerile pe care le potob]ine, acum „din ce \n ce mai mul]i clien]ivor s` [tie care este investi]ia lor lunar`. Nu mai este vorba de pre], ci de investi]ialunar`”, a declarat Steib.

Aceea[i transformare care a avut loc \npia]a autoturismelor, unde acum clientuleste interesat [i de intervalele de revizii,costuri de exploatare [i alte costuri conexe,a avut loc [i \n sectorul autocamioanelor [iautoutilitarelor, \ns` la un alt nivel. Structuradifer` [i este mult mai complex`, \ntrucât ocompanie de transport trebuie s`socoteasc`, pentru a ob]ine un cost lunarde operare, pe lâng` rata leasingului [iconsumul de carburant [i contractele deservice, derulate pentru \ntreaga flot`,valoarea de revânzare sau frecven]adefec]iunilor camioanelor.

„Cât timp economia urca, era nevoie decamioane, care erau achizi]ionate [iintrau imediat \n exploatare. Nu contaneap`rat cât costa lunar. Au fostdistorsionate unele aspecte, dar \ncondi]iile economice actuale trebuiesocotite toate. Iar acum primimfeedback de la clien]i care spun c` arcump`ra mai degrab` un vehicul la unpre] mai mare dac` au garan]ia c` va fimai ieftin de exploatat”, a spus Steib.

Într-un cuvânt, fiecare client are nevoiede un produs dedicat. Indiferent c` estevorba de o solu]ie de finan]are, de oopera]iune de trade-in a unui camion, de unpachet de service construit pentru o flot`specific` de vehicule sau de un camionrulat.

Unde merge pia]a \n 2011

Ultimele luni din 2010 au indicat orevenire u[oar` a comenzilor \n segmentulautocamioanelor noi [i rulate, \ntrucâtstatisticile Asocia]iei Produc`torilor [iImportatorilor de Automobile [i Direc]ieiRegim Permise [i |nmatriculare aVehiculelor arat` c` au fost realizate livr`rice le-au dep`[it ca volum pe cele dinprimele luni ale anului.

Structura parcului de vehiculecomerciale cu o mas` de peste 18 tonearat` c` cea mai mare parte, circa 15.000de unit`]i, se \ncadreaz` \n segmentul cu ovârst` \ntre 6 [i 10 ani, vehicule care artrebui deja s` fie \nlocuite. La acestea seadaug` \nc` 13.500 de autocamioane caredep`[esc 11 ani.

„Nu cred c` se mai poate ajunge lavolumul din urm`, din 2007, când aufost 10.000 de unit`]i. Deocamdatàvem \n pia]` 12.000 de unit`]i vechi,care nu respect` normele de poluare [ialte câteva mii de unit`]i din categoriaEuro I, II sau III. Ele trebuie s` fieschimbate”, a spus Steib.

Practica arat` c` exploatarea unuiautocamion devine prea costisitoare dup`


minim 6 ani de utilizare din cauza costurilorde \ntre]inere ridicate [i a avantajelortehnologice aduse de noile tehnologii [imodele din pia]`. |n teorie, acest lucru artrebui s` determine companiile de transport[i logistic` s` \nceap` s` realizeze noiachizi]ii, \ntrucât pe [osele sunt doar câtevamii de camioane cu o vârst` de pân` lacinci ani. Cifrele arat` c` exist` pa[i spreaceast` direc]ie, \ntrucât \n 2010 au fostlivrate pe plan local circa 1.850 deautocamioane cu o mas` de pste 18 tone,cu 46% mai mult decât \n 2009. Acela[ilucru nu s-a \ntâmplat [i \n cazul celorlaltesegmente de vehicule comerciale.

Pia]a urc` \ns` \ncet spre volume nor -ma le [i sustenabile. „Din perspectiva meapersonal`, o ]int` de 5-6.000 de unit`]i anualarat` normal”, a spus Steib. Toto dat`, el nua avansat o estimare cu privire la planul devânz`ri al companiei pentru 2011.

Reprezentan]ii companiei au men]ioantc` estim`rile oficiale indic` la niveleuropean o cre[tere de 5%, cu poten]ial decre[tere mai mare pentru ]`rile din estulEuropei, \ns` nu au fost avansate datespecifice pentru România. |n 2010 \ns`Mercedes-Benz a pus \n pia]` aproape 500de vehicule comerciale cu o mas` de peste3,5 tone.

„Exist` o nevoie de achizi]ie \n pia]`.Este foarte dificil \ns` s` vorbim despreputerea financiar` a companiilor,deoarece multe au avut pierderi \nultimii doi ani, iar accesul la finan]arenu va fi foarte u[or. Ne vom interesa\ns` de aceste situa]ii ale partenerilorno[tri pentru a g`si solu]ii”, a spusSteib.

Industria [i exporturilesus]in pia]a de camioane

„România, singur`, nu cred c` va ie[idin recesiune. Dar România are unavantaj prin faptul c` mul]i furnizori [iproduc`tori sunt localiza]i aici [igenereaz` o cerere mare de transport”,a spus Steib, amintind de uzina Dacia,de fabricile Continental [i de \ntregulsistem de furnizori de componente autodin România, o industrie de miliarde deeuro anual.

„Ei sunt ca un motor care trage [i vacontinua s` o fac`. La fel, investi]iilemajore din construc]ia de autostr`zi,precum la Sibiu, Deva [i alte regiuni”, a declarat Marc Steib.


Toate acestea sunt sus]inute [i deindicatorii macroeconomici care sunt pe untrend pozitiv, precum cei ai importului [iexportului, care au atins niveluri mai maridecât \n 2008, când au fost \nregistrateexporturi \n valoare de 33,72 miliarde deeuro. Volumul exporturilor române[ti atrecut de 37,25 miliarde de euro \n 2010,crescând cu 28,1% fa]` cu anul precedent.Totodat`, potrivit Insititutului Na]ional deStatistic`, importurile au urcat \n 2010 cu19,9% la 46,7 miliarde de euro.

Având \n vedere cre[terea comer]uluiexterior, cea mai mare cerere pentruvehicule comerciale va veni din parteatransportatorilor care opereaz` la niveleuropean, pe distan]e lungi. Reprezentan]iiMercedes-Benz Trucks România auprecizat c` pe lâng` acest segment, [i celde distribu]ie, precum [i segmentul devehicule destinate sectorului de construc]iivor genera o cerere semnificativ`.

Tehnologii Hybrid

Majoritatea produc`torilor deautocamioane [i autovehicule de distribu]ieau prezentat \n cursul anului trecut modelecare sunt dezvoltate având la baz`tehnologii hibrid sau electrice. Ca urmare,interesul la nivel european pentru acestsegment a urcat, iar mari companii ger -mane, britanice sau franceze au comandatdeja flote de vehicule „verzi”. Unde sesitueaz` România \n acest context?

„Avem clien]i care ne-au solicitattehnologia hibrid`, exist` discu]ii, dardin cauza taxelor nu exist` un avantajreal asupra acestei tehnologii \nmomentul de fa]`. Nu exist` stimulentesau scheme de sprijin din parteaGuvernului, autorit`]ilor fiscale, pentrua promova tehnologia hibrid`”, a declarat Marc Steib.

|n acest segment, cel mai cunoscutprodus al Daimler, care a câ[tigat [i preimulTruck of the Year 2011, este Mercedes-BenzAtego BlueTec Hibrid, destinat \n principalopera]iunilor de distribu]ie.

De altfel, cererea pentru modelelecomerciale hibrid va veni \n special dinpartea companiilor de distribu]ie.

„|n România, ca peste tot de altfel,tehnologia hibrid` va fi folosit` pentrudistribu]ia or`[eneasc`. |n Bra[ov,Timi[oara, Sibiu, Constan]a, Bucure[ti,\n marile ora[e cu servici extinse door-to-door, de aici va fi generat` cererea [iaici are sens aceast` tehnologie”, a spus Steib.

INTERVIU


EVENIM

ENT

Î n prezent Scania Top Team sedesf`[oar` pe etape la nivel regionalcu o mare final` care reune[te echipe

din aproape fiecare ]ar` unde Scania esteprezent`. |n 2011, finala regional` a avutloc la \nceputul lunii februarie [i a reunitpatru echipe române[ti [i dou` echipe demecanici din Bulgaria. Competi]iapresupune parcurgerea mai multor probetehnice [i practice prin care sunt testatecapacit`]ile de analiz`, de indentificare aproblemelor ap`rute la un ansamblu tractor,de remediere [i de verificare ulterioar`.Toate acestea nu fac decât s` reproduc`sarcinile zilnice ale unei echipe de

mecanici, numai c` de aceast` dat` este lamijloc mai mult decât repararea propriu-zisà unui autocamion. Probele de concurs sedesf`[oar` \ntr-un interval de timpprestabilit \n care cuno[tin]ele practice [iteoretice sunt testate pe bancul de lucru, iarpentru \ndeplinirea sarcinilor este nevoie deo analiz` sistematic`, competen]e, control,disciplina [i organizarea echipei.

Celor [ase echipe de mecanici le-aufost puse \n fa]` cinci probe diferite cuprobleme de diagnostic ale autocamioanelorsau defec]iuni tehnice complicate pe care atrebuit s` le identifice [i s` le remedieze.Timpul necesar [i calitatea repara]iei au

Scania Top Team: Rechinii alba[tri merg la Bruxelles

Istoria uneia dintre cele mai mari competi]ii interne a unui produc`tor de autocamioane \ncepe \n 1989 \nSuedia. Scania a organizat la acel moment prima edi]ie a concursului Scania Top Team pentru propriileechipe de mecanici, concurs ce avea s` se extind` \n scurt timp la nivel interna]ional.

Alexandru Anghel


f`cut diferen]a \ntre competitori, astfel c` \n2011, la urm`toarea final` regional` ce se

va desf`[ura la Bruxelles va merge echipaBlue Sharks care provine de la service-ul

din Bucure[ti. Pe locul doi \n clasament s-au pozi]ionat la egalitate dou` echipe,din localitatea bulgar` Burgas [i dinBucure[ti, \n timp ce pe locul trei s-auclasat echipele Scania din Arad, Cluj [iDevnya (Bulgaria). Dac` „Rechinii Albastri”vor merge la Bruxelles \n intervalul 13-15mai pentru urm`toarea etap` de concurs,echipele de pe locurile doi au mers acas`cu premii \n valoare de 500 de euro, \ntimp ce ultimele clasate au fost premiatecu obiecte promo]ionale \n valoare de 100de euro.

Competi]ia a fost construit` \n ideeacre[terii competitivit`]ii [i calific`riiechipelor de service ale produc`torului decamioane, fiind mai \ntâi derulat` peteritoriu suedez. Treptat, Scania Top Teams-a extins \n ]`rile vecine pentru ca apoinum`rul ]`rilor participante s` creasc`, iar\n 2007 s` fie organizat` o final` [i \nMalaesia.

Parteneriat la nivelacademic

Odat` cu organizarea competi]iei,Scania România a \ncheiat [i unparteneriat cu Universitatea Politehnic`Bucure[ti. Produc`torul de camioane adonat Universit`]ii un motor [i o cutie deviteze care va servi ca material didacticpentru preg`tirea de laborator a viitoriloringineri. Parteneriatul a fost semnat deTord Holmstrom, directorul general ScaniaRomânia [i profesorul Cristian Andreescu,[eful catedrei de Autovehicule Rutiere dinFacultatea de Transporturi.


Iveco EcoStralis, formula unei re]ete eficiente de transport

TRUCKPREZENTA

RE

O rientarea Iveco c`tre habitaclu siergonomia postului de lucru al[oferului este materializată prin

elementele şi sisteme ce au menirea săîmbunătăţească confortul şi siguranţaacestuia în timpul deplasării: un bordergonomic şi o poziţie mai confortabilă înspatele volanului, un sistem de siguranţă

îmbunătăţit (ESP, Hill Holder, ACC, LDWS,TPMS) ce reduce simţitor riscul de accidentşi vătămare, cât şi sistemul “fleet mana ge -ment” ce monitorizeaza permanent perfor -man ţa şi traseul ales de fiecare camion înparte, care intervine pentru optimizarearutelor alese, micşorând astfel timpul dedeplasre. Ideea de baz` care a stat la

dezvoltarea EcoStralis a fost reducereacosturilor de întreţinere şi deplasare, în timpce valoarea reziduală rămâne una ridicată.Iveco EcoStralis a suferit optimizări şiîmbunătăţiri la toate elementele principale:motor şi tren de rulare, aerodinamică şirezistenţă la rulare, siguranţă şi sistemeauxiliare.

Ca efect imediat al rezultatelor comerciale \nregistrate de noua gamă Iveco EcoDaily, producătorul italiande vehicule comerciale a lansat noile versiuni ale fratelui mai mare: EcoStralis. Designul, motorul,sistemul de schimb automat al vitezelor şi multe elemente auxiliare au fost atent analizate şi revizuitepentru un consum cât mai redus, pentru un impact cât mai scăzut asupra mediului şi pentru a micşoracostul de întreţinere în timp a camionului.

Ana Oprea


Dot`ri

EcoStralis este pus în mişcare de unmotor Cursor de 10 litri, creat special pentruseria Eco, modificările majore aplicate fiindasupra softului folosit de unitatea de controlelectronică pentru a reduce consumul fără aavea impact asupra puterii dezvoltate. Pelângă motorul Cursor de 10 litri ce vine îndouă variante de putere, de 420, respectiv460 cai putere, EcoStralis a mai adoptat şimotorul de 13 litri şi 500 cai putere, toatevariantele de motorizare fiind în conformitatecu standardele de poluare EEV.

Noile dotări ale lui EcoStralis includ şifuncţia “ECOSWITCH” ce activeazăprogramul iEco menit să optimizezeschimbarea automată a vitezelor în funcţie decondiţiile de operare şi de greutate acamionului. Pentru flote, unde şoferii fac desschimb de camioane, există acum“ECOFLEET” cu transmisie electronică care,deşi permite un control manual al şoferuluiasupra schimbării treptelor de viteză, laapariţia unei erori limiteaz` controlul şoferuluiasupra schimb`torului de viteze.

Artificii de consum

Consumul este afectat în mare măsură şide aerodinamicitatea camionului. Pentru arezolva, parţial, problema frecării cu aerul,Iveco a montat un kit exterior ce include unspoiler pentru plafon şi deflectoare lateralepentru zona dintre cabină şi remorcă. Studiileefectuate în tunelurile de vânt arată că 40%din combustibil este consumat, la viteza de85 km/h, pentru a combate forţa frecării cuaerul. Kitul de deflectoare reduce consumultotal cu peste 6 procente, ajungând chiar la10 procente, în comparaţie cu autovehiculelece nu au în dotare acest kit.

Anvelopele şi presiunea la care acesteasunt umflate au deasemenea o contribuţiemajoră în cantitatea de combustibilconsumată. TPMS (Sistemul de monitorizarea presiunii din cauciucuri) este rezolvarea pecare Iveco o oferă acum utilizatorilor deStralis. Senzorii sistemului monitorizeazăpresiunea din cauciucuri, statusul fiindtransmis către un indicator în bord careanunţă şoferul dacă presiunea este preamică pentru a remedia problema într-un timpcât mai scurt.


INTERVIU

Cel mai mare petrolist român mergespre jum`tate de miliard de euroCel mai mare petrolist român mergespre jum`tate de miliard de euro


Pia]a local` a petrolului include \n topul primilor juc`tori [i un traderindependent, român, care [i-a f`cut loc \ntr-un sector de miliarde deeuro lâng` OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil sau MOL. Dezvoltarea OscarDownstream pare neverosimil` \n condi]iile actuale de pia]`: companiaconstruit` de Alin Niculae a suferit \n 2009 o sc`dere de aproape 40% abusinessului, pentru ca apoi, \n 2010, s` reu[easc` s` recuperezeecartul [i s` \[i dubleze vânz`rile.

Alexandru Anghel


O scar Downstream, cel mai maretrader independent de produsepetroliere din România, pare s`

nu ]in` de condi]iile de pia]`, astfel \ncâtanul trecut a reu[it s` urce vânz`rile pân`la 400 de milioane de euro, de dou` ori maimult decât \nregistrase \n 2009. Cum areu[it compania s` ajung` la un astfel derezultat \n condi]iile \n care sectorul local dedistribu]ie nu [i-a revenit complet? La mijlocsunt mai multe cauze, printre careatragerea unor noi clien]i, consolidareaportofoliului de clien]i, extinderea gamei deservicii [i chiar schimbarea legisla]iei.

„Ca [i cifr` de afaceri 2010 a fostspectaculos. Ca [i profit a fost aproapede 2009. {i acest lucru s-a \ntâmplat dincauza reducerilor marjelor de profit.|ntr-o pia]` concuren]ial`, aflat` \ncriz`, unde nu po]i s` umbli la cota]iainterna]ional`, nu po]i s` umbli la taxe[i accize, umbli la marja de profit”, aexplicat Vlad Pacea, director de

marketing al distribuitorului decombustibili Oscar Downstream.

Potrivit ultimelor date disponibile peMinisterul de Finan]e Oscar Downstream a\ncheiat anul 2009 cu o cifr` de afaceri de199,5 milioane de euro [i un profit net de12,5 milioane de euro. Pentru finalul anuluitrecut fondatorul companiei fixase o ]int` deafaceri de 500 de milioane de euro, dar s-aatins circa 80%. Drept urmare, din cauzacondi]iilor de pia]` planul a fost decalat.

„Dac` ajungem la 500 de milioane deeuro \n 2001 putem spune c` este ositua]ie bun`”, a declarat Pacea.

Baza cre[terii \n 2011:transportul [i agricultura

„Chiar dac` consumul a r`mas acela[inoi am folosit o strategie de m`rire anum`rului de clien]i. Ne-am l`rgit

portofoliu, p`strând pruden]a, [iimplicit volumele. Momentantransporturile sunt baza businessuluinostru, pentru c` acum construc]iilesunt \nc` \nghe]ate. Am demaratproiecte [i \n domeniul agricol”, a declarat Pacea.

|n discursul sù cuvântul pruden]`revine constant. Explica]ia? Compania s-adezvoltat masiv \n anii 2007-2008 prinservicii de \nchiriere [i alimentare a sta]iilorde incint`, iar cei mai mul]i clien]i f`ceauparte din domeniul construc]iilor. Undomeniu lucrativ \ntr-o perioad` \n careproiectele reziden]iale mai mici sau maimari ap`reau \n fiecare cartier ca [iciupercile dup` ploaie. Cum la jum`tatea lui2008 construc]iile au devenit un segmentmai pu]in viabil din punct de vedereinvesti]ional iar multe proiecte reziden]ialeau fost abandonate, \nghe]ate sau chiar auintrat \n insolven]`, distribuitorul decarburan]i s-a orientat rapid c`tre altesectoare de consum.

„Ne-am \ndreptat c`tre transportatori,c`tre agricultur`, industrii caremergeau mai bine decât construc]iile ,care apoi s-au blocat de tot. Chiar numai exist` o activitate semnificativ`”,a spus Pacea.

Ca rezultat compania a trebuit sànalizeze \n detaliu rela]ia cu fiecare client[i situa]ia financiar` a acestora. Astfel,politica de vânz`ri a devenit mai prudentìar departamentul de risc a \nceputevaluarea [i \ncadrarea \n criteriile de riscpentru fiecare client, iar \n unele cazuri aufost refuzate contracte.

„|n ceea ce prive[te construc]iilecompara]ia fa]` de 2007 este cea maidrastic`. Este momentul maxim alconsumului [i a activit`]ii din acestsegment. Diferen]a dintre 2007, [i, s`spunem 2009 este de la cer la p`mânt.Pur [i simplu s-a redus la limitaminim`”, a spus Pacea.

Acum majoritatea clien]ilor face partedin domeniul transporturilor, unde compania

INTERVIU

Vlad Pacea, director de marketing al distribuitorului de combustibili Oscar Downstream

39

are un portofoliu de câteva sute departeneri. De asemenea, volume importantesunt livrate c`tre Regiile Autonome deTransport.

„Acum, \n principiu, majoritateaclien]ilor au r`mas cam la acelea[ivolume de vânzare. O mic` cre[tere, darnesemnificativ`, s-a observat \n a douajum`tate a anului trecut, [i mai ales \nultimul trimestru, când a existat orevigorare a comenzilor \n domeniultransportatorilor. {i-au mai revenit dincriz`", a spus Pacea.

El a explicat c` \n prezent situa]iatransportatorilor pare s` fie stabil` dar c`prezint` un inconvenient important. Ace[tiag`sesc un volum constant de comenzipentru export, \ns` nu g`sesc comenzisuficiente pentru a \[i \ntoarce camioanele\n ]ar`, iar acest lucru este o problem`constant` de circa doi ani. Rezolvarea pares` vin` din alt` parte \ns`: din comer]ulexterior al României. Atât exportul cât [iimportul de m`rfuri s-a apreciat \n modconstant \n cursul anului trecut, pentru adep`[i la finalul lunii decembrie nivelurile devârf atinse \n cursul anului 2008.

Un alt segment important estereprezentat [i de agricultur`, unde \ncet\ncet se observ` o cre[tere a comenzilor.

„Avem clien]i, s` spunem medii pentrumoment. Nu avem niciun marelatifundiar \n portofoliu. Aici exist` [ianumite particularit`]i, cum ar fi faptulc` agricultura lucreaz` pe compensa]ii,cu \ntârzieri, ceea ce nu se potrive[te\ntocmai cu modelul nostru debusiness”, a spus Pacea.

Legisla]ia a cur`]at pia]a

Oscar Downstream, care plaseazìmportante volume de carburant [i prinintermediul Bursei de M`rfuri, a beneficiat \n2010 [i de o m`sur` legislativ` propice, cade altfel to]i traderii de produse petrolieredin România. Ar putea fi probabil singuram`sur` legislativ` de bun augurimplementat` de actuala echip` deguvern`mânt, chiar dac` efectele ei nu sev`d imediat \n buzunarul consumatorului derând. |n 2010 a fost modificat` legisla]iaregimului suspensiv de marf`, care a obligatintermediarii s` pl`teasc` imediat accizaaferent` produsului, [i nu la livrarea

efectiv`. De obicei \ntre import [i livrareac`tre client carburantul era scutit

de acciz`, acesta fiind pl`tit` odat` cuemiterea actelor de vânzare cump`rare. Din 2010 \ns` legisla]ia a fost amendat`.

„Schimbarea legisla]iei ne-a \ncurcat unpic calculele din punct de vedere alcashflow-ului. |nainte, noi aveamdreptul s` ]inem marfa \n regimsuspensiv, cu plata accizelor la livrare.Odat` cu modificarea noi nu ne-am mai\ncadrat \n aceast` categorie iar petermen mediu a existat un efectbenefic. Au disp`rut instantaneu pia]aneagr` [i gri. Toate companiile careapelau la aceast` pia]` au fost apoiredistribuite c`tre furnizorii de com bus -tibili care lucreaz` legal”, a spus Pacea.

El nu a avansat cifre referitoare lavaloarea volumelor de carburan]itranzac]ionate \n România sau la valoareapie]ei negre.

Benzin`rii propri

Dup` reorientarea businessului de lacompaniile de construc]ii, ale c`ror comenziau ridicat activitatea companiei, cupreponderen]` c`tre companii detransporturi, regii autonome [i agricultur`,Oscar Downstream a dezvoltat [i o nou`linie de activitate, cea de benzin`rii proprii.

februarie 2011 www.Transporter.ro


INTERVIU

„Este vorba aici de businessul debenzin`rii automate, containerizate. Un container care este instalat peloca]ie [i care con]ine abslout tot. Atât zona de birou cât [i cea dedistribu]ie”, a spus Pacea.

Oscar Downstream are acum o re]eaproprie de 16 benzin`rii care au devenitopera]ionale \n cinci luni.

„Serviciul sta]iilor de incint` limiteaz`\ntr-un fel clien]ii. Din punct de vedereeconomic o sta]ie de incint` are sens laun client care consum` 12-15.000 de litride combustibil lunar. Sub aceast`cantitate investi]ia nu este amortizat`.Cu serviciul de carduri de flot` acoperimpe lâng` clien]ii existen]i, care au dejasta]ii de incint` sau doresc s` aib`flexibilitate [i acoperire na]ional`, [iclien]ii din zona de consum de 1.000 –10.000 de litri lunar”, a spus Pacea.

Potrivit datelor prezentate pe paginaweb a companiei, Oscar Downstreamgestioneaz` o re]ea na]ional` de 450 desta]ii de incint`. Acestea sunt pompe decombustibil instalate pe platformele logisticeale transportatorilor [i care sunt alimentate

lunar de c`tre furnizor. Acest fel de pompede incint` sunt \ns` solicitate de trans por -tatori care au cunoscut deja un grad dedez voltare avansat, au o flot` de câtevazeci de camioane [i ruleaz` zeci de mii dekilometri anual. Pentru a acoperi \ns` [icererea celorlalte segmente de trans por ta -tori rutieri Oscar Downstream a \nceputdezvoltarea unei re]ele proprii. Prima ben zi -n` rie, care includea pe lâng` sta]ia propriu-zis` [i o cl`dire admi nis tra tiv`, a fost achi -zi]io nat` iar restul au \nsemnat investi]ii dela zero.

„Benzin`riile sunt amplasate numai perutele importante de transport, \n zonav`milor, pe autostr`zi, pe principalelerute na]ionale [i pe centurile marilorora[e”, a spus Pacea.

El a explicat c` [i \n 2011 ritmul inves ti -]iilor va fi men]inut la acela[i nivel, astfel c`pân` la finalul anului se urm`re[te dez vol -tarea re]elei de benzin`rii pân` la cel pu]in25 de unit`]i.

Investi]ii pe toatedirec]iile de business

Dezvoltarea re]elei de benzin`rii [icre[terea num`rului de sta]ii de incint`

instalate la parteneri a majorat [i nevoia detransport a companiei, care [i-a m`rit flotade autocisterne la 22 de unit`]i \n 2010.Autocisternele circul` numai pe rute interne,pentru aprovizionarea clien]ilor. Apro vizi o -narea depozitelor din teritoriu este realizat`cu ajutorul trenurilor cistern`, \nchiriate dela CFR Marf`. Re]eaua de depozite a OscarDownstream include facilit`]i \n Constan]a,Bucure[ti, One[ti, Timi[oara, Craiova [iOradea, care a fost inaugurat la \nceputulaces tui an.

„Avem planuri de dezvoltare iar anulacesta vom mai deschide cel pu]in \ncùn depozit. |n ceea ce prive[te inves ti -]iile ne-am axat pe optimizarea [idezvoltarea capacit`]ilor de stocare [itransport. Acestea au fost liniile prin ci p -ale pe care ne-am axat [i vom con ti nua\n acela[i ritm [i \n 2011”, a spus Pacea.

Odat` cu extinderea opera]iunilor \ndistribu]ia direct` prin benzin`rii c`tretransportatori, a opera]iunilor de stocare [i acelor de transport [i volumul personaluluiOscar Downstream a crescut \n 2011.Potrivit ultimelor date disponibile num`rulangaja]ilor ajunsese la \nceputul anului lacirca 215 oameni fa]` de aproape 100 deoameni la finalul anului 2009.


ANALIZ~ Pia]a de componente auto:

pruden]`, stabilizare, speran]`Reducerea consumului nu a ocolit \n ultimii doi ani [i segmentul de componente auto aftermarket, pia]` care]ine \n func]iune milioanele de autovehicule care circul` pe [oselele ]`rii. Cum a evoluat \ns` un sector cu ovaloare de aproape 1 miliard de euro [i ce perspective \ntrev`d principalii juc`tori din pia]`?

Alexandru Anghel

Principiul este simplu, iar pia]a com -po nentelor auto func]ioneaz` caorice alt` pia]` local`, imperfect` din

punct de vedere al legilor macroeconomice.Este inelastic`, din cauza obiceiurilor deconsum ale clien]ilor locali, [i am puteavorbi chiar de oligopol, dac` lu`m \nconsiderare faptul c` o mân` de juc`toride]in mai mult de 30% din rulajele aferente[i dac` socotim cifrele de afaceri \nregis tra -te \n ultimii ani de ace[tia. Dar acest lucrunu este o problem` \n sine, pentru c` pânàici func]ioneaz`, ca orice alt segment aleconomiei, fie c` este la nivel local sauinterna]ional. Problema o reprezint` chiarconsumatorul [i lipsa lichidit`]ilor, care pân`la urm` poate fi pus` pe seama crizeifinanciare. Pentru c` pân` \n 2008 - 2009sectorul a func]ionat normal, \nregistrândcre[teri chiar [i de dou` cifre [i ajungândchiar aproape la 1 miliard de euro. Dac`vânz`rile de autoturisme [i autocamioaneau regresat puternic \n ultimii doi ani, vân -z` rile de componente, de piese auto, aureu[it s` se men]in` la un nivel constant.Este o situa]ie fericit` \n contextul economicna ]io nal [i nu numai, pentru c` pân` la ur -m` vânz`rile de piese auto determin` [i unanumit grad de „s`n`tate” al parcului autolocal [i deci [i al siguran]ei rutiere. Conformdeclara]iilor primilor doi importatori decomponente auto din ]ar`, valoarea vân z` -rilor aferente segmentului \n care ac ti veaz`

a r`mas constant` \n cursul anului trecut,f`r` modific`ri importante din punct devedere valoric, dar cu schimb`ri \n ceea ceprive[te structura.

“Din estim`rile noastre, anul 2010 nureprezint` un an de cre[tere a valorii

pie]ei de componente auto, ci maidegrab` a fost un an al modific`riiop]iunilor de consum \n sensul orien t` -rii consumatorilor spre piese OEM (pieseale producatorilor de prim-montaj,foarte apropiate din punct de vedere alcalit`]ii de piesele originale, dar cu unraport calitate pre] mult mai bun) [i

Gina Iordache, di rec torul general al impor ta torului Augsburg


piese AM (piesele aftermarket repre -zint` piese de calitate echivalent` aleunor produc`tori care nu produc pentruprim-montaj). Astfel c` putem vorbi deun reviriment al ra]iunii bazat pe o maibun` informare a con su matorilor [i pecre[terea posibilit`]ilor de alegere.Valoarea total` a pie]ei componentelorauto a r`mas relativ constant` [i are ovaloare cuprins` \ntre 950 [i 980 mi lioa -ne euro”, a declarat Gina Iordache, di -rec torul general al impor ta toruluiAugsburg.

Acest lucru \nseamn` c` reducerealichidit`]ilor a determinat consumatorii finalide componente, fie c` sunt persoane fizicesau companii cu flote auto, s` fie mai aten]icu resursele [i s` caute s` maximizezeutilitatea fiec`rui leu cheltuit. Astfel, ace[tias-au \ndreptat treptat, odat` cu ie[irea dingaran]ie a vehiculelor, c`tre componentesimilare cu cele pe care scrie brandulma[inii, dar care sunt fabricate de unfurnizor general, precum MAN, Bosch sauDelphi, [i care au de fapt aceea[i calitate.

Faptul c` acum consumatorul face oalegere mai bine documentat` este \ns`doar unul din aspectele care a determinatconservarea valorii vânz`rilor de

componente auto aftermarket [i nusc`derea lor, cum s-a \ntâmplat pân` acumcu aproape orice alt segment economic.

Nevoia de mobilitate, chiar [ira]ionalizat` prin eliminarea deplas`rilor maipu]in utile, r`mâne constant`, iar \n cazultransportatorilor [i a restului agen]iloreconomici este esen]ial`. Cererea lor atrebuit s` r`mân` la un nivel constant, iarodat` cu \mbun`t`]irea cash flow-uluiaceea[i cerere a \ncetat s` fluctueze.

“Principala \mbun`t`]ire pe care amconstat-o \n 2010 fa]` de 2009 \ndomeniul rela]iei cu participan]ii laafaceri \n domeniul transportului,interna]ional \n special, se facesim]it` \n partea economic`,financiar`, adic` s-a observat ooarecare stabilizare, num`rulsociet`]ilor care au intrat \nincapacitate de plat` sau, dup` caz,faliment sau reorganizare, a fost maimic fa]` de 2009. Pe acest fond destabilizare putem afirma c` pia]a acunoscut o revigorare”, a declaratZsolt Andrasy, directorul general alcelui mai mare importator de pieseauto din ]ar`, Autonet.

Semnale diferite din pia]atransportatorilor

|n 2010 cele peste 30.000 deautovehicule comerciale din parcul autolocal au generat vânz`ri de piese auto deschimb de 140-155 milioane de euro,potrivit estim`rilor realizate de reprezentan]iiAugsburg. Raportat la valoarea \ntregii pie]ede profil, ni[a aferent` vehiculelorcomerciale reprezint` doar pu]in peste 15%.Totodat`, valoarea \nregistrat` \n 2010 estecu 10-12% mai jos decât nivelul din anulprecedent.

„Lipsa de consolidare a cereriireprezint` un r`spuns firesc la situa]iaeconomic` cu care se confrunt`România. Din nefericire, nici pentrujumat`tea a doua a anului 2010 nu amobservat o \mbun`t`]ire vizibil` asitua]iei [i nici pentru viitor nu nea[tept`m la evolu]ii spectaculoase.Pân` la urm`, chiar dac` vom re\ncepetimid cre[terea economic`, perioadalung` de criz` formeaz` mentalit`]i [iobiceiuri diferite la nivelorganiza]ional”, a declarat GinaIordache.


ANALIZ~ Previziunile nu au cum s` fie optimiste

din moment ce [i vânz`rile de autovehiculenoi sunt al treilea an la rând la minim.Importatorii [i distribuitorii de piese auto nudepind \ns` direct de aceste autovehiculenoi, businessul lor fiind concentrat de obiceic`tre autovehicule cu vârst` ce dep`[e[tetrei ani. Pe termen lung \ns` nivelul redus al\nmatricul`rilor din 2008-2010 se vaobserva, peste un anumit interval, \n re -zultatele comerciale ale acestor importatori.Iar fiecare segment de business conteaz`.

„De[i compania Augsburg Internationaldistribuie piese destinate oric`rui tipde autovehicul, ni[a comercial` nureprezint` o orientare strategic` anoastr`. Noi consider`m c` am reu[its` cre[tem cota de pia]` pentru acestsegment de piese \ntrucât sc`derea\nregistrat` a fost sub sc`derea pie]ei”,a adùgat [efa Augsburg.

Pe de alt` parte, importatorul Autonetvede pia]a dintr-un unghi u[or diferit [i\ncepe s` culeag` semnale care arat` c`ceasul de[tept`tor a sunat \n curteatransportatorilor, care consum` anual piesede zeci de milioane de euro. |n 2009transportatorii au oferit un spectacol destulde rar prin prisma comportamentului debusiness. O mare parte din ei, prin[inepreg`ti]i, au p`[it parc` pe un câmpminat cu linii de credit retrase, prabu[iri ale

comenzilor, pl`]i \ntârziate, probleme decash flow [i chiar falimente, iar potrivitAutonet, au cùtat s` taie cheltuielile prinorice metode, inclusiv cele destinaterepara]iilor, „canibalizând ma[inile dinpropriile parcuri”.

„|n a doua jum`tate a anului 2010 oparte important` a transportatorilor a

cunoscut o oarecare relaxare pe fondul\mbun`t`]irii situa]iei economice \nvestul continentului. A crescut num`rulcomenzilor de transport, pl`]ile, de[i\ntârziate, au cunoscut o \mbun`t`]ire,[i pe acest fond firmele au \nceput sìnvestesteasc` mai mult \n \ntre]inereama[inilor din parc, atât valoric, cât [icalitativ). Aceast` \m bu n`t`]ire s-af`cut sim]it` mai bine la firmele care

Zsolt Andrasy, director general Autonet


au fost prudente \nainte de 2009 [i care[i-au realizat progresul din alte sursedecât cele bancare”, a spus Andrasy.

Entry level sau premium?

Dificult`]ile aduse de perimarea cashflow-ului \n finan]ele aproape fiec`reicompanii au transformat \nc` o dat`structura cererii de piese auto. Dup` ce anila rând au consumat piese din gama cupre]uri reduse, odat` cu acumularea ex pe -rien ]ei consumatorul local s-a \ndreptattreptat [i spre branduri cu istoric [i o cer ti fi -care a calit`]ii. Criza a [ters \ns` cu bu -retele orice urm` de afinitate fa]` de bran -duri [i a \mpins consumul c`tre alegerira]ionale, unde raportul calitate pre]primeaz`.

„Din punct de vedere al gamelor depiese, alegerea variaz` \n primul rând\n func]ie de termenul de garan]ie alma[inilor. |n general, \n perioada degaran]ie, cererea este mai mare pentrupiese originale sau produse de pro du -c`torii de prim-montaj, pe când \n pe -rioa da de post-garan]ie, solicit`rile

cresc pentru segmentele de piese decalitate echivalent` sau after-market”,a declarat Gina Iordache.

Ca pondere, produsele cu cererea ceamai ridicat` fac parte din categoriaconsumabilelor [i a elementelor de direc]ie,care de obicei sunt \nlocuite cel mai des.

Optimism pentru 2011

“Sunt optimist (\n ceea ce prive[teevolu]ia consumului de piese auto –n.red) \ns` undeva spre sfâr[itulprimului trimestru voi putea s` am oimagine mai clar`. |nceputurile de ansunt ceva mai pu]in concludente \nacest domeniu”, a declarat Andrasy.

Chiar dac` estim`rile vor fi corecte saunu pentru anul \n curs, cert este c` la fel ca\n orice segment, consumatorul, partenerultrebuie urmarit mai \ndeaproape deoarecefiecare decizie de achizi]ie sau de cheltuirea oric`rui leu va fi realizat` numai dupànalize de cost [i randament. Nu \nseamn`c` fiecare transportator sau operator deflot` auto va realiza comenzile dup` acest

tipar, deoarce fiecare are parametrii propriide raportare. Reprezentan]ii Augsburgapreciaz` c` 2011 ar putea fi totu[i un ancu evolu]ii pozitive pentru pia]a aftermarket.

„Ca suport pentru aceast` tendin]`vom continua s` reprezent`m un pol deinformare pentru consumatori, fie eipersoane fizice sau juridice, \n sensultransmiterii transparente [i obiectivea avantajelor legate de consumulacestor tipuri de piese auto – calitateechivalent` cu piesele originale, raportcalitate pre] mai bun. Consider`m cèvolu]ia pentru segmentul comercial vaavea o component` de cre[tere care seva l`sa a[teptat` pentru \ntreg anul \ncurs”, a spus Iordache.


LOGISTIC~

W im Bosman este un operator deservicii logistice intergrate careare \n spate o reţea dezvoltat`

la nivel european pentru sus]inereaopera]iunilor de depozitare [i transport şisoluţii de distribuţie combinate cu o reţea detransport aerian şi naval. Grupul WimBosman a fost fondat în anul 1963, iar \nprezent are 16 filiale în 7 ţări, o forţă demuncă de 1.800 de angajaţi, 1.500 unităţide transport şi mai mult de 340.000 metripătraţi de depozitare. |n 2009 compania a\nregistrat o cifră de afaceri de 255 milioanede euro.

Serviciile de grupaj, o alternativ` pentru extinderea num`rului de clien]i

PARTENERIAT

Atât pentru transportatori, cât şi pentru logisticieni, serviciul de grupaj a devenit soluţia optim` pentru trans-ferul m`rfurilor paletizate şi vrac. Cea mai nou` mi[care \n aceast` direc]ie pe pia]a local` a fost realizat` \n2011 de furnizorul de servicii logistice Wim Bosman, care a semnat recent un parteneriat cu KochInternational, o companie furnizoare de servicii logistice de mărime medie din Osnabrück, Germania.Parteneriatul tinde spre o viitoare dezvoltare a calităţii serviciilor de grupaj pentru ambele companii întrenord-vestul Germaniei şi România.

Ana Oprea


“Parteneriatul recent semnat cu firmaKoch International ne ofer` posibi li -tatea de a demonstra modul în careoferim servicii de grupaj. Anticipândactivitatea companieie Wim Bosman înviitor, pot preciza c` avem în derulareproiecte la care toat` echipa îşi aduceaportul pentru creşterea num`rului declien]i” a declarat pentru revistaTransporter Emil Ion, director WimBosman.

Wim Bosman va fi partenerul exclusiv alKoch International pentru toate transpor -turile ce vin şi pleacă din România, iar ambiioperatori logistici se vor ocupa de linia de

transport \ntre terminalele româneşti şigermane. Parteneriatul a demarat cu untransport pe săptămână, iar reprezentan]iicelor dou` companii estimeaz` o creşterede până la 4 transporturi pe săptămânăpână la sfârşitul anului 2011.

“În 2011 preconizez c` pia]a trans por -turilor va înregistra o uşoar` creşterecomparativ cu anul 2010, dar maiimportant` ar fi egalizarea volumelorde marf` de export cu cele de import. Încazul particular al companiei WimBosman, ne vom concentra energiile în2011 pe urm`toarele direc]ii: creştereare]elei de parteneri europeni în vedereaoptimiz`rii serviciilor de grupaj întraficul interna]ional, dezvoltareacontinu` a serviciului de distribu]ieintern` şi extinderea depozituluiexistent în Parcul Industrial Ploieşti cuînc` 10.000 mp”, a spus Emil Ion.

Decizia celor de la Koch de a colaboracu Wim Bosman, ţinând cont de contextul \n

care se reg`se[te pia]a local` de transport,se bazează pe reţeaua densă de distribuţiedezvoltată de compania româno-olandezăîn ultimii ani.

De regulă, pentru eficien]` şi rapiditate,transportatorii optează pentru ser viciile degrupaj direct pe camioane. Avantajeleacestui tip de grupaj faţă de grupajul clasicîn centre logistice constau în: termeni maireduşi de livrare, număr de manipulări mairedus şi eficienţa costurilor. Spre deosebirede transportul complet, transportul la grupajoferă posibilitatea de a transporta şi partidemai mici de marfă.

Se pot transporta astfel de la cantităţimai mici de un palet până la cantităţi carepot ocupa 80-90% din volumul unuicamion. Deşi ca termen de livraretransportul la grupaj este mai lent decâttransportul com plet, datorită faptului cătrebuie co lec tată marfa din mai multepuncte de în căr care până la completareacapacităţii camionului şi apoi trebuiedescărcată în mai multe locaţii, principalulavantaj al acestui tip de transport rămânecostul mai redus.


INTERVIU

Constela]ia GSP|n mai bine de 10 ani de la intrarea \n sectorul construc]iilor [i exploat`rii maritime [i petroliere, omul deafaceri const`n]ean Gabriel Com`nescu a cl`dit cea mai mare companie local` din domeniu [i unul dintre ceimai mari juc`tori pe segment din bazinul M`rii Negre. Grup Servicii Petroliere deruleaz` acum proiecte lanivel interna]ional, fiind implicat \n lucr`ri de interes nu doar economic, ci [i geopolitic, care genereaz` afaceri de sute de milioane de euro anual.

Ana Oprea


G rup Servicii Petroliere, companieconcentrat` pe activit`]i de forajmarin [i construc]ii offshore pentru

exploatare petrolier`, este unul dinprincipalii piloni ai grupului Upetromconstruit de Com`nescu. Grupul Upetrominclude [i Upetrom 1 Mai Ploie[ti, careproduce utilaje destinate industriei de petrol[i gaze, Upetrom Trading & Engineering,Upetrom Kazakhstan, Navymar ShippingCompany, \nfiin]at` \n Cipru, furnizorul deservicii de inginerie Euroned Engineering [ihotelul Vega din sta]iunea Mamaia.Compania a cunoscut o dezvoltare rapid` \nultimii ani odat` cu implicarea \n proiectelegate de exploatarea z`c`mintelor depetrol [i gaze \n Turcia, Bulgaria sau Rusia,investind sute de milioane de euro \ndezvoltarea flotei de nave [i utilaje pentruconstruc]ii offshore.

Gabriel Comănescu deţine, prinintermediul Upetrom Grup Management,

90% din acţiunile GSP Constanţa şi în moddirect 5%. Restul de 5% din companie estecontrolat de RCI Grup de Consultanţă.GSP a \nregistrat, potrivit ultimelor datedisponibile, o cifră de afaceri de 922milioane lei (217 milioane euro) \n 2009, \ncre[tere cu peste 10% fa]` de anulprecedent, şi un profit brut de 29,3milioane lei (6,9 milioane euro).

|n prezent GSP opereaz` cinciplatforme de foraj maritim, GSP Saturn,Jupiter, Orizont, Atlas, [i Prometeu, oplatform` de foraj modular, 10 nave cuutilizare multipl`, de la suport tehnic [iconstruc]ii speciale offshore la opera]iunide depoluare maritim`, salvare sauprospec]iuni geotehnice, trei barjespecializate [i mai multe macarale de tonajmare. Investi]iile companiei au continuat [i\n 2010, când a fost finalizat` investi]ia de85 de milioane de euro, barja Bigfoot 1,sau retehnologizarea barjei Bigfoot 3.

„Anul 2010 a fost pentru noi un an bun, unan care a marcat totodat ̀o serie de pre -miere în activit`]ile de transport ma ri tim.Trebuie s ̀subliniez faptul c ̀ac ti vit`]ilede transport maritim ale GSP se dezvolt`în func]ie de cererile manifestate pe pia]aindustriei marine de petrol şi gaze, de ten -din ]ele pie]ei pe termen mediu şi lung, şi înarmonie cu toate celelalte servicii ale com -pa niei. |nfiin]at ini]ial ca un serviciu de a -pro vi zio nare şi transport de personal pen -tru platformele de foraj şi produc]ie, de -partamentul naval s-a dezvoltat din 2004pân ̀în prezent acoperind o arie vast ̀deservicii, odat ̀cu creşterea num`rului denave, cu creşterea performan]elor tehniceale acestora, precum şi cu îmbun`t`]ireanivelului profesional al echipajelor”, a de -clarat pentru revista Transporter VasileR`ceanu, Executive Officer,Departamentul Naval GSP.


INTERVIU

Flota companiei include [i douămacarale plutitoare, cu sarcini de 1.800 şirespectiv 100 tone, patru roboţi submarinide ultimă generaţie şi un echipament descufundare cu capacitatea de 12 locuri,având limita de operare la 300 de metri subnivelul mării. Utilajele au fost implicate în2010 în operaţiuni dintre cele mai variate:operaţiuni maritime – transportul şi po ziţio - narea platformelor de foraj marin,transportul construcţiilor marine, po ziţio -narea acestora şi instalarea pe locaţie,asistenţă pentru activităţile cu scafandri şicu roboţi submarini, instalarea conductelorsubmarine sau aprovizionarea navelortehnice. Startul \n acest domeniu a fost luat\n 2004, dup` ce Com`nescu a preluat dela Petrom [ase platforme de foraj marin.Achizi]ia, la acel moment, a fost realizat`printr-un credit de 125 de milioane de euro

contractat de la BCR [i care a acoperit 85%din investi]ie. Restul finan]`rii a fostasigurat` din surse proprii.

Pentru GSP, 2010 a reprezentat [icontinuarea colaborării cu EMSA, AgenţiaEuropeană pentru Siguranţa Maritimă: GSPoperează singura navă de tipul OSR dinbazinul Mării Negre, adică o navăspecializată în colectarea hidrocarburilordeversate accidental în mare deschisă.Nava GSP Orion a fost modernizată şiechipată pentru acest tip de operaţiuni.

Printre premierele realizate decompanie \n cursul anului trecut se numărăextinderea operaţiunilor simultan pecoastele Mării Negre în Bulgaria, Turcia,Rusia şi România, operaţiuni de transport şiinstalare a construcţiilor marine – acesteamobilizând flote de până la 10 nave dintrecele mai variate şi echipamente specializate

în inspecţii şi construcţii submarine, mo bili -zarea şi operarea simultan` a două barjespecializate în instalarea conductelor sub -ma rine, GSP Bigfoot 1 în Turcia pentruTPAO şi C Master în Rusia pentru Gaz -prom, în contracte regionale de importanţăstrategică pentru resursele energetice.

„Cred c` pân` acum GSP a dovedit c`joac` în liga superioar` a ope ra to rilormaritimi şi opera]iunile des f` şu rate în2010 sus]in acest lucru. Întreaganoastr` flot` a fost mo bili zat` în 2010în opera]iuni care au sus]inutproiectele în care GSP a fost contrac to -rul general şi în cadrul unor proiectederulate de partenerii noştri con -tractuali”, a adùgat Vasile R`ceanu.

Transportul maritim,pulsul economic al regiunii

GSP a înregistrat o cre[tere a busi nes suluidin domeniul maritim ca urmare a extinderiiariei de operare, prin dezvoltarea ofertei deservicii specializate, prin abor darea unordomenii de servicii complexe precumconstrucţiile marine, care au adus larezultatele raportate la sfârşitul lui 2010.

„Activitatea noastr` red` cât se poatede limpede pulsul economic al regiunii:cifrele oficiale raportate la nivelulUniunii Europene demonstreaz` c`transportul a 90% din volumul dem`rfuri este realizat de c`tre serviciilede transport maritim, iar cifrele pe carele întregistr`m la nivelul companieireflect` creşterea semnificativ` aactivit`]ilor pie]ei regionale.Principalul motor al creşterii ponderiipe care serviciile de transport maritimau înregistrat-o în 2010 a fostreprezentat de proiectele de construc]iioffshore. Pe locurile urm`toare s-ausituat rela]iile contractuale cu clien]iprecum OMV Petrom pe platformacontinental` româneasc` şi MelroseResources pe platforma continental`bulgar` a M`rii Negre. Acestora li seadaug` pate neria tul cu EMSA şi cel cucompania ro mâ neasc` Shark”, acompletat repre zentan tul GSP.

Vasile R`ceanu, Executive Officer, Departamentul Naval GSP


Pre]ul combustibilului ainfluen]at negativ cifrelefinale ale lui 2010

Pentru GSP anul care s-a încheiat aadus cu el o serie întreagă deconstrângeri, cum ar fi absenţa stocurilorde piese de schimb şi echipamente laprincipalii furnizori, ceea ce a influenţatfoarte mult termenele de livrare şi acondus la ajustarea programului intern deachiziţii pentru modernizare şi revizie.

Creşterea impozitelor la vehiculelecomerciale peste 12 tone afectează şiactivităţile GSP de aprovizionare atât depe piaţa internă, cât şi pe cea inter -naţională.

„Pre]ul combustibilului a fost unuldintre factorii care au influen]atnegativ cifrele finale ale lui 2010. Deasemenea, amânarea permiteriicabotajului va influen]a în aceeaşimanier` opera]iunile logistice ale GSP.Este o constrângere c`reia îi vom puteaface fa]` numai gra]ie unei excelente

organiz`ri a tuturor opera]iunilorlogistice, cu cheltuieli ridicate care sevor reflecta asupra costurilor serviciilorpe care le oferim. GSP se aprovizioneaz`de pe pia]a comunitar` într-o foartemare m`sur`, ori acest lucru înseamn`pre]uri ridicate la transportatorii cucare colabor`m”, a spus R`ceanu.

Miza se mut` la nivelmondial

La nivel regional, GSP a crescut ca [ifurnizor de construc]ii offshore odat` cu oserie de contracte, de sute de milioane deeuro, precum cel \ncheiat cu TPAO(Compania Na]ional` de Petrol [i Gaze aTurciei), contractul semnat cu EMSA,derularea opera]iunilor de foraj de pecoastele Bulgariei [i Turciei sau contractulde 250 de milioane de euro prin care a

\nceput construc]ia unei conductesubmarine de gaze de 150 de kilometripentru Gazprom.

„Vom fi prezen]i peste tot pe Glob,acolo unde prezen]a noastr` va fisolicitat`, chiar dac` acest lucruimplic` mutarea si instalarea plat for -melor mobile de foraj, instalareaplatformelor fixe de produc]ie şi foraj,instalarea conductelor submarine,inspec]iile submarine şi lucr`rile deconstruc]ii efectuate cu scafandri şirobo]i submarini, aprovizionare,asisten]` medical` de urgen]`,interven]ii de depoluare, opera]iuni desalvare. Suntem preocupa]i dereducerea constant` a riscuriloraccidentelor de orice fel, de reducereaimpactului pe care activit`]ileeconomice din mediul maritim îl auasupra mediului. În 2011 ne vomîncadra pe aceleaşi coordonate decreştere manifestate începând din 2009şi mai pregnant în 2010”, a explicatR`ceanu.

Pentru 2011, reprezentan]ii GSP audeclarat c` vor pune un accent mai mare pedimensiunea socială a businessului,urmărind îmbunătăţirea constantă acondiţiilor de muncă şi viaţă la bordulnavelor, al platformelor de foraj şi navelortehnice, vom aborda cu aceeaşi seriozitateaspectele legate de sănătatea ocupaţionalăşi siguranţa muncii. Dezvoltarea serviciilormaritime ca parte integrantă a ofertei pentruindustria marină de petrol şi gaze urmăreştetendinţele pieţei.

„Activit`]ile noastre se circumscriuproiectelor în cadrul c`roracompeten]ele şi for]a noastròpera]ional` sunt necesare. Pachetelede servicii pe care GSP le ofer` – dinacestea f`când întotdeauna parte şiserviciile de transport şi asisten]` cunave specializate – vor urma tendin]elepie]ei asupra c`reia am început deja demult` vreme s` avem o perspectivùnitar`, s` nu mai diferen]iem clien]iiîn func]ie de pozi]ionarea lorgeografic`”, a adùgat R`ceanu.


BUSPREZENTA

RE

Magelys PRO Noul Irisbus Magelys PRO, lansat la finalul anului 2010,reprezint` un progres tehnologic fa]` de b`trânulMagelys HD. Vehiculul este pozi�ionat de producătorulfranco-italian peste modelul Evadys HD �i urmeazălinia Magelys, fiind disponibil în variantele de 12,2 �i12,8 m lungime.

Ana Oprea

D isponibil în două variante de 12.20 m şi 12.80 m lungime,Magelys PRO poate trans porta

până la 57 pasageri. Geamurile duble,plafonul par�ial transparent �i protec�iaîmpotriva razelor UV sunt standard, iarcapacitatea de transport este generoasă.Astfel, pentru modelul de 12,2 m lungimevorbim de 51 de locuri în configura�ia detrei stele, respectiv de 53 de locuri pentrudouă stele, în timp ce autocarul cu trei axepoate transporta 55 de pasageri (la treistele) sau 57 (la două stele). Operatorii auposibilitatea de a-�i configura vehicululdupă buget �i în func�ie de activitatea pecare o derulează, pentru că foarte multedintre echipările standard de la Magelys HD

�i HDH aici sunt incluse doar pe lista deop�ionale. Astfel, scaunele sunt acoperitecu material textil în varianta de bază, iarpentru a avea parbriz cu degivrare, douămonitoare LCD în salonul pasagerilor, DVDsau cafetieră se plăte�te suplimentar. Autocarul Magelys PRO este specialconceput pentru operatorii de transportpersoane care oferă servicii turistice saucurse regulate pe distanţe medii sau lungi.Modelul încorporează o gamă largă deechipamente de siguranţă, începând cu ocaroserie robustă, care garantează o zonăde supravieţuire în cazul în care vehiculul serăstoarnă, precum şi cu un sistem defrânare cu ABS, ASR, EBS şi ESP. Magelys Pro este echipat cu un motor Iveco

Cursor 10 Euro 5 de 380 CP şi o cutie deviteze ZF 6S 1600 (opţional: 450 CP cu ocutie de viteze ZF -AsTronic), oferind uncuplu mare la turaţii scăzute. FamiliaMagelys produsă integral la uzina IvecoIrisbus de la Annonay constă acum dinGrand Turism Magelys HD, versiunea HDHcu 3 axe şi versiunea Turism Magelys PRO.Proiectat pentru a veni în întâmpinarea celormai stricte cerinţe, autocarul Magelys este ocombinaţie stilată între comfort, acce si bili -tate, siguranţă, lux [i performanţă. Demenţionat sunt şi soluţiile tehnice, createpentru protecţia mediul înconjurător, astfelîncât putem spune că este un mijloc detransport care se regăse�te în cerin�ele �inormele Comisiei Europene.


CARACTERISTICI TEHNICE

* Lungime: 12.200 mm/ 12.765 mm

* L`]ime: 2.550 mm

* În`l]ime total`: 3.620 mm

* Ampatament: 6.321 mm/ 6.886 mm

* Consol` fa]` / spate:

2.619 mm/ 3.260 mm

* Ecartament fa]` / spate:

2.014 mm/ 1.817 mm

* În`l]imea interioar`: 2.100 mm

* În`l]ime podea: 1.380 mm

* H primei trepte u[` fa]` /centru:

343 mm/ 347 mm

* Unghiul de atac / degajare:

830 mm/ 770 mm

* Raza de \ntoarcere: 8º / 8º

* Raza de \ntoarcere \ntre pere]i:

9.250 mm/ 10.000 mm

* Masa maxim` autorizat`:

18.000 kg

* Masa maxim` ax` fa]`: 7.100 kg

* Masa maxim` ax` spate*:

12.600 kg

* Spa]iu interior bagaje:

1,25 m3 / 1,31 m3

* Cale bagaje (cu toalet`):

9,5 m3 / 10,8 m3


C onstituirea Confedera]iei Na]ionaleRutiere are loc \ntr-o perioad` \ncare transportatorii locali se

confrunt` cu o serie de modific`ri ale le gis -la]iei care influen]eaz` puternic domeniul.Noua organiza]ie realizat` de dou` dintrecele mai mari federa]ii române de transportintr` astfel \n context, promi]ând lobbypentru rezolvarea unor probleme precumcea a pre]ului carburan]ilor, a modific`rilorlegii transportului sau a controlului unic.

“Credem c` prin înfiin]area CNRcontribuim la normalizarea rela]iilorîntre breasl` şi autorit`]i. În prezent,asocia]iile [i federa]iile ce compun CNRîntrunesc circa 4.500 de firme detransport marf` şi/sau persoane. CNR afost \nfiin]at de c`tre Federa]iaOperatorilor Români de Transport(FORT) şi Federa]ia TransportatorilorEuropa (FTE).

EVENIM

ENT

4.500 de transportatori se afiliaz`Confedera]iei Na]ionale RutiereFederaţia Transportatorilor Europa împreună cu Federaţia Operatorilor Români de Transport au semnat laArad actele de constituire a Confederaţiei Naţionale Rutiere la jum`tatea lunii ianuarie. Reprezentând peste80% din organismele patronale constituite în domeniul transporturilor rutiere din România, ConfederaţiaNaţională Rutieră a devenit cel mai mare organism patronal ce ap`ră interesele breslei transportatorilor,având ca membri 4.500 de companii de transport de m`rfuri [i persoane.

Ana Oprea


Cele dou` federa]ii au la rândul lor încomponen]` alte asocia]ii, filiale de peîntreg teritoriul Romaniei”, a declaratpentru revista Transporter MayerSiegfried, Secretar General CNR.

Mayer Siegfried este şi secretar alAsociaţiei Patronale a TransportatorilorEuropa 2002 (APTE 2002). APTE 2002sus]ine interesele membrilor săi \n fa]aautorităţilor naţionale, pe lângă celelalteasociaţii profesionale româneşti şi în cadrulorganismelor şi organizaţiilor internaţionale,furnizeaz` membrilor asocia]i informaţii dindomeniul transportului internaţional demărfuri şi le asigură consultanţă şi asistenţăpentru rezolvarea problemelor cu care seconfruntă. Conducerea APTE 2002 esteasigurată de Adunarea Generală amembrilor şi, între reuniunile acesteia, deConsiliul Director, compus din 15 membri,din care un preşedinte, doi vicepreşedinţi [iun secretar general. Activităţile ce se vordesfăşura în perioada următoare, dup`modelul aplicat pân` acum de APTE 2002şi FORT, vor fi "de tip lobby, mediatizare,respectiv manifestaţii şi proteste, în cazul încare autorităţile vor practica în continuarepolitica struţului".

“Problemele vizate de CNR în viitorulapropiat sunt legate de pre]ulcarburan]ilor, de modific`ri legislativece privesc problematica amenzilordispropor]ionale pentru dep`şirileminore de tonaj, de problemelecotidiene ale breslei”, a continuatSecretarul General CNR.

Ca prim pas, Confederaţia NaţionalăRutieră a demarat implicarea direct` ladialogul social trip`rtit şi, până la sfârşitul

anului în curs, apreciaz` c` va obţine şireprezentativitate pe ramura transporturi lanivel naţional. Activitatea confederaţiei seva desfăşura cu sprijinul celor 34 deasociaţii afiliate şi filiale, potrivit planuluiprezentat de oficiali.

“În perioada urm`toare vom milita pelâng` MTI pentru a dezbate în Comisiade Dialog Social toate acele problemecu care se confrunt` membrii CNR.Blocarea drumurilor nu reprezint`modul nostru de a "dialoga" cu MTI,aceast` op]iune este ultima şi se vaadopta doar dac` toate cìle de dialogşi încerc`rile de rezolvare suntepuizate. Înfiin]area organismului unicde control a fost de mai mul]i anidorin]a noastr` şi dup` câte amconvenit cu MTI, ARR va prelua aceast`sarcin`. Din p`cate, deo cam datàceast` dorin]` este doar pe cale derezolvare şi pân` când nu o vedem înMonitorul Oficial, nu putem sta linişti]i.Din aceast` cauz` purt`m în continuarediscu]ii în CDS despre aceast` tema”, a explicat reprezentantul CNR.

În afară de de reprezentarea intereselorbreslei, Confederaţia a anun]at c` va asi guraşi în noua formulă elemente de re du cere acosturilor, consultanţă juridică, con sul tanţăfinanciară şi comercială pentru membri săi.Parteneriatul APTE 2002 şi FORT precede\ns` asocia]ia sub forma CNR, federa]iilecolaborând \n trecut pentru denun]areaabuzurilor organelor de control rutier dinUngaria asupra transportatorilor români.

„Am formulat memorii, peti]ii,reclama]ii la mai toate organismele

influente din sfera transporturilor dinUngaria, printre altele am înaintat unmemoriu am ba sa dorului Ungariei laBucureşti, comisarului european dindomeniul transporturilor, vice pre -şedintului CE Antonio Tajani [i la maitoate forurile superioare ale organelorde control din Ungaria (NKH, ORFK,VPOP)”, a spus Mayer.

După nenumărate proteste şi dupărăspunsul lui Antonio Tajani, care aspecificat că organele de control din Ungariavor primi o echipă de control al CE şi voranaliza amenzile date de ei în perioada2007 - 2009, Ungaria a schimbatO.G.57/2007 cu O.G. 156/2009, care are orelaţie corectă între cuantumul amenzilor şigravitatea abaterilor comise de la Reg. CE561/2006.

“Credem c` am dovedit de-a lungultimpului c` perseveren]a şi unitatea îngândire şi în fapte îşi arat` roadele prinasocia]iile profesionale din transporturişi mai cu seam` dac` aceste asocia]ii,federa]ii se unesc într-o unic` şi pu ter -nic` confedera]ie. Suntem convinşi c`societatea civil` unit` poate controla cusucces activitatea fiec`rui sector deactivitate, poate urm`ri şi dezbate înCDS la nivel de ministere proiectele le gis -lative, asigurând viabilitatea, oportu -nita tea şi aplicabilitatea aces tora”, aadù gat Secretarul General CNR.

Conducerea CNR va fi asigurată de unbord director compus din Mayer Siegfried -Secretar General, Adrian Virgil Pop, DorinPop, Doru Marian Crac şi Constantin Oprea- Vicepreşedinţi şi Augustin Hagiu -Preşedinte.


LEGISLA

}IE

Schimb`ri de la an la an în Legea Transporturilor

Ordonan]ele de Urgen]ă care ajustează Legea Transporturilor se înmul]esc de la an la an sau chiar de la lunăla lună, iar ultima a fost publicat` la finalul lunii ianuarie. Se pare c` toate acestea la un loc vor s` creeze olege a transportatorilor cât mai unitară [i fără nicio abatere. Legea final` va intra în vigoare la data de 4decembrie 2011.

Ana Oprea


D espre scrisoarea de garan]ie de50.000 de euro pe care trebuie săo de]ină casele de expedi]ie am

mai discutat [i în numerele anterioare alerevistei Transporter [i atunci ne întrebam cuto]ii cum va fi posibil acest lucru.

Ultima modificare în legea transportului sereferă [i la acestă scrisoare pe care caselede expedi]ii vor trebui să o aibă până înprimăvară.

De[i legea a fost publicat` în MonitorulOficial, prevederea legat` de garan]iilecaselor de expedi]ie se judecă încă laCurtea de Apel Bucure[ti, care întârzie sădea o decizie finală. Legea transporturilornu va afecta doar casele de expedi]ii, ci maiales companiile de transport marfă saupersoane.

Va apărea noţiunea de manager detransport în locul celei de persoanădesemnată. Licenţa de transport se acordăîn urma îndeplinirii cumulative a condiţiilorprivind baza materială, de bună reputaţie,de capacitate financiară şi de competenţă

profesională. Condiţia de bază materialăpresupune sediu stabil, activitatea deîntreţinere şi reparaţii în propriul atelier sauprintr-un contract cu un service şi spaţiilenecesare parcării vehiculelor deţinute.

Raportul de audit devine obligatoriu

Pentru a stabili condiţia privind bunareputaţie, se analizează atât conduitacompaniei de transport, cât şi amanagerului de transport. Este vorbadespre condamnări şi sancţiuni. Dovadacapacităţii financiare se face pe bazaconturilor anuale sau a capitalurilor propriiextrase din bilanţul contabil înregistrat laOficiul Naţional al Registrului Comerţului,certificat de un expert contabil.

În primii doi ani de exerciţiu financiar, unoperator de transport poate funcţionaîndeplinind condiţia de capacitate financiarăprintr-o scrisoare de garanţie bancară.Condiţia de capacitate financiară esteîndeplinită dacă această nu este afectată dedatoriile operatorului de transport faţă debugetele locale sau bugetul de stat pentruanii anteriori.

Raportul de audit financiar va deveniobligatoriu pentru a se putea demonstracapacitatea financiară la licen]iere sau laînnoirea licen]ei de transport. Asigurareafinanciară era mai mult decât suficientăpentru acest demers, dar raportul de auditimplică mai mul]i factori care sunt sau nu


LEGISLA

}IE îndeplini]i atât de companiile mari de

transport, cât [i de cele mai mici. Se parecă Ministerul Transportatorilor vrea să facă“cura]enie” în rândul acestora, fără să ]inăcont de un aspect deosebit de important:transporturile ajută la derularea economieimondiale [i implicit ajută [i economia ]ăriinoastre. Regulamentul european de accesla profesie lasă la latitudinea statelormembre modalitatea prin care operatorii î[ipot demonstra capacitatea financiară. MTI-ul consideră că auditul financiar este omodalitate de a reglementa accesul laprofesie [i, astfel, de a regla pia]a detransport.

Licen]a de transport este valabil` 10 ani

Ordinul aduce o serie de modificărinormelor privind organizarea şi efectuareatransporturilor rutiere şi a activităţilor conexeacestora. Astfel, se modifică termenul încare operatorul de transport rutier areobligaţia de a anunţa agenţiei teritoriale aAutorităţii Rutiere Române orice modificareapărută faţă de documentele care au stat labaza eliberării licenţei de transport, de la 30de zile, cât era specificat în reglementareaanterioară, la maximum 15 zile de la dataapariţiei modificării. Perioada pentru care sepoate elibera de către ARR o copieconformă a licenţei de transport va fidiferită, de asemenea. Noul act normativstabileşte că aceasta se eliberează pentruperioade de minimum un an, fără a depăşiperioada de valabilitate a licenţei detransport.

În reglementarea anterioară, copiaconformă a licenţei de transport se eliberapentru perioade succesive de un an, fără adepăşi data de expirare a valabilităţii licenţeide transport. Aceste modificări sunt valabileşi în cazul eliberării copiei conforme acertificatului de transport în cont propriu,care vor fi valabile pe perioade de minimumun an, fără a depăşi perioada de valabilitatea certificatului de transport în cont propriu.În noţiunea de transport fraudulos seîncadrează printre altele transportul efectuatfără documentele de transport obligatoriisau cu documente false şi transportulrealizat cu manipularea aparatelor deînregistrare din dotarea obligatorie avehiculului.

Certificatul de competenţă profesionalăse acordă pentru perioadă nelimitată înurma unei examinări scrise obligatorii, carepoate fi completată cu o examinare orală.Fiecare manager de transport este obligatsă participe la cursuri de formare continuăodată la 5 ani.

Licenţa de transport este netrans misi -bilă şi are o valabilitate de 10 ani, cuposibilitatea de prelungire la cerere.Perioada de valabilitate a unei copiiconforme a licenţei de transport este de

5 ani, dar nu poate depăşi termenul devalabilitate a licenţei respective. Deasemenea, se introduc obligaţii noi însarcina operatorilor de transport careefectuează operaţiuni de transport rutier,dintre care: să transmită anterior efectuăriitransportului la Autoritatea Rutieră Romană,prin completarea unui formular în formatulelectronic disponibil pe site-ul acesteia,datele solicitate referitoare la transportulrutier public de persoane prin serviciiocazionale; să transmită Autorităţii Rutiere


Române, prin completarea unui formular, înformatul electronic disponibil pe site-ulacesteia, modificările privind situaţiaconducătorilor auto angajaţi, în termen decel mult 15 zile de la apariţia modificării cuprecizarea că fişele profesionale pot să nuconţină informaţii din interiorul acestuitermen; să deţină la sediul social tichetelede cântar prevăzute la transportul mărfurilordivizibile, pentru anul în curs şi anulprecedent; să efectueze transportulasigurând un sistem de fixare a încărcăturiiastfel încât acesta să reziste la forţeleexercitate atunci când vehiculul este supusla acceler`ri.

Pentru transportatoriicare opereaz` microbuze,traseele nu vor fi mai lungide 200 km

Transportul public de persoane prinservicii regulate pe un traseu judeţean sauinterjudeţean se va putea efectua de cătreun operator de transport sau un grup deoperatori în condiţiile în care aceştia suntdeţinătorii licenţei de traseu unice. Perioadade valabilitate a acesteia este de 5 ani, cudrept de prelungire, la solicitare. Licenţa detraseu unică se eliberează pentru fiecaretraseu interjudeţean, respectiv pentrufiecare traseu sau grup de trasee judeţeneiar [i mai important este faptul c` micro -buzele (capacitate de transport până la 22de locuri inclusiv) nu vor deservi traseeinterjudeţene mai lungi de 200 de km.

INCR sau control unic

Ministerul va asigura realizarea unuisistem naţional unic de control prin

înfiinţarea Inspectoratului Naţional deControl Rutier (INCR), care reprezintăautoritatea de control unic. Autoritatea

Rutieră Română (ARR) înregistrează înregistrul electronic al conducătorilor autopentru toţi conducătorii auto careefectuează operaţiuni de transport rutiermărfuri şi persoane datele de identificareale conducătorului auto, centrul depregătire şi perfecţionare profesională lacare a urmat cursul, tipul/tipurile decertificat/certificate de competenţăprofesională deţinute, întreprinderile la carea fost angajat cu contract de muncă înfuncţia de conducător auto [i sancţiunileaplicate pentru abateri de la prevederilelegislaţiei în domeniul transporturilorrutiere.

De asemenea, ARR-ul încheieprotocoale cu alte instituţii privindfurnizarea de informaţii referitoare lasancţiunile aplicate conducătorilor autopentru nerespectarea prevederilorlegislaţiei din domeniul transporturilorrutiere. Ca şi până în prezent, AutoritateaRutieră Romană întocmeşte şi aprobăprogramul de transport interjudeţean, însăactul normativ precizează că este necesarăşi consultarea prealabilă a organizaţiilorpatronale reprezentative din domeniultransporturilor rutiere.

O noutate importantă o constituie faptulcă ARR-ul, prin agenţiile teritoriale, vaaviza programele judeţene de transportrutier public de persoane prin serviciiregulate, după armonizarea acestora cuprogramul de transport rutier public depersoane prin servicii regulate în traficinterjudeţean. De asemenea, se stabilescnoi condiţii pentru eliberarea licenţei pentruactivităţi conexe transportului rutier, caretrebuie să indeplineasc` cumulativcondiţiile de bază materială, competenţăprofesională şi onorabilitate.

|n noua reglementare sunt introduse [idouă noi secţiuni: „Controlul tehnic în trafical vehiculelor rutiere” şi „Verificarearespectării limitelor maselor totale maximeautorizate ale vehiculelor rutiere utilizate laoperaţiunile de transport rutier”, cuprinzândmenţiuni referitoare la: verificările pe carele cuprinde controlul tehnic în trafic, planulde operaţiuni pe baza căruia se efectueazăcontrolul tehnic în trafic, aportul de controltehnic în trafic [i procedura de verificare arespectării limitelor maselor totale maximeautorizate ale vehiculelor rutiere utilizate laoperaţiunile de transport rutier.


EVENIM

ENT

Pe 29 ianuarie 2011 Mercedes-Benz a aniversat 125 de ani de la inven]iaprimului vehicul pe benzin`. Pe 29 ianuarie 1886, Carl Benz a scris prima pagin`din istoria prolific` a Mercedes-Benz, \nregistrând sub patentul Benz la Biroul de Patente dinBerlin, automobilul, la momentul respectiv cu trei ro]i, care este considerat chiar primul din lume.

Carol Krompaczki

125 de ani de inova]ie Benz


C arl Benz a \nfiin]at \n 1883 Benz &Co. Rheinische Gasmotoren-Fabrik, ce avea \n 1926 s`

fuzioneze cu Daimler-Motoren-Gesellschaftpentru a da na[tere imperiului Daimler-Benz AG. Chiar de la \nceput, al`turi deCarl Benz, au fost so]ia [i cei doi fii ai sì,Bertha Benz reprezentând una dintreprimele persoane ce au efectuat o c`l`toriepe distan]` lung` \ntr-un autovehicul cualimentare pe benzin`. Fiica sa Mercedes,Gottlieb Daimler, Wilhelm Maybach sauEmil Jellinek sunt doar câteva dintrepersonalit`]ile care au avut un rol important

\n povestea intitulat` Mercedes-Benz.Logoul Mercedes-Benz, reprezentat de ostea \n trei col]uri ce semnific` suprema]iaBenz pe uscat, ap` [i aer, a fost, deGottlieb Daimler. Logoul-ul a fost inserat \ngrila frontal` a autovehiculelor Mercedesde unul din fiii creatorului \n 1909, iar dup`fuzionarea cu Daimler aveau s` i se a dau -ge laurii.

Toat` lumea la bord

Inova]ia, d`ruirea [i viziunea au dus laprogres [i modernizare, iar la acest capitolMercedes conduce \nc` din anul 1886,\nregistrand pân` \n prezent peste 80.000de patente. |n anul 1900, al`turi de primulautobuz [i primul camion, companialanseaz` primul autovehicul modern depasageri, având un motor ce dezvolta 35CP. Pe lâng` elementele inovatoare ce aup`strat povestea Mercedes \n picioarepân` \n zilele noastre, testele de siguran]`[i cercet`rile intense realizate pe parcursul


EVENIM

ENT

a zeci de ani plaseaz` Mercedes-Benz \ntopul companiilor din lumea auto lacapitolul inova]ie [i cercetare.

Primele comerciale din lume

Istoria vehiculelor comercialeMercedes-Benz a \nceput \n 1896, când afost finalizat` construc]ia primului camionDaimler [i a primei furgonete. Camionulera prev`zut cu transmisie cu curea, ocutie de viteze cu 4 trepte [i un motor“Phoenix” cu doi cilindri ce dezvolta 4 CP,impresionant pentru momentul respectiv.Sarcina util` a camionului era de 1.500 kg,primul din serie fiind livrat \n Anglia.Propulsorul era unul \n 4 timpi, capacitateacilindrica era pu]in peste 1000 cmc, iarputerea dezvoltat` ajungea la 2,75 CP la600 rpm. Viteza maxim` de deplasare erade 20 km/h [i putea s` transporte o mas`de 300 kg. |n urm`torii 4 ani, Daimler arealizat cercet`ri pentru a m`ri sarcina util`transportat`, cât [i pentru a m`ri putereamotoarelor, iar \n 1900 a fost lansat`camioneta Daimler, propulsat` de un motorde 12 CP, care putea transporta pân` la800 kg. |n 1901 a fost lansat primulmicrobuz Benz, denumit “Break” Benz.Scaunul [oferului era pozi]ionat deasuprapun]ii fa]`, iar \n partea din spate era locsuficient pentru a transporta pasagerii cedispuneau [i de un acoperi[ retractabil.Capacitatea acestuia era de 12 locuri,incluzând [oferul. Motorul montat pe“Break” era unul \n 4 timpi, cu 2 cilindri,montat \n spate [i oferea o putere de 13-15 CP la 820 rpm. Mercedes a lansat \n1908 “Mercedes-Electrique”, probabilprimul autovehicul “hibrid” ce func]iona atâtpe benzin`, cât [i pe baterii. Sistemul afost dezvoltat de Ferdinand Porsche, caremai apoi a vândut patentul filialei austriecea DMG, iar de acolo tehnologia a fosttransferat` la fabrica din Marienfeld.

|nc` din acea perioad`, DMGproducea camioane pentru transportatbere, pentru colectat de[euri [i, cel maiimportant, vehicule pentru pompieri.

Un nou logo, o nou` er`

|n 1912 au fost lansate pe pia]` alte 2 modele de serie, ambele autovehiculecomerciale u[oare având ca simbol nouastea cu trei col]uri. Furgoneta Benz-Gaggenau avea o sarcina util` de 750 kg[i dispunea de trei variante de motorizarediferite, cu 20 CP, 25 CP [i respectiv 28CP. Motorul utiliza un arbore de transmisie,iar viteza maxim` de deplasare era deaproximativ 40-45 km/h. Cealalt` furgonet`de serie a fost denumit` U 1T. Motorul cu4 cilindri, transmisia \n 4 trepte [i putereade 25 CP la 1600 rpm, erau de ajunspentru a oferi o sarcin` util` de 1.500 kg [io vitez` maxim` de deplasare de 35 km/h.

Fuziunea Daimler-Benz

La un an dup` fuziunea realizat` \ntreBenz [i Daimler, \n 1927, a fost anun]atnoul program de autovehicule comercialece includea 5 modele: L1, L2, L5, precum[i N1 [i N2. Dintre acestea, L5 a stârnit celmai mare interes, fiind primul camion dinlume c`ruia i se montase un motor dieselcu [ase cilindri.

|n 1928 avea s` apar` primul “pick-up”Mercedes-Benz, denumit L 3/4. Din cauzamasei destul de mari (1430 kg) la care se


adaug` [i sarcina util` de 770 kg, s-adovedit c` puterea motorului de 38 CP erainsuficient`, iar \n 1928 modelului L3/4 i-afost montat un motopropulsor de 2.6 litri.A[a s-a n`scut L1000 Express, modelconstruit \ntre anii 1929 [i 1936. Motorulde 2.6 litri producea 50 CP, suficient pentrua putea m`ri sarcina util` la 1000 kg. |nplus, L1000 Express era [i mai ieftin decâtpredecesorul sù.

Modelul 170V a fost introdus \n pia]` \n1936 [i a fost produs \n varianta deutilitar`, autovehicul comercial u[or [iambulan]`. Trac]iunea lui 170V era pepuntea spate, motorul dezvolta 38 CP,consuma 11 litri la 100 km [i putea rula cuo vitez` maxim` de 108 km/h. 170 V a fostmodelul fabricii Mercedes-Benz care a fostprodus \n cel mai mare num`r de unit`]ipân` la cel de-al Doilea R`zboi Mondial.

|n 1951 a \nceput produc]ia pentru noul170 D, sub forma unui autovehiculcomercial u[or. Acesta dispunea de unmotor diesel de 1.767 cmc ce producea oputere de 40 CP la 3200 rpm, consumând8 litri de motorin` la 100 km parcur[i.

Schimbarea la fa]`

O revolu]ie pe pia]a de vehiculecomerciale u[oare a venit \n 1955, odat`cu modelul L 319. Acesta nu era derivatnici din autoturism, nici din camion,aspectul diferit fiind ales special pentru ar`spunde necesit`]ilor transportatorilor pe

distan]e scurte. Produc]ia de autovehiculecomerciale u[oare, camioane [iautobasculante L 319 a \nceput \n 1956.

Era modern` a Mercedes \n segmentulvehiculelor comerciale \ncepe cu modelulVario \n 1967, produs pe platformele L 406 D[i L 408, care au beneficiat de dou`motoare, unul diesel [i unul pe benzin`.Motorul diesel avea 1.988 cmc [i asigura oputere de 55 CP la 4.350 rpm, \n timp cemotorul pe benzin` oferea 80 CP la 5000rpm, la aceea[i capacitate cilindric`.

Anul 1972 a reprezentat \n istoriaMercedes-Benz anul \n care s-a lansat pepia]` primul van electric: LE 306 electro.Modelul LE 306 electro era capabil s` urcerampe cu \nclina]ie de pân` la 16%, aveao autonomie de 65 km la o singur`\nc`rcare [i putea atinge viteza maxim` de70 km/h. Motorul electric oferea lui LE 306o putere de 31 kW pentru distan]ele mailungi [i 52 kW pentru distan]ele scurte,sarcina util` fiind de 1.45 tone. Supra -rezistentul furgon Mercedes-Benz TN, cumodelele 207 D, 208 D, 307 D [i 308 [i-af`cut debutul \n 1977. Designul exterior eracomplet diferit, puterea motorului era maimare, iar originalitatea a f`cut ca vehicululs` aib` o primire nu prea \ng`duitoare dinpartea criticilor, acest lucru schimbându-se\n scurt timp, dup` ce modelul a dovedit c`designul era, totu[i, unul practic, ce facilitaatât accesul la compartimentul motor, cât[i accesul \n cabin`. |n 1981 modelele 407 D [i 409 D au fost adùgate seriei [i


EVENIM

ENT aveau o mas` total` autorizat` de 4.6 tone

[i motorul diesel de 88 CP cu cinci cilindri,motor disponibil din 1981 [i pe modelelemai mici. 1986, \n istoria Mercedes-Benz,a semnificat anul introducerii pe pia]` aunui autovehicul utilitar cu totul nou. SeriaT 2 includea modelele 507 D [i 811 D cumase totale autorizate \ntre 3.5 [i 7.5 tone.Sarcinile utile erau cuprinse \ntre 2.505 [i4.635 kg.

Aceast` gam` a cuprins o multitudinede variante de caroserie [i dot`ri, chiar [ipentru modelele standard. Dubele aveau 5motoare disponibile, \n 1987 fiind introdus[i cel de-al [aselea, puterea acestoravariind \ntre 72 [i 136 CP. |n Mallorca,Spania, au fost prezentate \n 1987modelele MB 100 -180, cu sarcini utilecuprise \ntre 1.000 [i 1.800 kg, toate fiinddotate cu acela[i propulsor diesel de 2.4litri [i 72 CP.

Consum redus de CO2

Furgonul T 1, prima dat` prezentat \n1977, a fost \mbun`t`]it, refinisat [i dotatcu dou` motoare diesel noi, iar \n 1989 afost relansat pe pia]`. Cele dou`mototare, cel mic de 2.3 litri, 4 cilindri [i79 CP, iar cel mare de 2.9 litri, 5 cilindri [i95 CP, au primit denumirea de “Diesel1989”.

|n 1993 a fost lansat MB 100 E,primul autovehicul Daimler dezvoltat c`treideea de zero emisii poluante. Autonomiaera de 80 km f`r` re\nc`rcare, vitezamaxim` ajungea la 70 km/h, iar consumulde energie era de 40 kWh la 100 kmparcur[i. Cu acest model, Daimler a reu[it\nc` o dat` s` \[i consolideze pozi]ia \nni[a de furgoane electrice.

Sprinter T 1N a venit pe pia]` \n 1995iar de atunci acoper` \ntreaga clas` deautovehicule cu mas` cuprins` \ntre 2.5 [i4.6 tone. Sprinter a fost disponibil \n toatevariantele de caroserie: microbuz,autovehicul comercial u[or, camionet`,plafon standard sau \nalt, cabin` dubl`sau simpl` [i 3 variante de ampatament.Volumul maxim oferit de Sprinter a fost de13.4 m³ [i o sarcin` util` de 2.8 tone.Acest model Mercedes-Benz a fost pre v` -zut, \nc` din 1995, cu sistem de frânareABS \n dotare standard, dar doar \n Ger -ma nia [i alte [ase pie]e europene.

Combustibili alternativi,solu]ie c`tre zero emisii

Din 1996 povestea Mercedes-Benzurmeaz` o alt` direc]ie, cu o ascensiunecomercial` fulminant`. Sprinter NGT(natural gas technology – tehnologie cugaze naturale) propune un sistem depropulsie alternativ, extrem de ecologic.Uni tatea de control Motronic asigurainjectarea cantit`]ii de gaz necesare \ncamera de ardere, pentru o [i mai marecompatibilitate ecologic` fa]` de tehnologiacu injec]ie continu`. Motorul dezvolta oputere de 125 CP la 5.200 rpm [i avea ocapacitate cilindric` de 2.295 cmc. Tot \n1996 a fost prezentat publicului [i vehicululcomercial u[or Vito, care a primit, chiar \n1996, titlul de “Furgonul anului”. Acesta afost produs \n varianta de microbuz cugeamuri sau \n varianta de vehiculcomercial u[or, par]ial vitrat sau doar culunet`. Motorul lui Vito era dispustransversal [i dispunea de trei variante deputere: diesel de 79 CP, turbodiesel de 98 CP [i intercooler [i un motor pebenzin` ce dezvolta 129 .

Autovehiculul comercial u[or Vario [i-af`cut debutul sub aceast` denumire tot \n1996, \nlocuind T 2-ul. Acesta ofereamase totale autorizate cuprinse \ntre4.800 [i 7.490 kg, caracteristicileeconomice specifice deja Mercedes-Benz,o gam` foarte variat` de modele [i ofiabilitate ridicat`. Variantele disponibileerau de vehicul comercial u[or,camionet`, autobasculant` [i autobuz.Motoarele de 2.9 [i 4.2 litri asigurau oputere suficient` [i un cuplu puternicpentru plecarea de pe loc. Pentru areafirma angajamentul fa]` de sistemelede propulsie electrica, tot \n 1996 a fostprezentat autovehiculul electric 308 ESprint. Autonomia acestuia era cuprinsa\ntre 60 [i 100 km, \n func]ie de bateriainstalat`. Timpul de accelerare de la 0 la50 km/h era de 16 secunde, iar \n timpulac]ion`rii frânei motorul func]iona pe postde generator.

Pe 7 mai 1998 s-a realizat ceea ce afost numit` “fuziunea secolului”. Daimler-Benz AG [i Chrysler SUA au fuzionat.Produc]ia combinat` de vehicule a ajunsla peste 4.4 milioane unit`]i, iar la sfâr[itullui 1998 grupul avea 441.502 angaja]i.


Siguran]a \n standard

|ntre 1998 [i 2001 au fost realizate maimulte facelift-uri la modelele de vehiculeu[oare Vito, Sprinter [i 308 E Sprint electric;modelul Sprinter de 6 tone a fost introdus pepia]`; celulele de carburant (hidrogen gazos)sunt prezentate ca surs` de propulsie totpentru modelul Sprinter, capabil cu aceast`tehnologie s` ating` o vitez` maxim` de 120km/h [i o autonomie de peste 150 km. Aldoilea facelift la Sprinter a venit \n 2002,aerodinamica beneficiind cel mai mult de peurma schimb`rilor aduse caroseriei. Dot`rileau fost de asemenea regândite, Sprinter fiindprimul furgon din clas` ce dispunea ca dot`ride ESP, ABS, ASR [i BAS, \n unele ]`rivenind chiar ca dot`ri standard. |n 2003 ceade-a treia serie Vito a fost pre zen tat`publicului, acum cu sisteme de siguran]` mult\mbun`t`]ite, un design modern, 3 variante cutrei lungimi diferite, 2 variante de \n`l]imi aleplafonului [i 5 mo toare diferite. De[i primulmodel din seg mentul de transport al Mercedesa fost pre zentat \n 1896, primul autovehicul co -mercial u[or, \n adev`ratul sens al cu vân tului afost prezentat publicului \n 1955: este vorbadespre L 319. |n 2005 Mer ce des -Benz acelebrat, \n acest sens, 50 de ani de auto ve - hicule comerciale u [oare.

{i povestea continu`...

|n 2006, la unsprezece ani [i apro xi mativ1.3 milioane de unit`]i vândute de Sprinter T1N, a fost lansat noul Mercedes-Benz Sprin ter.Noua serie intro duce pe pia]` [i a patravariant` de lun gi me pentru Sprinter [i unplafon foarte \nalt, care a ridicat volumulmaxim de \n c`r care la 17 m³. |n mai 2007compania s-a v`zut nevoit` s` vând` 80,1%din Chrysler Holding LLC, iar \n octombrie afost red e numit` Daimler AG, cu acordul ac ]io -narilor, moment la care Pre[edintele Con -siliului de Administra]ie a subliniat diferen]aclar` dintre marca Mercedes a grupuluiDaimler [i celelalte m`rci produse: „Folosindde nu mirea Daimler pentru grup demonstrăm înmod clar că începem un nou capitol al istorieinoastre, respectându-ne în acelaşi timptradiţia de inventatori ai automobilului. Peviitor, tradiţia va continua să fie un elementesenţial al identităţii noastre sau se poatespune că va face parte din «ADN-ul» nostru",a explicat Dieter Zetsche, Pre[edinteleConsiliului de Administra]ie Daimler AG. Înacelaşi timp, a declarat acesta, companiapriveşte către viitor: „Originea şi viitorulnostru, tradiţie şi pionierat - armonia dintreaceste dualităţi trebuie să fie exprimată prinnumele „Daimler”.


SOCIAL

Revoltele lovesc din plin economiile europene

C riza datoriilor de stat din Europaar putea declanşa o nouărecesiune economică globală care

ar afecta pieţele valutare şi bursele devalori şi ar avea un impact negativ severasupra creşterii economice la nivelmondial. Cum se resimte \nsìnstabilitatea general` la nivel local?


Sindicatele feroviare sunt pe punctul de adeclan[a mi[c`ri sociale care ar puteaperturba traficul la nivel na]ional, \n urmaanun]`rii unor ample programe derestructurare \n sector [i a \ntârzieriisemn`rii contractelor colective de munc` lanivel de ramur` pentru anul \n curs.

România: feroviariiamenin]` cu grevageneral`

Preşedintele Federaţiei SindicaleMişcare Comercial, Gheorghe Frăţică, adeclarat, după finalizarea discuţiilor dinConsiliul Naţional, că reprezentanţiiregionalelor au hotărât declanşareaconflictului de muncă, iar în 15 zile dupăparcurgerea paşilor legali s-ar puteadeclanşa greva generală.

"Cei peste 700 de lideri din Federa]iaSindical` Mişcare Comercial suntnemul]umi]i de faptul c` nu au semnatun nou contract colectiv de munc` şi nu

sunt de acord cu programele derestructurare şi disponibilizare de laCìle Ferate. Într-o prim` faz` vomdeclara declanşarea conflictului demunc`, dup` aceasta vom parcurgeurm`torii paşi. Va fi anun]at MinisterulMuncii despre conflictul de munc`, iarîn şapte zile se va executa procedura deconciliere a conflictului, iar dac` nu seajunge la niciun acord, urmeaz` grevade avertisment de dou` ore, iar dup`minim cinci zile se poate declanşagreva general`", a afirmat Fr`]ic`.

Potrivit acestuia, este posibil să seînceteze lucrul fără a se respecta paşiilegali. În 15 zile se poate finaliza totul,aceasta însemnând că în cursul a doardouă săptămâni s-ar putea opri trenurile.

"Totodat`, feroviarii au mai spus c` nuse vor prezenta la reexaminareaprofesional`. Aceast` reexaminare afost solicitat` de ministrulTransporturilor, Anca Boagiu.

Ţările din zona euro încearcă să ajungă la o înţelegere pe un pachetamplu de măsuri care să soluţioneze criza, dar negocierile au fost înce-tinite de lipsa unui consens politic. În prezent, cel mai optimist termenpentru convenirea unui acord este sfârşitul lunii martie.

Ana Oprea


SOCIAL

La aceast` reexaminare ar trebui s`participe personalul cu responsabilit`]iîn siguran]a circula]iei, respectivimpiega]i de mişcare, mecanici delocomotiv`, revizori tehnici de vagoane,conductori de tren şi paznici debarier`", a mai spus preşedinteleFedera]iei Sindicale Mişcare Comercial.

Unul dintre reprezentanţii feroviarelor aprecizat că nu i se pare normal să se facăaceastă reexaminare, care implică cheltuielimari. În plus, aceştia au mai declarat căsunt în stare să reziste acestui conflict demuncă, "aşa cum au rezistat la desfiinţareamultor locuri de muncă, cum au renunţat latoate sporurile, tichete de masă, baniipentru concedii, etc". Potrivit feroviarilor dela Mişcare Comercial, salariul mediu net lafuncţiile de execuţie este de 1.240 lei.

"Este pentru prima dat` când feroviariir`mân f`r` contract de munc`", a maiprecizat Fr`]ic`.

În plus, acesta a subliniat că mai sunt31.400 angajaţi afiliaţi la ramura MişcareComercial, iar administraţiile intenţioneazăsă disponiblizeze 3.086 angajaţi.

Spania: Amplu pact social

Guvernul iberic, sindicatele şipatronatele au încheiat un pact amplulsocial împotriva crizei cu un acord pentrucombaterea şomajului în rândul tinerilor,care a ajuns la 43%. Executivul considerăcă prin adoptarea “planului de şoc” privitorla încheierea de contracte de muncă cujumătate de normă pentru tineri, vor apărearapid aproximativ 100.000 de noi locuri demuncă. În condiţiile în care rata şomajului înrândul tinerilor a ajuns la 43% în Spania,guvernul a decis aprobarea unui plan de

şoc care sprijină, cu economii la cotelepentru asigurări sociale, companiile cu maipuţin de 250 de angajaţi care angajează cujumătate de normă tineri sau şomeri delungă durată. Unul dintre scopurile acestuipact social dintre guvern, sindicate şipatronate este crearea rapidă a 100.000 delocuri de muncă pentru tineri.

Guvernul intenţionează să stabilească şiun ajutor de aproximativ 400 de euro pentruşomerii rămăşi fără venituri, mai ales pentrutinerii şi şomerii care nu \[i g`sesc un locde munc` de luni \ntregi. Cei 400 de eurovor fi primiţi în funcţie de cheltuielile dingospodărie. Guvernul speră că acest plande şoc cuprins în pactul social să ducă laangajarea rapidă, cu jumătate de normă,vreme de un an, a aproximativ 100.000 depersoane. Unul dintre punctele principaleale acordului este reforma politicilor activepentru ocuparea locurilor de muncă şisprijinirea angajării tinerilor, femeilor, şişomerilor.

Bulgaria: Sute decultivatori de tutun aumanifestat împotrivaguvernului

Mai multe sute de cultivatori bulgari detutun s-au ciocnit cu poliţia în apropiere deoraşul Harmanli, din sudul ţării. Ei au blocatşoseaua E 80, dar au fost împinşi de forţelede poliţie într-o parcare din apropiere.Manifestanţii au anunţat că vor încerca săblocheze din nou drumul. Ei critică statulpentru că nu a cumpărat suficient tutun şipentru instabilitatea pre]ului materiei prime.

Organizatorii au subliniat că mitingul nueste motivat politic şi au declarat că Mi nis -terul Agriculturii nu cunoaşte proble mele dindomeniul tutunului, condamnând astfel miide familii bulgare la sărăcie. Şi cultivatoriide tutun din oraşele Gote Delcev, Garmenşi Satovcea au protestat în aceeaşi zi.

Grecia:o nou` grev` de propor]ii

Grecia se pregăteşte pentru o nouăgrevă a medicilor, farmaciştilor, angajaţilordin transporturi şi fermierilor, careprotestează faţă de măsurile de austeritatedin ţară, iar agricultorii au ameninţat că vorbloca graniţa cu Bulgaria, pentru a cere noisubvenţii. |n acela[i timp, guvernul elen adeclarat că nu va acorda subvenţiisuplimentare. În urmă cu doi ani, după ogrevă similară, fermierii au primit osuplimentare a subven]iilor de 500 demilioane euro. Însă, între timp, cabinetulgrec s-a schimbat, iar ţara a apelat laîmprumuturi de la FMI şi UE pentru a scăpade faliment. Medicii din cel mai mare sistemde îngrijire de stat din Grecia, IKA,protestează continuu şi nu vor primi pacienţipână cel devreme în 19 februarie.


Guvernul elen intenţionează să le oferecupoane speciale pacienţilor, pentru a puteafi văzuţi de alţi medici.

Şi farmaciştii şi-au suspendat aproapecomplet activitatea în ultimele douăsăptămâni ale lunii ianuarie şi intenţioneazăsă rămână în grevă. Ei protestează faţă deplanurile de a elimina condiţiile care îi apărăde concurenţă şi faţă de scumpireamedicamentelor. De asemenea, sistemul detransport în comun din Atena este afectatde trei luni de greve.

MAE atenţionează cetăţenii români înlegătură cu posibilitatea blocării punctelorde trecere a frontierei spre şi dinspreBulgaria, în urma protestelor programate înGrecia. MAE a informat cetăţenii românicare intenţionează să se deplaseze înGrecia că, în perioada următoare, existăposibilitatea declanşării unor noi proteste cevor consta în acţiuni de blocare aprincipalelor artere de circulaţie din Greciaşi a punctelor de trecere a frontierei spre şidinspre Bulgaria.

În acest context, persoanele interesatesunt sfătuite să evite deplasarea sprepunctul de frontieră Kulata - Promahonas.Ca variante alternative pot fi folositepunctele de trecere a frontierei Ilinden -Exochi (prin Bulgaria) sau Zlatarevo (prinMacedonia).

Italia: Grev` întransporturi

Alianţa sindicală „vinovată" de greva din10 decembrie de la Milano pregăteşte acumo acţiune la nivel naţional, cu posibilerepercusiuni în mai multe oraşe.

Confederaţiile sindicale USB LavoroPrivato, COBAS Lavoro Privato şi SLAI-COBAS au anunţat o grevă în transportulpublic la nivel naţional. Aceeaşi alianţă desindicate a reuşit pe 10 decembrie 2010 săblocheze într-o proporţie mare transportul

din Milano. Comunicatul de presă alsindicatelor implicate face referire exact lagreva din decembrie şi precizează căacţiunea de protest este menită săsensibilizeze guvernul pentru a acorda omai mare atenţie transportului public„întrucât este înspre binele comunităţii".

Un altă doleanţă a sindicaliştilor suntnumeroasele privatizări din acest sectorcare au dus la furturi masive din baniipublici.

La Milano greva este anunţată în douăfaze, diminea]a pân` la prnz [i dup` pauzade mas` pân` la terminarea programului.De asemenea se pot înregistra perturbăriale transportului public şi în alte oraşe mari,unde centralele sindicale citate au influen]`:Roma, Genova şi Palermo.

Ce crede ComisiaEuropean`

Regiunile cele mai sărace din UniuneaEuropeană (UE) continuă să progreseze, înpofida crizei economice, apreciazăcomisarul european pentru PoliticăRegională, Johannes Hahn.

Într-un interviu acordat publicaţieigermane Handelsblatt, comisarul spune că

numărul regiunilor europene în careProdusul Intern Brut nu depăşeşte 75% dinmedia la nivel comunitar se va reduce de la84, în prezent, la 68 până în 2014.

"Aceasta înseamn` c` 35 de milioane depersoane vor avea o via]` mai bun` şiun nivel de trai superior", a afirmatcomisarul european.

El a menţionat că în special în Spania şiPolonia se observă îmbunătăţirea situaţiei,deoarece aceste state utilizează inteligentfondurile structurale puse la dispoziţie deautorităţile de la Bruxelles.


C ei doi pilo]i români au reu[it săajungă la finishul edi]iei RaliuluiDakar 2011 după ce au parcurs în

total 9.500 de km în Argentina [i Chile.Mani Gyenes a reu[it să încheie raliul, ce aavut în total 13 probe speciale, pe primulloc la clasa Maraton – cei care se înscriu laaceastă categorie nu au voie să schimbepropulsorul de-a lungul celor două săp tă -

DAKAR 2011SPORT Cursa riderilor români

Din cauza dificultă]ii, Dakar-ul este asemănat atât de concuren]i, cât [i de echipele de asisten]ă [i deorganizatori, cu escaladarea Everestului. Doi pilo]i români, Mani Gyenes [i Marcel Butuza, au izbutit sătermine edi]ia 2011 după ce au parcurs în total 9.500 de km în Argentina [i Chile, revenind acasă curezultate în premieră pentru sportul cu motor din România.

Ana Oprea


mâni ale cursei, în timp ce restul parti ci -pan]ilor pot modifica de trei ori motorul - [ipe locul 18 la general. În clasamentulamatorilor, care cuprinde concuren]ii ce nusunt pilo]i oficiali ai niciunui constructor,riderul român se află pe locul 4, iar în topulpilo]ilor ce au folosit motociclete cu motoaremai mari de 450 cmc, sătmăreanul este altreilea. La rândul său, Marcel Butuza a

încheiat cea mai dificilă competi]ie la care aluat startul în cariera sa, ce numără peste30 de ani de motociclism, pe locul 6 laMaraton [i pe 59 la general. Pilotul, care în2007 a ocu pat locul 6 în clasamentul final alCampionatului Mondial de Rally-Raid, estepregătit să ducă mai departe team-ul con si -derat una dintre cele mai bune echipeprivate din rally-raidul mondial.

9.000 de kilometri parcur[icu pruden]`

Mani Gyenes spune că etapa cea maidificilă pentru el a fost cea de dinaintea zileide odihnă, în de[ertul Atacama, una cu untraseu având foarte multă piatră, peste 100de kilometri, care a cerut foarte multărăbdare. Mani poveste[te că a douasăptămână de concurs a fost mai u[oară,cel mai titrat motociclist român mărturisindcă a mers „la sigur” pe toată duratacompeti]iei, fără a-[i asuma niciun risc.

De altfel, singura „scăpare” a lui Mani aavut loc în etapa a treia, când s-a clasat pelocul 44, rătăcindu-se pentru o scurtăperioadă [i pierzând timp [i din cauza


roadbook-ului pe care nu [i-l fixase bine înderulator. La fel ca [i Marcel Butuza, Maninu a avut nicio problemă tehnică, cele douăKTM 690 Rally comportându-se impecabil.Din cele 407 vehicule care au luat startul înRaliul Dakar 2011, doar 204 au terminatîntrecerea, după 9.500 km [i 16 zile decompeti]ie prin Argentina [i Chile, adică 50,1la sută din concuren]i. Potrivit cifreloroficiale, au dus până la capăt aceas tă a 32-aedi]ie a Dakarului, a treia în Ame rica de Sud,94 de motociclete din cele 170 aflate la start,

14 ATV-uri din 30, 55 de au to mobile din 140[i 41 de camioane din 67.

Pilo]ii ru[i, invincibili lacategoria Autocamion

Raliul Dakar 2011 a fost cea de-a 32-aediţie a evenimentului. A avut loc înArgentina şi Chile pentru a treia oară larând şi s-a desfăşurat între 1-16 ianuarie.Amaury Sport Organisation şi guverneleArgentinei şi Chile au hotărât caevenimentul să aibă loc în America de Sudpe 23 martie 2010. Raliul s-a în cheiat înBuenos Aires, Vladimir Chagin din Rusia

realizând un record de şapte victorii lacategoria Autocamion, la volanul KaMAZ-uluisău, astfel devenind cel mai de succesşofer la o singură categorie din istoriaevenimentului. Nasser Al-Attiyah din Qatarşi Timo Gottschalk din Germania au câştigatla categoria automobil, acordând celor de laVolkswagen cea de-a treia victorieconsecutivă la clasa automobil. Pilotul dinQatar a pilotat un Volkswagen RaceTouareg de uzină şi a reuşit să îldepăşească pe spaniolul Carlos Sainz,favoritul la victorie. Sainz câştigase anultrecut prima ediţie a Dakar-ului sud-american şi pornise excelent în prima

DAKAR 2011SPORT


săptămână a ediţiei 2011. Un alt pilotcare a fost în cărţi multă vreme pentru opoziţie pe podium a fost şi francezulStephane Peterhansel de la echipaBMW X-Raid. Atât Peterhansel, cât şiSainz au avut probleme tehnice înpartea a doua a raliului lăsând-ul peNasser Al-Attiyah fără rival. Şeicul dinQatar a participat la şase ediţii aleRaliului Dakar până a reuşit să obţinăvictoria. Al-Attiyah are 40 de ani şi esteunul dintre cei mai polivalenţi piloţi dinlume, el concurând şi în CampionatuluiMondial de Raliuri la clasa Producţie în2006, precum şi în International RallyChallenge (IRC). De asemenea, elconcurează la Jocurile Olimpice ladisciplina tir cu arcul. Marc Coma dinSpania a câştigat cel de-al treilea RaliuDakar la categoria motocicletă, iarAlejandro Patronelli din Argentina acălcat pe urmele fratelui său – MarcosPatronelli în 2010 – câştigând clasaATV. Întrecerea motocicletelor a fostmarcată de duelul dintre spaniolul MarcComa şi francezul Cyril Despres. Comaa fost mai bun în acest an şi a reuşit săîl ţină pe Despres pe locul doi până lafinalul raliului. Este a treia victorieconsecutivă pentru Marc Coma şi azecea pentru constructorul KTM.

Traseul

Cursa a început de Anul Nou încentrul oraşului Buenos Aires. Distanţatotală de parcurs a fost de 9.618 kmpentru automobile, 9.605 km pentrumotociclete şi ATV-uri şi 9.458 kmpentru autocamioane. Din aceastădistanţă, 5.020 km au fost cronometraţica etapă specială pentru automobile,5.007 km pentru motociclete şi ATV-urişi 4.457 km pentru autocamioane. Dincele treisprezece etape, şase au fost înArgentina, cinci în Chile [i două etapecross-country.

Etapa Data Plecare Sosire Normal Special Total

11 ianuarie Buenos Aires

VictoriaVictoriaCórdoba

Motociclete/ATV-uri943

192 1.135

2 ianuarie Automobile/Autocamioane 222 1.165

2 3 ianuarie Córdoba San Miguel deTucumán

Motociclete/ATV-uri 440 300 740Automobile/Autocamioane 324 624

3 4 ianuarie San Miguel deTucumán

San Salvadorde Jujuy

Motociclete/ATV-uri 231 521 752Automobile 500 731Autocamioane 408 226 634

4 5 ianuarie San Salvadorde Jujuy Calama 554 207 761

5 6 ianuarie Calama Iquique 36 423 4596 7 ianuarie Iquique Arica 265 456 721

8 ianuarie − Dia de descans a Arica7 9 ianuarie Arica Antofagasta 566 273 8398 10 ianuarie Antofagasta Copiapó 268 508 7769 11 ianuarie Copiapó Copiapó 35 235 27010 12 ianuarie Copiapó Chilecito 686 176 86211 13 ianuarie Chilecito San Juan 164 622 786

12 14 ianuarie San Juan CórdobaMotociclete/ATV-uriAutomobile 123 555 678

Autocamioane 349 266 61513 15 ianuarie Córdoba Buenos Aires 645 181 826

CATEGORIA CAMIONE

ETAPE

Poz. Nr. Şofer Navigator Mecanic Marca Timp Diferenţa

1 500 Vladimir Chagin(RUS)

Sergey Savostin(RUS)

Ildar Shaysultanov(RUS) Kamaz 48h 28' 54" + 00' 00"

2 502 Firdaus Kabirov(RUS)

Aydar Belyaev(RUS)

Andrey Mokeev(RUS) Kamaz 48h 58' 58" + 30' 04"

3 512 Eduard Nikolaev(RUS)

ViatcheslavMizyukaev (RUS)

Vladimir Rybakov(RUS) Kamaz 51h 49' 11" + 3h 20' 17"

4 518 Ilgizar Mardeev(RUS)

VladimirDemyanenko(RUS)

Ayrat Mardeev(RUS) Kamaz 54h 13' 50" + 5h 44' 56"

5 507 Franz Echter(GER) Detlef Ruf (GER) Artur Klein (GER) MAN 54h 14' 31" + 5h 45' 37"

6 506 Josep Vila (ESP) Moi Torrallardona(ESP)

Peter van Eerd(NED) Iveco 55h 44' 55" + 7h 16' 01"

7 508 Marcel van Vliet(NED)

Serge Bruynkens(BEL)

Bernard derKinderen (NED) MAN 59h 10' 57" + 10h 42' 03"

8 537 Artur Ardavichus(KAZ)

Denis Berezovskiy(KAZ)

ZhanatZhalimbetov (KAZ) Kamaz 59h 38' 39" + 11h 09' 45"

9 526 Teruhito Sugawara(JPN)

Seiichi Suzuki(JPN) none Hino 62h 50' 22" + 14h 21' 28"

10 528 Mathias Behringer(GER)

Jochen Seiler(GER)

Hugo Kupper(NED) MAN 66h 06' 29" + 17h 37' 35"

Kamazul lui Firdaus Kabirov a terminat pe locul doi în urma lui Vladimir Chagin.

74 www.Transporter.ro februarie 2011

L a finalul anului trecut, Asocia]iaConstructorilor Europeni de Auto mo -bile (ACEA) ne ar`ta c` exist` din

nou cerere, [i chiar de dou` cifre, pentruvehiculele comerciale, cu execep]ia celor detransport persoane. Rezultatele agregatepentru perioada ianuarie – decem brie arat`deci c` la nivel european comenzile pentruvan-uri [i camioane sunt \n urcare, \n timpce pentru autocare [i autobuze este \nc` peminus (-1,4%), iar cererea generalàgregat` a urcat cu 8%. |n România, primalun` din 2011 a adus se pare un zâmbetplin de speran]` dealerilor locali devehicule, dup` ce s-au vândut mai mult de5.400 de unit`]i, cu un plus de 25%. |n\ntregul context cea mai puternic` revenireprocentual` s-a consemnat la vehiculelecomerciale, care au crescut \n ianuarie cu

aproape 83% fa]` de ianuarie 2010, la circa1.000 de unit`]i. Nu poate fi decât un semnc` economia \ncepe s` lucreze, consumulrevine, iar operatorii de flote au ajuns lapunctul \n care trebuie [i pot, cât de cât, s`\[i \nlocuieasc` [i s` \[i dezvolte parcurileauto.

Vânz`rile de van-uri [i-audublat volumul

|n România, luna ianuarie a adus un valde achizi]ii nea[teptate \n ceea ce prive[tesegmentul vehiculelor comerciale sub 3,5

ANALIZ~

Revin vânz`rile de vehicule comercialeA trecut destul de mult timp de când \n pres` nu s-a mai scris „de bine” despre pia]a de autoturisme [iautovehicule comerciale noi. Dar iat` c` \nceputul de an ne d` motive de bucurie: pia]a european`, care [i-arevenit de câteva luni bune, \ncepe s` se consolideze, iar \n România apar primele cifre \mbucur`toare.

Alexandru Anghel


tone, fiind achizi]ionate mai mult de 800 deunit`]i. Volumul este apropiat de cel dindecembrie 2010 [i aproape de dou` ori maimare fa]` de cel din ianuarie 2010. Vedetaincontestabil` a segmentului a fost Dacia,cu peste 400 de unit`]i, care a fost urmat`de Renault [i Fiat la capitolul performan]ecomerciale. La nivel european, anul trecutvânz`rile de van-uri au urcat cu 4,7%, laaproape 1,5 milioane de unit`]i, majoritateapie]elor \nregistrând cre[teri ce au \nceputde la circa 6% \n Italia, sau aproape 9% \nSpania, [i au mers pân` la 16% \nGermania [i aproape 20% \n Marea

Britanie. Aceasta nu a fost \ns` cea maimare cre[tere, fiind dep`[it` de Suedia, cuun plus de 56%, dar bine\n]eles cu unvolum fizic mai mic decât cel al MariiBritanii.

Utilitarele de peste 3,5tone r`mân \n urm`

Spre deosebire de segmentul ca -mioanelor grele [i cel al vanurilor, vân z`rilede utilitare de peste 3,5 tone au raportat \ncontinuare sc`deri. Partea bun` este \nsàceea c` minusurile nu mai sunt a[a abrup -


te precum \n urm` cu un an. Volmul fizic alsegmentului a trecut \n ianuarie de abia de50 de unit`]i. M`rcile cu vânz`ri relevanteau fost Mercedes, Renault [i Mitsubishi.Asocia]ia Constructorilor Europeni deAutomobile raporteaz` datele referitoare la\nmatricul`rile vehiculelor comerciale cu olun` \n urma Asocia]ie Produc`torilor [iImportatorilor de Automobile din România,astfel c` la nivelul continentului, \n

decembrie numai, \nmatricul`rile deautovehicule comerciale \ntre 3,5 tone [i 26tone au urcat cu aproape 50%, cu un aportimporant din partea principalelor pie]e:Fra]a, Marea Britanie [i Germania.

Pe parcursul anului trecut \ns`, aproape250.000 de vehicule comerciale din aceast`categorie au fost livrate pe pie]eleeuropene, ceea ce s-a concretizat \ntr-ocre[tere de peste 6%.

ANALIZ~


Chiar dac` din punctul de vedere alvolumelor de pia]` prezint` un interesredus, cele mai mari cre[teri procentuale s-au observat anul trecut \n ]`ri precumLituania, Estonia, Bulgaria. Mai importanteau fost \ns` pie]ele consolidate ca Cehia,Germania sau Polonia, care au absorbitvolume semnificative.

Camioanele duc greul

Autocamioanele sunt cele care la\nceput de an au uimit pia]a auto, dup` cevolumele livrate \n ianuarie \n România auurcat cu 127% la 107 unit`]i. Nu mare mult,dar este primul semnal \mbucur`tor. |n topulm`rcilor, ca [i livr`ri, au fost Daf, Scania [iMAN, ai c`ror reprezentan]i au anun]at dealtfel c` urm`resc livrarea a 800 decamioane pentru \ntregul an. Volumulcomenzilor \nregistrate de dealerii m`rcii decamioane MAN a ajuns la 200 de unit`]inumai \n ianuarie.

Potrivit unei analize Transporter,importatorii de camioane grele apreciaz` c`\n 2011 volumele se vor dubla fa]` de anul

trecut, [i ar putea ajunge spre 4.500 deunit`]i.

|n Europa, \n decembrie 2010 s-araportat cea mai mare apreciere avânz`rilor de camioane (plus 70%), cu unaport important \n ceea ce prive[te cerereadin partea economiilor care sunt pe cre[tereeconomic`. Au fost livrate \n decembriecirca 17.000 de camioane din care 4.500unit`]i au ajuns \n Germania. |n clasamentau urcat [i Fran]a, 2.842 unit`]i, MareaBritanie, 2.220 unit`]i, [i Spania cu 900unit`]i. Din ianuarie [i pân` \n decembrie2010 vânz`rile de camioane de mare tonajau crescut constant cu o medie de peste

8%, ajungând la maimult de 175.000unit`]i. Sus]inerea a venit [i de aceast`dat` de la pia]a spaniol`, pentru segmentulde constru]ii, [i de la Germania [i MareaBritanie cu o cerere \mp`r]it` pe toatesegmentele de utilizare a camioanelor.

Transportul de persoaner`mâne cu autocare vechi

Surpriz` total` \n ianuarie \n ceea ceprive[te transportul de persoane, \ntrucât \n31 de zile a fost vândut un singur autocar,cu 27 de locuri, marca BMC. Analizând\ns` [i categoria minibusurilor, cu mai pu]inde 22 de locuri, vedem c` exist` activitate\n transporturile de persoane pe distan]escurte [i medii. Aici Fiat [i Volkswagen auacaparat cea mai mare parte a pie]ei, carea \nregistrat o cre[tere de 121% la 62 deunit`]i. Invers propor]ional` este situa]iapie]ei europene de vehicule de transportpersoane.

|n decembrie 2010 pia]a a sc`zut iar,u[or, la aproximativ 3.000 de unit`]i, careau fost livrate \n special \n Fran]a,Germania, Italia, Marea Britanie [iSlovacia. Chiar dac` spre final pia]a s-astabilizat \ntr-o oarecare m`sur`, \n 2010livr`rile de autocare, autobuze [i minibusuriau fost mai mici cu 10% fa]` de anulprecedent, dep`[ind u[or volumul de 3.500de unit`]i. Italia a fost [i de aceast` dat`singura [ar` semnificativ` care a urcat \ncomenzi, chiar cu 24%, \n timp ce agregat\n 2010 Germania, Spania, Marea Britanie[i Fran]a au v`zut iar o contrac]ie apie]elor.


MAGAZIN

Le Mans + Bullet Train = Volvo SkylonÎn California, mai exact în oraşul Pasadena, s-a născut conceptul Volvo Skylon. Inspirat din liniileaerodinamice ale trenurilor de mare viteză şi ale maşinilor ce participă la cursa Le Mans de 24 de ore,Skylon arată ca scos dintr-un film SF ce recreează modelul vehiculelor de transport din anul 2100,doar că încă mai dispune de roţi, deşi se poate lipsi de combustibil în zilele însorite.

Carol Krompaczki


C reatorul conceptuluifuturist este designerulNikita Kalinin, ce şi-a

câştigat licen]a de designer îndomeniul transportului laColegiul Art Center of Design dinPasadena.

Skylon nu are nevoie decombustibil în zilele însorite,seria de panouri solare de careacesta dispune pe plafon făcândposibilă deplasarea printransformarea energiei solare încurent electric, pentru ca maiapoi curentul electric săalimenteze motoarele ce pun înmişcare camionul. Pe timpuliernii, când soarele îşi faceprezenţa mai puţin, pentru a nurămâne fără energie, camionuluii se poate ataşa o miniremorcăpentru a stoca putere auxiliară şipentru a avea o călătorie cât mailungă fără întrerupere.

Cabina are un designfuturist, cu locul şoferului situatcentral, dar există şi loc pentrucâţiva pasageri, scauneleacestora având posibilitateapivotării pentru un confort mărit.Butoanele de control ale luiSkylon sunt pozi]ionate peecrane touchscreen menite săuşureze munca şoferului şi săofere cât mai multe informaţiidespre situaţia echipamentelor.


BCR LEASING

BRD SOGELEASE

OFERTE

Iveco Stralis 440 ST An fabrica]ie: 2004Km rula]i: 479.984Cilindree: 10.308Putere: 400 CPCarburant: motorin`Dot`ri: trac]iune 4x2, rezervor 800 l, ABS, computer bord, geamuri electrice, aer condi]ionat, oglinzi electricePre] f`r` TVA: 10.080 euroPre] cu TVA: 12.499 euro

DAF LF 45.160An fabrica]ie: 2007Km rula]i: 37.045Cilindree: 4.460Putere: 160 CPCarburant: motorin`Dot`ri: Trac]iune 4x2, Euro 4, Rezervor 150 lPre] f`r` TVA: 20.160 euroPre] cu TVA: 24.998 euro

Renault Premium 450.19 TAn fabrica]ie: 2007Km rula]i: 431.425Cilindree: 10.837Putere: 450 CPCarburant: motorin`Pre] f`r` TVA: 32.160 euroPre] cu TVA: 39.878 euro

Mercedes Axor 1840 LSAn fabrica]ie: 2007Km rula]i: 92.434Cilindree: 11.967Putere: 401 CPCarburant: motorin`Pre] f`r` TVA: 34.320 euroPre] cu TVA: 42.557 euro

Volvo FH 440An fabrica]ie: 2008Km rula]i: 429.565Cilindree: 12.780Putere: 440 CPCarburant: motorin`Pre] f`r TVA: 47.760 euroPre] cu TVA: 59.22 euro

MAN TGA 41.480An fabrica]ie: 2008Km rula]i: 82.110Cilindree: 12.419Putere: 480 CPCarburant: motorin`Pre] f`r` TVA: 59.160 euroPre] cu TVA: 73.358 euro

Iveco Stralis AT440S43 T/PAn fabrica]ie: 2007Km rula]i: 129.046Cilindree: 10.308Carburant: motorin`Pre] cu TVA: 30.000 euro

Scania R114LA4X2NA 380An fabrica]ie: 2003Km rula]i: 719.000Cilindree: 10.640Carburant: motorin`Pre] cu TVA: 21.000 euro

Iveco Cursor MP440E40TAn fabrica]ie: 2001Km rula]i: 759.820Cilindree: 10.308Carburant: motorin`Pre] cu TVA: 12.500 euro

Renault Premium 440 + kit basculareAn fabrica]ie: 2007Km rula]i: 38.500Cilindree: 10.837Carburant: motorin`Pre] cu TVA: 38.500 euro

Scania NA 380An fabrica]ie: 2003Km rula]i: 708.573Cilindree: 10.640Carburant: motorin`Pre] cu TVA: 21.000 euro

MAN TVA 18.440An fabrica]ie: 2008Km rula]i: 80.550Cilindre: 10.518Carburant: motorin`Pre] cu TVA: 60.000 euro


RAIFFEISEN LEASINGAutocar Yutong ZK6100KAn fabrica]ie: 2008Km rula]i: 111.595Cilindree: 5.883Putere: 250 CPCarburant: motorin`Dot`ri: Euro 3Pre] f`r` TVA: 55.000 euro

DAF FT CFAn fabrica]ie: 2007Km rula]i: 124.667Cilindree: 12.580Putere: 428 CPCarburant: motorin`Dot`ri: Euro 3Pre] f`r` TVA: 45.000 euro

Astra HD8 An fabrica]ie: 2006Km rula]i: 96.170 kmCilindree: 12.882Putere: 441 CPCarburant: motorin`Dot`ri: bascula Cantoni cu rabatare posterioar`Pre] f`r` TVA: 40.000 euro

Mercedes Benz Actros 2541 6X2An fabrica]ie: 2009Km rula]i: nedefinitCilindree: 3.500Putere: 411 CPCarburant: motorin`Dot`ri: suprastructur` deschis`Pre] f`r` TVA: 90.000 euro

Scania P 420An fabrica]ie: 007Km rula]i: 85.962Cilindree: 11.702Putere: 421 CPCarburant: motorin`Dot`ri: ben` basculabil` SchmitzPre] f`r` TVA: 65.000 euro

Iveco StalisAn fabrica]ie: 2005Km rula]i: nespecificatCilindree: 10.308Putere: 430 CPCarburant: motorin`Dot`ri: Euro 4Pre] f`r` TVA: 24.000 euro

Astra HD8An fabrica]ie: 2005Km rula]i: 23.865Cilindree: 12.900Putere: 450 CPCarburant: motorin`Dot`ri: pomp` beton pe auto[asiuPre] f`r` TVA: 250.000 euro

BMC Automacara BMC PRO 625An fabrica]ie: 2003Km rula]i: 343.500Cilindree: 5.883Putere: 250 CPCarburant: motorin`Dot`ri: macara cu lung. max. a bra]ului 34,5 mPre] f`r` TVA: 120.000 euro

DAF CF AutobetonierÀn fabrica]ie: 2007Km rula]i: 37.800Cilindree: 12.600Putere: 380 CPCarburant: motorin`Dot`ri: autobetonier`Pre] f`r` TVA: 55.000 euro

DAF CF 8X4 AutobasculantÀn fabrica]ie: 2007Km rula]i: 68.500 Cilindree: 12.600Putere: 430Carburant: motorin`Dot`ri: Autobasculant`Pre] f`r` TVA: 65.000 euro

Ford Cargo TirsanAn fabrica]ie: 2006Km rula]i: 112.000Cilindree: 7.330Putere: 300 CPCarburant: motorin`Dot`ri: platform` KassbohrerPre] f`r` TVA: 38.000 euro

Ford Transit S-cabAn fabrica]ie: 2008Km rula]i: 31.000Cilindree: 2.402Putere: 101 CPCarburant: motorin`Dot`ri: ben`Pre] f`r` TVA: 17.000 euro

BT LEASING


Regulile de circula]ie sunt respectate \ntocmai de [oferii profesioni[ti caretranziteaz` capitala. Pentru c` sp`larea zilnic` a ma[inii de transport marf` este

imposibil`, conduc`torul a ales s` cure]e doar numerele de \nmatriculare [i\nsemnele referitoare la limit`rile de vitez`.

A[tept`m fotografiile voastre pe adresa [email protected]. Cele mai bune vor fi publicate.

S` respect`m codul rutier

FOTOGRAFIA LUNII FOTO trimis` de: Nichifor Costin

Documents

Transporter - Februarie 2011